Tratamentul plăgii dentinare

Caracteristici plaga dentinara

- este o plagă nesângerandă - avantaj prin faptul că oferă o bună
vizibilitate, dezavantaj prin lipsa mecanismelor de apărare sanguină;
 - este expusă direct factorilor nocivi din mediul bucal
- este o plagă infectată (“bacterii pioniere”);
- prezenţa limfei dentinare, care este un lichid clar, fără elemente
figurate, cu compoziţie chimică diferită de a limfei sau a plasmei;
- detritusul dentinar remanent (DDR)
 Detritusul dentinar remanent (DDR)
În urma manoperelor de tăiere a
dentinei, în timpul preparării
cavităţilor, dar şi în timpul
tratamentului endodontic,
indiferent de tipul de instrument
Utilizat pentru aceasta, rotativ sau
de mână, rezultă o cantitate
considerabilă de rumeguş
dentinar, care acoperă plaga
dentinară sub forma unui strat
superficial aderent ce poartă
numele de detritus dentinar
remanent (DDR) sau „smear
layer”.
1999 prof. Iliescu
 Detritus dentinar remanent
DDR este alcătuit dintr-o peliculă organică amorfă, cu
grosimea de 1-2 microni în compoziţia căreia intră cristale de
hidroxiapatită şi apare ca o consecinţă a degradării colagenului
din structura ţesuturilor dure dentare. Acesta îşi pierde
aspectul fibrilar şi se transformă într-o masă amorfă de
gelatină. În plus, DDR blochează şi canaliculele dentinare
formând cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabilă.
SL dentinar expus in cavitatea bucală
-dispare după câteva zile și este înlocuit cu bacterii și după o
săptămână cele mai multe canalicule sunt deschise, iar unele
chiar sunt lărgite. Consecința este invazia bacteriilor.
-Efectul protector al cepurilor actioneaza ca un layer natural
(cavitățile cu stratul de frotiu intact, au avut un strat
bacterian pe pereții cavității, dar practic nu a avut loc invazia
lor în tubulii dentinali).
 Morfologia Smear layer

Formarea - mecanism exact - incomplet înțeles.

-Boyde et al (1963) - Căldura produsa prin fricțiune în

timpul pregătirii cavității - factor important.
-Fenomen fizico-chimic
Detritus dentinar remanent

DDR este foarte aderent, nu poate fi îndepartat de

spălarea cu apă sub presiune sau cu solvenţi organici,
detergenţi, ser fiziologic sau, într-o anumită măsură,
chiar de peroxidul de hidrogen.
El poate fi îndepărtat prin demineralizare acidă
terapeutică şi prin chelatori.
Agenti care elimina DDR
 Grosimea DDR depinde de:
      - tipul instrumentului de tăiere;

      - mărimea cavităţii; Diamant cu granulatie fina

- strat subțire și dens
- folosirea apei pentru răcire

Diamant cu granulatie mare

- strat mai gros și imprecis delimitat

Utilizarea frezelor cu granulaţie mare

şi lipsa răcirii în timpul lucrului
determină formarea unui DDR de
grosime maximă, de până la 10-15
microni.
SMEAR LAYER = FREZA CARBURA
 Răcire, granulatie mica

Acid fosforic 10s Hipoclorit 60s

-Caria (toxine,
profunzimea
preparatiei)
-Procedura de
preparatie
-Aplicarea
materialelor de
restaurare
(metale=soc
termic, acide =soc
chimic)
-Aparitia
infiltratiilor
marginale
Obiectivele tratamentului plăgii dentinare
Materialele utilizate au următoarele roluri:
 
Materialele ideale pt protectia pulpei
Clasificarea materialelor pentru tratamentul plăgii
dentinare

