1.

Propriettile ideale ale unui sigilant sunt:

a. timp de lucru mediu
b. timp de lucru ndelungat
c. penetrant nalt
d. expansiune termic redus
e. timp de lucru scurt

2. Cimenturile ionomer de sticl folosite pentru sigilarea santurilor si

fosetelor pot fi utilizate ca alternativ n cazul:
a. conditiilor de izolare perfect
b. suprafetei ocluzale acoperite partial cu un capuson de mucoas
c. molarilor permanenti partial erupti
d. conditiilor de izolare precar
e. molarilor permanenti erupti n totalitate cnd se poate realiza o izolare
corespunztoare

3. Urmtoarele faze reprezint timpi operatori ai sigilrii cu rsini

compozite:
a. controale periodice
b. prepararea materialului de sigilare
c. curtirea suprafeteor dentare cu past fluorurat
d. pregtirea suprafetelor de smalt prin demineralizare timp de 90 de secunde
e. izolarea

4. Morfologia santurilor ocluzale poate fi:

a. santuri largi n form de V, cu diametrul mare si putin adnci
b. santuri nguste n form de M, mai puin adnci
c. santuri largi n form de W, cu diametrul mare si adnci
d. santuri n form de I, adnci si nguste
e. santuri n form de H, adnci si nguste

5. Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor l reprezint

urmtoarele tipuri de santuri:
a. santurile adnci si cu diametrul mare
b. santurile largi si adnci
c. santurile adnci si nguste
d. santurile cu diametrul mare si puin adnci
e. santurile nguste si cu o adncime redus

6. Prevalenta si incidenta crescut a cariei ocluzale se datoresc

interactiunii urmtorilor factori:
a. capacittii de retentie n fostele si santurile adnci ca ntr-o nis retentiv
b. imposibilittile realizrii unei curtiri foarte bune indiferent de mijlocul
utilizat
c. concentratiei prea mari a fluorului n smaltul ocluzal fat de cel proximal
d. concentratiei mai mici a fluorului n smaltul ocluzal fat de cel proximal
e. grosimii reduse a startului de smalt de la nivel ocuzal

7. Sigilarea este o mtodde prevenie a cariei de pe urmtoarele

suprafete:
a. de pe suprafetele orale ale incisivilor inferiori
b. de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori
c. de pe suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
d. de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor
e. de pe suprafetele proximale ale incisivilor superiori

8. Sigilantii au urmtoarle efecte importante:

a. usureaz manoperele de curtire a santurilor si fosetelor
b. umplu n mod mecanic fosetele si santurile adnci cu o rsin acidorezistent
c. sunt rezistente la stresul ocluzal si se mentin bine timp ndelungat
d. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans si al altor
microorganisme cariogene
e. este o manoper simpl si poate fi efectuat si la domiciliu

9. Calittile unui material de sigilare sunt urmtoarele:

a. fluiditate
b. aderent bun la suprafetele gravate
c. vscozitate ct mai crescut pentru a putea fi ndesat usor n santurile adnci
d. biocompatibilitate
e. priz lent n conditiile cavittii bucale

10. Sigilantii fotopolimerizabili prezint urmtoarele avantaje fat de

cei autopolimerizabili:
a. materilalul se ntreste n 40 de secunde
b. nu se ncorporeaz bule de aer, deoarece materialul nu se pregteste prin
amestecare
c. materialul si pstreaz aceeasi vscozitate pe toat perioada manoperei
d. materialul face priz n 5 secunde cnd se produce fotoactivarea

e. din punct de vedere estetic si mecanic sunt mult superiori sigilantilor

autopolimerizabili

11. Avantajele folosirii laserului n fotoactivarea sigilantilor

fotopolimerizabili sunt:
a. smaltul expus laserului are rezistent crescut la factorii cariogeni
b. cresterea rezistentei la ntindere si a rezistentei de legare
c. mbuntteste rezistenta mecanic si estetic a materialului
d. scderea cantittii de rsin rmas nepolimerizat
e. reducerea timpului de priz

12. Materialele de sigilare transparente pot fi:

a. gri
b. albstrui
c. calre
d. roz
e. glbui

13. Materialele de sigilare opace pot fi:

a. portocalii
b. verzui
c. albe
d. de culoarea dintelui
e. argintii

14. Fluorul eliberat de ctre rsinile de sigilare cu eliberare de fluor este

ncorporat n smalt astfel:
a. 3500 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
b. 5000 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
c. 1700 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
d. 2000 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
e. 6500 ppm de fluor la o adncime de 6 microni

