ALEGEREA DINILOR ARTIFICIALI

Dinii artificiali prezint mai multe caracteristicireprezentate de:

a) culoare,
b) form,
c) dimensiune,
d) relief ocluzal.
e)
Aceste caracteristici stau la baza diferenieriilor ntr-un numr foarte mare de tipuri de garnituri.
Pentru fiecare pacient este necesar o anumitgarnitur de dini care s corespund urmatoarelorcondiii:
- morfologice ale campului protetic, ale corelaiilor iarmoniei dento-faciale;
- stabilizrii i funcionalitii protezelor.

La alegerea dinilor particip urmtorii factori:
>>medicul stomatolog prin stabilirea culorii, formei,dimensiunii dinilor frontali superiori i a reliefuluiocluzal pentru
dinii laterali;

>> pacientul, prin expunerea unor dorine referitoareIa culoarea i forma dinilor frontali, dac acestea se ncadreaz
n limitele posibilitilor tehnico-terapeuticeale practicii stomatologice;

>>tehnicianul dentar, pentru care alegerea dinilorreprezint momentul cand trebuie s efectueze corelaia ntre
reperele coninute de abloanele deocluzie, datele obinute din examinarea modelelor delucru i indicaiile nscrise de
medic n fia de laborator a pacientului.
Tehnicianul alege dintre garniturile de dini existente ogarnitura care s prezinte urmtoarele
caracteristici,difereniate pe grupe de dini, frontali i laterali, astfel:

a)pentru dinii frontali: culoarea, forma, nlimea silimea;
b)pentru dinii laterali: culoarea, nlimea ilimea,relieful ocluzal.

Valorificarea i corelarea celor trei categorii dedate pentru alegerea diniilor (de pe abloanelede
ocluzie, modele i fi).

A.Dup reperele coninute deabloanele de ocluzie sunt stabilite:
>
Limea

a) (dimensiunea mezio-distal) celor ase dini frontali superiori, este egal cu distana msurat pe faa
vestibular a bordurii ablonului superior ntre cele dou linii ale caninilor.
b) Suma dimensiunilor dinilor n sens mezio-distal va fi mai mic dect distana cuprins ntre cele dou linii
ale caninilor, dac se solicit de ctre pacient s se realizeze pe protez spaii (diastem sau treme) la
nivelul grupului frontal.
>
Inlimea

a) dinilor din zona frontal este egal cu distana cuprins ntre linia surasului i linia planului de orientare
ocluzal (marginea liber a bordurii superioare).

Dimensiunea
b) dinilor frontali inferiori si a celor laterali superiori i inferiori sunt alesi in corelatie cu dimensiunile dinilor
frontali superiori .La garniturile echilibrate de 28 de dini, sunt alei numai cei ase dini frontali superiori,
ceilali dini, n armonie cu acetia, corespund din punct de vedere al formei, dimensiunii i al culorii.

B.Dup analiza modelelor de lucru montate n ocluzor sau articulator sunt stabilite:
---
a) limea n sens vestibulo-oral a dinilor laterali .
b) pentru creste nguste sunt alei dini cu dimensiuni mai mici vestibulo-oral;
c) pentru creste late sunt alei dini mai lai ;
d) pentru crestele care prezint limea normal,sau uor mrit fa de normal, sunt alei dini cu
dimensiuni normale (dar sunt mai inguti decat dinii naturali).

dimensiunea in sens vestibule-oral

Dac sunt montai dini lai (n sens vestibulo-oral)pe creste nguste, numai o parte din presiuni sunt
transmise asupra crestei, restul acioneaz n afara crestei pe planuri nclinate.

Consecina statico-dinamic este bascularea protezei i atrofia crestei alveolare, dup o perioad mai mare
sau mai mic de timp.

dimensiunea n sens mezio-distal:

- grupul dinilor laterali (premolari-molari) acoper spaiul cuprins ntre fata distal a caninului si un punct
situat la circa 5 6 mm nainte de tuberozitatea maxilar sau naintea tuberculului piriform.

Dacaceast distan este mult redus, se renun la montarea celui de al II-lea molar.


