ENZIME

Enzime
• Sunt catalizatori ai reacţiilor chimice care au loc în
organismele vii
• Însuşiri comune cu ale catalizatorilor chimici:
– Acţionează în concentraţii foarte mici
– Nu se consumă în cursul reacţiei
– Nu modifică constantele de echilibru ale reacţiilor pe care
le catalizează, ci doar grăbesc atingerea stării de echilibru
• Însuşiri caracteristice enzimelor:
– Sunt proteine (excepţie fac ribozimii – forme de ARN)
– Prezintă specificitate
– Scad energia de activare
– Activitatea lor poate fi modulată de agenţi reglatori
Mecanismul catalizei enzimatice
 Structura enzimelor
• Enzime cu structură strict proteică –
chimotripsina, ribonucleaza, lizozimul (din
lacrimi şi mucusul nazal)
• Enzime cu structură heteroproteică –
– Partea proteică = apoenzimă
– Partea neproteică = cofactor:
• Coenzimă = componentă organică, care se leagă slab,
necovalent de apoenzimă, frecvent derivată dintr-o
vitamină hidrosolubilă
• Grupare prostetică = componentă organică care se
leagă de apoenzimă puternic, chiar covalent (ex.hemul)
 Specificitatea enzimelor
1. Specificitate de reacţie – unei reacţii îi corespunde o
enzimă; pe baza acestui tip de specificitate se face
clasificarea enzimelor
2. Specificitate de substrat – selectivitate în alegerea
substratului
- Specificitate absolută – enzima utilizează un singur
substrat; ex. ureaza, anhidraza carbonică, acetil
colinesteraza
- Specificitate relativă de grup – enzimele pot cataliza un
anumit gen de reacţie, într-o familie de compuşi înrudiţi;
ex. alcool dehidrogenaza
- Specificitate largă – enzimele pot avea o gama largă de
substrate dar acţiunea lor este aceeaşi; ex. enzimele
proteolitice digestive, glicozidazele
 Specificitatea enzimelor
3. Specificitate stereochimică – enzimele pot
distinge între un enantiomer levogir şi unul
dextrogir sau între un izomer cis şi unul trans;
ex. lactat dehidrogenaza – substratul este
numai acidul L-lactic; succinat dehidrogenaza
– se obţine numai izomerul trans = acidul
fumaric
Clasificarea şi denumirea enzimelor
• Numele unei enzime se formează prin adăugarea
sufixului –ază la numele substratului (ex.
zaharază, urează) sau după acţiunea specifică a
enzimei (ex. adenilat ciclază, lactat
dehidrogenază, glutation reductază)
• Fiecare enzimă este codificată de 4 cifre care
definesc clasa, subclasa, sub-subclasa, numărul
de ordine al enzimei din şir
• Sunt 6 clase de enzime după tipul de reacţie
catalizat
 Clasificarea enzimelor
1. Oxidoreductazele – catalizează reacţii redox,
de transfer de electroni sau de hidrogen
- Dehidrogenaze:
SH2+ Co
enz
ima +
S
o
x
C
oH
2

- Monooxigenaze (hidroxilaze):
R-H+ O2 + (NADPH + H+) R - OH + H2O + NADP+
- Oxidaze:
SH2 + 1/2 O2 Sox + H2O

SH2 + O2 Sox + H2O2

 Clasificarea enzimelor
– Peroxidaze:

SH2 ROOH Sox 2H2O

– Reductaze:

Sox CoH2 SH2 Co

 Clasificarea enzimelor
2. Transferazele – catalizează reacţii de transfer
a unei grupări de la un donor către un
acceptor

- Aminotransferaze (transaminaze)
- Fosforil transferaze
- Metil transferaze
Transaminaze (aminotransferaze)
COOH COOH

CH2 CH2
CH3 CH3
GPT
CH2 + CH2 +
C O CH NH2
CH NH2 C
COOH O COOH
COOH
COOH

Acid Acid
glutamic piruvic -cetoglutarat Alanina

COOH COOH COOH COOH

CH2 CH2 CH2 CH2

GOT
+ +
CH2 C O CH2 CH NH2

CH NH2 COOH C COOH

O
COOH
COOH

Acid Acid
glutamic Oxaloacetat -cetoglutarat aspartic
 Clasificarea enzimelor
3. Hidrolazele – catalizează reacţii de hidroliză

