Sunteți pe pagina 1din 394

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1
Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete
BIBLIOGRAFIE:
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanuri i fosete, Ed.Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare?
A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara
B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara
C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini
D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara
E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional
(pag. )

S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
A. primele 24 de ore
B. primele 48 de ore
C. primele 72 de ore
D. primele 36 de ore
E. primele12 de ore
(pag. )

S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
A. 40 %
B. 50%
C. 47%
D. 37%
E. 20%
(pag. )

S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt:


A. suprafete ocluzale cu santuri adanci
B. suprafete ocluzale deretentive
C. suprafete ocluzale afectate de carii incipienta
D. suprafeele aproximale
E. oricare suprafata ocluzala
(pag. )

S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
A. enameloplastie
B. coafaj indirect
C. obturatie preventiva
D. sigilare
E. coafaj direct
(pag. )

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei santurilor ocluzale;
C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
D. peretilor vestibulari ai santurilor;
E. peretilor orali ai santurilor.
(pag. 7-8)

S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
C. introducerea de metacrilat;
D. gruparilor epoxidice din structura rasinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.
(pag. 21)

S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:


A. 60 secunde;
B. 120 secunde;
C. 15 secunde;
D. 100 secunde;
E. 45 secunde.
(pag. 37)

S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:


A. 30 secunde;
B. 60 secunde;
C. 100 secunde;
D. 120 secunde;
E. 150 secunde.
(pag. 37)

S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
(pag. 64)

S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani.
(pag. 64)

S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:


A. se intervine pe dinti sanatosi;
B. se trateaza cariile denatre;
C. eset o metoda foarte scumpa de tratament;

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. este o tehnica non-invaziva;


E. necesita mai multe sedinte.
(pag. 11)

S1601013. Efectele sigilantilor sunt:


A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale;
C. ofera o protectie minima fata de caria dentara,
D. elibereaza ionii de calciu;
E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.
(pag. 15)

S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:


A. controlul relatiilor ocluzale;
B. spalarea si uscarea;
C. izolarea;
D. verificarea sigilarii;
E. extensia preventiva.
(pag. 35)

S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat:
A. Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
B. Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari
C. Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
D. Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari
E. Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
(pag. 21)

S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
(pag. 28, 30, 31)

S2101017. La copiii cu dentiie temporar indemn , Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric


recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani:
A. Control periodic
B. Sigilare
C. Sigilare lrgit
D. Aplicare de lacuri fluorate
E. Aplicare de lacuri fluorate
(pag. 66)

S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi,
coala Scandinav recomand:
A. Sigilare
B. Sigilare lrgit
C. Expectativ
D. Aplicaii de lacuri fluorate
E. Nici una dintre acestea

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 64, 65)

S2301019. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz:


A. cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin
B. cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic
C. cnd leiunea are o extindere mare n dentin
D. n cazul eecului unei sigilri
E. n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice
(pag. 25)

S2301020. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate:


A. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
B. cnd leziunea a deschis camera pulpar
C. cnd eziunea a traversat jonciunea smalt-dentin
D. n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A
E. n cazul contraindicaiilor sigilrii
(pag. 25)

S2301021. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3:


A. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului
B. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului
C. sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur
D. nu se aplic sigilant
E. sigilantul se aplic strict peste compozit
(pag. 26-27)

S2301022. O sigilare efectuat corect dureaz:


A. ase luni
B. civa ani.
C. aproximativ un an
D. pn la atriia dinilor
E. variabil n funcie de materialul utilizat
(pag. 17)

S2301023. Obturaiile preventive cu rini


A. se realizeaza pe dini permaneni
B. se realizeaza pe dini temporari
C. se realizeaza pe dini temporari i permaneni
D. se realizeaza pe dini integri
E. se realizeaza imediat dup erupia dinilor
(pag. 25)

S2601024. Treponema pallidum are:


A. spire neregulate, mari
B. spire regulate, flexibile
C. spire regulate, rigide, cu capete drepte
D. spire regulate, cu capete ncovoiate
E. spire mici, neregulate, cu capete drepte
(pag. 177)

S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitai de cultivare:


A. se cultiv pe geloz-snge

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

se cultiva pe geloz simpl, in coloan dreapt


se cultiv pe medii speciale
se cultiv pe mediul Zeissler
nu se cultiv pe medii artificiale
(pag. 178)

S2601026. n sifilisul secundar putem afirma:


A. 25% dintre bolnavi rmn lateni toat viaa, fr alte manifestri
B. 75% dintre bolnavi se vindec definitiv n aceast faz a bolii
C. sifilisul nu mai este contagios n acest stadiu
D. leziunile maculo-papuloase apar la 2-3 ani de la contactul infectant
E. 10% dintre bolnavi progreseaz ctre sifilisul teriar
(pag. 179)

S2601027. Reacia Wasserman (RBW) este:


A. reacie de floculare
B. reacie de precipitare n inel
C. reacie de fixare a complementului
D. reacie de aglutinare pe lam
E. reacie de evideniere a antigenului, in vitro
(pag. 180)

S2601028. Prin IDR cu luetin se pune diagnosticul imunologic celular, n:


A. tuberculoz
B. scarlatin
C. difterie
D. sifilis
E. blenoragie
(pag. 181)

S2601029. Sifilisul se trateaz cu:


A. Gentamicin
B. Cloramfenicol
C. Biseptol
D. Penicilin
E. Rifampicin
(pag. 181)

S2601030. Care din urmtoarele propoziii este fals?:


A. receptivitatea la sifilis exist la orice vrst
B. sifilisul se poate transmite i prin srut
C. exist profilaxie specific
D. bolnavul este contagios n stadiul primar i secundar de sifilis
E. calea principal de transmitere este cea sexual
(pag. 179, 181)

S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac:


A. Odata pe an
B. Dupa 2 ani
C. Odata la 6 luni
D. Dupa o luna
E. Dupa 3 luni

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 45)

S2901032. Perioada optim de sigilare a premolarilor este:


A. 6-7 ani
B. 10-11 ani
C. 11-13 ani
D. 8-9 ani
E. 13-15 ani
(pag. 64)

S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti:


A. In santurile greu accesibile
B. In santurile n form de I
C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm
D. In santurile inaccesibile sondei
E. Nici un rspuns nu este corect.
(pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:
A. biocompatibilitate
B. aderenta buna la suprafetele negravate
C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale
D. nu necesita calitai fizionomice
E. fluiditate
(pag. 15)

S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:


A. au rezistenta mica la uzura
B. au rezistenta mai mare la uzura
C. au aceeasi rezistenta la uzura
D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanului ocluzal
E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal
(pag. 31)

S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:


A. sunt necesare odata la 3 luni
B. sunt necesare odata la 6 luni
C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara
D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecie
E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%
(pag. 41)

S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul:


A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V"
C. santurilor adanci si inguste
D. sanurilor care prezinta modificari de culoare
E. cariilor superficiale
(pag. 44)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 60 secunde pentru dintii temporari
D. 120 secunde pentru dinii temporari
E. nu necesita demineralizare
(pag. 35)

S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul
santurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
D. existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V"
E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal
(pag. 8)

S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:


A. timp de lucru si de priza foarte mare
B. adeziune slaba
C. rezistenta
D. hidrofilie redusa
E. vascozitate
(pag. 26)

S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete


A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului
B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse
C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia
D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereii sanului
E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate
(pag. 8)

S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:


A. fluorizarea generala si locala
B. obturatii cu galss-ionomeri
C. sigilarea santurilor si fosetelor
D. igiena alimentaiei
E. igiena buco-dentara
(pag. 14)

S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:


A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
B. suprafetele proximale ale dintilor laterali
C. suprafetele orale ale incisivilor superiori
D. suprafeele orale ale incisivilor inferiori
E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor
(pag. 14)

S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:


A. santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

santuri in forma de"V"


cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafaa uscata
dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa
(pag. 56)

S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:


A. curatirea suprafetei dentare
B. izolare
C. demineralizare
D. aplicarea materialului
E. aplicarea unui lac protector
(pag. 42)

S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:


A. curatirea suprafetei dentare
B. fluorizare locala
C. izolare
D. pregatirea suprafeelor de smal
E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 33)

S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:


A. fata meziala
B. fata distala
C. la colet
D. sanurile ocluzale
E. fosetele ocluzale
(pag. 5)

S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
A. priza rapida in conditiile cavitatii orale
B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
C. biocompatibilitate
D. sa nu perturbe ocluzia
E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani
(pag. )

S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica
C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
D. nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte
E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice
(pag. )

S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele


cazuri:
A. cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima
B. cand leziunea carioasa este situata parapulpar
C. cand leziunea carioasa este situata proximal

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica


E. cand leziunea are o extindere mai mare in dentina
(pag. )

S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera:


A. timp de priza scurt
B. sensibilitate in mediu umed
C. finisare slaba datorita rugozitatii superficiale
D. aplicare usoara
E. rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii
(pag. )

S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt:


A. adeziune buna
B. rezistenta
C. contractie mare la polimerizare
D. biocompatibilitate
E. capacitate de etansare
(pag. )

S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante:


A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
B. remineralizeaza structurile dure dentare
C. blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
D. usureaza manoperele de curaire a sanurilor si fosetelor
E. blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene
(pag. )

S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante:


A. curatirea suprafetelor dentare
B. aplicarea obturatiei de baza
C. pregatirea dintelui
D. aplicarea sigilantului
E. prepararea cavitatii
(pag. )

S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de:


A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 120 secunde pentru dintii temporari
D. 30 secunde pentru dinii pregatii mecanic prin slefuire
E. 30 secunde pentru dintii temporari
(pag. )

S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):


A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii;
B. adeziune excelenta la smalt si dentina;
C. aplicare in doi timpi;
D. posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor;
E. stimularea neodentinogenezei.
(pag. 74)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

10

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:


A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila
B. eliberare de ioni de fluor
C. culoare acceptabila
D. timp de priza prelungit
E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an
(pag. 13)

S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:


A. timp de priza scurt;
B. sensibilitate in mediul umed;
C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale;
D. aplicare greoaie;
E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.
(pag. 31-32)

S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile


preventive cu rasina in:
A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina;
B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica;
C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina;
D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal;
E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.
(pag. 69)

S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie:


A. santurile si fosetele molarilor;
B. santurile si fosetele premolarilor;
C. santuri si fosete in forma de "U";
D. sanuri si fosete aberante;
E. santuri si fosete neretentive.
(pag. 61)

S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:


A. sigilarea este intacta se controleaza cu radiografii bite-wing;
B. sigilantul este pierdut in totalitate se repeta sigilarea;
C. sigilarea este partial pierduta se completeaza cu un nou sigilant;
D. sigilarea are microneadaptari se repeta sigilarea;
E. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bitewing.
(pag. 45)

S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:


A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta;
B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor;
C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
D. prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii;
E. expansiune termica crescuta.
(pag. 15-16)

S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):


A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;

10

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

11

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti;


D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni;
E. varsta de 11-13 ani pentru premolari.
(pag. 64)

S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:


A. impiedica progresia cariei
B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat
smaltul sanatos
C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor
D. maturarea smalului continua
E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv
(pag. 21)

S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:


A. copii cu policarii;
B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice;
C. copii indemni de carii;
D. copii handicapai;
E. dinti temporari.
(pag. 11)

S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:


A. 60 de secunde la dintii temporari;
B. 60 de secunde la dintii permanenti;
C. 120 de secunde la dintii temporari;
D. 120 de secunde la dinii permaneni;
E. 15 secunde la dintii permanenti.
(pag. 37)

S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in:


A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans;
B. stimuleaza eliberarea locala de fluor;
C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ;
D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare;
E. penetranta redusa.
(pag. 15)

S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:


A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV;
B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea
smaltului;
C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul;
D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor;
E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.
(pag. 18)

S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:


A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica;
B. igiena buco-dentara;
C. sigilarea santurilor si fosetelor ;
D. fluorizarea generala si locala;

11

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

12

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. igiena alimentatiei.
(pag. 14)

S1501070. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori:


A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa
retentiva;
B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal;
C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor;
D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal.
(pag. 5-6)

S1501071. Sigilarea este indicata la:


A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;
C. carii ocluzale superficiale;
D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala;
E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.
(pag. 62)

S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt:


A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa;
B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci;
C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste;
D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala;
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt:


A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului;
B. permite patrunderea profunda a sigilantului;
C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat;
D. asigura o adapatre deficitara la smalt;
E. asigura o adaptare mai buna la samlt.
(pag. 48)

S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt:


A. fluiditate;
B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
C. biocompatibilitate;
D. sa inalte ocluzia,
E. sa nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)

S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt.


A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna;
B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta;
C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii;
D. marmoratii pe suprafetele ocluzale;
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

12

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

13

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii:


A. santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura;
B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;
C. carie profunda;
D. carie de adancime medie;
E. sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.
(pag. 61)

S1601077. Succesul sigilarii depinde de:


A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru;
B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare;
C. varsta copilului;
D. profunzimea procesului carios;
E. marimea suprafetei ocluzale.
(pag. 49)

S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:


A. izolarea;
B. bizotarea;
C. extensia preventiva;
D. spalarea si uscarea;
E. controlul relatiilor de ocluzie.
(pag. 35)

S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte:
A. Sunt rini schimbtoare de ioni
B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
E. Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat
(pag. 22-24)

S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
A. Izolarea cmpului operator
B. Aplicarea agentului de demineralizare
C. Splarea zonei demineralizate sub izolare
D. Uscarea i aplicarea glass ionomerului
E. Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
(pag. 46)

S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
B. Izolarea i uscarea cmpului operator
C. Demineralizarea anurilor i fosetelor
D. Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator
E. Aplicarea materialului de sigilare
(pag. 36-41)

S2101082. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele:


A. Este o metod invaziv de prevenire a cariei ocluzale

13

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

14

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare
i sunt suspectate c ar fi cariate
C. Const n pregtirea unei caviti superficiale
D. Dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate
E. Obturarea cavitii se face cu amalgam de argint
(pag. 47, 48)

S2101083. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele:


A. Conserv la maximum structura dur dentar
B. Se descriu 3 tipuri de obturaii preventive
C. Toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz
D. Combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate
E. Sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri
(pag. 68-72)

S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic:
A. Prin frecarea suprafeei de smal
B. Prin atingerea suprafeei de smal
C. Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
D. Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
E. Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
(pag. 38)

S2301085. Sigilrile trebuie efectuate:


A. ntre 6 i 15 ani
B. ntre 3 i 4 ani pentru molarii temporari
C. ntre 6 i 7 ani pentru molarii permaneni
D. ntre 4 i 12 ani
E. ntre 11 i 13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari
(pag. 24)

S2301086. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz:


A. cnd leziunea de carie n an i foset este minim
B. cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal
C. att pe suprafee ocluzale ct i pe cele proximale ale molarilor
D. cnd exist dubii n privina existenei cariei
E. cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar
(pag. 25)

S2301087. Tehnica obturaiei preventive cu rini const n:


A. periaj profesional cu past cu fluor
B. ndeprtarea esutului alterat
C. aplicarea obturaiei de baz cnd procesul carios a ajuns la dentin
D. demineralizarea smalului i a dentinei
E. obturarea cavitii i sigilarea anurilor i fosetelor ocluzale
(pag. 25-26)

S2301088. Tipul 1 de obturaie preventiv cu rini const n:


A. ndeprtarea ct mai conservatoare a esutului alterat (cu o frez sferic)
B. palparea exploratorie
C. demineralizarea n vederea aplicrii sigilantului
D. aplicarea bondingului (agentului de legtur)

14

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

15

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. aplicarea sigilantului
(pag. 26)

S2301089. Tipul 2 de obturaie preventiv cu rini presupune urmtoarele etape:


A. ndeprtarea dentinei alterate
B. aplicarea obturaiei de baz cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol
C. demineralizarea smalului
D. aplicarea agentului de legtur
E. aplicarea rinii compozite granulare
(pag. 26)

S2301090. Cerinele obturaiilor preventive cu rini sunt:


A. diagnostic corect
B. experien clinic
C. instrumentar de explorare adecvat
D. vizibilitate foarte bun
E. surs de iluminare naturala
(pag. 27)

S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori
A. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
B. poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar
C. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci)
D. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
E. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor
(comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafee)
(pag. 3)

S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice const n:


A. prepararea mecanic a tuturor anurilor i fosetelor dinilor nou erupi i obturaiei lor cu amalgam de
argint
B. pregtirea unor caviti superficiale
C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan dentar
D. crearea unei caviti minime imediat dup apariia unui proces carios
E. lrgirea anurilor i fosetelor adnci cu instrumentar rotativ
(pag. 5)

S2301093. Indicaiile odontomiei profilactice:


A. copii cu policarii care au o igien oral proast
B. copii cu handicap psihic
C. existena unor dubii n legtur cu prezene/absena unei cariid.
D. imposibilitatea efecturii unor controale regulate
E. pe dini ce prezint carie superficial de smal
(pag. 5)

S2301094. Calitile unui material de sigilare sunt:


A. fizionomice
B. fluiditate
C. aderen bun la suprafeele gravate
D. expansiune termic crescut
E. s nu perturbe ocluzia
(pag. 9)

15

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

16

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2301095. Avantajele sigilanilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt:


A. eliberarea de ioni de fluor
B. efect fizionomic foarte bun
C. duritate foarte bun
D. timp de priz convenabil
E. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil
(pag. 13)

S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilrii fac parte:


A. curirea suprafeelor dentare cu paste ce conin fluor
B. izolarea
C. gravajul acid al suprafeei de smal cu H3PO4 20- 30%
D. controlul n relaii ocluzale dup efectuarea sigilrii
E. controale periodice
(pag. 14)

S2301097. Timpul de splare a acidului folosit n gravaj este de:


A. 60 secunde dac acidul a fost sub form de soluie
B. 90 secunde dac acidul a fost sub form de gel
C. 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluie)
D. 60 secunde pentru dinii permaneni
E. 120 secunde pentru dinii temporari
(pag. 16)

S2301098. Verificarea sigilrii se poate face:


A. prin examen cu sonda
B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
C. prin inspecie
D. utiliznd izotopi radioactivi
E. utiliznd raze X
(pag. 17)

S2301099. Verificarea sigilrii se poate face:


A. prin examen cu sonda
B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
C. prin inspecie
D. utiliznd izotopi radioactivi
E. utiliznd raze X
(pag. 17)

S2301100. Indicaiile sigilrii sunt:


A. anurile i fosetele ocluzale ale molarilor
B. cnd sonda "aga dar nu sunt alte semne de carie
C. anuri i fosete aberante
D. persoane care prezint semne de activitate carioas sczut
E. anuri i fosete adnci cu proast coalescen
(pag. 22)

S2601101. n sifilisul primar apar urmtoarele modificri:


A. ancru nedureros, care dispare spontan dup 2 sptmni
B. ancru moale, dureros
C. adenopatie regional, dur, nesupurat

16

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

17

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. adenopatie regional masiv, cu abcedare i fistulizare


E. ancrul, care poate aprea oricnd ntre sptmnile 1 i 12 de la contactul infecios
(pag. 179)

S2601102. Consecinele sifilisului teriar sunt:


A. orbire
B. atrofie de esuturi
C. paralizie generalizat progresiv
D. ruptur cardiac
E. arteriopatii obliterante
(pag. 179)

S2601103. Urmtoarele reacii se folosesc n diagnosticul imunologic al sifilisului:


A. reacia de fixare a complementului- Wasserman
B. VDRL
C. FTA-ABS (reacia de imunofluorescen indirect)
D. reacia Ascoli
E. reacia de hemaglutinare pasiv
(pag. 180)

S2601104. n sifilis, bolnavul este contagios:


A. din perioada de incubaie
B. n stadiul primar
C. n stadiul secundar
D. n stadiul teriar
E. n convalescen
(pag. 179, 181)

S2601105. Sifilisul are urmtoarele ci de transmitere:


A. prin obiecte contaminate n 0,1% a cazurilor
B. parenteral, prin transfuzii
C. prin contact sexual
D. prin alptare
E. transplacentar
(pag. 181)

S2601106. n sifilisul secundar putem descrie:


A. leziuni cutanate la 1 an de la contactul infectant
B. leziuni cutanate la 2-3 luni de la contactul infectant, care dispar spontan dup 2 sptmni
C. leziuni la nivel tegumentar i la nivelul mucoaselor
D. erupie cutanat, pruriginoas
E. leziuni neurologice
(pag. 179)

S2601107. Coloraiile care se pot folosi pentru examinarea microscopic a Treponemei pallidum sunt:
A. coloraia Gram
B. coloraia Giemsa
C. coloraia Fontana-Tribondeau
D. impregnarea argentic
E. coloraia simpl cu albastru de metilen
(pag. 178)

17

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

18

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2601108. Anticorpii Wasserman pot s apar:


A. n infecia cu Treponema pallidum
B. n lupus eritematos
C. n infecia cu gonococ
D. n sarcin
E. n poliartrita cronic evolutiv
(pag. 178)

S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie:


A. santurile si fosetele ocluzale ale molarilor
B. santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor
C. santurile si fosetele premolarilor
D. fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti
E. fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti
(pag. 61)

S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice:


A. santuri si fosete adanci in forma de I, anfora, picatura
B. sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
C. sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta
D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
E. dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator
(pag. 61)

S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
A. fluorizarea generala si locala
B. igiena alimentatiei
C. igiena buco-dentara
D. sigilarea santurilor si fosetelor
E. obturatie preventiva cu rasini
(pag. 14)

S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare:


A. sunt materiale de electie
B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
D. nu elibereaza ioni de fluor
E. elibereaza ioni de fluor
(pag. 30)

S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt:


A. au o retentie mai mare la suprafata de smalt
B. asigura o protectie anticarie mai eficienta
C. sunt mai rezistente in timp la uzura
D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt
E. se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare
(pag. 30,34)

S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori:


A. curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor
B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare
C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%

18

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

19

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20%


E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde
(pag. 36)

S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune:


A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37%
B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37%
C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie
D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii
temporari
E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii
temporari
(pag. 37)

S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune:


A. curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa
B. izolarea cu rulouri de vata
C. demineralizarea timp de 60 secunde
D. demineralizarea timp de 120 secunde
E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 46)

S2801117. Znamelo plastia este:


A. o tehnica de lucru neinvaziva
B. o tehnica de lucru invaziva
C. presupune o indepartare minima de tesut dentar
D. presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate
E. este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer
(pag. 47)

S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt:


A. copii cu carii multiple la dintii temporari
B. copii cu dentatie temporara indemna
C. pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta
D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse,
simple sau complicate
E. sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare
(pag. 66)

S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare:


A. Sunt materiale de electie
B. Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare
C. Retentie superioara rasinilor compozite
D. Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua
E. Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.
(pag. 30)

S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite:


A. Controale periodice
B. Prepararea materialului de sigilare
C. Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata
D. Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde
E. Izolarea.

19

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

20

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 35-37)

20

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

21

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2
Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar
BIBLIOGRAFIE:
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare i dezvoltare, Ed. medical, Bucureti, 1995.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:
A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei
B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul
C. forma arcadei in ocluzia acoperita
D. ameliorarea ocluziilor deschise
E. disparitia parafunctiilor
(pag. 444)

S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin


A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade
B. exercitii de respiratie nazala
C. scut lingual
D. placua vestibulara pariala
E. exercitii de propulsie a mandibulei
(pag. 368)

S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin:


A. miscari ale limbii in regiunea faringiana
B. miscari ale limbii in regiunea laringiana
C. trecerea bolului in laringe
D. oprirea bolului in cavitatea bucala
E. patrunderea bolului in esofag
(pag. 355)

S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
(pag. 406)

S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:


A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent
(pag. 411)

S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin:


A. placa palatina cu surub ortodontic

21

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

22

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

scut vestibular
speculim labial
reeducare prin exercitii
kineziterapie generala
(pag. 366)

S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie
consecutive este, desigur, acelasi
D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca
E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii
(pag. 407)

S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului:


A. acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie
prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere
B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn )
C. la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de
ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii
D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraie bucala"
E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului
(pag. 440-441)

S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:


A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. amploarea miscarilor masticatorii;
C. reeducarea functiei masticatorii;
D. introducerea unei alimentatii rationale;
E. corectarea anomaliilor dento-maxilare.
(pag. 344-346)

S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a:


A. presiunii intraorale;
B. presiunii exoorale;
C. presiunii intraorale si exoorale;
D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei;
E. presiunii orbicularului intern superior.
(pag. 437)

S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect:


A. supraocluzia incisiva accentuata;
B. ocluzie minima in zona frontala;
C. ocluzie deschisa frontala;
D. inocluzie transversala;
E. ocluzie inversa incrucisata.
(pag. 443)

S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei:


A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor;
B. inocluzie transversala;

22

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

23

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. inocluzie sagitala;
D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
E. toate aceste variante.
(pag. 439)

S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
mnlte conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
B. bilantul fortelor oro-faciale;
C. parafunctiile;
D. hipertonia sau hipotonia musculara;
E. rezultanta generala a fortelor.
(pag. 444)

S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt:


A. mentonul;
B. sprijinul fetei pe pumni;
C. sprijinul fetei pe palma;
D. sprijinul fetei intre index si police;
E. sprijinul fetei pe dosul mainii.
(pag. 436)

S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza:


A. functia musculara dupa potentialele de actiune;
B. fortele de la nivelul arcadelor dentare;
C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii;
D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii;
E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.
(pag. 412)

S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind:


A. dislalia;
B. sigmatismul;
C. rotacismul;
D. rinolalia;
E. tahilalia.
(pag. 384)

S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult":


A. limba are o pozitie posterioara;
B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
C. arcadele sunt in contact;
D. limba vine in contact cu incisivii superiori;
E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.
(pag. 354)

S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
B. interpozitia limbii catre incisivi;
C. interpozitia limbii catre premolari;
D. varful limbii in contact cu papila incisiva;
E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

23

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

24

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 381)

S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza:


A. maturitatii neuromusculare;
B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;
C. maxilarului superior largit transversal;
D. factorului genetic ereditar;
E. macroglosiei.
(pag. 360)

S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM:


A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian);
B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii;
C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei;
D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala;
E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.
(pag. 365)

S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n:
A. copilul evit s fac micri de propulsie;
B. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 332)

S2102022. Caracteristicile etapei tranziionale a deglutiiei sunt urmtoarele:


A. datorit erupiei incisivilor, limba i ia o poziie superioar lor;
B. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile
dentate;
C. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile
adentate;
D. buzele se nchid reflex;
E. muchii mimicii se relaxeaz.
(pag. 353)

S2102023. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin:


A. contracia muchiului milohioidian i buccinator;
B. contracia muchiului milohioidian i pterigoidian lateral;
C. contracia muchiului milohioidian i unda peristaltic a limbii;
D. unda peristaltic a limbii i contracia muchilor latero-faringieni;
E. greutatea bolului alimentar.
(pag. 355)

S2102024. Examenul clinic al musculaturii:


A. pune n eviden poziia buzelor;
B. volumul limbii;
C. interpoziia limbii;
D. fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia;
E. evideniaz simetria facial.
(pag. 414)

S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu

24

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

25

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

excepia:
A.
B.
C.
D.
E.

pentru a exercita fore corectoare;


pentru a declana n mod reflex contracii musculare;
pentru a declana n mod voluntar contracii musculare;
pentru a genera fore intermaxilare;
pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice
(pag. 416)

S2102026. n A.T.M, n timpul masticaiei, se produc urmtoarele micri, cu excepia:


A. micri n balama;
B. micri de propulsie;
C. micri de lateralitate;
D. micri de lateropulsie;
E. micri de retropulsie.
(pag. 334)

S2102027. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la:


A. nu este posibil contracia muscular;
B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei;
C. efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei;
D. este vizibil contracia, dar lipsete efectul motor;
E. efectul motor este complet contra unei rezistene.
(pag. 415)

S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
A. n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii;
B. sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali;
D. n regiunea central a bolii;
E. la nivelul coroanelor dinilor frontali.
(pag. 357)

S2102029. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz


A. nainte i n jos;
B. napoi i n sus;
C. nainte i n sus;
D. napoi i n jos;
E. n lateral i n sus.
(pag. 355)

S2102030. n timpul deglutiiei normale, muchii buzelor i obrajilor:


A. se contract cu o for important;
B. se contract foarte puin, cu o for mic;
C. se interpun ntre arcade;
D. exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare i a dinilor;
E. nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.
(pag. 357)

S2102031. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin:


A. micri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;
B. micri ale limbii pe palatul dur;
C. micri ale limbii interarcadice;

25

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

26

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. micri ale limbii n regiunea faringian;


E. micri ale vrfului limbii n zona incisiv.
(pag. 355)

S2102032. ntre interpoziiile autotrope nu se regsete:


A. interpoziia buzei inferioare;
B. interpoziia limbii;
C. interpoziia obrajilor;
D. interpoziia degetului;
E. interpoziia buzei superioare.
(pag. 442-443)

S2102033. Micarea de circumducie rezult din combinarea:


A. micrii de lateralitate cu micarea de propulsie i retropulsie;
B. micrii de lateralitate cu micarea n balama;
C. micrii n balama cu micarea de propulsie i retropulsie;
D. micrii n balama cu micarea de lateropulsie;
E. micrii n balama cu micarea de propulsie, retropulsie i cu micarea de lateralitate.
(pag. 334)

S2102034. Numrul de deglutiii efectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
(pag. 357)

S2102035. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia:


A. ntrziere n dezvoltarea general a copilului;
B. aspect palid i suferind al pacientului;
C. ingestia de ap i aer, pentru a uura coborrea bolului alimentar;
D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei;
E. participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.
(pag. 326)

S2102036. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia:


A. nlturarea fenomenelor dureroase;
B. corectarea anomaliei dentomaxilare;
C. reeducarea funcional;
D. introducerea unei alimentaii de consisten crescut;
E. introducerea unei alimentaii raionale.
(pag. 347)

S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia:
A. momentul instalrii;
B. durat;
C. dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
D. dac pasajul nazal este exclus parial;
E. dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.
(pag. 321)

26

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

27

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la:
A. 0-3;
B. 0-4;
C. 0-5;
D. 0-6;
E. 1-6.
(pag. 415)

S2102039. Timpul bucal:


A. este involuntar;
B. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe;
C. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag;
D. la nceputul lui are loc o expiraie (expiraia deglutiiei);
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 350)

S2102040. Timpul faringian:


A. este scurt i autonom;
B. progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului superior al faringelui;
C. faringele este cobort prin contracia muchilor palato-faringian i stilo-faringian;
D. ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la peretele posterior
al faringelui;
E. ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide glota.
(pag. 351)

S2602041. HIV se ataseaza de celule prin:


A. glicoproteina gp41
B. glicoproteina gp120
C. glicoproteina p32
D. glicoproteina p11
E. glicoproteina p17
(pag. 194)

S2602042. Detectarea antigenemiei p24 n infectia HIV se poate realiza prin:


A. Western-Blot
B. aglutinare latex
C. ELISA
D. PCR
E. Rt-PCR
(pag. 207)

S2602043. In infectia primara cu HIV:


A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante
B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante
C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine
D. apar infectii oportuniste
E. virusul nu se gaseste n ganglionii limfatici
(pag. 194)

S2602044. Internalizarea HIV:


A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120
B. se face sub influenta enzimei integraza

27

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

28

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este facilitat de actiunea proteazei


D. este determinata de gp40
E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4
(pag. 195)

S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR):
A. reprezinta cea mai sensibila metoda
B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite
C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange
D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot
E. detecteaza ARN-HIV din plasma
(pag. 208)

S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV


A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale
B. necesita echipament de laborator sofisticat
C. pot fi interpretate dupa cateva ore
D. detecteaza antigenemia p24
E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici
(pag. 206)

S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul
serodiagnosticului infectiei HIV:
A. nu se repeta examinarile serologice
B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni
C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani
D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile
E. se instituie tratamentul antiretroviral
(pag. 206)

S2902048. Pentru activitatea clinico terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara


normal atunci cand:
A. dintii posteriori nu sunt in contact
B. limba se interpune intre dintii posteriori
C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara
D. mandibula este propulsata spre anterior
E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara
(pag. 336)

S2902049. Muschii aparatului dento maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
C. prin intermediul insertiilor pieloase
D. prin intermediul insertiilor osoase
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM
(pag. 377)

S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara
B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare
C. aparatul descompune fortele orizontale

28

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

29

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. aparatul descompune fortele verticale


E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale
(pag. 416)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina:
A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral
B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular
C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual
D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular
E. prognatism mandibular
(pag. 407)

S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:


A. contractii puternice ale musculaturii labiale
B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare
C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare
D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor
E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare
(pag. 437)

S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol:


A. alimentele de consistenta crescuta
B. alimentele moi
C. fructele proaspete
D. cruditaile
E. alimentele lipicioase
(pag. 334)

S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:


A. incisivii au rol in miscarile de propulsie
B. caninii au rol in incizia alimentelor
C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor
D. molarii au rol in triturarea alimentelor
E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor
(pag. 336-337)

S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara
B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare
C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala
D. respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara
E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar
(pag. 329)

S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt:


A. stimularea miscarii de propulsie
B. aerofagie
C. stimularea secretiei salivare
D. diminuarea activitaii glandelor salivare

29

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

30

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. perturbari in dezvoltarea mandibulei


(pag. 332)

S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele:


A. retropulsia mandibulei
B. succiune
C. realizarea unui vid in cavitatea bucala
D. presiune
E. exprimarea laptelui matern din mamelon
(pag. 331)

S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt:


A. corectarea modificarilor morfologice
B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste
C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare
D. folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice
E. mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare
(pag. 415)

S1202059. Se considera deglutitie anormala:


A. deglutitia cu arcadele in contact
B. sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara
C. deglutitie cu arcadele departate
D. deplasarea limbii intre arcade
E. contactul limbii cu buzele
(pag. 358)

S1202060. Terapia maxilotoracica determina:


A. marirea lumenului faringian
B. deplasarea stabila inainte a mandibulei
C. cresterea capacitatii toracice
D. coordonarea ritmului respirator
E. distalizarea mandibulei
(pag. 329)

S1202061. Timpii deglutitiei:


A. timpul bucal voluntar
B. timpul bucal involuntar
C. timpul faringian
D. timpul laringian
E. timpul esofagian
(pag. 351)

S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de:


A. somn
B. veghe
C. repaus
D. postura
E. efort
(pag. 408)

S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:

30

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

31

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

mezializarea mandibulei
aerofagia
evitarea miscarilor de propulsie
reducerea secretiei salivare
absenta stimulilor functionali
(pag. 332)

S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin:


A. actiunile compensatorii ale limbii
B. intermediul insertiilor osoase
C. aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
D. asigurarea echilibrului capului
E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
(pag. 405)

S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibulara functionala
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiratia orala
(pag. 443)

S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor:


A. contractii puternice ale musculaturii labiale
B. cresterea pronuntata a presiunii intraorale
C. existenta unor santuri juxtacomisurale
D. existenta depresiunilor jugale
E. miscarea de propulsie a mandibulei
(pag. 437)

S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durata fiecarei sedinte
C. frecventa obiceiului
D. eruptia intirziata a dintilor
E. inhibarea dezvoltarii mandibulei
(pag. 444)

S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de:


A. ingestia hranei
B. satisfacerea foamei
C. nevoia de somn
D. asigurarea respiratiei orale
E. prognatia mandibulara
(pag. 440)

S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt:


A. bilbiiala
B. sigmatismul
C. dislalia

31

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

32

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. rinolalia
E. rotacismul
(pag. 384)

S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
A. este mult mai evidenta la maxilar
B. este mai putin evidenta la mandibula
C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice
D. subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
a mandibulei
(pag. 405)

S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de
contractia muschilor ridicatori
B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula
C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor
faciale si chiar craniene
D. forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os
E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a
muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
(pag. 408)

S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei
B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale
C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare
D. absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale
E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte
(pag. 437)

S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele:


A. un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza
B. tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschii
mobilizatori
C. Cauhp acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in
etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare
D. poziia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul aciunii buzelor si adaptarilor
funcionale ale muschilor mobilizatori
E. muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale
comandate de catre reflexe tonice
(pag. 408-409)

S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat
prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala
D. interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei
(pag. 443)

32

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

33

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem
afirma urmatoarele:
A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat
B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si
planseu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in
care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza
D. exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de
aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore
(pag. 406)

S1402076. in comportamentele articulatorii anormale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor
B. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori
C. interpozitia limbii catre incisivi
D. interpoziia limbii catre premolari
E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor
(pag. 381)

S1402077. in ocluziile adanci acoperite:


A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului
B. apare o activitate crescuta a maseterului
C. limba ocupa o pozitie mai posterioara
D. cand pleaca de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte
E. cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi
(pag. 364)

S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii


dento-maxilare:
A. ocluzie distalizata
B. ocluzie adanca
C. ocluzie deschisa
D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala
E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala
(pag. 345-346)

S1402079. Timpii deglutitie sunt:


A. timpul I faringian
B. timpul II bucal
C. timpul III esofagian
D. primul timp, timpul bucal
E. timpul II faringian
(pag. 350-351)

S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
A. prognatismul maxilar
B. ingustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular
D. retropoziia mandibulei
E. ocluzia deschisa
(pag. 326)

33

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

34

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt:


A. amplitudinea potentialului electric;
B. intensitatea contractiei musculare;
C. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
D. viteza de transmitere a impulsului nervos;
E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune.
(pag. 412)

S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt:


A. etajul inferior micsorat;
B. profil drept;
C. gnation situat anterior de planul Simon;
D. compresie de maxilar;
E. fanta labiala deschisa.
(pag. 327)

S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-maxilare


presupune:
A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare;
B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste;
C. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice;
D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa;
E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta.
(pag. 415)

S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt:


A. cauze congenitale;
B. alimentatia artificiala;
C. obiceiurile vicioase;
D. respiratia orala;
E. interpozitia limbii intre arcadele dentare.
(pag. 326)

S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la:


A. tonusul de repaus;
B. tonusul de efort;
C. tonusul de postura;
D. tonusul de repaus si de postura;
E. variantele a,b,c sunt corecte.
(pag. 414)

S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt;


A. perioada prenatala:schita functionala;
B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima;
C. perioada primei dentitii abrazate;
D. a II-a dentitie neabrazata;
E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.
(pag. 333)

S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
A. ingustarea maxilarului superior;

34

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

35

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

retropozitia mandibulei;
ocluzia deschisa;
angrenajul invers;
ocluzia inversa incrucisata.
(pag. 326)

S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe:


A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare;
B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone;
C. normalizarea functiilor perturbate;
D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii;
E. rezultate stabile postterapeutice.
(pag. 416-417)

S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt:


A. ingustarea maxilarului superior;
B. retropozitia mandibulei;
C. ocluzia adanca acoperita;
D. ocluzia deschisa;
E. prognatie mandibulara.
(pag. 326)

S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in:


A. semiocluzive;
B. bilabiale;
C. ocluzive;
D. labio-dentale;
E. linguale.
(pag. 377)

S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul in zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul in zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 436)

S1602092. in tratamentul deglutitiei infantile:


A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala;
B. aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare;
C. dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri;
D. se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice;
E. dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii.
(pag. 366)

S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in:


A. copilul evita sa faca miscari de propulsie;
B. ingestia de aer (aerofagie);
C. creste secretia salivara;
D. absenta stimulilor functionali;
E. influente de ordin general.

35

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

36

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 332)

S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin:


A. nu exista decat teoretic;
B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor;
C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus;
D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime;
E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale.
(pag. 437)

S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare in perioada dureroasa.
(pag. 345)

S2102096. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n:


A. relaxarea sfincterului cardial;
B. trecerea bolului alimentar n stomac;
C. contracia sfinterului piloric;
D. declanarea secreiei gastrice;
E. inhibarea secreiei salivare.
(pag. 352)

S2102097. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n:


A. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
B. creterea secreiei salivare;
C. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer (aerofagie);
D. reducerea calitilor nutritive i imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin
general;
E. scderea travaliului muscular.
(pag. 332)

S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
A. efectuarea unor micri masticatorii susinute;
B. creterea secreiei salivare;
C. creterea secreiei gastrice;
D. scderea secreiei salivare;
E. efectuarea unor micri masticatorii lente.
(pag. 343)

S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
A. mrirea suprafeei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
C. absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii;
D. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea micrilor masticatorii.
(pag. 345-347)

S2102100. Bilanul forelor cuprinde:

36

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

37

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

tonicitatea muscular;
masticaia;
fonaia;
deglutiia;
respiraia.
(pag. 406)

S2102101. Deglutiia la nou-nscut:


A. buzele asigur nchiderea etan a cavitii bucale;
B. n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou maxilare,
meninndu-le deprtate;
C. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia limbii n zona frontal;
D. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia, n zonele laterale, a mucoasei jugale i a musculaturii
obrazului;
E. deglutiia cu arcadele deprtate se numete deglutiie de tip infantil.
(pag. 353)

S2102102. Dup Ackermann, perioadele principalelor variaii funcionale masticatorii sunt:


A. perioada prenatal: succiune labioalveololingual;
B. perioada postnatal: schia funcional;
C. perioada primei dentiii abrazate;
D. a doua dentiie neabrazat;
E. a doua dentiie abrazat.
(pag. 334)

S2102103. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt:


A. stereotipul dinamic masticator toctor;
B. stereotipul dinamic masticator frector;
C. stereotipul dinamic masticator intermediar;
D. stereotipul dinamic masticator masseterin;
E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian.
(pag. 335)

S2102104. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora:


A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus;
B. unor cauze congenitale;
C. unei proeminene anterioare a arcadei superioare;
D. unei alptri artificiale;
E. unor obiceiuri vicioase.
(pag. 326)

S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin:


A. reducerea tonusului muscular al unei grupe;
B. mrirea tonusului muscular al altei grupe;
C. efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;
D. micorarea masei musculare prin metode chirurgicale;
E. reinserii musculare.
(pag. 416)

S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
A. forei muchiului;
B. comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;

37

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

38

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. antagonismului dintre forele generate;


D. timpului ct se exercit aceste fore:
E. nu e semnificativ.
(pag. 406)

S2102107. Electromiografia:
A. este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune;
B. este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular;
C. se realizeaz n perioadele de repaus muscular;
D. se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului;
E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.
(pag. 412)

S2102108. n digestie, cavitatea bucal are rol n:


A. prehensiunea alimentelor;
B. deglutiie;
C. impregnarea gastric;
D. fragmentarea alimentelor n vederea deglutiiei;
E. digestia propriu-zis.
(pag. 331)

S2102109. n situaia coexistenei anomaliilor dento-maxilare i a respiraiei orale, se poate pune n


eviden, de la caz la caz:
A. c respiraia oral a precedat i este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;
B. c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale;
C. c amndou s-au instalat i evolueaz paralel ca manifestri ale aceluiai teren predispozant;
D. nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral i anomalia dento-maxilar;
E. nici una din cele de mai sus.
(pag. 329)

S2102110. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii:


A. onduleaz ctre anterior;
B. onduleaz ctre posterior;
C. este asemntoare peristaltismului;
D. separ cavitatea bucal de cea nazal;
E. face contact cu peretele posterior al faringelui.
(pag. 354)

S2102111. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii:


A. se mic n sus i nainte, i face contact cu faa palatinal a incisivilor;
B. se mic n sus i nainte, i face contact cu mucoasa palatinal, imediat n spatele incisivilor;
C. se mic n jos i nainte i ia contact cu faa oral a incisivilor inferiori;
D. se mic nainte i ia contact cu feele orale ale incisivilor;
E. se interpune ntre arcade.
(pag. 354)

S2102112. n timpul erupiei caninilor i molarilor temporari:


A. limba ptrunde ntre arcadele dentare n zona anterioar, contribuind la fixarea unei poziii mandibulare;
B. limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic;
C. iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei;
D. ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt i se trece la
deglutiia somatic;

38

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

39

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. toate rspunsurile sunt corecte;


(pag. 353)

S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
B. prin intermediul inseriilor osoase;
C. prin aplicarea direct a forelor musculare;
D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).
(pag. 405)

S2102114. Intensitatea forei masticatorii depinde de:


A. puterea de contracie a muchilor;
B. pragul de toleran;
C. sensibilitatea muscular;
D. sensibilitatea dentar;
E. suportul osos maxilar.
(pag. 341)

S2102115. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce:


A. nclinarea palatinal a dinilor superiori;
B. nclinarea vestibular a dinilor inferiori;
C. nclinarea vestibular a dinilor superiori;
D. nclinarea oral a dinilor inferiori;
E. vestibularizarea dinilor superiori i inferiori.
(pag. 407)

S2102116. Particularitile stadiului bucal la tipul adult de deglutiie sunt:


A. vrful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
B. sagital, ntre vrful limbii i faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm;
C. prile laterale ale limbii sunt n contact cu coletul dinilor laterali superiori;
D. palatul moale atinge dorsumul lingual;
E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 354)

S2102117. Reflexul masticator iniial:


A. este tactilogustavokinestezic;
B. este tactilokinestezic;
C. este caracterizat prin micri de sugere;
D. este caracterizat prin secreie salivar;
E. este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.
(pag. 333)

S2102118. Respiraia oral intervine asupra dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin:


A. aciune direct asupra bolii;
B. compresiune asupra pereilor laterali ai maxilarului superior prin intermediul muchilor obrazului;
C. mpiedicarea aciunii de compresie a limbii asupra pereilor laterali ai bolii;
D. modificri n comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei i limbii, cu
tulburri n dezvoltarea transversal;
E. dezechilibru ntre presiunea negativ a inspiraiei nazale i hipertensiunea expiraiei bucale.
(pag. 324-325)

39

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

40

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii:
A. legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor;
B. predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
D. variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 326)

S2102120. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia:


A. timpul bucal;
B. timpul faringian;
C. timpul epiglotic;
D. timpul esofagian;
E. timpul gastric.
(pag. 350-351)

S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizeaz prin:


A. fa prelungit;
B. fant labial nchis;
C. compresiune de maxilar;
D. lipsa vegetaiilor adenoide;
E. tendin alergic.
(pag. 327)

S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciaz:


A. n funcie de rezistena pe care o opune la deget;
B. n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete;
C. n funcie de rezistena pe care o opune la police;
D. n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei;
E. n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.
(pag. 415)

S2102123. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze:


A. faza de atac;
B. faza de orientare;
C. faza periocluzal;
D. faza juxtaocluzal;
E. faza de ocluzie.
(pag. 337)

S2102124. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dento-maxilare,


intervin pe mai multe ci:
A. datorit activitii insuficiente, musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt mai puin dezvoltate;
B. abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipsete sau este foarte redus;
C. secreia salivar este mai crescut;
D. migrarea orizontal i vertical a dinilor;
E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 344)

S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
A. arhitectonicii speciale

40

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

41

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

structurii osului maxilar


functiilor glandulare
tesutului venos erectil
pozitiei mandibulare
(pag. 318)

S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
A. reglarea cantitatii de aer
B. umectarea si sterilizarea aerului
C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structura osului alveolar
E. tulburari de eruptie dentara
(pag. 321)

S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect


A. o actiune directa asupra boltii palatine
B. lipsa de eficienta a buzei superioare
C. retroalveolodontia superioara
D. ocluzia adanca acoperita
E. efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale
(pag. 323)

S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente


A. copilul executa miscari de retropulsie
B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie)
C. cresterea secretiei salivare
D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei
E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor
(pag. 332)

S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai
A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa
C. aparitia ocluziei adanci acoperite
D. aparitia hipersecretiei salivare
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei
(pag. 341)

S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje
D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
E. prezenta ocluziei echilibrate
(pag. 345)

S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
A. coborarea limbii in planseul bucal
B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. unda peristaltica a limbii

41

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

42

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. unda peristaltica faringiana


(pag. 355)

S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora


A. intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa
B. prezenta tulburarilor rino-faringiene
C. un potential de crestere normal
D. prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii
E. obiceiul vicios de sugere a degetului
(pag. 360)

S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt


A. laringoscopia stroboscopica
B. cinematografia lenta a corzilor vocale
C. ortopantomografia
D. glotografia electrica
E. linguopalatograma
(pag. 370)

S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze


A. faza de departare a corzilor vocale(abductie)
B. faza de neutralitate
C. faza de elongatie maxima
D. faza de apropire(adductie)
E. faza de acolare
(pag. 373)

S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate


A. sigmatismul
B. rotacismul
C. dislalia labialelor
D. rinolalia inchisa
E. disritmiile
(pag. 384)

S2302136. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in


dinamica prin urmatoarele modalitati
A. prin intermediul insertiilor osoase
B. prin inremediul articulatiei temporo-mandibulare
C. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
D. prin pozitia de echilibru a mandibulei
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
(pag. 405)

S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia


A. amplitudinea potentialului electric
B. modificarile de pozitie si forma a organelor componente
C. energia cinetica
D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi
E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi
(pag. 412)

42

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

43

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare


A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe
E. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice
(pag. 415)

S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale


A. declanseaza in mod reflex contractii musculare
B. descompune fortele verticale
C. contribuie la normalizarea functiilor perturbate
D. stimulerea eruptiei dentare
E. expansiunea activa a maxilarelor
(pag. 416)

S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui


A. tonusul labial scazut
B. modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala)
C. retrodentia superioara
D. tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior)
E. prognatia mandibulara functionala
(pag. 439)

S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
A. proalveolodentie superioara
B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare functionala
D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie inversa laterala
(pag. 443)

S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
A. intensitatea si durata cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. pozitia de echilibru a mandibulei
D. bilantul fortelor oro-faciale
E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 444)

S2302143. Prezenta vegetatiilor limfo-epiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina


A. o deplasare inainte a mandibulei
B. intarziere in eruptia dentara
C. prezenta tulburarilor de fonatie
D. o extensie a capului
E. o deplasare distala a mandibulei
(pag. 325)

S2602144. Genomul HIV contine urmatoarele gene structurale:


A. gag
B. nef

43

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

44

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. pol
D. env
E. vif
(pag. 193)

S2602145. Gena gag a genomului HIV codifica:


A. proteina matrice
B. proteaza
C. capsida
D. nucleocapsida
E. reverstranscriptaza
(pag. 193)

S2602146. Genele de maturare ale HIV:


A. sunt importante pentru patogenitate in vivo
B. sunt neesentiale in vitro in culturi de celule
C. promoveaza infectivitatea virionilor (vif)
D. cresc proportia particulelor virale extracelulare (vpu)
E. sunt implicati in relatia cu factori de transcriere celulare (tat)
(pag. 194)

S2602147. Celule tinta pentru infectia HIV productiva:


A. limfocite CD4 pozitive
B. monocite si macrofage CD4 pozitive
C. celule galactosil-cerebrosid pozitive in creier si intestin
D. celulele M in placile Peyer
E. celulele foliculare dendritice in ganglionii limfatici
(pag. 196)

S2602148. Metode imunoenzimatice folosite in serodiagnosticul infectiei HIV:


A. reactii de tip indirect sau cu conjugat anti-IgG uman
B. reactii de tip competitiv sau cu conjugat anti-HIV-IgG
C. reactii de captura care deceleaza clasa IgM de anticorpi
D. reactii de tip sandwich antigenic sau imunometric care determina titrul unor categorii specifice de anticorpi
E. nici una dintre metodele amintite
(pag. 205)

S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt:
A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare
B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare
C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice
D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR
E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR
(pag. 206)

S2602150. Fereastra serologica in infectia cu HIV:


A. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a evidentia ARN-ul viral
B. inseamna lipsa anticorpilor intre momentul infectiei si seroconversiei
C. dureaza intre 2-4 saptamani si 4 luni
D. denota prezenta anticorpilor de tip IgM in ser
E. reprezinta o perioada in care persoana este apta pentru donarea de sange
(pag. 208)

44

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

45

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2602151. Antigenemia p24 in infectia HIV:


A. poate fi determinata cantitativ n domeniul picogramelor
B. se determina prin metoda ELISA
C. este invers proportionala cu numarul limfocitelor CD4
D. este dozata prin PCR
E. nu poate fi detectata n fereastra imunologica
(pag. 207)

S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus
B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii
D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
(pag. 322-325)

S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. racirea aerului
E. activitatea reflexa si senzoriala
(pag. 318-319)

S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta
C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere
D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor
E. cresterea secretiei salivare
(pag. 344)

S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia:


A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii
D. durere
E. cresterea suprafetei de contact ocluzal
(pag. 345)

S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce


A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut
B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut
C. vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut
D. diastema si treme
E. prognatism mandibular
(pag. 358)

S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte:


A. vestibularizarea incisivilor superiori

45

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

46

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

instalarea ocluziei deschise


micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica
ingustarea arcadei superioare
largirea arcadei superioare
(pag. 362)

S2802158. Tulburarile de fonatie:


A. apar la toti pacientii cu AnDM
B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala
C. apar doar in unele AnDM
D. apar datorita unor comportamente musculare anormale
E. nu sunt influentate de tratamentele ortodontice
(pag. 382)

S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin:


A. hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei
C. oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale
D. curbarea marginii bazilare
E. hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente
(pag. 405)

S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale


A. aparatele functionale declanseaza contractii musculare
B. fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor
maxilare
C. aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale
D. aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale
E. recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale
(pag. 416)

S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm


A. dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare
B. dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare
C. sugerea degetului determina prodentie superioara
D. sugerea degetului determina retrodentie inferioara
E. interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor
(pag. 439-440)

S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
A. ocluzie cap la cap
B. supraocluzie incisiva accentuata
C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala
D. modificari ale mucoasei jugale
E. modificari ale mucoasei linguale
(pag. 443)

S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
A. labiale
B. labio palatale
C. labio dentale

46

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

47

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. linguo dentale
E. linguo palatale
(pag. 376)

47

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

85

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5
Tratamentul cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1205001. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:
A. de 40
B. mai mare de 30
C. mai mica de 40
D. mai mica de 25
E. intre 25-35
(pag. 303)

S1205002. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana


A. 30%
B. 35%
C. 72%
D. 69%
E. 40%
(pag. 295)

S1305003. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin


A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
D. PH acid si efecte de iritaie pulpara
E. PH cu valori cuprinse intre 6-9.
(pag. 298)

S1405004. Cavitatiile complexe:


A. implica doua suprafete ale dintelui
B. implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
C. implica o suprafata a dintelui
D. se refera la adancimea cavitailor
E. se refera la ariile anatomice implicate
(pag. 172)

S1405005. Gravarea acida a dentinei se face timp de:


A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde
(pag. 328)

S1405006. Gravarea acida a smaltului se face timp de:


A. 10 secunde

85

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

86

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

15 secunde
20 secunde
30 secunde
60 secunde
(pag. 328)

S1405007. in ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD?


