Metabolism energetic

Metabolism - totalitatea r. ch. care au loc in organismul viu

- are 2 componente: catabolism
anabolism

Eliberarea enegiei se face: - in functie de necesitati

- in trepte
- este reglata de H. tiroidieni
ATP - suportul energetic al anabolismului -
sursa de energie chimica pentru:
– contractia musculara
– motilitatea celulara
– transportul ionilor si metabolitilor

• Caile amfibolice participa la r. anabolice si catabolice

Termodinamica Chimica studiaza modificarile energetice

care insotesc reactiile chimice.

• Sistemele non-biologice utilizeaza energia calorica

pentru a efectua un travaliu.

• Sistemele biologice sunt izoterme si utilizeaza energia chimica

• Legea I a termodinamicii (legea conservarii
energiei): Energia totala a unui sistem
incluzand si mediul inconjurator ramane
constanta.
In sistem energia – se trasforma dintr-o forma in alta
- este transferata dintr-un loc in altul

• Legea a II-a a termodinamicii. Procesul se

desfasoara spontan daca entropia totala a
sistemului si a mediului inconjurator creste
• Entropia (S) – o masura a gradului de dezordine al
sistemului reprezinta cantitatea de energie neutilizata;
- atinge valoarea maxima cand sist. tinde
spre echilibru

• Entalpia (H) - energia interna a sistemului

H= G +TS G= energia libera

T = temperatura absoluta
Sist. Biologice sunt sisteme deschise in care
transformarile au loc la P, T si V constante
G= H-T S
Deoarece H este aproximativ egal cu E
G= E-T S
G < 0 proces exergonic; decurge spontan
G = 0 proces izoergonic este in echilibru
G >0 proces endergonic cu aport de energie
• Determinarea G este indirecta si se
bazeaza pe masurarea unor marimi care
se pot determina direct:
• constanta de echilibru K
• potentialul de oxido-reducere E

• Corelatia dintre G si K
• G < 0 cand K > 1
• G = 0 cand K = 1
• G > 0 cand K < 1
 Reactii de oxido-reducere

• reprezinta principala sursa de

energie biochimica
• energia rezultata din oxidarea glucidelor si
lipidelor este sursa de energie necesara vietii.
• oxidarea presupune pierdere de electroni
si reducerea castig de electroni.
↔++
A+B A +B
• A - donorul de electroni, agentul reducator
sau reducatorul, el pierde electroni si
trece in forma oxidata A+
• B+ - acceptorul de electroni, agentul oxidant sau
oxidantul si trece in forma redusa B
• Reactiile de oxido-reducere decurg simultan
• G se calculeaza in functie de potentialul
de oxido-reducere
G = nF E
n - numarul de electroni acceptati sau cedati
F – echivalentul caloric al lui Faraday
( 23,062 Kcal/mol)
Sist. redox se caracterizeaza prin potentialul
redox standard Eo (T=298K, P=1atm, C=1mM)
G < 0 daca Eo > 0
G = 0 daca Eo = 0
 Daca Eo (-) → afinitate pentru e -
scazuta tendinta de a pierde electroni

Daca Eo (+) → afinitate pentru e- mare

tendinta de a accepta electroni
Electronii trec de la un cuplu redox spre
altul in directie tot mai pozitiva cu
eliberare de energie
Elecronii se deplaseaza in directia
in care energia libera de reactie a
sistemului scade
 Reactii biochimice de oxido-reducere:
1. Electronii sunt transferati direct de la donor la acceptor

• citocrom b (Fe2)+citocrom c(Fe3+)⎯→citocrom b(Fe3)+citocrom c(Fe2+)

In aceasta reactie are loc transferul unui electron de la Fe2+ din de la citocromul b la Fe3+
din citocromul c. Citocromul b este agentul reducator si citocromul c agentul oxidant.

2. Electronii sunt transferati impreuna cu protonii intr-o reactie care ar putea fi

considerata formal ca o reactie in care sunt transferati atomii de hidrogen:

• A + 2H+ + 2e- ⎯→ AH2

.
FAD +2H (2H+ + 2e-) ⎯→ FADH2
la prin acceptarea a doi atomi de hidrogen

3. Electronul este transferat sub forma de H-.

+
A +(H++H-)⎯→AH+H+

• NAD+ + (H+ + H- ) ⎯ → NADH (forma redusa) + H+

4.Reactia are loc direct intre compusul cu caracter reducator (AH) si oxigenul molecular:
• AH+O2+BH2⎯→AOH+H2O+B
 Sinteza ATP
• Sinteza ATP are loc in reactiile
exergonice din catabolismul
glucidelor, lipidelor si aminoacizilor.

Se poate desfasura:
• anaerob-in cadrul procesului denumit
fosforilare la nivel de substrat.
• aerob-prin cuplarea lantului transportor
de electroni cu fosforilarea oxidativa.
• reactia catalizata de fosfoglicerat kinaza (glicoliza)

O O
// //
C C
\ \
 O~ PO32- fosfoglicerat O–
HC-OH+ ADP CH-OH + ATP
| kinaza |
H2C-O- PO32- H2C-O-PO32-
1,3 bisfosfoglicerat 3 - fosfoglicerat

• reactia catalizata de succinil-CoA tiokinaza (ciclul Krebs)

O O
// //
C succinil - CoA tiokinaza C
| OH | OH +CoASH
CH2 GDP CH2
| + |
CH2 Pi GTP CH2
ADP
O
• reactia .catalizata de piruvat kinaza (glicoliza) C// GDP C//O
\ \OH
SCoA
ATP
succinil - CoA succinat
O O
// //
C C
\ \
OH OH
C-O ~ PO32- + ADP piruvat kinaza C = O+ ATP
|| |
CH2 CH3
fosfoenol piruvat
piruvat
 ATP
Adenozin trifosfat

NH2

N
N
O O O ADP + Pi
|| || || N
– N
O-P~O-P~O-P-O-CH2
| | | O
O– O– O– + H2O
AMP + PPi

OH OH 2Pi
ATP
 ATP

Compusii macroergici contin legaturi macroergice ( ~ )

care prin hidroliza gruparii elibereaza energie.

Ex: fosfoenolpiruvat, carbamoil fosfat, AMPc,

ATP are 2 legaturi ( ~ ), de tip anhidrida

Reactia ATP→ ADP + Pi G = -7,3

Reactia ATP→ AMP + PiPi G = -7,7
Are un rol central in transferul de energie.
Este consumat si regenerat continuu, cu o viteza f. mare.
Concentratia celulara a ATP +ADP este f.mica (aprox. 1mM)
COLESTEROLUL
 Colesterolul C 27

• principalul sterol din organismal animal

• provenienta - adsorbit din hrana in intestin

-sintetizat in organism

• component al membranelor celulare

• precursorul - sarurilor biliare

- hormonilor steroizi
- vitaminei D3
• componentul principal al pietrelor din vezica biliara

• se gaseste in tesuturi
lipoproteine: - liber
- esterificat cu AG

• biosinteza decurge in citosol, in principal ficat

distribuit
tesuturilor extrahepatice
in creier si nervi (in timpul mielinizarii)
in intestin si gonade (utilizat local)

• sintetizat din acetil-CoA (provenita in principal

prin β-oxidarea lipidelor si mai putin din catab.
glucidelor si proteinelor.
 acetil-CoA (C2)
↓
acetoaceil-CoA (C6)
↓
hidroximetil-glutaril-CoA (C6 )
│ etapa determinanta de viteza

↓ catalizata de hidroximetil-CoA reductaza

mevalonat (C6)
↓
izopentenil pirofosfat + dimetilalil pirofosfat (C5)
↓
geranil pirofosfat (C10)
↓
farnezil pirofosfat(C15 )
↓
squalen (C30)
↓
lanosterol (C30)
↓
COLESTEROL (C27)

SINTEZA COLESTEROLULUI
 - hormoni steroizi

COLESTEROL (C27) - esteri ai colesterolului

- acizi biliari

• STATINELE - inhibitori competitivi ai

hidroximetilglutaril-CoA reductazei

• Colesterolul nu poate fi utilizat pentru obtinerea de energie

• Depozitarea colesterolului in exces este patologica

 Acizii biliari

- principalii cataboliti ai colesterolului

- sunt de 2 feluri: acizi biliari primari

acizi biliari secundari
 Acizi biliari primari
- sintetizati in ficat: acid chenodeoxicolic si acid colic