Inaltimea dintiilor laterali:

- este aproximativ determinata de (distanta dintre cele doua creste alveolare a celor doua modele in
pozitie de relatie centrica).
- distanta este masurata cu ajutorul oricarei rigle gradate dar este mai usoara daca se utilizeaza rigla
imaginara a lui Gysi.
- inaltimea premolarilor este intotdeauna determinata de inaltimea caninului este intotdeauna
determinate deinaltimea caninului fiind necesara si obligatorie realizarea armoniei dento-
dentare,deoarece prin pozitia pe care aceasta o ocupa pe arcada,apare vizibila aproape toata fata
vestibulara.

De multe ori este necesara sa se practice asa zisemontari ale dintiilor de incercare facute experimental
pentru a se constata cum se poaterealiza montarea cu o anumita garnitura sau ce sepoate obtine la un camp
protetic care prezinta anumiteparticularitati morfoclinice.

Imensa variabilitate a cazurilor ridica o multitudinede probleme ;pentru fiecare camp protetic este necesar sa
se gaseasca raspunsul adecvat,materializat prin realizarea celei maiilizeaza rigla corespunzatoare proteze
care ,in general ,reprezinta rodul unei experiente bogate al unei documentariteoretice si al imaginatiei
creatoare determinate depasiunea si de grija fata de omul suferind .

C.Dupa indicatiile scrise pe fisa delaborator sunt stabilite:

-Culoarea dintiilor frontali este precizata.Culoarea afost aleasa in functie de urmatoarele elemente:de
culoarea tegumentelor figurii ,a parului si a ochilor,de sex si varsta si de preferintele pacientului ,daca
acestea sunt in limitele posibilului.

-Forma dintiilor frontali.Aceasta a fost stabilita in functie de aspectul figurii , de personalitate,de repere
preextractionale ,de protezele vechi in special cele partiale sau totale relizate imediat dupa o extractive .

-Aspectele particulare ,daca pacientul le-a solicitat .Sunt materializate sub diferiteforme(modificarea culorii
unui dinte sau a mai multor dinti, acoperirea unui dinte sau a doi dinti cu microproteze metalice si altele).

-Relieful ocluzal al dintilor laterali .Edentatul total protezat isi organizeaza o noua engrama a miscarilor
mandibulare,conditionata in special de mentinerea protezelor pe campul protetic in procesul de masticatie si
de fonatie.Deoarece edentatul total in masticatie face miscari verticale se recomanda sa fie preferati numai
dinti cu relief ocluzal bine exprimati,cuspidati.

Dintii cuspidati prezinta urmatoarele caracteristici clinico terapeutice:

-au actiune de triturare foarte eficienta datorita multiondularilor ocluzale reprezentate de cuspizi,creste
,pante,santuri si fosete ;

-efortul muscular necesar triturarii alimentelor are valori mai reduse comparativ cu cel pentru dintii
necuspidati ;

-creeaza o stare de confort masticator datorita efectului maxim obtinut cu minimul de efort;

-relieful ocluzal accentuat cuspidat ,impune existent determinarii si inregistrarii unei relatii intermaxilare
foarte precise o neconcordanta infim de mica intre pozitia de relatie centrica a mandibulei pacientului si
pozitia de intercuspidare maxima ceace reprezinta cauza instabilitatii protezelor pe campul protetic .

Aceasta conditie nu exclude insa posibilitatea existentei long centricului

.Dezavantajele dintiilor artificiali cu relieful sters aplatizat ,sunt:

-efectul triturant este foarte redus.
-intre suprafetele plane alimentele nu pot fi triturate ;

-efortul muscular necesar pentru triturarea alimentelor are valori foarte mari ,creand senzatia de oboseala la
nivelul musculaturii mobilizatoare a mandibulei;

-masticatia,realizata prin miscari orizontale de frecare interocluzala are ca efect dislocarea protezelor de pe
campul protetic.Numai la dentat este posibil sa se produca asemenea miscari,deoarece dintii naturali sunt
foarte bine implantati prin tesuturile paradontale in oasele maxilare.

-triturarea alimentelor este obtinuta prin declansarea unor presiuni ocluzale mult mai mari decat cu dintii
cuspidati,ceea ce are consecinte nefavorabile asupra troficitatii tesutului mucos si osos al campului protetic
.

