IMPLANTURI ANGULATE ȘI ALEGEREA

MULTI-UNIT-URILOR ÎN FUNCȚIE DE
ANGULAȚIE ȘI LOCUL INSERĂRII

Grupa 1, An VI MD

Aldica Ana Maria

Alexe Dorin

Apostol Lorena Marina

Arslan (Pektaș) Ozgul

Avram Mădălina

Balica Ana Maria

Căpățînă Mihai George

Delicoti Alexandru

Doicu Laura Mihaela

Stein Alberto Alexandru

Strugaru Anaid Ștefania

Cuprins

1. Clasificarea volumului osos înainte de inserarea implantelor........................................3

2. Zone ale arcadelor în care se inseră frecvent implante angulate.....................................4
3. Ce este un multi-unit?........................................................................................................6
4. Casificarea multi-unit-urilor.............................................................................................7
5. Criterii de selecție a unui bont protetic.............................................................................8
6. All on 4 concept.................................................................................................................10
7. All on 6 concept.................................................................................................................11
8. Accidente și posibile complicații date de alegerea incorectă a soluției protetice..........12
9. Concluzii...........................................................................................................................15
10. Bibliografie......................................................................................................................16

2
 1. Clasificarea volumului osos înainte de inserarea implantelor
Conform clasificării C. Mish a arcadelor dentare, arcadele dentare sunt împărţite în câte 3
regiuni. La mandibulă există 2 regiuni posterioare situate între găurile mentoniere şi trigonul
retromolar şi o regiune anterioară, situată între cele 2 găuri mentoniere. La maxilar, cele 2 regiuni
posterioare sunt situate posterior de PM2, unde de obicei, înălţimea osului disponibil este limitată
de podeaua sinusului maxilar. Regiunea anterioară maxilară este cuprinsă între 1.4-2.4.
Clasificarea arcadelor edentate este determinată de subclasa osoasă din fiecare regiune.

Pentru clasa I Mish, cele 3 regiuni ale arcadei dentare prezintă aceeaşi subclasă osoasă, dar
de 4 tipuri: A (fig. IV.6) (os abundent în toate cele 3 regiuni, optim pentru implaturi tip şurub şi
cilindrice); B (os adecvat în toate cele 3 regiuni, optim pentru inserţie implanturi cilindrice, tip
şurub cu diametru mic sau implanturi lamă); C (fig. IV.7) (lăţimea crestei alveolare este
insuficientă pentru inserarea implanturilor dentare, prin adiţie osoasă se încearcă transformarea în
subclasă A. Totuşi, se pot aplica implanturi în zona anterioară); D (fig. IV.8) (prezintă cea mai
deficitară creastă osoasă, se încearcă adiţie osoasă, se inseră implanturi dentare doar în regiunea
frontală).

Pentru clasa II Mish, atât la maxilar, cât şi la manidibulă, subclasele regiunilor posterioare
osoase diferă de subclasa din regiunea anterioară (fig. IV.9, IV.10).

3
 Pentru clasa III Mish, subclasele din regiunile posterioare, atât la maxilar, cât şi la
mandibulă diferă între ele (fig. IV.11, IV.12).

O altă problemă cu care ne confruntăm, este reprezentată de clasificarea edentaţiilor în

reabilitările orale pe implanturi dentare, acest lucru fiind corelat cu aspectele calitative şi
cantitative ale osului restant (oferta osoasă). Astfel, în urma investigaţiilor clinice şi paraclinice se
stabileşte „volumul” crestelor alveolare edentate prin: - înălţimea osului disponibil; - lăţimea
osului disponibil, - lungimea osului disponibil; - raportul coroană-corpul implantului.