- etapa determinanta de viteza este catalizata de colesterol 7α –

hidroxilaza cu participarea NADPH, O2 si a lantului transportor de
electroni din reticulul endoplasmic si a cytocromului P450
- se conjuga cu glicocolul si taurina

- prin canaliculii biliari ajung in vezica biliara (unde datorita pH-lui alcalin
al bilei formeaza sarurile bilare) si impreuna cu bila ajung in duoden

O
OH O
// //
C C
\ \
O- O-

HO
HO

Chenodeoxicolat Colat
 Acizi biliari secundari
• se formeaza in intestin din acizii biliari primari sub actiunea florei
intestinale (hidroliza + reducere)

• acid colic →→ acid deoxicolic

• acid chenodeoxicolic →→acid litocolic

• 94% din ac biliari sunt reabsorbiti in zona distala a ileonului

ajungand in ficat (circuit enterohepatic)

• 6% eliminate prin fecale

OH

COO- COO-

Litocolat Deoxicolat
HO
HO
 Corpi cetonici

- -
CH3-C-CH2-COO CH3-CH-CH2-COO CH3-C-CH3
||  ||
O OH O
acetoacetatul -hidroxibutiratul acetona
• se formeaza in etapa catabolica a metabolismului:
- cand disponibilitatea de glucoza este redusa
- ATP obtinut din catab. lipidelor depozitate

• sitetizati in mitocondriilor celulelor hepatice din acetil-CoA

• utilizati ca substrate energogene in tesuturile extrahepatice
• ficatul nu ii poate utiliza
• in conditii de alimentatie normala cetogeneza este redusa
• cetonemia 1mg/dl
• sinteza crescuta in foame, inanitie, lactatie, diabet
zaharat cand : disponibilitatea de glucoza scade
raportul Glucagon/insulina mare

• Cetogeneza intensa → cetonurie → pierdere cationi

↓
cetoacidoza

• Prin cetogeneza creierul utilizeaza rezerva lipidica

 triacil gliceroli

tesut adipos
1 Lipoliza

acizi grasi
liberi

sange acizi grasi

liberi

acil-CoA

ficat
 oxidare 2

acetil-CoA acil gliceroli

cetogeneza 3

corpi cetonici CO2

Figura 9.9.: Schema generalã a sintezei corpilor cetonici
 METABOLISM
GLUCIDIC

Digestia si absorbtia glucidelor

Caile de metabolizare ale
glucozei Glicoliza
 Digestia si absorbtia glucidelor
• α-amilaza salivara –glicozidaza care hidrolizeaza
leg. α-1, 4 glicozidice
•nu actioneaza asupra leg. α-1, 6
glicozidice •activata de anionii Cl-
• α-amilaza pancreatica (intest.subtire) act. similar
cu cea salivara
Rezulta: -maltoza din amiloza
-dextrine din amilopectina si glicogen
•Dextrinaza –hidrolizeaza dextrinele la glucoza

•Dizaharidaze –hidrolizeaza dizaharidele la glucoza:

maltaza, zaharaza (sucraza), lactaza
Dextrinaza si dizaharidazele sunt ancorate de
membr. celulelor in perie
Principalele monozaharide rezultate prin digestie:
• glucoza (Glu)
• galactoza (Gal)
• fructoza (F)
Intrarea monozah. in celule este mediata de 2 tipuri de
transportori (translocaze):

•Sist. sinport-cotransporta Na+ si Glu. sau Gal. In celulele

epitaliale (intestin, rinichi). Concentr. Na+ prin Na+/K+ ATP-
aza. Transp. activ

•Sist. uniport- pentru F. Eliberarea in spatiul extracelular are

loc prin difuzie facilitata (gradient de concentratie).

sistem port
•Monozaharide ▬▬▬▬► Ficat ▬▬▬▬► Glucoza
singura forma circulanta a glucidelor
in organism
 ANAEROBA ATP
GLICOLIZA Acetil-CoA acizi
AEROBA glicerol grasi
+
CICLUL KREBS a.a. neesen?iali

purine, pirimidine,
porfirine

GLUCOZA CICLUL PENTOZOFOSFA? ILOR pentoze

nucleotide
NADPH
sinteze
reductive
CALEA GLUCURONATULUI Acid glucuronic

detoxifiere
sinteza
proteoglicani

GLICOGENOGENEZA glicogen
Calea de metabolizare a Glu. este determinata de starea metabolica

tesutului Faza anabolica

-absorbtia postprandiala determina abundenta de subtrate

energogene -Glu. asigura nevoile energetice ale organismului.
1.Toate tesuturile, atat cele gluco-dependente cat si cele gluco-independente
(insulino-dependente) utilizeaza Glu. ca substrat energogen.
2. Dupa satisfacerea nevoilor energetice Glu. este depozitata sub forma de glicogen.
3. Capacitate de depozitare a glicogenului este limitata. Ulterior Glu. este
transformata in glicerol, acizi grasi, fosfolipide si colesterol

Faza catabolica

Se instaleaza la 4-6 ore postprandial glicoliza fac numai tesuturile

glucodependente,(care nu pot utiliza lipidele pentru obtinerea energiei.
Indiferent de calea de metab. pentru a ramane in celula Glu. trebuie sa fie
trnsforma in Glu6P, compus care la Ph fiziologic este puternic ionizat
G
L
I
C
O
L
I
Z
A
 Faza I
a glicolizei
Faza a II-a
a glicolizei
 Curs 4 stomat.

Glicoliza aeroba
Ciclul Krebs
Calea pentozofosfatilor
Calea acidului glucuronic
In conditii de aerobioza piruvatul este transformat in acetil-CoA (CoA~SH)

Decarboxilarea oxidativa a piruvatului la CoA~SH CH3-CO-COOH + (NAD+) +

CoA~SH ▬►CH3CO~COA +NADH+ H+ +CO2

Reactia este catalizata de complexul enzimatic al piruvat Kinazei

Ciclul Krebs
• se desfasoara in mitochondrie
• cale comuna de degradarea: glucidelor
lipidelor
proteinelor
• furnizeaza intermediari pentru diferite procese metabolice
• cale amfibolica (anabolica si catabolica)
• scopul: obtinerea de energie prin oxidarea acetil- CoA pina la CO2
• oxalacetatul se regenereaza la fiecare secventa de oxidare
• furnizeaza echivalenti reducatori (3 NADH si 1 FADH2) necesari
fosforilarii oxidative
• se obtine 1 GTP prin fosforilare la nivel de substrat
• Debuteaza prin reactia dintre acetil-CoA si oxalacetat catalizata de
enzima citrat sintaza
• Oxalacetatul este regenerat dupa fiecare secventa de oxidare
Bilant energetic - degradare glucoza

• Glicoliza anaeroba
- se consuma 2 moli ATP in r. catalizate de kinaze: hexokinaza
si fosfofructo kinaza
- Se sintet. 4 moli ATP/mol glucoza(2 moli ATP/trioza) in r. de fosforilare
la nivel de substrat
- Bilant net 4-2=2 moli ATP/mol glucoza
Enzimele reduse formate in:

• glicoliza (1 NADH/trioza)
• in ciclul Krebs 3NADH/trioza si 1 FADH2/ trioza

sunt oxidate in lantul respirator cu formare de ATP:

1mol NADH ▬▬► 3MOLI ATP

1MOL FADH2 ▬▬►2 MOLI ATP

Calea pentozofosfatilor

• Cale de degradare oxidativa a glucozei

• Localizata in citosol
• Furnizeaza pentozele necesare sintezei ADN, ARN si
coenz. nucleotidice (NAD,NADP, FAD)
• Furnizeaza NADPH necesar pentru:
1. sintezele reductive din biosinteza acizilor
grasi, colesterolului, hormonilor steroizi
2. reducerea GS-SG in eritrocit, rol protector fata
de toxicitatea O2
3. hidroxilarea xenobioticelor in lantul transportor
de e-microzomal
4. activitatea bactericida a leucocitelor si macrofagelor
(NADPH reduce O2 la O2- NADPH oxidaza)
Deficienta Glucozo-6-fosfadehidrogenazei- boala
ereditara, hemoliza hemetiilor
Calea pentozofosfatilor
2 ETAPE
1. Oxidativa in care hexozele sunt transformate in pentoze
si se formeaza NADPH +H+
2. De interconversie intre moleculele de monozaharid fosfat
cu 3-7 atomi de C
- toate r. sunt reversibile
- enzimele acestei etape sunt:
A. Transaldolazele (catalizeaza transferul unor fragmente de 3
C)
B. Transcetolaze (catalizeaza transferul unor fragmente de 2 C)
Cofactor TPP
Calea acidului glucuronic
• Cale de metabolizare a glucozei
• Implica etapele:
fosfoglucomutaza
glucozo 6-fosfat glucozo 1-fosfat