Relieful ocluzal al dintiilor artificiali trebuie sa realizeze o eficacitate masticatorie optima fara sa perturbe
structurile campului protetic.

Inexistenta unor garnituri de dintii fabricate care sasatisfaca toate cerintele,impune in multesituatii,realizarea
dintiilor manufactural,in laborator,asacum a fost aratat intr-un capitol anterior,fara a seomite sa se copieze
doua garnituri cu relief ocluzalcuspidat (deoarece,in prezent caracteristicele clinico-terapeutice ii recomanda
mai mult decat pe ceiabrazati)-macheta protezei si macheta bazei.

ARCADELE DENTARE ARTIFICIALE


La edentat arcada dentara prezinta doua zone topografice diferite ,zona frontala si laterala.
Fiecare zona este caracterizata de o morfofiziologie dentara proprie:

>>Pentru zona laterala,morfologia dintiilorprezinta patru fete laterale si o margine incizala.Functional au rol
dominant in estetica faciala si in fonatie.Acelasi rol il prezinta si in cadrul restaurarii protetice la edentatul
total.

>>Pentru zona laterala,
morfologic,dintii prezinta inplus fata ocluzala.Functional ea are rol in masticatie siin stabilizarea mandibulei
fata de maxilar.Acelasi rol ilprezinta in cadrul restaurarilor protetice la edentatultotal ,la care se adauga rolul
de participare inmentinerea si stabilitatea pe campul protetic .

Grupul dintiilor din zona frontal este montat dupa repere trasate pe sabloanele de ocluzie,dupa repere
antopometrice,dupa echilibrul muscular.

Grupul dintiilor laterali este montat in mod diferit deoarece exista mai multe conceptii asupra miscarilorpe
care le efectueaza mandibula in procesul demasticatie.Toate conceptiile insa isi propun ca dintiilor fata de
crestele alveolare sa seobtina o stabilizare foarte buna aprotezelor pe campulprotetic.

Practic ,fiecare dinte este montat pe macheta bazei,prin lipire cu ceara roz.


Tehnica pentru realizarea arcadelor dentare :

I.Montarea dintilor dupa Gysi.
Aceasta tehnica prezinta urmatoarele Caracteristici:

----Sunt utilizati dintii artificiali anatomoformi ,fiecare dinte reproduce din punct de vedere al dimensiunilor
sial formei ,dintele natural.
----Arcadele sunt realizate pe un articultor care reproduce identic miscarile mandibulei
----Este folosita rigla conceputa de autor care permite masurarea distantei dintre crestele alveolare si
inclinarea axei alveolare
----Pentru pozitionarea dintiilor autorul a emis maimulte reguli,unele cu caracter general,care se aplica la toti
dintii si altele cu caracter strict individual,dupa care se monteaza fiecare dinte.

Reguli generale

>Dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei alveolare.Santul mezio- distal al dintilor inferiori,coincide cu
varful crestei alveolare pe care se aseaza.Cuspizii palatinali(activi ) ai dintiilor superiori patrund in santul
meziodistal al dintiilor inferiori.

>Dintii frontali superiori,din necesitate ,pentru restaurarea fizionomiei sunt montati in afara crestei.Numai
astfel este posibil sa se restabileasca relieful buzei superioare.

>Planul de ocluzie formeaza in sens sagital,o curba cu concavitatea in sus,cunoscuta sub numele de curba
sagitala.Adancimea curbei este proportionala cu marimea supra ocluziei frontale.In sens transversal se
formeaza curba transversala,de asemeni,cu concavitatea superioara

>In relatia centrica se realizeaza intercuspidare maxima intre cele doua arcade artificiale .

-In propulsia mandibulei sunt stabilite contacte multiple la nivelul fetelor ocluzale si la nivelul marginilor
incizale ale celor doua arcade sau cel putin trei puncte de contact dintre care unul in zona frontala si cate
unul in zonele laterale .
-In lateropropulsie sa existe de asemeni contacte interdentare pe parte lucratoare si pe partea nelucratoare.

