Sunteți pe pagina 1din 1912

1 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1 Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete

BIBLIOGRAFIE:

9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanţuri şi fosete, Ed.Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare?

A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara

B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara

C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini

D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara

E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional

(pag. )

S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul interval de:

A. primele 24 de ore

B. primele 48 de ore

C. primele 72 de ore

D. primele 36 de ore

E. primele12 de ore

(pag. )

S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:

A. 40 %

B. 50%

C. 47%

D. 37%

E. 20%

(pag. )

S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt:

A. suprafete ocluzale cu santuri adanci

B. suprafete ocluzale deretentive

C. suprafete ocluzale afectate de carii incipienta

D. suprafeţele aproximale

E. oricare suprafata ocluzala

(pag. )

S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:

A. enameloplastie

B. coafaj indirect

C. obturatie preventiva

D. sigilare

E. coafaj direct

(pag. )

1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

2 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:

A. pantelor cuspidiene;

B. bazei santurilor ocluzale;

C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;

D. peretilor vestibulari ai santurilor;

E. peretilor orali ai santurilor.

(pag. 7-8)

S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:

A. introducerea de bis fenol A;

B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;

C. introducerea de metacrilat;

D. gruparilor epoxidice din structura rasinii;

E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.

(pag. 21)

S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:

A. 60 secunde;

B. 120 secunde;

C. 15 secunde;

D. 100 secunde;

E. 45 secunde.

(pag. 37)

S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:

A. 30 secunde;

B. 60 secunde;

C. 100 secunde;

D. 120 secunde;

E. 150 secunde.

(pag. 37)

S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:

A. 2-3 ani;

B. 3-4 ani;

C. 4-5 ani;

D. 5-6 ani;

E. 6 ani.

(pag. 64)

S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:

A. 9-10 ani;

B. 10-11 ani;

C. 11-12 ani;

D. 11-13 ani;

E. 12-14 ani.

(pag. 64)

S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:

A. se intervine pe dinti sanatosi;

B. se trateaza cariile denatre;

C. eset o metoda foarte scumpa de tratament;

2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

3 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. este o tehnica non-invaziva;

E. necesita mai multe sedinte.

(pag. 11)

S1601013. Efectele sigilantilor sunt:

A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;

B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale;

C. ofera o protectie minima fata de caria dentara,

D. elibereaza ionii de calciu;

E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.

(pag. 15)

S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:

A. controlul relatiilor ocluzale;

B. spalarea si uscarea;

C. izolarea;

D. verificarea sigilarii;

E. extensia preventiva.

(pag. 35)

S2101015. Care din următoarele afirmaţii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată:

A. Sunt mai puţin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanţii granulari

B. Au aceeaşi rezistenţă de legătură ca şi sigilanţii granulari

C. Au acelaşi timp de priză ca sigilanţii granulari

D. Au aceeaşi rată de retenţie ca sigilanţii granulari

E. Conţin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarţ

(pag. 21)

S2101016. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenţia sigilării este mai slabă:

A. Delton

B. Concise White Sealant

C. Helioseal

D. Fuji Ionomer Type III

E. Visio-Seal

(pag. 28, 30, 31)

S2101017. La copiii cu dentiţie temporară indemnă , Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faţă de molarii de 6 ani:

A. Control periodic

B. Sigilare

C. Sigilare lărgită

D. Aplicare de lacuri fluorate

E. Aplicare de lacuri fluorate

(pag. 66)

S2101018. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeţe ocluzale cu şanţuri largi, Şcoala Scandinavă recomandă:

A. Sigilare

B. Sigilare lărgită

C. Expectativă

D. Aplicaţii de lacuri fluorate

E. Nici una dintre acestea

3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

4 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

 

(pag. 64, 65)

S2301019. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează:

A. când leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină

B. când leziunea de carie a progresat în dentină sar este încă mică

C. când leiunea are o extindere mare în dentină

D. în cazul eşecului unei sigilări

E. în cazul contraindicaţiei odontotomiei profilactice

 

(pag. 25)

S2301020. Obturaţiile preventive cu răşini tip C sunt indicate:

A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină

B. când leziunea a deschis camera pulpară

C. când şeziunea a traversat joncţiunea smalt-dentină

D. în cazul eşecului unei obturaţii preventive cu răşini tip A

E. în cazul contraindicaţiilor sigilării

 

(pag. 25)

S2301021. În cazul obturaţiei preventive cu răşini tip 3:

A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului

B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului

C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură

D. nu se aplică sigilant

E. sigilantul se aplică strict peste compozit

 

(pag. 26-27)

S2301022. O sigilare efectuată corect durează:

 

A. şase luni

B. câţiva ani.

C. aproximativ un an

D. până la atriţia dinţilor

E. variabil în funcţie de materialul utilizat

 

(pag. 17)

S2301023. Obturaţiile preventive cu răşini

A. se realizeaza pe dinţi permanenţi

B. se realizeaza pe dinţi temporari

C. se realizeaza pe dinţi temporari şi permanenţi

D. se realizeaza pe dinţi integri

E. se realizeaza imediat după erupţia dinţilor

 

