► ►

►
 ALEGEREA
SI
MONTAREA
DINTILOR
ARTIFICIALI
 Reprezintă un domeniu al medicinii
dentare, al proteticii, unde arta domina știința
in primul rând,unde estetica primează iar
cunoștințele trebuie imbinate armonios, pentru
a reda bolnavului edentat total bimaxilar o
infațișare ageabilă, pentru o reabilitare a
celorlalte funcții perturbate.
 ALEGEREA DINȚILOR ARTIFICIALI
Cuprinde 2 timpi :
• Alegerea dinților din zona anterioară

• Alegerea dinților din zona laterală

ALEGEREA DINȚILOR DIN ZONA FRONTALA

Se face in functie de anumite criterii principale:

• Dimensiunea dintilor
• Forma dintilor
• Culoarea dintilor
• Gradul de vizibilitate
 1. DIMENSIUNEA DINȚILOR
FRONTALI
Se va aprecia in functie de
reperele trasate pe machetele de ocluzie.

►In sens vertical – lungimea

dinților – determinata de distanța dintre
linia surâsului și planul de ocluzie

► In sens latero-lateral,mezio-
distal – latimea dintilor,determinata de
masurarea distantei dintre linia mediana
si linia caninului – I,IL,C

► In sens vestibulo-oral –
grosimea dinților-in armonie cu
grosimea crestelor alveolare –în caz de
atrofie exageraă,se vor vestibulariza în
grup dinții frontali sau se va modifica
grosimea în sens vestibulo-oral
2. FORMA DINȚILOR FRONTALI

Vor trebui sa imite naturalul in procent cat mai mare

Anatomorfi – cu aspecte variabile in plan frontal
și sagital
Forma – aspectul marginilor incizale – raportul
acestora cu coletul dintilor – profilul,plan sau convex.

Există corelații între forma dinților frontali (IC) și

arhitectura facială,părțile moi, sexul, vârsta, constituția,
personalitatea.
 Lejoyeaux – in funcție
de forma feței

House & Loop – determinarea conturului figurii

prin desenarea acestuia pe hartie sau utilizarea unui
tipar,cu încadrarea grafică a conturului facial, într-o
formă geometrică asemănătoare cu cea a IC, prin
trasarea unor repere .
Muzi – corelatie intre forma IC,forma fetei si forma corpului :
►brevilini – dinți scurți și mici
►longilini – dinți lungi și dreptunghiulari

Gerber – similitudine între forma IC

și forma nasului

Lee – propune fragmentarea in 4

părți egale a lățimii nasului și
raportarea sa la lățimea frontalilor –
corespondentul unei distanțe egale
cu ¼ din latimea nasului oferă
valoarea lățimii IC - alametrul
Nelson – conturul feței – forma arcadei – forma IC – TRIADA
NELSON

Alegerea dinților in funcție de forma arcadei

maxilare – Nelson propune TRIUNGHIUL ESTETIC –
corelând aspectul facial,curbura dintelui și alinierea lui
pe arcadă.
Sears – propune triada sex,personalitatea,varsta
(SPA) ■dinții masculini trebuie sa evoce forță și
vigoare,formă dreptunghiulară,unghiuri bine exprimate
cu canini voluminoși
■ dinții feminini au forme rotunde,unghiuri
atenuate,rotunjite
 Frusch si Fischer claseaza personalitățile in 3
grupuri :
• viguroși cu IC foarte proeminenți,robuști,primitivi
• delicați cu IC fragili,delicați și șterși
• intermediari cu dinți agreabili,dar robusti.

Zen introduce principiul numit principiul dentogeniei – dintele

trebuie sa aiba forme cât mai rotunde ,rezultate din îmbinarea
unor suprafețe (planuri) și curbe,fiecare față fiind rezultatul
îmbinării acestor suprafete așezate în mod natural – a sculptat
garnituri de dinți care se încadrau cât mai perfect in armonia
feței
Frusch si Fischer au preluat si dezvoltat acest concept dincolo
de profilul economic – dintii nu au o curbură continuă, perfectă,
iar arcadele nu sunt standardizate ci sunt individualizate.
Sigaud și Horauf – tipul constituțional
• atletic
• picnic
• leptosom

Profilul facial – criteriu in alegerea reliefului IC

• profilul convex – cu frunte bombata si obraji rotunjiți –
dinți asemănători
• profilul drept – frunte plată,obraji scobiți – dinți plați
 În alegerea IC,un rol important îl are și forma
IL,care evidențiază,completează sau atenuează efectul
primului.Forma C trebuie luată și ea în considerare:
□la tineri fiind ascuțită
□la pacienții robuști în vârstă fiind pătrată
□iar la femei rotunjită.
 3. CULOAREA DINȚILOR FRONTALI