>Scopul principal al montarii dupa Gysi ilreprezinta :
a) contactele multiple care sunt suntrecomandate sa se obtina intre cele doua arcadedentare
in deplasarile mandibulei .aceste contacte suntcunoscute si sub denumirea de articulare
cu balansgeneral
b) Montarea dinilor artificiali este astfel efectuat, ncattoate forele care pot oferi protezei
montate momentede basculare sau alunecare s fie neutralizate.
c) Ocluziade balans, ar realiza n momentul solicitari pariilucratoare (active) contacte
simultane i pe partea debalans (nelucrtoare), pentru a anula forele debasculare rezultate.


Reguli individuale de montare a dintilor


<Pentru fiecare dinte este dat o poziie medie carecreeaz posibilitatea s se obin rapoarte
idealedento-dentare i interdentare.
<Montarea unei arcade incepe ntotdeauna cu dintiifrontali superior

Aceasta se efectueaz altcrnativ de o parte i de alta aliniei mediane.

<Dintii frontali sant montai s restaureze fizionomia,cu particularitile varstei, sexului, i a
personalitiipacientului.
Dac lipsesc aceste caracteristiciindividuale, este posibil ca pe baza reperelormorfologice, dinii s
fie montai ntr-o poziieapropiat de cea a fotilor dini naturali.
Muli autoricitai de Rosemarie Horn i colab. (Fuhr, Keil, HermannMarxkors, Mc. Grue etc.) au
recomandat ca poziiafrontalilor s fie n corelaie cu poziia papilei incisive-ia primei rugi palatine.

<Poziia i dimensiunea dinilor frontali n senscervico-incizal este n strns corelaie cu
funciafonetic, fiind influenat emiterea consoanelor labialeV i F .

<Dinii inferiori sant montai dup cei superiori nordinea urmtoare:
molarul I>> caninul>> incisivul I>> incisivulII>>premolarul I>> premolarul II >> molarul II.

< Fiecare dinte este montat intr-o poziie inspirat deorientarea n spatiu a fiecrui corp, n cele trei
sensuri,astfel:

- poziionarea n planul ocluzal; ceea ce nsemneazraportul marginii incizale sau ai feei ocluzale cu
planulde orientare protetic reprezentat de plcua metalica lui Pedro-Saizar.

-direcia axului longitudinal n sens vestibulo-oral, adicunghiul.pe care l formeaz axul dintelui cu
planulfrontal;

-direcia axului longitudinal n sens mezio-distal,reprezentat de unghiul pe care l formeaz axuldintelui
cu planul medio-sagital.

Fiecare dinte prezint o anumit poziie, carecorespunde cu cea a,dinilor naturali.


Poziia dinilor arcadei superioare


Incisivul central superior

-este situat cu faamezial pe linia median, marginea incizal este ncontact, cu planul de orientare ocluzala
reprezentat deplcua lui Pedro-Saizar sau de o plcu de sticl.
-Axullongitudinal al coroanei n sens vestibulo-oral este nclinat cu 58, coletul este usor palatinizat
incatmarginea incizala apare vestibularizata.
-Axul longitudinal al coroanei, n sens mezio-distal, are o nclinaie spre distal fa de planul medio-sagital de
2.
-Ambii incisivi centrali, montai de o parte i de alta aliniei mediane, prezint o mic divergent spre colet
iconvergen spre incizal, determint de orientarea spredistal a axelor .

Incisivul lateral superior
-este orientat ntr-opoziie asemntoare cu cea a incisivului central dar cumici diferente.
-Axul longitudinal este mai inclinat decataxul incisivului central, att n sens vestibulo-oral (6)cat i n sens
mezio-distal .

Caninul superior
-este situat cu axul longitudinalmai aproape de o linie verticala decat cei doi incisivisuperiori, axul
longitudinal este inclinat n sensvestibulo-palatinal_cu 25, iar n sens mezio-distal cu
1,5.
-Varful cuspidului este n contact cu planul deorientare ocluzal .


Premolarul I superior

-este orientat cu axullongitudinal perpendicular pe planul de orientareocluzal.
- Are raport de contact cu acest plan numai lanivelul cuspidului vestibular.
-Intre vrful cuspidului palatinal i planul de orientareocluzal exist un mic spaiu de 0,5 mm
(datoritabsenei contactelor).
-In sens mezio-distal este montatla distan de 0,75 mm de faa distal a caninului,pentru a permite
angrenarea cu cuspidul caninuluiinferior.

