Acuratetea unui sistem de ghidaj de implantare computerizata de laborator

Obiectiv. Utilizarea implanturilor ghidate de computer este o modalitate de tratament din ce in

ce mai folosita pentru pacientii edentati total si partial, desi datele despre acuratetea unor sisteme
de operationare ghidata prin calculator sunt limitate. Scopul acestui studiu a fost sa evalueze
acuratetea unui sistem de ghidaj computerizat de laborator.
Tipul studiului. Un sistem de ghidaj computerizat de laborator a fost folosit sa puna implanturi
intr-o mandibula proaspat prelevata de oaie. O tomografie computerizata secundara a fost
efectuata dupa plasarea implanturilor. Sablonul pentru trepanarea implanturilor planificate a fost
pozitionat folosind softul desemnat, pe a doua tomografie, pentru a compara pozitia implantului
cu planificarea initiala. Valorile reprezentand localizarile implantului ale sablonului original au
fost comparate cu cele ale implanturilor pozitionate folosind softul SPSS.
Rezultate. Sase masuratori (3 verticale, 3 orizontale) au fost facute pe fiecare implant pentru a
evalua deviatia fata de planul initial de implantare. O analiza de repatare a masuratorilor de
variatie a fost realizata comparand localizarea masuratorii (centru, margine, apex) si tipul
deviatiei (vertical/orizontal). Deviatia verticala (insemnand 0,168) a fost semnificativ mai mica
decat deviatia orizontala (insemnand 1,148).
Concluzii. Sistemul de ghidaj computerizat de laborator poate fi un concept viabil de tratament
pentru plasarea impanturilor.
Folosirea implanturilor dentare este considerata a fi o procedura predictibila cu o rata de succes
inalta. Protocolul pentru un implant de success este unul care demonstreaza osteointegrarea la fel
de bine ca pozitia optima a implantului pentru realizarea unei restaurari estetice si functionale.
Planificarea avansata pentru o reabilitare viitoare definitiva are un impact in estetica si
biomecanica si poate sa determine daca lucrarea protetica planificata poate fi realizata.
Cunosterea inca de la inceput a pacientului, anatomia, localizarea, diametrul, lungimea si
angulatiile implantului pot ajuta sa evitam iatrogeniile, si au un potential de a minimiza timpul
tratamentului si discomfortul pacientului.
Sistemele de ghidaj computerizat pentru plasarea implanturilor dentare au intentia de a oferi o
interventie sigura, rapida si minim invaziva, integrand datele reabilitarii viitoare si anatomiei
pacientului. In general, aceste sisteme pot fi impartite in ghiduri de navigare si chirurgicale.
Sistemele de ghidare chirurgicala pot la randul lor sa fie impartite in stereolitigrafice si bazate pe
laborator. In sistemele bazate pe laborator, ghidul chirurgical este realizat de laborator din acrilat.
Initial este utilizat pentru imagini si apoi serveste ca un ghid chirurgical cu ajutorul oferit de
dispozitivul de pozitionare.

Acuratetea navigatorilor si a sistemului de ghidare stereolitografic au fost investigate si au fost

gasite ca fiind superioare chirurgiei conventionale. Totusi, au fost gasite deviatii, majoritatea in
partea laterala a apexului implantului, pentru sistemul de ghidare stereolitografic si in aspectul
vertical al navigatorilor. Exista putina informatie privind acuratetea sistemelor bazate pe
laborator. Scopul studiului din prezent a fost sa evalueze acuratetea unui sistem de ghidaj bazat
pe laborator.
Materiale si Metode
Studiul a folosit o mandibula proaspat prelevata de oaie in care exista un spatiu de aproximativ
30 de mm intre dintii anteriori si cei posteriori, prezentand o creasta edentata in mod natural.
Tesuturile care acopera osul mandibular au fost indepartate cu grija si amprenta dintilor si a
creastei edentate dintre dintii anteriori si posteriori a fost luata cu hodrocoloizi ireversibili. Un
model de studiu a fost realizat utilizand gips dentar. Un ghid radiografic a fost realizat din rasina
acrilica amestecata cu sulfat de bariu in proportie 1:5. O piesa Lego radioopaca a fost atasata in
partea superioara a ghidului.