15. n cazul rsinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai

mare de fluor se elibereaz:
a. n primele 48 de ore
b. n primele 72 de ore
c. n primele 24 de ore
d. dup 1 an de la aplicarea sigilantului
e. dup 2 ani de la aplicarea sigilantului

16. ntre propriettile Sigilar-ului, un material de sigilare produs n

Romnia amintim:
a. adeziune foarte bun
b. capacitate de etansare
c. contractie mic la polimerizare
d. hidrofilie crescut
e. timp de lucru si priz convenabile

17. Cimenturile glass ionomer prezint urmtoarele calitti importante

care le recomand pentru a fi folosite n stomatologia preventiv:
a. aplicare foarte usoar
b. adeziune chimic la structurile dure dentare
c. capacitate continu de a elibera ioni de fluor
d. timp de priz scurt
e. nu necesit finisare

18. ntre dezavantajele cimenturilor glass ionomer conventionale ca

material de sigilare amintim:
a. rezistent sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii
b. dezhidratare n timpul stadiului initial al reactiei de priz
c. timp de priz prea scurt
d. sensibilitate n mediul umed
e. finisare slab datorit rugozittii superficiale

19. Cimenturile glass ionomer modificate cu rsin (glass ionomeri

fotopolimerizabili), ca materiale de sigilare prezint urmtoarele
caracteristici:
a. manevrare mai usar
b. timp de priz mai lung
c. sensiblitate mai redus n mediul umed
d. adaptare marginal mai bun
e. adeziune mai bun

20. n comparatie cu rsinile compozite pentru sigilare, cimenturile

glass ionomer prezint:
a. rezistent mai mare la uzur
b. capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea santului
c. capacitate mai bun de a elibera ioni de fluor
d. protectie anticarioas si dup pierderea sigilrii
e. cimenturile glass ionomer pot fi utilizati pentru sigilare n toate situatiile

21. Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit
n sigilarea santurilor si fostelor si prezint urmtoarele caracteristici:
a. nchidere marginal excelent
b. legtur puternic la structura dentar dup o demineralizare prealabil
c. biocompatibilitate foarte bun
d. priz rapid
e. suprafa neted cu modificri minime de culoare

22. Curtirea suprafetei de smalt din cadrul tehnicii sigilrii cu rsini

compozite se face n felul
urmtor:
a. periaj profesional cu o perie profilactic si o past format din pulbere de piatr
ponce, ap si
fluor
b. se curt suprfata de smalt cu o perie de dini si o past format din pulbere de
piatr ponce, ap si fluor
c. pasta rmas n santuri se ndeprteaz cu vrful unei sonde ascutite
d. dup curtirea mecanic, suprafata de smalt se spal atent cu ap
e. dup curtirea mecanic, pacientul este rugat s se clteasc cu ap de gur cu
fluor

23. Pregtirea suprafetei de smalt din cadrul tehnicii sigilrii cu rsini

compozite se face de obicei cu acid ortofosforic cu o concentratie de:
a. 30-50%
b. 10-30%
c. 50-70%
d. 37%
e. 67%

24. Timpul de demineralizare n cazul sigilrii cu rsini compozite este

de :
a. 60 de secunde pentru dintii temporari
b. 120 de secunde pentru dintii permanenti
c. 120 de secunde indifernt de tipul dentitiei
d. 120 de secunde pentru dintii temporari
e. 60 de secunde pentru dintii permanenti

25. n cazul sigilrii cu rsini compozite agentul demineralizant se

aplic astfel:
a. agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri

b. dac agentul demineralizant este sub form de solutie, acesta se aplic

obligatoriu prin frecare pentru a creste eficienta solutiei
c. indiferent dac este gel sau solutie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene
pe o suprafat de
aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
d. numai dac este solutie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele
cuspidiene pe o
suprafat de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
e. dac este gel, agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei
sigilri

26. Tehnica de sigilare a santurilor si fosetelor recomandat de

EINWAG presupune:
a. curtirea suprafetei ocluzale cu o past cu fluor
b. nspirea suprafetei de smalt pe o zon de aprox. 1 mm ltime cu o frez
diamantat
c. nspirea suprafetei de smalt pe o zon de aprox. 4 mm ltime cu o frez
diamantat
d. nu este necesar demineralizarea, deoarece suprafata de smalt a fost prelucrat
cu freza
diamantat n prealabil
e. demineralizarea cu acid a suprafetei smaltului