Premolarul II superior,
- este orientat cu coletul, foartepuin spre

mezial.
- Are raport cu planul de orientareocluzal la nivelul ambilor cuspizi .
- Dup montarea premolarilor, marginile incizale aledinilor frontali trebuie s formeze o linie curb
cuprofilul continuu, simetric de ambele pri ale linieimediane, identic cu curbura bordurii de
ocluzie care afost modelat n cabinet pe campul protetic.
- Jumtateadistal a feei vestibulare a caninilor mpreun cufeele vestibulare ale premolarilor,
trebuie s formeze olinie dreapt sau uor convex.

Molarul I superior
- este orientat cu axullongitudinal nclinat n sens mezio-distal i vestibulo-oral.
- - Coletul este situat spre mezial si spre oralContactul cu planul de orientare ocluzal este
realizatnumai la nivelul cuspidului cel mai voluminos, mezio-palatinal.
- - Faa ocluzal, rezult c este orientat n jos,puin spre vestibular i spre distal


Molarul II superior
- este orientat cu o inclinare maimare a axului longitudinal decat primul molar.
- Faaocluzal nu are contact cu planul de orientare ocluzal.Cuspidul mezio-palatinal este cel mai
apropiat de acestplan

Poziia dinilor arcadei inferioare

Molarul I inferior

-este poziionat dup ceisuperiori, fiind fixat prin lipire la nivelul feei ocluzale,astfel: cuspidul mezio-
vestibular al molarului I inferiorptrunde ntre versantul distal al cuspizilorpremolarului II i cuspidul mezio-
vestibular almolarului I superior.
-In sens vestibulo-oral cuspidul mezio-vestibular almolarului inferior ptrunde n anul
intercuspidianmezio-distal al molarului superior.
-Ceara machetei inferioare este plastifiat i se nchidearticulatorul sau ocluzorul;
-molarul se lipete n zonacoletului i apoi se dezlipete faa ocluzal a molaruluiinferior de cea a
dinilor superiori. ntre molarii primimaxi- lari i cei mandibulari se obine un angrenajintercuspidian
cunoscut sub numele de cheie deocluzie.


Caninul inferior

- este aezat. ntr-o poziie maiaproape de linia vertical, dar cu o uoar distalizare acoletului i o
uoar vestibularizare a marginii incizale.
- Marginea incizala, prin cele dou versante, va prezentacontacte, mezial cu incisivul lateral superior
i distal cucaninul superior. In sens mezio- distal, axul lung esteuor convergent la linia median.



Incisivul central inferior

- este orientat cu axulperpendicular pe planul ocluzal.
- Axul longitudinal nsens mezio-distal este aproape vertical.
- Faa mezialeste n contact cu linia median.
- Marginea incizal esteplasat napoi i sub marginea ncizal a incisivuluic entral superior acoper
cu l,5 2mm

Incisivul lateral inferior

-are o poziieasemntoare cu a incisivului central inferior.
-Muchiaincizal este cu 0,5 1 mm mai nalt decat aacestuia. -Marginea incizal prezint raport
de contactcu treimea distal a incisivului central superior i cutreimea mezial a incisivului~lateral
superior.

Premolarul I inferior

-are raport de contact lanivelul cuspidului vestibular cu nia dintre canin ipremolarul I superior. Este montat
pe mijloculcrestei alveolare.

Premolarul II inferior
-are contact la nivelulcuspidului vestibular cu nia format de premolarul I ide al doilea premolar superior.
- Faa ocluzal apare uorlingualizat.


Molarul II inferior
-are raporturi de contact cuprimul molar i al -II-lea molar superior. ------Axullongitudinal are orientare
asemntoare cu axelecelorlalti dinti laterali inferiori perpendiculari pe creastaalveolara,care in aceasta zona
este ascendenta

--Prin montare, dinii inferiori este obligatoriu smenajeze spaiul funcional util pentru limb.
--Pound astabilit o regul dup care sunt poziionai dinii lateralipentru crearea acestui spaiu.
--Astfel, toate feelelinguale ale dinilor inferiori nu trebuie s depeasc spre oral linia care unete
marginea lingual atuberculului piriform cu marginea mezial a caninului.
--In acest scop, niciodat limea dinilor inferiori nu vadepi proiecia vertical ridicat tangent la
creastamilohioidian.