(pag. 25)

S2601024. Treponema pallidum are:

A. spire neregulate, mari

B. spire regulate, flexibile

C. spire regulate, rigide, cu capete drepte

D. spire regulate, cu capete încovoiate

E. spire mici, neregulate, cu capete drepte

 

(pag. 177)

S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitaţi de cultivare:

A.

se cultivă pe geloză-sânge

4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

5 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. se cultiva pe geloză simplă, in coloană dreaptă

C. se cultivă pe medii speciale

D. se cultivă pe mediul Zeissler

E. nu se cultivă pe medii artificiale

(pag. 178)

S2601026. În sifilisul secundar putem afirma:

A. 25% dintre bolnavi rămân latenţi toată viaţa, fără alte manifestări

B. 75% dintre bolnavi se vindecă definitiv în această fază a bolii

C. sifilisul nu mai este contagios în acest stadiu

D. leziunile maculo-papuloase apar la 2-3 ani de la contactul infectant

E. 10% dintre bolnavi progresează către sifilisul terţiar

(pag. 179)

S2601027. Reacţia Wasserman (RBW) este:

A. reacţie de floculare

B. reacţie de precipitare în inel

C. reacţie de fixare a complementului

D. reacţie de aglutinare pe lamă

E. reacţie de evidenţiere a antigenului, “in vitro”

(pag. 180)

S2601028. Prin IDR cu luetină se pune diagnosticul imunologic celular, în:

A. tuberculoză

B. scarlatină

C. difterie

D. sifilis

E. blenoragie

(pag. 181)

S2601029. Sifilisul se tratează cu:

A. Gentamicină

B. Cloramfenicol

C. Biseptol

D. Penicilină

E. Rifampicină

(pag. 181)

S2601030. Care din următoarele propoziţii este falsă?:

A. receptivitatea la sifilis există la orice vârstă

B. sifilisul se poate transmite ºi prin sărut

C. există profilaxie specifică

D. bolnavul este contagios în stadiul primar ºi secundar de sifilis

E. calea principală de transmitere este cea sexuală

(pag. 179, 181)

S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac:

A. Odata pe an

B. Dupa 2 ani

C. Odata la 6 luni

D. Dupa o luna

E. Dupa 3 luni

5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

6 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 45)

S2901032. Perioada optimă de sigilare a premolarilor este:

A. 6-7 ani

B. 10-11 ani

C. 11-13 ani

D. 8-9 ani

E. 13-15 ani

(pag. 64)

S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti:

A. In santurile greu accesibile

B. In santurile în formă de I

C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm

D. In santurile inaccesibile sondei

E. Nici un răspuns nu este corect.

(pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:

A. biocompatibilitate

B. aderenta buna la suprafetele negravate

C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale

D. nu necesita calitaţi fizionomice

E. fluiditate

(pag. 15)

S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:

A. au rezistenta mica la uzura

B. au rezistenta mai mare la uzura

C. au aceeasi rezistenta la uzura

D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanţului ocluzal

E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal

(pag. 31)

S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:

A. sunt necesare odata la 3 luni

B. sunt necesare odata la 6 luni

C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara

D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecţie

E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%

(pag. 41)

S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul:

A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci

B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V"

C. santurilor adanci si inguste

D. sanţurilor care prezinta modificari de culoare

E. cariilor superficiale

(pag. 44)

6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

7 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari este de:

A. 60 secunde pentru dintii permanenti

B. 120 secunde pentru dintii permanenti

C. 60 secunde pentru dintii temporari

D. 120 secunde pentru dinţii temporari

E. nu necesita demineralizare

 

(pag. 35)

S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:

A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci

B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul santurilor ocluzale

C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune

D. existenţa unor sanţuri ocluzale largi in forma de"V"

E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal

 

(pag. 8)

S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:

A. timp de lucru si de priza foarte mare

B. adeziune slaba

 

C. rezistenta

D. hidrofilie redusa

E. vascozitate

 

(pag. 26)

S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete

A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului

B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse

C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia

D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereţii sanţului

E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate

 

(pag. 8)

S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:

A. fluorizarea generala si locala

B. obturatii cu galss-ionomeri

C. sigilarea santurilor si fosetelor

D. igiena alimentaţiei

E. igiena buco-dentara

 

(pag. 14)

S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:

A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor

B. suprafetele proximale ale dintilor laterali

C. suprafetele orale ale incisivilor superiori

D. suprafeţele orale ale incisivilor inferiori

E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor

 

(pag. 14)

S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:

A.

santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura

7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

8 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. santuri in forma de"V"

C. cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara

D. dinţii sunt erupţi suficient pentru a se obţine o suprafaţa uscata

E. dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa

(pag. 56)

S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:

A. curatirea suprafetei dentare

B. izolare

C. demineralizare

D. aplicarea materialului

E. aplicarea unui lac protector

(pag. 42)