UTP + UDP-glucozo-pirofosforilaza

glucozo 1-fosfat ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯→ UDP-glucoza + PPi

UDP-Glucoza

• forma activa a glucozei

• donor de glucoza in sinteza di si polizaharielor
O

HN
CHOH
2

H O H
O O
O N
H || ||
OH H
HO ~ O-P-O~P OCH2 O
| | H H
H OH H
–
O O– H
OH OH
 Sinteza UDP- glucuronatului

dehidrogenaza
NAD-dependenta
UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ⎯⎯⎯→ UDP-glucuronat + 2NADH + 3H+
UDP-glucuronatul

• forma activa a glucuronatului

• se formeaza in reactia catalizata de o dehidrogenaza NAD-dependenta.

• este donor de grupari glucuronil in biosinteza proteoglicanilor

• se conjuga cu compusi endogeni si exogeni in reactii catalizate de

glucuronil transferaze specifice (enzime inductibile), formand glucuronide
(compusi solubili, cu polaritate mare, excretabili). Pe aceasta cale sunt
conjugati si eliminati hormonii steroizi, bilirubina, xenobioticele)
Metabolism proteic
 Proteinele
-principalele molecule structurale sI functionale ale organismelor vii
-prezinta: diversitate structurala
specificitate functionala

Fond metabolic de aminoacizi = totalitatea aa existenti la un moment dat in organism

Proteine exogene

hidroliza
aa

absorbtie
proteoliza
Proteine endogene Fond de aminoacizi uree + CO2 +H2O
biosinteza

creatina
biosinteza nucleotide
• Fond de aa hormoni neurotransmitatori
porfirine

• apoximativ 85% din aa rezultati prin hidroliza proteinelor endogene reutilizati pentru
biosinteza proteica

• oxidarea scheletului de C al aa. furnuzeaza 12-15% din energia metabolica la om

 Digestia si absorbtia proteinelor
• Zimogen proteina activa

Stomac
H+, autocatalitic
• Pepsinogen pepsina
- pH optim 1,5
- endopeptidaza (cataliz. hidroliza proteinelor in peptide mari)
- contine in centrul activ un rest aspartil

• Enzime pancreaticetripsina , chimotripsina, elastaza

- endopeptidaze
- contine in centrul activ un rest seril

enterokinaza (enteropeptidaza)
• Tripsinogen tripsina

tripsina
• Chimotripsinogen chimotripsina

tripsina
• Proelastaza elastaza

Mucoasa intestinala: dipeptidaze si tripeptidaze hidrolizeaza peptidele mici la AA

 Absorbtia aminoacizilor

• are loc la nivelul intestinului subtire

• enterocitul capteaza aa, unele di si tripeptide

printr-un transport activ mediat de translocaze

• transportul necesita consum energetic si Na+

• in enterocit di si tripeptidele sunt hidrolizate la

aa, inainte de a fi eliberate in vena porta.
 Degradarea proteinelor

Degradarea proteinelor are loc in 2 feluri:

1. degradare lizozomala
2. degradare prin ubiquitinilare

Degradarea lizozomala

•are loc in lizozomi

•nu necesita consum de ATP
•sunt degradate:-proteine extracelulare
-proteine asociate membranelor
-proteine cu viata lunga
-la proces participa catepsinele (enzime lizozomale)
 Degradarea prin ubiquitinilare

• necesita consum de ATP

• are loc in citosolul sau nucleul eucariotelor
• ubiquitina – polileptid ubiquitin raspandit
• sunt degradate proteine cu viata scurta, implicate in reglarea cresterii
celulare (ex: supresorul tumoral Rb, proteina P53 ciclinele, Myc, Myb)
• procesul are 2 faze, care se desfasoara in mai multe etape:

1. Legarea ubiquitinei printr-o legatura izopeptidica la o grupare –

NH2 a unui rest de lizina din proteina tinta

-prin trei reactii rezulta ubiquitin-CO-NH-Lys-proteina tinta

2. Complexul ubiquitin- proteina tinta participa la o serie de reactii in

urma carora ubiquitina este eliberata si proteina este hidrolizata la
aminoacizi
Ubiquitin-proteina tinta ─→ ubiquitina + aa
 Metabolismul aminoacizilor

•metabolismul gr. –NH2

•metabolismul scheletului de atomi de C

Reactii de transaminare

COO- COO- COO- COO-

  aminotransferaza  
H3N+⎯C⎯H + O=C O=C + H3N+⎯C⎯H
   
R’ R’’ R’ R’’
-sunt reactii izoergonice
-ENZIMELE: AMINOTRANSFERAZE (TRANSAMINAZE)
-coenzima: piridoxal fosfatul
-preferinta pentru o anumita pereche donor-
acceptor -Loc central: glutamat - α-cetoglutarat
 Loc central: glutamat - α-cetoglutarat

Majoritatea aa doneaza (direct sau indirect) gr.-NH2

α-cetoglutaratului pentru a forma glutamat → loc central in metabolismul N

1.preia NH3 format prin: – dezaminarea aa

– hidroliza Asn si Gln
– hidroliza ureei in tubul digestiv
Se formeaza glutamina (concentr. plasmatica de 3-5 ori >alti AA
2. reactioneaza cu oxalacetatul si formeaza aspartat
enzima: glutamat oxalacetat transaminaza (GOT)
sau aspartat aminotransferaza (AST)

concentratia in ser: -scazuta in mod normal

-crescuta in: boli hepatice si infarct de miocard

- - - -
COO COO COO COO
  (AST)  
+ +
H3N ⎯C⎯H + O=C O=C + H3N ⎯C⎯H
   
H⎯C⎯H H⎯C⎯H H⎯C⎯HH⎯C⎯H
   
- -
H⎯C⎯H COO H⎯C⎯H COO
 
-- -
COO COO
3. reactioneaza cu piruvatul si formeaza alanina
enzima: glutamat piruvat transaminaza (GPT)
sau alanin aminotransferaza (ALT)

concentratia in ser: -scazuta in mod normal

-crescuta in: boli hepatice

COO- COO- COO- COO-

  (ALT)  
H3N+⎯C⎯H + O=C O=C + H3N+⎯C⎯H
   
H⎯C⎯H CH3 H⎯C⎯H CH3
 
H⎯C⎯H H⎯C⎯H
 
COO- COO-
 Metabolismul aminoacizilor

•metabolismul gr. –NH2

•metabolismul scheletului de atomi de C

Reactii de transaminare

COO- COO- COO- COO-

  aminotransferaza  
H3N+⎯C⎯H + O=C O=C + H3N+⎯C⎯H
   
R’ R’’ R’ R’’
-sunt reactii izoergonice
-ENZIMELE: AMINOTRANSFERAZE (TRANSAMINAZE)
-coenzima: piridoxal fosfatul
-preferinta pentru o anumita pereche donor-
acceptor -Loc central: glutamat - α-cetoglutarat
 Reactia de dehidrogenare a glutamatului

Glutamat +H20+ NAD(P)+ ↔ α-cetoglutarat + NAD(P)H + NH4+

Reactia de hidroliza

La acesta reactie participa glutamina si asparagina:

are loc numai in ficat si rinichi unde se gasesc
enzimele: glutaminaza si asparaginaza (↑in leucemii acute)

glutaminaza
Glutamina ------------------→ Glutamat + NH3

asparaginaza
Asparagina ------------------→ Aspartat + NH3
 Metabolismul azotului proteic
• Produsi finali: ureea (80-90% din N excretat)
NH4+
acid uric

Ciclul ureogenetic (Krebs-Henseleit)

• sinteza ureei are loc in ficat

• modalitatea prin care NH3------------------------→ uree
I I
compus toxic, netoxic, solubil,
transportat sub forma transportat liber la rinichi
de glutamina eliminat in urina

• sinteza glutaminei are loc in toate tesuturile

glutamin sintaza
• ac. glutamic + NH3 ---------------------------- → glutamina

glutaminaza
• in ficat si rinichi GLN ---------------------------- →GLU+ NH3
I I
Uree NH4+
Clasificarea AA in functie de compusii in care pot
fi convertiti

AA pot fi: Glucogeni daca pot fi convertiti in glucoza

Cetogeni daca pot fi convertiti in cetonici
(leucina)
Glucogeni si Cetogeni (izoleucina,
fenilalanina, tirozinna, triptofan, lizina)
Majoritatea AA sunt glucogeni
Curs 2 stomatologie
Lantul transportor de electroni
Fosforilarea oxidativa
Radicali liberi
• Matrixul contine – enzimele ciclului Krebs cu exceptia succinat deh.
− enzimele β-oxidarii acizilor grasi
• Membrana mitoch. externa este permeabil pentru majoritatea comp.