27. n cazul folsirii sigilantilor autopolimerizabili trebuie s se cunoasc

urmtoarele:
a. timpul de lucru este limitat
b. polimerizarea materialului ncepe la 20-40 de secunde dup ce catalizatorul se
adaug la baz
c. amestecul celor dou componente trebuie fcut rapid si cu miscri energice
avnd n vedere c
timpul de lucru este limitat
d. temperatura ridicat a mediului ambiant modific polimerizarea,
micsornd perioada de lucru si priza
e. amestecul celor dou componente trebuie fcut cu meticulozitate, fr
miscri energice

28. Aplicarea sigilantului cnd se folosesc rsimi compozite se face n

felul urmtor:
a. se recomand utilizarea unei cantitti de material astfel nct s acopere
toate santurile si fosetele ocluzale
b. materialul de sigilare trebuie s acopere si aproximativ 1 mm din pantele
cuspidiene

c. materialul de sigilare trebuie s acopere si aproximativ 3 mm din pantele

cuspidiene
d. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand aplicarea imediat a sursei
luminoase
e. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand temporizarea
aplicrii sursei luminoase timp de 5 pn la 20 de secunde

29. Tehnica sigilrii cu un ciment glass ionomer conventional

autopolimerizabil prezint urmtorii timpi operatori:
a. curtarea suprafetei dentare cu o perie conic sub jet de ap
b. lrgirea santurilor si fosetelor cu o frez diamantat foarte fin
c. demineraliare acid
d. aplicarea materialului
e. aplicarea unui lac protector

30. Enameloplastia ca tehnic de sigilare a santurilor si fosetelor se

recomand n cazul:
a. santurile adnci si cu diametrul mai mare care prezint modificri de culoare
b. n cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adnci
c. santurile adnci si cu diametrul mai mare care nu prezint modificri de culoare
d. santurile adnci si nguste care prezit modificri de culoare
e. santurile largi si mai putin adnci care nu prezint modificri de culoare

31. n cazul folosirii materialelor pe baz de rsini compozite, sigilarea

prin enameloplastie ofer urmtoarele avantaje:
a. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este
negranular
b. asigur o adaptare mai bun la smalt
c. creste rezistenta la uzur a materialului
d. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este
granular
e. aspectul estetic este net superior sigilrii conventionale

32. n legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt

demineralizat acid au rol important urmtorii factori:
a. grosimea stratului de smalt
b. topografia suprafetei de smalt demineralizat
c. gradul de curtenie si de uscare a smaltului
d. concentratia fluorului n smaltul demineralizat
e. agentul de demineralizare

33. Sigilarea se recomand n urmtoarele situatii clinice:

a. santuri n form de I, amfor, pictur
b. santuri si fosete adnci cu proast coalescent
c. sonda agat, dar nu sunt alte semne de carie dentar
d. santurile si fosetele la dintii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcad
e. dinti sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafat uscat

34. SIMONSEN recomand ca perioade potrivite pentru sigilare:

a. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
b. vrsta de 8-9 ani pentru molarii primi permanenti
c. vrsta 2-3 ani pentru molarii temporari
d. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenti
e. vrsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari

35. Scoala scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situatii:

a. molarii unu si doi predispusi la carie
b. la pacientii care consum zilnic mari cantitti de dulciuri
c. la pacientii care prezint multe leziuni aproximale
d. dintii cu defecte de dezvoltare, de coalescent
e. pacientii cu handicap general

36. SURMONT P si colab. indic aplicarea sigilrilor la grupul

persoanelor cu risc, care cuprinde:
a. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
b. pacienti care fumeaz mult si consum mari cantitti de alcool
c. pacienti care consum zilnic mari cantitti de dulciuri
d. pacienti handicapati psihic sau fizic, cu igien bucal precar
e. pacienti cu numeroase leziuni aproximale

37. Criterii de selectionare a dintilor n vederea sigilrii santurilor si

fosetelor:
a. nu se recomand n mod normal sigilarea molarilor temporari
b. orice copil cu carie proximal ar trebui s beneficieze de sigilarea suprfetei
ocluzale la dintele
respectiv
c. cariile ocluzale la unul sau mai multi molari de 6 ani, necesit sigilarea
molarilor de 12 ani
imediat dup eruptie
d. orice copil cu o carie ocluzal la un molar de 6 ani, necesit sigilarea
molarilor de 6 ani sntosi
e. sigilarea se poate efectua la orice vrst dup eruptia dintelui pentru a asigura o
uscare adecvat