S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:

A. curatirea suprafetei dentare

B. fluorizare locala

C. izolare

D. pregatirea suprafeţelor de smalţ

E. aplicarea materialului de sigilare

(pag. 33)

S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:

A. fata meziala

B. fata distala

C. la colet

D. sanţurile ocluzale

E. fosetele ocluzale

(pag. 5)

S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:

A. priza rapida in conditiile cavitatii orale

B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare

C. biocompatibilitate

D. sa nu perturbe ocluzia

E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani

(pag. )

S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:

A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect

B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica

C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale

D. nerespectarea indicaţiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaţiei corecte

E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice

(pag. )

S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele cazuri:

A. cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima

B. cand leziunea carioasa este situata parapulpar

C. cand leziunea carioasa este situata proximal

8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

9 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica

E. cand leziunea are o extindere mai mare in dentina

(pag. )

S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera:

A. timp de priza scurt

B. sensibilitate in mediu umed

C. finisare slaba datorita rugozitatii superficiale

D. aplicare usoara

E. rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii

(pag. )

S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt:

A. adeziune buna

B. rezistenta

C. contractie mare la polimerizare

D. biocompatibilitate

E. capacitate de etansare

(pag. )

S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante:

A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta

B. remineralizeaza structurile dure dentare

C. blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene

D. usureaza manoperele de curaţire a sanţurilor si fosetelor

E. blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene

(pag. )

S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante:

A. curatirea suprafetelor dentare

B. aplicarea obturatiei de baza

C. pregatirea dintelui

D. aplicarea sigilantului

E. prepararea cavitatii

(pag. )

S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de:

A. 60 secunde pentru dintii permanenti

B. 120 secunde pentru dintii permanenti

C. 120 secunde pentru dintii temporari

D. 30 secunde pentru dinţii pregatiţi mecanic prin slefuire

E. 30 secunde pentru dintii temporari

(pag. )

S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):

A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii;

B. adeziune excelenta la smalt si dentina;

C. aplicare in doi timpi;

D. posibila acţiune cariostatica prin eliberare de fluor;

E. stimularea neodentinogenezei.

(pag. 74)

9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

10 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:

A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila

B. eliberare de ioni de fluor

C. culoare acceptabila

D. timp de priza prelungit

E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an

(pag. 13)

S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:

A. timp de priza scurt;

B. sensibilitate in mediul umed;

C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale;

D. aplicare greoaie;

E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.

(pag. 31-32)

S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile preventive cu rasina in:

A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina;

B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica;

C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina;

D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smalţ;

E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.

(pag. 69)

S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

A. santurile si fosetele molarilor;

B. santurile si fosetele premolarilor;

C. santuri si fosete in forma de "U";

D. sanţuri si fosete aberante;

E. santuri si fosete neretentive.

(pag. 61)

S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:

A. sigilarea este intacta – se controleaza cu radiografii bite-wing;

B. sigilantul este pierdut in totalitate – se repeta sigilarea;

C. sigilarea este partial pierduta – se completeaza cu un nou sigilant;

D. sigilarea are microneadaptari – se repeta sigilarea;

E. sigilarea are microneadaptari – se controleaza cu radiografii bitewing.

(pag. 45)

S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:

A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta;

B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor;

C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;

D. prezinta o rezistenţa mecanica crescuta la forţele masticatorii;

E. expansiune termica crescuta.

(pag. 15-16)

S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):

A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;

B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;

10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

11 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti;

D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenţi;

E. varsta de 11-13 ani pentru premolari.

(pag. 64)

S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:

A. impiedica progresia cariei

B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos

C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor

D. maturarea smalţului continua

E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv

(pag. 21)

S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:

A. copii cu policarii;

B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice;

C. copii indemni de carii;

D. copii handicapaţi;

E. dinti temporari.

(pag. 11)

S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:

A. 60 de secunde la dintii temporari;

B. 60 de secunde la dintii permanenti;

C. 120 de secunde la dintii temporari;

D. 120 de secunde la dinţii permanenţi;

E. 15 secunde la dintii permanenti.

(pag. 37)

S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in:

A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans;

B. stimuleaza eliberarea locala de fluor;

C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ;

D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare;

E. penetranta redusa.

(pag. 15)

S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:

A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV;

B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului;

C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul;

D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor;

E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.

(pag. 18)

S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:

A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica;

B. igiena buco-dentara;

C. sigilarea santurilor si fosetelor ;

D. fluorizarea generala si locala;

11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

12 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E.

igiena alimentatiei.

(pag. 14)

S1501070. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori:

A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa retentiva;

B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal;

C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor;

D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;

E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal.

