Profesor: Vasile Rusu 1. Principiile de alegere a dinților stîlpi în punțile dentare. . 2. Argumentarea matematică a alegerii dinților stîlpi în punțile dentare. 3. Argumentarea biofuncțională a alegerii dinților stîlpi în punți dentare. 4. Odontoparadontograma după Kurleandski. 5. Alegerea dinților stîlpi la tratamentul protetic cu punți dentare în caz de lipsa incisivilor la maxilă. 6. Indicații și contraindicații la tratamentul protetic cu punți dentare din 2 bucăți în edentațiile parțiale. 7. Complicațiile posibile în timpul și după prepararea dinților stîlpi, profilaxia. 8. Metodele menajării plăgii dentinare a dintelui preparat. 9. Complicațiile posibile la obținerea amprentelor și profilaxia lor. Principiile de alegere a dinților stîlpi în punțile dentare Biomecanice
Biologice
Estetice Biomecanice:
Conservarea țesuturilor dure dentare
Asigurarea formei de retenție si stabilitate Rezistența structurală Integritate marginală Biologice:
Integrarea sistemului stomatognat în
contextul organismului Integrarea ocluzală a restaurării Protecția biologică a pulpei dentare Protecția paradonțiului marginal Estetice: Vizibilitatea minimă a metalului (dacă este prezent) Suprafețe ocluzale din ceramică Grosime maximă a materialului de placare Margini subgingivale Conservarea structurilor dure dentare este unul din principiile de bază ale preparării dinților pentru o protezare fixă . Acesta reprezintă conservarea unei cantități cît mai mari de țesuturi dure dentare și protejarea acestora în limita respectării principiilor biomecanice , biologice,estetice. Scurtarea excesivă a bontului și crearea unei convergente ocluzale exagerate a pereților săi axiali reduc retenția și stabilitatea .Unghiul de convergenta exagerat determină pierderea unei cantități considerabile de substanță dentară Argumentarea matematică a alegerii dinților stîlpi în punțile dentare Includerea dinților stîlpi în punțile dentare este bazată pe forțele de rezervă a paradontului.Teoretic se admite ca din 100% ale posibilității funcționale se consumă 50% în condiții normale, iar restu rămân de rezervă.Suma coeficienților dinților incluși în corpul de punte trebuie să fie egală sau mai mica ca suma coeficienților dinților stîlpi.Această metodă matematică poate fi ușor determinată cu ajutorul tăblițelor concepute de Agapov, Oksman. Argumentarea biofuncțională a alegerii dinților stîlpi în punți dentare
Principiul biofunțional include restabilirea
funcțiilor majore ale sistemului stomatognat :masticație fonație fizionomie. Odontoparadontograma după Kurleandski Este o metodă de evidențiere a stării funcționale a dinților
Este reprezentarea grafică a stării țesuturilor paradontale
și a dinților stîlpi.La includerea dinților stîlpi in componența punții dentare trebuie să se țina cont de : -starea paradontului dinților stîlpi -mărimea și topografia breșei edentate -starea dinților antagoniști In normă paradontul fiecărui dinte are o anumită rezistență. Această rezistență se determină după presiunea pe care o suportă pînă la apariția durerii . Rezistența fiecărui dinte a fost determinată cu ajutorul gnatodinamometrului.Pentru a facilita lucrul fiecarui dinte i s-a atribuit un anumit coeficient. Alegerea dinților stîlpi la tratamentul protetic cu punți dentare în caz de lipsa incisivilor la maxilă Să fie sănătoși sau corect tratați Să nu prezinte distrucții avansate Să nu prezinte mobilitate avansată Să nu prezinte retracție gingivală avansată Să prezinte o implantare buna In baza odontoparadontogramei Conform aprecierii eficienței masticatorii Indicații și contraindicații la tratamentul protetic cu punți dentare din 2 bucăți în edentațiile parțiale. Indicații
-breșe intercalate cu lipsa 1-4 dinți
-refacerea morfologica a dinților cu distrucții avansate , eroziuni, abraziune , obturații extinse -refacerea estetica a dinților cu modificări de culoare, fosrma , poziție -tratamentul tulburărilor ocluzale -înlocuirea unor lucrări vechi necorespunzătoare -mobilitate de gradul l-ll -refacerea morfologiei arcadei -refacerea functionalității arcadei Contraindicații -lipsa a mai mult de 4 dinți la nivelul unei breșe -în edentații terminale -prezența dinților restanți cu mobilitate de gradul lll -vârsta pâna la 18 ani -afecțiuni locale:gingivite,procese inflamatorii,tumorale,leziuni ale mucoasei cavității bucale
-când rezorbția osoasa depășește 2/3 din în înălțimea
radiculară -tratament endodontic efectuat incorect -leziuni periapicale Complicațiile posibile în timpul și după prepararea dinților stîlpi, profilaxia. -apariția durerii în cazul preparării dinților vitali Derapajul instrumentelor abrazive cu traumarea țesuturilor moi Deschiderea camerei pulpare Traumatizarea dintelui adiacent sau antagonist Fractura coroanei dentare Paralelizm incorect Apariția pulpitei traumatice Gangrena pulpara Necroza pulpara Dureri gingivale la patrunderea cu freza subgingival Daca dintele e vital și nu s-a confecționat coroane provizorii atunci pot apărea dureri la stimuli termici sau alimentari Profilaxia Prepararea dinților cu răcire și mișcări întrerupte pentru a nu supraîncălzi dintele Punct de spijin a mîinii pentru a evita derapajul instrumenteleor Cunoașterea topografiei camerei pulpare pentru a evita deschiderea acesteia Presiune moderată pentru a nu fractura coroana dentară Metodele menajării plăgii dentinare a dintelui preparat
Pentru a proteja plaga dentinară de
acțiunea nociva a mediului înconjurator se utilizează diverse metode de menajare a plagii dentinare. Metodele menajării plăgii dentinare a dintelui preparat
Din mijloacele chimice mai des utilizate
sunt nitratul de argint sub forma de soluție apoasă de 30% sau clorura de zinc de 30-40% din lacuri mai des se folosește lacul de flor sau cel celuloid de 5% Metodele menajării plăgii dentinare a dintelui preparat
Din mijloacele mecanice fac parte
coroanele provizorii confecționatedin acrilate individual sau sub forma prefabricată din celuloid, policarbonat sau acrilat care se fixează pe bontul dintelui șlefuit cu ajutorul cimentului zinc-eugenol, zinc-fosfat sau dentin-past. Complicațiile posibile la obținerea amprentelor și profilaxia lor. Deformarea amprentei la îndepărtarea de pe câmpul protetic Prezența bulelor de aer sau lipsa materialelor in anumite zone Amprentarea insuficientă sau parțială a șanțului dento-gingival,dinților antagoniști sau vecini Repartizarea neuniforma a materialului amprentar pe suprafața cîmpului protetic Profilaxia Respectarea timpului de preparare a materialului Respectarea timpului de priza a materialului Evitarea mișcărilor lingurii amprentare in timpul prizei Uscarea cîmpului protetic pentru evitarea formarii bulelor Utilizarea unei cantități suficiente de material amprentar Presarea suficientă a lingurii pe cîmpul protetic Aprecierea corecta a masurii lingurii amprentare Mulțumesc pentru atenție!