Varianta 2

1. Redecerea riscului la infectiile din cabinetul de medicina dentara se poate face prin :
a. Efectuarea istoricului medical al pacientilor
b. Programarea pacientilor
c. Spalarea corecta a mainilor
d. Folosirea barierelor personale de protectie (manusi etc)
e. Incuierea usilor
2. Regulile depozitarilor acelor si dispozitivelor taietoare sunt :
a. Se depoziteaza in containere rezistente si inchise etans si etichetate ca avand risc biologic
b. Se depoziteaza in containere inchise etans si neetichetate
c. Localizarea containerului este in incinta operatorie in care se folosesc acestea
d. Localizarea containerului este in exteriorul incintei operatorii in care se folosesc acestea
e. Evitarea manevrarii acestor dispozitive contaminate fara protectia lor din plastic originala
3. In fiecare etapa prepararii cavitatii exista necesitati speciale in legatura cu :
a. Contaminarea suprafetelor
b. Reducerea factorului de iritatie
c. Vizibilitate directa sau indirecta
d. Viteza taierii : joasta,intermediara,inalta
e. Alegerea frezei : diamant,tungsten-carbid,otel
4. Din punct de vedere chimic smaltul :
a. Este o structura cristalina puternic mineralizata
b. Este o structura cristalina nemineralizata
c. Contine materie anorganica in proportie de circa 60-65%
d. Contine materie anorganica in proportie de circa 50-55%
e. Contine materia anorganica in proportie de circa 80-90%
5. La melele de smalt:
a. Contin in cea mai mare masura material anorganic
b. Sunt plasate intre cristalele de hidroxiapatita
c. Sunt plasate intre grupele de prisme de smalt
d. Contin in cea mai mare masura material organic
e. Se extind de la suprafata de smalt spre jonctiunea smalt-dentina
6. Cristalele de apatita ale smaltului :
a. Sunt lungi si subtiri
b. Sunt scurte si groase
c. Late pe sectiunea transversala
d. Inguste pe sectiunea transversala
e. Sunt lungi si groase
7. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cementul dentar sunt adevarate :
a. Este mai putin dur decat dentina
b. Consta din circa 60-70% din faza anorganica
c. Consta din circa 45-50% din faza anorganica
d. 55-50% din faza organica si apa
e. Faza organica este compusa in primul rand compusa din hidroxiapatita
8. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la aspectele clinice ale dentinei sunt adevarate :
a. Dentina este mai inchisa la culoare si mai putin translucida decat smaltul
b. Dentina este mai inchisa la culoare si la fel de translucida ca smaltul
c. La persoanele in varsta dentina poate deveni maronie
 d. Cand o sonda este deplasata pe fata dentinei,aceasta are un sunet mat,spre deosebire de
smalt al carui sunet este ascutit
e. Cand o sonda este deplasata pe fata dentinei,aceasta are un sunet ascutit,la fel ca si
smaltul
9. Dentina de reparatie :
a. Este localizata in dreptul ariei iritate a peretilor pulpari/si axiali ai cavitatilor preparate
b. Este produsa de celulele odontoblaste secundare
c. Este produsa de celulele odontoblaste primare
d. Are aceeasi structura si compozitie chimica ca si dentina primara si secundara
e. Este impenetrabila pentru cei mai multi dintre iritanti
10. Dentina scleroasa :
a. Nu se formeaza sub cariile active
b. Nu limiteaza permeabilitatea dentinei
c. Limiteaza permeabilitatea dentinei
d. Rezulta in urma iritantiilor de intensitate medie
e. Rezulta in urma imbatranirii individului
11. In coafajul pulpar direct se recomanda :
a. Folosirea undei freze globulare mici pentru excavarea dentinei cariate din apropierea
pulpei
b. Folosirea unui excavator bine scutit pentru excavarea dentinei cariate din apropierea