A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a V-a
D. clasa a VI-a
E. clasa a III-a
(pag. 174)

S1405008. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:


A. de la 1% la 13,4%
B. de la 1% la 1,9%
C. de la 1% la 28,6%
D. de la 1% la 6,8%
E. de la 2% la 13,4%
(pag. 326)

S1505009. Cavitatile compuse implica afectarea a:


A. Trei suprafete dentare
B. Mai multe suprafete dentare
C. Doua suprafete dentare
D. O singura suprafeta dentara
E. Patru suprafete dentare
(pag. 172)

S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia
pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
(pag. 301)

S1505011. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:


A. 0.5 micrometri
B. 0.2 micrometri
C. 0.7 micrometri
D. 0.8 micrometri
E. 0.3 micrometri
(pag. 346)

S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact

86

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

87

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective


E. Toate de mai sus
(pag. 176)

S1505013. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:.


A. Remineraliyarea leziunilor incipiente
B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
C. Modificarea dietei
D. Folosirea fluorurilor
E. Toate de mai sus
(pag. 168)

S1605014. Hibridizarea plagii dentinare


A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesiv de umeda
B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentina opaca (zona reaciei vitale) necesita o gravare prelungita (peste 15 secunde)
E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reteaua de
colagen se prabuseste
(pag. 346)

S1605015. Peretii unei cavitati


A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
(pag. 167)

S1605016. Planul de tratament in caria simpla


A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de
intreinere si faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
(pag. 167)

S2105017. Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti :
A. Indeprtarea complet a smalului subminat
B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite
C. Indeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezisten
E. Respectarea regulilor de retenie
(pag. 175)

S2105018. Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coad de rndunic
E. Romb

87

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

88

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 175)

S2305019. Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:


A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
B. PH acid i efecte de iritaie pulpar
C. PH aproape neutru i efect sedativ pulpar
D. PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar
E. PH alcalin i efecte de iritaie pulpar
(pag. 298)

S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se
compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent
B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent
C. In masa stratului hibrid
D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid
E. Intre compozit i adeziv
(pag. 339)

S2305021. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:


A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid
B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita
C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita
D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare
E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare
(pag. 338)

S2305022. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:


A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
C. intre adeziv si rasina compozita
D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
E. intre rasina compozita si stratul hibrid
(pag. 338)

S2305023. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:


A. afinitatea pentru substratul tisular
B. gradul de deshidratare dentinara
C. tipul de monomer adeziv
D. tipul leziunii carioase
E. localizarea leziunii carioase
(pag. 332)

S2505024. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)

S2605025. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conine hemul ca i grupare prostetic:
A. Clorofila

88

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

89

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Mioglobina
Imunoglobulinele
Superoxid dismutaza
Ceruloplasmina
(pag. 519)

S2605026. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Substratele chimice
B. Enzimele serice
C. Ionii
D. Diverse porfirine
E. Proteinele plasmatice
(pag. 520)

S2605027. n biosinteza hemului, principala etap de control enzimatic se realizeaz la nivelul:


A. Porfobilinogen dezaminazei
B. Uroporfirinogen III cosintetazei
C. Uroporfirinogen decarboxilazei
D. Ferochelatazei
E. -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS)
(pag. 525)

S2605028. Cea mai frecvent form de porfirie este:


A. Porfiria cutanea tarda
B. Porfiria acut intermitent
C. Porfiria variegata
D. Coproporfiria ereditar
E. Protoporfiria
(pag. 527)

S2605029. Produsul de catabolism al hemului, oxidat i cu caracter aciclic, legat nc de globin,


este...:
A. Biliverdina
B. Bilirubina
C. Verdoglobina
D. - hidroxihemina
E. Hem oxigenaza
(pag. 529)

S2605030. Bilirubina este hidrosolubilizat prin conjugarea cu acid glucuronic a ...:


A. Resturilor Metil
B. Resturilor Vinil
C. Albuminei
D. Resturilor propionil
E. Urobilinogenului
(pag. 532)

S2605031. Activitatea hepatic a glucuronil-transferazei este indus de:


A. Aspirin
B. Antibiotice
C. Hipoalbuminemie

89

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

90

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Urobilinogen
E. Fenobarbital
(pag. 533)

S2905032. Conform clasificarii anatomo-topografice, cavitatea de clasa I se defineste


A. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza pe suprafetele proximale ala incisivilor si caninilor cu
pastrarea unghiului incizal
B. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor
C. rezulta in urma tratamentului cariilor ce evolueaza in cele doua treimi ocluzale vestibulare si palatinale ale
frontalilor maxilaro
D. raspunsuri corecte a,b,c.
E. rapunsuri corecte b si c
(pag. 173)

S2905033. Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:


A. ameloplastia
B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale
C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
E. nici un raspuns corect
(pag. 178)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1205034. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
A. efect bacteriostatic
B. rezistenta la compresiune optima
C. alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
D. rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
(pag. 297)

S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali
B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali
C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp
D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic
E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30"
(pag. 328)

S1205036. Avantajele lacurilor dentare sunt:


A. izoleaza termic
B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
C. rezista in mediul oral
D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare
E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
(pag. 294)

S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
A. Opti Bond

90

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

91

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

One Coat Bond


Clearfil Liner Bond2
Syntac Sprint
Tenure
(pag. 328,343,341)

S1205038. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele


A. izolare termica necorespunzatoare
B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
C. lipsa rezistentei mecanice semnificative
D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
E. alcalinitatea crescuta
(pag. 296)

S1205039. Factorul C:
A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in
straturi succesive cat mai mici
B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un
perete dentar
E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete
libere ale obturatiei
(pag. 323)

S1205040. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul;


A. benzen
B. sandarac
C. copal
D. clorbutanol
E. colofoniu
(pag. 294)

S1205041. Primerii au rolul de:


A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
B. umectare intima a fibrelor de colagen
C. colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
(pag. 332)

S1205042. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare:


A. nu se modifica decat cu 1-2%
B. creste la valoarea de 8,2%
C. creste la valoarea de 13,4%
D. se mareste calibrul canaliculelor dentinare
E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
(pag. 326)

S1205043. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin;


A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
B. raport marit pulbere/lichid
C. raport scazut pulbere/lichid

91

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

92

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza


E. contact prematur cu lichidele bucale
(pag. 304)

S1305044. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla


A. Biocompatibilitatea
B. Adezivitatea la dentina
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
D. Reducerea microinfiltraiei marginale
E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
(pag. 299)

S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa
scade sub 1mm
(pag. 301)

S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
(pag. 300)

S1305047. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:


A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
B. Biocompatibilitatii pulpare
C. Efectului antibacterian
D. Obligativitatii condiionarii plagii dentinare
E. Capacitatii de izolare termica
(pag. 320)

S1305048. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:


A. Obturatii coronare adezive cu compozit
B. Obturatii coronare adezive cu amalgam
C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare
E. Sigilarea curativa a plagii dentinare
(pag. 323,324)

S1305049. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:


A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei
restante este mai mica de 2 mm
B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei
restante este mai mica de 0,5-1 mm
C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe

92

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

93

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

plaga dentinara
D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
(pag. 295)

S1305050. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:


A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ora de la spatulare
B. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
D. Adeziune chimica la smal si dentina
E. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
(pag. 309)

S1305051. Regulile generale ale unei hibridizari optime includ


A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
C. Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
D. Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
E. Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
(pag. 346)

S1305052. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece


A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare
B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare
C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride
D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de obturaie de baza
E. Au contractie mare de priza
(pag. 313)

S1405053. Avantajele prepararilor multiple sunt:


A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
B. conduce la castigare de timp
C. necesita un numar redus de instrumente
D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
E. scad pretul de cost al tratamentului
(pag. 184-185)

S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
(pag. 173-174)

S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata,
daca:
A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
B. dinti ce au si alte restaurari corecte
C. accesibilitate directa

93

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

94

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. pacient tanar, sanatos


E. dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
(pag. 315)

S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
A. in cavitati profunde
B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cand se doreste realizarea controlului cariei
D. la dini cu leziune carioasa minima
E. in cavitati punctiforme
(pag. 178-179)

S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rasinii adezive
(pag. 327)

S1505058. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:


A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza
E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
(pag. 297)

S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a
putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
(pag. 175)

S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)

S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
(pag. 328)

94

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

95

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1505062. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:


A. Sub coafajele indirecte
B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
(pag. 295)

S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza
in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E. Tipul dietei
(pag. 171)

S1505064. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:


A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
B. Necesita o uscare moderata
C. Nu exista riscul de supraumectare
D. Marja foarte mica de toleranta tehnica
E. Larga utilizare
(pag. 342)

S1505065. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un substrat depinde de:


A. Masa moleculara
B. Temperatura
C. Vascozitate
D. Timpul de actiune
E. Afinitatea pentru substrat
(pag. 330)

S1605066. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate


A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
C. cavitati simple: implica o singura suprafata
D. cavitai compuse: implica doua suprafee
E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
(pag. 172)

S1605067. Compomerii
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala
prealabila aplicarii primerului
(pag. 346)

S1605068. Hibridizarea dentinei uscate


A. permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat

95

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

96

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

nu exista riscul de supraumectare


necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie
apoasa
(pag. 342)

S1605069. Lacurile dentare (varnish-urile)


A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
(pag. 294)

S1605070. Linerii
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
(pag. 296)

S1605071. Obiectivele prepararii cavitatilor


A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate
D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
(pag. 171)

S1605072. Obturatia de baza


A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face,
printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara
C. substituie dentina alterata
D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara
E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare
(pag. 302)

S1605073. Prepararea cavitatilor


A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si
premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si
orala
E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali
(pag. 172)

S1605074. Primeri autogravanti


A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare

96

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

97

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare
cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
(pag. 345)

S1605075. Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura


A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui
E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
(pag. 167)

S2105076. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :


A. Bizotatoare de prag gingival
B. Toporiti de smal
C. Freze fisur fr vrf i tietur transversal
D. Freze diamantate
E. Freze fisur cu tietur transversal
(pag. 181-182)

S2105077. La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii :


A. Porelan
B. Acrilat
C. Compozite
D. Silicat
E. Incrustaii
(pag. 182)

S2105078. Unde converg prismele de smal :


A. In fosete
B. In anuri
C. La cuspizi
D. La crestele marginale
E. In fisuri
(pag. 181)

S2305079. ndicatiile lacurilor dentare:


A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii
C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe
plaga dentinar
D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei
restante este mai mic de 0,5-1 mm
E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei
restante este mai mic de 2 mm
(pag. 294-295)

S2305080. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati:


A. Efect bacteriostatic
B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil

97

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

98

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei
D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei
E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen
(pag. 297)

S2305081. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje:


A. rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
B. Reducerea microinfiltraiei marginale
C. Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite
D. Adezivitatea la dentin
E. Biocompatibilitatea
(pag. 299)

S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
(pag. 300)

S2305083. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana:


A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare
B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei dentare
C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei dentare
D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care acoper pulpa
scade sub 1mm
E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei dentare
(pag. 290)

S2305084. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:


A. Difuzivitatea termic
B. Conductivitatea termic
C. Biocompatibilitatea
D. Modulul de elasticitate
E. Rezistena mecanic
(pag. 302-303)

S2305085. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:


A. Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic
B. Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic
C. PH 6 dup 48 de ore
D. Modul de elasticitate crescut
E. Rezisten mecanic mare
(pag. 304)

S2305086. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele:


A. Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc
B. Adeziune chimic la smal i dentin
C. Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz
D. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic

98

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

99

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare


(pag. 309)

S2305087. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati:


A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia marginal
B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea
unor soluii de fosfat de calciu
C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat
D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit mrete rezistena la compresiune permind includerea unei
cantiti mai mari de pulbere
E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an
(pag. 319)

S2305088. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece:


A. Au contracie mare de priz
B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz
C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride
D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la
fracturare
E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la
fracturare
(pag. 313)

S2305089. Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita:


A. Capacitii de izolare termic
B. Obligativitatii condiionrii plgii dentinare
C. Efectului antibacterian
D. Biocompatibilitii pulpare
E. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
(pag. 320)

S2305090. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele:


A. Sigilarea curativ a plgii dentinare
B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare
C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
D. Obturaii coronare adezive cu amalgam
E. Obturaii coronare adezive cu compozit
(pag. 323-324)

S2305091. Pentru o hibridizare optima sunt necesare:


A. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
B. Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
C. Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
D. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
E. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
(pag. 327)

S2305092. Tehnicile de hibridizare includ:


A. Hibridizarea pe smalt
B. Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
C. Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv

99

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

100

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 340-345)

S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
(pag. 339)

S2505094. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeelor vestibulare
E. Suprafeelor orale
(pag. 174)

S2605095. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conin hemul ca i grupare prostetic:
A. Hemoglobina
B. Clorofila
C. Mioglobina
D. ATP-aza
E. Citocromul aa3
(pag. 519)

S2605096. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Toate proteinele plasmatice
B. Hemproteinele
C. Porfirinele
D. Enzimele plasmatice
E. Parametrii echilibrului acido-bazic
(pag. 520)

S2605097. Biosinteza hemului are loc cu intensitate mare n:


A. Mduva osoas
B. Mucoasa intestinal
C. Ficat
D. Splin
E. Toate esuturile
(pag. 521)

S2605098. Controlul biosintezei hemului la nivelul -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS), se realizeaz:


A. Prin mecanism alosteric
B. Prin inducie / represie
C. Prin modificarea vitezei de sintez a globinei n ribozomii specializai
D. De ctre un Aporepresor
E. Excesul de hem este un inhibitor alosteric
(pag. 525)

S2605099. Principalele manifestri clinice ale Porfiriei cutanea tarda sunt:


A. Fotosensibilitate cutanat

100

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

101

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tulburri de vedere
Tulburri abdominale
Tulburri renale
Tulburri neurologice
(pag. 527)

S2605100. Legarea bilirubinei la albumin poate fi inhibat de o serie de medicamente, cum ar fi:
A. Barbiturice
B. Sulfamide
C. Acidul acetilsalicilic
D. Unele antiinflamatoare
E. Substane de contrast
(pag. 532)

S2605101. Compuii colorai rezultai n urma degradrii finale / intestinale a hemului, sunt:
A. Urobilinogenul
B. Urobilina
C. Stercobilinogenul
D. Stercobilina
E. Biliverdina
(pag. 534)

S2605102. Sindromul Crigler Najjar tip I se caracterizeaz prin:


A. Incapacitatea ficatului de a sintetiza UDP-glucuronil transferaza, p.
B. Hiperbilirubinemie indirect
C. Hiperbilirubinemie direct
D. Conjugrile altor compui dect bilirubina, nu sunt alterate
E. Ptrunderea bilirubinei n sistemul nervos central produce encefalopatia toxic (kernicterul)
(pag. 535)

S2905103. Stabilirea conturului marginal reprezinta:


A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
D. se realizeaza cu instrumente de mana
E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii
(pag. 173)

S2905104. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:


A. presiune minima
B. rapiditate
C. caldura frictionala aproape zero
D. control complet al instrumentului folosit
E. nici un raspuns corect
(pag. 180)

S2905105. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:


A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
B. sub coafajele indirecte
C. sub bazele cu CIS
D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite

101

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

102

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 295)

102

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

122

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 7
Etiopatogenia cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1507001. Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii
de agenti odontopatogeni:
A. Herpex simplex tipul 1
B. HIV
C. Lactobacili
D. Levuri
E. Toate de mai sus
(pag. 42)

S1507002. Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin:


A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
B. Reducerea continutului mineral total
C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
D. Modificari morfologice
E. Cresterea continutului mineral
(pag. 34)

S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
A. Fosfati si bicarbonati
B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
C. Legat de proteinele bogate in prolina
D. Legat de amilaza salivara
E. Toate de mai sus
(pag. 37)

S1507004. Functiile salivei sunt urmatoarele:


A. Regleaza pH-ul bucal
B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal
C. Digestiva
D. Excretorie
E. Toate de mai sus
(pag. 35)

S1507005. Volumul zilnic al secretiei salivare este de:


A. 1,5-2 l
B. 0,5-1,5 l
C. 0,5-1 l
D. 0,5-2 l
E. 1-2 l
(pag. 36)

S1607006. Functiile salivei

122

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

123

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

ofensiva (anihilarea florei patogene)


absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
digestiva (prin amilaza salivara)
(pag. 35)

S1607007. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului


A. apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
B. apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
C. prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestor
perturbari
D. poate fi cauzata alimentaia saraca in hidroxiapatita
E. dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
(pag. 33)

S1607008. Saliva
A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
C. contine lipide: mucina, staterina
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
E. contine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)

S2107009. Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul su plasmatic :


A. 10-20 %
B. 20-30%
C. 30-50%
D. 50-60%
E. 60-70%
(pag. 38)

S2107010. Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este :


A. 0,15-0,20 ml/minut
B. 0,25-0,35 ml/minut
C. 0,35-0,45 ml/minut
D. 0,45-0,55 ml/minut
E. 0,55-0,65 ml/minut
(pag. 36)

S2307011. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind:


A. teoria chelatiunii
B. teoria chimica
C. teoria parazitara
D. teoria enzimatica
E. teoria proteolizei-chelatiunii
(pag. 71)

S2307012. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind:


A. teoria proteolitica
B. teoria chimico-parazitara

123

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

124

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. teoria neurodistrofica
D. teoria proteolizei-chelatiunii
E. teoria enzimatic-reflexa
(pag. 73)

S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfati de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamina B1
E. vitamina B6
(pag. 74)

S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari
biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic
E. compozitia fluidului gingival
(pag. 73)

S2507015. Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
(pag. 33)

S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 idioia amaurotic infantil) este determinat de
deficitul de:
A. Sfingomielinaz
B. Hexozaminidaz A
C. Galactocerebrozidaz
D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidaz
(pag. 448)

S2607017. Boala Gaucher este determinat de deficitul de:


A. Sfingomielinaz
B. Hexozaminidaz A
C. Galactocerebrozidaz
D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidaz
(pag. 448)

S2607018. Materia prim pentru sinteza colesterolului este:


A. Glucoza
B. Acizii grai
C. Corpii cetonici
D. Acetil-CoA

124

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

125

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. ATP-ul
(pag. 450)

S2607019. Enzima cheie n calea de biosintez a colesterolului este:


A. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) reductaza
B. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) sintetaza
C. Epoxidaza
D. Ciclaza
E. Farnezil pirofosfat sintetaza
(pag. 452)

S2607020. Principalul transportor de colesterol esterificat n plasm, este:


A. Chilomicronii
B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL)
C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL)
D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL)
E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 464)

S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL):
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 461-462)

S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat:
A. LPL din esutul adipos
B. LPL din muchii scheletici
C. LPL din miocard
D. LPL din glanda mamar
E. LPL plmn
(pag. 462)

S2607023. Care dintre clasele de lipoproteine realizeaz transportul invers al colesterolului, de la


esuturile extrahepatice la ficat:
A. Chilomicronii
B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL)
C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL)
D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL)
E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 467)

S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in
urmatoarele proportii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
(pag. 37)

125

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

126

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2907025. Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este


A. terenul, flora microbiana, alimentatia
B. saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
C. igiena bucala, alimentatia
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns corect
(pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1207026. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt
adevarate:
A. este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
B. este principalul sistem tampon salivar de repaus
C. este cel mai puternic sistem tampon salivar
D. are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
E. are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
(pag. 40)

S1207027. Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate:


A. un strat organic ce contine bacterii
B. este formata din proteine si glicoproteine
C. este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
D. este primul strat al placii
E. se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
(pag. 53)

S1207028. Care dintre afirmatiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevarate:


A. produce glicoziltransferaza si fructoza/transferaza, care sunt polizaharide extracelulare
B. este la fel de cariogen ca si celelalte specii de Streptococi orali
C. este cel mai cariogen streptococ oral
D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol in sinteza de polizaharizi extracelulari
E. nu sintetizeaza polizaharide extracelulare decat in cantitati reduse
(pag. 57)

S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt
adevarate:
A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important
B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana
(pag. 37)

S1207030. In categoria indulcitorilor calorici fac parte:


A. aspartamul
B. xilitolul
C. zaharina
D. sorbitolul
E. palatinaza
(pag. 51)

126

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

127

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1207031. Leucotoxina salivara este:


A. o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
B. un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
C. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
D. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
(pag. 42)

S1207032. Lichidul bucal este alcatuit din:


A. numai din saliva
B. transudat al mucoasei bucale si santului gingival
C. saliva
D. secretii gastrice si regurgitatoare
E. mucus nasofaringian
(pag. 35)

S1207033. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora:


A. factorilor retentivi bucali
B. vascozitatea crescuta a salivei
C. consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
D. ritmului scazut al secretiei salivare
E. consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
(pag. 46)

S1207034. Secretia salivara:


A. este constanta pe tot parcursul zilei
B. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat parotida
C. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat
glanda submandibulara
D. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
E. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
(pag. 36)

S1207035. Staterina este:


A. o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
B. favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
C. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
D. o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
E. o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol
remineralizant
(pag. 39)

S1207036. Volumul zilnic al secretiei salivare globale:


A. este de 0,3-0,5 l/zi
B. este de 0,5-1,5 l/zi
C. este de 0,5-0,8 l/zi
D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
(pag. 36)

S1307037. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de

127

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

128

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

variatiile ph-ului
ritmul secretiei salivare
valoarea initiala a pH-ului bucal
consumul de alimente acide
vascozitatea salivei
(pag. 40)

S1307038. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din


A. Streptococi
B. Lactobacili
C. Nocardia
D. Candida albicans
E. Treponema pallidum.
(pag. 57)

S1307039. Functiile salivei sunt


A. reglarea ph-ului bucal
B. clearance
C. lubrefianta
D. stimularea neodentinogenezei
E. excretorie
(pag. 36)

S1307040. Lichidul bucal contine


A. saliva
B. transudat al mucoasei bucale si gingivale
C. exudat din pungi parodontale
D. limfa dentinara
E. mucus nazofaringian
(pag. 35)

S1307041. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de


A. carenta in vitamina A
B. carenta in vitamina C
C. prezenta oligoelementelor in dieta
D. principiile nutritive
E. dereglari hormonale
(pag. 33)

S1307042. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari


hormonale
A. hipofizectomia experimentala
B. nanismul hipofizar
C. insuficienta tiroidiana
D. insuficienta paratiroidiana
E. hormonii sexuali
(pag. 35)

S1307043. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de


A. carenta in calciu si fosfor
B. prezenta fluorului
C. boli infecto-contagioase

128

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

129

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. carenta in vitamina D
E. dereglari hormonale.
(pag. 34)

S1307044. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:


A. ritmul scazut al secretiei salivare
B. vascozitatea crescuta a salivei
C. factori retentivi bucali
D. concentratia mica a fluorului salivar
E. concentratia mica a Ig A salivara
(pag. 46)

S1307045. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc


frecventa cariei dentare la sobolani
A. fluor
B. bor
C. cupru
D. seleniu
E. molibden
(pag. 33)

S1307046. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor


A. lapte
B. branzeturi
C. grasimi
D. ceaiuri
E. cafea
(pag. 50)

S1507047. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:


A. Ritmul secretiei salivare
B. Contraceptivele orale
C. Reologia bucala
D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
E. Valoarea initiala a pH-ului bucal
(pag. 40)

S1507048. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:


A. Ciclamatul
B. Sorbitolul
C. Aspartamul
D. Xilitolul
E. Lycasinul
(pag. 51)

S1507049. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:


A. Fosfataza acida
B. Alfa amilaza
C. Hialuronidaza
D. Proteinaze
E. Kalicreina
(pag. 39)

129

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

130

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale
cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E. Fosfataza acida
(pag. 40)

S1507051. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:


A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
(pag. 38)

S1507052. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:


A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. Inhibarea adeziunii microbiene
C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
D. Vascozitatea si adeziunea unor produse
E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
(pag. 43)

S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii
bucale de catre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
(pag. 41)

S1507054. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:


A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
C. Ritmul scazut al secretiei salivare
D. Vascozitate crescuta a salivei
E. Periajul dentar la sfarsitul mesei
(pag. 46)

S1607055. Etiopatogenia cariei


A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in
timpul masticatie dar nu previn caria
(pag. 31)

130

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

131

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1607056. Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar


A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
(pag. 32)

S1607057. Lichidul bucal


A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata
(pag. 35)

S1607058. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului


A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara
B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor
C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida
D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale
(pag. 34)

S1607059. Proprietati antimicrobiene ale salivei


A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
(pag. 41)

S1607060. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste
B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de
tipul de preparat culinar care contine zahar
D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de
rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat
de zahar
(pag. 44)

S1607061. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza
timpului de clearance prelungit
D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata
acesteia si blocheaza colonizarea ei

131

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

132

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 44)

S1607062. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei


A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
C. contine cazeina cu efect carioprotector
D. conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
(pag. 50)

S1607063. Saliva
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona
(pag. 36)

S1607064. Substituenti ai zaharului


A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
(pag. 51)

S2107065. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat :


A. Seleniu
B. Molibden
C. Fluor
D. Bor
E. Litiu
(pag. 33)

S2107066. Indulcitorii necalorici sunt:


A. Zaharina
B. Sorbitolul
C. Xilitolul
D. Ciclamatul
E. Aspartamul
(pag. 51)

S2107067. Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt :


A. Aglutininele
B. Kalicreina
C. Anhidraza carbonic
D. Opsoninele
E. Peroxidaza
(pag. 41-43)

S2307068. Remineralizarea smaltului este favorizata de:

132

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

133

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

suprasaturarea salivei in fosfati de calciu


PH alcalin salivar
suprasaturarea salivei in minerale
hipersalivatie
concentratii salivare mari de fluor
(pag. 38)

S2307069. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:


A. participarea la sistemele tampon salivare
B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
C. remineralizare directa a cariilor incipiente
D. blocarea glicolizei
E. inhibarea placii bacteriene
(pag. 38)

S2307070. Sistemele tampon salivare include


A. sistemul fosfat organic
B. sistemul fosfat anorganic
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proetinic
E. sistemul acid carbonic
(pag. 40)

S2307071. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:


A. variatiile PH-ului atins
B. ritmul secretiei salivare
C. valoarea initiala a PH-ului bucal
D. concentratia de imunoglobuline salivare
E. vascozitatea salivara
(pag. 40)

S2307072. Factorii antimicrobieni salivari include


A. lizozimul
B. lactoferina
C. peroxidazele salivare
D. IgG secretorie
E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine
(pag. 41)

S2307073. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:


A. vascozitatea scazuta a salivei
B. continutul scazut de mucina al salivei
C. ritmul scazut al secretiei salivare
D. factori retentivi bucali
E. tipul de hidrocarbonate
(pag. 46)

S2307074. Alimentele cu rol cariprotector includ:


A. faina din cerealele nerafinate
B. faina din cerealele rafinate
C. grasimile
D. cacao

133

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

134

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. branzeturi
(pag. 50)

S2307075. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include


A. xilitolul
B. sorbitolul
C. siropul de porumb
D. zaharul de cuplare
E. aspartamul
(pag. 51)

S2307076. Placa este constituita din:


A. proteine
B. glicoproteine anionice
C. glicoproteine cationice
D. lipide
E. amilaza
(pag. 53)

S2307077. Constituienti ai placii sunt:


A. celule epiteliale
B. leucocite
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. lipide
(pag. 55)

S2307078. Factorii imuni nespecifici include


A. lizozimul
B. lactoperoxidazele
C. lactoferinele
D. Ig A salivare
E. glicoproteine cu greutate moleculara mica
(pag. 61)

S2307079. Apararea specifica depinde in principal de:


A. anticorpii salivari
B. imunoglobulina A
C. imunoglobulina G
D. imunoglobulina M
E. opsonine
(pag. 62)

S2307080. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:


A. terenul
B. flora microbiana
C. alimentatia
D. factori locali
E. factori morfologici
(pag. 31)

S2307081. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:

134

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

135

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

carente in vitamina A in forme usoare


carente in vitamina C la copii
carente in seleniu
carente in vitamina A in forme grave
carente in vitamina C la adulti
(pag. 33)

S2307082. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:


A. carente in calciu
B. carente in fosfor
C. raport calciu/fosfat 2/1
D. raport calciu/fosfat 3/1
E. insuficiente tiroidiene
(pag. 34)

S2507083. Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:


A. Carena n calciu i fosfor
B. Carena n fluor
C. Carena n vitamina D
D. Carena n vitamina E
E. Dereglrile hormonale
(pag. 34)

S2607084. Principalele funcii ale colesterolului n organism sunt:


A. Este element structural al membranelor celulare
B. Substrat energetic pentru celule
C. Este precursorul hormonilor steroidici: corticosuprarenali i sexuali
D. Este precursorul acizilor biliari
E. Este materia prim pentru sinteza calciferolului
(pag. 449)

S2607085. Acizii biliari primari sunt:


A. Acidul colic
B. Acidul glicocolic
C. Acidul taurocolic
D. Acidul chenodezoxicolic
E. Acidul glicochenodezoxicolic
(pag. 457)

S2607086. Principalele metode de separare/caracterizare a lipoproteinelor sunt:


A. Spectrofotometria de absorbie
B. Spectrofotometria de emisie
C. Cromatografia simpl
D. Ultracentrifugarea
E. Electroforeza
(pag. 458)

S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al
receptorului LDL:
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III

135

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

136

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 465)

S2607088. Excesul de colesterol liber intrahepatocitar, exercit urmtoarele funcii:


A. Aciune represiv asupra sintezei de novo a colesterolului (inhib HMG-CoA reductaza)
B. Aciune inhibitorie asupra sintezei receptorului pentru LDL
C. Iniiaz ateroscleroza
D. Regleaz numrul de receptori LDL expui pe suprafaa membranei celulare
E. Regleaz nivelul plasmatic al LDL
(pag. 465-466)

S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile s foloseasc acizii grai ca i substrat
energetic:
A. Fibra muscular striat
B. Fibra miocardic
C. Hematia
D. Neuronul
E. Hepatocitul
(pag. 467)

S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezint risc de aterosleroz accelerat:
A. Tipul I (sindromul chilomicronilor)
B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia)
C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta larg)
D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogen)
E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogen i exogen)
(pag. 468-470)

S2807091. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;


A. Atrofierea organului smaltilui
B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
C. Mineralizare defectuasa a dentinei
D. Microchisturi in organul smaltului
E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
(pag. 33)

S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
(pag. 36)

S2807093. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in


cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

136

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

137

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 36-37)

S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
(pag. 37)

S2807095. Concentratia calciului salivar poate fi influentatade:


A. Regimul alimentar
B. Ponderea secretiei glandelor salivare
C. Ritmul circadian
D. Antagonisti calciului
E. Fibroza chistic a glandelor salivare
(pag. 37)

S2807096. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:


A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence
(pag. 39)

S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
(pag. 47)

S2807098. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe


A. Timpul de clearence prelungit
B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt
C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor
D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor
E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene
(pag. 50)

S2807099. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:


A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5,
B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
C. Stimularea secretiei salivare
D. Reducerea acumulari de placa
E. Este un substituent al zaharului din unele produse
(pag. 51)

S2907100. Caria dentara reprezinta


A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila

137

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

138

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia
acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 33)

S2907101. Functiile salivei sunt


A. functie digestiva
B. reglarea PH-ului bucal
C. mentinerea echilibrului ecologic bucal
D. functie lubrifianta
E. rapunsuri corecte a si c
(pag. 35)

S2907102. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin


A. exacerbarea adeziunii microbiene
B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
C. efect bactericid
D. remineralizarea cariilor incipiente
E. demineralizarea cariilor necavitare
(pag. 43)

S2907103. Placa bacteriana reprezinta


A. un sistem ecologic microbian viguros
B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
(pag. 52)

138

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

158

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 9
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1209001. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar
A. proces carios, care nu a deschis camera pulpara
B. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
C. durere iradiata
D. probe de vitalitate pozitiva
E. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
(pag. 71)

S1309002. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:


A. persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta
unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate
pozitive
B. persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si
dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste
de vitalitate pozitive
C. persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistena durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existena
unui proces carios profund penetrant, percuie in ax pozitiva
E. persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
(pag. 71)

S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul
pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat
(pag. 83)

S1309004. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii:


A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72,81)

S1509005. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
B. Gangrena

158

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

159

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Pulpita cronica ulceroasa


D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
E. Pulpita polipoasa
(pag. 71)

S1509006. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe:


A. Persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
B. Existenta unui proces carios cu deschiderea camerei pulpare
C. Teste de vitalitate negative
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Durere pulsatila
(pag. 71)

S1509007. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe:


A. Caracterul continuu, de mare intensitate al durerii
B. Caracterul pulsatil al durerii
C. Teste de vitalitate negative
D. Hipersensibilitate la percutia in ax
E. Caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii
(pag. 76)

S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:
A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala
B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata
C. Percutia dintelui in ax este dureroasa
D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 73)

S1509009. Modificarile morfologice prezente in hiperemia preinflamatorie sunt:


A. Prezenta vaselor sanguine dilatate si cu pereti grosi
B. Prezenta vaselor sanguine dilatate si ci pereti subtiri
C. Fibroblasti cu volum micsorat
D. Mitocondrii mici si rotunjite
E. Indivizi microbieni evidentiati in pulpa
(pag. 70)

S1609010. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente patiale se face cu:


A. pulpita seroasa patiala
B. pulpita seroasa totala
C. parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
D. hiperemia pulpara
E. pulpita cronica deschisa ulceroasa.
(pag. 79)

S1609011. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmatoarelor semne:


A. persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
B. lipsa durerii la cald
C. existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare
D. existenta in antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv
E. durerea spontana dureaza cateva minute.
(pag. 71)

159

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

160

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne:
A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa
B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta
C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
D. durere violenta spontana
E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)

S1609013. Modificarile morfopatologice in hiperemia preinflamatorie sunt:


A. microbi sunt prezenti in pulpa
B. vasele sangvine au pereti ingrosati
C. apare marginatia leucocitara
D. celulele odontoblastice sunt micsorate ca volum
E. examenul histochimic pune in evidenta lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)

S1609014. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:


A. apar dureri spontane puternice, aproape continue
B. durerile au caracter lancinant
C. durerile cedeaza la calmante
D. apar dureri la patrunderea cu sonda in camera pulpara
E. sensibilitatea la curent electric este crescuta.
(pag. 79-80)

S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
A. Fosfataza alcalina
B. Lacticdehidrogenaza
C. Fosfataza acida
D. Succindehidrogenaza
E. Hialuronidaza
(pag. 73)

S2109016. Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie:


A. Peste o ora
B. Cateva minute dupa indepartarea excitantului
C. Este instantanee
D. Peste un sfert de ora
E. Cat timp actioneaza excitantul
(pag. 73)

S2309017. Clinic, n hiperemia preinflamatorie:


A. camera pulpar este totdeauna deschis
B. durerea apare la intensiti crescute ale stimulilor
C. durerea apare la intensiti mai sczute ale stimulilor
D. durerea persist aproximativ o or dup ndeprtarea excitantului
E. testele de vitalitate sunt negative
(pag. 71)

S2309018. n pulpita seroas parial:


A. percuia n ax este dureroas
B. percuia transversal este dureroas

160

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

161

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. testele de vitalitate genereaz un rspuns slab pozitiv


D. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate crescut
E. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate sczut
(pag. 73)

S2309019. Una din afeciunile de mai jos se numete "turbarea dinilor:


A. pulpita seroas parial
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita purulent total
D. pulpita purulent parial
E. pulpita seroas total
(pag. 75)

S2309020. n pulpita seroas total, durerea nu iradiaz:


A. la dinii vecini
B. la dinii antagoniti
C. n regiunea temporal
D. n regiunea orbital
E. la dinii simetrici
(pag. 75)

S2309021. Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii:


A. caria simpl
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice nchise
(pag. 72,81)

S2309022. Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita seroas parial
C. pulpita seroas total
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita purulent parial
(pag. 75)

S2509023. Timpul de meninere a durerii n hiperemia preinflamatorie pulpar este de :


A. Dispare odat cu excitantul
B. Persisit cteva secunde dup ndeprtarea excitantulu
C. Persisit cteva minute dup ndeprtarea excitantului
D. Persisit o or dup ndeprtarea excitantului
E. Persisit cteva ore dup ndeprtarea excitantului
(pag. 71)

S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficieni precipitani:
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 165)

161

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

162

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2609025. Care dintre clasele de imunoglobuline au activitatea reaginic:


A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609026. Care dintre clasele de imunoglobuline au capacitatea de a traversa placenta:


A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609027. Pentru depistarea rapid a antigenelor microbiene n umori se utilizeaz:


A. Tehnica Mancini
B. Dubla difuziune
C. Contraimunelectroforeza
D. Imunelectroforeza
E. Tehnica n rachet
(pag. 171)

S2609028. Reacia de umflare a capsulei permite identificarea...:


A. bacteriilor n mediul de cultur
B. rapid, direct n prelevate patologice a bacteriilor capsulate
C. toxinelor bacteriene
D. stafilococilor
E. antigenelor microbiene n umori
(pag. 171)

S2609029. Reacia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat n
suspensie:
A. Suspensii de bacterii
B. Proteine serice
C. Imunoglobuline
D. Virusuri
E. Carbohidrai
(pag. 171)

S2609030. Care este cea mai sensibil metod pentru cuantificarea antigenelor i haptenelor:
A. ELISA
B. Imunofluorescena
C. RIA
D. Reacia de fixare a complementului
E. Contraimunelectroforeza
(pag. 177)

S2809031. Simptomatologia in pulpita acuta purulenta totala atesta:


A. Durerea spontana, puternica, aproape continua, iradianta, pulsatila
B. Sensibilitatea la cald este minima

162

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

163

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Durerea cedeaza la calmante locale


D. Nu se elimina puroi la deschiderea camerei pulpare cu sonda
E. Percutia in ax negativa
(pag. 80)

S2909032. Morfopatologic in pulpita cronic deschis ulceroas pe lng un bogat inflamator celular
apare si fibra nervoas din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul:
A. Primul strat
B. Al doilea strat
C. Al treilea strat
D. Al patrulea strat
E. Al cincelea strat
(pag. 83)

S2909033. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente pariale se face cu:


A. Pulpit seroas partial
B. Pulpita seroas total
C. Parodontit apical difuz (acut seroas)
D. Hiperemia pulpar
E. Pulpita cronic deschis granulomatoas
(pag. 79)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1209034. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza:
A. caracterului continuu al durerii
B. calmarii temporare prin lichide calde
C. testelor de vitalitate reduse
D. sensibilitatii la percutia in ax
E. aparitia picaturii de puroi
(pag. 79)

S1209035. In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta:


A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
B. percutia in ax dureroasa
C. dureri vii, localizate
D. percutie transversala nedureroasa
E. teste de vitalitate intens pozitive
(pag. 73)

S1209036. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. pulpite acute coronare
B. hipersensibilitate dentinara
C. hiperestezia dentinara
D. parodontite apicale acute
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 71)

S1209037. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita acuta seroasa totala

163

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

164

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. pulpita purulenta partiala


D. pulpita purulenta totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 74)

S1209038. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu;


A. pulpita cronica deschisa ulceroasa
B. gangrena pulpara
C. necroza pulpara
D. polipul gingival
E. granulomul intern Palazzi
(pag. 87)

S1209039. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:


A. caracterului continuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. sensibilitatii la percutia in ax
E. prezentei cavitatii carioase profunde
(pag. 76)

S1209040. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza:


A. persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
B. teste de vitalitate pozitive
C. semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
D. existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
E. sensibilitate la percutia in ax
(pag. 71)

S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice
D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
E. exotoxinele bacteriilor
(pag. 70)

S1209042. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata:


A. a) prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschiderea larga a camerei pulpare
B. pereti subtiri, chiar fracturati ai cavitatii
C. palpare cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutie in ax si transversala negative
(pag. 85)

S1209043. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala apar:


A. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins
B. marginatie leucocitara intensa
C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie
D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare
E. vascozitate pulpara redusa
(pag. 72)

164

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

165

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1209044. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate evolua spre


A. pulpita acuta purulenta partiala
B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata si cu caracter subacut
C. necroza pulpara
D. gangrena pulpara
E. parodontita apicala cronica granulomatoasa
(pag. 90)

S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente, insuportabile
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
(pag. 75)

S1209046. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:


A. se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
B. procesul inflamator se desfasoara lent
C. prezinta imagini radiologice bine conturate
D. majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
E. modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
(pag. 90)

S1309047. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu:


A. caria dentara simpla
B. pulpita seroasa coronara
C. pulpita seroasa totala
D. pulpita purulenta coronoradiculara
E. parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 79)

S1309048. Diagnosticul diferential in pulpita seroasa partiala se face cu:


A. caria simpla dentara
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta seroasa totala
D. pulpita purulenta pariala
E. pulpita purulenta totala
(pag. 74)

S1309049. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:


A. ulceroasa
B. polipoasa
C. scleroatrofica
D. hiperplazica
E. propriu-zisa
(pag. 80)

S1309050. Granulomul intern al lui Palazzi:


A. este o pulpita cronica deschisa polipoasa
B. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa

165

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

166

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica


D. poate fi localizata coronar si/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
(pag. 92)

S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
A. dintii vecini
B. dintii antagonisti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporala
E. zona orbitala
(pag. 75)

S1309052. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele pulpopatii:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpite seroase partiale acute
C. pulpite seroase totale
D. pulpite purulente pariale acute
E. pulpite purulente totale
(pag. 76,80)

S1309053. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu:


A. pulpita seroasa partiala
B. pulpita seroasa totala
C. necroza pulpara
D. fracturi ale dintelui
E. parodontita apicala cronica
(pag. 92)

S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea:
A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testari ale vitalitaii dintelui, dar la intensitai mari ale excitanilor
E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor
(pag. 85)

S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii:
A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72-81)

S1409056. Diagnosticul pozitiv in pulpita acita seroasa partiala:


A. Caracterul ocalizat al durerii
B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore
C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece
D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 74)

166

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

167

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1409057. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:


A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
C. Amputatia devitala
D. Extirparea vitala
E. Extractia dintelui
(pag. 72)

S1409058. Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala:


A. coafaj direct in dublu timp
B. Amputatie vitala
C. Amputatie devitala
D. Extirpare vitala
E. Extractia dintelui
(pag. 74)

S1409059. Pulpita acuta purulenta partiala - Diagnostic pozitiv


A. Durere pulsatila
B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece
C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare
D. Percutie in ax dureroasa
E. Durere iradianata
(pag. 79)

S1409060. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv:


A. Durere cu caracter continuu
B. Intensitate mare a durerii
C. Percutie in ax dureroasa
D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa
(pag. 76)

S1409061. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare
C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime
D. Durere spontana nocturna
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 87)

S1409062. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Lipsa durerii si aparitia ei in anumite circumstante
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Teste de vitalitate negative
E. Percutia in ax dureroasa
(pag. 85)

S1509063. Diagnisticul diferential in pulpita acuta seroasa totala se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa partiala
B. Pulpita purulenta totala

167

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

168

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Parodontita apicala acuta seroasa


D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Pulpita cronica granulomatoasa
(pag. 76)

S1509064. Diagnosticul diferential in pulpita acuta purulenta totala se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Pulpita purulenta partiala
D. Gangrena pulpara
E. Parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 80)

S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne:
A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare
B. Exacerbarea durerii la cald
C. Exacerbarea durerii la rece
D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari
E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor
(pag. 79)

S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:
A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate
(pag. 85)

S1509067. Evolutia pulpitei acute purulente partiale este spre:


A. Pulpita purulenta totala
B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa
C. Gangrena pulpara
D. Necroza pulpara
E. Hiperemie preinflamatorie
(pag. 79)

S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele:
A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar
B. Peretii vasculari nepermeabili
C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar
D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale
E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare
(pag. 75)

S1509069. in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de:


A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
B. Gustul sarat
C. Gustul acru
D. Gustul dulce
E. Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
(pag. 71)

168

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

169

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1509070. Tabloul clinic in pulpita acuta seroasa totala prezinta:


A. Durere provocata de un agent extern, violenta, insuportabila
B. Durere cu intensitate ce creste progresiv
C. Exacerbari ale durerii la rece, dulce
D. Exacerbari ale durerii la acru
E. Durere cu intensitate mica
(pag. 75)

S1509071. Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu:


A. Antibiotice endodontal
B. Ozonoterapie
C. Diatermie
D. Extirpare devitala
E. Amputatie vitala
(pag. 80)

S1609072. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente partiale este:


A. celulele situate la distanta de focar nu prezinta leziuni
B. fibrele de colagen sunt integre
C. fibrele nervoase invecinate focarului prezinta detasarea tecii de mielina
D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate
E. celulele sangvine ajung in focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice in raport cu starea lor
functionala.
(pag. 78)

S1609073. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. pulpita cronica deschisa ulceroasa
C. pulpita purulenta partiala
D. pulpita acuta seroasa partiala
E. parodontita apicala acuta.
(pag. 80)

S1609074. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu:


A. polipul gingival
B. pulpita cronica deschisa ulceroasa
C. parodontita apicala cronica granulomatoasa
D. necroza pulpara
E. pulpita totala seroasa.
(pag. 87)

S1609075. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta:


A. vazodilatatie
B. permeabilitate scazuta a peretilor vasculari
C. marginatie leucocitara intensa
D. semne de hipofunctie odontoblastica
E. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei
(pag. 72)

S1609076. in pulpita cronica inchisa hiperplazica se constata:


A. odontoblastii isi pastreaza dimensiunea, dar nucleii sunt micsorati
B. stratul de odontoblasti dispare aproape in intregime, lasand spatii vacuolare

169

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

170

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. micsorarea camerei pulpare si a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei


D. pulpa se transforma intr-un tesut lax de tip primitiv
E. pulpa poate contine zone de degenerescenta hialina sau calcara.
(pag. 91)

S1609077. Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie:


A. durere spontana
B. durerea iradiaza
C. la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
D. usoara hipersensibilitate la testul termic rece
E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)

S1609078. Simptomatologia pulpitei acute seroase partiale este:


A. durere vie localizata la un anumit dinte
B. durerea este continua
C. dintele este modificat la culoare
D. atingerea dentinei cu sonda provoaca o reactie dureroasa
E. percutia dintelui in ax provoaca durere.
(pag. 73)

S1609079. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice inchise este:


A. alaturi de tesutul fibrozat si tesutul de granulatie inchistat se pot constata focare de inflamatie acuta
supurativa
B. tesutul de granulatie poate fi invecinat cu zone de degenerescenta hialina sau calcara
C. odontoblastele au un aspect normal
D. vasele sangvine au aspect normal
E. fibrele nervoase sunt, in mare parte, degenerate.
(pag. 88)

S2109080. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. Caria simpla
B. Hiperestezia dentinara
C. Deschiderea accidentala a camerei pulpare
D. Hipersensibilitatea dentinara
E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
(pag. 71)

S2109081. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase totale se face cu:


A. Nevralgia esentiala de trigemen
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Parodontita apicala acuta purulenta
D. Pulpita acuta purulenta totala
E. Pulpita acuta purulenta partiala
(pag. 76)

S2109082. In pulpita acuta seroasa partiala putem ntlni:


A. Dureri spontane
B. Dureri provocate la cald
C. Dureri iradiate
D. Dureri continue
E. Dureri localizate

170

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

171

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 73)

S2309083. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaz prin:


A. ncetarea durerii dup ndeprtarea stimulului
B. persistena durerii cteva minute dup ndeprtarea stimulului
C. intensitate crescut a durerii
D. intensitate moderat a durerii
E. exacerbarea durerii mai mult la cald i mai puin la rece
(pag. 71)

S2309084. Modificrile morfologice n hiperemia preinflamatorie


A. micorarea volumului odontoblastelor
B. mrirea volumului odontoblastelor i fibroblastelor
C. marginaie leucocitar
D. prezena indivizilor microbieni n pulp
E. scderea activitii metabolice celulare
(pag. 70)

S2309085. Care din urmtoarele afeciuni pulpare poate fi reversibil:


A. pulpita seroas total
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita purulent parial
D. pulpita seroas parial
E. pulpita purulent total
(pag. 71,74)

S2309086. n pulpita seroas parial apare:


A. scderea permeabilitii pereilor vasculari
B. marginaie leucocitar redus
C. marginaie leucocitar intens
D. semne de inactivitate odontoblastic in centrul procesului inflamator
E. hiperfuncie odontoblastic la periferia procesului inflamator
(pag. 72)

S2309087. n pulpita seroas parial:


A. durerea este vie, iradiat
B. durerea este vie, localizat
C. durerea dispare dup ndeprtarea stimulilor
D. durerea poate ine cteva minute
E. durerea poate ine cteva ore
(pag. 73)

S2309088. n pulpita seroas parial:


A. durerea este mai puternic la proba cu clorur de etil
B. durerea este mai puternic la proba cu fuloarul nclzit
C. durerile sunt calmate de ap rece
D. durerile sunt calmate de ap cldu
E. durerea cedeaz la calmante
(pag. 74)

S2309089. n pulpita seroas total:


A. durerea apare ntotdeauna provocat

171

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

172

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

durerea poate s apar spontan


durerea are caracter brutal
durerea poate avea caracter progresiv
durerea cedeaz intotdeauna la calmante
(pag. 75)

S2309090. Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie


A. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect
B. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr-un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaie vital
E. extirpare vital
(pag. 72)

S2309091. Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu:


A. caria dentar simpl
B. pulpita seroas coronar
C. pulpita seroas total
D. pulpita purulent coronoradicular
E. parodontita apical acut purulent
(pag. 79)

S2309092. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele:


A. ulceroas
B. polipoas
C. scleroatrofic
D. hiperplazic
E. propriu-zis
(pag. 80)

S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua
B. Durere pulsatila
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. Sensibilitate la percutia in ax
E. Durere localizata
(pag. 79)

S2309094. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:


A. Pulpita acuta seroasa
B. Pulpita acuta purulenta
C. Fractura coronara
D. Gangrena
E. Pulpita cronica polipoasa
(pag. 85)

S2309095. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe:


A. Caracterul pulsatil al dureri
B. Exacerbare la rece diminuare la cald
C. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare
D. Hipoexcitabilitate
E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat

172

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

173

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 79)

S2309096. In startul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:


A. Fibre conjunctive
B. Limfocite
C. Histiocite
D. Macrofage
E. Pulpa cu structura aparent normala
(pag. 84)

S2309097. Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i complica cu:


A. pulpit seroas parial
B. pulpit seroas total
C. necroz pulpar
D. fracturi ale dintelui
E. parodontit apical cronic
(pag. 92)

