DIVIZIUNILE OFERTEI OSOASE

CANTITATIVE
CLASIFICAREA EDENTATIILOR

◼ In 1987, Misch si Judy au propus o

clasificare a edentatiilor partiale pentru
a fi folosita in Implantologie.
◼ Aceasta are la baza clasificarea
Kennedy, dar include clasificarea
volumetrica a rezervei osoase
(disponibilitatea osoasa) prezenta la
fiecare bresa edentata in parte.
Dr. Kenneth Judy Dr. Carl Misch (1947-2017)
CLASIFICAREA EDENTATIILOR
◼ Disponibilitatea osoasa este descrisa in termenii
cantitatii de os alveolar prezent la nivelul edentatiilor
care urmeaza a fi protezate cu ajutorul implantelor.
◼ Aceasta cantitate la randul sau, este definita de
cativa parametri fizici cum sunt:
- inaltimea,
- latimea,
- lungimea
- angulatia procesului alveolar
- raportul dintre lungimea coroanei si lungimea
corpului implantului.
Diviziunile osoase
Misch a impartit disponibilitatea osoasa in
4 diviziuni:
◼ Diviziunea A

◼ Diviziunea B

◼ Diviziunea C

◼ Diviziunea D
Diviziunea A
◼ exista os alveolar din abundenta
◼ inaltimea mai mare de 12 mm
◼ latimea vestibulo-orala mai mare de 5 mm
◼ lungimea mezio-distala a bresei edentate de minim 7
mm
◼ angulatia procesului alveolar, respectiv a fortei de
incarcare (unghiul dintre corpul implantului si planul
ocluzal) este de maxim 30 grade
◼ raportul dintre inaltimea coroanei clinice si inaltimea
procesului alveolar, respectiv a corpului implantului
este mai mic decat 1
Diviziunea A
◼ este o situatie intalnita dupa refacerea
postextractionala a osului si se intinde pe o
perioada de cativa ani
◼ optiunile de tratament chirurgical includ unul
sau mai multe implante surub de minim 4
mm grosime la colet, avand o lungime mai
mare sau egala cu 12 mm.
◼ din punct de vedere protetic, beneficiaza de
intreaga gama de solutii terapeutice, atat fixe
cat si mobilizabile
Diviziunea B
◼ odata cu aparitia resorbtiei osoase, grosimea crestei
alveolare este prima care devine deficitara prin
disparitia osului cortical dinspre vestibular
◼ inaltimea ramane adecvata, > 12 mm
◼ latimea intre 2,5 si 5 mm
◼ lungimea bresei edentate este de minim15 mm
pentru a gazdui fie mai multe implante surub subtiri,
fie implante lama.
◼ angulatia fortei de incarcare trebuie sa fie mai mica
de 20 grade
◼ raportul coroana clinica/corpul implantului <1
Diviziunea B

◼ intervalul de timp in care osul alveolar

se pastreaza in aceasta conditie este
variabil in functie de locatia anatomica
si variaza de la cativa ani in zona
posterioara maxilara pana la 15 ani in
zona anterioara interforaminala,
mandibulara
Diviziunea B
Chirurgical, aceasta diviziune beneficiaza
de 3 optiuni de tratament:
◼ Inserarea unor implante surub subtiri

◼ Modificarea diviziunii B in diviziunea A

prin osteoplastie, cu conditia prezentei
unei inaltimi osoase suficiente
◼ Modificarea diviziunii B in diviziunea A
prin augmentare
Diviziunea B
◼ selectarea celor 3 optiuni chirurgicale se face
in functie de viitoarea constructie protetica
◼ daca se doreste o lucrare protetica fixa de
tipul FP- 1 augmentarea este obligatorie
◼ osteoplastia aduce dupa sine construirea unor
lucrari protetice de tipul FP 2 sau FP 3 sau a
unor solutii protetice mobilizabile de tipul
MP 4 sau MP 5.
Diviziunea B
◼ Osteoplastia consta in reducerea cu freza sau dalta a
inaltimii procesului alveolar pana la o latime de minim
5 mm.
◼ Aceasta procedura nu trebuie sa transforme raportul
coroana/implant intr-unul supraunitar deoarece, in
acest mod, diviziunea obtinuta va fi una “C”, mai
putin favorabila decat cea existenta “B”.
◼ Protezarea MP-4 sau MP-5 necesita frecvent aceasta
atitudine terapeutica, deoarece reducerea inaltimii
procesului alveolar este necesara pentru asigurarea
spatiului pentru componentele protetice.
Diviziunea B
◼ Augmentarea osoasa transforma
diviziunea “B” intr-o diviziune “A” prin
apozitia de material osos autogen sau
alogen la nivelul regiunii deficitare a
procesului alveolar
Diviziunea C
◼ cuprinde un os alveolar deficitar in una
sau mai multe dimensiuni
◼ in functie de parametrul implicat exista
3 subdiviziuni :
◼ C- w = deficienta latimii osoase
◼ C- h = deficienta inaltimii osoase
◼ C- a = deficienta angulatiei procesului alveolar
Diviziunea C
◼ latimea < 2,5 mm
◼ inaltimea < 12 mm
◼ angulatia > 30 grade
◼ raportul coroana/ implant supraunitar
◼ se formeaza prin continuarea resorbtiei
procesului alveolar din diviziunea B
Diviziunea C
optiuni terapeutice:
◼ utilizarea implantelor surub in zona

interforaminala mandibulara sau

interpremolara maxilara, in cazul
subdiviziunii C-h in zona laterala si constructia
unor proteze mobilizabile MP-4 sau MP-5.
◼ osteoplastia in cazul subdiviziunii C-w ( in

zona anterioara maxilara sau mandibulara)

Diviziunea C
◼ augmentare osoasa- reconstructia osului C-w mai
dificila decat B
◼ se folosesc grefe osoase autologe sub forma de
blocuri : menton, ram ascendent, creasta iliaca,
calvarie
◼ augmentarea osoasa- reconstructia osului C-h –
cel mai frecvent in zona posterioara maxilara –
elevarea podelei sinusale + aplicare de os autolog
◼ augmentarea osoasa- reconstructia osului C-h in
zona anterioara maxilara – aplicarea de grefe onlay
vestibulo-crestale sau osteotomii LeFort I si aplicarea
grefelor cortico-spongioase iliace in diastazisul creat
 Diviziunea C
◼ augmentarea osoasa- reconstructia osului C-h- in
zona laterala mandibulara se utilizeaza frecvent grefe
onlay de creasta iliaca + transpozitia de nerv alveolar
inferior
◼ augmentarea osoasa- reconstructia osului C-h- in
zona anterioara mandibulara se utilizeaza grefe onlay
de creasta iliaca
◼ utilizarea implantelor subperiostale in cadrul
subdiviziunii C-h sau C-a
◼ aplicarea implantelor transosoase in zona
interforaminala din subdiviziunea C-h
Diviziunea D
◼ este atribuita unui os cu atrofie severa, ce a cuprins
in totalitate procesul alveolar si partial osul bazilar
◼ maxilarul devine plat iar mandibula poate atinge
grosimea unui creion
◼ raportul coroana/ implant >5
◼ tratamentul cu implante este extrem de dificil si nu se
poate realiza fara o prealabila transformare intr-o
diviziune superioara prin augmentare
◼ cea mai frecventa protezare este cea mobilizabila de
tipul MP-5
SFARSIT !