pulpei
c. Indepartarea in totalitate a dentinei afectate
d. Indepartarea in tatalitate atat a dentinei infectate cat si a dentinei afectate
e. Folosirea cimentului zinc oxid-eugenol(ZOE)
12. Particularitatile plagii dentinare sunt:
a. Dentina este un tesut vascularizat
b. Plaga dentinara este expusa factorilor excitanti din mediul oral
c. Plaga dentinara este o plaga infectata
d. In urma sectionarii tubulilor dentinari apare limfa dentinara
e. Tubulii dentinari constituie o cale de acces spre pulpa
13. In cazul cavitatilor profunde,protectia pulpara trebuie sa tina cont de:
a. Protectie mecanica
b. Protectie chimica
c. Protectie traumatica
d. Protectie electrica
e. Protectie termica
14. Obiectivele primare ale diagnosticului cariei constau in indentificarea pacientilor cu:
a. Risc scazut la dezvoltarea leziunii carioase
b. Leziuni care necesita tratament operator
c. Leziuni parodontale
d. Leziuni care necestita tratament nonoperator
e. Risc mare la dezvoltarea leziunii carioase
15. Durerea ca simptom al cariei dentare :
a. Apare la cald
b. Apare la dulce
c. Este spontana
d. Este violenta
e. Nu dispare o data cu incetarea actiunii excitantului
16. Urmatoarele constatari indica o leziune carioaa activa proximala :
a. Radiografiile ocluzale in mod repetat nu arata ca leziunea a prograsat
b. Leziunea nu a fost depistata in examinarea anterioara
c. In ciuda unei igiene orale buna este prezenta o inflamatie gingivala persistenta in acea
zona
d. Leziunea proximala nu este vizibila pe radiografie
e. Leziune proximala detectabila radiografic la un pacient cu risc mare la carie
17. Codul 5 SIECD ( Sistemul International de Evaluare si Detectie a Cariei Dentare ) pentru
suprafata cotonara a dintelui implica :
a. Prezenta cavitatii carioase distincte cu vizualizarea dentinei
b. Mai putin de jumatate din suprafata dintelui
c. Mai mult de jumatate din suprafata dintelui
d. Diminuarea grosimii smaltului intre 0,5 mm si 1,0 mm in fisuri si fosete
e. Diminuarea grosimii smaltului sub 0,5 mm in fisuri si fosete
18. Din constatarile de dupa examenul clinic asociate cu riscul de carie crescut amintim:
a. Mucoasa cavitatii bucale uscata si rosie
b. Prezenta cavitatiei si a ramolirii smaltului si a dentinei
c. Indice de placa bagteriana scazut
d. Aspect general bolnavicios
e. Un numar mare de restauratii prezente
19. Aspectul clinic al eroziunii in stadiile incipiente este reprezentat de :
a. Transparenta – dintii frontali pot sa apara usor transparenti in apropierea marginii incizale
b. Discromia – dintele poate avea o coloratie usor galbuie de dentina prin transparenta
c. Discromie avansata – dintii pot sa capete o culoare galben inchis din cauza transparentei
accentuate a dentinei subiacente
d. Dinti rotunjiti
e. Fisuri
20. In tratamentul clinic al traumatismelor dentare:
a. Daca smaltul este fisurat sau foarte putin fracturat un compozit peste un material de
protectie pulpara este sufiecient
b. Daca s-a produs fractura smaltului si a dentinei este necesara terapia endodontica
c. Daca smaltul este fisurat sau foarte putin fracturat,nu se va trata ci se va finisa fara alt
tratament
d. Daca fractura a expus pulpa dentara ,un compozit peste un material de protectie dentara
este suficient
e. Dintii care au devenit discromici dupa traumatism se vor albi numai dupa realizarea
obturatiei radiculare
21. Traniluminarea ca metoda complementara de diagnostic a cariei:
a. Se foloseste in special pentru dintii laterali
b. Se recomanda in special la dintii frontali