 

(pag. 5-6)

S1501071. Sigilarea este indicata la:

A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;

B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;

C. carii ocluzale superficiale;

D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala;

E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

 

(pag. 62)

S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt:

A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa;

B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci;

C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste;

D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala;

E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

 

(pag. 11)

S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt:

A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului;

B. permite patrunderea profunda a sigilantului;

C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat;

D. asigura o adapatre deficitara la smalt;

E. asigura o adaptare mai buna la samlt.

 

(pag. 48)

S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt:

 

A. fluiditate;

B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;

C. biocompatibilitate;

D. sa inalte ocluzia,

E. sa nu perturbe ocluzia.

 

(pag. 15)

S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt.

A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna;

B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta;

C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii;

D. marmoratii pe suprafetele ocluzale;

E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

 

(pag. 11)

12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

13 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii:

A. santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura;

B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;

C. carie profunda;

D. carie de adancime medie;

E. sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.

 

(pag. 61)

S1601077. Succesul sigilarii depinde de:

A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru;

B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare;

C. varsta copilului;

D. profunzimea procesului carios;

E. marimea suprafetei ocluzale.

 

(pag. 49)

S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:

 

A. izolarea;

B. bizotarea;

C. extensia preventiva;

D. spalarea si uscarea;

E. controlul relatiilor de ocluzie.

 

(pag. 35)

S2101079. Care din afirmaţiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte:

A. Sunt răşini schimbătoare de ioni

B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire

C. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare

D. În cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaţa de smalţ rămâne rezistentă la carie

E. Nu există variaţii ale cantităţii de fluor eliberate în funcţie de tipul de material utilizat

 

(pag. 22-24)

S2101080. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor cu un ciment glass ionomer:

A. Izolarea câmpului operator

B. Aplicarea agentului de demineralizare

C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare

D. Uscarea şi aplicarea glass ionomerului

E. Controlul retenţiei materialului după ce a făcut priză

 

(pag. 46)

S2101081. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:

A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu paste care conţin fluor, urmată de spălare atentă

B. Izolarea şi uscarea câmpului operator

C. Demineralizarea şanţurilor şi fosetelor

D. Spălarea cu jet continuu de apă a suprafeţei demineralizate fără menţinerea izolării câmpului operator

E. Aplicarea materialului de sigilare

 

(pag. 36-41)

S2101082. Despre enameloplastie sunt corecte următoarele:

A.

Este o metodă “invazivă” de prevenire a cariei ocluzale

13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

14 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Este indicată în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare şi sunt suspectate că ar fi cariate

C. Constă în pregătirea unei cavităţi superficiale

D. După schiţarea conturului cavităţii se face exereza dentinei alterate

E. Obturarea cavităţii se face cu amalgam de argint

(pag. 47, 48)

S2101083. Despre obturaţiile preventive cu răşină sunt corecte următoarele:

A. Conservă la maximum structura dură dentară

B. Se descriu 3 tipuri de obturaţii preventive

C. Toate cele 3 tipuri necesită obturaţie de bază

D. Combină prepararea unei cavităţi ocluzale minime cu sigilarea şanţurilor şi fosetelor din vecinătate

E. Sunt utile în cazul dinţilor permanenţi tineri

(pag. 68-72)

S2101084. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluţie se aplică:

A. Prin frecarea suprafeţei de smalţ

B. Prin atingerea suprafeţei de smalţ

C. Strict pe suprafaţa care va fi acoperită cu materialul de sigilare

D. Pe o suprafaţă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare

E. Cu pensula, minibureţi, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător

(pag. 38)

S2301085. Sigilările trebuie efectuate:

A. între 6 şi 15 ani

B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari

C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenţi

D. între 4 şi 12 ani

E. între 11 şi 13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari

(pag. 24)

S2301086. Obturaţiile preventive cu răşini tip A se realizează:

A. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă

B. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este cantonată numai în smalţ

C. atât pe suprafeţe ocluzale c’t şi pe cele proximale ale molarilor

D. când există dubii în privinţa existenţei cariei

E. când leziunea a traversat joncţiunea amelo-dentinară

(pag. 25)

S2301087. Tehnica obturaţiei preventive cu răşini constă în:

A. periaj profesional cu pastă cu fluor

B. îndepărtarea ţesutului alterat

C. aplicarea obturaţiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină

D. demineralizarea smalţului şi a dentinei

E. obturarea cavităţii şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor ocluzale

(pag. 25-26)

S2301088. Tipul 1 de obturaţie preventivă cu răşini constă în:

A. îndepărtarea cât mai conservatoare a ţesutului alterat (cu o freză sferică)

B. palparea exploratorie

C. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului

D. aplicarea bondingului (agentului de legătură)

14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

15 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E.

aplicarea sigilantului

(pag. 26)

S2301089. Tipul 2 de obturaţie preventivă cu răşini presupune următoarele etape:

A. îndepărtarea dentinei alterate

B. aplicarea obturaţiei de bază cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol

C. demineralizarea smalţului

D. aplicarea agentului de legătură

E. aplicarea răşinii compozite granulare

 

(pag. 26)

S2301090. Cerinţele obturaţiilor preventive cu răşini sunt:

A. diagnostic corect

B. experienţă clinică

C. instrumentar de explorare adecvat

D. vizibilitate foarte bună

E. sursă de iluminare naturala

 

(pag. 27)

S2301091. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori

A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune

B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară

C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci)

D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal

E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smal/dentină în cazul şanţurilor (comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe)

 

(pag. 3)

S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice constă în:

A. prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi şi obturaţiei lor cu amalgam de argint

B. pregătirea unor cavităţi superficiale

C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substanţă dentară

D. crearea unei cavităţi minime imediat după apariţia unui proces carios

E. lărgirea şanţurilor şi fosetelor adânci cu instrumentar rotativ

 

(pag. 5)

S2301093. Indicaţiile odontomiei profilactice:

A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă

B. copii cu handicap psihic

C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţe/absenţa unei cariid.

D. imposibilitatea efectuării unor controale regulate

E. pe dinţi ce prezintă carie superficială de smalţ

 

(pag. 5)

S2301094. Calităţile unui material de sigilare sunt:

A. fizionomice

 

B. fluiditate

C. aderenţă bună la suprafeţele gravate

D. expansiune termică crescută

E. să nu perturbe ocluzia

 

(pag. 9)

15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

16 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2301095. Avantajele sigilanţilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt:

A. eliberarea de ioni de fluor

B. efect fizionomic foarte bun

C. duritate foarte bună

D. timp de priză convenabil

E. adeziunea la smalţ fără o pregătire prealabilă

(pag. 13)

S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte:

A. curăţirea suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor

B. izolarea

C. gravajul acid al suprafeţei de smalţ cu H3PO4 20- 30%

D. controlul în relaţii ocluzale după efectuarea sigilării

E. controale periodice

(pag. 14)

S2301097. Timpul de spălare a acidului folosit în gravaj este de:

A. 60 secunde dacă acidul a fost sub formă de soluţie

B. 90 secunde dacă acidul a fost sub formă de gel

C. 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluţie)

D. 60 secunde pentru dinţii permanenţi

E. 120 secunde pentru dinţii temporari

(pag. 16)

S2301098. Verificarea sigilării se poate face:

A. prin examen cu sonda

B. prin colorare cu fuxină bazică 0,25%

C. prin inspecţie

D. utilizând izotopi radioactivi

E. utilizând raze X

(pag. 17)

S2301099. Verificarea sigilării se poate face:

A. prin examen cu sonda

B. prin colorare cu fuxină bazică 0,25%

C. prin inspecţie

D. utilizând izotopi radioactivi

E. utilizând raze X

(pag. 17)

S2301100. Indicaţiile sigilării sunt:

A. şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor

B. când sonda "agaţă” dar nu sunt alte semne de carie

C. şanţuri şi fosete aberante

D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă scăzută

E. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă

(pag. 22)

S2601101. În sifilisul primar apar următoarele modificări:

A. ºancru nedureros, care dispare spontan după 2 săptămâni

B. ºancru moale, dureros

C. adenopatie regională, dură, nesupurată

16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

17 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. adenopatie regională masivă, cu abcedare ºi fistulizare

E. ºancrul, care poate apărea oricând între săptămânile 1 ºi 12 de la contactul infecţios

(pag. 179)

S2601102. Consecinţele sifilisului terţiar sunt:

A. orbire

B. atrofie de ţesuturi

C. paralizie generalizată progresivă

D. ruptură cardiacă

E. arteriopatii obliterante

(pag. 179)

S2601103. Următoarele reacţii se folosesc în diagnosticul imunologic al sifilisului:

A. reacţia de fixare a complementului- Wasserman

B. VDRL

C. FTA-ABS (reacţia de imunofluorescenţă indirectă)

D. reacţia Ascoli

E. reacţia de hemaglutinare pasivă

(pag. 180)

S2601104. În sifilis, bolnavul este contagios:

A. din perioada de incubaţie

B. în stadiul primar

C. în stadiul secundar

D. în stadiul terţiar

E. în convalescenţă

(pag. 179, 181)

S2601105. Sifilisul are următoarele căi de transmitere:

A. prin obiecte contaminate în 0,1% a cazurilor

B. parenteral, prin transfuzii

C. prin contact sexual

D. prin alăptare

E. transplacentar

(pag. 181)

S2601106. În sifilisul secundar putem descrie:

A. leziuni cutanate la 1 an de la contactul infectant

B. leziuni cutanate la 2-3 luni de la contactul infectant, care dispar spontan după 2 săptămâni

C. leziuni la nivel tegumentar ºi la nivelul mucoaselor

D. erupţie cutanată, pruriginoasă

E. leziuni neurologice

(pag. 179)

S2601107. Coloraţiile care se pot folosi pentru examinarea microscopică a Treponemei pallidum sunt:

A. coloraţia Gram

B. coloraţia Giemsa

C. coloraţia Fontana-Tribondeau

D. impregnarea argentică

E. coloraţia simplă cu albastru de metilen

(pag. 178)