Rapoartele interdentare dintre celedou arcade artificial prezinta urmatoarele caracteristici:

In zona frontala:
- In sens vertical grupul dinilor frontali inferiori esteacoperit de grupul dintiilor frontali superiori.
-Acoperireaeste variabil, fiind cuprins ntre 1 2,5 mm,rezultnd o supraocluzie frontal
caracteristic montriiortognate.
- In sens sagital. ntre feele palatinale ale dinilorfrontali superiori i feele vestibulare ale
frontalilorinferiori, exist n poziia de intercuspidare maxim unspatiu de inocluzie de 1-2 mm. '

In zona lateral

-In sens vestibulo-oral, dinii superiori depesc sprevestibular dinii inferiori cu 1 /2 cuspid, realizandu-se
otreapta care impiedica patrunderea mucoasei obrazuluiintre fetele ocluzale,sa fie traumatizata.
-Aceast treaptrezult n momentul angrenajului dintre cele douarcade dentare.


Din orientarea ntr-o anumit poziie a fiecrui dinte seformeaz cele dou curburi de ocluzie, cea sagital
alui Spee i cea transversal a lui Wilson.

Odat cumontarea dinilor din zona lateral snt realizate icurbele de ocluzie, n sens sagital i transversal.

Curbele de ocluzie snt corelate cu gradul desupraocluzie frontal
.-
Curba sagital sau curba lui Spee
se realizeazpentru a se compensa inocluzia care s-ar producelateral, in zona distal, n micarea de
propulsie amandibulei, dac planul de ocluzie ar fi orizontal.

Dupa Hanu,curba sagitala este in rtelatie stransacu inclinarea pantei incisive si cu inaltimea cuspiziilor.

Monson i Villain realizeaz curba sagitalcorespunztor teoriei calotei sferice (descris ntr-uncapitol
anterior), n care axele dinilor prelungite n sus,ajung n centrul unei sfere.-

Curba transversala
este data de inclinarea orala adintiilor laterali inferiori si de intalnirea fetelor ocluzalecu cele ale dintiilor
laterali superiori.Curba transversal favorizeaz apariia punctelor decontact de partea lucrtoare i pe
partea nelucrtoare n micrile de lateralitate. La mandibul aezareapremolarilor i molarilor n sens
vestibulo-oral, esteabsolut obligatoriu s se fac pe mijlocul cresteialveolare, deoarece, reprezint singura
poziie careasigura conditii favorabile pentru stabilirea protezeiinferioare pe campul proteticLa maxilar,
campul protetic ofer condiii demeninere i de stabilitate mult mai bune, datoritforei de adeziune i al
fenomenului de succiune, dinii

laterali (premolarii i molari) se pot monta i n afaracrestei alveolare cu 12 mm, fr s se aducprejudicii
n funcionalitatea protezei.
Arcadele dentare artificiale realizate sunt controlate astfel:

-dac ceara care a fost utilizat pentru fixareadinilor a fost supranclzit, la rcire se contract,producnd
modificri ale poziiei dinilor manifestateprin supra- contacte, sau prin absena contactelordentodentare;
- dac ceara, dimpotriv, a fost nclzit insuficient.,dinii se desprind foarte uor la prima atingere, ceea
cereprezint o deficien, macheta nu se poate proba;
- dac arcadele realizate prezint forme simetrice;
-dac n zonele laterale se suprapun crestelealveolare;
-dac au fost obinute unitile de masticaie.

Articulatoarele individuale creeaz condiiileevidenierii contactelor dento-dentare n toatemicrile
mandibulei, de nchidere-deschidere, depropulsie i de laterialitate stnga i dreapta.