S2509098. Indicaiile de tratament n hiperemia preinflamatorie sunt:


A. Coafajul indirect
B. Coafajul direct ntr-un timp
C. Coafajul direct n doi timpi
D. Amputaia vital
E. Extirparea vital
(pag. 72)

S2609099. Anticorpii de tip IgG au aciune:


A. Neutralizant
B. Precipitant
C. Aglutinant
D. Opsonizant
E. Activeaz complementul pe calea alternativ
(pag. 164)

S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au aciune opsonizant i litic (dependent de
complement):
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609101. Reacia de precipitare inelar se utilizeaz:


A. n laboratorul clinic pentru identificarea unor antigene
B. n medicina legal pentru identificarea originii petelor de snge
C. n medicina legal pentru testele de paternitate
D. n controlul alimentelor pentru identificarea originii crnii
E. Pentru dozarea anatoxinelor
(pag. 168)

S2609102. Imunodifuziunea radial simpl (tehnica Mancini) este folosit pentru determinarea
concentraiei:

173

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

174

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Albuminei
Imunoglobulinelor
Proteine ale sistemului complement
Proteinelor totale
Proteinei C reactive
(pag. 169)

S2609103. Tehnica imuno-blotting combin avantajele a trei metode:


A. Separarea electroforetic a proteinelor (antigenelor) n gel
B. Transferul electroforetic al spoturilor proteice (antigenelor) pe membran de nitroceluloz
C. Identificarea proteinelor (antigenelor) prin anticorpi marcai cu enzime sau radionuclizi
D. Separarea cromatografic a antigenelor
E. Identificarea prin contraimunelectroforez a antigenelor
(pag. 178)

S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar n
tehnica ELISA:
A. ATP-aza
B. Hexokinaza
C. Fosfataza alcalin
D. CPK
E. Peroxidaza din hrean
(pag. 177)

S2609105. Reacia de aglutinare n tub se folosete pentru:


A. Cuantificarea anticorpilor n serul pacienilor (serodiagnostic)
B. Confirmarea rezultatelor aglutinrii pe lam
C. Identificarea rapid n prelevate patologice, a bacteriilor capsulate
D. Neutralizarea toxinelor, enzimelor, virusurilor
E. Activitatea opsonizant
(pag. 172)

S2609106. Citotoxicitatea mediat celular implic n mod direct, celulele....:


A. NK
B. Limfocitele elper
C. Limfocitele Tcitotoxic
D. Limfocitele Tsupresor
E. Limfocitele B
(pag. 194)

S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca:
A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare
B. Are o simptomatologie proprie
C. Leziunile sunt minime
D. Leziunile sunt ireversibile
E. Necesita metode particulare de tratament
(pag. 68)

S2809108. Caracterele durerii in hiperemia preinflamatorie se refera la:


A. Este provocata de excitatiile termice si chimice
B. Durerea este mai intensa la cald decat la rece
C. Apare mai ales la dulce

174

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

175

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Dureaza cateva minute de la indepartarea agentului declansator


E. Nu este localizata
(pag. 71)

S2809109. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala releva:


A. Dintele afectat are coloratie anormala
B. Caria profunda are multa dentina ramolita
C. Palparea cu sonda in profunzime este dureroasa
D. Percutia dintelui in ax este dureroasa
E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive
(pag. 73)

S2809110. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se face prin:


A. Durerea spontana, iradianta, vie, lancinanta, in crize prelungite
B. Palparea fina cu varful sondei poate declansa criza dureroasa
C. Percutia in ax nedureroasa
D. Testele de vitalitate negative
E. Coloratia normala a dintelui, cu multa dentina ramolita in procesul carios
(pag. 76)

S2809111. Examenul subiectiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa evidentiaza:


A. Lipsa durerii in general
B. Aparitia de jena dureroasa uneori la masticatie
C. Prin obliterarea cavitatii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute insa mai putin
violente
D. Discrete sangerari dupa periaj sau traume masticatorii
E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice
(pag. 84)

S2809112. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa se face cu:


A. Polipul gingival
B. Necroza pulpara
C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa
D. Gangrena pulpara
E. Pulpitele cronice inchise
(pag. 87)

S2809113. Pulpitele cronice inchise au ca trasaturi comune:


A. Se formeaza in interiorul camerei pulpare inchise
B. Evolutia clinica este asimptomatica
C. Procesul inflamator se desfasoara lent
D. Prezenta tesutului de granulatie
E. Au caracter invadant
(pag. 88)

S2809114. Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa se face cu:


A. Pulpita cronica deschisa ulceroasa
B. Necroza pulpara
C. Gangrena pulpara simpla
D. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa
E. Gangrena pulpara complicata
(pag. 90)

175

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

176

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2809115. Simptomatologia pulpitei cronice inchise hiperplazice releva:


A. Lipsa durerii in general
B. Vaga jena dureroasa uneori
C. Examenul radiologic fixeaza diagnosticul de certitudine
D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 91)

S2909116. Tratamentul in pulpita acut toatal se face cu:


A. Oznoterapie
B. Diatermie
C. Antibiotice endodontal
D. Extirpare devital
E. Amputatie vital
(pag. 82)

S2909117. Trsturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:


A. Se organizeaz si se dezvolt in conditiile unei camere pulpare inchise
B. Procesul inflamator se desfoar lent
C. Prezint imagini radiologice bine conturate
D. Majoritatea au evolutie asimptomatic clinic
E. Modificarea pulpei este caracterizat de prezenta esutului de granulaie
(pag. 88)

S2909118. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise poate apare:
A. n masticatie, cnd alimentele sunt tasate in cavitatea carioas i se exercit presiune in spaiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. n cazul unor reacutizri datorit obliterrii cavittii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare
D. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti obinuite ale excitanilor
E. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti mari ale excitanilor
(pag. 85)

176

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

177

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 10
Necroza i gangrena pulpar
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin;
A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar
D. intereseaza numai teritoriul periapical
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 101)

S1210002. Prin necroza pulpara se intelege:


A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
C. mortificarea septica a pulpei
D. un proces inflamator al pulpei dentare
E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale
(pag. 94)

S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negativ
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ
(pag. 98)

S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt:


A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie
B. Avitaminozele (A si C)
C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic
D. Stari fizioslogice: menstruaia, travaliul prelungit
E. Luxatii cu intruzii
(pag. 99)

S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi:


A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate
B. Luxatii, intruzii
C. Diabet, hipertensiune arteriala
D. Temperaturi mai mari de 75C
E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare:


A. Celulele

177

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

178

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Fibrele conjunctive
Peretii vasculari
Fibrele nervoase
Substanta fundamentala
(pag. 97)

S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe:


A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
C. Teste de vitalitate pozitive
D. Examen bacteriologic pozitiv
E. Durere la excitanti termici
(pag. 101)

S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:


A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara
C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)

S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:


A. Traumatismele dentare
B. Avitaminozele
C. Factori termici
D. Factori chimico-toxici bucali
E. Luxatiile dentare
(pag. 94)

S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este:


A. Dureroasa
B. Sangeranda
C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
D. Usoara, cu accesibilitate facila
E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
(pag. 101)

S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de:


A. Coagularea proteica produsa de arsenic
B. Coagularea proteica produsa de fenol
C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina
D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen
E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)

S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:


A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
B. Durere la excitanti termici
C. Durere la excitanti chimici
D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
E. Durere la percutie in axul dintelui

178

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

179

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva:


A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta florei bacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa
C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)

S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin:


A. Paralizia vasoconstrictorilor
B. Vicierea metabolismului local
C. Staza vasculara prelungita
D. Dilacerarile tisulare
E. Autoliza lizozomala
(pag. 97)

S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara:


A. 45 C
B. 50 C
C. 65 C
D. 75 C
E. 80 C
(pag. 96)

S2310016. Gangrena pulpar simpl:


A. este o mortificare aseptic
B. se datoreaz n special germenilor aerobi
C. se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie
D. intereseaz parodoniul apical
E. are o imagine radiografic caracteristic
(pag. 99)

S2310017. Intre formele de cangren nu figureaz:


A. gangrena umed
B. gangrena uscat
C. gangrena parial
D. gangrena total
E. gangrena de colicvaie
(pag. 101)

S2310018. In gangrena pulpar simpl:


A. testele de vitalitate sunt slab pozitive
B. poate aprea o sensibilitate la lichide fierbini
C. sondarea canalelor este uor dureroas
D. flora microbian este absent
E. apare o sngerare la deschiderea camerei pulpare
(pag. 101)

S2310019. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:


A. Traumatisme cu intensitate redus dar repetate

179

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

180

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Luxaii, intruzii
Diabet, hipertensiune arterial
Temperaturi mai mari de 75C
Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S2310020. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare


A. Celulele
B. Fibrele conjunctive
C. Pereii vasculari
D. Fibrele nervoase
E. Substana fundamental
(pag. 97)

S2310021. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:


A. Este o mortificare aseptic a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals negativ
(pag. 98)

S2310022. Dintre examenele complementare, n gangrena pulpar simpl nu ne ajut:


A. testele de vitalitate
B. forajul explorator
C. radiografia
D. diafanoscopia
E. transiluminarea cu fibr optic
(pag. 98)

S2510023. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:


A. Parodontita apical hiperemic
B. Pulpita acut purulent total
C. Pulpita cronic nchis propriu-zis
D. Parodontita apical purulent
E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 98,99)

S2610024. n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori:


A. controlul relaiilor ocluzale;
B. splarea i uscarea;
C. izolarea;
D. verificarea sigilrii;
E. extensia preventiv.
(pag. 35)

S2610025. Curarea suprafeelor dentare n cursul sigilrii se realizeaz astfel:


A. prin periaj profesional cu peria profilactic i cu pasta format din pulbere de piatr ponce i ap;
B. cu o buleta de vat mbibat n alcool;
C. cu ajutorul unei sonde dentare;
D. prin lefuire cu freze diamantate;
E. prin periajul obinuit cu pasta de dini.

180

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

181

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 36)

S2610026. Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili fa de cei autofotopolimerizabili sunt:


A. materialul se ntrete lent;
B. se ncorporeaz bule de aer;
C. rigiditatea;
D. materialul se ntrete n 10 -20 secunde;
E. se pregtete materialul prin amestecare cu spatula.
(pag. 19)

S2610027. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:


A. se intervine pe dini sntoi;
B. se trateaz cariile dentare;
C. este o metod foarte scump de tratament;
D. este o tehnic non-invaziva;
E. necesit mai multe edine.
(pag. 11)

S2610028. Efectele sigilanilor sunt:


A. blocheaz locusul preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene;
B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale;
C. ofer o protecie minim fa de caria dentar,
D. elibereaz ionii de calciu;
E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat.
(pag. 15)

S2610029. Care afirmaii sunt adevrate:


A. sigilarea cu ciment glass-ionamer este superioar calitativ sigilrii cu materiale speciale (sigilanti);
B. cimenturile glass-ionamer se aplic mai uor dect sigilanii;
C. cimenturile glass-ionamer se aplic mai greu dect sigilanii;
D. cimenturile glass-ionamer au un timp de priz mai scurt dect sigilanii;
E. cimenturile glsass-ionomar nu se finiseaz dup aplicare.
(pag. 32)

S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara
A. Hidroxidul de calciu
B. Formolul
C. Serul fiziologic
D. Neofalina
E. Apa distilata
(pag. 96)

S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizant in necroza pulpar pot fi:


A. Luxatii, intruzii
B. Traumatismele cu intensitate redus repetate
C. Diabet, hipertensiune
D. Temperaturi mai mari de 75 grade C
E. Temperaturi mai mici de 0 grade C
(pag. 97)

S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinant in gangrena pulpar sunt:


A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie

181

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

182

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Avitaminoze
Microorganisme ajunse in spatiul endodontic
Luxatii, intruzii
Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu;
A. parodontita apicala acuta hiperemica
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa)
D. hiperemia pulpara
E. parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt:


A. formolul
B. cresterile mari si bruste de temperatura
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana
D. dezechilibrul circulator
E. flora microbiana din mediul salivar
(pag. 102)

S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara
A. formolul
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
(pag. 96)

S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara:


A. substante toxice fizico-chimice
B. cresterii mari a temperaturii
C. factori microbieni din procesul carios
D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respectiv
E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte
(pag. 96-97)

S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara:


A. uscata
B. umeda
C. simpla
D. complicata
E. hiperemica
(pag. 101)

S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta:


A. coloratie modificata
B. hipersensibilitate si hiperestezie

182

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

183

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. o obturatie mai veche


D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
(pag. 98)

S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. hiperemia pulpara
B. caria secundara recidiva
C. parodontita apicala cronica
D. pulpita cronica
E. necroza pulpara
(pag. 102)

S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte


A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
C. prezenta hiperesteziei dentinare
D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric
E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical
(pag. 101)

S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre:


A. ramane pe o perioada in acest stadiu
B. vindecare spontana
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
D. gangrena pulpara
E. fractura dentara
(pag. 99)

S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:


A. parodontitele apicale acute
B. fracturi corono-radiculare
C. papilita
D. endocardita
E. glomerulonefrite
(pag. 102)

S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara:


A. modificari de culoare a dintelui
B. sondarea canalelor radiculare nedureroase
C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
E. hipersensibilitate dentinara
(pag. 101)

S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Necroza pulpara
D. Gangrena complicata
E. Caria dentara
(pag. 101-102)

183

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

184

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica deschisa
C. Pulpita cronica inchisa
D. Fractura dentara
E. Parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic:


A. Se produce o necroza de coagulare
B. Se produce o necroza de colicvatie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta
D. Pulpa necrozata are aspect uscat
E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu
(pag. 98)

S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre:


A. Parodontita apicala
B. Necroza pulpara
C. Fractura coronara
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radiculara
(pag. 102)

S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara:


A. Este elocvent
B. Poate releva o radiotransparenta periapicala
C. Poate releva ingustarea canalului radicular
D. Poate evidenia existena denticulilor
E. Poate evidentia o usara largire a canalului
(pag. 101)

S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin:


A. tesut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologica cu modificari periapical
C. tesut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere pariala a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt:


A. Streptococi alfa hemolitici
B. Stafilococul alb
C. Stafilococul auriu
D. Gonococi
E. Pneumococi
(pag. 94)

S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in:


A. Necroza pulpara
B. Pulpita cronica deschisa

184

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

185

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Gangrena pulpara
D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )

S1310052. Necroza pulpara:


A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
B. Extirparea devitala este de electie
C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
E. Se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 98)

S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apicala cronica
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 98-99)

S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Fetiditate
C. Dureri la masticatie
D. Teste de vitalitate negative
E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:


A. Modificarilor de culoare a dintelui
B. Testelor de vitalitate negative
C. Percutiei in ax negative
D. Mirosului fetid
E. Insamantarii bacteriene negative
(pag. 98)

S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt:


A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu
B. Se produce infectarea pulpitei necrozate
C. Provoaca rizaliza
D. Duce la fractura dentara
E. Aparitia chistului radicular
(pag. 99)

S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:


A. Cavitatea bucala
B. Chiste de vecinatate
C. Canal radicular lateral
D. Circulatia general prin anacoreza
E. Osul alveolar
(pag. 99)

185

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

186

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontita apicala cronica
C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)

S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa
din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
(pag. 101)

S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D. Diabet zaharat
E. Diabet insipid
(pag. 102)

S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt:


A. Difteroizi
B. Lactobacili
C. Stafilococ auriu
D. Stafilococ alfa-hemolitic
E. Noocardia
(pag. 99)

S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata:


A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar
B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina
C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului
D. Existenta denticulilor
E. Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)

S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
(pag. 100)

S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:


A. Modificarea de culoare a dintelui

186

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

187

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Pierderea marcata de substanta dentara


Durere la percutia transversala a dintelui
Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:


A. Probe de vitalitate termice pozitive
B. Probe de vitalitate electrice pozitive
C. La diafanoscopie, dintele apare transparent
D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite
E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)

S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:


A. modificarea brutala a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare
C. paralizia peretilor vasculari
D. blocarea respiratiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi:


A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)

S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. gangrena simpla
B. parodontita apicala cronica
C. pulpita seroasa partiala
D. pulpita cronica deschisa
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
(pag. 98-99)

S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne:


A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
B. absenta modificarilor radiologice periapicale
C. carie profunda cu camera pulpara deschisa
D. examen bacteriologic negativ
E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)

S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne:


A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare
D. la testul electric raspunsul este pozitiv
E. la percutie rezonanta este mata.

187

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

188

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S1610071. Prin necroza se intelege:


A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor
B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici
C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici.
(pag. 94)

S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:


A. dintele are culoare modificata
B. prezinta hiperestezie
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu
D. probe de vitalitate negative
E. la percutia rezonanta este mata.
(pag. 98)

S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica
C. Parodontita apicala cronica
D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
E. Pulpita cronica deschisa
(pag. 98-99)

S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de:


A. Arsenic
B. Clorura de zinc
C. Trioximetilen
D. Fenol
E. Tricrezolformalina
(pag. 98)

S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de:


A. Tricrezolformalina
B. Papaina
C. Tripsina
D. Antiformina
E. Clorura de zinc
(pag. 98)

S2310076. Necroza de coagulare este secundar


A. aciunii enzimatice
B. creterii hidrofiliei
C. blocrii circulaiei sangvine
D. aciunii arsenicului
E. coagulrii proteice
(pag. 98)

S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin


A. Pulpa uscata

188

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

189

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Pulpa de culoare galben-brun


Consistenta pulpara este redusa
Extirparea se realizeaza in microfragmente
Aparea adesea dupa arsenic
(pag. 98)

S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin:


A. Enzime vegetale
B. Enzime animale
C. Solutii antiseptice
D. Arsenic
E. Bradichinina
(pag. 98)

S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata:


A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular
B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular
C. Existenta denticulilor
D. Lipsa barieri dentino cementoide
E. Uneori largirea lumenului canalului radicular
(pag. 101)

S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt:


A. test de vitalitate negativ
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal
C. camera pulpara inchisa
D. dinte modificat de culoare
E. modificari periapicale pe radiografie
(pag. 101)

S2310081. Gangrena uscata:


A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
B. succeede un traumatism
C. succede actiunii unui agent chimic
D. pereti dentinari alterati profund
E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 101)

S2310082. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu:


A. Gangrena pulpar simpl
B. Pulpita cronic deschis
C. Pulpita cronic nchis
D. Fractura dentar
E. Parodontita apical cronic
(pag. 98)

S2310083. Necroza pulpar:


A. Se trateaz ca pulpit cronic nchis
B. Extirparea devital este de elecie
C. Respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect
D. Nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic
E. Se trateaz ca o gangren pulpar

189

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

190

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S2310084. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:


A. Se produce o necroz de coagulare
B. Se produce o necroz de colicvaie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundent
D. Pulpa necrozat are aspect uscat
E. Pulpa necrozat are un aspect brun-cenuiu
(pag. 98)

S2310085. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Necroza pulpar
D. Gangrena complicat
E. Caria dentar
(pag. 102)

S2310086. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:


A. Necroza pulpar
B. Pulpita cronic deschis
C. Gangrena pulpar
D. Pulpita cronic nchis hiperplazic
E. Pulpita cronic nchis propriu-zis
(pag. 101)

S2310087. Gangrena umed se caracterizeaz prin:


A. esut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologic cu modificri periapical
C. esut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S2310088. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre:


A. Parodontita apical
B. Necroza pulpar
C. Fractura coronar
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radicular
(pag. 102)

S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator
C. Fetiditate (nu este caracteristic)
D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)

S2510090. Evoluia necrozei pulpare se poate face spre:


A. Fractur dentar

190

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

191

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Infectarea pulpei
C. Parodontita apical acut
D. Parodontita apical cronic
E. Pulpita cronic nchis
(pag. 99)

S2610091. Timpii operatori n tehnica sigilrii cu rini compozite sunt:


A. izolarea;
B. bizotarea;
C. extensia preventiv;
D. splarea i uscarea;
E. controlul relaiilor de ocluzie.
(pag. 35)

S2610092. Succesul sigilrii depinde de:


A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru;
B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare;
C. vrsta copilului;
D. profunzimea procesului carios;
E. mrimea suprafeei ocluzale.
(pag. 49)

S2610093. La controlul clinic periodic al sigilrii se pot ntlnii urmtoarele situaii:


A. sigilarea este intact;
B. sigilarea este pierdut parial;
C. sigilarea are microneadaptri, vizibile pe radiografii bite-wing;
D. a aprut un proces carios pe acceai suprafa dentar pe care s-a aplicat sigilantul;
E. sigilantul este pierdut n totalitate.
(pag. 45)

S2610094. Avantajele enameloplastiei sunt:


A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului;
B. permite ptrunderea profund a sigilantului;
C. crete rezistena la uzur a materialului aplicat;
D. asigur o adaptare deficitar la smal;
E. asigur o adaptare mai bun la saml.
(pag. 48)

S2610095. Persoane cu grad nalt de risc carios sunt:


A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
B. pacieni care consum foarte multe fructe;
C. pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri;
D. pacieni handicapai psihic sau fizic care nu pot efectua igiena oral;
E. copiii precolari.
(pag. 62)

S2610096. coala stomatologic scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii:


A. molarii I i II predispui la carie;
B. pacienii cu defecte de dezvoltare, de coalescena;
C. toi molarii I;
D. molarii I i premolarii I;
E. molarii temporari.

191

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

192

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 65)

S2610097. Calitatile unui material de sigilare sunt:


A. fluiditate;
B. priza rapid n condiiile cavitii bucale;
C. biocompatibilitate;
D. s nale ocluzia;
E. s nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)

S2610098. Indicaiile odontomiei profilactice sunt:


A. copii cu policarii i igien oral foarte bun;
B. copii cu policarii i igien oral foarte proasta;
C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii;
D. marmoraii pe suprafeele ocluzale;
E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

S2610099. Sigilarea are urmtoarele indicaii:


A. anuri i fosete adnci n forma de i, amfora, pictura;
B. anuri i fosete adnci cu proasta coalescena;
C. carie profund;
D. carie de adncime medie;
E. sonda agat, dar fr semne de carie dentar.
(pag. 61)

S2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza:


A. Factori generali
B. Factori traumatici
C. Factori termici
D. Factori chimicotoxici
E. Factori microbieni
(pag. 94-95)

S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de:
A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius
C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius
D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)

S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii:


A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare
B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii
C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor
D. Efect coagulant asupra proteinelor
E. Produce paralizia peretilor vasculari
(pag. 97)

S2810103. Arsenicul actioneaza prin


A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare

192

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

193

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Efect coagulant asupra proteinelor


Paralizia peretilor vasculari
Blocarea respiratiei celulare
Depolimerizarea colagenului
(pag. 97)

S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic


A. Celulele prezinta modificari de forma
B. Apare picnoza nucleului
C. Apare cresterea in volum a nucleului
D. Apare vacuolizarea citoplasmei
E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare
(pag. 97)

S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin


A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
(pag. 98)

S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare
B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare
C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
D. Fetiditate
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 101)

S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu


A. Necroza pulpara
B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
C. Pulpita acuta seroasa totala
D. Pulpita acuta seroasa partiala
E. Pulpita purulenta totala
(pag. 102)

S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numar:


A. Umed
B. Uscat
C. Complicat
D. Hiperemic
E. Partial la dinii pluriradiculari
(pag. 101)

S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinnd:
A. Diabet zaharat
B. Glomerulonefrite
C. Endocardite
D. Afectiuni reumatismale
E. Migrene

193

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

194

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 102)

S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)

194

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

195

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 11
Parodontite apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
A. fistulizare
B. vindecare definitiva
C. cronicizare
D. osteomielita
E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)

S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:


A. Este numita timpul mut
B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
C. Este faza de alteraretisulara primara
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile
(pag. 106)

S1311003. Abcesul Phoenix:


A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 98)

S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa


A. in stadiu endoosos
B. in stadiu de fistula
C. in stadiu de hiperemie
D. in stadiu subperiostal
E. in stadiu submucos
(pag. 108)

S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica:


A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare
B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale
C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical
D. Reprezinta faza iniiaala a inflamaiei septului interradicular
E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar
(pag. 104)

S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice:


A. in 90% din cazuri

195

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

196

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

in 20% din cazuri


in 100% din cazuri
in 70% din cazuri
in 50% din cazuri
(pag. 114)

S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu
exceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)

S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este:


A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste
B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta
C. ingustarea spatiului periapical
D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 124)

S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in
care modificarile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
(pag. 106)

S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este


cuprinsa intre:
A. cateva minute si 3-4 ore
B. 3 si 4 zile
C. 2 si 3 ore
D. 10-20 minute
E. cateva saptamani
(pag. 106)

S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)

S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:


A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica)
B. zona exudativa
C. zona de iritatie

196

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

197

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. zona de necroza
E. zona de vindecare
(pag. 119)

S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne:


A. Durere la testele de vitalitate dentara
B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare
C. Stare generala afectata
D. Lipsa durerii la percutia in ax
E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor
(pag. 109)

S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de


necroza de lichefiere este favorizat de:
A. Tensiune mica intratisulara
B. Cresterea pH-ului local
C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica
D. Scaderea infiltratului leucocitar
E. Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)

S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt:


A. Durere de intensitate mica
B. Durere cu caracter lancinant
C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului
D. Strangerea dintilor produce usurare
E. Senzatie de agresiune
(pag. 111)

S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:


A. Necroza pulpara
B. Pulpitele cronice
C. Pulpitele acute
D. Parodontite apicale acute
E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)

S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe:


A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal
B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini
C. Fistulizarea cu eliminare de puroi
D. Modificarea de culoare a dintelui
E. Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)

S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe:


A. Teste de vitalitate pozitive
B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare
D. Adenopatie loco-regionala
E. Imagine radiologica difuza
(pag. 122)

197

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

198

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentara pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei si tegumentelor
D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui
E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)

S1611020. Granulomul chistic reprezinta:


A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)

S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata:


A. vasele sangvine au pereti subtiati
B. leziunea este extinsa in osul alveolar
C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate
E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in:
A. gangrena pulpara simpla
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta purulenta totala
D. pulpita cronica
E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)

S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaza prin:
A. vasoconstrictie
B. lipsa exudatului
C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)

S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata:


A. pereti vasculari ingrosati
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate
C. desociere fibrilara prin depolimerizare
D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat
E. ingustarea spatiilor intertrabeculare.
(pag. 108)

S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic:


A. Actinomicoza

198

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

199

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Adenopatiile supurate
Granulomul epitelial
Osteomielita
TOATE cele de mai sus
(pag. 122)

S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata:


A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
C. Osteita paradentara
D. Parodontita apicala cronica condensanta
E. Abcesul cronic apical
(pag. 114)

S2311027. Parodontita apical acut hiperemic


A. Reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B. Reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale
C. Reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical
D. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular
E. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
(pag. 104)

S2311028. A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului:


A. Este numit timpul mut
B. Este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice
C. Este faza de alterare tisular primar
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaz ntre cteva ore i cteva zile
(pag. 106)

S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu
excepia:
A. Parodontita apical cronic fibroas
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)

S2311030. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:


A. n 90% din cazuri
B. n 20% din cazuri
C. n 100% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri
(pag. 114)

S2311031. Abcesul Phoenix:


A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu

199

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

200

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Este o parodontit apical acut seroas


(pag. 98)

S2311032. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este:


A. Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste
B. Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. ngustarea spaiului periapical
D. Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. . 124)

S2311033. Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut seroas:


A. n stadiu endoosos
B. n stadiu de fistul
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
E. n stadiu submucos
(pag. 109)

S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe baza urmtoarelor
semne:
A. Absena durerii
B. Durere moderat
C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui
(pag. 109)

S2611035. Electromiografia este o metod care apreciaz:


A. funcia musculara dup potenialele de aciune;
B. forele de la nivelul arcadelor dentare;
C. modificri de poziie ale organelor n componena crora intra muchii;
D. modificri de form i dimensiuni ale organelor pe care le inser muchii;
E. forele de presiune exercitate pe feele vestibulare sau orale ale dinilor.
(pag. 412)

S2611036. n timpul articulrii fonetice normale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori;
B. interpoziia limbii ctre incisivi;
C. interpoziia limbii ctre premolari;
D. vrful limbii n contact cu papila incisiv;
E. sprijinul limbii pe faa linguala a incisivilor inferiori.
(pag. 381)

S2611037. n cadrul funciei fonatorii tulburrile de ritm cuprind:


A. dislalia;
B. sigmatismul;
C. rotacismul;
D. rinolalia;
E. tahilalia.
(pag. 384)

200

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

201

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2611038. n mod normal n deglutiia de tip adult:


A. limba are o poziie posterioar;
B. vrful limbii este aezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
C. arcadele sunt n contact;
D. limba vine n contact cu incisivii superiori;
E. limba vine n contact cu treimea ocluzal a suprafeelor orale a dinilor laterali.
(pag. 354)

S2611039. Prelungirea stadiului de deglutiie infantil se datoreaz:


A. maturitii neuromusculare;
B. nclinrii palatinale a incisivilor superiori i a proceselor alveolare;
C. maxilarului superior lrgit transversal;
D. factorului genetic ereditar;
E. macroglosiei.
(pag. 360)

S2611040. Raportul dintre deglutiie i dezvoltarea ap. DM:


A. forele cele mai puternice se declaneaz n stadiul II al deglutiiei (stadiul faringian);
B. timpul I al deglutiiei (stadiul bucal) rmne acelai n cursul vieii;
C. dup erupia dinilor permaneni limba ptrunde ntre arcade n timpul deglutiiei;
D. dac dup erupia dinilor temporari persist deglutiia infantil, situaia se consider anormal;
E. ntr-o deglutiie normal buzele vin n contracie puternic.
(pag. 365)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu
A. pulpita acuta seroasa totala
B. hiperemia pulpara
C. abcesul paroodntal marginal
D. osteomielita maxilara
E. foliculita dintilor inclusi
(pag. 113)

S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urmatoarelor


caracteristici
A. teste de vitalitate pozitive
B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv
C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul
D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul
E. existenta fistulei sau a cicatricilor
(pag. 120)

S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza
urmatoarelor semne
A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat
B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala
C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios
D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat
E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)

201

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

202

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza


A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara
B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor
C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale
D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale
E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei
(pag. 115)

S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt
A. pansamente endodontice iritante
B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal
C. substante devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala
E. agenti microbieni
(pag. 104)

S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt


A. abcesul parodontal
B. parodontita apicala seroasa
C. parodontita apicala difuza (Partsch)
D. parodontita apicala purulenta
E. parodontita apicala hiperemica
(pag. 104)

S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale
C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte
E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)

S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in
stadiul endoosos si subperiostul sunt
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa
B. durere spontana cu caracter pulsatil
C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui
D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv
E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)

S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui
B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
C. durerea cedeaza la calmante obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)

S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata
de
A. durere de mica intensitate intermitenta

202

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

203

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

durerea se accentueaza la decubit


senzatie usoara de egresiune a dintelui
durere cu caracter nevralgiform
lipsa puseelor acute in antecedente
(pag. 114)

S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:


A. Este o osteita apicala cronica
B. Este o parodontita apicala cronica
C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
D. Prezinta 4 zone
E. Cel mai concludent estee examenul radiologic
(pag. 117)

S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa partiala
B. Pulpita acuta seroasa totala
C. Pulpita acuta purulenta partiala
D. Pulpita acuta purulenta totala
E. Pulpita cronica inchisa
(pag. 107)

S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:


A. Foliculita acuta a dintilor inclusi
B. Parodontite apicale cronice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apicala acuta supurata
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte:


A. Absenta
B. Nevralgiforma
C. Senzatie de usoara egresiune
D. Durere cu senzaie de oboseala ddupa masticaie
E. Pulsatila
(pag. 114)

S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:


A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
(pag. 108)

S1311056. Examenul radiologic este elocvent:


A. in parodontita apicala acuta hiperplazica
B. in parodontita apicala acuta seroasa totala
C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze
D. in parodontite apicale cronice
E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza

203

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

204

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 113)

S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase:
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezenta la percutia in ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)

S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:


A. Este diferita functie de factorii etiologici
B. Percutia laterala este pozitiva
C. Percutia in ax este negativa
D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 106)

S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale


acute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicular
B. pungi parodontale
C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
D. microtraumatisme
E. lucrari protetice defectoase
(pag. 105)

S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
(pag. 120)

S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente
si urmatoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secretii seroase pe canal
C. raspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percutia in ax
E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)

S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. pulpita acuta purulenta totala
C. pulpita acuta seroasa partiala
D. pulpita acuta purulenta totala
E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente)
(pag. 107)

S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:

204

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

205

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

pulpitele acute
nevralgiile de trigemen
foliculita acuta a dintilor inclusi
pulpitele cronice
caria simpla
(pag. 109)

S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:


A. granulomul simplu conjunctiv
B. granulomul epitelial
C. pulpita cronica granulomatoasa
D. pulpita seroasa totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 122)

S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor
semne:
A. durere cu caracter acut
B. durere la percutia in ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D. teste de vitalitate pozitive
E. stare generala nemodificata
(pag. 109)

S1411066. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:


A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
C. unor fracturi radiculare
D. unor cai false
E. caracterului durerii
(pag. 115)

S1411067. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:


A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate
B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
D. agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
E. esecuri ale anesteziei
(pag. 104)

S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)

S1411069. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:


A. utilizarea intempestiva a substantelor medicamentoase in timpul tratamentului mecanic de canal
B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare

205

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

206

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. obturarea incorecta a canalului


D. gangrena pulpara simpla
E. caria simpla
(pag. 116)

S1411070. Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele


apicale cronice imbraca trei aspecte:
A. durere cu caracter nevralgiform
B. durere cu senzatie de usoara agresiune
C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
D. durere insuportabila
E. durere lancinata
(pag. 114)

S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre:
A. resorbtie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 112)

S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evolutie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numarul de radacini ale dintelui
E. varsta pacientului
(pag. 111)

S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
B. Sensibilitate la percutia in ax
C. Simptomatologie de pulpita totala
D. Congestia mucoasa in dreptul apexului
E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)

S1511074. Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre:


A. Cronicizare
B. Parodontita apicala acuta purulenta
C. Stoparea procesului inflamator
D. Sinuzita maxilara
E. Adenopatie loco-regionala
(pag. 109)

S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care
au patruns in parodontiul apical:
A. Ace rupte
B. Obturatii de canal cu depasire
C. Resturi de mese de vata
D. Conuri de hartie

206

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

207

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Freze rupte
(pag. 106)

S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti
infectiosi sau chimici, prezinta:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. Senzatia de egresiune a dintelui
C. Senzatia de agresiune a dintelui
D. Durere la agenti fizici
E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)

S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la
parodontita apicala acuta hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E. Acidul cromic
(pag. 105)

S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite apicale acute hiperemice sunt:
A. Compusi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D. Arsenicul
E. Apa oxigenata
(pag. 105)

S1511079. Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt:


A. Lucrari protetice defectuoase
B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare
C. Bruxism
D. Aparate ortodontice incorect adaptate
E. Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice
(pag. 104)

S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului
apical prin:
A. Sustragerea ionilor de calciu
B. Sustragerea radicalilor fosfat
C. Blocarea ionilor de sodiu
D. Blocarea ionilor de fluor
E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)

S1511081. Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta purulenta totala
C. Parodontita apicala seroasa
D. Gangrena pulpara
E. Necroza pulpara

207

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

208

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 107)

S1611082. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase in parodontita apicala este


determinat de urmatoarele particularitati:
A. starea generala a organismului
B. os alveolar cu corticala interna groasa
C. lipsa unui sistem limfatic in zona cervico-faciala
D. calea prin care patrunde agentul agresor
E. tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri
(pag. 103)

S1611083. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu:


A. pulpita totala acuta purulenta
B. abcesul parodontal marginal
C. foliculita dintilor inclusi
D. osteomielita
E. pulpita cronica deschisa acutizata.
(pag. 113)

S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apicala cronica fibroasa
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)

S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpita totala
D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)

S1611086. in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:


A. bruxismul
B. lucrari protetice in subocluzie
C. traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
D. eugenolul folosit in tratamentul endodontic
E. agenti microbieni.
(pag. 104-405)

S1611087. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin:


A. durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanti care cedeaza odata cu cresterea afluxului
sangvin spre extremitatea cefalica
B. adenopatia regionala
C. absenta sensibilitatii la percutia in axul dintelui
D. congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui
E. durerea iradiaza in regiuni invecinate.
(pag. 108)

208

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

209

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1611088. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in infalamtiile parodontiului apical depinde


de urmatorii factori:
A. intensitatea agresorului
B. timpul de actiune al agresorului
C. natura agresorului
D. cantitatea agresorului
E. tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)

S1611089. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv


A. durere vie lancinanta
B. palparea mucoasei in dreptul apexului poate evidentia o usoara sensibilitate
C. la teste de vitalitate la cald se constata sensibilitati
D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa oricarei sensibilitati
E. la examen radiologic se observa o zona de transparenta ce inconjoara apexul.
(pag. 119)

S1611090. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):


A. nodul care deformeaza suprafata mucoasei
B. palparea mucoasei in dreptul dintelui nu este dureroasa
C. teste de vitalitate la cald pozitive
D. teste de vitalitate la rece negative
E. adenopatie regionala cu ganglioni indurati durerosi la palpare.
(pag. 123)

S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Nevralgia de trigemen
C. Pulpita acuta purulenta totala
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)

S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
A. Parodontita apical acuta seroasa
B. Foliculita dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Abcesul parodontal marginal
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)

S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase:
A. Parodontita apicala cronica recidivanta
B. Foliculita acuta a dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)

S2311094. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte:


A. Absent
B. Nevralgiform

209

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

210

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Senzaie de uoar egresiune


D. Durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. Pulsatil
(pag. 114)

S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele


A. Este o osteit apical cronic
B. Este o parodontit apical cronic
C. Se mai numete granulom intern a lui Palazzi
D. Prezint 4 zone
E. Cel mai concludent este examenul radiologic
(pag. 114)

S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:


A. Este diferit funcie de factorii etiologici
B. Percuia lateral este pozitiv
C. Percuia n ax este negativ
D. Este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. 114)

S2311097. Edemul din parodontita apical acut seroas


A. Intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori
B. Intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv
C. Intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori
D. Intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori
E. Intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori
(pag. 108)

S2311098. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. Pulpita acut seroas parial
B. Pulpita acut seroas total
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut purulent total
E. gangrena
(pag. 107)

S2311099. Examenul radiologic este elocvent:


A. n parodontita apical acut hiperplazic
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele faze
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
(pag. 113)

S2311100. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:


A. Foliculita acut a dinilor inclui
B. Parodontite apicale cronice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apical acut supurat
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

210

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

211

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezent o secreie seroas
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezent la percuia n ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)

S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:


A. parodontita apicala acuta purulenta
B. oprirea procesului inflamator
C. cronicizare
D. sinuzita de maxilar
E. cuprinderea apexului dintilor vecini
(pag. 111)

S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta


A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. test de vitalitate negative
(pag. 111)

S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:


A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. Gangrena pulpara simpla
C. Utilizarea arsenicului
D. Obturarea corecta a canalului radicular
E. Antisepticele utilizate pe canal
(pag. 116)

S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superiori
D. Premolarii secunzii superiori
E. molari superiori
(pag. 111)

S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial:


A. nevralgie de trigemen boala de focar
B. sinuzita odontogena
C. abces parodontal marginal
D. reacutizare
E. focar de infectie in boala de focar
(pag. 121)

S2511107. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute difuze se face cu:


A. Pulpitele acute
B. Parodotita apical acut supurat

211

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

212

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dinilor inclui
E. Gangrena pulpar simpl
(pag. 109)

S2611108. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 433-445)

S2611109. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona central;
B. zonele laterale ale prii superioare a feei;
C. zonele laterale ale prii inferioare a feei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabial.
(pag. 436)

S2611110. Dup modul de articulare consoanele sunt clasificate n:


A. semiocluzive;
B. bilabiale;
C. ocluzive;
D. labio-dentale;
E. linguale.
(pag. 377)

S2611111. Interpoziia cu succiune intens se caracterizeaz prin:


A. nu exist dect teoretic;
B. este modalitatea principal de producere a interpoziiilor;
C. apar contracii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus;
D. forele declanate de aceste micri sunt minime;
E. scderea pronunat a presiunii intraorale.
(pag. 437)

S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit:
A. arhitectonicii speciale;
B. funciilor specifice ale epiteliului;
C. inervaiei;
D. funciilor glandulare;
E. esut venos erectil.
(pag. 318)

S2611113. Anomaliile care influeneaz n mod special respiraia sunt:


A. ngustarea maxilarului superior;
B. retropoziia mandibulei;
C. ocluzia adnc acoperit;
D. ocluzia deschis;
E. prognatie mandibular.
(pag. 326)

212

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

213

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2611114. Inconvenientele alimentaiei artificiale constau n special n:


A. copilul evit s fac micri de propulsie;
B. ingestia de aer (aerofagie);
C. crete secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali;
E. influene de ordin general.
(pag. 332)

S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influeneaz masticaia sunt:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. dificultatea efecturii unor micri masticatorii,
C. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea micrilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 345)

S2611116. n tratamentul deglutiiei infantile:


A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dup sine i reeducarea funcional;
B. aparatele ortodontice vor nltura forele anormale exercitate de buzele inferioare;
C. dup ndepartarea aparatului componentul funcional poate fii identic cu cel dinainte n 6% din cazuri;
D. se va mbina reeducarea funcional cu corectarea anomaliilor morfologice;
E. dup ndepartarea scutului lingual se produc schimbri imediate n secvenele nghiirii.
(pag. 366)

S2611117. Ciclul, micarea complet a corzilor vocale, se compune din urmtoarele faze:
A. faza de deprtare a corzilor vocale;
B. faza de contracie a corzilor vocale;
C. faza de elongaie minim a corzilor vocale;
D. faza de apropiere a corzilor vocale;
E. faza de acolare.
(pag. 373)

S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemic sunt:
A. Agentii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci
D. Substante devitalizante
E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal
(pag. 104-105)

S2911119. Parodontita apical seroas (difuz) se caracterizeaz prin:


A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui
B. Adenopatie regional
C. Durere cu caracter lancinant, permanent
D. Cedeaz la calmante obinuite
E. Durerea iradiaz in regiunile invecinate
(pag. 108-109)

S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu:
A. Numrul de rdcini al dintelui
B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respectiv

213

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

214

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Stadiul de evolutie al inflamaiei


D. Vrsta pacientului
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 111)

S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic


conturat pot fi:
A. Granulomul simplu conjunctiv
B. Parodontit apical cronic condensat
C. Parodontit apical cronic cu hipercementoz
D. Osteita paradentar (Merkior)
E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)
(pag. 113-114)

S2911122. Parodontita apical cronic fibroas poate fi determinat de:


A. Gangrena pulpar simpl
B. Carie simpl profund
C. Obturarea incorect a canalului
D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizrii
E. Traumatizrii tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic
(pag. 116)

214

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

235

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13
Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1313001. Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Solutie de clorura de sodiu 7%
(pag. 180)

S1313002. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:


A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
D. Este obligatorie in a treia sedina
E. Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
(pag. 167)

S1313003. O preparatie mecanica corecta a canalului


A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic
(pag. 173)

S1313004. Tehnica "step-back":


A. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare
B. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare
C. este numita si telescopare regresiva
D. este numita si telescopare progresiva
E. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate
(pag. 168)

S1313005. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste:


A. Tehnica standard
B. Tehnica conventionala
C. Tehnica de telescopare regresiva`
D. Tehnica de telescopare progresiva
E. Tehnica prin forte compensate
(pag. 167)

S1313006. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:


A. 1 etapa

235

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

236

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

2 etape
3 etape
4 etape
5 etape
(pag. 158)

S1313007. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:


A. Pana la foramenul apical
B. Pana la constrictia apicala
C. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. Pana la a canalului
E. Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
(pag. 166)

S1413008. Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand


A. avem un canal uscat
B. pulpite cronice
C. pulpite acute purulente, partiale sau totale
D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
E. cand nu putem opri hemoragia
(pag. 170)

S1513009. Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:


A. Introducerea cu acul Lentullo
B. Introducerea cu instrumentar de mana
C. Condensarea cu fuloare de canal
D. Injectarea cu seringa
E. Toate de mai sus
(pag. 200)

S1513010. Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de


urmatorii factori:
A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse
B. Evitarea unor doze insuficiente
C. Evitarea antagonismelor
D. Evitarea rezistentei incrucisate
E. Toate de mai sus
(pag. 187)

S1513011. Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:


A. Acetilcolina
B. Lizozimul
C. Pepsina
D. Neurotoxina
E. Amilaza
(pag. 162)

S1513012. Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:


A. Radacini in baioneta
B. Radacini cu curburi exagerate
C. Cai false interadiculare
D. Implantare deficitara

236

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

237

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Toate de mai sus


(pag. 159)

S1513013. pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:


A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10
(pag. 198)

S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:
A. Antibiotice
B. Nistatin
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E. Corticoizi
(pag. 195)

S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru,
arata rezultate pozitive in:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)

S1613016. Solutia Walkhoff contine:


A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 %
B. monoclorfenol si alcool 10 %
C. P-monoclorfenol, mentol si camfor
D. P-monoclorfenol si tricrezol
E. P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.
(pag. 177)

S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face
ozonoterapia:
A. 7 %
B. 5 %
C. 4 %
D. 3 %
E. 1 %
(pag. 205)

S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:
A. 7,2%
B. 6,8%
C. 5,4%
D. 4,7%
E. 2,4%
(pag. 206)

237

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

238

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2313019. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n


A. 1 etap
B. 2 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
(pag. 158)

S2313020. Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare


A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. Este facultativ pe tot timpul tratamentului
C. Nu este necesar izolarea dintelui dect dup primul pansament oclusiv
D. Este obligatorie n a treia edin
E. Este obligatorie in momentul obturrii radiculare definitive
(pag. 167)

S2313021. Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz


A. Pn la foramenul apical
B. Pn la constricia apical
C. Pn la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical a canalului
D. Pn la a canalului
E. Cu o uoar depire a constriciei apicale
(pag. 166)

S2313022. Tehnica de prepare "Step-back se mai numete


A. Tehnic standard
B. Tehnic convenional
C. Tehnic de telescopare regresiv
D. Tehnic de telescopare progresiv
E. Tehnic prin fore compensate
(pag. 167)

S2313023. Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai sunt
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluie de clorur de sodiu 7%
(pag. 180)

S2313024. O preparaie mecanic corect a canalului:


A. nu este nsoit de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
B. se obine utiliznd aceeai tehnic pentru toat lungimea canalului
C. se obine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesit, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
E. se realizeaz pn la apexul radiologic
(pag. 173)

S2313025. Tehnica "step-back:


A. este o tehnic modern de obturare a canalelor radiculare
B. este o tehnic modern de preparare a canalelor radiculare
C. este numit i telescopare regresiv

238

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

239

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. este numit i telescopare progresiv


E. se indic n canale radiculare cu curburi accentuate
(pag. 168)

S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de:
A. Extirpare n scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut seroas parial
E. Pulpita acut seroas total
(pag. 170)

S2613027. Mandrenul instrumentelor rotative


A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (pies dreapt, cot i turbin)
B. este partea activ a instrumentului
C. este partea pe care se nfileteaz capul frezei
D. este manonul de plastic ce protejeaz capul frezei
E. se adapteaz i fixeaz la piesa de mn
(pag. 187)

S2613028. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot
B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrni din dini provocndu i
fisuri sau chiar fracturi ale smalului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate
(pag. 194)

S2613029. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. dei aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar de infecie prin faptul c
se ncarc cu microorganisme
B. prin cltirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat deoarece sunt mobilizate i
aduse la suprafa microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavitii bucale
C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gura pacientului chiar i dup mai multe ore de la
tratament
D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cretere a incidenei i gravitii urmtoarelor afeciuni:
sinuzita, angina streptococic, bronite etc.
(pag. 196)

S2613030. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este sczut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nclmintea operatorului deci nu-i pericliteaz
sntatea
D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnut sau tuete pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjurtor
(pag. 196)

S2813031. Cloroterapia este indicata in:


A. gangrena pulpara simpla
B. pulpite purulente totale

239

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

240

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. parodontite apicale cronice


D. parodontite apicale acute
E. hiperestezia dentinara
(pag. 211)

S2813032. Grinazole contine:


A. metronidazol
B. penicilina
C. oxid de zinc
D. streptomicina
E. eritromicina
(pag. 195)

S2913033. Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:


A. Crearea accesului la camera pulpara
B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
C. Stabilirea lungimii canalului
D. Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
E. Toate de mai sus
(pag. 160)

S2913034. Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:


A. Manuale
B. Sonice
C. Ultrasonice
D. Cu laser
E. Toate de mai sus
(pag. 166)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1213035. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa
C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
(pag. 158)

S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului
mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare
A. sarea sodica EDTA sol.10%
B. acid sulfuric sol 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
(pag. 162)

S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
A. sistemul giromatic

240

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

241

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Canal Master U
Metoda conversiunii
Canal Finder
Sistemul treptelor consecutive
(pag. 171)

S1213038. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei


pulpare pentru urmatoarele calitati
A. puternic bactericid
B. opreste secretiile persistente din canale
C. se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
D. nu dizolva detritusurile organice necrozate
E. nu are actiune antitoxica
(pag. 198-199)

S1213039. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom


ghida dupa urmatoarele criterii
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei
(pag. 173)

S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
A. pansamente endodontale
B. spalaturi endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
(pag. 210)

S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara se inscriu
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
(pag. 158-159)

S1213042. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele


cerinte ideale(dupa Grossman)
A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid
B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata
C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi
D. sa aiba tensiune superficiana mica
E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale
(pag. 175)

S1213043. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt


A. metoda telemetrica
B. metoda teleacustica

241

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

242

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. metoda clinica
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica
(pag. 163)

S1213044. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se


tine cont de urmatoarele reguli
A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
B. nu se utlizeaza metode mecanice
C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina
sanatoasa
(pag. 160)

S1213045. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode


A. manuale
B. mecanice
C. ultrasonice
D. radiologice
E. compozite
(pag. 166)

S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
(pag. 159)

S1213047. Solutia Walkhoff contine


A. p-monoclorfenol
B. eugenol
C. camfor
D. mentol
E. hidroxid de calciu
(pag. 177)

S1213048. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator


A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara
B. crearea accesului la camera pulpara
C. evidarea continutului gangrenos
D. stabilirea lungimii canalului
E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic
(pag. 160)

S1213049. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in


urmatoarele momente ale tratamentului endodontic
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor
B. inaintea cateterizarii istmului apical
C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare
D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice

242

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

243

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pentru potentarea actiunii acizilor


(pag. 203)

S1313050. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:


A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat
B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat
D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
(pag. 198)

S1313051. Metodele de masurare a canalului radicular sunt:


A. Metoda clinica
B. Metoda clinico-radiologica
C. Metoda radiologica
D. Metode electronice
E. Metoda intepaturii apicale
(pag. 163)

S1313052. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:


A. Metode manuale
B. Metode mecanice
C. Metode sonice si ultrasonice
D. Metoda cu laser
E. Metoda Prophy-jet
(pag. 166)

S1313053. Pasta iodoformata Walkhoff contine:


A. Iodoform
B. Clorfenol
C. Timol
D. Oxid de zinc
E. Formol
(pag. 181)

S1313054. Solutia Chlumsky contine:


A. fenol 30%
B. camfor 60%
C. alcool 10%
D. formaldehida
E. sulfat de bariu 10%
(pag. 178)

S1313055. Solutia Walkhoff contine:


A. Mentol
B. Monoclorfenol
C. P-monoclorfenol
D. Camfor
E. Alcool 10%
(pag. 177)

243

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

244

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
A. aparate analogice
B. aparate audiometrice
C. aparete digitale
D. aparate de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Kuralt
(pag. 165)

S1413057. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:


A. hemofilie
B. diateze hemoragice
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
D. stari fiziologice congestive: menstruatie
E. graviditate
(pag. 166)

S1413058. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:


A. lezarea parodontiului marginal
B. perforarea podelei camerei pulpare
C. cai false radiculare
D. extirparea pulpara completa
E. traumatizarea parodontiului apical
(pag. 170)

S1413059. contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:


A. parodontitele apicale acute
B. cai false la nivelul camerei pulpare
C. prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canale
D. canale care secreta abundent
E. parodontita apicala cronica
(pag. 211-212)

S1413060. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al


gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:
A. este un puternic bactericid
B. are actiune antitoxica
C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru
microflora endodontica
D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un
mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare
E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale
(pag. 199)

S1413061. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:


A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. metode de preparare ale canalului
E. sisteme de canale dupa Weine
(pag. 173)

S1413062. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:

244

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

245

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

metode manuale
metode sonice
metode ultrasonice
ionoforeza
meroda cu laser
(pag. 166)

S1413063. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:


A. coafaj direct sau indirect
B. dupa extirpari in pulpita purulenta
C. in pulpita cronica si in gangrena simpla
D. in parodontitele apicale acute hiperemice
E. dupa spalaturi cu solutii antiseptice
(pag. 211)

S1413064. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontita apicala cronica
C. apexificarea
D. rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii
E. perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de
granulatie
(pag. 201-202)

S1413065. Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazului


A. esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos
B. canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina
C. dinti cu valoare protetica xare nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale
endodontice
D. pacienti apti pentru monitorizare
E. corpi straini imposinili de indepartat din canale
(pag. 208)

S1413066. Indicatiile ionoforezei sunt urmatoarele


A. Hiperestezia dentinara
B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica
C. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale
D. dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode
E. parodontita apicala acuta
(pag. 212)

S1413067. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale


A. incisivii inferiori
B. molarul prim superior
C. premolarul 2 inferior
D. primul si al doilea molar inferior
E. premolarul 1 superior
(pag. 162-163)

S1413068. Mefodele mecanice se bazeaza pe sistemele:


A. sistemul giromatic
B. canal Master U

245

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

246

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. canal Finder
D. sonic Air
E. sisteme ultrasonice
(pag. 171)

S1413069. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt


A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
B. 2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de aoex si se
deschid intr-un singur foramen apical
C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
E. 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
(pag. 163)

S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:
A. Canalul trebuie sa fie umed
B. Diametrul corespunzator al acului
C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu
D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15
E. Largirea excesiva a apexului
(pag. 165)

S1513071. Carbenicilina combate infectiile cu:


A. Bacterii gram-pozitive
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Fusobacterium
D. Enterobacter
E. Bacterioides fragilis
(pag. 188)

S1513072. Formula Cresophenului contine:


A. P-monoclorfenol
B. Formaldehida
C. Dexametazona
D. Timol
E. Gaiacol
(pag. 184)

S1513073. Frecvente anomalii de canale prezinta:


A. Incisivii superiori
B. PM2 inferior
C. M1 superior
D. PM1 superior
E. M2 inferior
(pag. 162)

S1513074. Ledermix-ul contine:


A. Oxid de zinc
B. Marfanil
C. Trimcinolon acetonid
D. Streptomicina
E. Hidroxid de calciu

246

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

247

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 192)

S1513075. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul


gangrenei pulpare contine:
A. Streptomicina
B. Eritromicina
C. Cloramfenicol
D. Hidrocortizon acetat
E. Penicilina G
(pag. 192)

S1513076. Solutia Chlumsky contine:


A. Eugenol
B. Fenol 30%
C. Camfor 60%
D. Alcool 10%
E. Mentol
(pag. 176)

S1513077. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in


urmatoarele situatii:
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului
B. inaintea cateterizarii apexului
C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic
D. in timpul tratamentelor cu antibiotice
E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice
(pag. 203)

S1613078. Compusii cuternari de amoniu:


A. sunt detergenti cationici
B. reduc tensiunea superficiala a solutiilor
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
(pag. 182)

S1613079. in extirparea pulpara:


A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament
C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)

S1613080. in prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:


A. metode sonice
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguratia transapicala
E. metoda cu laser.
(pag. 166)

S1613081. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:

247

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

248

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

metoda clinica
metoda biologica
fulguratia transapicala
metoda clinico-radiologica
metode electronice.
(pag. 163)

S1613082. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante


A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformina
E. EDTA 10 %
(pag. 162)

S1613083. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:


A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstrm fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine.
(pag. 162)

S2113084. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:


A. Tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumsky
D. Clorhexidina
E. Creozotul de mesteacan
(pag. 176-181)

S2113085. Diatermia cu unde medii este indicata n:


A. Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla
B. Parodontita apicala acuta seroasa
C. Parodontita apicala acuta purulenta
D. Fulguratia transapicala a granuloamelor
E. Parodontitele apicale cronice fistulizate
(pag. 203)

S2113086. Pasta iodoformata Walkhoff contine:


A. Oxid de zinc
B. Eugenol
C. Timol
D. Clorfenol
E. Tricrezolformalina
(pag. 181)

S2313087. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu excepia


A. crearea accesului la camera pulpar
B. permeabilizarea i evidarea coninutului gangrenos
C. ndeprtarea dentinei alterate de pe pereii canalului
D. stabilirea lungimii canalului

248

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

249

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. obturarea radicular definitiv in aceeai edint


(pag. 160)

S2313088. Metodele de msurare a canalului radicular sunt


A. Metoda clinic
B. Metoda clinico-radiologic
C. Metoda radiologic
D. Metode electronice
E. Metoda nepturii apicale
(pag. 163)

S2313089. Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt


A. Metode manuale
B. Metode mecanice
C. Metode sonice si ultrasonice
D. Metoda cu laser
E. Metoda Prophy-jet
(pag. 166)

S2313090. Pasta iodoformat Walkhoff conine:


A. Iodoform
B. Clorfenol
C. Timol
D. Oxid de zinc
E. Formol
(pag. 181)

S2313091. Soluia Walkhoff conine:


A. Mentol
B. Monoclorfenol
C. P-monoclorfenol
D. Camfor
E. Alcool 10%
(pag. 177)

S2313092. Soluia Chlumsky conine:


A. fenol 30%
B. camfor 60%
C. alcool 10%
D. formaldehid
E. sulfat de bariu 10%
(pag. 178)

S2313093. Tratamentul Spad


A. reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad
D. utilizeaz past Spad
E. utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide
(pag. 185)

S2313094. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe:

249

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

250

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A.
B.
C.
D.

ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat
solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe msura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe msura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.
(pag. 198)

S2313095. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt


A. efect lent bactericid si fugicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare
(pag. 175)

S2313096. Avantajele terapiei enzimatice sunt:


A. fluidificarea secretiilor
B. facilitarea difuziunii
C. inhibarea microflorei endodontice
D. aparitia fenomenului de rezistenta microbiana
E. mediu nutritiv pentru organisme
(pag. 198)

S2313097. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu


A. puternic bactericid
B. actiune antitoxica
C. stimuleaza secretiile din canale
D. are Ph da 10.5-11
E. nu se rezoarbe
(pag. 198)

S2313098. Indicatiile atibioticelor


A. Coafaj direct sau indirect
B. Dupa extirpari in pulpita seroasa
C. In gangrena simpla
D. In parodontite acute hiperemice
E. Dupa spalaturi cu antiseptice
(pag. 211)

S2313099. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti contine:


A. Eritromicina baza
B. Cloranfenicol baza
C. Streptomicina
D. Hidrocortizon acetat
E. Dexametazona
(pag. 192)

S2513100. Ionoforeza se poate repeta, n funcie de evoluia clinic, dup:


A. 24 ore
B. 36 ore

250

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

251

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 48 ore
D. 60 ore
E. 72 ore
(pag. 209)

S2613101. Pri componente ale instrumentelor rotative


A. gtul (colul)
B. braul
C. capul (partea activ)
D. piciorul (tija)
E. mandrenul
(pag. 187)

S2613102. Gtul sau colul instrumentelor rotative


A. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent i suficient de subire pentru a asigura acces i
vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigura vizibilitate asupra prii
active a instrumentului i manipulare uoar
C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional i translaional
D. are form conic, cu baza mare la nivelul capului i baza mic spre mandren
E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ
(pag. 188)

S2613103. Instrumente rotative


A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare
B. termenul de "form, aplicat unei freze dentare se refer la conturul i silueta capului instrumentului
C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate i manual
D. nainte ca freza s acioneze n dentin, capul su activ trebuie lubrefiat cu vaselin
E. dup natura prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi tietoare sau abrazive
(pag. 188)

S2613104. Frezele sferice


A. cu ct numrul de identificare atribuit de productor frezei este mai mic, cu att freza are o dimensiune
mai redus
B. se folosesc la ndeprtarea esuturilor dure alterate
C. sunt active numai la micri laterale i de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitilor
E. se folosesc la pregtirea reteniei
(pag. 188)

S2613105. Frezele dentare


A. freza par a fost conceput iniial pentru prepararea cavitilor ce urmau a fi obturate cu amalgam
B. freza par a fost imaginat de ctre Dr Sockwell
C. freza cilindric este destinat preparrii cavitilor ce vor fi obturate cu amalgam
D. mulumit unei invenii de ultim or, pot fi acionate i cu ultrasunete
E. freza sferic avea pn de curnd 6, pentru ca noile design-uri s includ 12 sau chiar 40 de lame
tietoare
(pag. 188-189)

S2613106. Instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor


A. beneficiaz de o nomenclatur stabilit de Miller
B. nomenclatura instrumentelor de mn se aseamn unei clasificri biologice i cuprinde trei clase
C. n cadrul nomenclaturii, ordinul reprezint scopul instrumentului, subordinul reprezint maniera de folosire

251

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

252

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

iar clasa reprezint forma prii active


D. sunt compuse din dou pri eseniale: mnerul i gtul activ
E. au un mner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevzut sau nu cu retentiviti
(pag. 190)

S2613107. Instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor


A. toporica deriv din dalt i este un instrument pereche dreapta-stnga
B. dalta se folosete pentru ndeprtarea pulpei coronare n cadrul pulpectomiei i pulpotomiei
C. sunt caracterizate printr o formul format din trei cifre
D. bizotatorul de prag gingival se deosebete de o toporic doar prin limea i lungimea lamei tietoare
E. n cazul n care marginea tietoare este n alt unghi dect 90 fa de lungimea lamei apare o a patra cifr
n cadrul formulei instrumentului
(pag. 191)

S2613108. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative


A. pulpa dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns are o putere de
recuperare mai mare dect pulpa mbtrnit
B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de agresiv
D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea presiunii, tierea intermitent i
folosirea rcirii
E. dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este prompt i intens
(pag. 191)

S2613109. Sisteme de rcire a frezelor


A. spray-ul (ap + aer) este mai avantajos dect rcirea cu ap
B. rcirea cu aer este eficient chiar i n cazul cavitilor n care grosimea stratului de dentin este mai mic
dect 2 mm
C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctura microbian
D. rcirea cu ap este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare
E. n cazul rcirii cu spray, este bine ca apa s fie nclzit la cca 54C
(pag. 191)

S2613110. Diga (rubber-dam)


A. nu este bine acceptat de ctre pacieni
B. nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi
C. se aplic pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
(pag. 203)

S2613111. Diga
A. elimin conversaia inutil i lavajele bucale frecvente
B. asigur o bun vizibilitate
C. este bine tolerat de ctre pacienii astmatici
D. asigur retracia prilor moi
E. protejeaz mpotriva aspirrii i nghiirii instrumentelor
(pag. 203)

S2613112. Izolarea cmpului operator


A. rulourile de vat pot fi meninute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului
B. paralingual, dac exist suficient spaiu, se aplic 2-3 rulouri unul peste altul
C. la maxilar n zona frontal se aplic dou rulouri, de o parte i de alta a frenului

252

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

253

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. ejectorul de saliv elimin att lichidele ct i fragmente solide


E. aspiratorul chirurgical se automenine sau este meninut de ctre pacient
(pag. 201)

S2813113. Pulpomixine contine:


A. sulfat de polimixina B
B. acetat de dexametazona
C. sulfat de framicetina
D. tirotricina
E. sulfat de neomiicina
(pag. 193)

S2813114. In extirparea pulpara:


A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
B. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte
C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice
D. se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui
E. se executa intr-o singura sedinta
(pag. 166-167)

S2813115. Solutia Walkhoff contine


A. mentol
B. camfor
C. p-monoclorfenol
D. fenol pur
E. iodoform
(pag. 177)

S2813116. Ozonoterapia este indicata in:


A. gangrena pulpara
B. parodontite apicale acute
C. tratamentul plagii dentinare
D. coafaj direct
E. pulpite seroase totale
(pag. 211)

S2813117. Ionoforeza este indicata in:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontite apicale cronice
C. parodontite apicale acute
D. canale care secreta abundent
E. prezenta unor corpi straini
(pag. 211)

S2813118. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:


A. pulpite acute seroase totale
B. pulpite acute seroase partiale
C. pulpite cronice
D. pulpite acute purulente totale
E. pulpite acute purulente partiale
(pag. 170)

253

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

254

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2813119. Pasta PBSC contine:


A. penicilina
B. streptomicina
C. conservant
D. marfanil
E. benzoat de sodiu
(pag. 192)

S2813120. Pasta Ledermix contine:


A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicina
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina
(pag. 192)

S2913121. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:


A. Dinti cu malformatii radiculare
B. Dinti cu apexul larg
C. Dinti care au in canale corpi straini
D. Dinti cu cai false interradiculare
E. Dinti cu parodontita apicala cronica
(pag. 159)

S2913122. Anomalii frecvente de canale prezinta:


A. Incisivii inferiori
B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara)
C. Premolarul doi inferior
D. Incisivul central superior
E. Primul si al doilea molar inferior
(pag. 162)

S2913123. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:


A. Utilizeaza o singura radiografie
B. Utilizeaza doua radiografii
C. Se face cu acul introdus pe canal
D. Se face fara a introduce acul pe canal
E. Niciuna de mai sus
(pag. 164)

254

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

255

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1214001. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este
A. ciment fosfat de zinc
B. formula Rickert
C. gutaperca ramolita
D. Endometazona
E. Biocalex-ul
(pag. 243)

S1214002. Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de


A. 200-400 rotatii/minut
B. 400-600 rotatii/minut
C. 600-800 rotatii/minut
D. 800-1000 rotatii/minut
E. 1000-1200 rotatii/minut
(pag. 216)

S1314003. Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:


A. 10 mm
B. 15 mm
C. 20 mm
D. 25 mm
E. 30 mm
(pag. 223)

S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea
conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
(pag. 229)

S1314005. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la


rece, acesta trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala
C. La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala
D. in treimea coronara a canalului
E. in treimea medie a canalului
(pag. 224)

255

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

256

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1314006. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii


(McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La 1,5 mm de constrictia apicala
C. La 2 mm de constrictia apicala
D. La 3-4 mm de constricia apicala
E. La apexul radiologic
(pag. 235)

S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire
a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
(pag. 224-225)

S1414008. Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea


formei varfului
A. 2mm
B. 4 mm
C. 7 mm
D. 8 mm
E. 10 mm
(pag. 225)

S1414009. In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la


distanta urmatoare de constrictia apicala
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
(pag. 232)

S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii
gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
(pag. 229)

S1414011. Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:


A. 80
B. 70
C. 60
D. 50
E. 30-40
(pag. 226)

256

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

257

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1414012. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaza


A. 3-4 sec
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
E. 20 minute
(pag. 225)

S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul
conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala:
A. 1-2 mm
B. 2-3 mm
C. 3mm
D. 3-4 mm
E. 0,5 mm
(pag. 224)

S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a
calibrului plugger / spreader
A. Nr.10
B. Nr.15
C. Nr.20
D. Nr.25
E. Nr 30 si 45
(pag. 228)

S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader
incalzit este:
A. 10-15 sec
B. 30 sec
C. 60 sec
D. 50 sec
E. 70 sec
(pag. 229)

S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de
lucru a canalului pot fi urmatoarele:
A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a
canalului
B. Formarea unui prag
C. Formarea unei cai false
D. Fracturarea unui instrument pe canal
E. Toate de mai sus
(pag. 220)

S1514017. Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt


urmatoarele:
A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Canale scurte
D. Rezorbtii radiculare interne
E. Rezorbtii radiculare externe
(pag. 235)

257

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

258

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1514018. Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:


A. 150-200%
B. 250-280%
C. 300-350%
D. 240-270%
E. 230-260%
(pag. 217)

S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este
urmatoarea:
A. Largirea adecvata a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale
D. Plasarea corecta a varfului canulei
E. Largirea excesiva a canalului radicular
(pag. 237)

S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfecta
C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala
E. Toate de mai sus
(pag. 219)

S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. Variatii volumetrice dupa priza
B. Solubilizare apreciabila
C. Neomogenitatea obturatiei
D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale
E. Toate de mai sus
(pag. 214)

S1614022. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):


A. este mai lenta
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere.
(pag. 234)

S1614023. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:


A. inchidere perfecta a canalelor
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita
C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa
D. are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.
(pag. 243)

S1614024. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:


A. permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri

258

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

259

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila


D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)

S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare
laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
(pag. 226)

S2114026. Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:


A. Contraindicata dupa extirparea devitala
B. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate
C. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare
D. Obturatie de canal neomogena
E. Succes clinic nesigur
(pag. 224)

S2314027. Hand Spreaderele au lungimea parii active de circa:


A. 10mm
B. 15 mm
C. 20mm
D. 25mm
E. 30mm
(pag. 223)

S2314028. La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de condensare lateral la


rece, acesta trebuie s se opreasc:
A. La constricia apical
B. La o distan de 0,5 - 1 mm de constricia apical
C. La o distan de 3-4 mm de constricia apical
D. n treimea coronar a canalului
E. n treimea medie a canalului
(pag. 224)

S2314029. n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se recomand introducerea
conului master:
A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie
B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
D. Dincolo de limita apical
E. Pn n treimea medie a canalului
(pag. 229)

S2314030. La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a gutapercii


(McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc
A. La constricia apical
B. La 1,5 mm de constricia apical
C. La 2 mm de constricia apical

259

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

260

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. La 3 - 4 mm de constricia apical
E. La apexul radiologic
(pag. 235)

S2314031. Contraindicatiile Biocalexului


A. Parodontite apicale cornice
B. Curburi accentuate ale treimii apicale
C. Parodontite apicale cronice fistulizate
D. parodontite apicale acute
E. Gangrena pulpara simpla
(pag. 198)

S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal se face pn la:
A. 1 mm de constricia apical
B. 2 mm de constricia apical
C. 4 mm de constricia apical
D. 5 mm de constricia apical
E. 10 mm de constricia apical
(pag. 232)

S2614033. Planul de tratament n caria simpl


A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur i simplu se prepar cavitile i se obtureaz
B. exist dou tipuri de planuri de tratament: idealist i realist
C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faza de cunoatere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de
ntreinere i faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi ealonate pe faze
(pag. 167)

S2614034. Pereii unei caviti


A. peretele despritor este situat ntre pulp i cavitate
B. peretele dublu se ntlnete n cazul cavitilor MOD
C. peretele de rezisten asigur rezistena cavitii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
(pag. 167)

S2614035. Hibridizarea plgii dentinare


A. sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe dentin excesiv de umed
B. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acid global se realizeaz cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentina opac (zona reaciei vitale) necesit o gravare prelungit (peste 15 secunde)
E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este duntor deoarece, la nivel microscopic, reeaua de
colagen se prbuete
(pag. 346)

S2814036. Contraindicatiile Biocalexului sunt:


A. parodontitele apicale cronice
B. obstacole de material organic pe canale
C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. parodontite apicale acute

260

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

261

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 218)

S2814037. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:


A. canale inguste
B. canale curbe
C. rezorbtii radiculare interne
D. foramen apical larg
E. perforatii ale foramenului apical
(pag. 235)

S2814038. Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:


A. necesita instrumentar endodontic special
B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat
(pag. 241)

S2914039. Metoda ocalexica:


A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
B. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
C. E indicata in tratamentul gangrenelor
D. E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
E. Toate de mai sus
(pag. 217)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1214040. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt
A. este foarte laborioasa
B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor
C. posibilitatea unor leziuni termice apicale
D. nu asigura obturatie omogena
E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator
(pag. 235)

S1214041. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece


A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor
(pag. 214)

S1214042. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de


A. nu necesita canale cu sectiune circulara
B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
C. nu se resoarbe
D. asigura o buna sigilare
E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
(pag. 239)

261

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

262

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate
de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mare a obturatiei
(pag. 227)

S1214044. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de


A. nu asigura obturatie omogena a canalelor
B. necesita o largire excesiva a canalului
C. necesita mult timp
D. este laborioasa
E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
(pag. 232)

S1214045. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici


A. este simplu si ergonomic
B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe
(pag. 229)

S1214046. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere


A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile
(pag. 223)

S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
(pag. 237)

S1214048. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin


A. prepararea minima a canalului
B. evitarea largirii constrictiei apicale
C. prepararea unui stop apical adecvat
D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat
E. control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului
master
(pag. 230)

S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede

262

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

263

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

cu ace Lentullo
cu ace Kerr
cu ace Neos-Hawes
cu conuri de gutaperca
cu pluggere prin pistonare
(pag. 214)

S1214050. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin


A. tratament antiinflamator
B. tratament antibiotic
C. indepartarea Biocalex-ului din canal
D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
E. administrarea de analgetice
(pag. 219)

S1214051. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje


A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie extrem de omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
(pag. 224)

S1214052. Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatii


A. gangrena pulpara simpla
B. toate formele de pulpita
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice
E. parodontite apicale cronice fistulizate
(pag. 218)

S1314053. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:


A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
B. De diverse diametre
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO
D. Sunt netede
E. Sunt prevazute la baza cu un surub
(pag. 240)

S1314054. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:


A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca
B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici
C. inchiderea deficitara a canalelor
D. Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului
E. Dezobturare dificila
(pag. 243)

S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala

263

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

264

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Sa nu depaseasca constricia apicala


E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
(pag. 215)

S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune
benefica prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a osteoclastelor
E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
(pag. 217)

S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie
D. Sa se opreasca la constricie
E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224,225)

S1314058. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:


A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Foramen apical larg
D. Delta apicala
E. Perforatii ale foramenului apical
(pag. 241)

S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
(pag. 240)

S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)

S1314061. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in:


A. Canale inguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delta apicala
(pag. 235)

264

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

265

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal
prin:
A. Condensare laterala
B. Condensare verticala
C. Condensare simultana laterala si verticala
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger
E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca
(pag. 228)

S1314063. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:


A. Rigiditate inferioara conurilor de argint
B. lipsa coroziunii
C. Biocompatibilitate
D. Nedeformabile
E. Toate acestea
(pag. 244,245)

S1414064. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:


A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
C. permite indepartarea cu usurinta din canal
D. nu disloca gutaperca
E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare
(pag. 224)

S1414065. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:


A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare
C. rigiditate superioara conului de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
(pag. 244)

S1414066. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex


A. simplitatea si rapiditatea executiei
B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de palnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare decat al instrumentarului
indiferent daca este standardizat sau nu
(pag. 219)

S1414067. Indicatiile Biovcalexului sunt urmatoarele:


A. gangrena pulpara simpla
B. persistenta pulpei vii in canal
C. parodontite apicale acute
D. aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reactiei inflamatorii
E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului
(pag. 218)

S1414068. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:


A. largirea canalului prin telescopare regresiva step -back

265

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

266

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. crearea unui stop apical corect in dentina


C. largirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a
gutapercii nestanjenite spre apex
D. canale inguste
E. canale curbe
(pag. 235)

S1414069. Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:


A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
(pag. 220-221)

S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
(pag. 215)

S1514071. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
D. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
(pag. 234)

S1514072. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:


A. Parodontitele apicale cronice
B. Parodontitele apicale acute
C. Persistenta pulpei vii in canal
D. Gangrena pulpara simpla
E. Obstacole de material organic pe canale
(pag. 218)

S1514073. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele:


A. Confera sensibilitate tactila
B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic
E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca
(pag. 223)

S1514074. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontitele apicale cronice
C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare

266

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

267

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Parodontite apicale cronice fistulizate


E. Parodontitele apicale acute
(pag. 218)

S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutaperca
E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic
(pag. 214)

S1514076. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Nu necesita canale cu sectiune circulara
B. Nu necesita ciment de sigilare
C. Se rezoarbe din canal
D. Nu asigura sigilare satisfacatoare
E. Bine tolerata de tesuturile apicale
(pag. 239)

S1614077. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:


A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat
C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare
E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros.
(pag. 241)

S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla.
(pag. 219)

S1614079. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):


A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece
C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita
D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic
E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)

S1614080. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin


A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C
C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de
control
D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu si ergonomic.
(pag. 229)

267

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

268

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca
acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).
(pag. 219)

S1614082. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:


A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpara simpla.
(pag. 218)

S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:
A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece
C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei
D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodontiului.
(pag. 228)

S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,
sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici
D. Dezobturare dificila n caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
(pag. 219)

S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate n portiunea apicala
D. Canalele n forma literei "C"
E. Canalele ovalare n portiunea apicala
(pag. 221)

S2114086. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Granulomul simplu conjunctiv
C. Parodontita apicala acuta hiperemica
D. Granulomul epitelial
E. Dintii cu canale largi n treimea apicala
(pag. 218)

268

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

269

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2314087. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s
corespund la proba urmtoarelor criterii:
A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului
B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului
C. S ajung ct mai aproape de constricia apical
D. S nu depeasc constrictia apical
E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie
(pag. 215)

S2314088. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are aciune
benefic prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a activitii osteoclastelor
E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare
(pag. 217)

S2314089. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar i:
A. Individualizarea conului de gutaperc
B. Proba clinico-radiologic a conului
C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)

S2314090. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie:
A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie
D. S se opreasc la constrictie
E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224 225)

S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea obturaiei de canal
prin:
A. Condensare lateral
B. Condensare vertical
C. Condensare simultan lateral i vertical
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger
E. Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc
(pag. 225)

S2314092. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este contraindicat n:


A. Canale nguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delt apical
(pag. 235)

S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi
A. Amalgamul de argint

269

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

270

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Gutaperca
Conurile metalice de argint
Conurile metalice de titan
Amalgamul de cupru
(pag. 240)

S2314094. Dezavantajele obturaiei canalare cu con de argint sunt urmtoarele:


A. Flexibilitate mult mai mic dect a conurilor de gutaperc
B. Formarea unor produi de coroziune citotoxici
C. nchidere deficitar a canalelor
D. Falsa impresie de obturaie etana datorat radioopacitii conului
E. Dezobturare dificil
(pag. 240)

S2314095. Utilizarea conurilor de titan n obturaiile canalare are urmatoarele avantaje:


A. Rigiditate inferioara conurilor de argint
B. Lipsa coroziunii
C. Biocompatibilitate
D. Nedeformabile
E. Toate acestea
(pag. 244-245)

S2314096. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt


A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm.
B. De diverse diametre
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO
D. Sunt netede
E. Sunt prevzute la baza cu un urub
(pag. 240)

S2314097. Indicaiile obturaiei segmentare cu rumegu dentinar sunt


A. Canale nguste
B. Canale curbe
C. Foramen apical larg
D. Delta apical
E. Perforaii ale foramenului apical
(pag. 241)

S2314098. Alegerea acului Lentullo presupune


A. Tine cont de diametrul canalelor
B. De topografia dintilor
C. De integritatea fizica
D. Nu intereseaza lungimea acului
E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor
(pag. 125)

S2314099. Avantajele tehnici McSpadden


A. foarte rapida
B. Oturatie densa si omogena
C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic
D. Buna etanseizare apicala
E. Nu este laborioasa

270

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

271

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 234)

S2314100. Avantajele conurilor de argint:


A. Sunt necomprimabile
B. Flexibilitate mare
C. Actiune oligodinamica
D. Radiopacitate intensa a conului
E. Largire minima a canalui radicular
(pag. 243)

S2314101. Inconvienentele obturarii cu gutaperca


A. timp indelungat pentru largirea canalelor
B. deficultatea obturari canalelor inguste
C. deficultatea obturarii canalelor curbe
D. obturatii de canal incomplete
E. obruratii de canal tridimensiuonale
(pag. 242)

S2514102. Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii:


A. Volumul canalelor
B. Topografia dinilor
C. Integritatea fizic a acului Lentullo
D. Lungimea canalului
E. Gradul de curbur al canalului
(pag. 215)

S2614103. Principii n prepararea cavitilor: nomenclatur


A. colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct
B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitii se va numi linguo-fund
C. jonciunea smal-dentin este linia de a lungul creia se ntlnete smalul cu dentina
D. prin marginile cavitilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern a dintelui
E. prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col-Alb)
(pag. 167)

S2614104. Obiectivele preparrii cavitilor


A. refacerea strii de sntate a odontoblatilor i neuronilor pulpari
B. refacerea ncrederii n sine i a confortului psihologic al pacientului
C. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate
D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
E. crearea condiiilor pentru aplicarea estetic i funcional a materialului de obturaie
(pag. 171)

S2614105. Clasificarea cavitilor n funcie de numrul suprafeelor implicate


A. caviti multiple: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui
B. caviti imbricate: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin suprafaa ocluzal
C. caviti simple: implic o singur suprafa
D. caviti compuse: implic dou suprafee
E. caviti complicate: implic suprafee care au suferit atacuri de carie complicat
(pag. 172)

S2614106. Prepararea cavitilor


A. cavitatea de clasa III C rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele palatinale ale frontalilor
mandibulari

271

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

272

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor i
premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular i
oral
E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal al dinilor frontali
(pag. 172)

S2614107. Prepararea cavitilor: ndeprtarea dentinei alterate


A. dentina "afectat difer de dentina "infectat prin faptul c nu este semnificativ invadat de microbi
B. dentina "jenat nu trebuie confundat cu dentina "afectat
C. dentina "lezat difer de dentina "presat prin faptul c nu este pigmentat
D. uneori nu se poate diferenia dentina "afectat de dentina "infectat deoarece culoarea lor poate fi
asemntoare
E. n cavitile superficiale i medii rmnerea ctorva bacterii dup ndeprtarea masei de microorganisme
nu este o problem
(pag. 179)

S2614108. Lacurile dentare (varnish-urile)


A. sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentar microbian este de 53-106
D. ncetinesc ptrunderea produilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele dentinare
E. se prefer aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros
(pag. 294)

S2614109. Linerii
A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect
B. nu realizeaz o bun izolare termic
C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici
(pag. 296)

S2614110. Obturaia de baz


A. n cavitile de adncime medie, dac dentina are un aspect normal, obturaia de baz se poate face,
printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaz baza propriu-zis dar i dezinfecteaz plaga dentinar
C. substituie dentina alterat
D. economisete din timpul necesar aplicrii materialului de obturaie coronar
E. elimin zonele proeminente de pe fundul cavitilor i nchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare
(pag. 302)

S2614111. Primingul (promovarea adeziunii)


A. primerii anhidrii ce conin aceton nu se aplic dect o singur dat pentru a nu ndeprta DDR
B. primerul se freac cu un burete de unic folosin pe suprafaa dentinar acoperit cu rina adeziv
pentru a ptrunde mai bine n ochiurile reelei de colagen
C. suprafaa plgii dentinare tratate cu primer trebuie s rmn lucioas
D. primerul transform plaga dentinar hidrofil ntr-o suprafa activ electrostatic, receptiv la formarea
unor legturi van der Waals
E. solventul volatil al primerului evacueaz apa din canaliculele dentinare i reeaua de fibrilar colagen
(pag. 340)

272

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

273

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2614112. Compomerii
A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului rinilor convenionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani
C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab
E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare acid convenional
prealabil aplicrii primerului
(pag. 346)

S2614113. Primeri autogravani


A. permit pstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plgii dentinare
B. graie aciditii reduse, demineralizeaz doar parial DDR i dentina subiacent
C. lungesc timpul de lucru prin faptul c trebuie lsai s acioneze un minut
D. elimin consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produi reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabrii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens
(pag. 345)

S2614114. Hibridizarea dentinei uscate


A. permite verificarea eficienei gravrii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalului demineralizat uscat
B. nu exist riscul de supraumectare
C. necesit o uscare intens de circa 30 secunde dup lavajul acidului
D. dentina uscat este rehidratat cu un primer dizolvat n ap
E. refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este grbit prin aplicarea primerilor n soluie
apoas
(pag. 342)

S2814115. Indicatiile Biocalexului sunt:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontite apicale acute
C. parodontite apicale cronice fistulizate
D. aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi
E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
(pag. 218)

S2814116. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje


A. necesita mult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 232)

S2814117. Tehnica Endotec are ca dezavantaje


A. necesita mult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 229)

S2814118. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:


A. nu necesita canale cu sectiune circulara

273

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

274

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

nu necesita ciment de sigilare


nu se resoarbe
asigura o buna sigilare
necesita instrumentar endodontic special
(pag. 239)

S2814119. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:


A. foramen apical larg
B. perforatii ale foramenului apical
C. canale curbe
D. canale inguste
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 241)

S2814120. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:


A. foramen apical larg
B. perforatii ale foramenului apical
C. canale curbe
D. canale inguste
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 242)

S2814121. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:


A. canale inguste
B. canale cu curbura accentuata
C. canale ovale
D. foramen apical larg
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 245)

S2914122. Dezavantajele sistemului Obtura:


A. Poate produce rezorbtie radiculara interna
B. Tehnica destul de laborioasa
C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal
D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii
E. Poate produce anchiloza radacinii
(pag. 237)

S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii
ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
(pag. 237)

S2914124. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:


A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca
B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal
C. Dezobturare foarte dificila
D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici

274

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

275

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale


(pag. 243)

S2914125. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:


A. Sunt nedeformabile
B. Au rigiditare superioara conurilor de argint
C. Sunt biocompatibile
D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint
E. Lipsa coroziunii
(pag. 244)

275

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

276

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1315001. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de:
A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. Volumul de substanta care a depasit apexul
C. Calitatea materialului de obturatie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individuala
(pag. 251-252)

S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S1315003. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:


A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimica
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electrica
E. Paste cu antibiotice
(pag. 258)

S1315004. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de


obturatie, este contraindocata:
A. Expectativa
B. Interventia chirurgicala
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltratia plexala cu novocaina 1%
(pag. 256)

S1315005. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:


A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaie analgetica
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 257)

276

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

277

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se


poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. endometazona
E. ciment fosfat de zinc
(pag. 259)

S1515007. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente


se recomanda in urmatoarele circumstante:
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic
(pag. 254)

S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
(pag. 251)

S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
A. Volumul de substanta care a depasit apexul
B. Calitatea materialului de obturatie
C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. Tipul de reactivitate individuala
E. Toate de mai sus
(pag. 251)

S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:


A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
B. Permeabilizarea apexului
C. Dintele se alsa deschis
D. Aplicarea de prisnite
E. Toate de mai sus
(pag. 257)

S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:


A. Extractia dintelui
B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. Toate de mai sus
(pag. 256)

S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:

277

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

278

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Granulom chistic
Abces apical cronic
Osteita paradentara
Parodontita apicala cronica difuza progresiva
Toate de mai sus
(pag. 258)

S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
(pag. 253)

S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N 2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
(pag. 251)

S2315015. Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile apicale NU sunt
reprezentai de:
A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie
B. Volumul de substan care a depit apexul
C. Calitatea materialului de obturaie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 251-252)

S2315016. n parodontita apical acut hiperemic consecutiv depirii apexului cu material de


obturatie, este contraindicat
A. Expectativa
B. Intervenia chirurgical
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltraii plexale cu novoacina 1 %
(pag. 256)

S2315017. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic


A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaie analgetic
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 257)

S2315018. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic:
A. Drenaj endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui

278

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

279

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase


D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S2315019. n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic:


A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimic
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electric
E. Paste cu antibiotice
(pag. 258- 259)

S2515020. Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune
schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup:
A. O edin
B. 2 edine
C. 4 edine
D. 5 edine
E. 10 edine
(pag. 258)

S2615021. Ameloplastia
A. este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur
B. trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului
D. nu este indicat dac implic un contact centric
E. este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)

S2615022. Prepararea cavitilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafee proximale


A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei
ocluzale mai mult spre lingual
B. molarul 1 maxilar: creasta oblic nu se desfiineaz ci se tunelizeaz
C. molarul 2 maxilar: nu se preteaz la caviti MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei
D. dup ndeprtarea dentinei cariate se aplic baza, se finiseaz marginile de smal i se asigur forma de
retenie
E. dup ndeprtarea dentinei cariate se finiseaz marginile de smal, se asigur forma de retenie i se
aplic baza
(pag. 226)

S2615023. Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. singura indicaie o constituie gropia oral a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabil dect cele fizionomice, mai ales cnd exist tendina de a
pierde conturul i contactul cu dintele adiacent
C. coada de rndunic este obligatorie deoarece amalgamul nu ader de dinte i necesit o bun retenie
D. peretele oral se ntlnete cu peretele axial n unghi ascuit sau drept
E. dac marginea gingival este n cement, se indic o bizotare uoar
(pag. 229)

S2615024. Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. pentru o retenie mai bun se va prepara un an circular pe peretele axial
B. pentru o retenie mai bun se realizeaz un an de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival

279

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

280

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice, aceasta nu constituie o
problem
D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de coad de oarece
E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular
(pag. 231)

S2815025. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:


A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica
(pag. 260)

S2915026. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se


administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 2 ori pe zi
B. 0,250g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g o data pe zi
(pag. 253)

S2915027. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se


administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 4 ori pe zi
B. 0,250g de 6 ori pe zi
C. 0,500g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g de 2 ori pe zi
(pag. 253)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
A. tratament cu diatermie
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
(pag. 256)

S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta bolnavului
(pag. 258)

S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta
hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:

280

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

281

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei


volumul de substanta care a depasit apexul
subdimensionarea conului de gutaperca
calitatea acului Lentullo
calitatea materialului de obturatie
(pag. 251)

S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:


A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
B. palmar
C. monodigital
D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
E. prin blocaj cu fir continuu
(pag. 252)

S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
A. obturarea imediata coronara a dintelui
B. extractia dintelui
C. administrarea masiva de analgetice
D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
(pag. 256)

S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal
putem aplica urmatoarele metode terapeutice:
A. tratament medicamentos cu antiseptice
B. tratament cu paste cu antibiotice
C. cauterizarea chimica sau electrica
D. extractia dintelui
E. rezectia apicala
(pag. 258-259)

S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalicularacu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
(pag. 257)

S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate


administra:
A. Penicilina
B. Ampicilina
C. Fenilbutazona
D. Diclofenac
E. Tetraciclina
(pag. 253)

S1215036. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:


A. premolarizarea

281

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

282

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

eliminarea cauzei inflamatiei


asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie
temporizarea interventiei
extractia
(pag. 249)

S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
(pag. 253)

S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale


acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala
E. extractia dintelui
(pag. 252)

S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
(pag. 260)

S1215040. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul


endoosos cuprinde:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. medicatie analgetica, tranchilizanta
E. extractie si reimplantare
(pag. 257)

S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:


A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
(pag. 249)

S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta
B. Nu se aplica din prima sedinta

282

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

283

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Se mentine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se mentine o saptamana
(pag. 250)

S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
(pag. 259)

S1315045. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:


A. Drenajul endodontic
B. Drenajul transosos
C. Drenajul alveolar
D. Medicaia analgetica
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 254,257)

S1315046. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:


A. Drenaj endodontic
B. Pansament cu antiseptice
C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
D. Incizie mucoperiostala
E. Toate de mai sus
(pag. 254)

S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se
realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei
(pag. 255)

S1315048. in parodontitele apicale cronice fistulizate:


A. Se face tratament mecanic
B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
C. Se aplica pansament cu antiseptice
D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal
E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

283

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

284

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 259-260)

S1315049. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase


presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezectie apicala
D. Extirpare pulpara
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 254,255)

S1315050. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:


A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de paste cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 250,255)

S1315051. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente


presupune:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 255)

S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
(pag. 253)

S1415053. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:


A. apex larg deschis la copii si adolescenti
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canalele curbe
(pag. 258)

S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
(pag. 258-259)

S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:

284

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

285

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei


volumul de substanta care a depasit apexul
calitatea materialului de obturatie
topografia loco-regionala
starea tesutului pulpar
(pag. 251)

S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:


A. este un tratament adjuvant
B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
C. nu este necesar
D. este un tratament principal
E. poate fi administrat doar pe cale orala
(pag. 249)

S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topopgrafice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
(pag. 249)

S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
(pag. 249)

S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile
pacientului vom recurge la urmatoarele metode:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara
(pag. 252)

S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
(pag. 256)

S1415061. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei


pulpare este:
A. extractia dintelui sub protectie antibiotica
B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

285

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

286

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. obturatie de canal in aceeasi sedinta


D. obturatie de canal in sedinta urmatoare
E. rezectie apicala
(pag. 255)

S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale
endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:
A. durere
B. tumefactie
C. congestia mucoasei
D. sensibilitate dentara
E. alterarea culorii dentare
(pag. 250)

S1415063. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se


face prin:
A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos
B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
C. drenaj prin fistula medicamentoasa crata cu pasta iodoformata
D. spalaturi pe traiectul dinte-fistula
E. cauterizare chimica sau electrica
(pag. 260)

S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
(pag. 258)

S1515065. Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele:


A. Apex larg deschis la copii si adolescenti
B. Tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita
C. Largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
D. Utilizarea unui antiseptic neadecvat
E. Neasocierea agentilor fizici in tratamentul mecanic
(pag. 258)

S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:
A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa
B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index
C. Cu ajutorul unor chei din stentz
D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale
E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila
(pag. 252)

S1515067. in tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:


A. Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol
B. Mese burate cu pulbere de tanin
C. Mese cu antiseptice

286

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

287

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Mese imbibate cu apa oxigenata


E. Mese cu antibiotice
(pag. 256)

S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate
de:
A. Persistenta secretiei pe canal
B. Existenta fistulelor
C. Existenta modificarilor apicale
D. Imaginile radiologice caracteristice
E. Posibilitatile de tratament conservator
(pag. 258)

S1515069. Schema de tratament in parodontitele apicale acute exudative purulente presupune


realizarea:
A. Drenajului endodontic asociat cu analgezice
B. Drenajul endodontic asociat cu antibiotice
C. Drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. Medicatie analgetica
E. Medicatie tranchilizanta
(pag. 257)

S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:


A. Tratament antiinflamator, antialgic
B. Iradieri locale cu radiatii infrarosii
C. Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
D. Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
E. Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
(pag. 256)

S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in:
A. Drenaj endodontic
B. Incizie mucoperiostala
C. Aplicarea unei lame de dren
D. Administrarea de analgetice
E. Administrarea de antibiotice
(pag. 254)

S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple
consta din:
A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv
B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv
C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda
D. Obturatia de canal daca durerile au cedat
E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate
(pag. 255)

S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent consta in:
A. Tratament mecanic endocanalicular
B. Trepanarea apexului pentru drenaj
C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal
D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore

287

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

288

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Rezectia apicala
(pag. 255)

S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:
A. Cauterizare chimica
B. Cauterizare electrica
C. Extractia dintelui
D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
E. Schimbarea medicatiei endodontice
(pag. 260)

S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si
persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
(pag. 259)

S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuretaj apical prin fistula
C. Cauterizare electrica
D. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
E. Rezectie apicala
(pag. 259-260)

S2315077. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei seroase pulpare


presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezecia apical
D. Extirpare pulpar
E. Obturaie de canal n aceeai edin
(pag. 254-255)

S2315078. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaiei pulpare purulente


presupune:
A. Extirpare pulpar
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice
E. Obturaie de canal n aceeai edin
(pag. 255)

S2315079. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:


A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de past cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturaie de canal n aceeai sedin

288

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

289

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 250,255)

S2315080. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se
realizeaz:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fr trepanarea apexului
C. Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff)
D. Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile
E. Obturaie de canal dup ncetarea secreiei
(pag. 255)

S2315081. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplic din prima edin
B. Nu se aplic din prima sedin
C. Se menine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se menine o sptmn
(pag. 250)

S2315082. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz


A. Drenajul endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaia analgetic
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 254,257)

S2315083. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic:
A. Drenajul endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S2315084. n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz:


A. Drenaj endodontic
B. Pansament cu antiseptice
C. Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu
D. Incizie muco-periosatal
E. Toate de mai sus
(pag. 254)

S2315085. n parodontitele apicale cronice fistulizate


A. Se face tratament mecanic
B. Se fac splturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul
C. Se aplic pansament cu antiseptice
D. Se obtureaz chiar dac nu s-a oprit secreia de pe canal
E. Se poate executa chiuretajul periapical, dup obturaia de canal
(pag. 259-260)

S2315086. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic

289

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

290

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tratament medicamentos cu antiseptice


Tratament medicamentos cu antibiotice
Cauterizarea chimic
Cauterizarea electric
Realizarea unui abces medicamentos
(pag. 259)

S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica


A. in diabet
B. drenaj endodontic inefcient
C. stare generala afectata
D. boala de focar
E. dinte fara valoare functionala
(pag. 254)

S2315088. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:


A. drenaj endodontic
B. drenaj maxilar
C. Antibioterapie
D. Corticoterapie
E. Antialgice
(pag. 253)

S2315089. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune:


A. drenaj endodontic
B. obturatie cu hidroxid de calciu
C. drenaj prin fistula medicamentoasa
D. chiuretaj apical
E. cauterizare chimica sa electrica
(pag. 260)

S2315090. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:


A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transinusal
D. Transmaxilar
E. Combinat
(pag. 249)

S2315091. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:


A. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. Volumul de substanta care a depasit apexul
C. Topografia locoregionala
D. Patologia dintelui afectat
E. Calitatea materialului de obturatie
(pag. 251)

S2515092. Rezecia apical are urmtoarele indicaii


A. Curburi radiculare exagerate
B. Anomalii de form ale rdcinilor
C. Distrofii calcare intraradiculare
D. Imposibilitatea dezobturrii canalului

290

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

291

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Corp strin pe canal n treimea apical


(pag. 262)

S2615093. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute, se trateaz
prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului.
E. Toate de mai sus.
(pag. 249-250)

S2615094. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile apicale sunt:
A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodontic.
B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodontic.
C. Afeciuni generale ale pacientului.
D. Calitatea materialului de obturaie radicular.
E. Toate de mai sus.
(pag. 251)

S2615095. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple, se trateaz prin:
A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat.
B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima edin.
C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate accentua inflamaia
periapical.
D. Dintele se las deschis 24-48 ore.
E. Nici una din metodele de mai sus.
(pag. 250)

S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin:
A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore.
B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax.
C. Drenaj andodontic i analgetice.
D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic.
E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotice.
(pag. 254)

S2615097. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistena pe canal a unei secreii


abundente se face astfel:
A. Drenaj endodontic i pansament cu past cu antibiotice pentru 48 ore.
B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat sub pansament ocluziv.
C. Drenaj endodontic dup care dintele se las deschis.
D. Splturi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zile.
E. Obturaia provizorie a canalului radicular cu past de hidroxid de calciu sau past Walkhoff.
(pag. 259)

S2615098. Caviti de clasa a I-a restaurate cu amalgam


A. sunt de domeniul trecutului, este interzis folosirea amalgamului n aceast situaie
B. n cazul unor caviti foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar i se prefer un onlay sau
o coroan de nveli
C. la pacienii cu carioactivitate crescut, obturaiile de amalgam sunt de preferat incrustaiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicat la tineri deoarece exist posibilitatea apariiei n viitor a cariilor
proximale

291

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

292

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de porelan deoarece costul
acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci de ani
(pag. 208)

S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitii de clasa a I-a n cazul cariilor avansate i extinse
A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie
B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndeprtarea unor structuri dentare slabe
E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un milimetru, se lucreaz cu
dig
(pag. 211)

S2615100. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. naintea preparrii se marcheaz punctele de contact cu hrtie de anticipaie i se fixeaz cu ligatur n opt
B. se indic atunci cnd fosa distal i anul palato-ocluzal sunt defecte i se gsesc unul n continuarea
celuilalt
C. limea ideal a cavitii n sens mezio-distal nu va depi 1 mm
D. n cazul dinilor mici se va ine freza par (330 sau 245) nclinat uor spre distal
E. n cazul dinilor voluminoi se va ine freza par (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)

S2615101. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. n mod obinuit nu necesit retenii suplimentare dar se pot sculpta nulee n unghiurile mezio-axiale i
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine s se gseasc la o adncime uniform de 1,5 mm
C. se ndeprteaz dentina cariat cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaz ci se sigileaz, indiferent de profunzime
E. este indicat s se sculpteze cavitatea n fos, mai degrab la nivelul crestei dect pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)

S2615102. Prepararea cavitii de clasa a I-a C pentru amalgam


A. prepararea nu trebuie s fie conservativ deoarece suprafaa palatinal este suficient de ntins
B. aici smalul este subire deci penetrarea iniial nu va depi 1-1,2 mm
C. dac exist un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni
pierderea dintelui prin carie
D. dac este necesar retenia, se realizeaz o cavitate suplimentar de retenie pe una din suprafeele
proximale ale dintelui
E. nu se folosete freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar, ci se prefer freza 69 (a crei
aciune este mai blnd)
(pag. 214-215)

S2615103. Prepararea cavitii de clasa I A


A. premolarii superiori pot fi lipsii de anul ocluzal datorit prezenei unui cuspid vestibular voluminos
B. pentru a prepara caviti n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin la 45 corespunztor
nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini
C. dac al doilea premolar inferior are trei cuspizi, anul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se ncearc s se pstreze i s nu se submineze creasta oblic de smal
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori anurile ocluzale sunt mai terse i nu se continu
niciodat cu cele de pe faa vestibular
(pag. 216)

S2615104. Prepararea cavitilor de clasa a II-a obturate cu amalgam

292

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

293

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam
B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat realizarea unei coroane de
nveli
C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe
E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam
(pag. 217)

S2615105. Prepararea cavitii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular


A. amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei
B. conturul cavitii nu trebuie s se extind dect att ct s cuprind leziunea
C. se vor msura cu grij pereii; ei trebuie s aib: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va
gsi la o adncime uniform de 0,75-1 mm
D. pereii mezial, distal, incizal i gingival diverg spre axial deci asigur o retenie corespunztoare
E. pentru sporirea reteniei se pot realiza anuri n unghiurile diedre axio-gingival i axio-incizal
(pag. 232)

S2615106. Prepararea cavitii de clasa a VI-a obturat cu amalgam


A. se ptrunde n leziune cu o frez con invers i se extinde pe pantele cuspidiene
B. retenia se realizeaz cu freza roat, subminnd smalul
C. adncime de 1,5 mm este suficient pentru a oferi rezisten
D. este indicat i n restaurarea foselor hipoplazice de pe vrful cuspizilor
E. n timpul realizrii reteniei trebuie s avem grij s nu subminm smalul
(pag. 234)

S2615107. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam
A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de unghiuri
B. cei mai afectai sunt incisivii superiori
C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj ultrasonic
D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial
E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale
(pag. 234)

S2815108. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:


A. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore
B. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore
C. ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi
D. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi
E. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi
(pag. 253)

S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta
in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara

293

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

294

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815112. In forma grava a parodontitelor apicale arsenicale, tratamentul este:


A. aplicarea de mese imbibate cu pulberi de tanin
B. aplicarea de mese imbibate cu solutii de dimercaptopropanol
C. extractia dentara
D. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
E. tratamentul mecanic de canal
(pag. 256)

S2815113. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie moderata si persistenta pe canal se


face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
(pag. 260)

S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
(pag. 260)

S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. drenaj endodontic
B. chiuretaj apical
C. rezectie apicala
D. radiculectomie
E. cauterizare chimica
(pag. 260)

S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica

294

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

295

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 260)

S2915117. Antiinflamatoarele ce se folosesc in tratamentul parodontitei apicale acute exudative


seroase pot fi:
A. Algocalmin
B. Acetat de hidrocortizon
C. Acetat de prednison
D. Fenilbutazona
E. Toate de mai sus
(pag. 253)

S2915118. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa purulenta e indicata:


A. Cand nu se poate face tratament endodontic corect
B. Stare generala alterata
C. Imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul
D. Se face de cate ori e posibil la cald
E. Se face dupa incetarea fenomenelor inflamatorii acute
(pag. 254)

S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare
consta in:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
D. Osteotomie transmaxilara
E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
(pag. 255)

295

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

296

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 16
Morfologia parodontitului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1216001. Baza santului gingival o constituie
A. epiteliul sulcular
B. conturul coronar al epiteliului jonctional
C. epiteliul adamantin redus
D. insertia epiteliala
E. jonctiunea amelo-dentinara
(pag. 34)

S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza


A. stratul adamantin extern
B. stratul adamantin intern
C. lamina dentara primara
D. teaca Hertwig
E. stratul epitelial
(pag. 17)

S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin


A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
(pag. 22)

S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:


A. 2 mm
B. 1,5 mm
C. 1 mm
D. 1,8 mm
E. 2,2 mm
(pag. 34)

S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:


A. 3-5 mm
B. 1-9 mm
C. 5-9 mm
D. 1-5 mm
E. 3-9 mm
(pag. 26)

S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:


A. 0,05-0,1 mm

296

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

297

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

0,1-0,15 mm
0,15-0,2 mm
0,2-0,25 mm
0,25-0,3 mm
(pag. 57)

S1516007. Coroana clinica este:


A. portiunea dintelui acoperita de smalt;
B. portiunea dintelui acoperita de cement;
C. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
D. mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
E. mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
(pag. 21)

S1516008. Osul medular:


A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare;
B. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori;
C. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm;
D. contine maduva osoasa cu functie proteolitica;
E. se mai numeste si os fasciculat.
(pag. 46)

S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:


A. fibrele dento-gingivale
B. fibrele dento-alveolare
C. fibrele transgingivale
D. fibrele circulare
E. fibrele apicale.
(pag. 44)

S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri


A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei active
B. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu
E. asigura nutritia si regenerarea osului alveolar.
(pag. 55)

S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1 mm.
B. 1.5 mm.
C. 1,6 mm.
D. 1,8 mm.
E. 3 mm.
(pag. 34)

S2116012. Mucoasa gingivala este:


A. Senzoriala
B. Jugala
C. Alveolara
D. De captusire
E. Masticatorie

297

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

298

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 24)

S2316013. Stratul intern al sacului dentar:


A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os
B. deriva din epiteliul adamantin
C. contribuie la formarea cementului radicular
D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar
E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina
(pag. 18)

S2316014. Mucoasa masticatorie este format de:


A. mucoasa de pe suprafaa dorsal a limbii
B. mucoasa de pe suprafaa ventral a limbii
C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa
D. mucoasa jugal
E. mucoasa labial
(pag. 24)

S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. Tipul constitutional
B. eruptia dentara
C. traumatisme directe
D. traumatisme ocluzale
E. toate de mai sus
(pag. 28)

S2316016. celule Langerhans:


A. au fost descrise in 1945
B. fac parte din epiteliul gingival
C. se multiplica in cement
D. declanseaza un raspuns imun nespecific
E. provin din smalt
(pag. 31)

S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:


A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu
B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm
C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm
D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica
E. este delimitat intern de dinte
(pag. 34)

S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara:


A. desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar
B. alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar
C. alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dintelui
D. desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dintelui
E. raspunsurile A si C sunt corecte
(pag. 57)

S2516019. Creterea volumului de lichid gingival se constat n:


A. Cursul nopii

298

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

299

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

n urma folosirii antipireticelor


Dimineaa
Seara
n lipsa periajului
(pag. 34)

S2616020. Perturbarea formrii matricei organice a smalului


A. apare n carena grav de vitamin PP la aduli
B. apare n carena de vitamin C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale care la rndul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitorilor va produce tulburri pulpare
C. prezena n diet a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului i aluminiului previne apariia acestor
perturbri
D. poate fi cauzat alimentaia srac n hidroxiapatit
E. dietele bogate n zahr produc o matrice a smalului neomogen, n "fagure de miere
(pag. 33)

S2616021. Funciile salivei


A. ofensiv (anihilarea florei patogene)
B. absorbtiv (absorbia ctorva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
C. secretorie (diverse substane organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
D. favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb
E. digestiv (prin amilaza salivar)
(pag. 35)

S2616022. Saliva
A. vscozitatea salivei este dat de coninutul de vsc
B. conine calciu atomizat, ionizat i liofilizat
C. conine lipide: mucin, staterin
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice i peroxidaza
E. conine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)

S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1,0 mm
B. 1,3 mm
C. 1,5 mm
D. 1,8 mm
E. 1,9 mm
(pag. 34)

S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:


A. dimineata
B. prin masaj gingival
C. in sarcina
D. in urma folosirii contraceptivelor
E. toate de mai sus
(pag. 34)

S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1 mm
B. 2 mm
C. 1,8 mm

299

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

300

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. 3 mm
E. 1,4 mm
(pag. 34)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax
C. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta palatina osoasa
E. este slab keratinizata
(pag. 24)

S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
A. functia senzitiva
B. functia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziolofica
D. functia de implantare
E. functia de nutritie
(pag. 51-52)

S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival


A. aminoacizi
B. fibrinogen
C. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui
D. fibre de colagen si elastina
E. fibre de oxytalan
(pag. 35)

S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
(pag. 38)

S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa


A. gama-interferonul
B. limfotoxine
C. acidul arahidonic
D. factor de necroza a tumorilor ( TNF- )
E. factor de transformare a cresterii ( TGF- )
(pag. 54)

S1216031. Care sunt componentele gingiei


A. papila interdentara
B. marginea gingivala libera
C. mucoasa alveolara

300

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

301

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. frenul labial
E. gingia fixa
(pag. 25)

S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin


A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina anatomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
(pag. 21-22)

S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin


A. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm
B. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm
C. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori
D. adera ferm de dinte
E. adera de osul alveolar
(pag. 26)

S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat din


A. celulu Langerhans
B. celule germinative
C. melanocite
D. tonofibrile
E. keratina
(pag. 30)

S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca:


A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modifica cantitativ in timpul vietii
D. are o inalime mai mare la maxilar decat la mandibula
E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj
(pag. 26)

S1316036. Forma papilei interdentare este de:


A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dinii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala
(pag. 25)

S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:


A. varsta
B. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
C. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D. cantitatea de gingie atasata
E. agresiunea mecanica a periajului
(pag. 26)

301

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

302

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de:
A. sinteza diferitelor tipuri de colagen
B. sinteza acidului hialuronic
C. mentin integritatea corionului gingival
D. resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagen
E. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice
(pag. 37)

S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:


A. os alveolar sustinator
B. lamina dura
C. lamina cribriforma
D. os medular
E. corticala externa
(pag. 45)

S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. eruptia dentara
B. cantitatea de tesut conjunctiv
C. linia muco-gingivala
D. adancimea sulcusului gingival
E. varsta
(pag. 28)

S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt:


A. fibrele crestei alveolare
B. ligamentul circular
C. fibrele orizontale
D. fibrele semicirculare
E. fibrele dento-dentare sau transseptale
(pag. 44)

S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:


A. fibroblasti
B. osteoblasti
C. odontoblasti
D. cementoblasti
E. celule nediferentiate
(pag. 43)

S1316043. Proprietatile lichidului gingival sunt


A. indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule straine, unele cu
actiune antigenica
B. scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor orale
C. scade cantitativ dupa periajul corespunzator
D. creste cantitativ in cursul inflamaiei gingivale
E. impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice
(pag. 34)

S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
B. smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuri

302

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

303

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri


D. normal cementul intotdeauna intalneste smalul cervical
E. intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri
(pag. 40)

S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza:


A. structurile parodontiului de sustinere
B. structurile parodontiului de acoperire
C. desmodontiul
D. osul alveolar
E. organul smaltului
(pag. 18)

S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:


A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj
(pag. 34)

S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:


A. granulos
B. cornos
C. bazal
D. spinos
E. lamelar
(pag. 29)

S1416048. Gingia fixa:


A. adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent
B. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular
D. este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular
E. constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere
(pag. 26)

S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. eruptia dentara
B. varsta
C. sex
D. traumatisme
E. tipul constitutional
(pag. 28)

S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri
E. cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri
(pag. 45)

303

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

304

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:


A. molarii si premolarii superiori
B. molarii si premolarii inferiori
C. incisivii si caninii superiori
D. incisivii si caninii inferiori
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 46)

S1516052. Cementoblastii:
A. se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina;
B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine;
C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine;
D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui;
E. se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele.
(pag. 20)

S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar sunt:
A. atritia;
B. egresiunea;
C. extruzia;
D. abfractia;
E. eroziunea.
(pag. 55)

S1516054. Gingia fixa:


A. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm;
B. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
C. este mai inalta la maxilar decat la mandibula;
D. este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular;
E. este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari.
(pag. 26)

S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de:


A. acidul hialuronic;
B. condroitin sulfatii;
C. melaninsulfat;
D. laminina;
E. tenascina.
(pag. 36)

S1516056. Implantarea dentara depinde de:


A. latimea radacinilor;
B. numarul radacinilor;
C. densitatea cementului radicular;
D. suprafata radacinilor;
E. sexul persoanei.
(pag. 53)

S1516057. Oasele alveolare:


A. se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata;
B. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior;

304

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

305

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii;


D. se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei
E. au drept principale celule formatoare osteoclastii.
(pag. 21)

S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc de capilarele


sangvine prin:
A. absenta hematiilor in lumen;
B. prezenta laminei bazale in jurul vaselor;
C. prezenta unor valve in lumen;
D. endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare;
E. prezenta laminei dure in jurul vaselor.
(pag. 50)

S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de:


A. celule mezenchinale nediferentiate
B. fibroblasti
C. osteoblasti
D. odontoblasti
E. odontoclaste.
(pag. 43)

S1616060. Corionul gingival este format din


A. substanta fundamentala
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen si elastina
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.
(pag. 35)

S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele
functii:
A. produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
B. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase
C. produc proteoglicani si glicoproteine
D. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)

S1616062. Lichidul gingival contine:


A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizina.
(pag. 35)

S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri

305

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

306

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri.
(pag. 40)

S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc:


A. Dimineata
B. In cursul masticatiei
C. In timpul sarcinei
D. In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicale
E. In sindromul GOUJEROT-SJOGREN
(pag. 34)

S2116065. Implantarea unui dinte depinde de:


A. Lungimea radacinilor
B. Riscul relativ de imbolnavire parodontala
C. Populatia celulara din desmodontiu
D. Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora
E. Suprafata radacinilor
(pag. 53)

S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a solicitarilor


dentare atribuie rolul principal
A. Fenomenului de tixotropie
B. Sangelui din vase
C. Lichidului extracelular
D. Ligamentelor supraalveolare
E. Ligamentului periodontal
(pag. 52)

S2316067. Teaca Hertwig:


A. are rol n formarea radacinii dentare
B. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara
C. se formeaza din straturile adamantine
D. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri
E. formeaza diafragma epiteliala
(pag. 18)

S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:


A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement
C. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se situeaza la nivelul
jonctiunii smalt-cement
D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 22)

S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:


A. Virsta
B. sexul
C. incongruentele dento-alveolare
D. periajul dentar intempestiv
E. traumatismele produse de folosirea scobitorii
(pag. 25)

306

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

307

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:


A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis
B. suprafata cu aspect de coaja de portocala
C. consistenta laxa in zona de gingie fixa
D. consistenta ferma in zona de gingie fixa
E. consistenta laxa in virful papilelor
(pag. 28)

S2316071. Epiteliul joncional poate fi localizat:


A. numai pe smalt
B. pe smalt si pe cement
C. numai pe cement
D. pe smalt si pe dentina
E. numai pe dentina
(pag. 31)

S2316072. Lichidul gingival contine:


A. glucide
B. electroliti:Na, K, Ca, P
C. osteoblaste
D. resturi Malassez
E. imunoglobuline de tip E
(pag. 35)

S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular:


A. este dispus in special in zona apicala a radacinii
B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii
C. grosimea lui variaza ntre 54-130 m la copil
D. grosimea lui variaz ntre 130-200 m la copil
E. este format din benzi de colagen
(pag. 41)

S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara:


A. 0,17 mm spre apex
B. 0,35 mm spre coroana dintelui
C. 0,17 mm spre hypomoclion
D. 0,25 mm spre apex
E. 0,35 mm hypomoclion
(pag. 42)

S2316075. Resorbtia osoasa


A. se realizeaza in principal prin celule mici,multinucleate
B. se realizeaza prin osteoclaste
C. se realizeaza prin macrofage si osteocite
D. este stimulata de o citokina
E. este inhibata de prostaglandine
(pag. 46)

S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori

307

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

308

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. la nivelul tuberozitatii maxilare


E. la nivelul molarilor superiori
(pag. 46)

S2316077. Dehiscenta si fenestratia:


A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor
(pag. 47)

S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse:


A. plexul periostal
B. plexul interalveolar
C. plexul periodontal
D. plexul intraalveolar
E. plexul cortical
(pag. 48)

S2316079. Rolul hormonilor i al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar:
A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase.
B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza
C. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoase
D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism
E. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa
(pag. 54)

S2316080. Contactul interdentar:


A. este punctiform
B. este in suprafata
C. transmite echilibrat fortele din cursul masticatiei
D. directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivala
E. protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar
(pag. 56-57)

S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:


A. Fibre dento-gingivale
B. Fibre dento-periostale
C. Fibre dento-dentare
D. Fibre dento-alveolare
E. Fibre alveolo-gingivale
(pag. 38)

S2616082. Substitueni ai zahrului


A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
(pag. 51)

308

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

309

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2616083. Rolul grsimilor n etiopatogenia cariei


A. prin coninutul de radicali de fluor pot avea efect cariostatic
B. conin palatinoz cu efect cariostatic
C. modific proprietilor de membran ale bacteriilor plcii
D. duc la formarea excesiv de tartru i chiar riscul unor distrofii calcare n unele organe interne
E. nvelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic degradarea lor enzimatic i
scurteaz timpul de clearance
(pag. 50)

S2616084. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei


A. conine fluor provenit din plantele situate n zone poluate
B. laptele de pasre este cariogen datorit faptului c nu este lsat n forma natural
C. conine cazein cu efect carioprotector
D. conine lactoz care este fermentat n placa bacterian
E. conine lactaz care ajut la degradarea enzimatic a laptelui
(pag. 50)

S2616085. Caria dentar


A. se dezvolt numai pe dinii aflai n contact cu mediul bucal
B. este un proces dinamic desfurat la interfaa dintre plaga dentinar i placa microbian
C. este un proces patologic fr analogie n restul organismului
D. este o afeciune monofactorial caracterizat printr o distrucie localizat sub aciunea microorganismelor
E. are o evoluie ireversibil
(pag. 31)

S2616086. Etiopatogenia cariei


A. este acceptat triada etiologic teren, flor microbian i alimentaie
B. aciunea alimentelor se manifest att prezumtiv ct i postprocesiv
C. alimentele moi i lipicioase favorizeaz hipofuncia, diminuarea debitului salivar i exacerbarea florei
microbiene
D. prin teren nelegem calitatea smalului dentar i a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide i favorizeaz producerea unor sunete dizgraioase n
timpul masticaie dar nu previn caria
(pag. 31)

S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smalului dentar


A. displaziile constituie modificri ale arhitecturii normale a smalului
B. hipoplaziile constituie creteri ale coninutului mineral care ns este organizat ntr o reea cristalin
necorespunztoare
C. distrofiile dentare se ncadreaz n categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulburrile metabolice care le cauzeaz apar mai precoce
E. displaziile i hipoplaziile nu favorizeaz apariia procesului carios dect n sezonul rece
(pag. 32)

S2616088. Perturbarea mineralizrii matricei smalului


A. ncorporarea preferenial a carbonailor n smal i confer o cristalinitate deficitar
B. insuficiena parotidian duce i la ntrzieri n erupia dinilor
C. fluorul reduce solubilitatea smalului n soluie acid
D. aportul foarte sczut de calciu nu afecteaz coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabil unei mineralizri normale
(pag. 34)

S2616089. Lichidul bucal

309

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

310

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. pe lng saliv mai conine transudat al mucoasei bucale i anurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu intensitatea inflamaiei
D. n hiposialii, exudatul parodontal poate s ajung la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate s conin secreie gastric regurgitat
(pag. 35)

S2616090. Saliva
A. secreia de saliv crete n nopile cu presiune atmosferic crescut
B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv este mai mare dect al parotidei
C. n timpul masticaiei glanda parotid produce mai mult saliv dect glanda submandibular
D. la gravide secreia de saliv scade, aa se explic incidena crescut a cariilor
E. faptul c molarii de minte superiori se cariaz att de uor, se explic prin cantitatea redus de saliv care
ajunge n acea zon
(pag. 36)

S2616091. Proprieti antimicrobiene ale salivei


A. lizozimul este o lactoferin aglutinizat care atac peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaz ndeprtarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaz peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoprotein cu activitate antibacterian
(pag. 41)

S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. la populaiile unde alimentaia tradiional conine puin zahr incidena cariei circulare acute crete
B. consumul de dulciuri ntre mese crete frecvena cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab de durata i frecvena expunerii la zahr i mai puin de
tipul de preparat culinar care conine zahr
D. alimentaia natural conine un factor protector mpotriva cariei care se pierde n cursul procesului de
rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei chiar i n condiiile pstrrii consumului
ridicat de zahr
(pag. 44)

S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. amidonul crud nu coboar prea mult pH-ul plcii
B. amidonul prelucrat termic i pierde capacitatea acidogen i cariogen
C. combinaia de amidon i zahr are un efect cariogen mult mai puternic dect al zahrului din cauza
timpului de clearance prelungit
D. zaharoza favorizeaz colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono i oligozaharidele difuzeaz greu n placa bacterian, de aceea rmn depozitate pe suprafaa
acesteia i blocheaz colonizarea ei
(pag. 44)

S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:


A. epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement
B. baza santului gingival se proiecteaza pe cement
C. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement
D. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt
E. epiteliul jonctional este localizat pe smalt

310

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

311

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 22)

S2816095. Parodontiul functional este format din:


A. cement radicular
B. desmodontiu
C. gingie fixa
D. santul gingival
E. osul alveolar
(pag. 24)

S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de:


A. 0,3 mm
B. 0,6 mm
C. 1,0 mm
D. 1,5 mm
E. 2,3 mm
(pag. 24)

S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:


A. 2 mm
B. 5 mm
C. 7 mm
D. 1 mm
E. 10 mm
(pag. 26)

S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte
(pag. 28)

S2816099. Cementul acelular este dispus:


A. in jumatatea apicala a radacinii
B. in jumatatea coronara a radacinii
C. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari
D. pe 2/3 coronare ale radacinii
E. la nivelul apexului
(pag. 41)

S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:


A. caninii superiori
B. caninii inferiori
C. tuberozitatea maxilara
D. premolarii inferiori
E. molarii inferiori
(pag. 46)

S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:


A. 0,15 mm la pluriradiculari

311

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

312

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

0,10 mm la monoradiculari
0,15 mm la monoradiculari
0,10 mm la pluriradiculari
0,18 mm la pluriradiculari
(pag. 57)

S2916102. Parodontiul marginal este compus din:


A. osul alveolar propriu-zis
B. cementul radicular
C. cementul fibrilar
D. desmodontiul
E. osul alveolar
(pag. 40-45)

S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din:


A. ligamente periodontale
B. corionul gingival
C. ligamente circulare
D. epiteliul gingival
E. ligamente supraalveolare
(pag. 24-27)

S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:


A. dimineata
B. prin periaj
C. la pubertate
D. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical
E. in cursul folosirii contraceptivelor
(pag. 34)

S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. tipul constitutional
B. varsta
C. traumatisme directe
D. eruptia dentara
E. absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate
(pag. 28)

312

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

313

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 17
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina
A. declansarea raspunsului imun celular
B. declansarea raspunsului imun umoral
C. reactia antigen-anticorp
D. imunitate nespecifica
E. elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular
(pag. 77)

S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de


A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella
D. Treponema denticola
E. Capnocytophaga
(pag. 73)

S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
A. bruxismul
B. respiratia orala si deglutitia infantila
C. onicofagia
D. sugerea degetului
E. periajul dentar traumatic
(pag. 93)

S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
A. Mg
B. Al
C. Ca
D. Fe
E. Li
(pag. 68)

S1417005. Tartrul dentar contine:


A. proteine 8-10%
B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza
(pag. 87)

S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice:
A. fosfat de Na

313

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

314

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

carbonat de Mg
fosfat de Zn
carbonat de Ca
sulfat de Ca
(pag. 86)

S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:


A. gingivitei descuamative;
B. parodontopatiei juvenile;
C. gingivostomatitei ulceronecrotice;
D. parodontopatiei adultului;
E. parodontitei marginala cronica.
(pag. 84)

S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:


A. Porphyromonas gingivalis;
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans;
C. Prevotella intermedia;
D. Veilonella;
E. Bacteroides gracillis.
(pag. 65)

S1517009. Depunerea tartrului:


A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor;
B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic;
C. este factorul determinant al bolii parodontale;
D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%;
E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime.
(pag. 85-89)

S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:


A. doua ore;
B. 30 minute;
C. 10 minute;
D. 60 minute;
E. 3 ore.
(pag. 65)

S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:


A. 1-2 luni de la initierea depunerii;
B. 2-4 luni de la initierea depunerii;
C. 3-4 luni de la initierea depunerii;
D. 4-6 luni de la initierea depunerii;
E. 6-8 luni de la initierea depunerii.
(pag. 88)

S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D. 0,20 - 0,25%;
E. 0,25 - 0,5%.

314

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

315

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 88)

S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)

S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva


A. Factorul microbian
B. Caria dentara
C. Edentatia
D. Parafunctiile
E. Trauma ocluzala
(pag. 63)

S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor


marginale cronice este implicata imunoglobulina
A. IgA
B. IgG
C. IgM
D. IgD
E. IgE
(pag. 81)

S2317016. Tartrul supragingival are o incidena legata de virsta de:


A. 15-20 % la 6-9 ani
B. 37-70 % la 9-15 ani
C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani
D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani
E. 100 % dupa virsta de 9 ani
(pag. 87)

S2317017. Formarea tartrului este favorizat de:


A. deficiena vitaminelor A,B6, PP
B. alimentaie bogata n hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate n calciu,fosfor,sodiu, zinc
D. deficiente proteice
E. aportul de acid ascorbic
(pag. 89)

S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:


A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A
B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E
C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A
D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M
E. imunoglobulinelor din clasa Ig G
(pag. 76)

S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale

315

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

316

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

cronice:
A.
B.
C.
D.
E.

ln plan vertical
in plan orizontal
in plan sagital
in plan oblic
in plan orizontal si vertical
(pag. 92)

S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:


A. aspirina, acizi si baze
B. aspirina, acizi, baze si nitrati
C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli
D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati
E. aspirina, acizi, baze, azotati
(pag. 95)

S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:


A. Porphyromonas gingivalis;
B. Veilonella;
C. Prevotella intermedia;
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracillis
(pag. 65)

S2517022. Compoziia plcii dentare procentual n bacterii este de:


A. 20%
B. 30%
C. 60%
D. 70%
E. 100%
(pag. 65)

S2617023. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a
acionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n:
A. 20-30 minute
B. 24 ore
C. 2-3 minute
D. 2-3 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)

S2617024. Vascularizaia pulpei se caracterizeaz prin:


A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
B. exist o circulaie sangvin secundar
C. ntotdeauna vasele arteriolare se termin cu vase capilare
D. reglarea vaselor de tip venos este activ
E. ntotdeauna ramurile rezultate din arteriola principal au traseu ascendent spre periferia pulpei.
(pag. 52-53)

S2617025. Adpostirea pulpei ntr-un spaiu cu perei rigizi prezint urmtoarele avantaje:
A. stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
funcionali

316

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

317

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

pereii duri care acoper pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni cnd sunt integri
pereii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin lefuire n oricare condiii fr ca pulpa s sufere
inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular pulpar crescut s se exercite pe toate structurile
pereii duri mpiedic verificarea strii pulpare prin mijloace directe de investigaie
(pag. 51-52)

S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt:


A. sistemul LPO
B. sistemele tampon salivare
C. lactoferina
D. lizozimul
E. glicoproteine
(pag. 69)

S2817027. Hipovitaminoza D produce:


A. hipercheratoza
B. eroziuni ale mucoasei bucale
C. glosita
D. largirea spatiului dento alveolar
E. keilita angulara
(pag. 99)

S2817028. Formarea peliculei incepe:


A. la 30 min de la spalare
B. la 60 min de la spalare
C. la 90 min de la spalare
D. la 120 min de la spalare
E. la 150 min de la spalare
(pag. 66)

S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este:


A. tartrul dentar
B. igiena orala defectuoasa
C. trauma ocluzala
D. placa bacteriana dentara
E. parafunctiile
(pag. 65)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in
matricea interbacteriana
A. endotoxine
B. enzime litice
C. saruri de P, Na, K
D. dioxid de carbon
E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
(pag. 68)

S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati de


A. epiteliul jonctional

317

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

318

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

epiteliul gingival
epiteliul sulcular
saliva
lichidul santului gingival
(pag. 73-74)

S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice


A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
D. gingivoragii
E. edem gingival
(pag. 98)

S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele


A. prezinta un continut scazut de fosfor
B. prezinta un continut crescut de sodiu
C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival
D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival
E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita
(pag. 87)

S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza


A. leucotoxinei
B. endotoxinei
C. colagenazei
D. proteinei C reactive
E. sinergismului cu specia Capnocytophaga
(pag. 84)

S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu


A. parodontopatia juvenila
B. parodontopatia rapid progresiva la adult
C. gingivita hiperplazica
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. parodontopatia distrofica
(pag. 84)

S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia
inflamatiei septice prin
A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar
B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal
C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase
D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
A. aderenta prin mecanism electrostatic
B. aderenta prin mecanism chimic
C. aderenta prin mecanisme hidrofile
D. aderena prin structuri bacteriene specializate

318

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

319

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. aderenta prin receptori de suprafata specifici


(pag. 67)

S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:


A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor
E. pansamente arsenicale incorect etanseizate
(pag. 94)

S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:
A. sistemele tampon salivare
B. lactoferina
C. producerea de acid hialuronic
D. producerea de lizozim
E. numar mare de macrofage
(pag. 69)

S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:
A. numai coci gram-pozitivi
B. numai coci gram-negativi
C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa
D. numai filamente
E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente
(pag. 70)

S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din


A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. lipide
D. imunoglobuline
E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
(pag. 66)

S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:


A. parodontita adultului
B. gingivita marginala cronica
C. parodontitele rapid progresive
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 84)

S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:


A. localizarea dintelui
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. tipul de flora existenta in placa bacteriana
D. natura alimentelor si particularitaile masticaiei
E. varsta pacientului
(pag. 88)

S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:

319

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

320

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene


irita tesuturile parodontale
impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene
favorizeaza trauma ocluzala
favorizeaza aparitia cariilor
(pag. 90)

S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;


A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti
E. are consistenta friabila moale
(pag. 86)

S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de:


A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte
B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle
C. bruxism
D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur
E. obturatii sau coroane inalte
(pag. 90)

S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea mobilitatii dentare
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
D. cresterea numarului de celule din desmodoniu
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme:


A. electrostatic
B. hidrofil
C. structuri bacteriene specializate
D. receptori de suprafata specifici si enzime
E. hidrofob
(pag. 67)

S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:


A. A. actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Actinomyces viscosus
D. Fusobacterium nucleatum
E. Prevotella intermedia
(pag. 84)

S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:


A. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
B. ingustarea spatiului dento-alveolar
C. intreruperi pana la disparitia laminei dura
D. ingrosarea laminei dura

320

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

321

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian


(pag. 97)

S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de


proteine de soc termic sunt:
A. Prevotella nigrescens
B. Fusobacterium nucleatum
C. A. actinomycetemcomitans
D. Bacteroides gracilis
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 83)

S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. celule fagocitare
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 66)

S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:
A. un raport calciu-fosfor mai scazut
B. mai multa brusita
C. continut crescut de sodiu
D. mai putin fosfat octocalcic
E. mai putina witlokita
(pag. 87)

S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin:


A. in cea mai mare parte clasei IgA;
B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen;
C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen;
D. in mai mica masura clasei IgG;
E. in cea mai mare parte clasei IgG.
(pag. 76-77)

S1517055. Bruxismul este:


A. diurn;
B. intotdeauna nocturn;
C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
E. miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
(pag. 93)

S1517056. Lichidul santului gingival contine:


A. complementul;
B. anticorpi din clasa IgE;
C. anticorpi din clasa IgG;
D. polimorfonucleare;
E. macrofage.
(pag. 74)

321

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

322

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine:


A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific;
B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica;
C. secreta prostaglandine;
D. secreta leucotriene;
E. secreta elastaze.
(pag. 75)

S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:


A. lizozimul;
B. indolul;
C. lactoferina;
D. amoniac;
E. sistemul peroxidaza.
(pag. 73)

S1517059. Tartrul dentar:


A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
B. se depune de la varste tinere;
C. care apare primul este cel supragingival;
D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
E. se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in
saliva.
(pag. 87)

S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:


A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)

S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
A. peretele celular bacterian
B. enzime
C. exotoxine
D. metaboliti
E. lipopolizaharidul.
(pag. 72)

S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:


A. placa bacteriana
B. tartru dentar
C. trauma ocluzala
D. cariile dentare
E. edentatia.
(pag. 63)

S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul

322

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

323

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sistemele tampon salivare


leucotoxina
lactoferina
taluronidaza
(pag. 69)

S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt:


A. aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontale
B. apararea (imunitatea) nespecifica
C. apararea (imunitatea) specifica
D. actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacteriana
E. actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana.
(pag. 72-74)

S1617065. Tartrul dentar:


A. este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamatiei parodontale
C. contine lipide
D. contine fosfat de calciu
E. este localizat supra- si subgingival.
(pag. 85-87)

S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului
marginal:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. aparitia de blocaje ocluzale
D. ingrosarea laminei dura
E. resorbtia osoasa verticala.
(pag. 91)

S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant
enzimatica:
A. Cresterea pH-ului salivar
B. Precipitarea proteinelor
C. Sedimentarea prin actiune microbiana
D. Actiunea fosfatazei acide
E. Actiunea esterazei
(pag. 88-89)

S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala constau in


A. Invazia in tesuturi a bacteriilor
B. Elaborarea de exotoxine
C. Modificari ale raspunsului imun nespecific
D. Modificari ale raspunsului imun specific
E. Actiunea metabolitilor toxici
(pag. 71)

S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice
constau in :
A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
B. Avulsia rapida a dintilor

323

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

324

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Fisuri ale osului alveolar


D. Largirea spatiului dento-alveolar
E. Ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:


A. treponeme
B. virusuri
C. fungi
D. spirochete
E. Candida Albicans
(pag. 69)

S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:


A. saruri de P
B. saruri de Ca
C. saruri de Mg
D. dioxid de carbon
E. cristale de hidroxiapatita
(pag. 87)

S2317072. tartrul dentar se formeaz mai rapid datorit urmatorilor factori:


A. localizarea dintelui pe arcada
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. natura alimentelor
D. variatiile individuale ale lichidului gingival
E. reliefului ocluzal
(pag. 88)

S2317073. Matricea plcii dentare cuprinde:


A. proteine salivare
B. celule fagocitare
C. leucocite
D. celule epiteliale descuamate
E. glicolipide
(pag. 65)

S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin:


A. bruxism
B. obturatii sau coroane inalte
C. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice
(pag. 91)

S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt:


A. bascularea dintilor din timpul inclestarii
B. bruxismul
C. mucarea buzelor
D. sugerea degetului
E. fumatul
(pag. 93)

324

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

325

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2317076. Fumatul actioneaza local prin:


A. iritatii indirecte
B. iritatii directe
C. depuneri de nicotina
D. vasoconstrictie periferica
E. ischemie
(pag. 95)

S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice


sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia deschisa
D. ocluzia adanca
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
(pag. 92)

S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:


A. psihiatric
B. neurologic
C. psihologic
D. ocluzal
E. profesional
(pag. 94)

S2317079. Bruxismul produce:


A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice
B. micsorarea spatiului periodontal
C. fatete de atritie
D. atritie patologica
E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara
(pag. 94)

S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:


A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare
B. poate fi acuta si cronica
C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite
D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice
E. nu este urmata de modificari adaptative
(pag. 91)

S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:


A. largirea spatiului dento-alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. atritie accentuata
E. gingivostomatite
(pag. 91)

S2317082. n cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice


A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura

325

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

326

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita


D. gingivoragii si edem gingival
E. gingivita cu fenomene hiperplazice
(pag. 98)

S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:


A. lezarea gingiei n timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare
E. pansamente provizorii incorect etanseizate
(pag. 94)

S2517084. Placa bacterian dentar are urmtoarea alctuire:


A. Proteine salivare
B. Celule epiteliale descuamate
C. Celule fagocitare
D. Produse de metabolism celular
E. Osteoclaste
(pag. 65)

S2617085. n pulpita seroas provocat de factori bacterieni se produc urmtoarele modificri pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai usor alcalinitatea dect aciditatea
C. acumularea de ap n pulp duce la crsterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evident la cald dect la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)

S2617086. n cazul n care ageni agresori chimici foarte toxici actioneaz asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmtoarele modificri:
A. substana fundamentalp se depolimerizeaz
B. protoplasma celular se precipit
C. fibrele de colagen rmn intacte
D. tulburri ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificri la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)

S2617087. n traumatisme repetate si de mic intensitate se poate instala direct inflamaia cronic ce
se caracterizeaz prin:
A. reducerea parial a fluxului sangvin
B. scderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicrii celulelor mezenchimale
D. apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)

S2617088. n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc


reacii inflamatorii datorit:
A. activarea unor substane cu aciune litic
B. distrugerea unor zone celulare fr a leza odontoblatii
C. ruperea vaselor i eliberarea unor celule sangvine
D. suprainfectarea cu germeni bacterieni

326

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

327

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. lezarea fibrelor i receptorilor nervoi.


(pag. 61)

S2617089. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind:


A. reacia biochimic cu formarea metaboliilor chimici
B. reacia vascular local hiperemie, staz
C. formarea infiltratului seros
D. lipsa unor reacii metabolice celulare la nceputul inflamaiei, ca ulterior acestea s se intensifice
E. apariia fenomenelor degenerative.
(pag. 58)

S2617090. Meninerea aciditii pulpare n fazele mai avansate ale inflamaiei favorizeaz:
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacie
B. procesele de liz celular i formarea puroiului
C. aciunea depolimerizant a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substana fundamental
D. creterea permeabilitii pereilor vasculari
E. activitatea normal metabolic a celulelor pulpare.
(pag. 57)

S2617091. Labilitatea structural a pulpei permite n anumite condiii urmtoarele schimbri:


A. transformarea fibroblastului n histiocit
B. transformarea celulelor mezenchimale primitive n fibroblati
C. substana fundamental trece dintr-o stare mai puin dens (sol) n stare cu vscozitate mare (gel)
D. celule mezenchimale primitive ndeplinesc funcia neodentinogenetic
E. transformarea fibrociilor n odontoblati
(pag. 56)

S2617092. Dentina secundar se caracterizeaz prin:


A. se formeaz numai ca reacie a pulpei la stimuli patogeni
B. se depune peste dentina primar
C. se depune cu predilecie pe podeaua camerei pulpare i de-a lungul pereilor
D. se deosebete adesea de cea primar printr-o linie de demarcaie
E. posed mai multe canalicule i traect regulat fa de dentina primar.
(pag. 54)

S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaz prin:


A. prezena de fibre mielinice senzitive
B. prezena de fibre amielinice vegetative
C. fibrele amielinice se termin n peretele arteriolelor i regleaz fluxul sangvin
D. fibrele mielinice se ramific i se termin n plexul Raschov situat n centrul pulpei
E. bogata inervaie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pn la apariia durerii
s fie lung.
(pag. 53)

S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde:


A. 60 70 % bacterii
B. 200 400 specii bacteriene
C. 70 80 % bacterii
D. 108 microorganisme
E. 300 500 specii bacteriene
(pag. 65)

327

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

328

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt:


A. sistemul LPO
B. lizozimul
C. lactoferina
D. sistemele tampon salivare
E. complementul
(pag. 73)

S2817096. Tartrul supragingival


A. are culoare maroniu inchis spre negru
B. consistenta redusa la inceput
C. are culoare alb galben
D. este foarte aderent
E. este greu de dislocat
(pag. 86)

S2817097. Formarea tartrului este favorizata de:


A. hipovitaminoza A, PP
B. hipervitaminoza B6
C. consum de alimente bogate in fosfor
D. consum de alimente bogate in bicarbonat
E. consum de alimente bogate in proteine
(pag. 89)

S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt:
A. largirea spatiului dento alveolar
B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare
C. subtierea laminei dura
D. aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:


A. spatieri dentare
B. cresterea in volum a maxilarelor
C. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale
D. aspect palid al gingiei
E. cresterea usoara a mobilitatii dintilor
(pag. 97)

S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:


A. anticorpi din clasa IgG
B. anticorpi din clasa IgM
C. lizozimul
D. complementul
E. celule polimorfonucleare
(pag. 74)

S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:


A. factorii iatrogeni
B. obiceiurile vicioase
C. placa bacteriana

328

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

329

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. trauma ocluzala
E. tartrul dentar
(pag. 63)

S2917102. Bolile sistemice:


A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale
B. favorizeaza initierea bolii parodontale
C. favorizeaza recidivele
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local
E. grabesc evolutia bolii parodontale
(pag. 96)

S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal:


A. largirea spatiului dento- alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. resorbtie verticala
E. aparitia obstacolelor ocluzale
(pag. 91)

S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
A. numar mare de bacterii flagelate
B. nu prezinta orientare specifica
C. numar mare de spirochete
D. nu prezinta matrice
E. prezinta matrice
(pag. 70)

329

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

330

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 18
Examinarea pacientului parodontopat
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1218001. Parodontometria
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1
mm
(pag. 108)

S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre:


A. coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala
B. coletul clinic al dintelui si marginea gingivala
C. limita smalt-cement si linia muco-gingivala
D. marginea gingivala si linia muco-gingivala
E. coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala
(pag. 106)

S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor
E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109)

S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ?


A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
(pag. 106)

S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este;


A. 3
B. 6
C. 5
D. 4
E. 8
(pag. 111)

330

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

331

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la:
A. 0 la 4
B. 0 la 3
C. 0 la 5
D. 0 la 2
E. 0 la 6
(pag. 110)

S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:
A. 2 puncte;
B. 3 puncte;
C. 4 puncte;
D. 6 puncte;
E. 8 puncte.
(pag. 107)

S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre:


A. gradul si tipul de resorbtie osoasa;
B. starea dintilor si a arcadelor dentare;
C. spatiul dento-alveolar;
D. adancimea pungilor parodontale;
E. gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 115)

S1518009. Indicele de placa Silness si Loe:


A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata;
B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane;
C. are valori de 0 la 3;
D. are valori de 0 la 5;
E. se exprima procentual.
(pag. 110)

S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este:


A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala;
B. de a preciza adancimea pungilor parodontale;
C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara;
D. de a evidenta prezenta mobilitatii dentare;
E. de a stabili tipul de resorbtie osoasa.
(pag. 116)

S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:
A. 1 mm;
B. 1,5 mm;
C. 0,2 mm;
D. 2 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 113)

S1518012. Sonda de parodontometrie:


A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale;
B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival;
C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale;

331

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

332

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival;


E. se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare.
(pag. 105)

S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:
A. un dinte
B. doi dinti
C. trei dinti
D. patru dinti
E. cinci dinti.
(pag. 112)

S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de
aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:
A. Indicele de retentie a placii ( LOE )
B. Indicele gingival ( LOE si SILNESS )
C. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN )
D. Indicele de placa ( SILNESS si LOE )
E. Indicele parodontal
(pag. 110-111)

S2118015. Dintre examenele complementare face parte:


A. Testul de percutie
B. Inspectia
C. Palparea
D. Mobilometria instrumentala
E. Anamneza
(pag. 116)

S2318016. Testul de percutie


A. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal
normal
B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici
C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu
marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu normal
E. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
(pag. 107)

S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:


A. agravare, la valori sub 10 a indicilor
B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80
C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament
D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80
E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament
(pag. 108)

S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentru


A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor supragingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN

332

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

333

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl


(pag. 105)

S2318019. Mobilometrul dento-parodontal:


A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g
B. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii
C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 g
D. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile
(pag. 116)

S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin nsumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se nsumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor
E. nu se nsumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109-110)

S2518021. Indicele de tartru 2 reprezint:


A. Absena tartrului
B. Tartru subgingival
C. Tartru n treimea de colet
D. Tartru n treimea mijlocie a coroanei
E. Tartru n treimea incizal a coroanei
(pag. 110)

S2618022. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. existena unui proces carios cu camera pulpar nchis
B. rspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensiti sczute
C. rspuns negativ la percuia n ax a dintelui
D. durere violent spontan
E. sensibilitate la neparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)

S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:


A. apar dureri spontane puternice, aproape continue
B. durerile au caracter lancinant
C. durerile cedeaz la calmante
D. apar dureri la ptrunderea cu sonda n camera pulpar
E. sensibilitatea la curent electric este crescut.
(pag. 79-80)

S2618024. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente pariale se face cu:


A. pulpita seroas parial
B. pulpita seroas total
C. parodontita apical acut seroas (difuz)
D. hiperemia pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas.
(pag. 79)

333

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

334

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmtoarelor semne:


A. persistena durerii cteva ore dup ndeprtarea excitantului
B. lipsa durerii la cald
C. existena procesului carios fr deschiderea camerei pulpare
D. existena n antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv
E. durerea spontan dureaz cteva minute.
(pag. 71)

S2618026. Modificrile morfopatologice n hiperemia preinflamatorie sunt:


A. microbi sunt prezeni n pulp
B. vasele sangvine au perei ngroai
C. apare marginaia leucocitar
D. celulele odontoblastice sunt micorate ca volum
E. examenul histochimic pune n eviden lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)

S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand:


A. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mm
B. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm
C. dintele prezinta mobilitate in sens V-O
D. dintele prezinta mobilitate in sens M-D
E. dintele este mobil si in plan vertical
(pag. 106)

S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mhlemann) indica


A. sangerarea punctiforma izolata, unica
B. sangerare care umple intreg spatiul interdentar
C. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
D. sangerare care depaseste marginea gingiei libere
E. absenta sangerarii
(pag. 111)

S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin
parodontometrie au valorile:
A. intre 20-80
B. intre 10-20
C. intre 90-100
D. sub 0
E. intre 5-10
(pag. 108)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt
A. Testul de solicitare dentara prin presiune
B. Dentoparodontograma
C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara
D. Mobilometria instrumentala
E. Examenul radiologic
(pag. 116)

334

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

335

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial


A. Urmareste mobilitatea dentara patologica
B. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere
C. Se apreciaza retractia gingivala
D. Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontale
E. Se face prin inspectie si palpare
(pag. 106)

S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal


A. Se realizeaza prin inspectie si palpare
B. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund
C. Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde
exploratorii
D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate
E. Face referire la debutul afectiunii parodontale
(pag. 105)

S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala


A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficial
B. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar
C. Ofera indicatii asupra lamina dura
D. Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta
E. Apreciaza cantitativ placa bacteriana
(pag. 115)

S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB)


A. Reprezinta un indice de placa si de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori
drept si inferior sting
(pag. 109-110)

S1218035. Indici de inflamatie parodontala sunt


A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)

S1218036. Mobilitatea dentara patologica


A. Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si
axial
B. Se poate percepe prin palpare digitala
C. Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in
plan transversal depaseste 1 mm
D. Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens vertical, axial
E. Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in
ocluzie
(pag. 106)

335

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

336

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1218037. Retractia gingivala


A. Se masoara in milimetri
B. Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul anatomic al
dintelui
C. Se masoara pe toate fetele dintelui
D. Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala libera
E. Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice
(pag. 106)

S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt
codificate astfel
A. Codul 0 - nici un semn de imbolavire
B. Codul 1 singerare gingivala spontana
C. Codul 2 Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda
D. Codul 3 Tartru supra sau subgingival
E. Codul 4 Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult
(pag. 113)

S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:


A. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice
D. se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontala
E. indica prezenta inflamatiei gingivale
(pag. 111)

S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu:


A. solutie fucsina bazica
B. solutie de clorhexidina
C. solutie albastru de metilen 2%
D. eritrozina
E. solutie de cloramina 2%
(pag. 114)

S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial urmareste:


A. aspectul papilelor interdentare
B. mobilitatea dentara
C. determinarea tipului de liza osoasa
D. determinarea adancimii pungilor
E. modificarea de culoare a gingiei
(pag. 107)

S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind:


A. Starea dintilor si a arcadelor dentare
B. Relatiile ocluzale
C. Adancimea pungilor parodontale
D. Gradul de inflamaie al gingiei
E. Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis
(pag. 115)

S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe:


A. rezonanta magneto-nucleara

336

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

337

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. testul Periograd
C. utilizarea unor trasori radioopaci
D. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp magnetic
E. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp electric
(pag. 116)

S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc:


A. spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni
B. lamina dura
C. vitalitatea pulpara
D. morfologia radiculara
E. structura osului alveolar
(pag. 115)

S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN:


A. este necesara sonda parodontala Williams
B. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minte
C. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunile
D. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecin
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112)

S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru:


A. detectarea prezentei pungilor parodontale
B. detectarea prezentei cariilor interproximale
C. controlul indepartarii tartrului subgingival
D. inregistrarea indicelui CPITN
E. inregistrarea indicilor de mobilitate
(pag. 105)

S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. "trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontale
B. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolara
C. conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci"
D. ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de structura
E. radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale
(pag. 115)

S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. disto-vestibular
C. mezial si distal
D. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)

S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta:


A. sangerare punctiforma la sondaj
B. discrete modificari de culoare ale gingiei
C. lipsa sangerarii la sondaj

337

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

338

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. inflamatie medie gingivala


E. discret edem
(pag. 111)

S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:
A. senzatie de tensiune in oasele maxilare
B. mobilitate dentara anormala
C. bruxism
D. dificultati de masticatie
E. dinti inclusi
(pag. 102)

S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:
A. clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
B. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
C. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
D. clasa I - igiena bucala, detartraj
E. clasa III - I+II si tratament complex parodontal
(pag. 113)

S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:


A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor subgingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival
(pag. 105)

S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate:
A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
B. suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori
C. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
D. suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
E. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang
(pag. 110)

S1518054. Evidentierea placii bacteriene:


A. se face cu solutii colorante;
B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale;
C. se face cu violet de gentiana 11%;
D. se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%;
E. se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de
invelis.
(pag. 114-115)

S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare:


A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial;
B. se face prin palpare cu sonda;
C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte;
D. se face mezio- si distovestibular,
E. determina gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 106)

338

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

339

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului:


A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund;
B. se realizeaza prin inspectie;
C. se realizeaza prin palpare;
D. se realizeaza prin metode microbiologice;
E. se face cu ajutorul chiuretelor Gracey.
(pag. 105)

S1518057. Examenul radiologic:


A. se poate face in incidenta izometrica;
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund;
C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa;
D. evidentiaza placa bacteriana;
E. ofera date despre relatiile ocluzale.
(pag. 115)

S1518058. Indicele CPITN:


A. se inregistreaza pe sextanti;
B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti;
C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin;
D. se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm;
E. forta exercitata nu depaseste 25 g.
(pag. 112-113)

S1518059. Indicele CPITN:


A. se exprima prin valori de la 0 la 4;
B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal;
C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala;
D. se inregistreaza pe sextanti;
E. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte.
(pag. 113)

S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente:


A. indicele de sangerare papilara;
B. indicele de tartru;
C. indicele de prezenta a pungilor parodontale;
D. indicele de placa;
E. indicele parodontal.
(pag. 109)

S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:


A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian;
B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian;
C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian;
D. are valori intre 0 si 3;
E. se exprima procentual.
(pag. 112)

S1518062. Mobilometrul dento-parodontal:


A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni;
B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii;
C. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile;

339

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

340

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare;


E. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
(pag. 117)

S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre:


A. spatiul dento-alveolar
B. gradul si tipul de resorbtie osoasa
C. lamina dura
D. mobilitatea dentara
E. inflamatia gingivala.
(pag. 115)

S1618064. Indicele de igiena bucala IHB:


A. are doua componente: indicele de placa si indicele de tartru
B. se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parte
C. codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroanei
D. codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroanei
E. valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru.
(pag. 109)

S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mhlemann):


A. este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivale
B. codifica cu 0 absenta sangerarii
C. codifica cu 1 sangerari punctiforme multiple
D. codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentar
E. codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera.
(pag. 111)

S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mm
B. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mm
C. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial
D. gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mm
E. gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial.
(pag. 106)

S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt:


A. solutie albastru de metil 2%
B. solutie albastru de toluidina 1%
C. nitratul de argint 30%
D. solutie violet de gentiana 1%
E. solutie clorura de zinc 30%.
(pag. 114)

S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive:


A. retractie gingivala
B. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontale
C. fumat excesiv
D. consum exagerat de alcool
E. carii dentare
(pag. 102)

340

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

341

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal
al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:
A. Valoarea 3 pentru tartru supragingival
B. Valoarea 4 pentru tartru subgingival
C. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire
D. Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda
E. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult
(pag. 112)

S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu:


A. solutie fucsina bazica 0,2-0,3%
B. solutie fucsina bazica 3%
C. solutie fucsina bazica 10%
D. solutie albastru de metil 2%
E. solutie albastru de metil 20%
(pag. 114)

S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara:


A. Retractia gingivala
B. Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curente
C. Prevalenta bolii parodontale
D. Adancimea pungilor parodontale
E. Riscul relativ de imbolnavire
(pag. 108)

S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:
A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul
precoce al bolii
D. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului
parodontal
E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului
(pag. 103-104)

S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile
alimentare:
A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce)
B. masticatie lenta sau grabita
C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal
D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire
E. starea alimentelor consumate
(pag. 102)

S2318074. Anamneza:
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare
(pag. 105)

S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:

341

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

342

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

mezio-vestibular
pe mijlocul fetei vestibulare
mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
mezial si distal
disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)

S2318076. Indicele CPITN:


A. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti toti dintii
B. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti
C. se nregistreaza cnd ntr-un sextant este prezent cel putin un dinte
D. codifica starea parodontiului marginal
E. codifica necesitatile de tratament.
(pag. 112-113)

S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:


A. se poate exprima procentual
B. se poate exprima in mm
C. ia in considerare pungi parodontale false si adevarate
D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian
E. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm
(pag. 112)

S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt:


A. Indicele parodontal (Russell)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)

S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB)


A. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting
si inferior drept
(pag. 109)

S2318080. examenul radiografic:


A. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund
C. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara
D. furnizeaza date despre morfologia radiculara
E. furnizeaza date despre structura osului spongios
(pag. 115)

S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt:


A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3%
B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara

342

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

343

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica


D. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale
parodontiului marginal de invelis
E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere
(pag. 114-115)

S2318082. Parodontometria:
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de
2mm
(pag. 108)

S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:


A. se face prin inspectie si palpare
B. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile
C. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare
gingivala
D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe
E. urmareste nivelul de atasare fata de dinte
(pag. 106)

S2318084. Eritrozina:
A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri
B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor
C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice
D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale
E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient
(pag. 114-115)

S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:


A. se apreciaza cu benzi absorbante de hrtie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei
D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale
E. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare
(pag. 111)

S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN:


A. este necesara sonda de parodontometrie Williams
B. se nregistreaza pe sextanti fara a lua n considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor
secunzi in absenta acestora
C. masoara att pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatie
D. daca ntr-un sextant exista un singur dinte el este inclus n sextantul analog de pe hemiarcada opusa
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112-113)

S2518087. Soluiile pentru evidenierea plcii bacteriene sunt:


A. Soluia albastru de metil
B. Soluia violet de geniana

343

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

344

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Soluia de azotat de argint


D. Soluia Lugol
E. Soluia clorur de zinc
(pag. 114)

S2618088. n pulpita cronic nchis hiperplazic se constat:


A. odontoblatii i pstreaz dimensiunea, dar nucleii sunt micorai
B. stratul de odontoblati dispare aproape n ntregime, lsnd spaii vacuolare
C. micorarea camerei pulpare i a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei
D. pulpa se transform ntr-un esut lax de tip primitiv
E. pulpa poate conine zone de degenerescen hialin sau calcar.
(pag. 91)

S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice nchise este:


A. alturi de esutul fibrozat i esutul de granulaie nchistat se pot constata focare de inflamaie acut
supurativ
B. esutul de granulaie poate fi nvecinat cu zone de degenerescen hialin sau calcar
C. odontoblastele au un aspect normal
D. vasele sangvine au aspect normal
E. fibrele nervoase sunt, n mare parte, degenerate.
(pag. 88)

S2618090. Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu:


A. polipul gingival
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. parodontita apical cronic granulomatoas
D. necroza pulpar
E. pulpita total seroas.
(pag. 87)

S2618091. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente totale se face cu:


A. pulpita acut seroas total
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. pulpita purulent parial
D. pulpita acut seroas parial
E. parodontita apical acut.
(pag. 80)

S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente pariale este:


A. celulele situate la distan de focar nu prezint leziuni
B. fibrele de colagen sunt integre
C. fibrele nervoase nvecinate focarului prezint detaarea tecii de mielin
D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate
E. celulele sangvine ajunse n focar prin diapedez au diverse aspecte morfologice n raport cu starea lor
funcional.
(pag. 78)

S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este:


A. criza dureroas este provocat de un agent extern sau apare spontan
B. durerea tinde s iradieze spre hemiarcada opus, depind linia median
C. analgeticele au o eficien redus, determinnd cel mult o reducere temporar a durerii
D. uneori n stratul de dentin care acoper pulpa se poate descoperi un punct de comunicare cu exteriorul

344

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

345

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. durerea la percuie n ax a dintelui lipsete


(pag. 75-76)

S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este:


A. vazodilataie n ntreg teritoriul pulpar
B. vscozitate pulpar crescut
C. prezena rar a elementelor sangvine din seria alb n esutul pulpar
D. fragmentarea membranei celulare odontoblastice
E. fibrele conjunctive sunt puine i se gsesc mai ales n poriunea periferic.
(pag. 75)

S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase pariale este:


A. durere vie localizat la un anumit dinte
B. durerea este continu
C. dintele este modificat la culoare
D. atingerea dentinei dure cu sonda provoac o reacie dureroas
E. percuia dintelui n ax provoac durere.
(pag. 73)

S2618096. Examenul microscopic n pulpita acut seroas parial pune n eviden:


A. vazodilataie
B. permeabilitate sczut a pereilor vasculari
C. marginaie leucocitar intens
D. semne de hipofuncie odontoblastic
E. concentrarea fosfatazei alcaline n regiunea predentinei
(pag. 72)

S2618097. Simptomatologia n hiperemia preinflamatorie:


A. durere spontan
B. durerea iradiaz
C. la examenul obiectiv se constat un proces carios care nu a deschis camera pulpar
D. uoar hipersensibilitate la testul termic rece
E. hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)

S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru:


A. detectarea tartrului subgingival
B. detectarea prezentei pungilor parodontale
C. detectarea cariilor subgingivale
D. detectarea configuratiei pungilor subgingivale
E. determinarea adancimii
(pag. 105)

S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale se face astfel:


A. cu rosu pentru retractia gingivala
B. cu albastru pentru pungi parodontale
C. cu rosu pentru pungi parodontale
D. cu albastru pentru retractia gingivala
E. cu linie continua
(pag. 109)

S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:

345

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

346

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

detectarea si localizarea tartrului subgingival


detectarea si localizarea tartrului supragingival
detectarea si localizarea pungilor parodontale
detectarea cariilor subgingivale
dupa detartraj si chiuretaj radicular
(pag. 105)

S2818101. Sondele speciale de parodontometrie sunt


A. sondele exploratorii
B. sonda flexible plastic screening surveyor
C. sonda rigid metal tactile sensor
D. sonda flexible plastic universal explorer
E. sonda butonata
(pag. 106)

S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet distinct
B. sunet clar
C. sunet mat
D. sunet infundat
E. durere
(pag. 107)

S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel:
A. ameliorare la valori cuprinse intre 20-80
B. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70
C. agravare la valori peste 0
D. agravare la valori sub 0
E. ameliorare la valori cuprinse intre 50-90
(pag. 108)

S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt
urmatoarele:
A. suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior
B. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori
C. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta
D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga
E. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga
(pag. 109-110)

S2818105. Cpitn:
A. se inregistreaza pe sextanti
B. sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu
diametrul de 0,5 mm
C. forta exercitata depaseste 0,5 g
D. sonda de investigare este sonda flexible plastic screening surveyor
E. sonda de investigare este sonda universal explorer
(pag. 112-113)

S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru:


A. determinarea indicelui CPITN
B. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile

346

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

347

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontale


D. localizarea tartrului subgingival
E. controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede
(pag. 106)

S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet clar
B. sunet infundat
C. sunet distinct
D. nu se percep sunete distincte
E. sunet mat
(pag. 107)

S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt:


A. indicele de prezenta a pungilor parodontale
B. indicele de placa
C. indicele de retentie a placii (Loe)
D. indicele de sangerare papilara
E. indicele de tartru
(pag. 109)

S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza:


A. adancimea pungilor parodontale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara
(pag. 108)

347

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

348

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 19
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
A. Demineralizarea septurilor alveolare
B. Hiperestezie dentinara
C. Traumatism ocluzal
D. Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical
E. Adenite
(pag. 121-122)

S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal


A. Prezinta o inflamatie manifesta
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina
(pag. 122)

S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)


A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
B. Este de cauza micotica
C. Este de natura virala
D. Apare in cadrul unor boli sistemice
E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze
(pag. 122)

S1219004. Parodontita juvenila este


A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)

S1219005. Parodontita prepubertala este


A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)

S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane de

348

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

349

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Parodontologie s-au elaborat initial in:


A.
B.
C.
D.
E.

1957
1954
1964
1959
1979
(pag. 120)

S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,
antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de iritatie
(pag. 122)

S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:


A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene
B. nu prezinta semne de suferinta
C. hiperplazie gingivala
D. atrofie gingivala
E. modificari de culoare ale gingiei
(pag. 121)

S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la intalnim in


clasificarea lui Fermin Carranza?
A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
(pag. 120)

S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?