17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

18 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2601108. Anticorpii Wasserman pot să apară:

A. în infecţia cu Treponema pallidum

B. în lupus eritematos

C. în infecţia cu gonococ

D. în sarcină

E. în poliartrita cronică evolutivă

(pag. 178)

S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

A. santurile si fosetele ocluzale ale molarilor

B. santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor

C. santurile si fosetele premolarilor

D. fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti

E. fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti

(pag. 61)

S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice:

A. santuri si fosete adanci in forma de “I”, anfora, picatura

B. sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara

C. sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta

D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata

E. dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator

(pag. 61)

S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:

A. fluorizarea generala si locala

B. igiena alimentatiei

C. igiena buco-dentara

D. sigilarea santurilor si fosetelor

E. obturatie preventiva cu rasini

(pag. 14)

S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare:

A. sunt materiale de electie

B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare

C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare

D. nu elibereaza ioni de fluor

E. elibereaza ioni de fluor

(pag. 30)

S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt:

A. au o retentie mai mare la suprafata de smalt

B. asigura o protectie anticarie mai eficienta

C. sunt mai rezistente in timp la uzura

D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt

E. se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare

(pag. 30,34)

S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori:

A. curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor

B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare

C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%

18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

19 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20%

E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde

(pag. 36)

S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune:

A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37%

B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37%

C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie

D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii temporari

E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii temporari

(pag. 37)

S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune:

A. curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa

B. izolarea cu rulouri de vata

C. demineralizarea timp de 60 secunde

D. demineralizarea timp de 120 secunde

E. aplicarea materialului de sigilare

(pag. 46)

S2801117. Znamelo plastia este:

A. o tehnica de lucru neinvaziva

B. o tehnica de lucru invaziva

C. presupune o indepartare minima de tesut dentar

D. presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate

E. este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer

(pag. 47)

S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt:

A. copii cu carii multiple la dintii temporari

B. copii cu dentatie temporara indemna

C. pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta

D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse, simple sau complicate

E. sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare

(pag. 66)

S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare:

A. Sunt materiale de electie

B. Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare

C. Retentie superioara rasinilor compozite

D. Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua

E. Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.

(pag. 30)

S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite:

A. Controale periodice

B. Prepararea materialului de sigilare

C. Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata

D. Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde

E. Izolarea.

19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

20 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 35-37)

20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

21 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2 Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar

 

BIBLIOGRAFIE:

10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare, Ed. medicală, Bucureşti, 1995.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:

A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei

B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul

C. forma arcadei in ocluzia acoperita

D. ameliorarea ocluziilor deschise

E. disparitia parafunctiilor

 

(pag. 444)

S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin

A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade

B. exercitii de respiratie nazala

C. scut lingual

D. placuţa vestibulara parţiala

E. exercitii de propulsie a mandibulei

 

(pag. 368)

S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin:

A. miscari ale limbii in regiunea faringiana

B. miscari ale limbii in regiunea laringiana

C. trecerea bolului in laringe

D. oprirea bolului in cavitatea bucala

E. patrunderea bolului in esofag

 

(pag. 355)

S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:

 

A. 18 ore

B. 12 ore

C. 1 minut

D. 24 ore

E. 30 minute

(pag. 406)

S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:

 

A. imobil

B. temporar

C. absolut

D. relativ

E. permanent

 

(pag. 411)

S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin:

A.

placa palatina cu surub ortodontic

21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

22 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. scut vestibular

C. speculim labial

D. reeducare prin exercitii

E. kineziterapie generala

(pag. 366)

S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate urmatoarele afirmatii:

A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor

B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei

C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi

D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dinţi se poate instala o ocluzie adanca

E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii

(pag. 407)

S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului:

A. acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere

B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn )

C. la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii

D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraţie bucala"

E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului

(pag. 440-441)

S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:

A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;

B. amploarea miscarilor masticatorii;

C. reeducarea functiei masticatorii;

D. introducerea unei alimentatii rationale;

E. corectarea anomaliilor dento-maxilare.

(pag. 344-346)

S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a:

A. presiunii intraorale;

B. presiunii exoorale;

C. presiunii intraorale si exoorale;

D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei;

E. presiunii orbicularului intern superior.

(pag. 437)

S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect:

A. supraocluzia incisiva accentuata;

B. ocluzie minima in zona frontala;

C. ocluzie deschisa frontala;

D. inocluzie transversala;

E. ocluzie inversa incrucisata.

(pag. 443)

S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei:

A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor;

B. inocluzie transversala;

22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

23 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. inocluzie sagitala;

D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;

E. toate aceste variante.

(pag. 439)

S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai mnlte conditii:

A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;

B. bilantul fortelor oro-faciale;

C. parafunctiile;

D. hipertonia sau hipotonia musculara;

E. rezultanta generala a fortelor.

(pag. 444)

S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt:

A. mentonul;

B. sprijinul fetei pe pumni;

C. sprijinul fetei pe palma;

D. sprijinul fetei intre index si police;

E. sprijinul fetei pe dosul mainii.

(pag. 436)

S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza:

A. functia musculara dupa potentialele de actiune;

B. fortele de la nivelul arcadelor dentare;

C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii;

D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii;

E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.