Contactele dento-dentare dup teoria articulrii cubalans general , snt realizate numai cnd
ntresuprafeele ocluzale ale dinilor nu se interpunfragmente alimentare. n procesul de masticaie prezena
alimentelor pefeele ocluzale modific total condiiile de articulareinterdentar, deoarece devine imposibil
aparitiacontactelor multiple n mai multe planuri, ntre cuspiziiactivi i fosetele celor dou arcade dentare.

Articularea cu balans general nu poate reprezinta un

factor de stabilitate i de meninere a protezelor totalepe cmpul protetic.
II.Tehnica de montare adinilor dup Hanau.
Dup Hanau, protezele totale sunt realizate cuvaloare funcional si articular echilibrat dac existo
strans corelaie ntre urmtoarele elemente aleaparatului dentar i ale protezelor, astfel:

nclinarea traiectoriei concliliene:
nclinarea- pI de orientare ocluzal n raport Cu orizontala articulatorului;
nclinarea traiectoriei incisive;
nlimea cuspizilor i angulaia pantelorcuspidiene. Snt folosii dinii anatoformi, montai cuajutorul
articulatorului individual imaginat de autor.





III.Tehnica de montare adinilor dup F. Ackerman

In urma studiilor ndelungate asupra arcadelordentare naturale, autorul a tras urmtoarea
concluzie:inexistena articulrii cu balans general la nivelularcadelor dentare artificiale, invers de cum
susineGysi. Autorul a artat: n procesul de abraziune alcuspizilor, feele ocluzale ale molarilor
inferioriprezint inversri de direcie, pe care le-a numit pashelicoidal . Aceast torsiune helicoidal,
prezint
urmtoarele caracteristici: contacte multiple dento-dentare n poziia de intereuspidare maxim care
seproduce n relaie centric; apariia unui spaiu ntredinii celor dou arcade n micrile de propulsie i
delateralitate numit vid intercalat . Asupra viduluiintercalat , a fcut urmtoarea apreciere:
datoritacestuia sunt triturale alimentele, bolul alimentar poates fie prins ntre feele ocluzale ale dinilor.La
arcadele dentare artificiale nu este posibil s sereproduc aceast morfologie, deoarece protezele sesprijin
pe mucoasa care prezint caracteristicilecunoscute, pe cand dinii naturali sunt implantaiputernic n
procesele alveolare.Ackerman a formulat principiul helicoidal protetic demontare a dinilor artificiali,
modificat comparativ cucel al arcadelor naturale astfel: premolarii i molariiinferiori sunt nclinai spre
lingual pentru a oferistabilitate maxim, iar incisivii i caninii inferiori suntorientai spre vestilnilar n scop
fizionomie. Pasultorsiunii helicoidale este situat ntre canini si primiipremolari. Aceast dispoziie a dinilor
artificiali a fostrecomandat, deoarece asigur stabilitatea protezei nmasticaie i red aspectul fizionomie.
Tehnica de montare a dinilor
.Montarea dinilor se ncepe cu grupul dinilor incisiviinferiori. Sunt aezai cei doi incisivi centrali inferiori,
nconinuare se monteaz incisivii laterali i caniniiinferiori. Dup acetia este montat grupul
dinilorsuperiori, incisivii i caninii superiori, fiind aplicate,pentru pozitionarea lor, regulile Iui Gysi

Intre dinii frontali superiori i inferiori este creat unspaiu n sens sagital de inocluzie, care aredimensiunea
egal cu gradul de acoperirea a dintiilorfrontali inferiori de ctre cei superiori. Absenacontactului intre dinii
frontali superiori i inferioriasigur stabilitatea mai buna a protezelor, n special nmicrile de propulsie i
de lateralitate. Sunt montatiapoi premolarii superiori i inferiori ntr-o parte i apoiin cealalalta parteIntre
canini i primul premolar i ntre primulpremolar i al doilea premolar se las cte un spaiu de0,5 mm pentru
a exista posibilitatea modificrii poziieidinilor frontali la proba machetei, n funcie decerinele estetice ale
pacientului. Fa de planul deorientare ocluzal, premolarii sunt aezai nurmtoarele rapoarte: primul
premolar l atinge cuambii cuspizi, al doilea premolar l atinge numai cucuspidul palatinal, cuspidul
vestibular este la distande 0,5 mm de acesta. Molarii snt montai dup regulilelui Gysi.IV.