NUANȚA – SATURAȚIA – STRĂLUCIREA

Culoarea trebuie să fie in armonie cu cea a
tegumentelor, a părului,a irisului.
Există tente diferite de culoare la grupul frontal –
cel mai deschis este IC,apoi IL,apoi C
Nuanța unui dinte frontal – la colet are o tenta
galbuie→marginea incizala este transparentă→zonele
laterale,distale și meziale sunt mai saturate coloristic.
Alegerea culorii trebuie sa fie în armonie cu vârsta
bolnavului – o dată cu vârsta culoarea se duce spre
galben-gri in mod natural vorbind – dar se va ține seama
de doleanțele pacientului,analizand poze mai vechi care
ne orienteaza spre tipul de ocluzie,culoare si forma.
Alegerea culorii de catre medic :

• metoda vizuala

• metoda cheilor de culori

• metoda spectrofotometrului
 Pentru redarea unui aspect cat mai apropiat de
natural, se pot face anumite artificii care imită fisurile,
discromiile, confecționarea de fațete metalice care pot
imita lucrarile fixe.
 ALEGEREA DINȚILOR DIN ZONA LATERALĂ
DIMENSIUNE – FORMĂ - CULOARE
Culoarea nu are o importanță crucială, este aleasă
in funcție de culoarea dinților frontali,sub forma culorii
de fond fără subtiliățti de nuanțe.
Dimensiunea in sens vertical este reprezentată de
jumatatea spațiului intra-alveolar,din care scădem 2 mm
necesari bazei protezei – relativă in funcție de rezorbția
și atrofia osoasă.

Dimensiunea in sens mezio-distal se va alege in funcție

de distanța linia caninului-limita distală a câmpului
protetic, fără protezarea M3 din considerente
biomecanice- în unele cazuri de rezorbție și atrofie gravă
nu se protezeaza nici măcar M2 mandibular.
 Dimensiunea in sens vestibulo-oral va fi aleasă în
funcție de creasta alveolara edentată și în funcție de
spatiul neutral – se urmăreste o grosime mai mică decât
dinții naturali (biomecanic)
POUND :
◊verticala ridicata de la nivelul liniei oblice, nu va
intersecta fețele orale ale dintilor
◊cuspizii linguali ai dintilor laterali nu vor depăși
linia care unește fața mezială a C inferior cu marginea
linguală a tuberculului piriform.
◊realizarea coincidenței șanțurilor mezio-distale
ale dinților inferiori cu o linie paralelă corespunzatoare
muchiei crestei
 Forma dinților artificiali din zonele laterale,vor
avea o anumita curbura vestibulara și orală,în
concordanță cu cea a arcadei reziduale,urmărind
morfologia dinților inlocuiți.
• anatomorfi
• semi-anatomorfi Ghidajul dinamic mandibular –
• neanatomorfi Eficienta masticatorie
 SEARS,FRUSCH,FISCH,GRANJER ►utilizează dinți
neanatomorfi, cu suprafețe ocluzale plane, pentru stabilizarea
protezei

GYSI► utilizează dinți anatomorfi, montați după

principiul mecano-geometric – contact tripodal

COSTA►utilizează dinți anatomorfi după tipul

masticator – pante abrupte pentru tocator, aplatizate pentru
intermediar, plane pentru frecator – determinarea tipului de
masticație(dinamica mandibulara)
 MONTAREA DINȚILOR ARTIFICIALI

CONCEPȚIA MECANO-GEOMETRICA GYSI

Elaborată inițial pentru dentiția naturală,
aplicată și pentru ocluzia artificială.
Principiul de bază:
►realizarea contactului tripodal între suprafețele
ocluzale – asigura o stabilitate optimă
►în intercuspidare trebuie să se realizeze maximum de
contacte ca și la ocluzia naturală
►în propulsie contactele trebuie sa fie atât pe partea
lucrătoare anterioară cât și pe cea nelucrătoare
posterioară,conform contactului tripodal.
 Pentru aceasta,este necesară armonizarea înclinării
ghidajului anterior,cu înclinarea pantelor cuspidiene si
înclinarea pantei articulare.

REGULI DE MONTARE:

■dinții artificiali se montează pe mijlocul crestei

 ■cuspizii palatinali ai dinților superiori trebuie să se
așeze în șanțul mezio-distal al dinților inferiori
■montarea trebuie să refacă curbele de compensație –
sagitală și transversală
 Gysi a elaborat și o serie de reguli pentru
montarea individuală a fiecarui dinte :
Existența unui numar mai mic de trei contacte
între dinții artificiali nu realizează stabilitatea
tripodala→instabilitatea protezelor.
Plasarea unilaterala a contactelor va destabiliza
static și dinamic protezele – efect de pârghie,cu punct
de contact la nivel dentar și rotație la nivelul crestei
edentate- pentru stabilizare se realizeaza contacte
simetrice în zonele distale.
Prezența a doua puncte de contact unilateral
determină bascularea în jurul axei.
Contactul tripodal,trei puncte de contact
bilaterale – stabilitate.
 În ocluzia dinamica
curbele de compensație sagitală, pentru
deplasările anterioare sau transversale
În propulsie
curba de compensație sagitală, cu păstrarea
contactului în anterior și apariția contactelor simetrice în
distal
În lateralitate
pe partea activă mișcarea e condusă pe pantele de
ghidaj iar opus are loc dezangrenarea ocluzala.