A. 6
B. 7
C. 8
D. 9
E. 10
(pag. 120)

S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?


A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 120)

S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului


marginal?
A. 3

349

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

350

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

4
5
6
7
(pag. 122)

S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
A. gingivite, parodontite si parodontoze;
B. gingivite, parodontite si parodontome;
C. stomatite si parodontite;
D. parodontite, parodontoze si parodontome;
E. gingivite si parodontite.
(pag. 121)

S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:


A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolu
D. cefalosporinele
E. prednisonul.
(pag. 122)

S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din


Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:
A. o gingivita hiperplazica avansata
B. o gingivo-stomatita subacuta
C. o afectiune care apare la copii
D. o afectiune care apare la adult
E. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA
(pag. 123)

S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii
favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:
A. o baza sigura si necesara de diagnostic
B. un element important pentru cercetarea stiintifica
C. parte integranta a statisticii epidemiologice
D. dorinta de simplificare a ARPA
E. experienta proprie a autorului
(pag. 119)

S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de
diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:
A. tipul de inflamatie
B. factorii favorizanti
C. factorii de risc
D. etiologie
E. tipul de atrofie
(pag. 119)

S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta:


A. tipul de inflamatie
B. activitatea de cercetare

350

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

351

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. recesiunea
D. imbogatirea continua a cunostintelor
E. tipul de tratament necesar
(pag. 119)

S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui:


A. Kantorowicz 1904
B. Kantorowicz 1928
C. Kantorowicz 1942
D. Kantorowicz 1924
E. Becks 1929
(pag. 119)

S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in:


A. Paradenite
B. Paradentitis
C. Hiperplazia
D. Schmutzpyorrhea
E. Gingivita
(pag. 119)

S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza:


A. inflamatia, distrofia sau recesiunea
B. inflamatia, atrofia sau proliferarea
C. inflamatia, recesiunea sau proliferarea
D. inflamatia, atrofia sau recesiunea
E. inflamatia, distrofia sau proliferarea
(pag. 121)

S2519022. n clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureti a mbolnvirilor parodoniului marginal


se afl n primul rnd:
A. Parodontita marginal cronic superficial cu hiperplazie
B. Parodontita marginal cronic superficial cu involuie precoce
C. Gingivita
D. Parodontita marginal cronic profund
E. Parodontita juvenil
(pag. 122, 123)

S2619023. n gangrena pulpar simpl examenul clinic relev:


A. nsmnarea pe medii de cultur a coninutului canalului radicular relev absena florei bacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpar nchis
C. prezena unei radiotransparene la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)

S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste:


A. gingivita iritativa
B. gingivita de iritatie
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita de origine tartrica
E. gingivita cronica simpla

351

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

352

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 122)

S2819025. Parodontita distrofica este:


A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita marginala cronica mixta
D. parodontita juvenila
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 123)

S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala


cronica mixta se denumeste si:
A. parodontita juvenila
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita prepubertala precoce
D. parodontita distrofica
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament
(pag. 123)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
A. Parodontite
B. Parodontoze
C. Parodontome
D. Parodontita prepuberala
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 119)

S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie


Bucuresti:
A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 122)

S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996)


A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic
B. Parodontita lent progresiva
C. Parodontita rapid progresiva a adultului
D. Parodontita rapid progresiva precoce
E. Parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)

S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
A. Parodontiul de sustinere
B. Parodontiul marginal de invelis
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sistemul ligamentar supraalveolar

352

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

353

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Sinusul maxilar
(pag. 121)

S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:


A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. evolutia si prognosticul bolii parodontale
C. gradul de afectare a structurii parodontiului
D. raspunsul la tratament
E. gradul de manifestare a inflamatiei
(pag. 121-122)

S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:


A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcina
C. gingivite de menopauza
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana
(pag. 122)

S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
(pag. 122)

S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:


A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele recidivante
D. gingivite din SIDA
E. stomatite din SIDA
(pag. 122)

S1319035. In gingivite este afectat:


A. epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar
B. parodontiul marginal de invelis
C. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere
D. este afectata mobilitatea dentara
E. apare fenomenul de halistereza superficiala
(pag. 121)

S1319036. in gingivite este afectat:


A. parodontiul marginal de invelis
B. sistemul ligamentar supraalveolar
C. ligamentele orizontale
D. ligamentele oblice
E. nici una din acestea
(pag. 121)

S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:

353

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

354

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

parodontita marginala cronica profunda localizata


parodontita marginala cronica profunda generalizata
parodontita distrofica
parodontita juvenila
parodontita agresiva rapid progresiva
(pag. 123)

S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:


A. parodontita prepubertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita juvenila
(pag. 123)

S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:


A. parodontita rapid progresiva a adultului
B. parodontita prepubertara
C. parodontita juvenila
D. parodontita din SIDA
E. parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)

S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:


A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie
(pag. 122)

S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele
forme de gingivita:
A. gingivita cronica
B. gingivita hiperplazica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice
E. gingivita alergica
(pag. 122)

S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt:


A. parodontita lent progresiva
B. parodontita rapid progresiva a adultului
C. parodontita ulcero-necrotica
D. parodontita refractara la tratament
E. parodontita juvenila
(pag. 122)

S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:


A. parodontita cronica a adultului
B. parodontita rapid progresiva precoce
C. parodontita marginala cronica superficiala

354

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

355

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. parodontita refractara la tratament


E. parodontita distrofica
(pag. 120)

S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. afectiunile generale sistemice
C. statusul social-economic al indivizilor
D. gradul de manifestare al inflamatiei
E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
(pag. 121)

S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:


A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata
B. parodontita ulcero-necrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica
(pag. 123)

S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de
Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:
A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv;
B. mecanismul de producere al bolii parodontale;
C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal;
D. gradul de manifestare a inflamatiei;
E. existenta sau nu de boli sistemice asociate.
(pag. 121-122)

S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:


A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce
B. parodontita marginala cronica profunda localizata
C. parodontita marginala profunda rebela la tratament
D. parodontita juvenila tardiva
E. parodontita marginala cronica profunda generalizata.
(pag. 123)

S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:


A. gingivostomatita ulcero-necrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivita alergica
D. gingivostomatita aftoasa recidivanta
E. gingivostomatita de menopauza.
(pag. 122)

S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:


A. diabet
B. hepatita B
C. carenta de vitamina C
D. boli de sange si imune
E. TBC.
(pag. 122)

355

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

356

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:


A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrarii de antagonisti de Ca
E. sclerodermiei.
(pag. 122)

S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti sunt:
A. Mecanismul de producere al bolii parodontale
B. Varsta pacientilor
C. Sexul pacientilor
D. Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
E. Aspectul clinic al gingiei
(pag. 121.)

S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor parodontiului


marginal sunt cuprinse:
A. Gingivita cronica simpla,de cauza microbiana
B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
C. Parodontoza
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 123.)

S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii:
A. parodontoame
B. gingivite
C. parodontoze
D. parodontite marginale cronice superficiale si profunde
E. atrofii parodontale
(pag. 120)

S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului marginal in:


A. inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresive
B. inflamatii si distrofii
C. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundare
D. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profunde
E. Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontoze
(pag. 120)

S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire:


A. gingivite, parodontite, parodontoame, parodontoze
B. gingivite, parodontite, parodontoze
C. gingivite, parodontite, parodontoame
D. gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale unor boli generale
E. gingivite, parodontite
(pag. 120)

S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii
riguroase capabile sa defineasca precis:

356

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

357

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

tipul de inflamatie
tratamentul necesar
relatia cauza-efect in producerea bolii
traumatismul ocluzal
gradul de afectare al structurilor parodontale
(pag. 120)

S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. marginala cronica
B. cronice descuamative
C. medicamentoase
D. asociate cu dermatoze
E. alergice
(pag. 120)

S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. agravate de factori generali
B. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente
C. in cursul unor stari fiziologice
D. tumori benigne sau maligne ale gingiei
E. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
(pag. 120)

S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in:


A. leziuni inflamatorii
B. leziuni virotice
C. leziuni traumatice
D. leziuni epiteliale
E. leziuni fungice
(pag. 121)

S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca


A. infectie virala
B. infectie fungica
C. trauma ocluzala
D. lipsa de contact dentar ocluzal
E. edentatii unidentare
(pag. 121)

S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:


A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice
(pag. 121)

S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta cu


A. caracter florid
B. caracter invaziv
C. evolutie rapid distructiva
D. halistereza

357

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

358

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. demineralizarea septului alveolar


(pag. 122)

S2319063. La adulti inflamatia are:


A. intensitate redusa
B. evolutie lenta
C. pusee inflamatorii subacute
D. evolutie rapid progresiva
E. caracter recidivant
(pag. 122)

S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:


A. gingivita tartrica
B. gingivita iritativa
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita cronica (simpla, necomplicata)
E. gingivita cronica de cauza microbiana
(pag. 122)

S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni


A. lichen plan
B. sclerodermie
C. pemfigus
D. sindrom Behcet
E. lupus eritematos diseminat
(pag. 122)

S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. carenta vitaminei K
C. anemii
D. boli de sange
E. boli imune
(pag. 122)

S2519067. Gingivitele i gingivostomatitele acute i subacute cuprind:


A. Gingivostomatita ulcero-necrotic
B. Gingivostomatita herpetic
C. Gingivostomatita aftoas
D. Gingivita alergic
E. Gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 122)

S2619068. Arsenicul determin necroza pulpei dentare prin:


A. modificarea brutal a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice i lezarea membranei celulare
C. paralizia pereilor vasculari
D. blocarea respiraiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

S2619069. Simptomatologia clinic n necroza pulpar:

358

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

359

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

dintele are culoare modificat


prezint hiperestezie
coninutul canalului radicular este o mas omogen de culoare rou viu
probe de vitalitate negative
la percuie rezonana este mat
(pag. 98)

S2619070. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:


A. gangrena simpl
B. parodontita apical cronic
C. pulpita seroas parial
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.
(pag. 98-99)

S2619071. Diagnosticul pozitiv n necroza pulpar se face pe baza urmtoarelor semne:


A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda n camera pulpar apare sngerare
D. la testul electric rspunsul este pozitiv
E. la percuie rezonana este mat.
(pag. 98)

S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmtoarelor semne:


A. insensibilitate total la sondajul canalelor radiculare
B. absena modificrilor radiologice periapicale
C. carie profund cu camera pulpar deschis
D. examen bacteriologic negativ
E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)

S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi:


A. secionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea esutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)

S2619074. Prin necroz se nelege:


A. modificarea aseptic a pulpei dentare sub aciunea microorganismelor
B. distrucia aseptic a esutului pulpar sub aciunea agenilor fizici
C. transformarea pulpei dentare ntr-un esut de granulaie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroas i reticular a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub aciunea agenilor chimici.
(pag. 94)

S2819075. Conform criteriului mecanismul de producere al bolii parodontale:


A. factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacteriana
B. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbiana
C. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni virotice
D. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungice

359

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

360

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice


(pag. 121)

S2819076. Conform criteriului gradului de afectare al structurilor parodontiului marginal:


A. bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei ocluzale
B. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar supraalveolar
C. in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolar
D. in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinere
E. in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis
(pag. 121)

S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:


A. diabet
B. lichen plan
C. sclerodermie
D. carenta vitaminei C
E. pemfigus
(pag. 122)

S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza:


A. sunt idiopatice
B. inflamatia microbiana
C. hidantoina
D. diabet
E. lichen plan
(pag. 122)

S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de Parodontologie din


Bucuresti) sunt:
A. gingivo-stomatite herpetice
B. gingivite hiperplazice idiopatice
C. gingivo-stomatite ulcero-necrotice
D. gingivite descuamative
E. aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante
(pag. 122)

S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita:


A. gingivita vronica descuamativa
B. gingivita agravata de factori generali
C. gingivita hipoplazica
D. gingivita marginala cronica
E. gingivita asociata cu dermatoze
(pag. 120)

S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
A. Diabet
B. boli de sange
C. menopauza
D. carenta vitaminei C
E. stari imune
(pag. 122)

360

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

361

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti
apar in:
A. sarcina
B. menopauza
C. utilizarea de contraceptive
D. pubertate
E. utilizarea de ciclosporine
(pag. 122)

361

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

362

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 20
Gingivite i stomatite
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a
A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia
C. Speciilor de Actinomyces
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans
(pag. 129)

S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este


A. o zona eritematoasa
B. o vezicula
C. o ulceratie
D. un placard
E. o eroziune
(pag. 147)

S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu


medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in
procent de:
A. 50%
B. 60%
C. 70%
D. 67%
E. 76%
(pag. 138)

S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
A. 2-3 ani
B. 2-3 luni
C. 2-4 luni
D. 2-4 zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 127)

S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:


A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
(pag. 126)

362

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

363

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 145)

S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele


aspecte:
A. edem
B. scaderea permeabilitatii capilare
C. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice
D. degenerescenta fibrelor de reticulina
E. staza vasculara in epiteliul gingival
(pag. 133)

S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:


A. culoarea rosie deschisa a gingiei
B. tumefactia
C. sangerarea gingivala
D. modificarile aspectului suprafetei gingivale
E. consistenta variabila a gingiei
(pag. 127)

S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:


A. apare in special la batrani;
B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
D. este favorizata de deficienta vitaminei PP;
E. prezinta hipersalivatie seroasa.
(pag. 144)

S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au
dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
(pag. 148)

S1520011. Gingivo-stomatita herpetica:


A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 147)

S1520012. In gingivita alergica:


A. consistenta gingiei este ferma;

363

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

364

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

gingia are o culoare rosu-deschis;


gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;
volumul gingiei este crescut;
apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.
(pag. 140)

S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:


A. culoarea rosu-deschis a gingiei;
B. tumefactia;
C. aparitia pungilor false;
D. sangerarea;
E. modificarea aspectului gingiei.
(pag. 127)

S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei


herpetice este:
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D. 24 ore;
E. 24-48 ore.
(pag. 146)

S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:


A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitate dentara.
(pag. 144)

S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale:


A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
B. hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
D. ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuie
E. papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma.
(pag. 142)

S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:
A. Mobilitatea dentara
B. Sangerarea gingivala;
C. Retractia gingivala;
D. Durerea
E. Culoarea rosie-violacee.
(pag. 127)

S2320018. n gingivita de sarcina


A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative
B. apar leziuni hiperkeratozice
C. se produc eroziuni si ulceratii care pot sngera cu usurinta la periaj
D. gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa

364

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

365

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina


(pag. 129)

S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:


A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare
B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului
C. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membrane
D. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur
E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice
(pag. 134)

S2320020. Gingivita alergica prezinta:


A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila
B. gingie de culoare rosu intens, dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia singereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare
(pag. 140)

S2320021. Gingivo-stomatita herpetica:


A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 146)

S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:


A. limfocite si neutrofile
B. limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite
C. plasmocite,macrofage si neutrofile
D. limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofage
E. limfocite, macrofage si neutrofile
(pag. 124)

S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza


A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale
B. discrete dureri, suportabile, spontane
C. senzatie de usturime
D. singerari gingivale numai la periaj
E. singerari gingivale numai la masticatie
(pag. 126)

S2520024. n gingivita cronic simpl din punct de vedere histochimic crete nivelul i activitatea
urmtoarelor enzime:
A. Succindehidrogenazei
B. Glucopeptidazei
C. Esterazei
D. Fibrinazei
E. Aminooxidazei
(pag. 125, 126)

365

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

366

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2620025. Reaciile din zona exudativ (de contaminare) n granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaz prin:
A. vasoconstricie
B. lipsa exudatului
C. prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaz exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)

S2620026. n parodontita apical cronic fibroas tabloul morfopatologic arat:


A. vasele sangvine au perei subiai
B. leziunea este extins n osul alveolar
C. sunt prezeni numeroi fibroblati i fibrocii
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ngroate
E. perniele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S2620027. Osteofibroza periapical este o reacie de condensare osoas care apare n:


A. gangrena pulpar simpl
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acut purulent total
D. pulpita cronic
E. pulpita acut seroas total.
(pag. 125)

S2620028. Granulomul chistic reprezint:


A. o osteit apical cronic i distrucie osoas cu contur difuz
B. nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu numeroi fibroblati i histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul iniial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapical cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)

S2620029. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentar pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei i tegumentelor
D. lipsa durerii la percuie n axul dintelui
E. nu apar modificri n starea general a organismului.
(pag. 109)

S2620030. Tabloul morfopatologic n parodontita apical acut seroas arat:


A. perei vasculari ngroai
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subiate
C. desociere fibrilar prin depolimerizare
D. corticala intern alveolar prezint contur regulat
E. ngustarea spaiilor intertrabeculare.
(pag. 108)

S2820031. In gingivita de sarcina:


A. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitophaga

366

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

367

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermedia


s-a identificat o crestere mai mare a speciei Actynobaclus
s-au evidentiat mecanisme imune
prevalenta este intre 20-50 %
(pag. 129)

S2820032. Gingivita din diabet prezinta


A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papilelor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii
(pag. 132)

S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:


A. culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate
B. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus
(pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. gingiviostomatita herpetica
E. gingivita cronica
(pag. 150)

S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu


A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145)

S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt


A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidiva
E. cavitati carioase aproximale
(pag. 127)

S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea in


A. leucemii acute si subacute
B. lichen plan

367

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

368

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet
(pag. 141)

S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea


A. senzatii dureroase la atingere, masticatie
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. fisuri dureroase ale comisurilor orale
D. hipersalivatie
E. prurit gingival
(pag. 149)

S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari


A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune
(pag. 129)

S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta


A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii
(pag. 132)

S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt


A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii
(pag. 134)

S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii


A. trismus
B. febra
C. abcese de vecinatate
D. edem laringian
E. meningita acuta
(pag. 143)

S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza


A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena
(pag. 126)

368

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

369

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate aparea


A. adenopatie regionala
B. durere intensa la atingerea gingiei
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. halena fetida intensa
E. senzatie de gust metalic
(pag. 145)

S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:


A. lichen plan vezicular
B. sifilis
C. leucemia acuta
D. stomatita gangrenoasa
E. agranulocitoza
(pag. 146)

S1320046. Gingivita din diabet prezinta:


A. hiperplazie generalizata
B. culoare palida deschisa
C. consistenta ferma a papilelor
D. ulceraii si sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false
(pag. 132)

S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in:


A. infectii cronice: sifilis, tuberculoza
B. la pubertate si postpubertate
C. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare
D. in lichenul plan vezicular sau bulos
E. in gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 141)

S1320048. Granulomul sarcoidal contine:


A. limfocite
B. numeroase mononucleare
C. celule epteliale
D. leucocite
E. celule gigante Langerhans multinucleate
(pag. 135)

S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare:


A. marginatie leucocotara
B. microulceratii in epiteliu
C. cresterea numarului de plasmocite
D. fragilitate capilara (meiopragie)
E. hiperemie activa
(pag. 125)

S1320050. in gingivita de sarcina:


A. gingia este tumefiata
B. apare senzatie de uscaciune si arsura

369

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

370

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3


D. semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-a
E. sangerarea se produce la cele mai mici atingeri
(pag. 130)

S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:


A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena
(pag. 133)

S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme


din santul gingival sunt:
A. specii de Streptococ
B. specii de Actinomyces
C. Capnocytophaga
D. Veillonela Parvula
E. Fusobacterium
(pag. 131)

S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:


A. boli generale cronice casectizante
B. menopauza si postmenopauza
C. deficitul de vitamina A, D, E
D. prezena bacililor fuziformi si spirochetelor
E. hiposalivatia din colagenoze
(pag. 144)

S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:


A. sangerari gingivale la periaj si masticatie
B. consistenta gingiei crescuta in formele exudative
C. pungi false
D. prurit gingival si senzaie de usturime
E. fenomene de halistereza superficiala
(pag. 126)

S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:


A. glosita
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. disfagie
E. toate de mai sus
(pag. 134)

S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte:


A. creste numarul de plasmocite
B. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare
C. lamina bazala e neintrerupta
D. microulceratii in epiteliu
E. scade nivelul si activitatea unor enzime

370

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

371

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 125)

S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme


din santul gingival sunt:
A. Veillonela parvula
B. Fusobacterium
C. specii de Streptococ
D. specii de Stafilococ
E. specii de Actinomyces
(pag. 131)

S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:


A. hiperemie activa
B. marginatie leucocitara
C. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor
D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti
(pag. 124)

S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:


A. fisuri dureroase la comisuri
B. halena fetida intensa
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare generala de regula nealterata
E. dureri spontane iradiante in oasele maxilare
(pag. 145)

S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:


A. principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea
B. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare
(pag. 130)

S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:


A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcina;
C. varsta si sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.
(pag. 148-149)

S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:


A. gingivostomatita de menopauza;
B. gingivostomatita aftoasa;
C. gingivita de sarcina;
D. gingivostomatita distrofica;
E. gingivostomatita herpetica.
(pag. 145)

S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:


A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;

371

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

372

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

miros si gust caracteristic de metal;


consistenta crescuta a gingiei;
hiperplazie generalizata polipoidala;
frecvente ulceratii.
(pag. 131-132)

S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie:


A. gingia este de culoare rosu-violaceu;
B. gingia are suprafata neteda;
C. gingia are uneori micro-ulceratii;
D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala;
E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.
(pag. 128)

S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:


A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
B. este mai frecventa intre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
E. inflamatie gingivala rosu-violacee.
(pag. 128)

S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:


A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
B. senzatie de gust metalic si alterat;
C. halena fetida;
D. aspect decapitat al papilelor;
E. mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
(pag. 145)

S1520067. In gingivita de sarcina:


A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia;
B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;
C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;
D. nu apar pungi gingivale adevarate;
E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.
(pag. 129-130)

S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C:


A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor;
B. apar pungi adevarate;
C. scade sinteza de colagen;
D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari;
E. scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular.
(pag. 133)

S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;

372

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

373

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. persistenta pe arcada a unor dinti temporari.


(pag. 127-128)

S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:


A. hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie
D. sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false.
(pag. 132)

S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:


A. sangerari usoare la atingere
B. consistenta ferma a papilelor
C. frecvent pungi false
D. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 132)

S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:


A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee
B. tumefactie prin edem cu caracter ireversibil
C. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceratii frecvente.
(pag. 128-129)

S1620073. in boala Behcet se intalnesc:


A. afte bucale si genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita
C. induratia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.
(pag. 143)

S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fi


A. spontana
B. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei
C. provocata de explorarea cu sonda
D. provocata de periajul dentar
E. provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere.
(pag. 127)

S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de cauza microbiana


poate fi:
A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza
D. gingivita localizata
E. gingivita alergica
(pag. 126)

373

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

374

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt


A. fumatul excesiv
B. deficitul vitaminelor E si PP
C. alcoolismul
D. pericoronaritele
E. stresul
(pag. 144)

S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin:


A. culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivala
B. tumefactie gingivala
C. gingie de aspect usor granular
D. consistenta moale a gingiei
E. frecvent cheilita si glosita ,asociate
(pag. 140)

S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca efecte


A. scaderea sintezei de colagen
B. scaderea integritatii peretilor vasculari
C. necroza papilelor gingivale
D. aparitia de dureri gingivale
E. demineralizari in parodontiul profund
(pag. 133)

S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:
A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiform
B. ulceratii
C. gingivoragii precoce
D. hiperplazie gingivala
E. avulsia dintilor
(pag. 134)

S2320080. Gingivita la pubertate:


A. apare in special la fete
B. apare atit la fete cit si la baieti
C. apare la persoane cu igiena orala buna
D. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas
E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga
(pag. 128)

S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:


A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice
B. senzatie de tensiune
C. usoara tumefactie gingivala
D. singerare gingivala
E. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator
(pag. 129)

S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect:


A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare

374

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

375

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund


E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)

S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta n:


A. glosita si disfagie
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. toate de mai sus
E. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei
(pag. 134)

S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:


A. inactivarea acidului folic;
B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati;
C. stimularea sintezei ADN si a colagenului
D. stimularea factorului de crestere epiteliala;
E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob
(pag. 137)

S2320085. Gingivitele descuamative pot s apar n urmatoarele circumstante:


A. infecii cronice: sifilis, Candida
B. la pubertate i postpubertate
C. n erupii medicamentoase prin reacii de hipersensibilizare
D. in pemfigus mucos benign
E. in gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 141)

S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective


A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale
B. rigiditatea fetei si adenopatie regionala
C. senzatie de gust metalic si alterat
D. papile interdentare cu aspect decapitat
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
(pag. 145)

S2320087. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:


A. hiperemie activa;
B. marginatie leucocitara;
C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular;
D. migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti.
(pag. 124)

S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:


A. gingivita cronica propriu-zisa
B. papilita, inflamatia papilei interdentare
C. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa
D. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa
E. gingivita localizata numai la unul din dinti
(pag. 126)

375

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

376

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare
(pag. 127)

S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:


A. cresterea numarului de celule (in special de plasmocite)
B. cresterea numarului de fibre de colagen
C. aparitia edemului masiv intra si intercelular
D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion
E. prezenta capilarelor de neoformatie
(pag. 128)

S2320091. Gingivita din diabet prezint:


A. hiperplazie gingivala generalizat
B. gingie de culoare palid rosu-deschis
C. consistenta moale a papilelor
D. ulceraii i sangerri uoare la atingere
E. frecvent pungi adevarate
(pag. 132)

S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie
B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara
C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local
D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase
E. nevrita diabetica
(pag. 132)

S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect:


A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)

S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt:


A. Uor prurit gingival
B. Discrete dureri la periaj
C. Usturime
D. Sngerri gingivale la masticaie
E. Sngerri gingivale spontane
(pag. 126)

S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamic vascular n infalamiile parodoniului apical depinde


de urmtorii factori:
A. intensitatea agresorului

376

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

377

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

timpul de aciune al agresorului


natura agresorului
cantitatea agresorului
tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)

S2620096. n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:


A. bruxismul
B. lucrri protetice n subocluzie
C. traumatisme directe n cursul tratamentului endodontic
D. eugenolul folosit n tratamentul endodontic
E. ageni microbieni.
(pag. 105)

S2620097. Aspectul macroscopic i microscopic al inflamaiei osoase n parodontita apical este


determinat de urmtoarele particulariti:
A. starea general a organismului
B. os alveolar cu cortical intern groas
C. lipsa unui sistem limfatic n zona cervico-facial
D. calea prin care ptrunde agentul agresor
E. esuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subiri
(pag. 103)

S2620098. Parodontita apical acut seroas (difuz) se caracterizeaz prin:


A. durere cu caracter lancinant provocat de difeite excitani care cedeaz odat cu creterea afluxului
sangvin spre extremitatea cefalic
B. adenopatia regional
C. absena sensibilitii la percuia n axul dintelui
D. congestia mucoasei n dreptul rdcinii dintelui
E. durerea iradiaz n regiuni nvecinate.
(pag. 108)

S2620099. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apical cronic fibroas
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)

S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):


A. nodul care deformeaz suprafaa mucoasei
B. palparea mucoasei n dreptul dintelui nu este dureroas
C. teste de vitalitate la cald pozitive
D. teste de vitalitate la rece negative
E. adenopatie regional cu ganglioni ndurai dureroi la palpare.
(pag. 123)

S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv


A. durere vie lancinant
B. palparea mucoasei n dreptul apexului poate evidenia o uoar sensibilitate
C. la teste de vitalitate la cald se constat sensibilitate

377

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

378

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. explorarea cu sonda a camerei pulpare i a canalelor radiculare arat lipsa oricrei sensibiliti
E. la examen radiologic se observ o zon de transparen ce nconjoar apexul.
(pag. 119)

S2620102. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:


A. pulpita total acut purulent
B. abcesul parodontal marginal
C. foliculita dinilor inclui
D. osteomielita
E. pulpita cronic deschis acutizat.
(pag. 113)

S2620103. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut hiperemic se pune pe baza urmtoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzaia de prezen a dintelui n arcada dentar
B. mucoasa n dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpit total
D. pe radiografie se evideniaz un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percuie n ax.
(pag. 107)

S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt:


A. prurit gingival
B. senzatii de usturime
C. sangerari gingivale
D. culoare rosie inchisa a gingiei
E. tumefactia papilelor gingivale
(pag. 127)

S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta:


A. gingie marita de volum
B. gingie de culoare rosu deschis
C. suprafata neteda
D. microulceratii sangerande la atingere
E. consistenta moale
(pag. 128)

S2820106. Tumora de sarcina:


A. prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina
(pag. 130)

S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta:


A. halena
B. pungi false
C. mobilitate patologica
D. sangerari gingivale
E. fara ulcerati
(pag. 133)

378

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

379

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinica


A. este localizata mai mult oral
B. este localizata mai mult vestibular
C. nu sangereaza
D. gingia este de consistenta redusa
E. prezinta o culoare roz deschis
(pag. 136)

S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:


A. are culoarea gingiei de un roz deschis
B. are caracter generalizat
C. are o consistenta a gingiei moale, depresibila
D. apare un sant la baza hiperplaziei
E. volumul hiperplaziei este variabil
(pag. 138)

S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica:


A. apare mai frecvent la adultii de varsta medie
B. gingia are culoare rosie
C. apar gingivoragii
D. apare hipersalivatie vascoasa
E. papilele interdentare au aspect decapitat
(pag. 145)

S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:


A. candidoze cronice
B. gingivite hiperplazice
C. gingivostomatita herpetica
D. leucemia acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145-146)

S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice:


A. atrofica
B. hipertrofica
C. pseudomembranos
D. hiperkeratozic
E. hiperplazic
(pag. 149)

S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu:


A. leucoplazia
B. lichen plan
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivostomatita herpetica
E. leziuni ulcerative ale mucoasei
(pag. 150)

S2820114. In boala Behcet se intalnesc:


A. afte bucale
B. afte genitale
C. leziuni oculare

379

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

380

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. leziuni cutanate
E. leziuni musculare
(pag. 148)

S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de:


A. antagonisti de calciu
B. stamicin
C. hidantoina
D. cefalosporine
E. ciclosporine
(pag. 135)

S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt:


A. dureri gingivale
B. sangerare gingivala
C. ulceratiile gingivale
D. hiperplazii gingivale
E. pungi parodontale adevarate
(pag. 129)

S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:
A. gingivomatoza
B. fibrom gingival difuz
C. hiperplazie fibromatoasa
D. fibromatoza gingivala ereditara
E. macrogingie dobindita
(pag. 139)

S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:


A. sub forma de macule confluente
B. sub forma de placard
C. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
D. sub forma de pustule
E. eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie
(pag. 142)

380

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

381

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
A. dupa 40 ani
B. la varstnici
C. la copii
D. dupa 20 ani
E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este


A. durere localizata
B. sangerari gingivale la succiune
C. senzatie de egresiune
D. halistereza
E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
A. 1960
B. 1952
C. 1967
D. 1977
E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:


A. 2-6%
B. 4-8%
C. 48%
D. 33%
E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la
nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale
consecutive?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 159)

381

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

382

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:


A. molarilor secunzi si incisivilor
B. molarilor primi si caninilor
C. molarilor primi si incisivilor
D. molarilor secunzi si caninilor
E. premolarilor
(pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:


A. pungi de 5-7 mm
B. exudat inflamator redus sau clinic absent
C. mobilitate dentara accentuata
D. migrari patologice frecvente
E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale
(pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:


A. prurit gingival
B. sangerari frecvente ale gingiei
C. papila gingivala tumefiata
D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti
E. durere periradiculara si interradiculara
(pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:


A. mobilitate dentara accentuata;
B. hiperestezie;
C. semnificative migrari patologice;
D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal;
E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri.
(pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:


A. parodontita de sarcina;
B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase;
C. parodontita distrofica;
D. parodontita premenstruala;
E. gingivostomatita micotica.
(pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza:


A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;
B. distructii ale fibrelor Sharpey;
C. vasodilatatie cu caracter paralitic;
D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive;
E. resorbtii ale cementului radicular.
(pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:


A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor;
B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor;
C. apar treme patologice;

382

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

383

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate;


E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.
(pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara:


A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani;
B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre;
C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;
D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate;
E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.
(pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:


A. resorbtia osoasa este verticala;
B. resorbtia osoasa este orizontala;
C. apare halistereza;
D. demineralizarea are aspect de canal septal;
E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
(pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:


A. integritatea osului alveolar
B. resorbtia osoasa orizontala
C. halistereza
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:


A. integritatea osului alveolar
B. halisfereza
C. resorbtie osoasa orizontala
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de
tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita alergica
C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala
E. Parodontita juvenila
(pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
A. anemia hipocroma
B. neutropenia sau granulocitopenia
C. maladia Hodkin
D. talasemia
E. sarcoidoza

383

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

384

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n parodontita
marginal profund rebel la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Bacillus forsythus
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)

S2321020. Cum este descris parodontita distrofic?


A. inflamaie acut a esuturilor gingivale
B. inflamaie cronic a esuturilor gingivale
C. inflamaie ce apare dup instalarea menoipauzei
D. fenomen distrofic caracteristic batrneii
E. inflamaie cronic instalat pe un fond distrofic
(pag. 161)

S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit marginal


cronic este:
A. apariia sngerrii gingivale spontane
B. apariia fisurilor Stillman
C. apariia tartrului
D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucie
E. mobilitatea dinilor
(pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o difereniaza de


gingivit, este:
A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. jena dureroas gingival accentuat de periaj i masticaie
D. sngerri frecvente ale gingiei la atingeri uoare i la succiunea gingiei
E. senzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini, nsoit de o durere periradicular i
interradicular.
(pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate? Parodontita juvenil:


A. se caracterizeaz prin lipsa unei inflamaii evident clinic
B. se caracterizeaz prin prezena unei inflamaii gingivale moderate
C. se caracterizeaz prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivale
D. se caracterizeaz prin prezena unor abundente depozite de plac bacterian i tartru
E. se caracterizeaz prin liza osoasa orizontal generalizata.
(pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:


A. Pruritul gingival
B. Usturimea gingival
C. Sngerarea la atingerea gingiei
D. Sngerarea la succiunea gingiei
E. Senzaia de egresiune a dintelui
(pag. 153)

384

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

385

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:


A. se face prin coafaj direct
B. se face prin extirpare vital
C. se face prin coafaj indirect
D. amputaie devital
E. toate de mai sus.
(pag. 134)

S2621026. Amputaia vital este indicat:


A. dini mobili parodontotici
B. molarii persoanelor n vrst
C. dini temporari
D. la copii i la tineri la premolari i molari cu rdcinile n curs de formare
E. molari de minte.
(pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:


A. gradul 1 = 02 mm
B. gradul 1 = 04 mm
C. gradul 2 = 46 mm
D. gradul 2 = 47 mm
E. gradul 3 = > 8 mm
(pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:


A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii vecini
E. toate cele de mai sus
(pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:


A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare
B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere
C. usoara mobilitate dentara de gradul 1
D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti
E. uneori hiperplazie gingivala
(pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:


A. 20 ani
B. 25-30 ani
C. 30-35 ani
D. 35-40 ani
E. 45 ani
(pag. 160)

385

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

386

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1221031. In parodontita distrofica apar
A. fenomene de hiperestezie
B. pungi de adancime mica sau medie
C. pungi profunde
D. migrari patologice accentuate
E. resorbtii orizontale
(pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt


A. prezenta pungilor false156
B. mobilitate dentara patologica
C. retractii gingivale
D. hiperestezie dentinara
E. senzatie de egresiune a dintilor
(pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a


furcatiilor dintilor laterali implica
A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm
B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular
C. exista demineralizare
D. exista resorbtia limbusului septului interradicular
E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia
(pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele


zone
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza


A. resorbtii ale cementului radicular
B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie
C. infiltrat limfoplasmocitar abundent
D. degenerescente celulare
E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista


A. sangerari la atingeri usoare cu sonda
B. semne de inflamatie gingivala
C. mobilitate dentara patologica
D. pungi parodontale adevarate
E. uneori retractie gingivala
(pag. 154)

386

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

387

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar


A. migrari dentare patologice
B. prurit gingival
C. jena dureroasa la nivelul gingiei
D. usturimi gingivale
E. sangerari gingivale
(pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt
caracterizate prin
A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. absenta mobilitatii patologice
C. tumefactii voluminoase ulcerate
D. prezenta exudatului pururlent
E. usturimi gingivale
(pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:


A. celule epiteliale descuamate
B. infiltrat limfoplasmocitar
C. bacterii intregi si fragmentate
D. leucocite distruse
E. imunoglobuline
(pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:


A. vasoplegie
B. meiopragie
C. halistereza
D. distrucia fibrelor de colagen
E. infiltrat limfoplasmocitar abundent
(pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:


A. infiltrat dens limfoplasmocitar
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie
D. vasodilataie pasiva
E. segregatie celulara
(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele


microorganisme:
A. Bacillus forsytus - 25%
B. Bacillus forsytus - 52%
C. Bacillus forsytus - 40%
D. Porphyromonas gingivalis 50%
E. Porphyromonas gingivalis - 15 %
(pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:


A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic

387

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

388

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

pungi parodontale false


radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi
mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi
resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi
(pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:


A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani
B. este cauzata genetic
C. apare dupa varsta de 35 ani
D. are cauza microbiana
E. prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice
profunde
(pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:
A. Prevotella intermedia
B. Eikinella corrodens
C. Capnocytophaga
D. Campylobacter rectus
E. Veillonella
(pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:


A. semne de inflamatie gingivala
B. mobilitate dentara accentuata
C. culoare roz-palida a gingiei marginale
D. radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar
E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate
(pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 1
B. pungi parodontale adevarate
C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos
D. absena semnelor inflamaiei gingivale
E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:


A. degenerescente celulere
B. disjunctie epiteliu-dinte
C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. vasodilatatie cu caracter paralitic
(pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:


A. apofizelor genii
B. spinei nazale
C. liniilor oblice: interna si externa
D. crestei zigomato-malare

388

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

389

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori


(pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele
microorganisme:
A. A. actinomycetemcomitans
B. Eikenella corrodens
C. Porphyromonas gingivalis
D. Capnocytophaga
E. Veillonela
(pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
A. fisuri Stillman
B. feston McCall
C. atrofie osoasa predomonant verticala
D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
E. hiperestezie
(pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular
B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa
C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm
D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus
E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular
(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin:


A. leucocite distruse
B. celule epiteliale descuamate
C. fragmente de os alveolar necrozat
D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent
E. tesut conjunctiv de neoformatie
(pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:


A. sindromul Down
B. sindromul Papillon-Lefevre
C. hiperfosfatazia
D. anemia
E. sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt:


A. Fusobacterium nucleatum
B. Prevotella intermedia
C. A. actinomycetemcomitans
D. Peptostreptococus micros
E. Capnocytophaga
(pag. 161)

389

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

390

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:


A. dureri intense iradiate;
B. mobilitate dentara patologica;
C. retractie gingivala;
D. pungi parodontale false;
E. hiperestezie dentinara.
(pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:


A. apar tulburari de masticatie;
B. tulburari de fonatie;
C. retractie gingivala;
D. pungi adevarate;
E. manifestari psihice anxios-obsesive.
(pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:


A. prurit gingival;
B. sangerare la atingeri usoare cu sonda;
C. tumefactie gingivala cu pungi false;
D. sangerare la succiunea gingiei;
E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.
(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:


A. creste fosfataza acida;
B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere;
C. apare tumefactia gingivala cu pungi false;
D. apare uneori retractie gingivala;
E. radiologic apare demineralizarea osoasa.
(pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica:


A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta;
B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale;
C. prezinta mobilitate dentara crescuta;
D. prezinta migrari patologice accentuate;
E. prezinta tumefactie granulara.
(pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila:


A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis;
B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;
C. prezinta pungi parodontale false;
D. prezinta pungi parodontale adevarate;
E. prezinta retractie gingivala.
(pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:


A. apare mai frecvent dupa 20 de ani;
B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;
C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;

390

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

391

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;


E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.
(pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:


A. reprezinta forma intens destructiva la adult;
B. prezinta pungi parodontale adevarate;
C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;
D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale;
E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.
(pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele:


A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14
E. caninii superiori si inferiori.
(pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila:


A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
D. apare retractie gingivala
E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:


A. hiperplazie gingivala generalizata
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. retractia gingivala
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall.
(pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:


A. semne de inflamatie gingivala
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. retractie gingivala
D. pungi parodontale false
E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
(pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:


A. prurit gingival
B. dureri intense la atingerea gingiei
C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie
D. senzatie de gust metalic si alterat
E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
(pag. 153)

391

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

392

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin


A. leucocite distruse
B. tesut mezenchimal nediferentiat
C. glicoproteine
D. celule epiteliale descuamate
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu


sunt:
A. vasodilatatia pasiva
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. hiperkeratoza
D. parakeratoza
E. segregatie celulara in stratul cornos
(pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca


A. Diabet.
B. Sindromul DOWN
C. hipofosfatazia
D. neutropenia sau granulocitopenia
E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI
(pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:


A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. retractie gingivala
D. hipertrofie gingivala
E. hiperplazie gingivala
(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin


A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari
B. formarea diastemei patologice
C. mobilitate dentara patologica
D. prurit gingival
E. xerostomie
(pag. 156)

S2321074. Bifai care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita juvenil:
A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentar patologic
C. pungi parodontale adevrate
D. retracie gingival
E. hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, n parodontita marginal cronic profund se


evideniaz:
A. distrucii ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare i periodontale

392

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

393

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

creterea fosfatazei alcaline


resorbii ale cementului radicular
distrucii ale fibrelor Sharpey
numeroase zone de resorbie ale osului alveolar
(pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evoluiei parodontitei
marginale cronice profunde a adultului?
A. liniile oblice: extern i intern
B. zona premolarilor mandibulari
C. zona premolarilor maxilari
D. creasta zigomato-malar
E. zona palatin n dreptul dinilor frontali superiori
(pag. 158)

S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic al parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologic de gradul 2 sau 3
B. pungi parodontale adevrate
C. prezena de numeroase resturi radiculare
D. migrri patologice
E. afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali
(pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita
marginal cronic profund a adultului?
A. exsudat seros
B. exsudat fibrinos
C. exsudat sero-fibrinos
D. exsudat sangvinolent
E. exsudat purulent
(pag. 158)

S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia parodontitei marginale
agresive, rapid progresiv?
A. activarea policlonal a limfocitelor B
B. activarea complementului
C. modificri ale chemotactismului neutrofilelor fa de bacterii
D. alterri ale funciilor limfocitelorT
E. producerea de autoanticorpi fa de colagen
(pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivit la parodontita marginal cronic se nsoete de modificri ale


componentelor plcii bacteriene:
A. cresc spirochetele
B. cresc speciile de bacili gram-negativi
C. apariia Eikenella corrodens
D. apariia Camphylobacter rectus
E. crete viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus
(pag. 151)

S2321081. n parodontita marginal cronic superficial, apar:


A. primele manifestri de disjuncie ntre gingie i dinte

393

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

394

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar
crete mobilitatea dinilor
demineralizri ale osului
halena.
(pag. 152)

S2321082. Cercetrile de microscopie optic i electrono-optic, au artat c n parodontita marginal


cronic superficial apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:
A. infiltrat dens limfo-plasmocitar
B. vasodilataie pasiv
C. endarterita
D. degenerescena filetelor nervoase
E. alterri ale mitocondriilor.
(pag. 152)

S2321083. Particularitile histochimice i histoenzimologice n parodontita marginal cronic


superficial sunt reprezentate de:
A. vacuolizarea mitocondriilor
B. creterea fosfatazei alcaline
C. creterea ARN-ului n stratul germinativ
D. scderea succindehidrogenazei n zonele epiteliale cu ulceraii
E. tendina de aglomerare a ribozomilor
(pag. 152-153)

S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
A. papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala sau
suprafaa ocluzal
B. uneori papila poate fi desprins de pe dinte
C. papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix
D. relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie
E. papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.
(pag. 154)

S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
A. apare la dentiia temporar i mixt
B. este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre
C. este asociat cu sindromul Down
D. nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia
E. este asociat cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza?


