Sunteți pe pagina 1din 26

Principiile alegerii și includerii dinților

stîlpi în punțile dentare.


Prepararea dinților stîlpi.
Amprentarea.

A elaborat: Petrachi Adriana S1703


Profesor: Vasile Rusu
1. Principiile de alegere a dinților stîlpi în punțile dentare. .
2. Argumentarea matematică a alegerii dinților stîlpi în
punțile dentare.
3. Argumentarea biofuncțională a alegerii dinților stîlpi în
punți dentare.
4. Odontoparadontograma după Kurleandski.
5. Alegerea dinților stîlpi la tratamentul protetic cu punți
dentare în caz de lipsa incisivilor la maxilă.
6. Indicații și contraindicații la tratamentul protetic cu
punți dentare din 2 bucăți în edentațiile parțiale.
7. Complicațiile posibile în timpul și după prepararea
dinților stîlpi, profilaxia.
8. Metodele menajării plăgii dentinare a dintelui preparat.
9. Complicațiile posibile la obținerea amprentelor și
profilaxia lor.
Principiile de alegere a dinților stîlpi
în punțile dentare
 Biomecanice

 Biologice

 Estetice
Biomecanice:

 Conservarea țesuturilor dure dentare


 Asigurarea formei de retenție si
stabilitate
 Rezistența structurală
 Integritate marginală
Biologice:

 Integrarea sistemului stomatognat în


contextul organismului
 Integrarea ocluzală a restaurării
 Protecția biologică a pulpei dentare
 Protecția paradonțiului marginal
Estetice:
 Vizibilitatea minimă a metalului (dacă este
prezent)
 Suprafețe ocluzale din ceramică
 Grosime maximă a materialului de placare
 Margini subgingivale
 Conservarea structurilor dure dentare
este unul din principiile de bază ale
preparării dinților pentru o protezare
fixă . Acesta reprezintă conservarea
unei cantități cît mai mari de țesuturi
dure dentare și protejarea acestora în
limita respectării principiilor
biomecanice , biologice,estetice.
Scurtarea excesivă a bontului și
crearea unei convergente ocluzale
exagerate a pereților săi axiali reduc
retenția și stabilitatea .Unghiul de
convergenta exagerat determină
pierderea unei cantități considerabile
de substanță dentară
Argumentarea matematică a alegerii
dinților stîlpi în punțile dentare
 Includerea dinților stîlpi în punțile dentare este
bazată pe forțele de rezervă a
paradontului.Teoretic se admite ca din 100% ale
posibilității funcționale se consumă 50% în
condiții normale, iar restu rămân de
rezervă.Suma coeficienților dinților incluși în
corpul de punte trebuie să fie egală sau mai
mica ca suma coeficienților dinților stîlpi.Această
metodă matematică poate fi ușor determinată cu
ajutorul tăblițelor concepute de Agapov,
Oksman.
Argumentarea biofuncțională a alegerii
dinților stîlpi în punți dentare

 Principiul biofunțional include restabilirea


funcțiilor majore ale sistemului
stomatognat :masticație
fonație
fizionomie.
Odontoparadontograma după
Kurleandski
 Este o metodă de evidențiere a stării funcționale a
dinților

 Este reprezentarea grafică a stării țesuturilor paradontale


și a dinților stîlpi.La includerea dinților stîlpi in
componența punții dentare trebuie să se țina cont de :
-starea paradontului dinților stîlpi
-mărimea și topografia breșei edentate
-starea dinților antagoniști
 In normă paradontul fiecărui dinte are o
anumită rezistență. Această rezistență se
determină după presiunea pe care o
suportă pînă la apariția durerii . Rezistența
fiecărui dinte a fost determinată cu ajutorul
gnatodinamometrului.Pentru a facilita
lucrul fiecarui dinte i s-a atribuit un anumit
coeficient.
Alegerea dinților stîlpi la tratamentul
protetic cu punți dentare în caz de lipsa
incisivilor la maxilă
 Să fie sănătoși sau corect tratați
 Să nu prezinte distrucții avansate
 Să nu prezinte mobilitate avansată
 Să nu prezinte retracție gingivală avansată
 Să prezinte o implantare buna
 In baza odontoparadontogramei
 Conform aprecierii eficienței masticatorii
Indicații și contraindicații la
tratamentul protetic cu punți
dentare din 2 bucăți în
edentațiile parțiale.
Indicații