1. Lacuri 2. Lineri
dentare Ca(OH) 20-25µm C.I.S

Film subtire

eugenolat
de zinc
 Clasificarea materialelor pentru tratamentul plăgii dentinare

Obturaţie de bază

o priu - zisă
de ba ză pr
ţie Obturaţie de
Obtura m b ază interme
diară
0µ
500-100
Cim
eug ent
en
cime
n ciment
zinc at ent
euge t Cim S
na non- C.I.
de zi t eugenat
nc
t
en e
m d
Ci fat
s
fo zinc C.I. Cimen
t
co S Ca(OH
mp )2
flu ozit
id
 Lacurile dentare ( Varnish-urile)
Sunt soluţii de răşini naturale (copal, colofoniu) sau sintetice
(azotat de celuloza, polistiren), dizolvate în solvenţi organici
(alcool, cloroform,acetonă,acetat de etil, acetat de amil).
Unele lacuri conţin şi substanţe terapeutice precum fluor,eugenol,
timol.
Lacurile dentare ( Varnish-urile)
Lacurile dentare ( Varnish-urile)

SUB RESTAURARI AMALGAM

SUB RESTAURARI CIMENT FOSFAT DE ZINC

Lacurile dentare - tehnica de utilizare
• Se aplică cu bulete de vată sau pensule de unică folosinţă sub
forma unei pelicule continue şi uniforme un strat de lac, se
aşteaptă evaporarea solventului şi apoi se poate aplica stratul
următor (după 20-30 de sec.) Pentru grăbirea uscării stratului
de lac se poate folosi aerul de la unit, cu presiune blândă.
Remineralizare varnisch cu F

uscare

aplicare
Aspect post aplicare

Aspect dupa 3 luni

LINERI
 Linerii cu Ca(OH)2 Suspensie într-un
solvent care poate fi
Ciment compus din două paste apa, metilceluloza,
bază + catalizator  produs amorf solvent organic volatil

Pasta de Ca(OH)2

…………….
Ca(OH)2 fotopolimerizabil
 Linerii cu Ca(OH)2
Avantaje:
- alcalinitate crescută (ph11-12)
care se păstrează şi după priză,
deoarece se dizolvă uşor în mediul
apos, eliberând ionii de hidroxil;
- efect bacteriostatic;
- stimulează indirect depunerea de
dentină secundară, în condiţiile
unei obturaţii coronare etanse,
datorită pH ului său usor iritant
pentru pulpă;
Dezavantaje:
- manipulare greoaie a linerilor în
suspensie apoasă;
- rezistenţa mică la compresiune;
- dizolvarea în timp, prin
microinfiltraţia marginală şi
favorizarea apariţiei cariei
secundare;
- lipsa aderenţei la dentină;
- descompunerea în timpul gravării
acide.
 Linerii cu Ca(OH)2
Linerii cu Ca(OH)2 sunt utilizaţi prin aplicarea lor strict localizată în porţiunea cea mai profundă
a preparaţiei şi nu pe toată suprafaţa peretelui pulpar sau parapulpar (concepţie care a
dominat ultima jumatate de secol).
 Linerii cu Ca(OH)2
Timpi de lucru:
• dentina carioasă este îndepărtată cu un excavator ascuțit
• depunera pastei în cavitate cu ajutorul aplicatorului de lineri
(instrument asemănător unui minifuloar de ciment); linerii
autopolimerizabili fac priză în 2 min.; fotopolimerizare 20 sec.,

••
 Restul cavității este apoi umplut cu CIS.
 Această cavitate sigilată se monitorizează timp de minimum
6-8 săptămâni.
 • La următoarea vizită se face Rx pentru a evalua prezența
dentinei reparative.
 Aplicare compozit
 Linerii din eugenat de zinc
Avantaje: Indicaţii de utilizare:
1. pH aproape neutru; 1. coafajul indirect
2. neiritant pulpar; (completarea aplicării
Ca(OH)2 datorită
3. efect sedativ efectului
pulpar. său sedativ.