c. Evidentiaza leziunea carioasa ca o pata translucida pe fodul intunecat al dintelui
d. Foloseste o sursa de lumina plasata vestibular
e. Foloseste inspectia indirecta,prind oglinda dentara
22. Leziunile carioase incipiente noncavitare se caracterizeaza prin :
a. Aspect cretos al smaltului pe pereti si baza fisurii
b. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
c. Creasta marginala discromica
d. Posibila retentie a sondei dentare la sondaj
 e. Zona opaca a smaltului proximal se poate vedea prin transiluminare
23. Dintre criteriile aditionale pe lista factorilor de diagnostic al cariei dentare simple,amintim:
a. Absenta radiotransparentei sub smaltul ocluzal
b. Smalt cariat ce poate fi franjurat de sonda dentara
c. Absenta discromiei crestei marginale
d. Opacitate care inconjoara foseta si fisura
e. Tesut moale la baza santului,fosetei si fisurii
24. Examenul radiografic al dintilor si restauratiilor :
a. Este indispensabil pentru examinarea dintilor,identificarea cariilor si restauratiilor
indirecte
b. Se foloseste pentru evidentierea cariei de pe suprafetele ascunse
c. Se foloseste doar pentru diagnosticarea leziunii carioase
d. Are valoare diagnostica absoluta,nefiind necesara corelarea sa cu un examen clinic
e. Are limitele lui impunandu-se intotdeauna corelarea sa cu examenul clonic
25. Zona de predilectie cea ma susceptibila la caria dentara este :
a. Zona de la nivelul punctului de contact interdentar
b. Zona de sub punctul de contact interdentar
c. Zona coletului dintilor
d. Zona santurilor si a fisrilor de la nivelul coroanelor dentare
e. Suprafata radiculara
26. Factorii etiologici ai cariei secundare la dintii vitali – erori in prepararea cavitatilor de clasele
III, IV si V :
a. Mentinerea prismelor de smalt discromice
b. Omiterea finisarii conturului marginal
c. Mentinerea prismelor de smalt friabile
d. Bizotarea conturului marginal in cavitatile restaurate cu materiale adezive
e. Nesigilarea santurilor,fisurilor si fosetelor care intersecteaza conturul marginal
27. Caria recurenta :
a. Este o leziune carioasa primara ce apare la marginea restauratiei dentare
b. Se numeste si carie secundara
c. Se numeste si carie reziduala
d. Este caria care ramane intr-o caviatate complet preparata
e. Este caria care apare la limita dintre materialul restaurator si marginea cavitatii
28. Alternativele de tratament in caria secunadara sunt:
a. Remodelarea marginilor restauratiei
b. Inlocuirea restauratiei
c. Refinisarea marginilor restauratiei
d. Monitorizarea defectului
e. Sigilarea defectului cu varnish-uri
29. Studiile histologice arata urmatoarele zone distincte in caria smaltului :
a. Zona translucida
b. Corpul leziunii
c. Zona intunecata
d. Tractul mort
e. Zona de suprafata
30. Zona de dentina carioasa tulbure (turbida) are urmatoarele caracteristici :
a. Colagenul este denaturat ireversibil
b. Este infectata
 c. Nu este infectata
d. Are capaciate de autorefacere
e. Are foarte putine minerale
31. Caria radiculara :
a. Debuteaza la nivelul gingiei marginale sau usor ocluzal de aceasta
b. Nu se extinde in santul gingival
c. Submineaza smaltul prin progresia procesului carios
d. Leziunile debuteaza adesea la nivelul marginilor restauratiilor extinse radicular
e. Daca ramane netratata,leziunea poate incercui dintele
32. O carie radiculara activa prograsiva :
a. Are discromie accentuata
b. Are discromie redusa
c. Prezinta tesut cariat moale
d. Prezinta cavitatie
e. Nu prezinta cavitatie
33. Etiopatogenia cariei radiculare:
a. Pana in prezent,nici un microorganism specific nu s-a dovedit in mod cert responsabil