38. Sigilarea accidental a cariilor incipiente din santuri si fosete se

caracterizeaz prin:
a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare si pierd viabilitatea, dar
nu si potentialul de demineralizare
b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare si pierd viabilitatea
si potentialul de
demineralizare
c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu si pierd viabilitatea,
dar le scade
potentialul de demineralizare
d. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori
e. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de
23 ori

39. n functie de extinderea si adncimea procesului carios depistate

prin preperare exploratorie, se deosebesc urmtoarele tipuri de
obturatii preventive cu rsin:
a. cnd leziunea de carie n sant si foset este minim, cantonat numai n
smalt
b. cnd leziunea de carie a progresat n dentin, dar este nc mic
c. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
d. cnd leziunea s-a extins mult n dentin si a provocat hiperemie pulpar
e. cnd leziunea a deschis camera pulpar si a provocat pulpit

40. Obturatiile preventive cu glass ionomeri presupun urmtorii timpi

operatori:
a. periaj profesional cu past de piatr ponce
b. pregtirea conservatoare a cavittii
c. demineralizare prin gravaj acid
d. aplicarea glass ionomerului
e. aplicarea unui lac protector

25.Avantaje ale lacurilor dentare sunt:

a.reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara
b.confera o protectie mai buna a plagii
c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune
ai amalgamului de argint
d.rezistente la mediul salivar,fiind insolubile in apa
e.aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare

26.Dezavantaje ale lacurilor dentare sunt:

a.aderenta de natura fizica
b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii
reduse
c.izolarea termica necorespunzatoare
d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
e.indepartarea rapida prin uzura masticatorie

27.Contraindicatii ale lacurilor dentare sunt:

a.sub coafajele indirecte
b.sub bazele cu CIS carora le impiedica adeziunea
c.sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodentinar
d.sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
e.nici un raspuns corect

28.Indicatii ale lacurilor dentare sunt:

a.sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment
fosfat de zinc
c.protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare
d.reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recente
e.sub coafajele indirecte

29.Avantaje ale linerilor sunt:

a.protectie chimica
b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare
c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara
d.utilizarea in coafajul direct
e.toate raspunsurile corecte

30. Dezvantaje ale linerilor sunt:

a.solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale
b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a
rasinilor acrilice sau
compozite
c.lipsa unei rezistente mecanice semnificative
d.izolarea termica necorespunzatoare
e.toate raspunsurile corecte

31.Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

a.alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza

b.se dizolva usor in mediul apos

c.efect bacteriostatic
d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
e.rezistenta foarte slaba la compresiune

32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt:

a.ph in apropierea neutralitatii
b.neiritanti pulpari
c.efect sedative pulpar
d.inhiba polimerizarea rasinilor
e.nu adera de dentina

33.Avantajele linerilor din CIS sunt:

a.biocompatibilitatea
b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor
c.efect cariostatic
d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri
d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint
e.nici un raspuns corect

34.Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt:

a. rezistenta mecanica foarte mare
b. intr-o ora de la priza atinge 2/3 din valoarea finala
c. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise
d.excelenta izolare termica
e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica

35.Proprietatiile cimentului de eugenolat de zinc sunt:

a.efect sedativ pulpar
b.solubilitate relativa mare
c.ph neutru
d.priza dureaza 3-10 min
e.nici un raspuns corect

36.Proprietatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt:

a.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc
b.vascozitate ceva mai mare decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2
min de la spatulare
c.tixotrop
d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii
cimentului si cationii de calciu

e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie are valori similare eugenatului de

zinc armat

37.Proprietatiile CIS
a.suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
b.transluciditate
c.solubilitate
e.posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului
Raspuns corect:A,B,C,D,E

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza comparative cu cele

conventionale sunt:
a.pastrarea capacitatii de cuplare chimica prin chelare
b.priza mai rapida
c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS
d.aciditate mai redusa
e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii

1. Diagnosticul pozitiv n hiperemia pre-inflamatorie const n :

a. Persistenta durerii cteva minute dup ndepartarea excitantului
b. Test de vitalitate pozitiv
c. Persistenta durerii cteva ore dup ndepartarea excitantului
d. Existenta procesului carios fr deschiderea camerei puplare
e. Existenta procesului carios cu deschiderea camerei puplare

2. Diagnosticul diferential al hiperemiei se face cu :

a. Parodontita apical cronic
b. Hipersensibilitatea dentinar
c. Hiperestezia dentinar
d. Parodontita apicala acut
e. Pulpitele acute coronare