(pag. 412)

S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind:

A. dislalia;

B. sigmatismul;

C. rotacismul;

D. rinolalia;

E. tahilalia.

(pag. 384)

S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult":

A. limba are o pozitie posterioara;

B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;

C. arcadele sunt in contact;

D. limba vine in contact cu incisivii superiori;

E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.

(pag. 354)

S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa:

A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;

B. interpozitia limbii catre incisivi;

C. interpozitia limbii catre premolari;

D. varful limbii in contact cu papila incisiva;

E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

24 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 381)

S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza:

A. maturitatii neuromusculare;

B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;

C. maxilarului superior largit transversal;

D. factorului genetic ereditar;

E. macroglosiei.

(pag. 360)

S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM:

A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian);

B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii;

C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei;

D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala;

E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.

(pag. 365)

S2102021. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faţă de alimentarea la sân, care constau în:

A. copilul evită să facă mişcări de propulsie;

B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer, deci aerofagie;

C. se reduce secreţia salivară;

D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;

E. toate răspunsurile sunt greşite.

(pag. 332)

S2102022. Caracteristicile etapei tranziţionale a deglutiţiei sunt următoarele:

A. datorită erupţiei incisivilor, limba îşi ia o poziţie superioară lor;

B. limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile dentate;

C. limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile adentate;

D. buzele se închid reflex;

E. muşchii mimicii se relaxează.

(pag. 353)

S2102023. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin:

A. contracţia muşchiului milohioidian şi buccinator;

B. contracţia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral;

C. contracţia muşchiului milohioidian şi unda peristaltică a limbii;

D. unda peristaltică a limbii şi contracţia muşchilor latero-faringieni;

E. greutatea bolului alimentar.

(pag. 355)

S2102024. Examenul clinic al musculaturii:

A. pune în evidenţă poziţia buzelor;

B. volumul limbii;

C. interpoziţia limbii;

D. forţa limbii în corelaţie cu dimensiunea acesteia;

E. evidenţiază simetria facială.

(pag. 414)

S2102025. Forţa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcţionale în următoarele situaţii, cu

24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

25 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

excepţia:

A. pentru a exercita forţe corectoare;

B. pentru a declanşa în mod reflex contracţii musculare;

C. pentru a declanşa în mod voluntar contracţii musculare;

D. pentru a genera forţe intermaxilare;

E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice

(pag. 416)

S2102026. În A.T.M, în timpul masticaţiei, se produc următoarele mişcări, cu excepţia:

A. mişcări în balama;

B. mişcări de propulsie;

C. mişcări de lateralitate;

D. mişcări de lateropulsie;

E. mişcări de retropulsie.

(pag. 334)

S2102027. În sistemul matematic folosit în patologia neuro-musculară, cifra 2 corespunde la:

A. nu este posibilă contracţia musculară;

B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaţiei;

C. efectul motor e posibil în condiţiile eliminării gravitaţiei;

D. este vizibilă contracţia, dar lipseşte efectul motor;

E. efectul motor este complet contra unei rezistenţe.

(pag. 415)

S2102028. În timpul deglutiţiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită:

A. în regiunea anterioară şi pe pereţii laterali ai bolţii;

B. sublingual şi pe pereţii laterali ai proceselor alveolare inferioare;

C. în regiunea anterioară şi pe feţele palatinale ale dinţilor laterali;

D. în regiunea centrală a bolţii;

E. la nivelul coroanelor dinţilor frontali.

(pag. 357)

S2102029. În timpul deglutiţiei de tip adult, osul hioid se deplasează

A. înainte şi în jos;

B. înapoi şi în sus;

C. înainte şi în sus;

D. înapoi şi în jos;

E. în lateral şi în sus.

(pag. 355)

S2102030. În timpul deglutiţiei normale, muşchii buzelor şi obrajilor:

A. se contractă cu o forţă importantă;

B. se contractă foarte puţin, cu o forţă mică;

C. se interpun între arcade;

D. exercită forţe importante pe faţa vestibulară a apofizelor alveolare şi a dinţilor;

E. nu dezvoltă nici un fel de forţă pe apofizele dento-alveolare.

(pag. 357)

S2102031. Încheierea stadiului bucal al deglutiţiei se face prin:

A. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;

B. mişcări ale limbii pe palatul dur;

C. mişcări ale limbii interarcadice;

25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

26 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. mişcări ale limbii în regiunea faringiană;

E. mişcări ale vârfului limbii în zona incisivă.

(pag. 355)

S2102032. Între interpoziţiile autotrope nu se regăseşte:

A. interpoziţia buzei inferioare;

B. interpoziţia limbii;

C. interpoziţia obrajilor;

D. interpoziţia degetului;

E. interpoziţia buzei superioare.

(pag. 442-443)

S2102033. Mişcarea de circumducţie rezultă din combinarea:

A. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie;

B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama;

C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie;

D. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie;

E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie, retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate.

