25. Clasificarea crestelor alveolare după anatomie şi dimensiuni.

Clasficarea ofertei osoase în diviziuni:

Diviziunea A:
· Cantitate osoasă sufiecientă în toate dimensiunile
· Lățime peste 5mm
· Înălțime peste 10mm
· Lungime peste 5mm
· Angulație sub 30*
· Raport coroană/implant subunitar
· Se folosesc implante cilindrice din motive: distribuția forțelor, aspect protetic, vindecare, inserție
Diviziunea B:
· Resorbția e mai accentuată vestibular/afectează lățimea 2,5/5mm
· Înălțime de cel puține 10 mm
· Lungime cel puțin 15mm
· Raport coroană/implant subunitar
· Posibilități de terapie: osteoplastie, augmentare osoasă, utilizarea de imlante lamă
Diviziunea C:
· Resorbție atît în lățime cît și in înălțime
· Lățimea poate fi sub 2,5 mm
· Înălțimea cel puțin 8 mm
· Angulația poatea depăși 30*
· Raportul coroană/implant supraunitar
· Posibilități: dacă se optează pt implant trebuie sa crească nr acestora, osteoplastie cu adiție de os sau
HA, repoziționarea n denta inferiro, imlpant subperiostal sau intracortical
Diviziunea D:
· Pierdera completă a procesului alveolar cu resorbție bazală accentuată
· Gaura mentonieră poate fi situat în apropierea crestei alveolare, sau chiar pe creastă.
· Posibilități: se recomndă grefe osoase înainte de orice încercare de tratament

Clasificarea după Atwood:

1. Alveolă du dinți
2. Alveolă postextracțională
3. Apofiză alveolară inaltă
4. Creastă alveolară înaltă și subțire
5. Creastă rotunjită aplatizată
6. Creastă concav aplatizată

26. Clasificarea crestelor alveolare după structura.

Densitatea osoasa disponibila dintr-o zona edenatat are o importa deosebita asupra planului terapeu-
tic de alegere a implantului si a abordului chirurgical, perioadei de vindecare, a solicitarii implantu-
lui cu lucrare protetica.
Dupa MISCH, exista 4 grupe de densitate osoasa,
- os dens compact ( D-1), ca lemnul de stejar: foarte dens, apare în special la mandibular ante-
rioara. Este format din os lamelar dens, înalt mineralizat, putînd suporta sarcini mari.
- os poros compact ( D-2 ): este o combinatie de os trabecular gros la interior, si os dens, chiar
compact la exterior, apare mai frecvent la mandibula anterioara, urmata de cea posterioara, Majori-
tatea sistemelor de implante se refera la aceasta densitate osoasa, care prezinta o serie de avantaje:
interfata rigida initiala; osteointegrare buna; vascularizatie buna, vindecare în 4 luni.
- os trabecular dens d3: este format din os trabecular fin si os compact poros subtire; apare în spe-
cial la maxilarul anterior si posterior, si la mandibula posterioara. Prezinta unele avantaje:
preparare foarte usoara, vascularizatie buna, favorizînd vindecarea. Vindecarea desi buna se pro-
duce în decursul a 6 luni.
- os trabecular fin ( D-4 ): este format *D5- un os foarte moale, cu mineralizare incompletă și
spații intertrabeculare mari.
din os trabecular cu o densitate foarte redusa si foarte putin os cortical;apare la maxilarul posterior
la edentatiile vechi. Este osul cel mai defavorabil pentru implantare.

27. Consecinţele aplicării lucrării protetice în primile 15 zile dupâ

operaţia de implantare.
Incarcarea precoce-implanturile sunt puse in functiune intre 1 saptamina si 2 luni dupa instalarea lor.
-respingerea implantului precoce este incarcarea cu forte musculare prea devreme.
-lipsa stabilitatii –mobilitatea implantului
Verificarea osteointegrării:
· Corect ar fii controlul histologic dar nu e posibil de realizat deci se evaluează radiologic și
clinic.
· Prima radiografie la 10-15 zile
· Următoarea la 3 luni
· Implantul să fie imobil
· La percuție un implant osteointegrat raspunde cu un sunet de stîncă
· Să prezinte liniște clinică
Eșecurile apar de obicei în primele 2 săptămîni de la inserare , ori în primele 2 săptămîni de la
încărcare.

28. Consecinţele aplicării lucrării protetice după o lună după operaţia de

implantare.
Aceleasi riscuri ,este vorba despre incarcarea precoce:1 saptamina-2 luni dupa instalarea implante.
Conceptul de ocluzie în protecție mutuală:
· Necesită existența contacteelor tripodale multiple , simultane, unirome și stabile în zonele
laterale în PIM
· Este bine să existe o inocluzie frontală de 30 de microni
· Existența dezocluziei la niv posterior în mișcările de propulsie și la niv părții nelucrătoare în
lateralitate
· Este de dorit ghidajul de grup în mișcările de propulsie și lateropulsie ale mandibulei
În cazul unei punți totale pe implante se recomandă ocluzia cu protecție.

29. Consecinţele aplicării lucrării protetice după 3-4 luni după

intervenţia - chirurgicală.
Aplicarea lucrării protetice pe implante peste 3-4 luni la mandibulă, datorită densității
osoase mai bune ca la maxilă, nu ar trebui să aibă loc complicații legate de neintegrarea im-
plantului (rotirea acestuia la aplicarea forței de înșurubare a lucrării protetice) cu ruperea
conexiunilor realizate între micro- și macro- structurile implantului cu osul periimplantar
format prin contact direct sau la distanta (consecințele solicitării precoce a implantelor) –
dar, la maxilă – in dependenta de tipul implantului, starea generala (boli asociate-diabet, os -
teoporoza), virsta – acest risc, la 3-4 luni este destul de mare.
Din momentul aplicării lucrării protetice la această etapă, in primul an va avea loc o re -
zorbtie a osului crestal periimplantar intre 0,9-1,6 mm, in dependenta de fenotipul gingival
– fenomen determinat de formarea latimii biologie.
 30. Consecinţele aplicării protezelor pe Împlânte după un an de la
intervenţia chirurgicală.
Aplicarea lucrării protetice pe implante după 1 an de la intervenția chirurgicală, reprezintă
un termen tardiv, deoarece, osul periimplantar, nefiind stimulat mai mult de un an de la im -
plantare, datorită lipsei de funcție, asemănător unei creste edentate – nu este functie, nu este
nutritie a osului, poate fi supus unui proces de rezorbție osoasă în urma activării osteo -
claștilor, iar aceasta poate face implantul mai vulnerabil pe viitor din punct de vedere estetic
și biomecanic.
De asemenea, intirzierea mai mult de un an a tratamentului protetic pe implante, poate
duce la accentuarea fenomenului de schimbare a pozitiei dintilor vecini (mezializare, în -
clinarea dintilor limitrofi breșei) sau a celor antagoniști (extruzie) – ceea ce duce la
agravarea tabloului clinic și îngreunarea tratamentului - cu necesitatea unor șlefuiri și ma -
nipulații adăugătoare.

31. Metode de echilibrare a planului de ocluzie.

Terapia de reechilibrare ocluzala
-are drept scop realizarea unui relief ocluzal cat mai functional
-cat mai apt pentru realizarea functilor SST
-care sa asigure o pozitie corecta a mandibulei fata de craniu
-contacte dentare distribuite uniform pe arcadele dentare
-transmiterea de forte ocluzale normale ca intensitate si directie atat in statica cat si in dinamica.

Echilibrarea ocluzala se face de regula prin slefuiri selective; Pentru depistarea contactelor prema-
ture (static) si a interferentelor (dinamica) se utilizeaza markerii:
– hartia de articulatie;
-ceara de ocluzie – Cheek-Bite –utila ca putem vedea rezultatele slefuirii selective;
metode moderne: fotoelasticitatea.

Echilibrarea Ocluziei
-slefuiri selective la nivelul anvelopei ocluzale
-amputatie coronar
– in caz de extruzie
-remodelarea coronara in caz (mezializari/distalizari)
-in situatii in care dintele prezinta o inclinare meziala sau distala sub un unghi de 30 de grade – nu
mai poate fi pastrat;
-in cazul dintiilor care prezinta mobilitate de gradul 3 si extragem
-lucrarile protetice defectoase.

METODE DE SLEFUIRE
1) Metoda lui Jankelson
2) Metoda Schuyler
3) Metoda Burlui
Metoda lui Jankelson –deosebeste 3 tipuri de contacte premature :
1) contactele sunt situate pe versantul vestibular al cuspizilor vestibulari ai molarilor si
premolarilor mandibulari
2) contactele sunt situate pe versantele vestibulare ale cuspizilor linguali mandibulari
3) contactele premature sint situate pe versantele linguale ale cuspizilor vestibulari mandibulari
Dupa detectarea contactelor premature cu ajutorul ocluzogramei slefuirea se etapizeaza in 4
sedinte :
1) se slefiesc contactele de clasa I
2) se verifica contactele de clasa I si se slefuiesc cele din clasa II
3) se verifica cl II, se slefuieste clasa III
4) se verifica clasa III si se suprima contactele premolare din toate clasele
Metoda Schuyler –prevede o slefuire a contactelor premature ce apar in pozitie centrica si
intercuspidare maxima precum si in ocluzia dinamica la miscarile mandibulei de propulsie si
lateralitate; El propune slefuirea pantelor cuspidiene si largirea fosetelor in scopul asigurarii unei
instalari centrice usoare a mandibulei pastrind inaltimea cuspizilor de sprijin si mentinind
stabilitatea ocluziei .
1) slefuirea selectiva a contactelor premature in ocluzie distala = pozitia stabila a mandibulei in
deglutitie: se slefuiesc contactele premature ale pe versantele vestibulare ale cuspizilor
palatinali superiori si pantele distale de pe vesantele orale ale cuspizilor linguali inferiori
2) slefuirea in pozitie de ocluzie centrica=inchiderea cavitatii bucale dupa diferite probe ocluzale
a) in relatie centrica - contactele premature a suprafetei cuspidului palatinal superior si
cuspidul vestibular inferior
b) la ghidajul mandibulei in vestibular - se vor contacta versantele orale ale cuspizilor
vestibulari inferior si palatinal superiori
c) alunecarea mandibulei lingual - se vor contacta cuspidul vestibular inferior cu cuspidul
vestibular superior
3) slefuirea selectiva in ocluzie de propulsie = miscare libera a mandibulei de la pozitie de ocluzie
centrica la cea de propulsie extrema ; miscarea de propulsie din ocluzie centrica spre cap-la-cap se
efectuiaza o data in saptamina
4) slefirea selectiva in ocluzie laterala = lichidarea contactelor prematurea din partea nelucratoarea (
partea palatinala a caninilor superiori
METODA BURLUI
Spatiaza slefuirea selectiva in 4 etape
1) analiza clinica a ocluziei cu slefuirea selectiva in sens vestibulo oral si vertical
2) slefuirea contactelor premature evidentiate in ocluzia dinamica la miscarea mandibulei din
ocluzia terminala de inchidere in ocluzia centrica si intercuspidare maxima
3) cu ocluzograma la miscarile de lateralitate se gasesc contacte premature
4) se verifica contactele in miscarea mandibulei de protruzie