2. Zone ale arcadelor în care se inseră frecvent implante angulate

Atunci când implanturile dentare nu sunt plasate paralel cu dinții adiacenți sau implanturile
adiacente, clinicianul poate folosi implanturi poziționate angulat pentru a obține contururi de
restaurare adecvate. Utilizarea bonturilor înclinate facilitează paralelismul implanturilor
nealiniate, facilitând astfel fabricarea protezelor. Aceste bonturi pot ajuta, de asemenea, clinicianul
să evite structurile anatomice la plasarea implanturilor. În plus, utilizarea bonturilor angulate poate
reduce timpul de tratament, taxele și necesitatea de a efectua proceduri de augumentare osoasă.
Rezultatele studiilor de investigație indică faptul că utilizarea implanturilor înclinate este o
alternativă eficientă și sigură la procedurile de sinus lift, deoarece implanturile mai lungi pot fi
inserate în acest mod. A fost evaluată utilizarea implanturilor cu diametru redus ca alternativă la
augumentarea osoasă pentru tratamentul pacienților cu resorbții severe la maxilar.

4
 Utilizarea implanturilor angulate a evoluat în ultimii ani, până la punctul în care mai multe
variante disponibile pot fi considerate acum practici standard. Un beneficiu potențial final al
utilizării implanturilor unghiulare este capacitatea crescută de a încărca imediat o proteză
provizorie în situații specific indicate. Cu toate acestea, crearea unei răspândiri anterioare /
posterioare îmbunătățite cu implanturi distale mai lungi prin abordarea înclinată este un aspect
critic al unui protocol de încărcare imediată de succes.
Inserarea implantului angulat la pacientul edentat necesită o planificare pre-chirurgicală
bine stabilită. Amprentele pre-chirurgicale permit fabricarea unei atele convenționale care va
defini angulația de foraj. Pentru a obține o precizie crescută a inserției implantului se poate efectua
o tomografie computerizată (CBCT). Software-ul de planificare este utilizat pentru a simula
numărul, lungimea și angulația implantului. Ulterior, un șablon stereolitografic chirurgical pentru
inserarea ghidată a implantului este proiectat în conformitate cu planul de tratament 3D. Inserarea
implanturilor poate fi efectuată prin intervenție chirurgicală ghidată în funcție de poziția și
angulația implanturilor, dată de șablon.
S-a demonstrat că edentația are efecte sociale și psihologice negative asupra indivizilor,
care includ impacte negative asupra esteticii faciale și orale, funcției masticatorii și abilităților de
vorbire, care atunci când sunt combinate, se traduc în reduceri semnificative ale calității vieții
pacienților. Este bine cunoscut faptul că plasarea imediată a implanturilor este o procedură
chirurgicală dificilă, care necesită o planificare adecvată a tratamentului și tehnicii chirurgicale.
Există mai multe opțiuni protetice pentru reabilitarea arcadelor maxilare si mandibulare atrofice
severe, cum ar fi: protezele complet convenționale, protezele implantabile amovibile și proteze
fixe implantate. Proteza susținută de implant poate să nu fie fezabilă în multe condiții din cauza
vecinătății structurilor anatomice vitale, calității și cantității osoase slabe.
Tehnologia implanturilor dezvoltată ca conceptul „all-on-four” este oferită ca alternativă
la aplicațiile convenționale de implant. În tehnica all-on-four, 4 implanturi sunt plasate în regiunea
inter-foraminală în mandibulă și în regiunea pre-maxilară în cazurile de edentație totală. O excepție
este conceptul all-on-Four, care folosește doar 4 implanturi pentru a susține o proteză provizorie
acrilică, cu șurub, confecționată în ziua plasării implantului, urmată de o proteză definitivă
aproximativ 4 luni mai târziu. Pacientul poate, de asemenea, beneficia de reabilitarea imediată a
arcadelor edentate, care ajută la menținerea încrederii în sine și a calității vieții.

5
 În zonele posterioare, în fața formațiunilor anatomice critice (sinusurile la maxilar și nervii
alveolari inferiori la mandibulă), se inseră implanturi în poziție înclinată; această înclinare de
maximum 45 de grade a implanturilor posterioare asigură o bună distribuție a acestora, evită
extensiile (prelungirile) posterioare lungi ale lucrării dentare definitive și totodată evită
formațiunile anatomice mai sus menționate. (implanturile posterioare sunt înclinate la un unghi de
aproximativ 30 de grade și plasate paralel cu peretele anterior al sinusului maxilar).
La maxilar se utiliziează 4, 5 sau 6 implanturi, în funcție de densitatea osoasă, iar la
mandibulă, în peste 90% din cazuri, 4 implanturi sunt suficiente pentru o reabilitare totală.