În urma acestor mișcări,contactele dintre arcade

se vor realiza la nivelul părții active,acest lucru ducând
la basculare – pentru aceasta Gysi accentueaza curbele
de compensație astfel incât în lateralitate să apară acele
contacte în distal bilaterale,atât pe partea activă cât și
inactivă – rezulta contactul tripodal pentru stabilitatea
protezei
 Montarea Gysi – foloseste dinti anatomorfi – intâi pe maxilar
apoi pe mandibulă– se realizeaza curbele de compensație sagitală și
transversală cu contactele tripodale statice si dinamice.
Metoda Ackermann – foloseste dinți cu suprafața abrazată–
dupa teoria balansului general respectând teoria helicoidului,făcut după
un ax sagital interesând orientarea ariilor distale ale M6 catre în
afara,iar a celor meziale către înăuntru – observația clinică a aratat că
dentiția naturală, prin abrazie și atriție,realizează forma helicoidală
care dă un echilibru ocluzal perfect,o glisare mandibulară cu contacte
multiple în lateralitate și propulsie.
Metoda montării monoplane a lui Granger – suprafețele
ocluzale sunt plane,cu contacte ușor de controlat și dirijat și multiple
în suprafață – glisările în lateralitate și propulsie vor fi făcute pe cele 2
planuri prin alunecare – echilibrul tripodal.

Metoda Sears – foloseste dinții semi-anatomorfi – suprafețe

aplatizate la nivelul cuspizilor de sprijin și anatomică la
cuspizii de ghidaj – rezultă o ocluzie monoplană fără curba
sagitală – fața ocluzală a ultimului molar să se proiecteze pe
fața distală a molarului maxilar,deci va fi montat ușor înclinat
– echilibrul tripodal.
Schultz și Pound – propun realizarea arcadelor artificiale
dupa principiul ocluziei unilateral echilibrate,astfel incât să fie
permis dezangrenajul ocluziei în propulsie în distal
VERIFICAREA CLINICĂ
A MACHETEI ÎN CEARĂ
CU DINȚI
Verificarea extraorală
Verificarea intraorală
EXTRAORAL :

❶Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul deschis

❷Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul inchis
❸Verificarea machetelor detasate de modele
❹Verificarea modelelor in simulator,fara machete
❶Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul deschis

A.Verificarea bazelor din ceară

→să acopere în totalitate suprafețele de sprijin,cu marginile în
fundurile de sac
→papile interdentarea convexe,fose și bose canine prezente
→versanții vestibulari convecși,versanții orali concavi
→rugile și papila bunoidă modelate
→culoarea ceri să imite culoarea gingiei naturale

B.Verificarea arcadelor dentare

→respectarea reperelor trasate pe machetele de ocluzie și
alegerea corectă a dinților M-D și înălțimea lor
→montarea dinților pe mijlocul crestei
→respectarea regulilor de montarea lui Pound la dinții laterali
→simetria curburii vestibulare
→refacerea curburii sagitale și transversale
→respectarea în montare a tuberculului piriform și tuberozităților
❷Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul inchis

A.În zona anterioară:

→montarea incisivilor centrali de o parte și de
alta a liniei medio-sagitale
→cei 6 frontali sunt montați între cele două
linii ale C
→simetria curburii vestibulare
→refacerea curburii sagitale cu overbite și
overjet corecte
→respectarea înălțimii dinților conform liniei
zâmbetului
❷Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul inchis
B.În zona posterioară:
→refacerea contactlor tripodale uniform distribuite
→verificarea ocluziei și a tipului de montare
→refacerea curburii transversale corecte
❸Verificarea machetelor detașate de modele

→evaluarea grosimii bazei(2mm),care trebuie să fie și uniformă

→evaluarea grosimii marginilor și a rotunjimii lor
→fețele mucozale să nu aibă incluziuni de ghips
❹Verificarea modelelor în simulator,fără machete
INTRAORAL :
❶Verificarea machetelor maxilară și mandibulară
❷Verificarea relației de postură(RP)
❸ Verificarea relației centrice(RC)
❹ Verificarea statică și dinamică a relației de ocluzie
❺Verificarea refacerii funcționalității sistemului stomatognat