• Membrana mitoch. interna :

permeabila pentru molecule mici neutre: H2O, NH3.
contine sisteme de transport -antiport (ATP/ADP)
-sinport (piruvat/H+)
contine 5 complexe formate din proteine integrale de membrana
Lantul transportor de electroni: NADH dehidrogenaza (complex I)
Succinat dehidrogenaza (complex II)

Citocrom dehidrogenaza (complex III)

Citocrom oxidaza (complex IV)
ATP sintaza
Componentele lantului transportor de electroni

-flavoproteine care contin gruparea prostetica FMN (complex I)

FAD (complex II)
participa la reactii de ox-reducere reversibile
-ubichinona (coenzima Q) participa la transferul ag. reducatori
intre flavoproteine si sistemul citocromilor
transporta e- de la compl. I si II la compl. III
citocromul C transporta e- de la compl. III la compl. IV
Lantul transportor de electroni

• etapa finala a degradarii aerobe a glucidelor

lipidelor
proteinelor
• are rolul de a reoxida coenzimele reduse formte in ciclul Krebs 3(NADH +
H+) si 1FADH2 prin transferul H2 catre O2
• e- sunt transferati de la un compus cu Eo mai negativ la unul cu Eo mai
pozitiv prin intermediul unor transportori (accepta e- de la un partener
cu Eo mai negativ si ii cedeaza unui partener cu Eo mai pozitiv)
• ΔE este utilizata pentru transportul H+ in spatiul intermembranar (complex
I, III, IV) si sinteza ATP (fosforilare oxidativa).
Transportul de e- de la reducator la oxidant este exergonic, scade
energia interna
NADH+H+
ATP ATP ATP

complex IV
complex I ubiquinona complex III O 2+4H+ +4e–
citc cita, a3

citb, citc1 cit oxidaza

2H2O

succinat
complex II

Figura 7.3. Lantul transportor de electroni mitocondrial

Fosforilarea oxidativa

Energia eliberata cand electronii parcurg lantul transportor de

electroni este utilizata de CI, CIII, CIV pentru translocarea H+ prin
transport activ din matrix in spatiul intermembranar.
Este generat si intretinut un potential electrochimic
Pe masura ce concentratia H+ intermembranara creste (pH-ul scade), se
stabileste un gradient de concentratie puternic. Singura posibilitate de
deplasare a H+ este prin complexul ATP sintazei.
ADP + Pi ─→ ATP + H2O
spatiu intermembranar
H+ H+ H+ H+

membrana mitocondriala interna

NADPH dehidro- Cytocrom Cytocrome c ATP sintaza

genaza reductaza oxidaza ADP ATP
Matrix

Figura 7.4. Sinteza ATP prin fosforilare oxidativã

Radicali liberi ai O2 (ROS)

• Functionarea lanturilor transportoare de e- produce ROS:

• Specii foarte reactive care produc:

▪Peroxidarea lipidelor
▪Lezarea proteinelor
▪Lezarea acizilor nucleici
O .-
2
O + e- O .-
2 2
radical anion superoxide
se formeaza prin r. spontana, neenzimatica a O2 cu:
• Fe2+
• alte metale
• metaboliti reactivi in r. de ox-reducere

2O .- + 2H+ superoxid dismutaza O +HO

2 2 2 2

superoxid dismutaza: protejeaza de toxicitatea 2O2 .-

in toate org. aerobe
este de 2 feluri
• citosolica Cu-Zn
• mitocondriala Mg
HO
2 2

•Compus foarte toxic rezultat prin reducerea O2 cu 2e-

•H2O2 catalaza H2O + ½ O2

H2O2 + 2GSH glutation peroxidaza 2 H2O +GSSG

Sistemul peroxidazic salivar uman:
• contributie importanta in mentinerea sanatatii cavitatii orale
• genereaza produsi implicati in controlul dezvoltarii si
metabolismului bacteriilor orale
• inactiveaza numerosi compusi cariogeni si mutageni
• este format din: peroxidaza, H2O2 si anionul SCN- (tiocianat)
• in tesutul sanatos este in principal datorat peroxidazei secretata de
glandele salivare;
• in tesuturile inflamate si in placa dentara o contributie majora
o are mieloperoxidaza (MPO) din leucocitele din fluidul salivar .
• anionul tiocianat provine din alimente sau tutun si este
principalul antimicrobian generat de sist. perozidazic salivar.

peroxidaza
H2O2 +SCN- ▬▬► H2O + OSCN-
Lactoperoxidaza
• produsa de glandele salivare

• oxideaza ionii tiocianat cu participarea H2O2 la hipotiocianat (OSCN-)

• H2O2 este produsa in principal de bacterii si leucocite

• agent antibacterian natural

•
Curs 5-6
Gluconeogeneza (GNG)
• Procesul de sinteza “de novo“ de G din comp. neglucidici:
• acid lactic
• acid piruvic
• glicerol
• aa glucoformatori (alanina, ac.glutamic, etc)

• are loc in ficat si rinichi (in creier si muschi numai pentru nevoile lor).
• are loc in conditii de deficit alimentar sau efort muschiular.
• in conditi normale are loc cu intensitate f. redusa
• cale de resinteza a G din comp. rezultati din metab. ei partiala si eliminati
astfel din sange.
• consuma energie 4moli ATP si 2 moli GTP
• procesul invers al glicolizei, enzimele care cat. etapele reversibile sunt comune
• etapele care au E proprii sunt cele ireversibile din glic. (cat. de kinaze)
 GLICOLIZA

GLUCONEOGENEZA
 Etapele (ireversibile) ale gluconeogenezei

1.piruvat ▬▬▬►fosfoenolpiruvat
transformarea piruvatului la fosfoenol piruvat are loc in 2 etape localizate
in mitocondrie si citosol (enz: piruvat carboxilaza si PEP carboxikinaza)

glucozo 6 fosfataza
2. fructozo1,6 bisfosfat ▬▬▬► fructozo,6 fosfat

glucozo 6 fosfataza
3. glucozo,6 fosfat ▬▬▬► glucoza
CICLUL CORI (ciclul lactat – glucoza)
 Gluconeogeneza din lipide

Glicerolul rezultat in urma lipolizei (tesutul adipos, muschi si ficat)

este transformat in ficat in dihidroxiaceton fosfat.

CH2OH ATPADPCH2OH NAD+ NADH+H CH2OH

  
CHOH ⎯⎯⎯⎯ ⎯⎯ ⎯→ CHOH ⎯⎯ ⎯⎯⎯ ⎯ ⎯ ⎯ C=O
  
CH OH CH OPO 2- CH OPO 2-
2 2 3 2 3
Reglarea homonala a GNG
GNG este controlata de raportul glucagon/insulina

Glucagonul, catecolaminele si hormonii

glucocorticoizi: •stimuleaza direct sinteza enzimelor
reglatoare din GNG •stimuleaza lipoliza.

H. Glucocorticoizi stimuleaza degadarea proteinelor tisulare

Diabet zaharat raport Glucagon / Insulina mare

- trasport redus al glucozei in celule
- rata inalta a GNG
METABOLISMUL FRUCTOZEI si GALACTOZEI
 ATP ADP • Gal provine din lactoza
galactoza galactozo 1 - fosfat din lapte
g a l a cto k in a z a
• Este absorbita in intestin
UDP-glucoza
galactozo 1-fosfat • In ficat e fosforilata la Gal-
UDP-glucoza uridil transferaza 1P de catre galactokinaza
epimeraza
• Este singura aldohexoza
UDP-galactoza
care nu este substrat pentru
glicogen glucozo 1- fosfat hexokinaza
• Galactozemiile- boli
fosfogluco mutaza autozomale recesive:
glucozo 6-fosfat • deficienta Gal-1P uridil
transferazei. Afectiuni
gastro-intestinale.
glicoliza calea
pentozofosfatilor • Deficienta galactokinazei-
forma usoara
Metabolismul Glicogenului

Glicoproteine
 METABOLISMUL GLICOGENULUI
• este principala forma de depozit a glucidelor in organism, in special
in muschi si ficat.
• structura este asemanatoare amilopectinei
• resturile glucozil sunt legate -1,4 si -1,6 glicozidic
• este un component minor al hranei umane

GLICOGENOGENEZA au loc pe cai diferite si asincron

GLICOGENOLIZA
Glicogenoliza
Glicoproteine

Compusi formati din proteine legate prin legaturi N-glicozidice sau O-

glicozidice de fragmente -oligozaharidice.
Termenul include si:- proteinele glicozilate formate prin reactia dintre gr. –NH2
libere ale proteinei si gr. –OH glicozidice ale unui glucid reducator.

Cele care contin leg. N-glicozidice se impart in 3 clase:

• Cu continut mare de manoza
• Complexe
• Hibride
Toate au o structura comuna formata din 2 resturi de N-acetil
galactozamina (N-AcGlc) legate de aspargina si 3 resturi manozil
 Toate celulele umane si fluidele corporale contin glicoproteine
Ex: Ribonucleaza pancreatica – 2 glicoforme: A . neglicozilata si B. glicozilata
Proteinele bacteriene nu sunt glicozilate (bacterile nu au enz. necesare)
Sinteza glicoproteinelor- proces posttranslational care are loc in:
-reticulul endoplasmic (RER) si Golgi
-participa dolicolfosfatul (transportor de gr. glicozidice), care are o reg. hidrofoba
asociata ret.endopl. si o gr. hidrofila fosfat (P) care participa la reactie
UDP-GlcNAc + Dolicol-P──→ Dolicol-PPGlcNAc + UMP
Prin transferul succesiv de grupari glicozidice de catre unii donori se formeaza
Dolicol-P-P-oligozaharid
Dolicol-P-P-oligozaharid + proteina ──→ Glicoproteina +Dolicol
Glicopr. sunt dirijate spre locul lor de functionare in functie de comp. lor glucidica
Rolul Glicoproteineinelor
Glicoproteinele au rol in :
- aparare si recunoastere: imunoglobuline, factorii complementului,
interferon, receptorii hormonilor
- adeziunea celulara: fibronectina
- edificarea unor structuri intra si extracelulare: colagen, elastina, glicoforine
- transportul compusilor endogeni si exogeni: feritina, ceruloplasmina,
factorul intrinsec.
MUCINELE
• glicoprot. secretate DE celulele componente ale mucoaselor si glandelor
• se gasesc in saliva, suc gastric, suc intestinal
• formeaza sol. vascoase, lubrefiante, care protejeaza cavitatile
corpului si pielea
 Proteoglicani
• componenta importanta a matrixului extracelular
• se gaseste in oase, cartilagii, cornee, lichid sinovial, dinti (smalt,
dentina, cement) si corpul vitros al ochiului.
• leaga o cantitate mare de apa si formeaza matrixul extracelular,
asemanator unui gel in care sunt inglobate colagenul si celulele
pentru a forma tesuturile.
• contin:
-95% polizaharide incarcate negativ glicozaminoglicani
(mucopolizaharide) formare din unitati polizaharidice repetitive
-5% proteine
•
Proteoglicani
 Glicanii bacterieni

• polimeri extracelulari ai glucozei

• Streptococus mutans bacteria responsabila de initierea cariilor dentare
produce Mutanul:
- contine legaturi α-1,6 si α-1,3 glicozidice
- se formeaza din zaharoza (glucidul alimentar cu cel mai mare
potential cariogen datorita participarii ei la sinteza mutanului) in
reactii catalizate de glucuronil transferaze.
Zaharoza + Mutann ▬► Mutann+1 + Fructoza
- existenta legaturii α-1,3 glicozidice, care nu poate fi hidrolizata, ii
confera insolubilitate si ii permite bacteriei sa se colonizeze pe smalt
spre deosebire de glicanii care contin legaturi α-1,6 care sunt solubili.
 Fructanul

• polimer al D-fructozei
• contine legaturi β1,2 glicozidice
• depozit extracelular care furnizeaza energie pentru
bacteriile din placa
• implicat secundar in cariogeneza
• sintetizat printr-o reactie analoaga cu cea in care este
sintetizat mutanul, donorul de grupari fructozil fiind zaharoza
Zaharoza + Fructann ▬► Fructann+1 + Glucoza
 Glicoproteine

Proteoglicani

Glicanii bacterieni si rolul lor in formarea cariilor dentare

 Glicoproteine

Compusi formati din proteine legate prin legaturi N-glicozidice sau O-

glicozidice de fragmente -oligozaharidice.

Termenul include si:- proteinele glicozilate formate prin reactia dintre gr. –NH2
libere ale proteinei si gr. –OH glicozidice ale unui glucid reducator.

Cele care contin leg. N-glicozidice se impart in 3 clase:

Cu continut mare de manoza
•Complexe
•Hibride

Toate au o structura comuna formata din 2 resturi de N-acetil

galactozamina (N-AcGlc) legate de aspargina si 3 resturi manozil
 \
CH2OH CH2OH
H NH
  | /
O
\
O N CH2 -CH HO NH
\ \ /
OH C C=O OH O- CH2 -C-H
|| /  \
HO O C=O
/
NH NH
/ /
O=C O=C
\ \
CH3 CH3

legatura N-acetilglucozamin-asparagina legatura N-acetilgalactozamin-serina

 Toate celulele umane si fluidele corporale contin glicoproteine
Ex: Ribonucleaza pancreatica – 2 glicoforme: A . neglicozilata si B. glicozilata
Proteinele bacteriene nu sunt glicozilate (bacterile nu au enz.
necesare) Sinteza glicoproteinelor- proces posttranslational care are
loc in: -reticulul endoplasmic (RER) si Golgi
-participa dolicolfosfatul (transportor de gr. glicozidice), care are o reg.
hidrofoba asociata ret.endopl. si o gr. hidrofila fosfat (P) care participa la reactie
UDP-GlcNAc + Dolicol-P──→ Dolicol-PPGlcNAc + UMP Prin
transferul succesiv de grupari glicozidice de catre unii donori se
formeaza Dolicol-P-P-oligozaharid
Dolicol-P-P-oligozaharid + proteina ──→ Glicoproteina +Dolicol
Glicopr. sunt dirijate spre locul lor de functionare in functie de comp.
lor glucidica
Rolul Glicoproteineinelor
Glicoproteinele au rol in :
- aparare si recunoastere: imunoglobuline, factorii complementului,
interferon, receptorii hormonilor
- adeziunea celulara: fibronectina
- edificarea unor structuri intra si extracelulare: colagen, elastina, glicoforine
- transportul compusilor endogeni si exogeni: feritina, ceruloplasmina, factorul
intrinsec.

Mucinele
•glicoprot. secretate DE celulele componente ale mucoaselor si
glandelor •se gasesc in saliva, suc gastric, suc intestinal
•formeaza sol. vascoase, lubrefiante, care protejeaza cavitatile
corpului si pielea
 Proteoglicani
•componenta importanta a matrixului extracelular
•se gaseste in oase, cartilagii, cornee, lichid sinovial, dinti (smalt, dentina, cement) si corpul vitros al
ochiului.
•leaga o cantitate mare de apa si formeaza matrixul extracelular, asemanator unui gel in
care sunt inglobate colagenul si celulele pentru a forma tesuturile. •contin:

-95% polizaharide incarcate negativ glicozaminoglicani

(mucopolizaharide) formate din unitati polizaharidice
repetitive -5% proteine

•Sunt construit i pe o axa de hialuronat. Hialuronatul, spre deosebire de ceilalti glicozaminoglicani

nu este legat covalent de proteine. Proteinele care formeaza miezul proteic sunt dispuse lateral
fata de axa de hialuronat fiind legate de aceasta prin intermediul unor proteine de legatura care
stabilizeaza interactiunile necovalente care se exercita intre hialuronat si miezul proteic.

•Subunitatile de condroitin sulfat, keratan sulfat si heparan sulfat sunt legate de miezul proteic
prin legaturi –N siO glicozidice intre lanturile glucidice legate de acelasi miez se exercita forte de
repulsie electrostatice
Componenta unitatilor dizaharidice repetitive este urmatoarea:

· Condroitin 6(4)sulfatul D-glucuronil + N-acetil-D-galactozamin-6(4)sulfat

· Keratan sulfat D-galactoza + N-acetil-D-glucozamina

· Heparan sulfat D-glucuronat + N-acetil (N-sulfat)-D-glucozamina

· Dermatan sulfat D-glucuronat (L-iduronat) + N-acetil-D-galactozamin-6 (4)-sulfat

Heparina - 2-O-sulfat-L-iduronat + N-acetil (N-sulfat)-D-glucozamina

Heparina- glicozamino-glican localizat intracelular in mastocite:

• este asmanatoare heparan sulfatului, dar are o masa moleculara mai

mare, contine mai putine gr. N-acetil si mai multe gr. N sau O-sulfat.

• este secretata in sange de mastocitele din ficat, plamani si alte tesuturi.

• actioneaza ca inhibitor al coagularii activind antitrombina III.

• este un ligand competitiv al lipoprotein lipazei pentru locurile ei de legare

la endoteliul vascular
 Glicanii bacterieni

•polimeri extracelulari ai glucozei

•Streptococus mutans bacteria responsabila de initierea cariilor dentare

produce Mutanul:
- contine legaturi α-1,6 si α-1,3 glicozidice
- se formeaza din zaharoza (glucidul alimentar cu cel mai mare potential
cariogen datorita participarii ei la sinteza mutanului) in reactii catalizate de
glucuronil transferaze.

Zaharoza + Mutann ▬► Mutann+1 + Fructoza

-existenta legaturii α-1,3 glicozidice, care nu poate fi hidrolizata, ii

confera insolubilitate si ii permite bacteriei sa se colonizeze pe smalt
spre deosebire de glicanii care contin legaturi α-1,6 care sunt solubili.
 Fructanul
polimer al D-fructozei

•contine legaturi β1,2 glicozidice

•depozit extracelular care furnizeaza energie pentru bacteriile din placa

•implicat secundar in cariogeneza

•sintetizat printr-o reactie analoaga cu cea in care este sintetizat mutanul,

donorul de grupari fructozil fiind zaharoza

Zaharoza + Fructann ▬► Fructann+1 + Glucoza

 Glicanii bacterieni si rolul lor in formarea cariilor dentare.

Majoritatea bacteriilor celulare provin de pe limba si mucoasa bucala.

Pe suprafata curata a dintilor se leaga glicoproteinele salivare si formeaza o

pelicula aderenta, pe care se depun bacteriile.
Bacteriile se leaga de glicoproteinele din structura placii si se colonizeaza, formand
placa.
Streptococii reprezinta 60-90% din bacteriile care colonizeaza smaltul.

Placa bacteriana este o acumulare complexa de bacterii, celule epiteliale si

leucocite, distribuite intr-o matrice extracelulara care contine polizaharide si
lipide provenite din saliva si produse de metabolismul bacterian.
Prin calcifierea peliculei se formeaza piatra.

Streptococus mutans, bacterie gram pozitiva joaca un rol central in formarea cariilor.
S. mutans obtine toata energia prin glicoliza.
S. mutans este implicata in initiere cariei dentare. Ea transforma glucoza in acid lactic,
care reprezinta agentul cariogen.

Rezultatul producerii acidului lactic este scaderea pH-ului placii

de la 6,8 la 5 sau chiar mai mic, pH la care acidul lactic dizolva smaltul.
O masa bogata in glucide, in special simple (mono si dizaharide) produce o scadere rapida a
pH-ului.

S. mutans poate utiliza toate glucidele simple (glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza,
maltoza,sorbitol, manitol) pe care le capteaza printr-un sistem fosfotransferazic dependent de
fosfoenol-piruvat. S. Mutans poseda si hexokinaza si poate initia si degradare hexozelor, daca
este necesar
.
Florul are actiune anticariogenica si bacteriostatica inhiband enolaza din S. Mutens.

Sistemele tampon existente in saliva se opun scaderii pH-ului salivar; scaderea

fluxului salivar (xerostomie).

Sindromul Sjogren (boala inflamatorie cronica, autoimuna), caracterizata printr-o distrugere

progresiva a glandelor salivare si lacrimalesi deci o productie scazuta de saliva si lacrimi.
Hemoglobina
 Biosinteza Hemului
Hemul:

• compus tetrapirolic

• gruparea prostetica din

– hemoglobina,
– mioglobina,
– citocromii mitocondriali
– citocromul P45o,
– catalaza,
– peroxidaze,
– prostaglandine,

• este format din protoporfirina IX + Fe2+

 • Succinil-CoA +glicocol
• biosinteza are loc in
↓
mitocondrie (2 reactii) • ∂-aminolevulinat
↓
+ • Porfibilinogen
↓
• citosol (3 reactii) • Uroporfirinogen III
↓
Protoporfirina IX + Fe2+
+

• mitocondrie (2reactii)
ferochelataza
• participa 8 enzime (prima-
δ aminolevulinat sintaza)
HEM
 Porfiriile
• boli: mostenite
dobandite

• datorate deficientei unei enzime din

biosinteza hemului (oricarei din cele 8
enzime cu exceptia ∂-levulinat sintazei).

• Pb2+ intoxicatia cu plumb determina anemie

(inhiba porfibilinogen sintaza si ferochelataza)
 Degradarea hemoglobinei
• Hb este degradata in celulele sist. reticuloendotelial

• Degradarea HEM incepe inainte de eliberarea globinei

• Globina poate fi reutilizata ca atare sau ca AA

• Fe intra in rezerva organismului si e reutilizat.

• Prima etapa e catalizata de hem oxigenaza (coenz.NADPH),

enzima din reticulul endoplasmic.

• Bilirubina este catabolitul final

• Blirubina libera───→ insolubila

│
↓
formata in alte tesuturi este transportata sub
forma de complex bilirubina-albumina (B-A).
 Ficat
Ligandine, transport facilitat
B-A ────────────────────→ B + A
suprafata sinusoidala a hepat.

glucuronil-B transferaza
B + 2 UDP-glucuronil ───────────────── bilirubin
diglucuronid (comp. solubil dat. gr polare)
activit. transferazica indusa de medicamente (fenobarbital)

• B-conjugata secretata in bila prin transport activ

Capacitatea de transport
• este limitata
• punctul de control al metab. bilirubinei
 Ileon terminal, intestin gros
Β-glucuronidaza, enz. bacteriana

B conjugata ────────────→ B libera

H+, reducere, enz. bact.

Urobilinogen
(compus incolor)

H+, reducere, enz. bact.

Urobilinogen ─────────→ stercobilina → fecale
↓ 2H+, rinichi

reabsorbit in sange ──────→ urobilina → urina

Biochimia salivei
 Saliva

-fluid complex cu rol protector impotriva infectiilor

bacteriene, virale si fungice.

-reprezinta o alternativa neinvaziva pentru biochimia clinica.

-utilizata pentru identificarea ADN.

-este produsa de 3 glande majore (parotide, submandibulare

si -sublinguale) si de glande minore localizate in buze.

-contine mai mult de 99% H2O, aproximativ 0,5%

substante organice si anorganice in raport de 1/3
 Compusi organici
-proteine
-glucide
-lipide
-hormoni
Proteine
Saliva contine proteine:

- in concentratie de 2,2 g/l (la un flux salivar scazut)

-concentratia proteinelor este de aproxiativ 35 ori mai mica decat in sange.
-au rol antibacterian.
-sunt formate din proteine sintetizate de gl. salivare (mucopolizaharide si enzime)
si proteine de origine sanguina)

-contine α-amilaza, lizozim, fosfataza acida, colinesteraza, ribonucleaza, anhidraza

carbonica, succinat dehidrogenaza, catalaza, o lipaza specifica, lactoperoxidaza.

-contine chemokine, citokine, C3 din componenta complementului

Citokina
- grup de proteine cu functie de mediatori locali
- sunt sintetizate de celulele mamiferelor si actioneaza
asupra celulelor din vecinatate, intractionand cu receptorii lor
- sunt implicate in proliferarea si diferentierea celulara, in
hematopoieza , in reglarea raspunsului imun si a celui inflamator

Interleukina – grup heterogen de citokine care actioneaza ca

molecule semnalizatoare intre diferitele populatii leucocitare

Limfokina - citokina produsa de limfocite

Monokina - citokina produsa de monocite

 Glucide

Glucoza se gaseste libera in cantitati mici in saliva paratiroidiana si

submandilara, care mai contine si alte hexoze.
Nivelul glucozei din saliva paratiroidiana se coreleaza cu glicemia in
conditii fiziologice si patologice (diabet).
Ea constituie un parametru pentru monitorizarea glicemiei.

Lipide

Se gasesc in cantitati mici in saliva (2-2,8 mg%): colesterolliber si esterificat,

diacilgliceroli, triacilgliceroli, triacilgliceroli, β-lipoproteine, acizi grasi nesaturati
 Vitamine

Vitaminele salivare:
-au dubla provenienta: alimentara sau sintetizate de bacterile
orale
-vitamina C (acidul ascorbic) are rol antioxidant
-vitaminele complexului B au rol in mentinerea
integritatii mucoasei bucale si in procesele
metabolice care se desfasoara in cavitatea orala.
-prezenta vitaminelor in saliva este esentiala, prezenta
hipovitaminozelor fiind asociata cu diferite afectiuni orale

Compusi anorganici

Compusii anorganici principali sunt calciul si fosfatul

Compozitia ionica a salivei este diferita de cea a plasmei
 LIPIDE
Metabolism lipidic
 Lipidele
• constituenti ai organismelor vii caracterizati prin
insolubilitate in apa si solubilitate in solventi nepolari,
datorita existentei unei catene hidrocarbonate hidrofobe
care contine un numar mare de atomi de carbon

• functii in organism:
• rezerva energetica;
• izolatori termici si mecanici;
• participa la procesul de recunoastere intercelulara;
• constituenti ai membranelor;
• vitamine
• hormoni.
 Clasificarea lipidelor
• in functie de comportamentul la hidroliza:
• saponificabile - prin hidroliza sunt scindate in
elementele componente
• nesaponificable - nu pot fi scindate in componente prin hidroliza

• in functie de compozitie si structura:

– Lipide simple care contin in molecula numai C,H si O:
acilgliceroli, ceruri, steride
– Lipide complexe care contin in plus N si P:
– glicerofosfolipide: acizi fosfatidici, lecitine, cefaline, serincefaline,
fosfatidilinozitoli, plasmalogene

– sfingolipide: sfingomieline, glicosfingolipide,

cerebrozide, gangliozide, sulfatide si globozide.
 Acilgliceroli - esteri ai glicerinei cu acizii grasi
In functie de numarul de grupari OH esterificate se clasifica in:
• monoacilgliceroli (monogliceride)
• diacilgliceroli (digliceride)
• triacilgliceroli, trigliceride

CH2OCOR CH2OH
 
CHOH CHOCOR
 
CH2OH CH2OH
1() acilglicerol 2() acilglicerol

CH2OCOR1 CH2OCOR1 CH2OCOR1

  
CHOCOR2 CHOH CHOCOR2
  
CH2OH CH2OCOR2 CH2OCOR3
,(1,2)diacilglicerol ,’(1,3) diacilglicerol triacilglicerol
 Acizi grasi
• R1R2R3,
• R2 are catena nesaturata
•
• Mono si diacilglicerolii - intermediari in sinteza si degradarea triacilglicerolilor.
• Acizii grasi care intra in constitutia acilglicerolilor pot fi saturati si nesaturati:

• · acizi grasi saturati

- acid palmitic C16 CH3-(CH2)14-COOH
- acid stearic C18 CH3-(CH2)16-COOH

• · acizi grasi nesaturati

• · mononesaturati
- acid palmitoleic C169 - CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2)7-COOH
acid oleic C189 CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

• · polinesaturati
- acid linoleicC189,12 CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2- CH=CH-(CH2)7-COOH
- acid linolenic C189,12,15
- acid arahidonic (acid eicosatetraenoic) C205,8,11,14
• Acizii linoleic, linolenic si arahidonic sunt acizi grasi esentiali (nu pot fi
• sintetizati de organismul uman).

• Izomerul all Z(5,8,11,14) al acidului eicosatetraenoic este un acid

gras semiesential.

• Acizii grasi nesaturati, naturali au configuratie cis, asigurind

fluiditatea membranelor.

• Grasimile din plante si pesti au un continut de acizi grasi nesaturati mai

mare decat animalele si pasarile.

• In organism acizii grasi se gasesc: - liberi (legati de albumina)

- legati de alcooli si steroli.
- legati prin legaturi amidice
- in structura lipoproteinelor
 Fosfogliceride
(glicerofosfolipide, fosfatide)

• derivati ai acidului fosfatidic.

• cele mai importante lipide structurale si
sunt intermediari metabolici importanti
CH2 -O-CO-R1

R2-OC-O-CH

CH2-O O−
P
O O−
 Digestia si absorbtia lipidelor
-lipaza linguala (glandele lui Ebner)
-lipaza gastrica:
• produsa in stomac
• initiaza digestia lipidelor
• actioneaza asupra triacilglicerolilor cu AG cu catena scurta,
medie, nesaturata
• rez, 1,2-diacil gliceroli + AG --abs prin perete stomac.
• si prin sangele portal ajung in ficat

-lipaza pancreatica:
• actioneaza in intestinul subtire
• rezulta 2-monoacilgliceroli + AG

-colipaza:
• secretata de pancreas
• cofactor al lipazei pancreatice
• inhiba denaturarea lipazei
-esteraza pancreatica
• actioneaza asupra: monoacilglicerolilor
esterilor colesterolului
esterilor vitaminei A

-fosfolipaze A1, A2, B, C, D

• actioneaza asupra: glicerofosfolipidelor

-fosfolipaza A2
• actioneaza asupra gruparii acil din pozitia
2 Ex: lecitina --------→ izolecitina
Sarurile biliare formeaza micelii care transporta lipidele din:
lumenul intestinal---→ celulelele epit. intest.
↓
absorbtia: A.G. monoacil.glic, colest. vit.lipos.
Enterocite
↓
resint: A.G. monoacil.glic, colest. vit.lipos. fosfatidelor
formarea chilomicronilor
↓
sistem limfatic
↓
sange
Metabolismul acizilor grasi (AG)

• sursa importanta de energie pentru tesuturi

(cu exceptia hematiilor si creierului)

• in plasma complex albumina-AG

• intra in plasma prin difuzie simpla

 β -oxidarea AG (spirala Lynen)
• citoplasma -activarea AG si formarea acil-CoA
RCOOH + CoASH+ ATP→AMP + PPi +R-CO~SCoA

• mitocondrie- β-oxidare urmata de c.Krebs, lant

respirator si fosforilare oxidativa

• membrana mitocondriala este impermeabila pentru acil-CoA

(R-CO~S SCoA)

• carnitina- (β-hidroxi-ɣ-trimetil amoniu butirat)

carnitin-aciltransferaza I
acil-CoA + carnitina acil- carnitina +CoA
carnitin-aciltransferaza II
Transportul acil-CoA in mitocondrie
• mitocondrie aciln-CoA ------→ aciln-2-CoA

-cei 2 atomi de C se regasesc in acetil-CoA

-procesul se repeta de (n/2-1) ori

-fiecare etapa genereaza: FADH2, NADH si acetil-CoA

-etapa determinanta de viteza este catalizata de carnitin-aciltransferaza I

↓
inhibata de malonil-CoA (substratul sintezei de AG care are loc in citosol)

• Reactia globala pentru acidul palmitic:

Palmitil-CoA +7 CoASH+7 FAD+7 NAD+ +7 H2O → 8 acetil-CoA+7 FADH2 +7 NADH+H+

β -oxidarea AG nesaturati
• decurge identic pana in apropierea dublei legaturi
• are loc o reactie de reducere care consuma NADPH
• rezulta mai putin ATP decat prin β-oxidarea unui
AG saturat cu acelasi numar de atomi de C

β -oxidarea AG in peroxizomi
• diferita de cea mitocondriala
• pot initia metabolizare AG cu o catena mai mare de 18 C
• translocarea nu necesita carnitina, are loc prin
simpla difuzie
 Biosinteza acizilor grasi (AG)
Triacilglicerolii

• forma de depozit a surplusului caloric

• capacitatea de sinteza si depozitare nelimitata
• are loc in toate tesuturile si in principal in ficat
• are loc in citosol si utilizeaza acetil-CoA provenit in principal
din degradarea glucidelor
• cuprinde3 procese:
• biosinteza de novo
• elengarea AG
• introducerea dublelor legaturi
• nu este procesul invers al β-oxidarii deoarece cele 2 procese :
• au localizari diferite
• sunt catalizate de enzime proprii
• sinteza de novo este un proces reductiv (necesita NADPH si
ATP), iar β-oxidarea furnizeaza ATP
Lipoproteine
 Lipoproteinele:

• particule care transporta lipidele – absorbite in intestin

– sintet. in ficat si tesutul
adipos intre diferite tesuturi si organe

• miscibile cu faza apoasa care constituie plasma

• formate prin asocierea: lipide nepolare (triacilgliceroli,colesterol

esterif.) lipide amfipatice (colesterol,
fosfolipide) apolipoproteine
Structura lipoproteinelor:

miez hidrofob (lipide

nepolare) monostrat de lipide
amfipatice apolipoproteine:

– proteine integrale (apo B)

– proteine periferice (apo C)

Lipoproteinele: - continut lipidic variabil in functie de tipul lor
- densitatea variaza invers cu continutul lipidic
- se separa prin
electroforeza (in functie de sarcina centrifugare (densit. direct prop.
apolipoproteinelor) cu continutul proteic)

Chilomicroni--------------------------------------------chilomicroni
β VLDL

Pre β LDL
α ---------------------------------------------------------- LDL
lipoproteina componenta lipidica mobilitatea apolipoproteina
majora electroforetica majora
chilomicroni triacilgliceroli ⎯ B-48, A-I, IV
VLDL triacilgliceroli pre B-100, E, C-I, II, III
IDL TAG + colesteril esteri  B-100, E
LDL colesteril esteri  B-100
HDL fosfolipide + colesterol 1 A-I, II
Tabelul 9.1.: Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lipoproteine
 Functii majore in organism

•transprta lipidele exogene (mucoasa intestinala →tesuturi)

•transporta lipidele endogene (TAG si colesterolul de la ficat → tesuturi)

• transportul invers al colesterolului (de la tesuturile extrahepatice → ficat)

Enzime implicate in metabolismul lipoproteinelor

•lipoprotein lipaza (lipaza heparin sensibila)

- hidrolizeaza TAG din chilomicroni si VLDL, la DAG si AG
- localizata pe suprafata luminala a endoteliului capilar
- heparina este ligand competitiv

• lipaza hepatica
-hidrolizeaza TAG si fosfolipidele din HDL si IDL
- localizata in sinusoidele hepatice
-acizii grasi sunt captati de ficat

•Lipaza acida
- hidrolizeaza TAG si esterii colesterolului in lizozomi
- pH optim acid
-singura lipaza cu actiune intracelulara
-actioneaza asupra lipoproteinelor captate prin endocitoza mediata de receptori

•Lecitin colesterol acil transferaza (LCAT)

•- catalizeaza transferul gr. acil din pozitia 2 a fosfatidilcolinelor la colesterol
fosfatidilcolina + colesterol (compus polar) ↔ lizolecitina + colesteril ester (compus nepolar)
 Apolipoproteine (apoproteine)

-componente amfifile

-se disociaza de lipoproteine si se schimba intre particulule

lipoproteice Apo-AI principala apoproteina din HDL Apo-B (B-48 si B-

100) codificate de aceasi gena:

-B-48 sintetizata in intestin (chilomicroni)

-B-100 sintetizata in ficat (VLDL,IDL,LDL)

 Chilomicronii (Ch)

transp. lipidele aliment. (TAG si colesterolul din intestin la tesuturi)

- 98% din masa lipide
{TAG sintet. in enterocite, apo-B48, apo-AI, apo AIV, colest, fosfolipidele} → limfa
↓
sange
accepta apo-C II si apo-E de la HDL

lipoprotein lipaza
Chilom. (TAG)---------------------------→ Ch. remanenti (colesterol, Apo-B48,apo-E,esterii colesterolului)
↗apoC II

Ficat (receptor)

lipaza acida lizozomala

esterii colesterolului ------------------------------→ colesterol + acizi grasi
 VLDL
•sintetizate in ficat

•Transporta TAG din ficat -----→ tesuturi

•90% lipide din care 60% TAG (captate si sintetizate)

lipoprotein lipaza
•VLDL (TAG) ---------------------→ IDL se elibereaza apo-E

lipoprotein lipaza
•IDL (TAG) -----------------------→ LDL
hidroliza TAG intensa

LDL
•Continutul cel mai mare in colesterol (75% esterificat): 50% preluat de ficat
50% preluat de tesut. extrahepatice
VLDL, IDL, LDL transporta TAG si colest. de la ficat la tesuturile extrahepatice
 HDL
•sintetizate in ficat si intestin

•contin 50-55% lipide (fosfolipide si colesterol)

•interactioneaza cu chilomicronii si VLDL

•principalele apoproteine Apo-A I si apo A II

•HDL nou sintetizate (HDL nascande) se maturizeaza prin preluarea colest de la tesuturi si de la alte
lipoprot.
•transporta colesterolul de la tesut extraheptice la ficat

• Apo-A I si apo A II contin in structura lor helixuri multiple amfifile

↓
permit interactiunea cu suprafata hidrofoba a lipidelor si acumuleaza colesterol

•interact. cu LCAT care esterif. colest. (care ulterior este transf. prin VLDL la ficat si la tesut care fac
steroidog.)

HDL-colesterol bun (procent mare scade incidenta cardiovasculare)

LDL-colesterol rau (procent mare risc de boli cardiovasculare)
Eicosanoide
 Eicosanoide
• compusi cu 20 atomi de C
• functie de mediatori locali (activitate paracrina)
• nu sunt transportati prin sange
• sunt sintetizati la cerere
• concentratie mica (nanomoli)
• implicati in fiziopatologia unor procese fundamentale: inflamatie, chemotactism, tromboza
transmisie nervoasa, reproducere,
reglarea secretiei gastrice,
reglarea functiei renale, reactii alergice

• derivati de la acizi grasi nesaturati

ac. eicosatrienoic (20: 3∆,5,8,11)
ac.arahidonic (20: 4∆,5,8,11,14)
ac.eicosapentanoic (20: 5∆,5,8,11,14,17)
• clasificati in 2 clase mari:

1. prostaglandinele ciclice si derivatii lor (contin un nucleu ciclopentanic)

- prostaglandine PG
- prostacicline PGI
- tromboxani TX
2. derivati lineari
-leucotriene LT
 Sinteza eicosanoidelor

Cuprinde 2 etape:

1.Generararea acizilor grasi (ac. arachidonic) din fosfolipide

prin hidroliza gruparii esterice de la C2

-reactia este catalizata de fosfolipaza A2
-este reactia determinanta de viteza

fosfolipaza A2
Fosfatidilcolina −−−−−−−−−→ lizofosfatidilcolina + arahidonat
 2. Metabolizarea arahidonatului

• Calea liniara
-rezulta leucotriene
-enzima este lipooxigenaza

• Calea ciclica
-rezulta: prostaglandine, prostacicline, tromboxani
-enzima este ciclooxigenaza * atasata de membr. retic. endoplasmatic

*2 activit. enzimatice −−−−→ ciclooxigenazica

I formeaza inelul ciclopentanic
I
↓
hidroperoxidazica (transf. gr. peroxid in gr. OH)

*inhibata -ireversibil de aspirina

(inhibata sinteza PG, PGI, TX)
-reversibil de antiinflamatoarele nesteroidiene