A. miros urt al cavitaii orale, ce insoete simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde
B. semn specific din gingivita ucero-necrotic
C. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul vrfului septului
alveolar
D. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n lungul septului alveolar,
central axial n mod intrerupt sau continuu
E. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n aproape totalitatea
septului alveolar
(pag. 154-155)

394

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

395

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicai n
producerea parodontitei juvenile
A. Eikenella corrodens
B. Streptoccocus mutans
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans
D. Capnocytophaga sputigena
E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:


A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
C. pot produce fenomene de tip boala serului
D. pot produce soc anafilactic
E. pot produce activarea complementului
(pag. 156)

S2521089. Parodontita marginal cronic juvenil are ca semne clinice urmtoarele


A. Mobilitate dentar
B. Pungi parodontale reale
C. Retracie gingival
D. Sngerare gingival spontan
E. Hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2621090. Amputaia devital este indicat n cazul:


A. tratamentului dinilor mobili parodontotici
B. molarilor persoanelor n vrst
C. dinilor cu canale foarte curbe
D. pulpopatiilor incipiente la copii i tineri
E. la dinii cu rdcini n formare.
(pag. 143)

S2621091. Contraindicaiile la extirpri vitale sunt reprezentate de:


A. luxaiile dentare
B. fracturile radiculare n prima i a doua treime a rdcinii
C. dinii aflai n vecintatea unor formaiuni patologice
D. afeciuni care contraindic folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului
E. sarcina n primele 3 luni i ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devital este indicat n urmtoarele situaii:


A. dini cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pn la apex
B. dini situai distal pe arcad, la care tratamentul este dificil
C. pulpitele purulente pariale
D. pulpitele cronice deschise granulomatoase
E. cariile cu evoluie subgingival.
(pag. 154)

S2621093. Extirparea devital este contraindicat n:


A. pulpitele purulente pariale
B. pulpitele purulente totale

395

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

396

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. pulpitele cronice deschise granulomatoase


D. cazul persoanelor alergice la substanele anestezice
E. imposibilitatea realizrii anesteziei locale (tumori, trisme, infecii).
(pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta n:


A. coafaj direct
B. amputatie vitala
C. extirparea aseptico-antiseptica
D. amputatie devitala
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente pariale const n:


A. coafaj direct
B. amputaie vital
C. extirparea aseptico-antiseptic
D. amputaie devital
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata


de:
A. senzatia de egresiune a unui dinte
B. durere periradiculara
C. durere generalizata
D. durerea apare frecvent seara
E. durere de intensitate medie
(pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata


de:
A. culoare rosie deschisa a gingiei
B. papila gingivala cu aspect lobulat
C. papila gingivala cu aspect filiform
D. papila desprinsa de dinte
E. mobilitate dentara de gradul 1
(pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:


A. albinism
B. hipercheratoza palmara
C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani
D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani
E. pungi parodontale adanci
(pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:


A. mobilitate dentara patologica
B. pungi parodontale false
C. abcese parodontale
D. poate fi localizata

396

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

397

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. retractie gingivala
(pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:


A. apare mai frecvent dupa 40 ani
B. apare mai frecvent dupa 20 ani
C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP
D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate
E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor
(pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi:


A. aparitia fisurilor Stillman
B. aparitia festonului McCall
C. evolutia continua a leziunilor preexistente
D. aparitia de leziuni noi
E. mai pregnanta la copii
(pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar:


A. pungi parodontale de adancime mare
B. mobilitate dentara accentuata
C. migrari patologice semnificative
D. exudat inflamator redus
E. rezorbtie osoasa orizontala
(pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:


A. scade fosfataza alcalina
B. scade ARN
C. scade Succindehidrogenaza
D. creste fosfataza alcalina
E. creste ARN
(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:


A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentara patologica
C. lipsa unei inflamatii clinic
D. migrari dentare
E. prezenta unei inflamatii clinic
(pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
B. retractie gingivala
C. tulburari de masticatie
D. pungi parodontale adevarate
E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare
(pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:

397

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

398

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sindromul Down
sindromul Plummer-Vinson
sindromul Chediak-Higashi
boala lui Werkhof
sindromul Papillon-Lefevre
(pag. 155)

398

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

399

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 22
Manifestri gingivo-parodontale i orale n SIDA
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de
A. un virus - HIV
B. specii de stafilococ
C. specii de streptococ
D. spirochete
E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans
(pag. 163)

S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este


A. congenital
B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare
C. ereditar
D. de etiologie microbiana
E. de etiologie micotica
(pag. 162)

S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:


A. preferential pe gingie;
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;
D. preferenial pe mucoasa planseului bucal;
E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
(pag. 164)

S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. gastrite;
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior;
C. accident vascular cerebral;
D. dermatite de contact;
E. insuficienta renala cronica
(pag. 164-165)

S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la:
A. gravide;
B. pubertate;
C. menopauza;
D. persoanele HIV pozitive;
E. persoanele supuse unor stresuri mari.
(pag. 163)

S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:


A. posibil

399

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

400

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

probabil;
exclus;
crescut;
scazut.
(pag. 163)

S1322007. SIDA este consecinta unei infectii


A. Bacilare;
B. Cu candida
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)

S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici::
A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprins
B. singereaza scazut, doar la traume serioase
C. apare in forma unica localizata
D. nu se suprainfecteaza micotic niciodata
E. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice
(pag. 163)

S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:


A. subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior
B. retroauriculari
C. occipitali
D. pretragieni
E. submentonieri
(pag. 164)

S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt:


A. leucoplazia viloasa
B. infectiile micotice
C. leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipica
D. sarcomul Kaposi
E. depigmentari ale mucoasei
(pag. 163)

S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza prin urmatoarele


aspecte:
A. apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitive
B. boala apare doar localizat
C. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar
D. osul alveolar nu este denudat de tesuturile moi
E. osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrare
(pag. 163)

S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum:


A. celulele osoase
B. celulele pulmonare
C. celulele hepatice
D. limfocitele t (helper)

400

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

401

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. eritrocitele
(pag. 163)

S2322013. SIDA este consecina unei infecii:


A. Bacilare;
B. Cu candida;
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)

S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:


A. posibil
B. probabil
C. exclus
D. crescut
E. sczut
(pag. 163)

S2322015. Parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv apare mai frecvent la:
A. gravide
B. pubertate
C. soldai
D. persoanele HIV pozitive
E. persoanele supuse unor stresuri mari
(pag. 163)

S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:


A. preferenial pe gingie
B. preferenial pe mucoasa bolii palatine
C. preferenial pe mucoasa jugal
D. preferenial pe mucoasa planeului bucal
E. preferenial pe gingie i mucoasa bolii palatine
(pag. 163)

S2322017. Manifestrile extrabucale i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:


A. gastrite
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari i a lanului cervical anterior
C. accident vascular cerebral
D. dermatite de contact
E. insuficien renal cronic
(pag. 164-165)

S2322018. Candidoza pseudomembranoas este mai frecvent localizat


A. la nivelul gingiei marginale
B. la nivelul marginilor limbii
C. la nivelul mucoasei jugale
D. pe faa dorsal a limbii
E. la nivelul bolii palatine
(pag. 164)

S2522019. Manifestri bucale la bolnavii SIDA sunt:

401

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

402

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Hiperplazia gingival
Supuraia gingival
Sngerarea gingival
Leucoplazia viloas
Tumefacia gingival
(pag. 163, 164)

S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respect ntocmai tehnica de lucru,
arat rezultate pozitive n:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)

S2622021. Soluia Walkhoff conine:


A. fenol 30 %, camfor 60 % i alcool 10 %
B. monoclorfenol i alcool 10 %
C. P-monoclorfenol, mentol i camfor
D. P-monoclorfenol i tricrezol
E. P-monoclorfenol, alcool i eter 10 %.
(pag. 177)

S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de:


A. neutrofile
B. limfocite
C. hematii
D. macrofage
E. unii neuroni
(pag. 163)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
A. eritemul gingival linear
B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. leucoplazia viloasa
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri


A. candidoza eritematoasa
B. candidoza pseudomembranoasa
C. candidoza hipertrofica linguala
D. cheilita angulara micotica
E. candidoza bipolara
(pag. 164)

S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

402

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

403

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

se prezinta ca un lizereu rosu-aprins


nu prezinta sangerari
sangereaza la atingeri usoare
nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe
se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale
(pag. 163)

S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV


A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare
B. poate fi localizat sau generalizat
C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe
D. poate cuprinde si mucoasa palatinala
E. poate cuprinde si mucoasa alveolara
(pag. 163)

S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea


A. senzatie de uscaciune a gurii
B. hipersalivatie
C. zone de culoare rosie
D. uneori depapilari zonale
E. leziuni ulceroase
(pag. 164)

S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special


A. prin atingerea persoanei infectate
B. prin contact sexual
C. prin contaminare cu sange infectat
D. aerian
E. nu se transmite
(pag. 163)

S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de


A. leucoplazia viloasa
B. sarcomul Kaposi
C. hiperpigmentarea mucoasei orale
D. histoplasmoza
E. toxoplasmoza cerebrala
(pag. 164)

S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de


A. eritemul gingival linear
B. angiomatoza bacilara
C. sarcomul Kaposi
D. parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. infectiile micotice
(pag. 163)

S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS


A. nu apare decat in stadiile terminale ale bolii
B. apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate
C. se prezinta exclusiv localizat
D. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar

403

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

404

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. poate fi localizata sau generalizata


(pag. 163)

S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDA


A. se manifesta sub forma de macule rosii sau brune
B. se manifesta sub forma de papule sau mici noduli
C. pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiom
D. se poate suprainfecta micotic
E. este o tumora benigna
(pag. 164)

S1222033. Sarcomul Kaposi este


A. o tumora maligna
B. o tumora benigna
C. specifica infectie HIV
D. nespecifica infectiei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)

S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in


A. lichidul santului gingival
B. saliva
C. sange
D. lichid cefalo-rahidian
E. sperma
(pag. 163)

S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia;
B. leucoplazia viloasa;
C. candidoza eritematoasa
D. sarcomul Kaposi;
E. angiomatoza bacilara.
(pag. 163-164)

S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:


A. eritroplazia;
B. hiperpigmentatiile medicamentoase;
C. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
D. sarcomul Kaposi;
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)

S1322037. Eritemul gingival liniar:


A. se mai numeste gingivita HIV;
B. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
D. se insoeste de mobilitate dentara
E. creste incidenta cariilor de colet
(pag. 163)

S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,

404

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

405

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea generala poate fi alterata prin:


A.
B.
C.
D.
E.

febra;
dispnee
astenie;
scadere in greutate;
afectare hepatica.
(pag. 164)

S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:


A. sunt frecvente;
B. au evolutie atipica;
C. se trateaza cu antibiotice;
D. nu au tendina de vindecare
E. sunt contagioase.
(pag. 164)

S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:


A. eritemul gingival linear;
B. gingivitele din cursul unor stari fiziologice;
C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
D. parodontita juvenila;
E. hipercresterile gingivale
(pag. 163)

S1422041. Candidozele bucale in SIDA:


A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micotice
(pag. 164)

S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
A. febra
B. inapetenta
C. aritmie cardiaca
D. astenie
E. diaree
(pag. 164)

S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si generale:


A. adenopatii ale ganglionilor occipitali
B. candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilor
C. pneumonii
D. toxoplasmoza cerebrala
E. edem laringian
(pag. 164)

S1422044. Sarcomul Kaposi:


A. este o tumora benigna specifica infectiei HIV
B. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
C. la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna

405

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

406

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. niciodata nu are aspect de papula


E. ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiom
(pag. 164)

S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
A. sange
B. sperma
C. lichidul cefalo-rahidian
D. saliva
E. fluidul gingival
(pag. 163)

S1522046. Gingivita HIV:


A. se mai numeste eritem gingival linear;
B. se prezinta ca un lizereu ertiematos;
C. se insoteste de hiperestezie;
D. se insoteste de suprainfectari micotice;
E. prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios.
(pag. 163)

S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:


A. infectii micotice;
B. gingivite ulcero-necrotice;
C. hipopigmentatia mucoasei bucale;
D. leziuni herpetice ulcerate;
E. sarcomul Kaposi.
(pag. 163)

S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:


A. sunt de tip herpetic;
B. sunt de tip aftos;
C. nu au tendinta la vindecare;
D. se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate;
E. sunt acoperite de cruste hemoragice.
(pag. 164)

S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV:


A. este o afectiune rapid progresiva;
B. este localizata initodeauna;
C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului;
E. prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.
(pag. 163)

S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme:


A. cheilita angulara micotica
B. candidoza hipertrofica linguala
C. candidoza pseudomembranoasa
D. fisurile Stillman
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)

406

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

407

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. diabet
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior
C. reumatism cronic degenerativ
D. candidoza la nivelul esofagului
E. pneumonii.
(pag. 165)

S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:


A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV
B. gingivita ulcero-necrotica
C. parodontita juvenila
D. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. parodontita marginala rapid progresiva.
(pag. 163)

S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de :


A. eritem gingival linear
B. cheilita angulara
C. candidoza eritematoasa
D. leucoplazie viloasa
E. celulite perimaxilare
(pag. 164)

S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie:


A. osteomielita
B. osteita a oaselor maxilare
C. leziuni ulceroase herpetice si aftoase
D. gingivita de involutie
E. eritemul gingival linear
(pag. 163)

S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA sunt


A. Infectii micotice
B. Celulite perimaxilare
C. Gust metalic
D. Tulburari de deglutitie
E. Angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:


A. Eritemul gingival linear
B. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. Leucoplazia viloasa
D. Ulceratii jugale
E. Ulceratii ale boltei palatine
(pag. 163)

S2322057. Ce populaie celular este afectat de virusul HIV ?


A. limfocitele T-kiler
B. limfocitele T-helper
C. macrofagele

407

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

408

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. celule Langerhans
E. unii neuroni i celulele gliale ale creierului
(pag. 162)

S2322058. Virusul HIV se transmite n special prin:


A. utilizarea paharelor dupa o persoana contaminata
B. atingerea tegumentelor
C. contact sexual
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul
E. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice
(pag. 163)

S2322059. Virusul HIV este prezent n cantitatea cea mai mare n:


A. snge
B. saliv
C. sperm
D. urina
E. lichid cefalorahidian
(pag. 163)

S2322060. Virusul HIV se transmite prin:


A. srut;
B. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice;
C. contact sexual;
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul;
E. atingerea tegumentelor
(pag. 163)

S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaii n legatur cu eritemul gingival liniar, sunt adevrate?
A. se mai numete gingivita HIV;
B. frecvent se prezint ca un lizereu eritematos de culoare rou aprins, cu sngerri la atingeri uoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare i marginii gingivale libere;
D. se nsoete de mobilitate dentar;
E. crete incidena cariilor de colet.
(pag. 163)

S2322062. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt


A. eritemul gingival linear
B. gingivitele din cursul unor stri fiziologice
C. parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv
D. parodontita juvenil
E. hipercreterile gingivale
(pag. 163)

S2322063. Care dintre urmtoarele manifestri bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia
B. leucoplazia viloas
C. candidoza eritematoas
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoz bacilar
(pag. 163)

408

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

409

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2322064. Diagnosticul diferenial al hiperpigmentaiilor mucoasei bucale n SIDA se face cu:


A. eritroplazia
B. hiperpigmentaiile medicamentoase
C. coloraia brun-maroniu din insuficiena corticosuprarenalian
D. sarcomul Kaposi
E. candidoza eritematoas
(pag. 163)

S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:


A. sunt frecvente
B. au evoluie atipic
C. se trateaz cu antibiotice
D. nu au tendin de vindecare
E. sunt contagioase
(pag. 163)

S2322066. n cursul infeciei HIV, gingivo-parodontale i orale fr leziuni extrabucale, propriu-zise,


starea general poate fi alterat prin:
A. febr
B. dispnee
C. astenie
D. scdere n greutate
E. afectare hepatic
(pag. 164)

S2322067. Infeciile micotice n SIDA


A. sunt rare
B. sunt deosebit de frecvente
C. se manifest cnd nivelul de CD4 scade sub 200
D. apar la circa 90% din pacieni
E. sunt primul semn de infectare cu HIV
(pag. 163)

S2322068. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu sarcomul Kaposi sunt adevrate?
A. esteo tumor benign
B. este o tumor malign,
C. nespecific infeciei HIV
D. specific infeciei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)

S2322069. n care dintre urmtoarele situaii, medicul stomatolog trebuie s aib n vedere posibilitatea
unei infecii HIV?
A. prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive
B. candidoz bucal rebel la tratment
C. carii explozive (rampant caries)
D. leziuni herpetice mai vechi de o luna
E. afte atipice, cu ulceraii mari cu margini neregulate, suprainfectare
(pag. 163-164)

S2322070. Care dintre urmtoarele afirmaii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii
SIDA?
A. ulceraii mari, cu margini neregulate

409

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

410

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

ulceraii rotunde cu diametrul su 1 mm


extrem de dureroase
nedureroase
far tendin de vindecare
(pag. 164)

S2522071. Printre semnele bucale n SIDA se citeaz:


A. Osteita crestei alveolare
B. Celulita perimaxilar
C. Angiomatoza bacilar
D. Hiperpigmentaiile mucoasei bucale
E. Ulceraiile de tip herpetic
(pag. 164)

S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmtoarele instrumente:


A. ace Miller
B. ace Donaldson fine i foarte fine
C. ace Hedstrm fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine i foarte fine.
(pag. 162)

S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmtoarele substane


A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformin
E. EDTA 10 %
(pag. 162)

S2622074. Metodele de msurare a lungimii canalului radicular sunt:


A. metoda clinic
B. metoda biologic
C. fulguraia transapical
D. metoda clinico-radiologic
E. metode electronice.
(pag. 163)

S2622075. n extirparea pulpar:


A. tratamentul mecanic se efectueaz pn la constricia apical
B. tratamentul mecanic se execut ntr-una sau mai multe edine, n funcie de schema de tratament
C. tratamentul se execut ntr-o singur edin
D. nu este necesar izolarea dintelui
E. n cursul tratamentului se aplic pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)

S2622076. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmtoarele metode:


A. metode sonice
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguraia transapical
E. metoda cu laser.

410

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

411

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 166)

S2622077. Compuii cuternari de amoniu:


A. sunt detergeni cationici
B. reduc tensiunea superficial a soluiilor
C. sunt mai activi n mediu acid
D. sunt mai activi n mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
(pag. 182)

S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA:


A. gingivita HIV sau eritemul gingival linear
B. infectiile micotice
C. leucoplazia viloasa
D. parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt:


A. infectiile micotice
B. leucoplazia viloasa
C. candidoza la nivelul esofagului
D. histoplasmoza
E. coloratiile anormale ale mucoasei
(pag. 164)

S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. celulitele maxilare
B. cheilita angulara micotica
C. histoplasmoza
D. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163-164)

S2922081. Sarcomul Kaposi este:


A. mai frecvent la bolnavii de SIDA
B. tumora benigna
C. tumora maligna
D. localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseului
E. nici unul din raspunsuri
(pag. 164)

411

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

412

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar i alte complicaii ale bolilor parodontiului
marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de
A. terenul individual al pacientului
B. ereditate
C. prezenta placii bacteriene
D. manopere stomatologice intempestive
E. calitatea smaltului dentar
(pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:


A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual, vestibular, palatinal
(pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:


A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:


A. palatinal
B. lingual
C. vestibular
D. mezial
E. distal
(pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:


A. insistenta la periaj
B. exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al
acestuia este redus sau blocat
C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
D. scaderea rezistentei imune a organismului
E. microtraume repetate ale gingiei
(pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:

412

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

413

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sistemului nervos in exclusivitate


sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
traumei ocluzale in exclusivitate
uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:
A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi
C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
E. negative doar la testul electric
(pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi:


A. simplu;
B. complicat;
C. mixt;
D. diferentiat;
E. simetric.
(pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D. cefalee si stare de curbatura;
E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:


A. insuficienta renala;
B. sinuzita maxilara;
C. abces cerebral;
D. colecistita prin piofagie;
E. rectocolita prin piofagie.
(pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:


A. necrozele pulpare;
B. lacunele cuneiforme;
C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;
D. celulita;
E. septicopioemia.
(pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:


A. periaj;
B. detartraj;
C. badijonaj cu ZnCl2;
D. traumatisme dento-alveolare;

413

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

414

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. indepartarea obturatiilor in exces.


(pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme:


A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezinta o lipsa de substanta.
(pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:


A. Palatinal;
B. Sublingual;
C. Vestibular;
D. Lingula
E. Nu are o localizare predilecta
(pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:
A. Celulita buzei superioare
B. Glosodinie
C. Tulburari de gust
D. Infectii micotice
E. Afte si herpes
(pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:


A. factori loco-regionali determinanti
B. virsta
C. alimentatie
D. unele boli locale
E. sex
(pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:


A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
(pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari
E. nici unul din cele enuntate
(pag. 174)

414

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

415

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:


A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
(pag. 174)

S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:


A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta
C. uneori durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile
parodontale profunde:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 173)

S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai puin una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulaiei sangvine parodontale
E. Periajul excesiv i incorect
(pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezint urmtoarele avantaje fa de hand spreadere:


A. permit ndeprtarea cu uurin din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului n jurul axului su n ambele sensuri
C. confer operatorului o mare sensibilitate tactil
D. partea activ are form cilindric
E. lungimea prii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizrii conurilor de argint n obturaia radicular sunt:


A. nchidere perfect a canalelor

415

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

416

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

tratamentul biomecanic incomplet nu asigur sigilarea apical urmrit


radioopacitatea intens a conului d o fals impresie de obturaie neetan
are aciune oligodinamic (discutabil n condiiile unei sigilri perfecte)
flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperc.
(pag. 243)

S2623026. Precizai care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu amalgam de
argint:
A. se resoarbe
B. asigur o bun sigilare n condiiile unei tehnici corecte
C. necesit canale cu seciune circular
D. necesit un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului
E. necesit instrumentar endodontic special.
(pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):


A. este mai lent
B. exist posibilitatea fracturrii compactoarelor
C. obtureaz cea mai mare parte a spaiului endodontic
D. faciliteaz depirile n lipsa unui stop dentinar apical corespunztor
E. exist posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere.
(pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
A. contuzia buzei superioare
B. cheilita actinica
C. cheilita glandulara
D. edem Quinqe
E. chist radicular infectat
(pag. 173)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1223029. Abcesul parodontal marginal
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de


A. adenite
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
(pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de


A. factori locali favorizanti

416

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

417

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

varsta
instalarea unor boli generale
efectele secundare ale unor medicamente
utilizarea unei tehnici incorecte de periaj
(pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii


A. contact cu instrumente metalice
B. contact cu alimente
C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa


A. retractii gignivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
(pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de


producere
A. stimularea directa a pulpei dentare
B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare
E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari
(pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme apar


A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
(pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt


consecinta
A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica
B. periajului excesiv
C. lucrarilor protetice incorect realizate
D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci
E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci
(pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal


A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
B. fistulizeaza
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde

417

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

418

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. produce abcese ale lojilor profunde


E. produce, oral, osteite sau osteomielite
(pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar


A. jena dureroasa la masticatie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
C. percutie verticala dureroasa
D. dinti limitanti cu carii profunde complicate
E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa
(pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara


A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare
B. sinusite frontale
C. celulite
D. adenite
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar


A. nu exista simptomatologie subiectiva
B. jena dureroasa la masticatie
C. durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:


A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat
(pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:


A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
(pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta


A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
B. dintele afectat prezinta de obicei carie
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale
D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa
(pag. 173)

418

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

419

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente:


A. pericoronar
B. subalveolar
C. periradicular
D. poate inconjura una sau mai multe fee ale radacinii
E. submucos gingival
(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:


A. gastrita
B. colita
C. colecistita
D. flebita
E. septicemia
(pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:


A. abcesul parodontal marginal
B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
C. pericoronarita acuta
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. hiperestezia dentinara
(pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:


A. prezenta aparatelor protetice
B. prezenta obturatiilor fizionomice
C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse
D. prezena recesiunilor gingivale
E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale
(pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:


A. blocuri masive de tartru
B. manevre terapeutice incorecte
C. obturatii debordante
D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet
E. aparate ortodontice
(pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:


A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice
E. planarea radiculara
(pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiforme


A. apar frecvent la caninii inferiori
B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul dintilor

419

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

420

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. apar frecvent vestibular


E. apar pe suprafata radiculara
(pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:


A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. eroziunilor chimice acide
E. regurgitatiile acide
(pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:


A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta
(pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:


A. gastrita cronica
B. pancreatita
C. rectocolita ulcero-hemoragica
D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
E. septicopioemii si septicemie
(pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:


A. celulite
B. meningita
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. noma
E. sinuzita maxilara
(pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:


A. adenite
B. meningita
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral
(pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta


in urmatoarele conditii:
A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice
B. contactul cu peria de dinti
C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice
E. contactul cu alimente acre sau dulci
(pag. 174)

420

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

421

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:


A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. pulpite acute laterograde sau retrograde
E. gingivita acuta ulcero-necrotica
(pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:


A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
(pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;
B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;
C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;
D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;
E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.
(pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal:


A. este localizat mai ales vestibular;
B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;
C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala;
D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;
E. prezinta jena dureroasa la masticatie.
(pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:


A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara:


A. se poate instala dupa detartraj;
B. este determinata de prezenta placii bacteriene;
C. apare la contactul cu un instrument metalic;
D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;
E. nu apare la contactul cu alimente calde.
(pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme:


A. apar la coletul dintilor;
B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;
C. apar pe toate fetele dintilor;

421

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

422

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se pot forma prin periaj excesiv;


E. se pot datora traumei ocluzale.
(pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:


A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;
B. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi
adanci;
C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;
D. canale colaterale aberante;
E. distonie neuro-vegetativa.
(pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:


A. celulite;
B. pulpite acute;
C. parodontite apicale acute;
D. gangrene;
E. necroze.
(pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:


A. durere localizata;
B. tumefactie cu dimensiuni variabile;
C. prurit gingival;
D. tensiune la nivelul gingiei;
E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.
(pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:


A. este rotunda;
B. este ovalara;
C. are dimensiuni variabile;
D. este circumscrisa;
E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
(pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal
C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
E. nu este insotit de adenopatie regionala.
(pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:


A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.

422

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

423

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:


A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale
B. prezenta leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbtia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:


A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.
(pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
E. stimularea factorului de crestere epiteliala.
(pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :


A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica
B. Diabet
C. Leucemie
D. Septicopioemii
E. Septicemie
(pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:


A. abcesul parodontal marginal
B. hiperestezia dentinara
C. pericoronaritele
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. abcesul cerebral
(pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :


A. Hiperestezia dentinara
B. Lacune cuneiforme
C. Sinuzita maxilara
D. Celulite
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :


A. Detartraj

423

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

424

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Gingivectomie
Gingivita alergica
Infectii micotice
Tumori gingivale
(pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:


A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
(pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
E. toate de mai sus
(pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:


A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. gradul de resorbtie osoasa
C. mobilitatea patologica
D. mobilitatea fiziologica
E. igiena orala
(pag. 171)

S2323080. In abcesul parodontal marginal:


A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
(pag. 172)

S2323081. n abcesul parodontal marginal:


A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis
B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
D. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivale libere
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
(pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale

424

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

425

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare


(pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:


A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:


A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. periaj profesional intempestiv
E. gingivectomie
(pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme:


A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta
(pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:


A. stresul si distoniile neuro-vegetative
B. devitalizarea dintilor
C. trauma ocluzala
D. periajul excesiv
E. detartrajul manual
(pag. 174)

S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:


A. periajului intempestiv
B. traumatismelor mecanice
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici
D. eroziunii chimice acide
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale
(pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
A. Celulite
B. septicopioemii
C. sinuzita maxilara
D. septicemie
E. colecistita
(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:

425

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

426

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sunt, in general, indemni de carie;


prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S2523090. Complicaiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:


A. Celulita
B. Osteita maxilar
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilar
(pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec n obturaia radicular sunt:


A. nu este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B. densitate mai mic a obturaiei
C. apar leziuni termice ale parodoniului n cazul supranclzirii gutapercei
D. frecvena mai mare a obturaiilor cu depire comparativ cu cele din condensarea convenional la rece
E. consum mai mare de conuri de gutaperc.
(pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare lateral la cald Endotec se caracterizeaz prin


A. posibilitatea atarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfect a nclzirii (temperatura maxim 155 C)
C. nclzire n 5 minute cu meninerea constant a temperaturii de lucru ct timp este activat butonul de
control
D. rcire lent prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu i ergonomic.
(pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare lateral la cald a gutapercei n obturaia radicular:


A. protecie mai eficient mpotriva microinfiltraiilor de interfa comparativ cu condensarea lateral la rece
B. se realizeaz doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc
C. se produce fuzionarea conurilor ntr-o mas mic
D. densitatea i omogenitatea las de dorit
E. asigur un succes clinic n timp.
(pag. 227)

S2623094. Indicaiile utilizrii Biocalexului n obturaia radicular sunt:


A. curburi accentuate ale treimii apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a
canalului
B. pulpite seroase totale
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpar simpl.
(pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaiei radiculare segmentare cu rumegu de dentin sunt:


A. biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapical n cazul folosirii rumeguului infectat

426

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

427

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. constituie o barier biologic ntre materialul inert de obturaie i esutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturaia de canal este corespunztoare
E. stimuleaz formarea la apex a unui esut fibros.
(pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):


A. este metod foarte rapid, necesitnd mai puin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etaneitatea apical a canalului este mai slab dect la condensarea lateral la rece
C. necesit exersare ndelungat pentru a fi stpnit
D. genereaz foarte rapid o mare cantitate de cldur n spaiul endodontic
E. exist anse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)

S2623097. Precizai care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaiei radiculare:
A. adaptarea superioar a gutapercei la pereii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperc comparativ cu tehnicile de condensare convenionale la rece
C. grad de omogenitate deosebit a obturaiei
D. este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodoniului.
(pag. 228)

S2623098. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea conului pe toat
lungimea de lucru a canalului, dei s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
A. fracturarea unui instrument pe canal
B. folosirea instrumentului endodontic de lrgit de acelai calibru cu conul, pe toat lungimea de lucru a
canalului
C. formarea unui prag
D. ndeprtarea corespunztoare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului mecanic
E. formarea unei ci false.
(pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordan ntre calibrul conurilor i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigur o sigilare eficient i singur
D. solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor
E. metoda este simpl.
(pag. 219)

S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaia radicular, trebuie ca
acesta:
A. s aib spirale integre
B. s fie uor ndoit
C. s se verifice ptrunderea acului n turaie pe canal
D. s nu fie ruginit
E. s se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei n canal).
(pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:


A. retractii gingivale prin involutie
B. dupa detartraj
C. chiuretaj gingival
D. chiuretaj gingival in camp inchis

427

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

428

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. planarea radacinilor
(pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:


A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. jena dureroasa la masticatie
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. abcesul cerebral
(pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:


A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena dureroasa la masticatie
C. localizate de intensitate mare
D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene de otita
(pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:


A. exacerbarea virulentei germenilor
B. reducerea drenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. manevre terapeutice corecte
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar
(pag. 173)

428

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

429

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 24
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al plcii
microbiene)
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:
A. 20 000 45 000 cicli pe secunda
B. 45 000 60 000 cicli pe secunda
C. 20 000 60 000 cicli pe secunda
D. 20 000 70 000 cicli pe secunda
E. 20 000 80 000 cicli pe secunda
(pag. 212-213)

S1324002. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal:


A. 3 tipuri de deplasari ale partii active
B. 6 tipuri de deplasari ale partii active
C. 2 tipuri de deplasari ale partii active
D. 5 tipuri de deplasari ale parii active
E. 4 tipuri de deplasari ale partii active
(pag. 186)

S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:


A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale
B. formele incipiente de imbolnavire
C. prevenirea recidivelor
D. tratamentul abcesului parodontal
E. slefuiri ocluzale preventive
(pag. 178)

S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:


A. azotat de potasiu
B. carbonat de calciu si magneziu
C. monofluorfosfat de sodiu
D. carboximetilceluloza
E. sulfat de sodiu
(pag. 191)

S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de


A. 3-5 minute
B. 5-10 minute
C. 5-7 minute
D. 1-3 minute
E. 5-8 minute
(pag. 180)

S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:


A. beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia

429

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

430

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

alfa-lactamazei secretata de acestia


grosimii peretelui celular al stafilococilor
lipsei beta-lactamazei
virulentei deosebite a stafilococilor
(pag. 235)

S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
A. Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina
B. Nistatina, Polimixina
C. Tetraciclina, Streptomicina
D. Eritromicina, Cloramfenicolul
E. Fluorochinolonele
(pag. 232)

S1424008. Clorhexidina:
A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore
D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi
E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica
(pag. 192)

S1424009. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum:


A. cresterea glicolizei microbiene
B. cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
C. cresterea energiei de suprafata a smaltului
D. activarea unor enzime microbiene
E. inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii
(pag. 195)

S1524010. Chiuretele speciale sunt:


A. chiurete Gracey;
B. chiurete Langer;
C. chiuretele Columbia-McCall;
D. chiuretele Goldman-Fox;
E. chiuretele Orban.
(pag. 203)

S1524011. Secerile pentru detartraj pot fi:


A. anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali;
B. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul;
C. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite;
D. posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan;
E. posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul.
(pag. 199)

S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de:
A. 5-10 minute;
B. 10 minute;
C. 30 minute;
D. 45 minute;
E. 1 ora.

430

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

431

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 222)

S1524013. Timpul de periaj corespunzator este de:


A. 3-5 minute;
B. 2-3 minute;
C. 4-7 minute;
D. 5-7 minute;
E. 5-10 minute.
(pag. 182)

S1524014. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de:


A. 10%;
B. 25%;
C. 50%;
D. 65%;
E. 75%.
(pag. 194)

S1524015. Un periaj corespunzator se face in:


A. 1 minut;
B. 1-2 minute;
C. 3-5 minute;
D. 5-10 minute;
E. 15 minute.
(pag. 182)

S1624016. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza


proteinele microbiene:
A. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic
B. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5
C. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec.
D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice
E. permanganatul de potasiu.
(pag. 227)

S1624017. Tratamentul initial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:


A.igienizare; B.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala asupra parodontiului marginal;
C.tratamentul complicatiilor acute; D.instruirea pacientului in combaterea acumularii de placa
bacteriana; E.chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale false. Secventa corecta a acestor
etape sunt:
A. A,D,C,B,E
B. C,A,D,E,B
C. D,A,C,E,B
D. A,D,B,C,E
E. C,E,A,D,B
(pag. 178)

S2124018. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au:


A. formaldehida
B. tricrezolul
C. apa oxigenata
D. alexidina
E. clorura de zinc

431

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

432

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 194)

S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai
65%:
A. cloramina
B. triclosan
C. protargol
D. listerina
E. alexidina
(pag. 194)

S2124020. Metoda Stillman ( modificata ) de periaj este indicata in mod special:


A. dupa chiuretaj subgingival
B. dupa operatii cu lambou
C. in gingivite acute
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce
E. nu se foloseste dupa interventii chirurgicale
(pag. 183)

S2324021. Tehnica de periaj Fones:


A. este indicat pentru copii
B. este indicat la persoanele care prezint fisura Stillman
C. se recomand numai atunci cnd sunt prezente coleretele McCall
D. se recomand persoanelor necooperante
E. este o tehnic de periaj gingivo-dentar netraumatizant, motiv pentru care se recomand n gingivite i
parodontite ulcero-necrotice
(pag. 185)

S2324022. Ce este stimulatorul gingival?


A. un medicament
B. o soluie
C. un con de cauciuc aplicat pe un mner
D. o periua de dini cu design special
E. o tehnic de tratament
(pag. 189)

S2324023. Alegerea mijloacelor secundare de ndeprtare a plcii bacteriene se face:


A. n funcie de posibilitaile financiare ale pacientului
B. n funcie de dexteritatea pacientului
C. n funcie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de ctre papila interdentar
D. n funcie de scorurile indicilor de plac i tartru
E. n funcie de vrsta pacientului
(pag. 190)

S2324024. Prezena unei inflamaii a papilei interdentare, sngerarea uoar la atingere n vecinatatea
unei obturaii oblig la:
A. ndeprtarea obturaiei
B. detartraj ultrasonic
C. controlul adaptrii obturaiei fa de suprafaa dentar
D. la utilizarea firului interdentar
E. la efectuarea unei radiografii
(pag. 217)

432

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

433

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2524025. Factorii naturali cu ncrctur microbian care trebuie ndeprtai prin tratamentul
parodontopatiilor marginale cronice sunt urmtorii, mai puin unul:
A. Evidenierea plcii bacteriene
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. ndeprtarea sngerrii gingivale
D. Detartrajul subgingival
E. Detartrajul supragingival
(pag. 177)

S2924026. Metoda Stillman modificata se indica in:


A. pe suprafetele ocluzale dentare
B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
C. pe suprafetele linguale dentare
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce
E. in abcesul parodontal marginal
(pag. 183)

S2924027. Stimulatorul gingival se foloseste:


A. de doua ori pe zi
B. de trei ori pe zi
C. o data pe saptamana
D. o data pe zi
E. la doua zile
(pag. 189)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1224028. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in
A. detartraj supragingival
B. detartrajul furcatiilor radiculare
C. chiuretajul pungilor parodontale
D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase
E. netezirea radacinii
(pag. 203)

S1224029. Clindamicina se indica in


A. infectii cu bacterii gram pozitive
B. infectii cu germeni anaerobi
C. parodontite marginale refractare
D. parodontita juvenila
E. gingivita cronica
(pag. 236)

S1224030. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind


A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale
(pag. 177)

433

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

434

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt
A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. tulburari gastrice,hepatorenale
D. riscul aparitiei de specii rezistente
E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare
(pag. 233)

S1224032. Indicatiile clorhexidinei sunt


A. prevenirea depunerii placii bacteriene
B. prezenta placii bacteriene
C. gingivite acute si cronice
D. prevenirea coloratiilor dentare
E. abcese parodontale marginale
(pag. 193)

S1224033. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt


A. detartraj subgingival in pungi parodontale
B. chiuretajul radicular
C. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale
D. indepartartea tartrului si placii supragingivale
E. lustruirea suprafetelor dentare
(pag. 205)

S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici


A. realizeaza o suprafata neteda a obturatiei
B. permit fotopolimerizarea prin transparenta
C. necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga
D. favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor
E. necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta
(pag. 219)

S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt


A. matasea interdentara
B. scobitori din lemn
C. periajul electric
D. periute interdentare
E. periute din par natural
(pag. 188)

S1224036. Periile de dinti aspre favorizeaza


A. masajul gingival
B. suprainfectarea gingivala
C. retractia gingivala
D. aparitia de abcese gingivale si parodontale
E. uzura cementului radicular
(pag. 181)

S1224037. Produsul Augmentin este contraindicat in


A. herpes
B. mononucleoza infectioasa
C. leucemie limfoida

434

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

435

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. sinuzite
E. tratament cu aloperinol
(pag. 235)

S1224038. Produsul Ortocrome se foloseste in:


A. pungi parodontale cu exudat purulent
B. pungi parodontale false
C. fistule apico-gingivale
D. ulceratii gingivale microbiene
E. ulceratii herpetice
(pag. 227)

S1224039. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in


A. gingivite acute
B. pungi parodontale cu exudat purulent
C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
D. tartru supragingival
E. stomatite acute
(pag. 229)

S1224040. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde


A. proceduri chirurgicale
B. igienizare
C. reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor acute
E. tratamentul de biostimulare
(pag. 178)

S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:


A. generatorul electric
B. sistemul de incalzire a apei
C. sistemul de racire cu apa
D. piesa de mana si partea terminala activa
E. dispozitivul de pornire-oprire
(pag. 212)

S1324042. Curatirea si lustruirea suprafetelor dupa detartraj se face cu:


A. cupele de cauciuc simple pentru suprafetele aproximale
B. periutele montate in forma de palnie pentru fetele vestibulare si orale
C. periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe fetele vestibulare si orale in plan orizontal
D. discuri fine pentru suprafeele interradiculare profunde
E. pene interdentare din lemn de balsa sau portocal
(pag. 210-211)

S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:


A. oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
B. se incarca bine si retin pasta de dinti
C. nu produc traumatisme gingivale
D. degradare mecanica intr-un timp relativ scurt
E. suplete prea mare
(pag. 180)

435

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

436

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1324044. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt:


A. modificarea permeabilitatii de membrana
B. reducerea glicolizei
C. inactivarea unor enzime microbiene
D. bactericid
E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului
(pag. 193)

S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:


A. recesiuni parodontale
B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative
C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice
D. depuneri crescute de tartru supragingival
E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale
(pag. 193)

S1324046. in etapizarea terapiei parodontale tratamentul initial presupune:


A. tratamentul complicatiilor acute
B. igienizarea si instruirea pacientilor privind igiena bucala
C. chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale
D. slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala
E. tratamente de biostimulare
(pag. 178)

S1324047. in tratamentul secundar al parodontitei marginale cronice sunt incluse:


A. reechilibrarea ocluzala
B. tratamentul pungilor false
C. proceduri chirurgicale
D. antibioterapie
E. tratamente de biostimulare
(pag. 178)

S1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:


A. prevenirea depunerii placii bacteriene
B. indepartarea tartrului supragingival
C. gingivite acute
D. abcese parodontale marginale
E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
(pag. 193)

S1324049. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:


A. detartrajul santului gingival
B. detartrajul subgingival din pungile parodontale
C. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
D. indepartarea depozitelor moi
E. chiuretajul radicular
(pag. 205)

S1324050. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:


A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi
B. indepartarea tartrului supragingival
C. stimularea circulatiei si vascularizarii gingiei

436

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

437

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. netezirea suprafetelor detartrate


E. eliminarea recesiunilor gingivale
(pag. 179)

S1424051. Ampicilina este:


A. un antibiotic obtinut prin semisinteza
B. o fluoximetilpenicilina
C. o benzilpenicilina
D. similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg
E. un antibiotic aminoglicozidic
(pag. 235)

S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt:
A. streptomicina
B. ampicilina
C. penicilina
D. eritromicina
E. cefalosporinele
(pag. 232)

S1424053. Chiuretele Gracey"mini cinci":


A. sunt in numar de 4
B. partea lor activa este egala cu cea a chiuretelor standard
C. partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5 mm sau mai mari
D. partea activa permite un acces mai facil in zone de incongruenta dento-alveolara si la nivelul furcatiilor
E. sunt in numar de 7
(pag. 205)

S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:


A. stomatita micotica a nou-nascutilor
B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti
C. stomatita micotica sub placa protetica
D. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti
E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
(pag. 239)

S1424055. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara:


A. scaderea depunerii de tartru supragingival
B. tulburari digestive
C. reactii alergice
D. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii
E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
(pag. 193)

S1524056. Chiuretele Gracey profilactice:


A. sunt in numar de 6;
B. sunt in numar de 4;
C. au portiunea pasiva mai lunga;
D. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival;
E. au numarul de cod precedat de P.
(pag. 204)

437

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

438

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1524057. Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului;
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%;
C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor;
D. poate determina aparitia de sialoree;
E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival.
(pag. 193-194)

S1524058. Detartrajul fin cu ultrasunete presupune:


A. folosirea instrumentelor sub forma de secera;
B. folosirea instrumentelor sub forma de sonda;
C. indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile;
D. indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare;
E. mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune.
(pag. 215)

S1524059. Detartrajul:
A. este o manopera sangeranda;
B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
D. este supra- si subgingival;
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
(pag. 195)

S1524060. La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face:


A. inainte - inapoi;
B. in axul dintelui;
C. circular;
D. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde;
E. in forma de 8.
(pag. 213)

S1524061. Metoda FONES pentru periajul dintilor:


A. este indicata la copii;
B. se face prin miscari verticale;
C. se face prin miscari circulare;
D. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare;
E. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor.
(pag. 185)

S1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:


A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;
B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;
C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;
D. eliberarea lichidului din santul gingival,
E. cresterea tonusului functional.
(pag. 179)

S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
A. par de camila;
B. par de vitel;
C. par de cal;

438

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

439

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. par de porc;
E. par de oaie.
(pag. 180)

S1524064. Periutele montate, in forma de palnie:


A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal;
B. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar;
C. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical;
D. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical;
E. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj.
(pag. 211)

S1624065. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin:


A. inhibarea sintezei peretelui celular
B. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice
C. inhibarea sintezei protetice
D. inhibarea sintezei acizilor nucleici
E. stimularea sintezei proteice.
(pag. 232)

S1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:


A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. senzatia de gust metalic si alterat
D. tulburari gastrice si intestinale
E. tulburari hepatorenale.
(pag. 233)

S1624067. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaza


enzimele microbiene:
A. bicarbonatul de Na este folosit in solutie apoasa 20%
B. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 5-6 sec.
C. permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturi
D. clorura de Zn are actiune bacteriostatica si usor astringenta
E. azotatul de Ag are actiune bacteriostatica in concentratie slaba
(pag. 228-230)

S1624068. Produsul Ortochrome este utilizat:


A. in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologic
B. in pungi parodontale cu exudat purulent
C. in leziuni herpetice
D. in fistule apico-gingivale
E. ulceratii gingivale de cauza microbiana.
(pag. 227)

S1624069. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:


A. depunerea crescuta de tartru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. retractie gingivala
E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative.
(pag. 193)

439

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

440

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:


A. depunerea crescuta de tartru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii
C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
D. reactii alergice
E. sinuzita maxilara.
(pag. 193)

S2124071. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza


A. efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor
B. atasarea de glicoproteinele salivare
C. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare
D. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian
E. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian
(pag. 192)

S2124072. Clorhexidina este indicata in


A. retractii gingivale reduse
B. prevenirea aftelor recidivante
C. gingivite acute
D. abcese parodontale marginale
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 193)

S2124073. Stimulatorul gingival este actioneaza


A. in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale
B. placii microbiene pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj
C. pentru indepartarea placii microbiene
D. pentru masaj gingival
E. pentru indepartarea detritusurilor moi
(pag. 189)

S2324074. ndeprtarea factorilor naturali cu ncrctur microbian, una dintre principalele etape de
tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmrete:
A. evidenierea plcii bacteriene
B. administrarea de antibiotice mpotriva bacteriilor ce alctuiesc placa bacterian
C. ndeprtarea plcii bacteriene
D. detartrajul supra i sub gingival
E. chiuretajul pungilor parodontale
(pag. 177)

S2324075. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de ndeprtare a plcii bacteriene, urmrete:


A. ndeprtarea plcii microbiene
B. ndeprtarea depozitelor moi
C. ndeprtarea depozitelor de tartru
D. stimularea vascularizrii i keratinizrii normale a gingiei
E. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale
(pag. 179)

S2324076. Periile dentare aspre favorizeaz:


A. ndeprtarea depozitelor de tartru
B. retracia gingival

440

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

441

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. suprainfectarea gingival
D. apariia de abcese gingivale i parodontale
E. uzura cementului radicular
(pag. 181)

S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii
microbiene i a resturilor organice?
A. Duurile i irigaia bucal
B. Scobitorile din lemn
C. Firul de mtase
D. Stimulatorul gingival
E. Detartrorul ultrasonic
(pag. 187-189)

S2324078. Cltirea gurii dup un periaj dentar corect


A. nu este necesar
B. se face cu ap curent
C. se face cu clorhexidin
D. se face cu sanguinarin
E. se face cu hipermanganat de potasiu
(pag. 190)

S2324079. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu detartrajul, sunt adevrate:


A. reprezint una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale
B. necesit dexteritate din partea practicianului
C. este o manoper sngernd
D. necesit protecie de antibiotice la pacienii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc)
E. tehnicile moderne prevd n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
(pag. 195)

S2324080. Pilele sau rzuile sunt indicate pentru:


A. ndeprtarea tartrului situat imediat lng sau sub marginea gingival liber, numai cnd aceast este
suficient de lax pentru a permite insinuarea instrumentului
B. ndeprtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora
C. netezirea zonei de jonciune smal-cement
D. uneori pentru ndeprtarea unor poriunimarginale n exces ale unor obturaii de colet sau aproximale
E. pentru ndeprtarea tartrului de pe suprafeele mucozale ale corpurilor de punte
(pag. 201)

S2324081. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n privina chiuretelor parodontale?
A. sunt instrumentele cele mai eficiente n detartrajul subgingival
B. dimensiunile i forma chiuretelor permit ptrunderea acestora n pungile parodontale
C. microscopia electronic arat c prin folosirea chiuretelor se realizeaz cea mai neted suprafa
radicular, n raport cu alte instrumente
D. exist dou tipuri principale de chiurete: universale i speciale
E. nu se asociaz detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale
(pag. 201-203)

S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale


cronice profunde, este contraindicat
A. n herpes
B. n mononucleoz infecioas
C. leucemie limfoid

441

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

442

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. anemie
E. tratament cu alopurinol
(pag. 235)

S2324083. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu Neomicina este adevrat


A. este un antibiotic din grupa macrolidelor
B. este un antibiotic aminoglicozidic
C. are spectru asupra bacililor
D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi n special
E. prezint oto i nefro toxiitate
(pag. 236)

S2324084. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legatur cu Metronidazolul:


A. este un antibiotic cu spectru larg
B. este un chimioterapic de sintez
C. este bacteriostatic
D. este bactericid fa de bacteriile anaerobe
E. actiune eficienta asupra treponemelor i protozoarelor
(pag. 237)

S2324085. Produsul Romazulan, este indicat:


A. abcesul apical
B. abcesul parodontal
C. dup detartraj i extracii dentare
D. dup intervenii de chirurgie parodontal
E. glosite i cheilite
(pag. 243)

S2324086. Tratametul cu produse imunobiologice urmrete:


A. creterea rezistenei antiinfecioase
B. creterea valorii complementului seric
C. creterea formrii de anticorpi aglutinani
D. creterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor
E. creterea numrului de lifocite T
(pag. 244)

S2324087. Produsul Cantastim este indicat:


A. n parodontopatii degenerative de involuie
B. naintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice
C. n perioada de vindecare dup tratament chirurgical
D. dup atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice
E. dup drenarea abcesului parodontal marginal
(pag. 245)

S2324088. Imudon este indicat n:


A. gingivite
B. parodontite marginale cronice
C. alveolite
D. glosite, stomatite
E. naintea interveniilor de chirurgie parodontal
(pag. 246)

442

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

443

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2524089. Aciunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodoniului marginal efectuate de ctre medic
sunt urmtoarele:
A. Detartrajul supragingival
B. Detartrajul subgingival
C. Periajul gingivo-dentar
D. Lustruirea suprafeelor dentare detartrate
E. Aplicarea de substane antimicrobiene i antiinflamatoare
(pag. 179)

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:


A. pacienti cu reflex de voma exagerata
B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate
C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase
D. copii mici
E. la hemofilici
(pag. 214)

S2924091. Clorhexidina se indica in:


A. abcese parodontale marginale
B. hiperestezie dentinara
C. gingivite acute
D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
E. prevenirea depunerii placii microbiene
(pag. 193)

S2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:


A. neomicina
B. tetraciclina
C. vaselina
D. prednison
E. metronizadol
(pag. 224)

443

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

444

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 25
Tratamentul de echilibrare ocluzal n parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun
A. coroanele acrilice
B. coroanele metalice supragingivale
C. coroanele metalice subgingivale
D. coroanele turnate cu grosime dirijata
E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul:


A. Koehler
B. Jeanneret
C. Mamlock
D. Elbrecht
E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata:
A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3
B. dintilor cu sindrom Dubreuille
C. dintilor cu volum coronar mic
D. dinilor cu anomalii de poziie
E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine:


A. 1-5 luni
B. 1,5-3 luni
C. 1,5-2 luni
D. 1-5 saptamani
E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:


A. preferam coroana cu grosime dirijata
B. preferam coroana fara grosime dirijata
C. se prefera coroana de invelis din doua bucati
D. se prefera coroana subgingivala
E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc:


A. 6 - 8 cm

444

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

445

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

8 - 12 cm
10 cm
10 - 14 cm
14 - 20 cm
(pag. 299)

S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta:


A. traiectul tensiunii mecanice
B. gradul de solicitare
C. expresia fenomenului de birefringenta
D. valoarea biomecanica a dinilor stalpi
E. repartizarea tensiunilor in aria parodontala
(pag. 283)

S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in:


A. temporare, permanente
B. sisteme fixe, mobilizabile, demontabile
C. temporare, diagnostice, permanente
D. temporare, diagnostice, definitive
E. provizorii, de studiu, definitive
(pag. 295)

S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata
in urmatoarele situatii:
A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala
B. dinti cu procese carioase mici
C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare
D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi)
E. dinti cu pungi parodontale minime
(pag. 290)

S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la


fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel:
A. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral
B. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal
C. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral
D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital
E. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 fata de planul sagital sau frontal
(pag. 284)

S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici


trebuie luate in considerare o serie de elemente precum:
A. virsta pacientului
B. sexul pacientului
C. starea generala de sanatate a pacientului
D. starea organului pulpar
E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului
(pag. 289)

S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:
A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini)
B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori
C. va avea o latime de 8-10 mm

445

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

446

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular


E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala
(pag. 306)

S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa:
A. 25 ;
B. 30 ;
C. 15 ;
D. 45 ;
E. 60 .
(pag. 284)

S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in


functie de starea pulpei dentare:
A. imobilizare pe dinti vitali;
B. imobilizare dento-dentara;
C. imobilizare intraradiculara;
D. imobilizare temporara;
E. imobilizare parapulpara.
(pag. 294)

S1525015. Ligaturile cu fir de matase:


A. sunt fizionomice;
B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica;
C. nu favorizeaza retentiile alimentare;
D. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari;
E. favorizeaza o buna igiena bucala.
(pag. 296)

S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul:


A. 0,10 mm;
B. 0,15 mm;
C. 0,20 mm;
D. 0,25 mm;
E. 0,50 mm.
(pag. 299)

S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin:


A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur
B. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile
C. atela Steiger
D. placa palatina Hawley
E. atela acrilica si ligatura de sarma.
(pag. 313)

S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin:


A. ligaturi metalice din sarma
B. coroane acrilice reunite intr ele
C. punti stabilizatoare
D. coroane metalice totale sau partiale reunite
E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.
(pag. 296)

446

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

447

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2125019. Imobilizri permanente realizate n cabinet fr ajutorul laboratorului de tehnic dentar


sunt:
A. imobilizarea intracoronar a dinilor laterali cu amalgam
B. atele acrilice duble vestibulo-orale
C. ina Mamlock
D. imobilizarea prin ligatura in 8"
E. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice
(pag. 309- 310)

S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:
A. 2 saptamani
B. 4 saptamani
C. 5 saptamani
D. 1,5-2 luni
E. 8-9 luni
(pag. 296)

S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica:
A. extractia resturilor radiculare
B. tratamentul pungilor parodontale
C. restaurari protetice
D. restaurari coronare
E. tratamente endodontice corecte
(pag. 279)

S2325022. Coronoplastia reprezinta


A. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale
B. adaptarea obturatiilor ocluzale
C. adaptarea microprotezelor de invelis
D. resaparea coronara
E. refacerea cuspidajului ocluzal
(pag. 280)

S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin


A. recesiune
B. persistenta pungilor
C. cronicizarea bolii parodontale
D. acutizarea bolii parodontale
E. mobilitatea patologica
(pag. 280)

S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza:


A. corespunzator relatiei centrice
B. corespunzator relatiei posturale
C. corespunzator relatiei habituale
D. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima
E. cu relief "in oglinda"
(pag. 281)

S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:


A. tratamentul ocluziei adanci
B. tratamentul ocluziei prabusite

447

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

448

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tratamentul anodontiei
D. tratamentul ocluziei deschise
E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale
(pag. 282)

S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta:


A. 1,5-2 zile
B. 1,5-2 saptamini
C. 1,5-2 luni
D. 1,5-2 ani
E. 6 luni
(pag. 292)

S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenai
prevede imobilizarea:
A. Permanent
B. Extracoronar
C. Prin sisteme fixe
D. Intracoronar
E. Pericoronar
(pag. 294)

S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri:


A. mpiedic fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant n timpul erupiei active
B. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. formeaz o barier n calea agresiunii microbiene
D. nlesnete proliferarea epiteliului joncional i sulcular n desmodoniu
E. asigur nutriia i regenerarea osului alveolar.
(pag. 55)

S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:


A. fibrele dento-gingivale
B. fibrele dento-alveolare
C. fibrele transgingivale
D. fibrele circulare
E. fibrele apicale.
(pag. 44)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie
A. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala
B. cat mai putin extinsa
C. unidirectionala
D. multidirectionala
E. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata
(pag. 284-286)