Dezavantaje: Contraindicaţii:
1. absolute: coafajul indirect
1. nu aderă de dentină; sub compozite
2. inhibă polimerizarea 2. relative: coafajul direct
răşinilor; datorită efectului toxic
3. solubilizaţi de pulpar exercitat de eugenol
microinfiltraţia în concentraţie mare
marginală.
 Linerii cu C.I.S
C.I.S convenţionale
Praf (fluoro-alumino-silicat de
Ca)
- cuarţ 29% ;
- alumină 16,6% ;
- fluorit 34,2% ;
- criolit 5% ;
- florură de aluminiu 5,3% ;
- fosfat de aluminiu 9,9%.
C.I.S
fotopolimerizabile.
Lichid (copolimeri ai acidului poliacrilic)
21 copolimer acid poliacrilic\acid
itaconic sau acid poliacrilic\ acid maleic
în apă. Alături de ei se găseşte acid
tartric, care stimulează extracţia ionilor
din pudra de sticlă, scurtează timpul de
priză, îmbunătăţeşte proprietăţile
fizionomice şi scade vâscozitatea
cimentului.
 Materiale de obturaţie de bază propriu-zisă
Cimentul fosfat de zinc

Compozitie

Pulbere de oxid de zinc Soluţie acid fosforic 33%

cu adaus de oxid de
magneziu si pigmenţi
+ parţial tamponată cu
adaus de aluminiu si zinc.

Forme de utilizare
i cule
Tip II t
par i
- u
mai m cu particul I-c
Tip arte m
ic
ari de e
pulbe fo
re
 Proprietăţile cimentului fosfat de zinc
Aderă la plaga dentinară prin retenţie mecanică şi nu prin
adeziune chimica

Cea mai mare rezistenţă mecanică

Elasticitate redusa dintre toate bazele

Realizează o bună izolare termică

Solubilitate redusă în apă

Friabilitate mare

pH acid
 Cimentul fosfat de zinc
Tehnica de lucru

Spatularea pulberii de oxid de zinc cu acid fosforic dă naştere unei reacţii

exoterme, căldura ducând la priza rapidă a cimentului. De aceea, pentru
controlarea timpului de priză, se impun următoarele măsuri:

- răcirea plăcuţei de sticlă;

- spatularea trebuie făcută pe o suprafaţă mare a plăcuţei pentru
ca printr-o mai bună dispersie a căldurii să se păstrez
temperatura la un nivel cât mai scăzut;
- încorporarea treptată a unor mici cantităţi de pulbere în lichid.
 Cimentul fosfat de zinc
Timpi de lucru
1. Afânarea pulberii prin
agitarea flaconului;
2. Depunerea pe plăcuţă a
dozei de praf;
3. Porţionarea ei în mai multe
doze mici (sferturi, un sfert
in jumatate etc..) ;
4. Aplicarea picăturii de
lichid;
5. Spatularea lichidului cu
fiecare doză de pulbere în
parte până la obţinerea
consistenţei chitoase, după
trecerea prin stadiul de
consistenţă cremoasă;
6. Aplicarea pe pereţii pulpari
sau parapulpari, cu ajutorul
fuloarelor de ciment, într-
un strat subţire, trecându-l
prin praf în timpul
modelării pentru a evita
lipirea cimentului
de instrument.
 Cimentul de eugenat de zinc; clasificare

ZnO şi colofoniu + eugenol sau ulei de

cuişoare

Cimentul de eugenat de zinc modificat cu polimeri:

ZnO 80% şi polimetacrilat sau polistiren 20% +
eugenol 85-95% şi ulei de măsline 5-15%.

Cimentul EBA (armat cu oxid de aluminiu):

ZnO 60-70%, oxid de aluminiu sau cuarţ,
colofoniu + acid orto-etoxibenzoic şi
eugenol în proporţie mai mică.
Cimentul de eugenat de zinc - Tehnica de lucru
depunerea pulberii şi lichidului pe plăcuţa de sticlă;
incorporarea de la început a unei mari cantităţi de praf,
spatularea până la obţinerea consistenţei dorite prin incorporări repetate
de mici fracţiuni de praf.
Consistente posibile:
- Fluidă;
- Smântânoasă;
- Chitoasă.
 Cimenturile non-eugenat de zinc