(pag. 334)

S2102034. Numărul de deglutiţii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între:

A. 600-1600;

B. 200-600;

C. 200-400;

D. 1200-1600;

E. 600-2000.

(pag. 357)

S2102035. Printre consecinţele glosoptozei putem enumera următoarele, cu excepţia:

A. întârziere în dezvoltarea generală a copilului;

B. aspect palid şi suferind al pacientului;

C. ingestia de apă şi aer, pentru a uşura coborârea bolului alimentar;

D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraţiei;

E. participarea coloanei cervicale, a cărei scolioză este foarte accentuată.

(pag. 326)

S2102036. Reabilitarea funcţiei masticatorii vizează următoarele aspecte, cu excepţia:

A. înlăturarea fenomenelor dureroase;

B. corectarea anomaliei dentomaxilare;

C. reeducarea funcţională;

D. introducerea unei alimentaţii de consistenţă crescută;

E. introducerea unei alimentaţii raţionale.

(pag. 347)

S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraţia orală depind de următorii factori, cu excepţia:

A. momentul instalării;

B. durată;

C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate;

D. dacă pasajul nazal este exclus parţial;

E. dacă respiraţia este sau nu independentă de alimentarea nou-născutului.

(pag. 321)

26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

27 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2102038. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la:

A. 0-3;

B. 0-4;

C. 0-5;

D. 0-6;

E. 1-6.

(pag. 415)

S2102039. Timpul bucal:

A. este involuntar;

B. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe;

C. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag;

D. la începutul lui are loc o expiraţie (expiraţia deglutiţiei);

E. toate răspunsurile sunt corecte.

(pag. 350)

S2102040. Timpul faringian:

A. este scurt şi autonom;

B. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracţia voluntară a constrictorului superior al faringelui;

C. faringele este coborât prin contracţia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian;

D. pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui;

E. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei, care astfel închide glota.

(pag. 351)

S2602041. HIV se ataseaza de celule prin:

A. glicoproteina gp41

B. glicoproteina gp120

C. glicoproteina p32

D. glicoproteina p11

E. glicoproteina p17

(pag. 194)

S2602042. Detectarea antigenemiei p24 în infectia HIV se poate realiza prin:

A. Western-Blot

B. aglutinare latex

C. ELISA

D. PCR

E. Rt-PCR

(pag. 207)

S2602043. In infectia primara cu HIV:

A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante

B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante

C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine

D. apar infectii oportuniste

E. virusul nu se gaseste în ganglionii limfatici

(pag. 194)

S2602044. Internalizarea HIV:

A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120

B. se face sub influenta enzimei integraza

27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

28 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este facilitat de actiunea proteazei

D. este determinata de gp40

E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4

(pag. 195)

S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR):

A. reprezinta cea mai sensibila metoda

B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite

C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange

D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot

E. detecteaza ARN-HIV din plasma

(pag. 208)

S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV

A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale

B. necesita echipament de laborator sofisticat

C. pot fi interpretate dupa cateva ore

D. detecteaza antigenemia p24

E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici

(pag. 206)

S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul serodiagnosticului infectiei HIV:

A. nu se repeta examinarile serologice

B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni

C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani

D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile

E. se instituie tratamentul antiretroviral

(pag. 206)

S2902048. Pentru activitatea clinico – terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal atunci cand:

A. dintii posteriori nu sunt in contact

B. limba se interpune intre dintii posteriori

C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara

D. mandibula este propulsata spre anterior

E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara

(pag. 336)

S2902049. Muschii aparatului dento – maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:

A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase

B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar

C. prin intermediul insertiilor pieloase

D. prin intermediul insertiilor osoase

E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM

(pag. 377)

S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa de energie sunt:

A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara

B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare

C. aparatul descompune fortele orizontale

28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

29 Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. aparatul descompune fortele verticale

E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale

(pag. 416)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina:

A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral

B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular

C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual

D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular

E. prognatism mandibular

(pag. 407)

S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:

A. contractii puternice ale musculaturii labiale

B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare

C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare

D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor

E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare

(pag. 437)

S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol:

A. alimentele de consistenta crescuta

B. alimentele moi

C. fructele proaspete

D. cruditaţile

E. alimentele lipicioase

(pag. 334)

S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:

A. incisivii au rol in miscarile de propulsie

B. caninii au rol in incizia alimentelor

C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor

D. molarii au rol in triturarea alimentelor

E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor

(pag. 336-337)

S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:

A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara

B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare

C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala

D. respiraţia orala a favorizat anomalia dento-maxilara

E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar

(pag. 329)

S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt:

A. stimularea miscarii de propulsie

B. aerofagie

C. stimularea secretiei salivare

D. diminuarea activitaţii glandelor salivare