3. Ce este un multi-unit?
Sistemul multi-unit oferă o soluție pentru protezele mobile prin înfiletare, chiar și pentru
implanturile mai complicate (de exemplu: implanturi înclinate). Sistemul multi-unit cuprinde o
gamă completă de dimensiuni, atât pentru maxilarul superior, cât și pentru cel inferior: bonturi
drepte, bonturi înclinate la 15°, la 30° și la 45°, într-o varietate mare de înălțimi.
Pacienții care au pierdut toți dinții , au câteva opțiuni de reîntregire a danturii, pornind de
la cea mai veche și mai ieftină metodă (protezarea cu proteze mobile acrilice) și ajungând recent
la tehnici complexe de protezare fixă, cu ajutorul implanturilor și a suprastructurilor fast & fixed
sau sistemelor multi-unit.
Tehnica multi-unit este o opțiune excelentă pentru pacienții care au experimentat pierderea
tuturor dinților de pe o arcadă sau au probleme de parodontopatie. Este, de asemenea, o opțiune
pentru lipsa de os (inaltime, latime si volum).
Metoda multi-unit folosește patru/șase implanturi dentare și asigură împărțirea presiunii pe
fiecare implant în masticație sau vorbire. Implanturile multi-unit oferă o mare stabilitate și
rezistență de ancorare la os. În funcție de caz se pot insera 4 sau 6 (maxilarul are o densitate osoasă
scăzută) implanturi dentare la maxilarul superior și 4 implanturi dentare la mandibulă (maxilarul
inferior).

6
 4. Casificarea multi-unit-urilor

Posibilitatea de a alege bonturi cu mai multe unități în implantologie orală creează

flexibilitate protetică în restaurările suportate de implant. Bonturile cu mai multe unități oferă un
nivel de estetică previzibilă, cu potrivire și funcție consecvente, care a îmbunătățit mult eficacitatea
construcțiilor suportate de implant.
Au o diversitate de forme în funcție de metoda de fixare a lucrării protetice și în funcție de
unghiul de inserare al implantului :
▪ Bontul Drept cu Prag – Dual Abutment
▪ Bontul Drept cu Preparabil – Dual Milling Abutment
▪ Bontul Angulat Preparabil – Angled Abutment
▪ Bontul Calcinabil
▪ Bontul Temporar

Bonturile conice scurte pot fi regăsite sub mai multe denumiri: multi-unit abutments,trans-
mucosal abutments, balance base abutments, medentibase abutments etc. Acestea fac parte din
categoria pieselor protetice definitive care se înșurubează direct în implanturi și transfer interfaţa
activă de lucru de la nivel implantar (osos) la nivel gingival.

7
 Metoda multi-unit folosește patru/șase implanturi dentare și asigură imparțirea presiunii pe
fiecare implant în masticație sau vorbire. Implanturile multi-unit oferă o mare stabilitate și
rezistență de ancorare la os. În funcție de caz se pot insera 4 sau 6 (maxilarul are o densitate osoasă
scazută) implanturi dentare la maxilarul superior și 4 implanturi dentare la mandibulă.

5. Criterii de selecție a unui bont protetic

Selecția corespunzătoare a bontului protetic poate determina succesul sau eșecul viitoarelor
restaurări. Pentru a putea alege corect bontul protetic trebuie să avem în vedere angulația
implantului, tipul de conexiune pe care dorim să o realizeze cu implantul, grosimea țesuturilor
moi, tipul de retenție a viitoarei lucrări protetice, necesitatea estetică, materialul din care este
realizat bontul și mai ales tipul de restaurare realizată.

8
 Alegerea bontului în funcție de angulația implantului:
▪ Atunci când implantul este poziționat ideal sau aproape ideal bonturile folosite pot fi unele
prefabricate;
▪ Atunci când există necesitatea anulării unei angulații implantare, bonturile protetice
folosite sunt fie cele customizabile, fie se realizează o lucrare ptoetică folosind multi-
unituri.
Alegerea bontului în funcție de tipul de conexiune pe care acesta o are cu implantul:
▪ Conxiune interna cu hex/ non-hex;
▪ Conexiune externă cu hex/ non-hex.
Alegerea bontului în funcție de grosimea țesuturilor moi:
▪ Pentru ca viitoarea restaurare să creeze un profil gingival corespunzător, atunci când se
face selecția bontului ptoetic trebuie să avem în vedere grosimea și caracteristicile
mucoasei.
Alegerea bontului în funcție de retenția viitoarei lucrări protetice:
▪ Atunci când se realizează selecția bontului protetic este necesar să decidem dacă
restaurarea v-a fi una însurubată sau cimentată;
Alegerea bontului în funcție de necesitatea estetică a viitoarei restaurări implantare:
▪ Atunci când se protezează dinți frontali maxilari ai pacienților cu un zâmbet înalt este
necesară o atenție suplimentară la selecția bontului protetic pentru a putea conferii
restaurării un aspect estetic mulțumitor;
▪ Atunci când gradul de vizibilitate al zonelor cervicale ale restarărilor este unul redus,
criteriul estetic de selecție trece în plan secundar.
Alegerea bontului în funcție de tipul restaurării:
▪ Pentru realizarea restaurărilor cu suport pe două sau mai multe implate este necesară
asigurarea unui ax de inserție al lucrării protetice, acest lucru fiind realizat frecvent cu
ajutorul bonturilor angulate sau a sistemelor de tip multi-unit.

9
 6. All-on-4 concept
Cu doar 4 implanturi, conceptul de tratament All-on 4 poate restaura un întreg maxilar cu
dinți lipsă.

Tehnica oferă mai multe avantaje:

▪ Timp de tratament mai scurt, costuri mai mici
▪ Numărul scăzut de implanturi necesare conceptului de tratament All-on-4 reduce
considerabil timpul de tratament și deseori această soluție devine mai eficientă la costuri
decât alternativele comparabile de tratament.
▪ Opțiunea foarte elaborată de a plasa implanturile in zona terminala face ca acest tratament
să fie o alegere bună și pentru pacienții cu os maxilar redus sever din cauza lipsei dinților
timp de mulți ani.
▪ Dinți ficși din prima zi
▪ În funcție de situația dentară individuală, se poate face o punte provizorie, încă din ziua
operației.
Indicații:
Pacientului care iși dorește implanturi și lucrare fixă imediat, dar care:
a) este edentat total și care poartă proteză mobilă
b) care are o dantură terminală (dinții existenți sunt sever afectați de carii complicate și boală
parodontală generalizată, în formă avansată).

10
Condiții anatomice:
1) Maxilar (superior) – atrofie severă în zona posterioară. Sub sinusurile maxilare, datorită
atrofiei există mai puțin de 8mm de os; există os în zonele I și II (incisiv-canin-premolar)
dar nu există în zona III (molară).
2) Mandibulă (inferior) – atrofie severă în zona posterioară. Deasupra nervilor alveolari
inferiori există mai puțin de 8mm de os.
Investigații necesare:
Fiecare caz clinic este unic. Fiecare plan de tratament se întocmește personalizat și
presupune o consultație de specialitate. Planul de tratament corect presupune un diagnostic precis.
Diagnosticul precis este susținut de investigații avansate: clinice, paraclinice și radiologice:
1) Consultatie de specialitate
2) Analize de sange
3) Radiografie panoramica
4) Tomografie dentara a intregului masiv facial
5) Fotografii diagnostice
6) Amprente (digitale sau clasice) ale arcadelor maxilare
7) Inregistrarea statica si dinamica a ocluziei (muscaturii) –
Cum sunt inserate implanturile dentare?
Implanturile dentare vor fi inserate astfel:
▪ 2 implanturi posterioare, inserate în poziție înclinată, (30, maxim 45 grade), astfel încat să
evite formațiunea anatomică din vecinătate (sinus maxilar, respectiv nerv mandibular) și
să asigure o bună distribuție a implanturilor pentru a susține lucrarea fixă;
▪ 2 (respectiv 4, în funcție de densitatea osoasă) implanturi între cele înclinate, inserate în
poziție axială (drepte).

7. All-on-6 concept
Sistemul All-on-6 este un metodă unică de protezare, concepută pentru persoanele cu
pierderi totale sau parțiale ale dinților în combinație cu o resorbție osoasă pronunțată și
imposibilitatea efectuării adiției osoase.
Practic această metodă presupune refacerea tuturor dinților pe doar 6 implanturi dentare.

11
 Diferența față de alte tehnologii o face poziția implanturilor dentare: 4 implanturi dentare
sunt plasate vertical în partea anterioară, iar celelalte două implanturi laterale sunt întotdeauna
plasate în unghi. De asemenea, diferă și forma și înclinarea bonturilor protetice. Ele poartă
denumirea de multiunituri și datorită formei specifice permit fixarea lucrării protetice prin
înșurubare. Design-ul special al bonturilor reduce la minimum riscurile de inflamație gingivală și
de slăbire a lucrării protetice în timpul sarcinilor masticatorii.
Pentru a crește succesul tratamentului, din cauza unor caracteristici anatomice, se
recomandă plasarea a 6 implanturi dentare pe maxilarul superior, în timp ce pentru maxilarul
inferior sunt de ajuns și 4. Osul maxilarului superior este mai slab, mai subțire, și mai poros, de
aceea este necesar mai mult timp pentru integrare și de un număr mai mare de implanturi pentru
rezistență.
Tacticile terapeutice sunt selectate individual pentru fiecare pacient în parte, unde medicul
ține cont de toți factorii care pot afecta rezultatele integrării.
Lucrarea protetică definitivă se face după osteointegrarea completă a implanturilor dentare.
Lucrările protetice sunt atașate de implanturi cu ajutorul unor bonturi protetice speciale,
care fixează rigid și asigură o bună stabilitate a lucrării.
Lucrările definitive pot fi realizate din diverse materiale, în funcție de dorințele și
posibilitățile financiare ale pacientului. Baza lucrării poate fi realizată din aliaje, titan sau zirconiu,
iar dinții pot fi din material compozit sau ceramică.

8. Accidente și posibile complcații date de alegerea incorectă a soluției

protetice
Protetica Dentară este acea ramură a medicinei dentare care se ocupă cu restabilirea şi
menţinerea funcţiilor orale, al aspectului şi al sănătăţii pacientului ca modalitate de restaurare a
dinţilor naturali şi/sau a substituirii dinţilor lipsă şi a ţesuturilor orale adiacente cu substituenţi
artificiali.
Protezarea fixă reprezintă acea parte a proteticii dentare care se ocupă cu restaurarea şi/sau
substituirea dinţilor cu elemente artificiale ce nu pot fi mobilizati.
Protezarea amovibilă (mobilizabilă) reprezintă acea parte a proteticii dentare ce se ocupă
cu substituirea dinţilor şi a structurilor adiacente a pacienţilor în totalitate sau parţial edentaţi prin
mijloce ce pot fi mobilizate in vederea igienizării.

12
 Prin protezare scheletată cu atachementuri se înţelege o proteză, fixă sau mobilă,
susţinută de stâlpi dentari cu un sistem particular compus din două subunităţi (ancorare primară şi
ancorare secundară).
Proteza pe implanturi reprezintă acea parte a proteticii ce se ocupă cu restaurarea obţinută
prin protezarea pe implanturi.
Factorii ce influenţează alegerea tipului de protezare
Decizia de realizarea a unei proteze este influenţată de numeroşi factori, printre care:
▪ starea de sănătate generală a pacientului;
▪ statusul odonto-parodonatal;
▪ întreţinerea igienei orale;
▪ ocluzia dentară şi relațiile mandibulo-craniene;
▪ motivaţiile şi aspiraţiile pacientului;
▪ analiză a avantajelor, dezavantajelor şi consecinţelor pe termen lung a viabilitatii protezei;
▪ complicaţiile locale si loco-regionale ce limitează probabilitatea de succes clinic;
▪ costurile.
Planul de tratament şi planificarea acestuia
Planificarea tratamentului, având anterior consimțământul informat al pacientului,
constituie un punct fundamental pentru reușita unui tratament stomatologic.
Planificarea trebuie să se bazeze pe un examen clinic structurat, pe rezultatele analizelor
pertinente, pe o valorificare obiectivă a dorinţelor şi aşteptărilor pacientului.
O strategie corectă pentru atingerea standardelor de sanogenitate orală trebuie să stea la
baza unui plan de tratament. Planul trebuie să fie realist, în acord cu specializarea și experienţa
medicului dentist, racordat la principii terapeutice actuale, fără a eluda rolul răspunsului biologic,
a alegerii biomaterialelor și procedurilor corecte; acesta trebuie să cuprindă diverse variante
terapeutice, precum și soluția terapeutică de elecție, determinată pe baza analizelor medicale şi a
statusului dentar, a dorinţelor şi a aşteptărilor pacientului, a motivaţiei sinelui, nu numai pe baza
costurilor prevăzute .
Prin urmare, un plan de tratament trebuie:
▪ să constituie o informată completă privind etapele tratamentului protetic;
▪ să includă toate opţiunile de tratament posibil şi, după ce au fost analizate, trebuie să se
aleagă soluția terapeutică de elecție în acord cu particularitatea cazului clinic;

13
 ▪ să rezolve problema actuală a pacientului;
▪ să ofere un maxim de probabilitate a beneficiului pe termen lung;
▪ să valorifice prognozele şi să cuprindă eventualele efecte secundare şi complicaţii;
▪ să reducă la minim riscul de înţelegere greşită şi a posibilelor erori legale;
▪ să favorizeze un raport continuu de încredere cu pacientul;
▪ să faciliteze terapia programată, întreţinerea şi controalele regulate;
▪ să fie eficace şi eficient;
▪ să satisfacă exigenţele şi aşteptările, cu condiţia să fie realiste, a pacientului.
Prognoza este o opinie sau o judecată privind perspectivele de succes ale terapiei şi al
restauraţiei, şi, prin urmare, o previziune a probabilelor rezultate. O bună igienă orală, controlul
plăcii, controale periodice şi o terapie de întreţinere influenţează pozitiv dentiţia naturală şi
longevitatea restauraţiei.
Rezultate pe termen lung:
▪ Biologice
▪ Funcţionale
▪ Mecanice
▪ Estetice
Înainte de orice tratament protetic este indispensabil un diagnostic şi o planificare a
tratamentului.
Planificarea permite determinarea secvenţelor intervenţiilor clinice mult mai specifice la
sfârşitul urmăririi obiectivelor terapeutice aprobate de un singur pacient şi pe baza motivaţiei sale,
priorităţii sale şi aşteptărilor sale.
Diagnosticarea şi planificarea trebuie să se bazeze pe anamneza corectă, pe evaluarea atentă
a antecedentelor medicale generale și stomatologice, pe executarea cu acurateţe a unui examen
obiectiv intra şi extra-oral realizat conform unei proceduri cât se poate de standardizată pentru a
garanta integritatea analizei, sugerarea necesităţii unor eventuale aprofundări, consimţirea
uniformităţii raționamentului clinic.

14
 9. Concluzii
1. Utilizarea implanturilor înclinate este o alternativă eficientă și sigură la procedurile de
sinus lift, deoarece implanturile mai lungi pot fi inserate în acest mod, putând astfel reduce timpul
de tratament, taxele și necesitatea de a efectua proceduri de augumentare osoasă.
2. Sistemul multi-unit oferă o soluție pentru protezele mobile prin înfiletare, chiar și pentru
implanturile mai complicate, reușind în final sâ redea o mare stabilitate și rezistență de ancorare la
os.
3. Pentru alegerea corectă a bontului protetic trebuie luate în considerare următoarele:
angulația implantului, tipul de conexiune pe care dorim să o realizeze cu implantul, grosimea
țesuturilor moi, tipul de retenție a viitoarei lucrări protetice, necesitatea estetică, materialul din
care este realizat bontul și mai ales tipul de restaurare realizată; selecția corespunzătoare a bontului
protetic influențând în mod direct succesul sau eșecul viitoarelor restaurări.
4. Tehnicile All-on-4 și All-on-6 sunt soluții de restaurare implanto-protetică de actualitate
care prezintă multiple avantaje atât pentru pacient, cât și pentru medicul curant, amândouă având
indicații și protocoale terapeutice clare ce trebuie urmate în vederea asigurării succesului planului
de tratament.

