Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu

Biomecanica punţilor dentare.


Complicaţiile posibile şi profilaxia
lor la tratamentul protetic cu punţi
dentare.

Realizat de studenții gr.S1706


Donici Natalia,
Ciubatîi Daniel
Asist.univ. Păulescu Natalia

Chișinău,2020
Cuprins:
1. Suportul dento-parodontal. Caracteristica şi importanţa practică la planificarea
punţilor dentare.
2. Indicii rezistenţei parodontului după Haber. Caracteristica.
3. Modificările stării funcţionale a dinţilor în dependenţă de gradul de atrofie a
procesului alveolar după Kurleandskii.
4. Parodontograma după Kurleandskii şi utilizarea ei la tratamentul edentaţiei parţiale.
5. Forţele de rezervă a parodontului. Importanţa practică.
6. Criteriile de apreciere a stării funcţionale a dinţilor stîlpi.
7. Principiul biomecanic la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
8. Principiul biofuncţional al tratamentului edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
9. Principiul profilactic la tratamentul edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
10. Caracteristica acţiunii forţelor de compresie, tracţiune şi orizontale la nivelul
punţilor dentare.
11. Caracteristica forţelor orizontale care acţionează asupra punţilor dentare.
12. Simptomele suprasolicitării dinţilor stîlpi după fixarea punţilor dentare.
Caracteristica.
13. Factorii ce influienţiază rezistenţa punţilor dentare.
14. Complicaţiile posibile la etapele tratamentului protetic cu punţi dentare şi profilaxia
lor.
Suportul dento-parodontal. Caracteristica şi
importanţa practică la planificarea punţilor
dentare.
1. În vederea realizării unei terapii protetice fixe,pe prim plan se situează elaborarea unui diagnostic cît mai
exact care include atît statusul dento-parodontal cît și a altor conexe ale ADM.
2. În cadrul examenului endobucal se va atrage atenția asupra tuturor detaliilor statutului parodontal:
• Se verifică existenţa ataşamentului gingival de la nivelul tuturor dinţilor, în special la nivelul celor ce urmează să fie restauraţi
cu ajutorul coroanelor. Un dinte care nu prezintă un minim necesar de ţesut gingival de ataşare nu poate fi considerat un
potenţial stâlp
• Prezenţa sau absenţa inflamaţiei trebuie notată împreună cu aspectul şi culoarea gingiei.
• Existenţa pungilor parodontale trebuie consemnate ăn fişă, iar localizarea şi adâncimea trebuie înregistrate. Prezenţa
şi amploarea mobilităţii dentare trebuie de asemenea înregistrate, acordând o atenţie specială contactelor ocluzale
premature şi interferenţelor prezente pe dinţii mobili.
• Examenul clinic parodontal se va corela cu examenul radiologic parodontal. De asemenea, vom da o atenţie deosebită
indicelui de sângerare a papilelor şi vom aprecia starea de igienă bucală. Congestionarea festonului gingival este, de
obicei, expresia existenţei unei inflamaţii gingivale, datorată unei igiene bio-dentare deficitare. Retracţiile gingivale,
ghirlandele McCall, fisurile Stillmann şi pungile false sau adevărate vor fi consemnate în foaia de observaţie.
Indicii rezistenţei parodontului după
Haber. Caracteristica.
Modificările stării funcţionale a dinţilor în
dependenţă de gradul de atrofie a procesului
alveolar după Kurleandskii
Parodontograma după Kurleandskii şi utilizarea ei la
tratamentul edentaţiei parţiale

.
stalpi Forţele de rezervă a parodontului. Importanţa

e%erv7 ape d
practică
Puntile dentare! &ind &xate de&nitiv pe dintii talpi! vortranmite fortele maticatorii de+a lun#ul

tie ereali%ea%a
radaciniiacetora in oul alveolar. Practic! fortele e tran mito ului alveolar imilar ma ticatiei pe dinti
naturali. ntenitatea fortelor maticatorii tranmie &ecaruidinte talp depinde de intinderea puntii ide
calitatea dintilor stalpi. toate fortele care actionea%a aupra
corpuluide punte
 in timpul maticatiei e vor tranmite dintilor talpi.Spre deo e"ire de punti! prote%ele totale tran mit
toate fortele maticatorii#in#iei de u" ele. Ete i motivul pentru care confortul maticator eteinferior!
iar adaptarea la aemenea lucrari e face ceva mai #reu.
Foarte important

i!
 : n ca%ul puntilor dentare! nu e tranmite nici o forta#in#iei i o ului de
su) corpul de punte
. Practic! intrea#a maticatie ereali%ea%a pe dintii naturali i
nu pe #in#ie
. Ete apectul care daproceului maticator un confort excelent.