Conţin oxid de zinc, în locul eugenolului, ulei

aromatic, ulei de măsline, ceară de albine,
vaselină.
Prezintă avantaje faţă de cimenturile cu
eugenol ce constau în rezistenţă superioară,
aplicare mai uşoară şi solubilitate mai redusă.
Compozitele fluide

Sunt compozite cu conţinut redus de

umplutură, cu vâscozitate scazută
(indicate în cavităţi greu accesibile) şi
manevrare mai usoară.
 Tratamentul plăgii dentinare
Concepţia traditională a şcolii de stomatologie bucureştene

1.
Cavităţi
superficiale

Toaleta plăgii cu apa oxigenata,

alcool şi degresarea cu neofalină
Tratamentul plăgii dentinare
Concepţia traditională a şcolii de stomatologie bucureştene

2.
Cavităţi de Dentina dura,
Dentina normala adâncime pigmentata
medie

Toaleta plăgii + mijloace

Toaleta plăgii de sterilizare :
+ obturaţia de impregnare albă sau
bază neagră, aplicarea de
cristale de timol lichefiate
sau precipitate, de
Timozin (oxid de zinc cu
timol) sau aplicarea de
cimenturi antiseptice de
tipul cimentului Fouco,
eugenat de zinc).
 Tratamentul plăgii dentinare
Concepţia traditională a şcolii de stomatologie bucureştene

a.Dentina dură 3. Cavităţi profunde b.Dentina dură

aspect normal Toaleta neofalina pigmentată

coafaj indirect cimenturi

eugenat de antiseptice
zinc c.Dentină dură cu
mici zone de dentină
alterată

coafajul indirect într-un timp cu aplicarea

Ca(OH)2 şi eugenat de zinc, sau în 2 timpi cu
aplicarea unei paste cu antibiotice, enzime
proteolitice sau corticosteroizi, ca prim timp,
urmat de aplicarea Ca(OH)2
 Concepţia actuală a scolii de stomatologie
- Cercetări recente arată că „bacteriile pioniere” rămân în canaliculele dentinare în
35-50% din cazuri, după exereza dentinei infectate indiferent de forma clinică de
plagă dentinară.
- o obturaţie etanşă, fără alt tratament antiseptic, realizează anihilarea „bacteriilor
pioniere”.

Contracţia de polimerizare  microspaţiilor

marginale prin care se propagă fluidele
bucale  protejarea plăgii dentinare
Tratamentul plăgii dentinare

a. Adâncimea preparaţiei

cavităţi profunde materiale mai

puţin iritante

materiale cu putere materiale cu putere

antiseptică mica antiseptică mare

b. Permeabilitatea plăgii dentinare

 Tratamentul plăgii dentinare
După materialul de obturaţie coronară de durată şi profunzimea cavităţii

materiale amalgam
compozite
Cavităţi superficiale

Hibridizare lacuri dentare

Demineralizare
+bonding
materiale amalgam
compozite
Cavităţi medii
Obturatie baza

Hibridizare+ C.I.S C.I.S foto

fotopolimerizabil eugenat de zinc
 Tratamentul plăgii dentinare
Cavităţi profunde
Baza intermediara+ Baza propriu zisa

materiale amalgam
compozite

Ca(OH)2 strict Ca(OH)2 strict

localizat + C.I.S localizat + C.I.S
foto foto sau ZOE

Acest tratament este indicat atunci când dentina de la nivelul peretelui

parapulpar este dură şi pigmentată sau dură cu mici zone de dentină infectată
situate în dreptul camerei pulpare.
Păstrarea acestei dentine se acceptă atunci când :
- este strict punctiformă situată în dreptul coarnelor pulpare, astfel încât prin
îndepărtarea ei se va deschide camera pulpară,
- punctele de dentină alterată prezintă accesibilitate directă manoperelor
terapeutice,
- pacienţii sunt tineri, cu o bună reactivitate biologică şi sănătoşi
Aplicarea obt de baza atunci cand adancimea preparatiei
este mai mica de 2mm (Carie superficiala)