15
10.Bibliografie
1. Baig MR. Multi-unit implant impression accuracy: A review of the literature. Quintessence
Int. 2014 Jan;45(1):39-51. doi: 10.3290/j.qi.a30769. PMID: 24392494.
2. Capelli, M., Zuffetti, F., Testori, T. & Del Fabbro, M. (2007) Im-
mediaterehabilitationofthecom-pletelyedentulousjawswithfixed prosthesessupported
byuprightand tilted implants. A multi-centerclinicalstudy. The International Journalof
Oral & Maxillofacial Implants 22: 639-644.
3. Cavallaro, J., & Greenstein, G. (2011). Angled Implant Abutments. The Journal of the
American Dental Association, 142(2), 150–158. doi:10.14219/jada.archive.2011.0057.
4. de Baat C, van Loveren C, van der Maarel-Wierink CD, Witter DJ, Creugers NH.
Nazorg voor dutrzaamheid en profijtelijkheid van kronen en bruggen [Aftercare for
durability and profitability of single-unit and multi-unit fixed dental prostheses]. Ned
Tijdschr Tandheelkd. 2013 Jul-Aug;120(7-8):411-20. Dutch. PMID: 23923444.
5. Edvard, Janev & Janeva, Nadica. (2020). MULTI UNIT ABUTMENTS
RECOMMENDED IN PROSTHETIC AND SURGICAL IMPLANTOLOGY
TREATMENT (CASE REPORT). Journal of Morphological Sciences. Vol 3. 65-72.
6. Krekmanov L, Kahn M, Rangert B, Lindström H. Tilting ofpos-terior mandibularand
maxillaryimplantsforimproved pros-thesissupport. Int J Oral Maxillofac Implants 2000;
15: 405-414.
7. Malo P, Rangert B, Nobre M. ‘‘All-on-Four’’ immediate-func-tionconceptwith Bra
nemarksystem implantsforcompletelyedentulous mandibles: aretrospectiveclinicalstudy.
Clin Im-plant Dent Relat Res. 2003;5(suppl 1):2-9.
8. Malo P, Rangert B, Nobre M. All-on-4 immediate-functioncon-ceptwith
Branemarksystem implantsforcompletelyedentulo-us maxillae: a 1-
yearretrospectiveclinicalstudy. Clin ImplantDent Relat Res. 2005;7(suppl 1): S88-S94.
9. Malo P, Nobre Mde A, Petersson U, Wigren S. A
pilotstudyofcompleteedentulousrehabilitationwithimmediatefunctionusing anewimplant
design: caseseries. Clin Implant Dent RelatRes. 2006;8:223-232.
10. Malo P, de Araujo Nobre M, Lopes A. Theuseofcomputer-guided
flaplessimplantsurgeryand fourimplantsplaced inim-mediatefunctiontosupportafixed

16
 denture: preliminaryresultsaftera meanfollow-upperiod ofthirteen months J ProsthetDent.
2007;97(6 suppl):S26-34.
11. Piermatti, Jack. (2017). Considerations in Abutment Selection. Dentistry today. 36. 74-5.
12. Pomares C. A retrospectiveclinicalstudyofedentulouspatientsrehabilitated according tothe
‘‘All-on-4’’ orthe ‘‘allonsix’’ im-mediatefunctionconcept. Eur J Oral Implantol.
2009;2(1):55-60.
13. Testori T, Del Fabbro M, Capelli M, Zuffetti F, Francetti L, We-instein RL.
Immediateocclusalloading and tilted implantsfortherehabilitationoftheatrophicedentulous
maxilla: 1-yearinterim resultsofa multi-centerprospectivestudy. Clin OralImplants Res.
2008;19:227-232.
14. Sethi, Ashok BDS, DGDP(UK), MGDSRCS(Eng), DUI (Lille); Kaus, Thomas Dr.
Med. Dent. (FRG); Sochor, Peter MDT; Axmann-Krcmar, Detlef Dr. rer. nat. (FRG);
Chanavaz, Manuel MD, DDS, MSc, MMSc Evolution of the Concept of Angulated
Abutments in Implant Dentistry:14-year Clinical Data, Implant Dentistry: March 2002 -
Volume 11 - Issue 1 - p 41-5.

17