- Esteraze
- Glicozidaze
- Peptidaze
 Clasificarea enzimelor

4. Liazele – catalizează reacţii de adiţie

reversibile, la legături multiple
– ex. sintazele – catalizează legarea a 2 molecule
fără implicarea ATP
– ex. anhidraza carbonică
– ex. fumaraza
 Clasificarea enzimelor
5. Izomerazele – catalizează reacţii de
C H2O H C H2O H

izomerizare OH O O

OH OH
- Epimeraze O-U D P HO O-U D P
OH OH

U D P - g a la c t o z a U D P - g lu c o z a

- Izomerazele cis-trans
- Mutazele CHO
2 P
O H
3 2 CHO
2 H
O O

OH OH
OH OH OH OP
O H
3 2

OH OH

Glucozo-6-fosfat Glucozo-1-fosfat
 Clasificarea enzimelor
• 6. Ligazele – catalizează reacţii de condensare
cuplate cu scindarea de ATP

– ex. sintetazele

Glutamin
sintetaza
NH3

ATP ADP+Pi

Acid glutamic Glutamina

 Centrul activ al enzimei
• Este o regiune restrânsă din enzimă cu structură
chimică şi geometrică bine determinate
• Nu este o suprafaţă plană, ci o entitate
tridimensională
• Este format din centrul de legare, unde se leagă
substratul şi centrul catalitic, unde acesta este
transformat în produși
• Cel mai frecvent în situsurile catalitice se găsesc
resturi de Cis, Ser, His, Tyr, Glu, Asp având grupări
funcţionale –OH, -SH, -NH3+, -COO-, imidazol
 Complexul enzimă-substrat
• Legarea substratului la enzimă se face prin
forţe slabe, necovalente (legături de
hidrogen, interacţiuni hidrofobe, interacţiuni
electrostatice) sau covalente reversibile
• Între substrat şi centrul activ al enzimei există
complementaritate geometrică şi chimică
 Formarea complexului ES
• Există 2 modele cu privire la legarea
substratului la centrul activ al enzimei:
– Modelul clasic, lacăt-cheie al lui Emil Fischer
– Modelul dinamic, mână în mănuşă, numit şi “al
centrul indus” , propus de Koshland
 Cataliza enzimatică
• Cataliza studiază viteza reacţiilor chimice şi
factorii care o influențează
• Viteza unei reacţii = variaţia în timp a
concentraţiilor reactanților sau a produşilor de
reacţie
 Activitatea unei enzime
• Unitatea Internaţională (UI) = activitatea enzimei
care transformă 1 mmol de substrat pe minut în
condiţii standard de pH, temperatură şi prezenţa
cofactorilor adecvaţi
• Activitatea specifică = număr de UI/mg proteină
totală
• Activitate moleculară = numărul de molecule de
substrat care sunt transformate în produs de
către o moleculă de enzimă într-o secundă
• Katal = activitatea enzimei care transformă un
mol de substrat pe secundă
 Teoria cinetică Michaelis-Menten
• Ecuația unei reacții catalizate enzimatic poate
fi scrisă:
K1 K3
E + Substrat ES E + Produs
K2

Etapa rapidă Etapa lentă

 Teoria cinetică Michaelis-Menten
1. Influenţa [E] asupra vitezei de reacţie
 Teoria cinetică Michaelis-Menten
2. Influenţa [S] asupra vitezei
 Teoria cinetică Michaelis-Menten
• Ecuația Michaelis-Menten
Reprezentarea Lineweaver-Burk
 Cinetica enzimatică
3. Influenţa temperaturii asupra activităţii
enzimatice
 Cinetica enzimatică
4. Influenţa pH asupra activitaţii enzimelor
 Inhibiţia activitaţii enzimelor
1. Inhibiţia ireversibilă
NH CH CO

CH2
NH CH CO
OH
CH2
- HF
+ O
CH3 CH3
CH3 F CH3
HC O P O CH
HC O P O CH
CH3 O CH3
CH3 O CH3
 Inhibiţia activitaţii enzimelor
2. Inhibiţia reversibilă
A. Inhibiţia competitivă E + S ES E + P

+
I I

S
EI
Inhibiţia competitivă
 Inhibiţia activitaţii enzimelor
B. Inhibiţia necompetitivă
Inhibiţia necompetitivă
 Inhibiţia activitaţii enzimelor
3. Inhibiţia uncompetitivă

E + S ES E + P
+
I

ESI