• Preparare cavitate clasica

• Demineralizare+bonding (hibridizare)
• Aplicare compozit
grosimea stratului de
dentina este usor mai Demineralizare,
Restaurare compozit
profunda decat bonding
normal
Cavitate profunda
sub 0.5 mm Aplicare CaOH,
grosime dentina obturatie baza
Deschidere
punctiforma Aplicare CaOH
camera pulpara
Clasificarea materialelor de restaurare coronara

Materiale neplastice se
Materialele plastice- sunt
introduc în cavitatea bucală
materiale care se introduc în
sub forma solidă, fiind
cavitatea bucală sub formă
confecţionate în laborator
moale, fac priza ulterior, sau
şi se fixează prin cimentare
pe loc prin fotopolimerizare.

Incrustaţiile 1. Materiale de 2. Materiale de

restaurare de restaurare
durată provizorie
 Materiale de restaurare de durată (1)

Materiale fizionomice Materiale nefizionomice

Aderente Neaderente
Neaderente

compozite C.I.S, cimenturile silicate

compomeri Amalgamul de AG
 Materialele de obturaţie provizorie
Realizează obturarea cavităţii pe timp determinat, în funcţie de
faza de tratament a afecţiunii dintelui respectiv.
Condiţiile unui bun material de obturaţie provizorie:
aderenţă relativă;
timp de priză convenabil;
rezistenta la acţiunea forţelor de masticaţie;
să poată fi uşor introduse şi îndepartate din cavitate;
bun izolator termic;
Să nu intre in combinaţie cu medicamentele şi substanţele
folosite pentru pansamente;
Să nu fie influenţate de acţiunea salivei;
Să asigure o închidere ermetică a cavităţii;
Să nu fie toxice;
Să aibă gust agreabil şi să nu coloreze dintele.
 Gutaperca

 Compoziţie - este un preparat

compus din sucul coagulat al
arborelui „Isonandra guta”,
amestecat în proporţii variate cu
oxid de zinc,
 Gutaperca se ramoleşte prin
încălzire şi se întăreşte la rece.

batoane obturaţie provizorie

Gutaperca

Calităţi Defecte

rău conducatoare termic; duritate scăzută;

Manevrare uşoara lăsând transmite presiunile masticatorii;
pereţii cavităţii curaţi. nu aderă la pereţii cavităţii necesită cavităţi
retentive şi bine uscate;
sub influenţa acizilor şi în special a acidului
lactic, suferă o uşoară descompunere
devenind poroasă prin acţiunea acizilor
asupra oxidului de zinc;
în cavităţile bucale cu igienă defectuoasă,
datorită hidrogenului sulfurat rezultat în
urma proceselor de putrefacţie, gutaperca
suferă un proces de vulcanizare prin
componentul guta şi devine casantă.
Inestetica
Prin răcire suferă un proces de contracţie şi
permite pătrunderea microinfiltraţiilor
marginale.
 Gutaperca

Indicaţii: Contraindicaţii:
Obturarea provizorie a Acoperirea pansamentelor
cavităţilor gata preparate, cu calmante, deoarece căldura
retentivitatebună; exacerbează durerile

Obturaţia dinţilor temporari

Acoperirea pansamentelor cu
eugenol, deoarece acesta o
Obturarea în exces pentru divolvă şi lasă urme pe cavitate
îndepartarea gingiei
hiperplazice, deorece nu este
In cavităţi care nu oferă o bună
iritantă
retenţie
Obturaţia mixtă a canalelor
radiculare, testarea vitalitatii
Eugenatul de zinc (Z.O.E) clasificare

Tipul I - cimentări provizorii

Tipul II - cimentări permanente

Tipul III - baze si obturaţii provizorii

Cimenturi ZOE armate

cimenturi EBA cimenturi cu esteri vanilaţi

acidul
etoxibenzoic hexil-vanilatul
 Eugenatul de zinc
Proprietăţi:

• uşor de aplicat în cavitate;