-breșe intercalate cu lipsa 1-4 dinți


-refacerea morfologica a dinților cu distrucții
avansate , eroziuni, abraziune , obturații extinse
-refacerea estetica a dinților cu modificări de
culoare, fosrma , poziție
-tratamentul tulburărilor ocluzale
-înlocuirea unor lucrări vechi necorespunzătoare
-mobilitate de gradul l-ll
-refacerea morfologiei arcadei
-refacerea functionalității arcadei
Contraindicații
-lipsa a mai mult de 4 dinți la nivelul unei breșe
-în edentații terminale
-prezența dinților restanți cu mobilitate de gradul lll
-vârsta pâna la 18 ani
-afecțiuni locale:gingivite,procese
inflamatorii,tumorale,leziuni ale mucoasei cavității bucale

-când rezorbția osoasa depășește 2/3 din în înălțimea


radiculară
-tratament endodontic efectuat incorect
-leziuni periapicale
Complicațiile posibile în timpul și după
prepararea dinților stîlpi, profilaxia.
 -apariția durerii în cazul preparării dinților
vitali
 Derapajul instrumentelor abrazive cu
traumarea țesuturilor moi
 Deschiderea camerei pulpare
 Traumatizarea dintelui adiacent sau
antagonist
 Fractura coroanei dentare
 Paralelizm incorect
 Apariția pulpitei traumatice
 Gangrena pulpara
 Necroza pulpara
 Dureri gingivale la patrunderea cu freza subgingival
 Daca dintele e vital și nu s-a confecționat coroane
provizorii atunci pot apărea dureri la stimuli termici sau
alimentari
Profilaxia
 Prepararea dinților cu răcire și mișcări întrerupte
pentru a nu supraîncălzi dintele
 Punct de spijin a mîinii pentru a evita derapajul
instrumenteleor
 Cunoașterea topografiei camerei pulpare pentru
a evita deschiderea acesteia
 Presiune moderată pentru a nu fractura coroana
dentară
Metodele menajării plăgii dentinare a
dintelui preparat

 Pentru a proteja plaga dentinară de


acțiunea nociva a mediului înconjurator se
utilizează diverse metode de menajare a
plagii dentinare.
Metodele menajării plăgii dentinare a
dintelui preparat

 Din mijloacele chimice mai des utilizate


sunt nitratul de argint sub forma de soluție
apoasă de 30% sau clorura de zinc de
30-40% din lacuri mai des se folosește
lacul de flor sau cel celuloid de 5%
Metodele menajării plăgii dentinare a
dintelui preparat

 Din mijloacele mecanice fac parte


coroanele provizorii confecționatedin
acrilate individual sau sub forma
prefabricată din celuloid, policarbonat sau
acrilat care se fixează pe bontul dintelui
șlefuit cu ajutorul cimentului zinc-eugenol,
zinc-fosfat sau dentin-past.
Complicațiile posibile la obținerea
amprentelor și profilaxia lor.
 Deformarea amprentei la îndepărtarea de pe
câmpul protetic
 Prezența bulelor de aer sau lipsa materialelor in
anumite zone
 Amprentarea insuficientă sau parțială a șanțului
dento-gingival,dinților antagoniști sau vecini
 Repartizarea neuniforma a materialului
amprentar pe suprafața cîmpului protetic
Profilaxia
 Respectarea timpului de preparare a materialului
 Respectarea timpului de priza a materialului
 Evitarea mișcărilor lingurii amprentare in timpul prizei
 Uscarea cîmpului protetic pentru evitarea formarii bulelor
 Utilizarea unei cantități suficiente de material amprentar
 Presarea suficientă a lingurii pe cîmpul protetic
 Aprecierea corecta a masurii lingurii amprentare
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și