ceului maticator
ordeterminata cu aju
Principiul biofunctional

apov! ;man i
Restaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor dentare
se efectueaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparatului
dento-maxial :masticatie , fonatie ,fizionomie(estetica)

rea  umei
- punti estetice : rasini acrilice sau mase ceramice (sunt metalice)

- punti partial estetice : fetele vizibile au culoarea naturala,celelalte


sunt metalice

clui inpunte! ace


- punti inestetice : aliajele metalelor ( crom-nichel; argint-paladiu)

de tarea parodontu
Principiul profilactic

Elementele morfologice ale campului protetic :

§ organul pulpar

§ parodontiul marginal

§ parodontiul profound

§ mucoasa care tapeteaza cavitatea orala relatiile ocluzale

Puntile dentare, conform acestui obiectiv, sunt concepute si realizate


sa nu produca modificari patologice in troficitatea formatiunilor
anatomice cu care prezinta relatii de contact.
Rezistenţa punţilor dentare

Rezistenţa vizează asigurarea duratei în timp a funcţionalităţii părţilor


componente ale punţii, inclusiv ale suportului dento-parodontal.
Rezistenţa dinţilor stâlpi :
Dinţii aleşi ca stâlpi de punte trebuie să corespundă criteriilor clinice şi
biomecanice prin care li se apreciază valoarea funcţională.
Rezistenţa elementelor de agregare:
Forţele produse prin contracţia muşchilor masticatori care se exercită
asupra dinţilor se numesc forţe funcţionale ocluzale sau forţe ocluzale.
Ele au o valoare relativ constantă în decursul vieţii în condiţiile unei
dentaţii naturale. Valoarea acestor forţe este mai redusă la pacienţii
purtători de proteze totale sau parţiale cu sprijin muco-osos. Forţele
funcţionale sunt destinate realizării funcţiilor naturale normale ale ADM:
masticaţie, deglutiţie, fonaţie. Forţele parafuncţionale de aceeaşi
origine, se produc în acelaşi scop. Ele contribuie la realizarea altor
funcţii nefiziologice: scrâşnitul dinţilor, încleştarea dinţilor, secţionarea
unghiilor, menţinerea pipei între dinţi. O altă categorie de forţe
funcţionale sunt forţele reacţionale sau de rezistenţă. Ele se opun
acţiunii forţelor ocluzale şi au rolul de a menţine dinţii în poziţia lor pe
arcade.
Interacţiunea echilibrată dintre forţele funcţionale şi cele de rezistenţă
asigură echilibrul funcţional al dinţilor. Acest echilibru se modifică
atunci când forţele cu acţiune contrară iau ascendenţă unele asupra
altora.

Tratamentele protetice vizează refacerea acestui echilibru care este


modificat în cazul edentaţiilor parţiale.

Forţele funcţionare sunt intermitente, variabile şi modificate de factori


obiectivi şi subiectivi.

Factorii obiectivi:
- momentul zilei
- natura alimentelor triturate
- suprafaţa de aplicare a forţelor
- zona arcadelor
- unghiul de aplicare a forţelor în raport cu axul dinţilor
- de vârsta pacienţilor
Factorii subiectivi:
- personalitatea
- temperamentul
- starea generală

Migrarea dintilor

Migrarea dintilor antagonisti ( sau opusi ) spre spatiile


edentate
Dintii antagonisti incep sa se deplaseze spre bresa edentata. Migrarea
acestor dinti se face in sens vertical pana la atingerea gingiei crestei
edentate opuse sau unui alt obstacol situat pe traiect
Migrarile in sens vertical se pot produce in 2 feluri :

Egresia -- dintele migreaza spre spatiu edentat opus cu tot cu


tesutul osos care il inconjoara.

Extruzia -- dintele se deplaseaza in sens vertical fara a fi insotit de


tesutul osos care il inconjoara. Practic, dintele "iese din alveola care
il sustine".

Migrarea dintilor vecini spre bresele edentate

Dintii vecini incep deplasarea, micsorand considerabil bresa edentata.


Aceste migrari se produc in sens orizontal.

Inclinarea dintilor vecini spre bresa -- dintii se deplaseaza doar


cu partea coronara, radacina neschimbandu-si pozitia.
micsorarea excesiva a spatiului
edentat datorita migrarii dintilor
antagonisti

extruzia dintelui cu dezgolirea


radacinilor