b. Studiile recente au evidentiat rolul dominant al Acynomicetes viscous in aparitia leziunii
c. Studiile arata ca S. Mutans si Lactobacilus sunt implicati in etiologia infectiei mixte
d. Diversitatea si proportia microorganismelor se modifica odata cu progresia leziunii
34. Caria radiculara :
a. Are margini bine definite
b. Are o forma de „U” pe sectiune
c. Prograseaza mult mai lent catre pulpa,fata de caria smaltului si a dentinei
d. Are o forma de „V” pe sectiune
e. In faza initiala implica si smaltul adiacent
35. Fluorul isi exercita efectul anticarie prin urmatoarele mecanisme :
a. Actiune antimicrobiana
b. Formarea fluorapatitei
c. Formarea hidroxiapatitei
d. Remineralizare
e. Formarea polizaharidelor intracelulare
36. Xerostomia poate fi cauzata de o serie de factori,printre care amintim :
a. Infectia cu HIV
b. Radioterapia capului si gatului
c. Terapia imunosupresiva
d. Bolile autoimune
e. Infectia cu HBV
37. Incidenta cariei dentare creste semnificativ cand fluxul salivar se reduce sub :
a. 1,2 ml/min
b. 1 ml/min
c. 0,5 ml/min
d. 1,5 ml/min
e. 0,7 ml/min
38. Dintra proprietatile salivei cu rol major in protectia dintilor amintim :
a. Prezenta proteinelor salivare antimicrobiene
b. Capacitatea tampon
c. Capacitatea de a inlatura mecanic bacteriile ( clearance bacterian )
 d. Capacitatea de remineralizare
e. Calacitatea de oxigenare
39. Sialinul salivar :
a. Se gaseste in saliva secretata de glandele sublinguale
b. Se gaseste in saliva secretata de glandele parotide
c. Este o tetrapeptida
d. Este cel mai important factor de crestere al Ph-ului din saliva umana
e. Este transformat de enzimele placii bacteriene in hidroxid de carbon si amoniac
40. Cel mai inportant factor din dieta implicat in etiologia cariei dentare este :
a. Laptele
b. Carnea
c. Zaharul
d. Branza
e. Ceaiul
41. Dintre factorii anticariogenici ai dietei amintim :
a. Fosfatul organic
b. Fitatul (cred)
c. Nu inteleg,citeste in curs !!!
d.
e.
42. Factorii indirecti (adjuvanti) in etiologia cariei sunt :
a. Factorii microbieni
b. Factorul saliva
c. Factorul dieta
d. Factorii sistemici
e. Factorul dinte
43. Dintre factorii adjuvanti in etiologia cariei amintim :
a. Continut de fluor scazut al dintilor
b. Hipoplazia de smalt
c. Fisuri,fose si fosete adanci si inguste
d. Pozitia dintelui pe arcada
e. Artitia avansata
44. Pelicula formata la suprafata dintilor :
a. Este un film proteinic acelular
b. Se formeaza pe suprafata curata a dintilor in cateva zile
c. Ajuta a reducerea frictiunii dintre dinti
d. Constituie ultima etapa in formarea placii bacteriene
e. Se formeaza pe suprafata curata a dintilor intre minute si ore
45. Concentratia de S. Mutans din saliva asociata cu un risc mare la carie trebuie sa fie mai mare
de :
a. 10 2
b. 10 3
c. 10 4
d. 10 5
e. 10 6
46. Bacteriile pioniere :
a. Au tendinta de invazie in tubulii dentinari aparent sanatosi
b. Preced dezvoltarea procesului carios
 c. Apar dupa formarea procesului carios
d. Cercetarile arata ca daca se realizeaza o restaurare coronara etansa are loc o
autosterilizare cu atenuarea virulentei acestei bacterii
e. Private de un mediu nutritiv,acestea nu se mai reproduc,ramanand intr-o stare de
somnolenta
47. avem deja
48. avem deja

49. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la indicele CER este corecta :

a. ia in considerare localizarea cariilor

b. inregistreaza alte leziuni dentare (eroziuni,abrazii,atritii etc)

c. este general

d. reprezinta suma dintilor cariati

e. este numai o valoare orientativa a patologiei carioase (cred)

50. avem deja