3. Diagnosticul pozitiv n pulpita acut seroas partial consta in :

a. Durere vie, spontan sau provocat ce poate dura pna la cteva ore
b. Caracterul localizat al durerii
c. Teste de vitalitate pozitive
d. Existenta unui proces carios profund fr deschiderea camerei pulpare
e. Hipersensibilitate la atingerea fundului cavittii

4. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu :

a. Hiperemia pre-inflamatorie
b. Pulpita acut seroas total
c. Pulpita purulent partial
d. Pulpita purulent total
e. Necoza pulpar

5. Tratamentul n pulpita seroas partiala acut poate fi :

a. Coafaj direct
b. Amputatie vital
c. Extirpare vital
d. Toate raspunsurile corecte
e. Nici un rspuns corect

6. Diagnosticul pozitiv n pulpita acut seroas total :

a. Durere continu
b. Durere de intensitate crescuta
c. Sensibilitate la percutie n ax
d. Hipersensibiliate la testele de vitalitate
e. Nici un rspuns corect

7. Diagnosticul diferential al pulpitei seroase acute totale se face cu :

a. Necroza pulpar
b. Gangrena pulpar
c. Pulpita acut seroas partial
d. Pulpita purulent total
e. Parodontita apical acut seroas

8. Diagnosticul pozitiv n pulpita acut purulent partial consta in :

a. Durere pulsatil
b. Exacerbare la cald
c. Diminuare la rece
d. Prezena picturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
e. Testul de vitalitate d rspuns pozitiv la intensitate mai mare dect cea
obisnuit

9. Diagnosticul diferential al pulpitei purulente acute partiale se face

cu :
a. Necroza pulpar

b. Gangrena pulpar
c. Pulpita seroas coronar
d. Pulpita purulent total
e. Parodontita apical acut seroas

10. Diagnosticul pozitiv n pulpita acut purulent totala consta in:

a. Durere pulsatil
b. Calmarea temporar prin lichide reci
c. Teste de vitalitate reduse
d. Sensibilitate la percutie n ax
e. Apariia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

11. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu :

a. Pulpita acut seroas total
b. Pulpita purulent partial
c. Parodontita apical acut
d. Gangrena pulpar
e. Necroza pulpar

12. Pulpite cronice deschise sunt :

a. Pulpita ulceroas
b. Pulpita granulomatoas
c. Pulpita polipoas
d. Pulpita scleroatrofic
e. Pulpita hiperplazic

13. Pulpite cronice nchise sunt :

a. Pulpita ulceroas
b. Pulpita granulomatoas
c. Granulomul intern Palazzi
d. Pulpita scleroatrofic
e. Pulpita hiperplazic

14. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas :

a. Lipsa durerii
b. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
c. Sngerarea la nteparea pulpei cu sonda
d. Rspunsuri pozitive la teste de vitalitate doar la intensitti crescute ale
excitantului
e. Rspuns negativ la percutia n ax

15. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise ulceroase se face

cu :
a. Pulpita cronic deschis polipoas
b. Necroza pulpar
c. Parodontita apical acut
d. Gangrena pulpar
e. Toate raspunsurile sunt corecte

16. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis granulomatoas :

a. Carie profund cu deschiderea camerei pulpare
b. Durere la cald
c. Formatiune polipoas n continuarea pulpei dentare
d. Sensibiliate la nteparea n profunzime
e. Toate rspunsurile sunt corecte

17. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase

se face cu :
a. Polipul gingival
b. Necroza pulpar
c. Pulpita purulent
d. Pulpita cronic deschis ulceroas
e. Pulpita seroas

18. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice inchise se face cu :

a. Pulpita cronic deschis ulceroas
b. Necroza pulpar
c. Pulpita crpnic nchis granulomatoas
d. Gangrena pulpar
e. Pulpita acut purulent total

19. n granulomul intern Palazzi exist urmtoarea simtomatologie :

a. Durere la rece
b. Vag jen la dintele respectiv
c. Prin transparenta smaltului se observ pulpa de culoare roz
d. Durere la cald
e. Uneori fistul in dreptul dintelui

20. Diagnosticul diferential al granulomului intern Palazzi se face cu :

a. Gangrena pulpar

b. Pulpita cronic nchis propriu-zis

c. Necroza pulpar
d. Pulpita cronic ulceroas
e. Pulpita cronic polipoas