• aderă bine la pereţii cavităţii;
• după aplicare, face priză în 20-30 de
minute;
• are acţiune uşor analgezică şi
antiseptică;
• are acţiune antiflogistică, ceea ce îi
confera proprietatea de a reduce
inflamaţia pulpară;
• are acţiune neodentinogenetică;
• este impermeabil faţă de acizi;
• este iritant pentru parodonţiul
marginal;
• rău conducător de căldură şi
electricitate;
• culoarea lasă de dorit;
• are gust iute şi miros puternic aromat.
 Cimentul oxifosfat de zinc (FOZ)

pulbere lichid

oxid de zinc anhidru, acid fosforic formată din

oxid de magneziu 7-15% acid ortofosforic, în cea
oxizi metalici pentru mai mare parte, şi acid
culoare pirofosforic, în cantitate
neânsemnată

Lichidul, în contact cu aerul, îşi modifică concentraţia în funcţie de

gradul de umiditate atmosferică, ceea ce duce la alterarea lui şi a
viitorului amestec  se va păstra în flacoane ermetic închise.
 Cimentul oxifosfat de zinc (FOZ)

Indicaţii Contraindicaţii

obturaţii de durată pe cavităţi de colet, fiind

dinţii temporari, mobili;
dizolvat de salivă;
obturaţii de bază; cavităţi profunde, pentru
obturaţii provizorii, că este nociv pentru
pentru acoperirea unor pulpa dentară;
pansamente sau acoperirea pastelor ce
substanţe, când este
necesară o bună conţin Ca(OH)2pentru că
etanşeizare; neutralizează potenţialul
cimentări de lucrări lor alcalin.
protetice;
 Cimenturile oxisulfat de zinc

Forma de prezentare
Pu
l be hi d
re u n l i c rmi n)
re ş i t, F e
si P u l b e p a
ap u r, Cim
a C a vid
ta (
Pas

Proprietăţi
Indicaţii
prezintă rezistenţă redusă la
compresiune şi la factorii
Restaurari provizorii, agresivi
dar nu pentru realizează o bună izolare termică
şi electrică
acoperirea
pansamentelor toxice

După aplicarea în cavitate se poate realiza netezirea suprafeţei cu o buletă

de vată umezită în apă.
 Materiale pentru restaurare coronara de durată

 rezistenţă la presiunile masticatorii;

 duritate aproape egală cu a ţesutului dentar înlocuit;
 aderenţă la pereţii cavitaţii;
 să nu fie nociv pentru ţesuturile învecinate sau pentru
organism;
 protecţie ţesuturilor dentare subiacente;
 să nu sufere modificări în mediul bucal;
 estetic;
 rău conducator termic;
 să nu sufere dilatări sau contracţii după priză;
 să asigure o bună etanşeitate a cavităţii.
 Cimentul silicat „silicate”sau „cimenturi translucide”
Calităţi
rău conducător termic;
culoare şi transluciditate
bună;
stabil din punct de vedere
chimic, dacă manipularea
a fost corectă;
de trei ori mai dur şi mai
rezistent decât cimentul
fosfat de zinc.
Defecte
în timp aceste cimenturi, sunt atacate de
mediul bucal, în special in cavităţile cu igienă
defectuosă unde au loc fermentaţii acide;
neaderente la ţesuturile dentare sau alte
materiale, necesitând deci,cavităţi foarte
retentive;
are un oarecare grad de porozitate;
suferă variaţii de volum în timpul prizei, mai
ales în primele 4-5 minute când se formează
gelul şi când silicatele au tendinţa de
contracţie;
cimenturile silicat sunt nocive pentru pulpă.
Indicaţii:
 suprafeţe dentare care nu sunt supuse în mod direct
acţiunii forţelor masticatorii, adică obturarea
cavităţilor de clasa a-III-a, clasa a-V-a la dinţii
frontali, clasa I-a pe feţele orale ale frontalilor.
Contraindicaţii:
 obturaţia cavităţilor de clasa a-II-a şi clasa a-IV-a;
 obturarea cavităţilor situate în locuri unde pot
retenţiona alimente şi curăţirea artificială sau
autocurăţirea sunt greu de făcut;
 în cavităţile bucale cu igienă defectuoasă.