S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili


A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade
B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade

448

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

449

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie


D. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie
E. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare
(pag. 284)

S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantaje


A. rezistenta
B. rigiditate
C. risc redus de descimentare
D. permite pastrarea vitalitatii dentare
E. aspect fizionomic
(pag. 312)

S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet


A. permite mobilitatea dintilor
B. se foloseste si la frontalii superiori
C. este un sistem rigid
D. are aspect fizionomic
E. se aplica si la dintii laterali
(pag. 304)

S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este
A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor
B. scos din ocluzie
C. mai ingust in sens vestibulo-oral
D. in contact strans cu creasta edentata
E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
(pag. 281)

S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la


A. dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase
B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde
C. dinti cu volum coronar mare
D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate
E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate
(pag. 290)

S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza


A. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti
B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici
C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala
D. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor
E. stoparea miscarilor in plan vetical
(pag. 283)

S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarma


A. este un sistem de imobilizare permanent
B. este un sistem de imobilizare temporar
C. se poate folosi doar la frontalii superiori
D. se poate folosi doar la frontalii inferiori
E. se poate folosi doar la dintii laterali
(pag. 298)

449

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

450

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici


A. se face pentru 2 saptamani
B. se face pentru 1,5 - 2 luni
C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale
D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa
E. poate fi urmata de o imobilizare de durata
(pag. 292-293)

S1225039. Principiul tensiunii controlate


A. se refera la ligaturi de sarma
B. se refera la atele acrilice
C. trebuie sa produca deplasari dentare
D. trebuie sa nu produca deplasari dentare
E. implica controale periodice
(pag. 303)

S1225040. Se considera improprii pentru imobilizare


A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm
B. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm
C. dintii laterali cu mobilitate de gradul I
D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III
E. dintii laterali fara mobilitate
(pag. 292)

S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile


A. se indica pentru imobilizarea permanenta
B. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni)
C. la nivelul dintilor frontali inferiori
D. pe fata orala a dintilor
E. la nivelul frontalilor superiori
(pag. 306)

S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea


A. inghesuirilor
B. ocluziei adanci
C. ocluziei deschise
D. retrognatiei mandibulare
E. diastemei patologice rezultata prin migrari
(pag. 282)

S1325043. Coronoplastia este indicata:


A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente
B. dintii cu fatete de uzura
C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare
D. reducerea in inalime a coroanei dentare
E. pentru a restabili relatia de postura
(pag. 280)

S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal:


A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat
B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime

450

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

451

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice


D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda"
E. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata
(pag. 281)

S1325045. Hipomoclionul este:


A. centrul desmodontal de rotatie al dintelui
B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici
C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici
D. este localizat la nivelul coletului clinic
E. este situat apical la dintii pluriradiculari
(pag. 285)

S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma:


A. trebuie asezate de la stanga la dreapta
B. trebuie asezate de la dreapta la stanga
C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale
D. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor
E. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta
(pag. 311)

S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de:
A. halistereza
B. meiopragie
C. hiperemie
D. degenerescenta reticulara
E. vacuolizari
(pag. 289)

S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:


A. ajustarea prin slefuire ocluzala
B. restaurari protetice
C. tratamente ortodontice
D. terapie de reactivare
E. terapie chirurgicala
(pag. 279)

S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme:


A. ceramice
B. care sa respecte organul pulpar
C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar
D. metalice, rezistente
E. toate de mai sus
(pag. 287)

S1325050. Sistemele intracoronare:


A. sunt putin rezistente
B. sunt mai greu de realizat
C. se pot fractura
D. au pre de cost ridicat
E. nu pot fi mentinute timp indelungat
(pag. 314)

451

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

452

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare:


A. imobilizari bidentare si pluridentare
B. imobilizari partiale
C. imobilizari totale
D. imobilizari dento-dentare
E. imobilizari dento-maxilare
(pag. 295)

S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje:


A. se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt
B. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla
C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat
D. in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale
E. are un grad ridicat de fizionomie
(pag. 298)

S1425053. Imobilizarea temporara poate fi:


A. continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare
B. provizorie cu caracter de scurta durata
C. semipermanenta cu caracter de lunga durata
D. discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare
E. dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere
(pag. 296)

S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele
aspecte:
A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor
C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral
D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala
(pag. 281)

S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor
parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din
cavitatea bucala sunt:
A. numarul dintilor restanti
B. pozitia si directia lor de implantare
C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte
D. calitatea implantatiei
E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale
(pag. 291)

S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt:


A. angrenarea multidirectionala
B. extinderea maxima
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
D. principiul biologic
E. principiul reciprocitatii
(pag. 284)

S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale:

452

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

453

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

au o realizare rapida;
pot produce blocaje in zona frontala superioara;
se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii;
favorizeaza retentiile alimentare;
determina inflamatii gingivale.
(pag. 306)

S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac
parte:
A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;
B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala;
C. starea generala in limite normale;
D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei;
E. opinia pacientului.
(pag. 292)

S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii:


A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici;
B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti;
C. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina
mobilizarea lor;
D. corespunde principiului de angrenare multidirectionala;
E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion.
(pag. 284)

S1525060. Gutiera din material acrilic:


A. produce inaltari semnificative ale ocluziei;
B. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei;
C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani;
D. poate fi mentinuta pana la 3 luni;
E. poate fi sau nu cimentata.
(pag. 305)

S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal:


A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat;
B. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali;
C. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale;
D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali;
E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea.
(pag. 281)

S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare:


A. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;
B. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II;
C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm;
D. dintii cu carii de colet sau supracingulare;
E. dintii intre care nu exista puncte de contact.
(pag. 292)

S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica:


A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor;
B. pe dinti care au suferit migrari patologice;

453

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

454

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. uneori prin devitalizare;


D. prin remodelarea coroanei dentare;
E. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase.
(pag. 280)

S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective:


A. tratamentul ocluziei deschise;
B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp;
C. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor;
D. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice;
E. imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic.
(pag. 282)

S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca:


A. poligonul de imobilizare este mai mare;
B. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse;
C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima;
D. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata;
E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm.
(pag. 284)

S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam:


A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal
B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara
C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a
D. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co
E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei.
(pag. 309)

S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:


A. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile
B. benzi metalice, ortodontice
C. coroane acrilice reunite intre ele
D. punti stabilizatoare
E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.
(pag. 311)

S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8":


A. este un mijloc de imobilizare permanenta
B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm
C. se aplica pe dintii laterali
D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate
E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.
(pag. 299)

S1625069. Imobilizarea temporara:


A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice
B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele
C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla
D. se realizeaza cu aparate ortodontice
E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice.
(pag. 295-296)

454

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

455

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:
A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
B. restaurari protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizari
(pag. 279)

S1625071. Sina Mamlock:


A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali
B. este un mijloc de imobilizare temporara
C. are rigiditate deosebita
D. prezinta aspect fizionomic
E. are durabilitate mare.
(pag. 312)

S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt:


A. Rezistenta
B. Risc redus de decimentare
C. aspect fizionomic
D. Flexibilitate
E. Pret de cost redus
(pag. 312)

S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:


A. perioada de timp in care se mentine imobilizarea
B. starea de edentatie partiala sau totala
C. starea pulpei dentare
D. extinderea sistemului de imobilizare
E. suportul imobilizarii
(pag. 294- 295)

S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte:


A. angrenarea multidirectionala a dintilor
B. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti
C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate
D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion
E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional
(pag. 284-287)

S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:
A. cleste crampon
B. 2 pense hemostatice
C. foarfeca de sarma
D. 2 pense anatomice
E. lampita cu spirt
(pag. 299)

S2325076. Gutiera ca element de imobilizare:


A. poate fi mentinuta 1-1,5 luni
B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani

455

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

456

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. poate fi mentinuta 4-6 luni


D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei
E. este destinata imobilizarii definitive
(pag. 305)

S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza:


A. fara devitalizare
B. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus
C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet
D. in laboratorul de tehnica
E. in cabinetul dentar
(pag. 308)

S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:


A. are durabilitate mare
B. se realizeaza in cabinetul dentar
C. are risc mare de decimentare
D. are rigiditate deosebita
E. are aspect fizionomic
(pag. 312)

S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele:


A. Jeanneret
B. Elbrecht
C. Steiger
D. Weissenfluh si Munchansen
E. Truemann-Witkowsky-Wolff
(pag. 313)

S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu:
A. opac
B. transparent
C. ce contine glicol
D. birefringent
E. inert
(pag. 283)

S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa:


A. permita o buna intretinere
B. nu genereze trauma ocluzala
C. restabileasca functiile
D. se faca cat mai departe de axul de rotatie
E. respecte organul pulpar
(pag. 287)

S2325082. Sistemele mobile de imobilizare:


A. se realizeaza in cabinet
B. se realizeaza in laborator
C. sunt mai agreate de pacient
D. nu necesita prepararea dintilor
E. ofera "perioade de odihna parodontala"
(pag. 287)

456

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

457

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2325083. Sina mobila de imobilizare:


A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate
B. produce solicitari nefiziologice
C. este confortabila
D. este neconfortabila
E. este realizata extemporaneu
(pag. 288)

S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt:


A. buna intretinere igienica
B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor
C. neutralizarea fortelor paraxiale nocive
D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat
E. integrare biologica superioara
(pag. 288)

S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent:


A. vacuolizari ale odontoblastilor
B. atrofii ale odontoblastilor
C. ingrosarea peretelui vascular
D. halistereza septala
E. meiopragie vasculara
(pag. 289)

S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la:


A. dinti cu procese carioase mari
B. dinti cu anomalii se forma
C. dinti cu volum coronar mic
D. dinti cu recesiuni mari
E. dinti cu pungi parodontale foarte profunde
(pag. 290)

S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt:


A. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare
B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm
C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II
D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III
E. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III
(pag. 292)

S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii:


A. imobilizarea tranzitorie
B. imobilizarea de tranzitie
C. imobilizarea diagnostica
D. imobilizarea de diagnostic
E. imobilizarea de observatie
(pag. 295)

S2525089. Calitile inei de imobilizare MAMLOCK sunt urmtoarele:


A. Risc de decimentare redus
B. Bun rigiditate

457

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

458

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Mare durabilitate
D. Sentiment de confort
E. Bun aspect fizionomic
(pag. 312)

S2625090. Proprietile lichidului anului gingival:


A. este produs n cantitate mai mic dimineaa
B. are aciune antimicrobian complex prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile
C. conine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizin
D. conine enzimele: betaglucuronidaz, catepsin, lacticdehidrogenaz, lizozim
E. conine enzimele: N-acetil-uropiridinaz, glicidiltransferaz, fosfodehidrogenaz.
(pag. 35)

S2625091. Fibroblatii din esutul conjunctiv gingival:


A. sunt cele mai numeroase celule ale acestui esut
B. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
D. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
E. au rol n meninerea integritii corionului gingival.
(pag. 37)

S2625092. Lichidul gingival conine:


A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizin.
(pag. 35)

S2625093. Corionul gingival este format din:


A. substan fundamental
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen i elastin
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.
(pag. 35)

S2625094. Fibroblatii, celulele cele mai numeroase ale esutului conjunctiv gingival au urmtoarele
funcii:
A. produc histamin, prezent n stadiile incipiente de inflamaie
B. produc heparin, care are aciune antiinflamatoare i de control a resorbiei osoase
C. produc proteoglicani i glicoproteine
D. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)

S2625095. Raportul topografic ntre cement i smal poate fi:


A. cementul nu vine n contact cu smalul cervical n 60-65% din cazuri
B. cementul acoper smalul cervical n 30% din cazuri
C. cementul acoper smalul cervical n 60-65% din cazuri
D. cementul vine n contact cu smalul n 30% din cazuri
E. cementul nu vine n contact cu smalul, lsnd o mic poriune de dentin descoperit n 5-10% din cazuri.

458

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

459

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 40)

S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de:


A. condroitin sulfat
B. dermatan sulfat
C. laminina
D. entactina
E. fibronectina.
(pag. 36)

S2625097. Celulele din desmodoniu sunt reprezentate de:


A. celule mezenchinale nedifereniate
B. fibroblati
C. osteoblati
D. odontoblati
E. odontoclaste.
(pag. 43)

S2925098. Sina de imobilizare Mamlok:


A. este rezistenta
B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali
C. realizeaza aspect fizionomic
D. nu asigura integrarea biologica rapida
E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10%
(pag. 312)

S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este:


A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata
B. la nivelul dintilor frontali superiori
C. la nivelul dintilor frontali inferiori
D. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni
E. aplicata in special pe fata linguala
(pag. 306)

S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste:


A. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene
B. tratamentul ocluziei adanci acoperite
C. reducerea diastemei patologice
D. tratamentul ocluziei deschise
E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente
(pag. 282)

S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:
A. restaurari protetice
B. bioterapia de reactivare
C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
D. chiuretajul subgingival
E. imobilizare, ca tratament parodontal specific
(pag. 279)

S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt:


A. coroane metalice totale reunite intre ele

459

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

460

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

coroane partiale reunite intre ele


coroane ecuatoriale reunite
coroane de substitutie reunite
coroane semifizionomice
(pag. 311)

460

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

461

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 26
Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1226001. Indicatiile principale ale bioterapiei de reactivare sunt
A. leziuni parodontale distrofice
B. gingivita cronica"de placa"
C. leziuni parodontale acute
D. hiperestezie dentinara
E. afectari parodontale in dezechilibre hormonale
(pag. 315)

S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta:


A. o metoda de terapie etiologica;
B. o metoda de terapie curativa;
C. o metoda adjuvanta de tratament in boala parodontala;
D. o metoda chirurgicala de tratament;
E. o metoda de regenerare parodontala.
(pag. 318)

S1326003. in compozitia gerovitalului intra:


A. Novocaina;
B. Xilina;
C. Xilestezina;
D. Noradrenalina;
E. Mepivacaina.
(pag. 317)

S1326004. Masajul gingival este indicat in:


A. zonele inflamate;
B. in cazul abceselor parodontale marginale;
C. in gingivita ulcero-necrotica;
D. in gingivitele descuamative;
E. in zonele cu mucoasa sanatoasa, pentru reactivarea circulatiei.
(pag. 318)

S1326005. Masajul gingival se face:


A. timp de 5-10 minute/zi 1 luna;
B. timp de 15 minute/zi, 1 luna;
C. timp de 10 minute/zi, 3 luni;
D. timp de 5-10 minute/zi, 2 luni;
E. permanent.
(pag. 318)

S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza:


A. extract de inflorescente de salcie

461

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

462

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extract de germeni de ovaz


extract de muschi de stinca
extract de aloe
extract de germeni de secara
(pag. 317)

S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:


A. ape minerale sulfuroase si termale, care actioneaza mecanic, termic si chimic
B. ape minerale slab radioactive
C. ape minerale cu continut mare de fier
D. ape minerale intens carbonatate
E. ape minerale slab ionice
(pag. 318)

S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se


realizeaza prin administrarea de:
A. vitamine A, B1, C, E, produsul tipizat Paradenyl
B. vitamine A, K, C, E
C. vitamine A, PP, C, E
D. vitamine A,K, B6, B12, E
E. vitamine A, B1, K, PP
(pag. 317)

S1426009. Masajul gingival se efectueaza:


A. manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentar
B. prin tractiuni dinspre coronar spre apical, cu doua degete
C. se aplica trei degete pe versantul vestibular si oral al gingiei
D. 15-20 minute zilnic, timp de 2 luni
E. cu precadere in zonele inflamate si in abcesele parodontale marginale
(pag. 318)

S1526010. Bioterapia de reactivare prin produse medicamentoase de origine sintetica foloseste cel mai
des:
A. primacaina;
B. procaina;
C. bupivacaina;
D. mepivacaina;
E. articaina.
(pag. 317)

S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in:


A. parodontita marginala cronica superficiala inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila inaintea tratamentului antimicrobian
C. parodontita marginala cronica profunda inaintea tratamentului complex
D. parodontita distrofica
E. parodontopatii involutive cu semne de inflamatie.
(pag. 316-317)

S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza


prin una din urmatoarele :
A. proceduri balneo-terapeutice
B. produse medicamentoase de origine animala ( extracte )
C. produse medicamentoase de origine vegetala ( extracte)

462

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

463

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. produse medicamentoase de origine sintetica


E. proceduri bioenergetice
(pag. 315- 317)

S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare:


A. Gingivite cronice rebele la tratament
B. parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex
C. Parodontita adultului
D. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 316-317)

S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:


A. Paradenyl
B. extract de namol sapropelic
C. biovitroceramica
D. Arovit
E. Insadol
(pag. 317)

S2326015. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine
biologica:
A. Vogan
B. Placentex
C. Ney Pulpin
D. extract de namol sapropelic
E. E.T.O.
(pag. 317)

S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:


A. Gerovital
B. Proneuryl
C. Paradenyl
D. Cantastim
E. Insadol
(pag. 317)

S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de:


A. acid folic
B. vitamina B2
C. vitamina K
D. vitamina E
E. vitamina A
(pag. 317)

S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:


A. 1-3 drajeuri/zi
B. 1-2 drajeuri/zi
C. 2-3 drajeuri/zi
D. 1-2 g/kg corp
E. 1-3 g/kg corp
(pag. 317)

463

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

464

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2526019. Bioterapia de reactivare parodontal marginal utilizeaz ca produse de origine animal


urmtoarele, mai puin unul:
A. Extract de muguri dentari de viel
B. Extract total de ochi
C. Extract de germen de porumb
D. Extract de nmol sapropelic
E. Extract de lam dentar fetal
(pag. 317)

S2626020. Factorii sintetizai i eliberai din celula bacterian cu rol n etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaz)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)

S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala:


A. extract de aloe
B. vaduril
C. namol sapropelic
D. Ney pulpin
E. Proneuryl
(pag. 317)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1226022. Indicatiile terapiei de reactivare
A. parodontite marginale acute
B. parodontita juvenila dupa tratamentul antiinflamator
C. parodontopatii involutive, precoce, neinflamatorii
D. paroodntita distrofica
E. parodontita cronica profunda dupa tratament complex
(pag. 317)

S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivare


A. procaina
B. hidrocortizon
C. novocaina
D. glicerina
E. propolis
(pag. 317)

S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu


A. agenti mecanici
B. agenti fizici
C. agenti chimici
D. proceduri balneo-terapeutice
E. tehnici de reechilibrare ocluzala

464

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

465

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 315)

S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivare


A. normalizeaza dinamica vasculara
B. combate tulburarile circulatorii periferice
C. produce staza vasculara
D. amelioreaza troficitatea tisulara
E. intarzie imbatranirea
(pag. 316)

S1226026. Extractele tisulare actioneaza prin


A. acid hialuronic
B. heparina
C. citokine
D. acid citric
E. protargol
(pag. 316)

S1226027. Ney-Pulpin contine


A. extract de lama dentara fetala
B. placenta
C. vitamine
D. procaina
E. extract de namol
(pag. 317)

S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivare


A. Placentia
B. Ney-Pulpin
C. Placentex
D. Vaduril
E. Proneuryl
(pag. 318)

S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala


A. detartraj si chiuretaj subgingival in parodontite superficiale
B. gingivectomia
C. terapia de aditie+ regenerare tisulara
D. operatii cu lambou in"L"
E. gingivoplastia
(pag. 318)

S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivare


A. extract de muguri dentari bovini
B. extract de placenta
C. extract total de ochi
D. extract de cartilagiu
E. grefe osoase
(pag. 317)

S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivare


A. extract de germeni de porumb

465

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

466

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Romazulan
Extract de Aloe
Violet de gentiana
Extract de salvie
(pag. 317)

S1226032. Produsul Paradenyl contine


A. vitaminele B1, C, D
B. vitaminele A, E
C. saruri de magneziu,mangan,zinc
D. extract de salvie si cimbru
E. propolis
(pag. 318)

S1226033. Substante imunobiologice de biorecativare


A. Cantastim
B. Imudon
C. Insadol
D. Polidin
E. Vaduril
(pag. 318)

S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivare


A. Vitamina A
B. Vitamina K
C. Vitamina B
D. Vitamina C
E. Vitamina PP
(pag. 318)

S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special:


A. amendarii inflamatiei microbiene;
B. cand predomina leziunile parodontale distrofice;
C. in cazul complicatiilor parodontale;
D. in hiperestezia dentinara;
E. pentru usurarea si grabirea vindecarii.
(pag. 315)

S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu:


A. produse medicamentoase;
B. agenti fizici, chimici, mecanici;
C. proceduri balneoterapeutice
D. prin tehnici si metode chirurgicale;
E. presopunctura (acupunctura)
(pag. 315)

S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin:


A. modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare;
B. stimuleaza mecanismele imune;
C. au actiune antimicrobiana indirecta;
D. au aciune antimicrobiana directa;
E. scad secretia purulenta din punga parodontala.

466

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

467

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 316)

S1326038. Laserterapia:
A. stimuleaza formarea colagenului;
B. stimuleaza formarea osteoclastelor;
C. stimuleaza formarea cementoclastelor
D. favorizeaza procesele reparatorii;
E. se foloseste in cadrul tratamentului antimicrobian.
(pag. 316)

S1326039. Paradenyl contine:


A. vitaminele B1, C si D;
B. saruri de calciu, magneziu, mangan, zinc;
C. novocaina;
D. vitamina C;
E. antiseptice.
(pag. 318)

S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare:


A. combate tulburarile circulatorii periferice;
B. induce staza vasculara;
C. accelereaza procesele de imbatranire;
D. induce formarea de ligamente parodontale;
E. stimuleaza neotroficitatea prin reglarea polarizarii fibrelor nervoase.
(pag. 316)

S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt:


A. detartrajul asociat cu chiuretajul subgingival;
B. operatie cu lambou;
C. chirugia mucogingivala a frenurilor;
D. terapia de adiie;
E. gingivectomia.
(pag. 318)

S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt:


A. extractul de celule de col uterin;
B. extracte de namol sapropelic;
C. extract de muguri dentari de maimuta;
D. extract total de ochi (E.T.O.);
E. extract de galbenus de ou de prepelita.
(pag. 317)

S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii:


A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila
C. parodontita distrofica (mixta)
D. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament complex pentru grabirea vindecarii
E. parodontita precoce la tineri, cu semne manifeste de inflamatie
(pag. 316)

S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat:


A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de maimuta

467

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

468

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extract de placenta
extract total de ochi
extract de namol sapropelic
extract de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)

S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala:


A. foloseste si agenti mecanici, fizici, chimici
B. include proceduri balneo-terapeutice
C. se aplica inclusiv in urma amendarii inflamatiei microbiene, pentru usurarea si grabirea vindecarii
D. include folosirea de produse medicamentoase
E. foloseste proceduri chirurgicale specifice
(pag. 315)

S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se


realizeaza prin administrarea de:
A. vitamina A
B. vitamina K
C. vitamina C
D. vitamina E
E. vitamina PP
(pag. 317)

S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla:


A. modificarea gradului de polimerizare a componentei fibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si scaderea
aportului de acid hialuronic
B. stimularea proceselor catabolice
C. stimularea mecanismelor imune
D. stimularea inmultirii celulelor heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
E. activarea eliminarii metabolitilor intermediari
(pag. 316)

S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt:


A. vaccinul stafilococic
B. produsul Cantastim
C. Polidinul
D. Imudonul
E. vaccinul streptococic
(pag. 318)

S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:


A. extract de germeni hamei;
B. extract de germeni de grau;
C. extract de germeni de porumb;
D. extract de aloe;
E. extract de myrt.
(pag. 317)

S1526050. Vitaminoterapia foloseste urmatoarele vitamine:


A. vitamina A;
B. vitamina C;
C. vitamina B1;

468

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

469

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. vitamina PP;
E. vitamina E.
(pag. 317)

S1626051. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:


A. produse medicamentoase de origine sintetica
B. restaurari protetice
C. restaurari protetice
D. proceduri balneoterapeutice
E. vitaminoterapie.
(pag. 317)

S1626052. in parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare:


A. este indicata inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratament
C. se realizeaza prin administrarea de vit.A
D. se realizeaza prin administrarea de produse de origine animala
E. poate fi realizata prin masaj gingival.
(pag. 317-318)

S2126053. Bioterapia de reactivare cu produse de origine sintetica se face cu:


A. Extract de corp vitros
B. Placentex
C. Cantastim
D. Gerovital
E. Proneuryl
(pag. 316)

S2126054. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala se face cu:


A. Extract de placenta
B. Extract de germeni de porumb
C. Extract de aloe
D. Extract total de ochi
E. Extract de corp vitros
(pag. 316)

S2326055. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:


A. nootrope
B. de stimulare a neurotroficitatii
C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase
D. osteoclastice
E. de stimulare a mecanismelor imune
(pag. 316)

S2326056. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:


A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice
B. stimularea metabolismului
C. actiune mecanica
D. actiune fizica
E. actiune chimica
(pag. 316)

469

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

470

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2326057. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:


A. Imudon
B. Insadol
C. Extract de Aloe
D. Gerovital
E. Vogan
(pag. 317)

S2326058. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:


A. Vaduril
B. Placentia
C. E.T.O.
D. Insadol
E. Ney Pulpin
(pag. 317)

S2326059. Masajul gingival se contraindica in:


A. pungi parodontale profunde
B. abcese parodontale
C. recesiuni ample
D. parodontite rapid progresive
E. zonele inflamate
(pag. 318)

S2326060. Substantele imunobiologice cuprind:


A. Cantastim
B. Polidin
C. Imudon
D. Insadol
E. Vogan
(pag. 318)

S2326061. Paradenylul contine:


A. magneziu
B. zinc
C. fier
D. mangan
E. litiu
(pag. 318)

S2326062. Vitamina C se administreaza sub forma de:


A. capsule de 0.100 g
B. comprimate de 0.250 g
C. comprimate de 0.300 g
D. fiole de 0.250 g
E. fiole de 0.500 g
(pag. 318)

S2326063. Masajul gingival se realizeaza cu:


A. pulpa degetului
B. Profijet
C. hidropulsor

470

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

471

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar


E. instrumentar specific
(pag. 318)

S2326064. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:


A. oxigenoterapia
B. masajul gingival
C. terapie de aditie
D. insuflatii subgingivale de ozon
E. ape minerale sulfuroase
(pag. 318)

S2326065. Gerovitalul contine:


A. Procaina
B. Mepivacaina
C. Xilina
D. Articaina
E. Novocaina
(pag. 317)

S2326066. Apele minerale sulfuroase actioneaza:


A. mecanic
B. termic
C. chimic
D. balneoterapeutic
E. fizic
(pag. 317)

S2326067. Ionul SO4- are actiune:


A. heparinoformatoare
B. antiinflamatoare
C. cicatrizanta
D. keratolitica
E. keratoplastica
(pag. 318)

S2326068. Laserterapia ca bioterapie de reactivare de reactivare:


A. are efect nootrop
B. are efect cicatrizant
C. stimuleaza procesele reparatorii
D. grabeste vindecarea
E. stimuleaza formarea colagenului
(pag. 316)

S2526069. Vitamino-terapia n bioterapia de reactivare parodontal marginal presupune administrarea


urmtoarelor vitamine:
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina C
D. Vitamina E
E. Vitamina PP
(pag. 317, 318)

471

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

472

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2626070. Trauma ocluzal este urmat de urmtoarele modificri adaptative la nivelul parodoniului
marginal:
A. creterea mobilitii dentare, dar nu n limite patologice
B. lrgirea spaiului dento-alveolar
C. apariia de blocaje ocluzale
D. ngroarea laminei dura
E. resorbia osoas vertical.
(pag. 91)

S2626071. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:


A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)

S2626072. n saliv exist o serie de factori care se opun formrii i maturrii plcii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul
B. sistemele tampon salivare
C. leucotoxin
D. lactoferina
E. aluronidaza
(pag. 69)

S2626073. Placa bacterian subgingival:


A. conine o flor gram-pozitiv
B. conine bacili gram-negativi imobili
C. conine un numr mare de bacterii flagelate i spirochete
D. conine lizozim, ca factor de aderen bacterian
E. conine lactoferina, ca factor esenial n nutriie.
(pag. 69)

S2626074. Tartrul dentar:


A. este factorul etiologic determinant al mbolnvirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamaiei parodontale
C. conine complexe polizaharide-proteine
D. conine fosfat de calciu
E. este localizat supra- i subgingival.
(pag. 85-87)

S2626075. Mecanismele directe de patogenitate bacterian n boala parodontal sunt:


A. aderena, colonizarea i invazia bacterian n esuturile parodontale
B. aprarea (imunitatea) nespecific
C. aprarea (imunitatea) specific
D. aciunea nociv a unor factori de structur din celula bacterian
E. aciunea nociv a unor factori sintetizai i eliberai din celula bacterian.
(pag. 72-74)

S2626076. Celula bacterian prezint urmtorii factori de structur cu aciune nociv asupra
parodoniului:

472

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

473

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

peptidoglican
enzime
exotoxine
metabolii
lipopolizaharidul.
(pag. 72)

S2626077. Factorii favorizani n etiologia parodontitei marginale cronice sunt:


A. placa bacterian
B. tartru dentar
C. trauma ocluzal
D. cariile dentare
E. edentaia.
(pag. 63)

S2626078. n lichidul anului gingival sunt prezeni factori de aprare, cum sunt:
A. anticorpi din clasa IgA
B. anticorpi din clasa IgG
C. celule polimorfonucleare
D. macrofage
E. limfocite.
(pag. 74)

S2926079. Bioterapia de reactivitate se indica in:


A. parodontita distrofica (mixta)
B. abcesul parodontal marginal
C. parodontita juvenila dupa tratamentul antimicrobian
D. parodontita marginala cronica specifica
E. parodontopatii involuntive precoce
(pag. 316)

S2926080. Contraindicatiile masajului gingival sunt:


A. zonele inflamate
B. parodontita distrofica
C. retractia gingivala
D. abcesele parodontale marginale
E. atritia dentara
(pag. 318)

S2926081. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:


A. extract total de ochi(E.T.O.)
B. insadol
C. extract de placenta
D. cantastin
E. extras de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)

S2926082. Masajul gingival se face:


A. zilnic 15 min
B. zilnic 5-10 min
C. o data pe saptamana
D. timp de o luna

473

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

474

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. zilnic 20 min
(pag. 318)

474

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

475

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 27
Orientri terapeutice principale i scheme de tratament n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1327001. in tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac:
A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
B. badijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1%
C. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticosterozi
D. aplicaii de colutorii cu antibiotice
E. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
(pag. 324-325)

S1327002. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:


A. indepartarea placii si tartrului
B. excizia chirurgicala a hipercresterilor gingivale
C. tratament cu antibiotice pe cale generala
D. excizia chirurgicala imediat dupa nastere
E. tratament hormonal
(pag. 320)

S1327003. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:


A. decapusonare chirurgicala la nivelul molarului de minte complet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa
E. administrarea pe cale generala de antibiotice.
(pag. 323)

S1327004. Tratamentul recomandat pentru fibromul si papilomul gingival este:


A. cauterizarea chimica;
B. electrocauterizarea;
C. excizia chirurgicala;
D. radioterapie;
E. chimioterapie.
(pag. 325)

S1427005. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:


A. spalaturi cu solutii slab antiseptice
B. clatirea gurii cu nitrat de argint 30%
C. vitaminoterapie K si PP
D. evitarea badijonarii mucoasei cu solutie de albastru de metilen
E. clatirea gurii cu solutie de violet de gentiana 15%
(pag. 324)

S1427006. Tratamentul gingivostomatitei herpetice cuprinde:


A. spalaturi cu solutie de cloramina 13%

475

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

476

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilen


masajul gingival
medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local sub forma de crema sau tablete
vitaminoterapie cu vitaminele K si PP
(pag. 324)

S1427007. Tratamentul hiperesteziei dentinare ca si complicatie in tratamentul parodontopatiilor


marginale cronice cuprinde:
A. clatiri cu solutie de KOH 20-30%
B. impregnari cu ferocianura de potasiu 30% si clorura de zinc 40% zilnic, timp de trei saptamini
C. aplicatii de zapada carbonica strict pe suprafetele hiperstezice
D. corticosteroizi pe cale injectabila
E. aplicarea de fluoruri, ca atare sau in paste destinate aplicarii locale
(pag. 327)

S1427008. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:


A. igiena bucala riguroasa, insistenta, cu perii dure
B. clatiri cu perhidrol 5%
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. vitaminoterapie K si PP
E. masajul gingival
(pag. 322)

S1527009. Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este:


A. 15-20 mg/zi;
B. 20-25 mg/zi;
C. 30-40 mg/zi;
D. 40-60 mg/zi;
E. 45-50 mg/zi.
(pag. 322)

S1627010. in tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 in apa calduta
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)
E. administrarea pe cale generala de antibiotice
(pag. 325)

S2127011. Menionai care este produsul romnesc realizat de Institutul de virusologie Stefan
S.Nicolauce conine propolis i tetraborat de sodiu folosit n tratamentul de urgen al leziunilor din
gingivostomatita herpetic:
A. Rodilemid
B. Orthochrome
C. Romazulan
D. Nivcrisol
E. Zovirax
(pag. 324)

S2327012. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina
timp de:
A. 4-6 zile
B. 4-6 saptamani

476

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

477

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. 4-5 zile
D. 4-5 saptamani
E. 4 saptamini
(pag. 319)

S2327013. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu


clorhexidina:
A. inainte de periaj
B. cu 2 ore inainte de periaj
C. la 2 ore dupa periaj
D. dupa periaj
E. la 2 ore dupa periaj
(pag. 319)

S2327014. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:


A. tehnici de aditie
B. detartraj
C. gingivectomie
D. chiuretaj parodontal
E. tratament medicamentos
(pag. 319)

S2327015. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:


A. administrare locala de antihistaminice
B. detartraj
C. chiuretaj
D. tehnici de aditie
E. gingivoplastii
(pag. 322)

S2327016. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:


A. Piamfucin
B. Gerovital
C. Nivcrisol-D
D. Orthocrome
E. Volon
(pag. 324)

S2527017. Pentru desfiinarea hiperplaziei din gingivita hiperplazic se practic urmtoarele operaii,
mai puin una:
A. Gingivectomia
B. Gingivectomia gingivoplastic
C. Operaia cu lambou
D. Excizia gingiei fibromatoase
E. Gingivoosteoplastia
(pag. 319)

S2627018. Indicele CPITN se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin:
A. un dinte
B. doi dini
C. trei dini
D. patru dini

477

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

478

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. cinci dini.
(pag. 112)

S2627019. Determinarea adncimii pungilor parodontale se face:


A. n 6 puncte pentru fiecare dinte
B. n 4 puncte pentru fiecare dinte
C. vestibular i oral pentru fiecare dinte
D. cu ajutorul sondelor speciale de parodontometrie
E. cu ajutorul radiografiilor dentare.
(pag. 105-106)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1227020. Hiperestezia dentinara are ca tratament
A. eliminarea zilnica a placii dentinare
B. se face de la inceput pulpectomie vitala
C. aplicatii locale cu corticosteroizi
D. aplicatii locale cu hidroxid de calciu
E. aplicatii locale de fluoruri
(pag. 327)

S1227021. In gingivita hiperplazica idiopatica pentru desfiintarea hiperplaziei se practica


A. chiuretaj subgingival
B. gingivectomie
C. gingivectomie gingivo-plastica
D. operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
E. extractia dintilor cu pungi paroodntale si migrari accentuate
(pag. 319)

S1227022. In gingivitele si gingivostomatitele micotice se face


A. spalaturi bucale cu solutie de bicarbonat de sodiu 10%
B. se fac infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
C. atingere cu violet de gentiana 1%
D. administrare de antimicotice gen Nistatin, Stamicin, Pimafucin, Clotrimazol
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)

S1227023. In gradul Ii de afectare gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de face


A. chiuretaj subgingival
B. gingivectomie
C. operatie cu lambou si terapie de aditie
D. premolarizarea si amputatia radiculara
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
(pag. 328)

S1227024. In hiperplazia gingivala la antagonisti de Ca


A. medicul recomanda renuntarea la tratamentul cu antagonisti de Ca
B. se fac spalaturi cu antiseptice
C. aplicatii de colutorii cu antibiotice
D. gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatie
E. bioterapia de reactivare

478

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

479

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 321-322)

S1227025. Tratamentul antimicrobian in parodontita marginala rebela la tratament cuprinde


A. Amoxicilina
B. Penicilina
C. Tetraciclina
D. Metronidazol
E. Neomicina
(pag. 326)

S1227026. Tratamentul de urgenta in gingivostomatita ulcero-necrotica


A. spalaturi orale largi cu antiseptice, efectuate des
B. strgerea tampoanelor de fibrina
C. detartraj minutios supra si subgingval
D. colutorii complexe
E. la pacientii cu febra - antibiotice pe cale generala
(pag. 323)

S1227027. Tratamentul definitiv in abcesul parodontal marginal consta in


A. operatia cu lambou in orice localizare
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
D. extractia dintelui cauzal
E. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
(pag. 327)

S1227028. Tratamentul gingivitei cronice simple cuprinde


A. indepartarea placii si a factorilor favorizanti in producerea parodontopatiilor
B. tratamentul antimicrobian
C. imbunatatirea igienei si folosirea mijloacelor secundare de igienizare
D. bioterapia de reactivare
E. tratamentul bolilor generale asociate
(pag. 319)

S1227029. Tratamentul gingivitei de sarcina cuprinde


A. igienizare
B. tratamentul antimicrobian prin aplicatii de Protargol 1%
C. educarea gravidei privind igiena orala
D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in sarcina in orice situatie
E. hiperplaziile gingivale mici si mijlocii se excizeaza la 4-6 luni dupa nastere
(pag. 320)

S1227030. Tratamentul gingivitelor descuamative consta in


A. igiena orala cu perii moi
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroizi
D. tratament general cu Prednison si antihistaminice la indicatiile internistului
E. aplicatii locale de produse tipizate cortizonice
(pag. 322)

S1227031. Tratamentul gingivostomatitei herpetice


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice

479

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

480

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. stergerea cu tampoane cu apa oxigenata a ulceratiilor,atingerea lor cu albastru de metilen 2%,violet de


gentiana 1%
C. aplicatii de geluri adezive pe baza de corticoizi:Orabase, Kenalog, Volon
D. tratament local si general cu antivirale:Zovirax,Acyclovir
E. in caz de suprainfectie, se aplica unguente cu antibiotice
(pag. 324)

S1227032. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde


A. nu se intervine in nici un fel
B. tamponament usor de stergere a fibrinei, aplicatii de colutorii cu antibiotice
C. dupa dsiparitia fenomenelor acute se trece la detartraj
D. tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu se face decat cu avizul medicului hematolog
E. se evita in general orice manopera sangeranda
(pag. 321)

S1227033. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale


A. se incepe cu tratamentul chirurgical;chiuretaj, papilectomie,gingivectomie
B. tratament antimicrobian
C. tratament antiinflamator
D. reechilibrare ocluzala
E. bioterapia de reactivare
(pag. 326)

S1227034. Tratamentul pericoronaritelor


A. se face de la inceput extractia dintelui cauzator
B. spalaturi cu antiseptice
C. antibiotice local si general
D. aplicarea unui tub de dren
E. dupa cedarea inflamatiei se face, dupa caz, decapusonarea sau extractia
(pag. 323)

S1327035. in hiperplazia gingivala la antagonisti de calciu, medicul stomatolog recomanda:


A. renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu
B. spalaturi cu solutii antiseptice
C. aplicatii locale de colutorii complexe, cu antibiotice
D. consult cardiologic
E. antibioterapie sistemica
(pag. 321)

S1327036. in parodontita marginala cronica profunda la adult se efectueaza:


A. tratament antimicrobian;
B. tratament chirurgical;
C. tratament de reechilibrare ocluzala;
D. bioterapie de reactivare;
E. tratament imunologic.
(pag. 326)

S1327037. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala urmareste:


A. chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false;
B. papilectomia papilelor de staza;
C. gingivectomie in formele hiperplazice asociate;
D. frenoplastii;

480

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

481

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. regenerarea tisulara ghidata.


(pag. 326)

S1327038. Tratamentul de urgenta al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice
B. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in apa oxigenata
C. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in clorhexidina
D. detartraj ultrasonic pentru blocurile mari de tartru
E. chiuretaj radicular
(pag. 323)

S1327039. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal consta in:


A. incizie la nivelul bombarii maxime;
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari;
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoraduculari;
D. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari;
E. instilatii cu Dontisolon.
(pag. 326-327)

S1327040. Tratamentul formelor acute de gingivita si gingivostomatita micotica consta in:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%;
B. spalaturi bucale cu clorhexidina
C. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic, timp de 7 zile
D. administrare de hidrocortizon
E. administrare de Nistatin sau Stamicin
(pag. 325)

S1327041. Tratamentul gingivitei prepubertare consta in:


A. indepartarea placii bacteriene
B. prevenirea acumularii de placa
C. tratament medicamentos antibacterian
D. excizia chirurgicala a ahiperplaziei de la inceput
E. balneofizioterapie.
(pag. 319-320)

S1327042. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice consta in:


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice
B. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
C. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
D. atingerea ulceraiilor cu violet de geniana 1%
E. aplicatii locale cu Ortochrome.
(pag. 324)

S1327043. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul al II-lea, consta in:


A. detartraj;
B. chiuretaj subgingival;
C. operatie cu lambou
D. premolarizare;
E. extractii
(pag. 328)

S1327044. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

481

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

482

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

igiena bucala cu perii moi, netraumatizante


atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat in apa calduta, de 2-3 ori/zi
aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
aplicaii locale de produse tipizate ca triamcinolon, fluocinolon
detartraj ultrasonic si chiuretaj radicular.
(pag. 322)

S1427045. In cazul hiperplaziilor leucemice:


A. medicul stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere singerinde
B. se fac spalaturi cu solutie 10% de KOH
C. se efectueaza tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
D. se aplica solutii usor antiseptice, calmante, din extracte de plante
E. se fac aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice
(pag. 321)

S1427046. In gingivita cronica (simpla, necomplicata) tratamentul urmareste:


A. depistarea factorilor locali cauzali si favorizanti
B. aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobiene
C. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si controlul acestuia prin colorarea placii dupa periaj
D. tratamentul bolilor generale asociate
E. indepartarea chirurgicala a sectoarelor de gingie afectata
(pag. 319)

S1427047. In timpul sarcinii, la pacientele cu gingivita de sarcina se evita:


A. radiografiile
B. tratamentele efectuate in trimestrul al II-lea de sarcina
C. sedintele lungi, obositoare
D. tratamentele chirurgicale, care trebuie aminate, pe cit posibil, dupa nastere
E. orice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar putea avea efect toxic, teratogen sau de
deprimare a respiratiei fetale
(pag. 320)

S1427048. Tratamentul abcesului parodontal marginal:


A. este un tratament de urgenta
B. se realizeaza printr-o incizie la nivelul bombarii maxime
C. dupa incizie, se fac instilatii cu pasta TM, Dontisolon sau cu o mesa afinata imbibata in solutie Protargol 1%
D. aplicarea timp de 7 zile a unui tub de dren
E. ca si tratament definitiv: chiuretaj subgingival, operatie cu lambou sau gingivectomie
(pag. 326)

S1427049. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice cuprinde:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de amoniu
B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 40% zilnic, timp de 1-2 luni
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. administrare de Pimafucin, Clotrimazol, Haloprogin
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)

S1427050. Tratamentul pericoronaritelor comporta:


A. decapusonarea chirurgicala preventiva la nivelul molarului de minte incomplet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice

482

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

483

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afinata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de ore
E. administrarea pe cale generala de antispastice
(pag. 323)

S1527051. In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste:


A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru;
B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie;
C. aplicarea locala de antiseptice;
D. administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile;
E. administrarea unui tratament general hormonal.
(pag. 320)

S1527052. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in:


A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice;
B. se aplica local colutorii complexe;
C. se interzice consumul de alcool si fumatul;
D. se practica un detartraj minutios supra- si subgingival;
E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata.
(pag. 323)

S1627053. in hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda:


A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antiseptice
B. aplicatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi
D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
E. gingivectomie.
(pag. 322)

S1627054. in tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. administrare de Nistatin sau Stamicin
C. atingeri locale cu nitrat de argint 30%
D. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
E. aplicatii de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324-325)

S1627055. in tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica:


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice
B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%
C. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
D. aplicatii locale cu Ortochrome
E. vitaminoterapie.
(pag. 324)

S1627056. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta in:


A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%
B. infiltratie cu penicilina si xilina
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
E. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324)

483

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

484

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1627057. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta in:


A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10%
D. administrarea de Nistatin
E. medicatie antivirala.
(pag. 324)

S1627058. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din:


A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. aplicatii locale cu alcool etilic 70%
C. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minute
D. impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30%
E. atingeri cu glicerina calda.
(pag. 327)

S1627059. Tratamentul pericoronaritelor consta din:


A. spalaturi antiseptice abundente si dese
B. instalatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata
D. administrarea pe cale generala de antibiotice
E. corticoterapie
(pag. 323)

S2127060. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a furcatiilor de gradul III si IV la dintii laterali consta in
:
A. chiuretaj subgingival in scop paleativ
B. gingivectomie
C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate sigure in toate cazurile
D. premolarizare
E. amputatie radiculara.
(pag. 328)

S2127061. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. dizlocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasunete
B. spalaturi repetate cu solutii caustice,cauterizante
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice
D. infiltratii perilezionale cu solutie de xilina si penicilina
E. detartraj minutios subgingival
(pag. 323)

S2327062. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:


A. gingivectomie
B. ostectomii
C. gingivectomie gingivoplastica
D. operatii cu lambou
E. cauterizare chimica cu acid tricloracetic
(pag. 319)

S2327063. Tratamentul gingivitei pubertare presupune:


A. indepartarea acumularii de placa bacteriana
B. indepartarea tartrului sub si supragingival

484

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

485

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa


D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
E. tratament medicamentos antibiotic
(pag. 319)

S2327064. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde:


A. ceai de musetel
B. Volon
C. Ticiverol
D. Listerina
E. Romazulan
(pag. 321)

S2327065. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include:


A. solutii antiseptice
B. substante astringente
C. antihistaminice
D. colutorii complexe cu antibiotice
E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana
(pag. 322)

S2327066. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune:


A. repaus la pat
B. aplicare locala de colutorii complexe
C. detartraj manual
D. chiuretaj parodontal
E. spalaturi bucale largi
(pag. 323)

S2327067. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica


include:
A. Proparodont
B. Pyralvex
C. Ticiverol
D. Kenalog
E. Metotrexat
(pag. 323)

S2327068. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:


A. instilatii de colutorii complexe antibiotice
B. administrare pe cale generala de antibiotice
C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii
D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice
E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice
(pag. 323)

S2327069. Herpesul suprainfectat necesita administrare locala de unguente cu antibiotice:


A. penicilina
B. tetraciclina
C. Neomicina
D. Bacitracina
E. Negamicin B

485

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

486

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 324)

S2327070. Gingivostomatitele micotice necesita pentru tratament administrare de:


A. Piamfucin
B. Clotrimazol
C. Negamicin
D. Kenalog
E. Nistatin
(pag. 325)

S2327071. Gingivostomatia aftoasa recidivanta presupune pentru tratament:


A. infiltratii cu hidrocortizon
B. pulverizatii cu spray Codecam
C. antialergice
D. corticoterapie
E. tranchilizante
(pag. 325)

S2327072. Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele vitamine:


A. A
B. C
C. D
D. B1
E. B12
(pag. 325)

S2327073. Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinti ce contin:
A. citrat de strontiu
B. citrat de sodiu
C. aminofloruri
D. florura de sodiu
E. formalina
(pag. 327)

S2327074. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul II implica:


A. gingivectomie
B. premolarizare
C. operatii cu lambou
D. tehnici de regenerare ghidata si de aditie
E. amputatie radiculara
(pag. 328)

S2327075. Perioadele optime de examinare periodica sunt:


A. 3 luni in primul an
B. 3 luni in primii 3 ani
C. 3 luni primele 6 luni
D. 3 luni primii 2 ani
E. 6 luni in al doilea an
(pag. 328)

S2327076. Tratamentul parodontitei distrofice se adreseaza:


A. componentei inflamatorii

486

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

487

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

reducerii recesiunii
reechilibrarii ocluzale
leziunilor de furcatie
mobilitatii dentare
(pag. 326)

S2527077. Tratamentul gingivitei din cursul menstruaiei prevede:


A. Prevenirea acumulrii de plac bacterian
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. Detartrajul
D. Aplicaii locale cu Clorhexidin
E. Excizia chirurgical a hiperplaziei gingivale
(pag. 320)

S2627078. Indicele de sngerare papilar (Mhlemann):


A. este un indicator sensibil al prezenei inflamaiei gingivale
B. codific cu 0 absena sngerrii
C. codific cu 1 sngerri punctiforme multiple
D. codific cu 2 sngerarea ce umple ntreg spaiul interdentar
E. codific cu 3 sngerarea ce depete marginea gingival liber.
(pag. 111)

S2627079. Mobilitatea dentar patologic, determinat prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coroanei n sens transversal nu depete 1
mm
B. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coronei n sens transversal nu depete 2 mm
C. gradul 2, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial
D. gradul 2, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale n sens transversal depete 1 mm
E. gradul 3, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial.
(pag. 106)

S2627080. Indicele CPITN


A. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni toi dinii
B. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin doi dini
C. se nregistreaz cnd ntr-un sextant este prezent cel puin un dinte
D. codific starea parodoniului marginal
E. codific necesitile de tratament.
(pag. 112)

S2627081. Indicele cerinelor de tratament parodontal al colectivitii (CPITN):


A. se nregistreaz pentru urmtorii dini: 1.6, 2.4, 2.6, 3.6, 4.4, 4.6
B. se nregistreaz pe sextani
C. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 4-5 mm
D. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 6 mm sau mai mult
E. se codific cu 4 pentru pungi parodontale adnci de 4-5,5 mm.
(pag. 113)

S2627082. Indicele de igien bucal IHB:


A. are dou componente: indicele de plac i indicele de tartru
B. se apreciaz n ase puncte pentru fiecare dinte n parte
C. codific cu 2 prezena plcii n treimea incizal sau ocluzal a coroanei
D. codific cu 2 tartrul prezent n treimea medie a coroanei

487

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

488

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. valoarea total a indicelui rezult din sumarea valorilor indicelui de plac i tartru.
(pag. 109)

S2627083. Examenul radiologic ofer informaii despre:


A. spaiul dento-alveolar
B. gradul i tipul de resorbie osoas
C. lamina dura
D. mobilitatea dentar
E. inflamaia gingival.
(pag. 115)

S2627084. Soluii colorante de evideniere a plcii bacteriene sunt:


A. soluie albastru de metil 2%
B. soluie albastru de toluidin 1%
C. nitratul de argint 30%
D. soluie violet de genian 1%
E. soluie clorur de zinc 30%.
(pag. 114)

S2627085. Indicele gingival (Le i Silness):


A. este un indice de evaluare a igienei bucale
B. codific cu 0 gingia de aspect clinic normal
C. codific cu 1 gingia cu inflamaie medie, congestie, edem i sngerare la sondare
D. codific cu 2 prezena sngerrii spontane
E. codific cu 3 prezena ulceraiilor gingivale.
(pag. 111)

S2927086. In tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se fac:


A. clatirea gurii cu solutii de Romazulan, Ticiverol
B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
C. infiltratii cu penicilina si xilina
D. infiltratii cu hidrocortizon
E. aplicatii de geluri adezive care contin corticoizi
(pag. 324)

S2927087. Tratamentul de urgenta a gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj manual
B. administrarea de antibiotice pe cale generala la pcientii cu febra
C. spalaturi bucale largi cu solutii u antiseptice
D. detartraj minutios cu ultrasunete
E. aplicatii locale cu colutorii cu corticosteroizi,antibiotice,anestezice de contact,antihistaminice,antimicotice
(pag. 323)

S2927088. Tratamentul gingivitei de sarcina:


A. este conservator in leziunile gingivale incipiente
B. impune indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii
C. poate fi efectuat in trimestrul III de sarcina
D. poate fi efectuat in mai buna siguranta in semestrul II de sarcina
E. poate fi efectuat in pozitie sezanda si in sedinte lungi
(pag. 320)

S2927089. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal consta in:

488

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

489

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

incizie la nivelul bombarii maxime


chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
instilatii cu pasta TM
aplicarea peste 24 ore a unei lame de dren in abcesele mari
(pag. 326)

S2927090. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul II


se practica:
A. chiuretaj subgingival
B. operatii cu lambou si terapie de aditie
C. tehnici de regenerare tisulara ghidata
D. tehnici de aditie
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie prin care se obtin cele mai bune rezultate
(pag. 328)

489

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro