GRILE REZIDENȚIAT MEDICINĂ DENTARĂ 2019

1. Ceromerii:

a. Fac parte din grupul răşinilor diacrilice compozite

b. Sunt polimeri cu un procent crescut de umplutură organică
c. Au solubilitate scăzută în apă
d. Fac parte din grupul polisticlelor
e. Fac parte din grupul maselor ceramice
Răspuns corect: C

2. Edentaţia exercită rol de factor favorizant în apariţia parodontopatiilor marginale cronice

prin:
a. Conformarea de septuri interdentare subţiri cu circulaţie sanguină deficitară la dinţii ce
mărginesc edentaţia, cu apariţia incongruenţei dento-alveolare cu înghesuire
b. Erupţia pasivă accelerată a dinţilor antagonişti edentaţiei şi scăderea braţului pârghiei
extraalveolare
c. Apariţia de blocaje ocluzale în urma erupţiei active accelerate
d. Migrarea în plan vertical a dinţilor care mărginesc breşa edentată cu apariţia de înghesuiri
dentare
e. Migrarea în plan orizontal a dinţilor antagonişti edentaţiei cu apariţia de înghesuiri dentare
Răspuns corect :C

3. Un pacient prezintă o durere intensă, spontană, continuă, iradiantă, cu caracter pulsatil.

Atingerea dintelui 4.6 cu limba este intolerabilă. Obiectiv pacientul prezintă asimetrie facială,
trismus, iar mucoasa în dreptul dintelui cauzator este roşie şi tumefiată. Starea generală este
alterată. Diagnosticul pozitiv al afecţiunii este:

a. Pulpită acută purulentă totală

b. Pulpită acută seroasă totală
c. Osteomielită maxilară
d. Parodontită apicală acută purulentă
e. Abces parodontal marginal
Răspuns corect: D

4. Diagnosticul de necroză pulpară se face pe baza următoarelor semne:

a. Prezenţa sângerării la deschiderea camerei pulpare

b. Răspuns slab pozitiv la testele de vitalitate
c. Sensibilitate la percuţie axială
d. Prezenţa unei fistule în vestibul
e. Lipsa sensibilităţii la palparea cu sonda în camera pulpară şi în canalul radicular
Răspuns corect: E

5. Clasificarea cavităţilor se face după:

a. Numărul suprafeţelor intacte
b. Numele suprafeţelor intacte
c. Materialul de obturaţie folosit
d. Numele suprafeţei implicate
e. Profunzimea preparaţiei
Răspuns corect: D
6. Dintele cel mai afectat de transpoziţie este:
a. Premolarul secund superior
b. Caninul, în special cel superior
c. Incisivul lateral inferior
d. Premolarul secund inferior
e. Incisivul central inferior
Răspuns corect: B

7. Debutul tumorilor maligne ale buzelor poate fi:

a. Ulcero-distructiv
b. Ulcero-vegetant
c. Schiros
d. Nodular
e. Placard discheratozic
Răspuns corect : D

8. Funcţia de reciprocitate a croşetelor:

a. Se obţine prin utilizarea croşetului RP1
b. Se obţine prin prelungirea braţelor opozante rigide pe mai mulţi dinţi '
c. Asigură stabilitatea orizontală a protezei
d. Se obţine prin renunţarea la pintenul intern
e. Este funcţia prin care, după aplicarea croşetelor, nu se mai exercită forţe active asupra
dintelui
Răspuns corect : A

9. Granulomul piogen al gravidei:

a. Apare mai frecvent în primul trimestru de sarcină

b. Apare mai frecvent în trimestrul doi de sarcină . .
c. lncidenţa lui se accentuează în trimestrul trei de sarcină
d. Cauza probabilă este scăderea nivelului estrogenilor
e. Poate creşte volumetric după naştere
Răspuns corect: C

10. Conform clasificării Valerian Popescu, o despicătură anterioară incompletă (cheilo-schizis) de

grad 2 afectează:
a. Numai lueta
b. Lueta şi vălul palatin
c. Buza superioară în totalitate, pragul narinar şi procesul alveolar
d. Părţile moi ale buzei superioare
e. Buza superioară în totalitate şi pragul narinar uni sau bilateral
Răspuns corect: E
11. Severitatea parodontitelor marginale este apreciată în funcţie de:

a. Mărimea hiperplaziei raportată la acoperirea suprafeţei coronare

b. Numărul de milimetri dintre joncţiunea smalţ- cement şi nivelul actual al marginii gingivale
libere
c. Numărul de milimetri măsuraţi prin sondare exploratorie între joncţiunea smalţ-cement şi
nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale
d. Gradul de mobilitate dentară
e. Gradul afectării ligamentului periodontal
Răspuns corect: C

12. Cauza cea mai frecventă a ectopiei dentare este:

a. Un obstacol în calea erupţiei dentare
b. Existenţa unui capac osos
c. Existenţa unei fibromucoase dure
d. Reducerea sau chiar absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare
e. Prezenţa unor formaţiuni supranumerare
Răspuns corect: D

13. Extracţia la 12-15 zile de la imobilizarea intermaxilară a fracturilor de mandibulă se adresează

dinţilor:
a. Cu fracturi radiculare în treimea apicală
b. Cu fracturi radiculare fără deplasare
c. Luxaţi, cu mobilitate de gradul II/III
d. Semiincluşi, situaţi la nivelul focarului de fractură
e. Cu gangrenă complicată
Răspuns corect: D

14. Intemediarii punţilor dentare trebuie să:

a. Urmeze conturul crestelor edentate
b. Fie în linie cât mai dreaptă între elementele de agregare
c. Fie la aceeaşi dimensiune V-0 comparativ cu dinţii naturali
d. Fie la distanţă de 1 mm de creasta edentată
e. Exercite presiuni asupra crestei edentate
Răspuns corect: B

15. Kalvelis consideră că diastema superioară este:

a. Primară sau adevărată
b. Secundară sau adevărată
c. Primară sau falsă
d. Secundară sau falsă, cauzată de dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare
e. Tranzitorie
Răspuns corect: A

16. In transpoziţia incompletă, atitudinea terapeutică este dictată de:

a. Forma arcadei
b. Raportul apexurilor celor doi dinţi interesaţi de procesul transpoziţiei
c. Clasa molară
d. Overjet
e. Raportul coroanelor dinţilor antagonişti
Răspuns corect: B
17. Detartrajul supragingival se realizează cel mai bine cu:
a. Săpăligi
b. Seceri
c. Pile
d. Dălţi
e. Răzuşe
Răspuns: B

18. Un pacient prezintă dureri spontane, puternice, iradiante, cu caracter pulsatil, care nu
cedează la analgetice. Durerile se accentuează la cald, dar sunt reduse de lichidele reci. La
examenul obiectiv dintele prezintă o carie profundă şi sensibilitate la percuţia în ax.
Diagnosticul afecţiunii este:

a. Pulpită acută seroasă totală

b. Pulpită acută purulentă parţială
c. Parodontită apicală acută purulentă
d. Parodontită apicală acută seroasă
e. Pulpită acută purulentă totală
Răspuns: E

19. Tehnica "slice-lock":

a. Este o metodă de bizotare
b. Este recomandată la premolari
c. Constă în realizare unui şanţ de blocaj în peretele gingival
d. Constă într-o retenţie verticală în "T", în peretele axial
e. Constă în realizarea unor puţuri ocluzale intradentinare
Răspuns: D
20. Administrarea unei a doua doze de mepivacaină este permisă, după prima administrare, la
cel puţin:

a. 60 minute
b. 90 minute
c. 2 ore
d. 4-6 ore
e. 24 ore
Răspuns: B

21. Vârsta la care începe resorbţia rădăcinii incisivilor temporari este:

a. 5-6 ani
b. 4-5 ani
c. 3-4 ani
d. 6-7 ani
e. 2-3 ani
Răspuns: B
22. Inlay-ul "twin-lock" se poate realiza în:
a. Cavităţi de clasa a V-a Black
b. Cavităţi clasa D Hess
c. Procesele carioase pe 5 feţe
d. Cavităţi clasa F Hess
e. Cavităţi de clasa a I-a Black
Răspuns: C
23. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:
a. Incizie la nivelul bombării maxime sau uşor decliv de aceasta
b. Aplicarea pentru 24 ore a unei lame de dren în abcesele mari, voluminoase
c. Chiuretaj subgingival în abcesul simplu la monoradiculari
d. Gingivectomie în abcesul serpiginos la monoradiculari
e. Îndepărtarea exsudatului purulent prin spălare abundentă cu soluţii antiseptice
Răspuns: C

24. O localizare extrem de rară a chistului dermoid este la nivelul:

a. Planşeului bucal, pe linia mediană

b. Osului hioid
c. Planşeului bucal, paramedian
d. Lojei parotidiene
e. Lojei submandibulare
Răspuns: E

25. Un pacient cu displazie ectodermală şi dentiţie permanentă prezintă următorul tablou clinic:
etajinferior micşorat, profil concav prin deplasarea anterioară a punctului gnation, şanţ labio-
mentonier accentuat, buza inferioară răsfrântă. Dinţii prezenţi pe arcade sunt incisivii centrali
superiori, premolarii unu şimolarii de şase ani. Diagnosticul anomaliei este:
a. Ocluzie adâncă acoperită scheletică
b. Prognatism mandibular funcţional
c. Retrognaţie mandibulară anatomică
d. Anodonţie întinsă
e. Retrognaţie maxilară
Răspuns: D

26. Între antibioticele ce acţionează asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei proteice
utilizate în tratamentul bolii parodontale, se află:
a. Amoxicilina
b. Ciprofloxacina
c. Polimixina
d. Clindamicina
e. Nistatina
Răspuns: D

27. Din punct de vedere histopatologic, gingivita hiperplazică prin inflamaţie microbiană se
caracterizează prin:

a. Creşterea numărului de fibre de colagen

b. Scăderea numărului de celule, în special a fibroblaştilor
c. Lipsa capilarelor de neoformaţie
d. Creşterea nivelului citocromoxidazei
e. Aspectul tumefacţiei hiperplazice, de umflătură de formă hemisferică
Răspuns: A
28. Imaginea radiologică specifică reincluziei molarului temporar relevă:
a. Molarul temporar şi succesionalul său sunt unul deasupra celuilalt
b. Molarul temporar şi succesionalul său sunt situaţi unul lângă celălalt
c. Succesionalul a erupt şi molarul temporar se află intraosos
d. Rotaţia premolarului cu 90°
e. Supuraţia la nivelul premolarului
Răspuns: A

29. Diagnosticul diferenţial în sindromul Costen se fac cu:

a. Nevralgia trigeminală clasică
b. Sindromul Eagle
c. Sindromul Ernst
d. Nevralgia Halphen
e. Nevralgia glosofaringiană
Răspuns: C

30. Între tulburările nervoase motorii ce apar în cursul erupţiei dificile a molarului 3 mandibular,
se numără:
a. nevralgii dentare
b. Sialoree
c. Trismus
d. Otalgii
e. Asialii
Răspuns: C

31. Mecanismul buccinator este alcătuit din:

a. Musculatura limbii
b. Muşchii planşeului bucal şi orbicular al buzelor
c. Muşchii constrictori superiori faringieni, buccinatori şi orbiculari ai buzelor
d. Muşchii maseteri şi buccinatori
e. Muşchii buccinatori, maseteri şi pterigoidieni laterali
Răspuns: C

32. Termenii folosiţi în clasificarea, descrierea şi prepararea cavităţilor:

a. Unghiul diedru intern: unghiul al cărui vârf nu se observă
b. Colţ: unghiul format de joncţiunea dintre pereţii cavităţii şi suprafaţa externă a dintelui
c. Peretele pulpar este o suprafaţă internă a unei cavităţi preparate care este paralelă cu axul
lung al dintelui
d. Peretele de smalţ este o suprafaţă internă a unei cavităţi preparate perpendicular pe axul
lung al dintelui
e. Unghiul format de suprafaţa linguală şi incizală a unui dinte anterior va fi denumit unghiul
diedru lingual-incizal
Răspuns: A
33. Stabilirea conturului marginal al cavităţilor în fosete şi fisuri:
a. Marginile se plasează pe eminenţe exagerate cum arfi pantele cuspidiene şi crestele de smalţ
b. Conturul cavităţii să nu includă fisurile care nu pot fi eliminate printr-o ameloplastie potrivită
c. Când două fose sunt despărţite de o structură sănătoasă mai lată de 0,5 mm, acestea se vor
uni
d. Dacă preparaţia se extinde până la jumătatea pantei cuspidiene este de preferat realizarea
unei coroane de înveliş
e. În funcţie de extinderea cavităţii pe pantele cuspidiene, uneori se recomandă scurtarea şi
refacerea cuspidului
Răspuns: E

34. Teoria sferei se referă la:

a. Relaţia dintre angulaţia eminenţei articulare şi dispoziţia de ansamblu a suprafeţelor ocluzale
b. Relaţia dintre suprafeţele ocluzale ale dinţilor posteriori şi glabela
c. Poziţionarea planului de la Frankfurt
d. Anvelopa funcţională
e. Poziţionarea planului bazai mandibular
Răspuns: B

35. Forma normală a papilei interdentare în regiunea frontală este:

a. De cort
b. Piramidală
c. De polip pediculat
d. Cilindrică
e. De aspect concav
Răspuns: B

36. Funcţia de menţinere a croşetelor:

a. Se datorează pintenului ocluzal
b. Depinde de gradul de retentivitate a dintelui stâlpi
c. Impune o plasare bilaterală a elementelor rigide ale croşetului
d. Se opune deplasării verticale în direcţie mucozală
e. Se obţine prin braţele opozante plasate pe microproteze prevăzute cu prag supragingival
Răspuns: B

37. Procesul de formare a mugurilor dinţilor permanenţi de înlocuire se încheie:

a. în luna a 5-a de viaţă intrauterină
b. în luna a 10-a de viaţă intrauterină
c. în luna a 5-a postnatal
d. în luna a 10-a postnatal
e. La vârsta de 2 ani şi jumătate
Răspuns: D

38. Hipodonţia este definită de Gysel ca fiind:

a. Absenţa unui număr de maxim 4 dinţi
b. Absenţa unui număr de maxim 2 dinţi
c. Absenţa unui număr de minim 4 dinţi
d. Prezenţa unui număr de 2 până la 6 dinţi
e. Prezenţa a 1-2 dinţi
Răspuns: C
39. Testul Periogard utilizat pentru diagnosticul afecţiunilor gingivo-parodontale evidenţiază:
a. Elastaza din lichidul şanţului gingival
b. Aspartat-aminotransferaza din lichidul şanţului gingival
c. Condroitin-4-sulfat care marchează distracţia osoasă
d. Pyridolina din peptide carboxiterminale
e. Proteinazele neutre din lichidul şanţului gingival
Răspuns: B

40. Pe o radiografie panoramică se evidenţiază un canin superior inclus cu următoarele

caracteristici: unghiul axului caninului cu linia mediană este de 20°, apexul caninului este
deasupra regiunii primului premolar, înălţimea verticală a coroanei caninului în raport cu
incisivul adiacent este deasupra joncţiunii smalţ-cement, dar la mai puţin de jumătate din
înălţimea rădăcinii, iar gradul de suprapunere peste rădăcina incisivului adiacent este mai
puţin de jumătate din lăţimea sa. Cum apreciaţi gradul de severitate al incluziei?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns: B

41. În cazul lamboului intrasulcular triunghiular şi trapezoidal, incizia orizontală se întâlneşte cu

cea verticală la nivelul:
a. Unghiului diedru dintre suprafeţele dentare
b. Interdentar
c. Convexităţii maxime
d. Papilei interdentare
e. Feţei vestibulare dentare
Răspuns: A

42. Cea mai mare parte a mepivacainei şi a metaboliţilor săi se elimină în aproximativ:
a. 6-8 ore
b. 24 ore
c. 14-16 ore
d. 30 ore
e. 2-3 ore
Răspuns: D

43. Trauma ocluzală este urmată de modificări adaptative ale parodonţiului marginal precum:

a. Accentuarea resorbţiei osului alveolar mai mult în sens lateral decât vertical
b. îngroşarea laminei dura
c. Erupţia activă accelerată a dinţilor care nu este compensată prin abraziune
d. îngustarea spaţiului dentoalveolar
e. Afectarea mai gravă a ligamentului periodontal decât a osului alveolar
Răspuns: B
44. Semnul lui Dupuytren în cazul evoluţiei unui chist al maxilarelor presupune:

a. Anestezia nervului mentonier

b. Anestezia nervului infraorbitar
c. Tulburări de ocluzie pe partea afectată
d. Rinolicvoree pe partea afectată
e. Consistenţă de "minge de celuloid" la palparea zonei afectate
Răspuns: E

45. Forma de ameloblastom ce se poate confunda histopatologic cu un carcinom spinoceluiar

este:
a. Cu celule granulare
b. Desmoplastică
c. Foliculară
d. Plexiformă
e. Acantomatoasă
Răspuns: E

46. Cariile:
a. La nivelul suprafeţelor netede debutează într-un smalţ cu defect organogenetic
b. La nivelul foselor şi fisurilor sunt vizibile şi uşor depistabile clinic
c. Pe suprafeţele netede se pot reprezenta diagramatic ca două conuri bază în bază
d. După Black, pe suprafeţele netede cavitatea se va extinde în zonele în care există o
autocurăţire normală
e. Conceptul extensiei preventive nu s-a schimbat de-a lungul timpului
Răspuns: D

47. Care din următoarele enunţuri referitoare la hidroxidul de calciu sunt adevărate?
a. Are un pH uşor alcalin (8-9)
b. Introducerea pastei de hidroxid de calciu în canalu( radicular se face întotdeauna cu un ac
Ker burghiu
c. Resorbţia radiculară internă beneficiază de tratamentul cu hidroxid de calciu ca tratament de
elecţie
d. Se poate utiliza în apexifieri, când se aplică pentru. maxim o lună în canalul radicular
e. Produsele comerciale conţin o cantitate mai mare de hidroxid de calciu comparativ cu
preparatele magistrale
Răspuns: C

48. Un pacient prezintă o durere provocată de excitaţii termice (rece), localizată, de intensitate
moderată, care nu durează decât câteva minute după îndepărtarea acţiunii excitantului.
Dintele respectiv a fost şlefuit în urmă cu o săptămână. Diagnosticul afecţiunii este:

a. Pulpită acută seroasă parţială

b. Pulpită acută purulentă parţială
c. Hiperemie pulpară
d. Carie profundă
e. Pulpită acută seroasă totală
Răspuns: C
49. Intermediarii în semişa:

a. Uneori necesită procedee chirurgicale

b. Sunt intermediarii cei mai confortabili pentru pacienţi
c. Se utilizează cu predilecţie în zona laterală mandibulară
d. Zona de contact cu creasta va fi confecţionată numai din metal
e. Se pot realiza când dispunem de un spaţiu protetic de minim 6 mm
Răspuns: A

50. Prepararea clasică a unui incisiv central maxilar pentru coroana ceramică impune:

a. Plasarea şanţurilor de ghidare într-o primă etapă

b. Prepararea feţelor proximale după reducerea marginii incizale
c. Prepararea suprafeţei orale înaintea celei vestibulare
d. Plasarea nivelului pragului într-o primă etapă
e. Prepararea suprafeţei vestibulare în ultima etapă
Răspuns: B

51. Anestezia intraligamentară este indicată la:

a. Extracţia dinţilor temporari
b. Pacienţi hemofilici
c. Pacienţi trataţi cu anticoagulante orale
d. Dinţi cu abces parodontal
e. Pacienţi cu tulburări hepatice
Răspuns: BCE

52. Retenţia cavităţilor obturate cu amalgam se obţine prin:

a. Pereţi vestibulari, orali şi proximali care converg spre ocluzal
b. Pereţi vestibulari, orali şi proximali care sunt divergenţi spre ocluzal
c. Accentuarea unghiurilor PAP-V şi PAP-O
d. Terminarea şanţului care taie unghiurile PAP-V şi PAP-O la nivelul smalţului
e. Subminarea unghiurilor ocluzo-pulpar şi gingivo-pulpar pentru cavităţile de clasa V-a
Răspuns: ACE

53. Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în cazul fracturilor de mandibulă sunt:
a. Hematom
b. Durere la locul fracturii
c. Crepitaţii osoase
d. Modificări ale rapoartelor de ocluzie
e. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
Răspuns: CDE

54. Extracţia dentară la pacienţii cu corticoterapie impune:

a. Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
b. Creşterea dozei de corticosteroizi
c. Menţinerea dozei de corticosteroizi
d. Antibioterapie
e. Sutura plăgii
Răspuns: BCD
55. Condensarea laterală la cald a gutapercii:
a. Ameliorează obturaţiile realizate prin condensare laterală la rece
b. Pentru încălzirea spreaderului se poate folosi sterilizatorul cu perle de sticlă
c. Pentru condensare se folosesc nişte instrumente numite bizotatoare de gutapercă
d. Reclamă o lărgire excesivă a canalului
e. A fost introdusă de Schilder în 1967
Răspuns: AB

56. Tratamentul de urgenţă al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice constă în:

a. Spălături bucale largi, efectuate des din jumătate în jumătate de oră în primele ore de la
prezentare, cu soluţii antiseptice de cloramină 3% , permanganat de potasiu 1/5000-1/10000
b. Tratamentul cariilor
c. Detartraj minuţios supra- şi subgingival cu ultrasunete şi chiurete Gracey
d. Îndepărtarea depozitelor infectate de fibrină prin ştergere cu blândeţe cu comprese îmbibate
cu apă oxigenată
e. Aplicarea locală de colutorii complexe
Răspuns: ADE

57. Caninii temporari prezintă următoarele caracteristici:

a. Un cuspid ascuţit care se abrazează în timp
b. Pante cuspidiene de obicei egale
c. Coroane mai alungite decât ale caninilor permanenţi
d. Creastă longitudinală pe faţa vestibulară şi orală
e. Camera pulpară cu un singur corn pulpar
Răspuns: ADE

58. Între criteriile principale de diagnostic al parodontitei agresive, se regăsesc:

a. Cantitatea de placă este redusă în raport cu gradul avansat de distracţie a ţesutului parodontal
b. Disjuncţia rapidă a epiteliului joncţional şi distracţia osoasă se pot opri uneori spontan în
cursul bolii
c. Disjuncţia gingivo-dentară şi distracţia osoasă se realizează rapid
d. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut în parodontitele agresive localizate şi mai redus în
forma generalizată
e. Este mai rară în comparaţie cu parodontita cronică
Răspuns: BE

59. Croşetul Nally-Martinet:

a. E un croşet cu patru braţe
b. Este utilizat pe premolari
c. Are scopul de a împiedica bascularea dintelui
d. re pintenul ocluzal situat în foseta distală
e. Aparţine sistemului Ney
Răspuns: BC

60. În parodontita apicală cronică difuză progresivă PARTSCH întâlnim:

a. Fistulă la nivelul mucoasei în dreptul dintelui cauzator
b. Ţesutul de granulaţie se poate exterioriza sub forma unui nodul care deformează suprafaţa
mucoasei
c. Jenă dureroasă la masticaţie
d. Percuţie în ax nedureroasă
e. Imagine radiotransparentă bine conturată
Răspuns: ABC
61. Un pacient tânăr acuză o durere vie, localizată la dintele 2.5, provocată de alimente reci, care
ţine de la câteva minute până la o jumătate de oră după terminarea acţiunii excitantului.
Durerea cedează la administrare de calmante. La examenul obiectiv se observă o carie
profundă. Atingerea cu sonda a stratului dentinar profund este dureroasă. Percuţia axială
este nedureroasă. Indicaţiile de tratament ale afecţiunii sunt:
a. Amputaţie vitală
b. Amputaţie devitală
c. Extirpare vitală
d. Drenaj endodontic
e. Coafaj direct în dublu timp
Răspuns: ACE
62. Caracterele structurale ale mucoasei de căptuşire a cavităţii bucale conduc la următoarele
implicaţii clinice şi practice:
a. Inciziile chirurgicale se fac cu uşurinţă
b. Suturile se fac cu dificultate din cauza corionului dens
c. Injectarea prin infiltraţie a anestezicelor este dificilă şi dureroasă
d. Reprezintă locul de elecţie al injecţiilor submucozale în scop anestezic
e. Procesele inflamatorii se răspândesc cu uşurinţă
Răspuns: ADE

63. Mişcarea Benett:

a. Este realizată de condilul orbitant
b. Depinde de configuraţia cavităţii glenoide
c. Se înscrie într-un con
d. Este o deplasare spre lateral a condilului
e. Este o mişcare de translaţie înainte, în jos şi medial
Răspuns: BCD

64. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice sunt:

a. Capa metalică să aibă o grosime de maxim 0,5 mm
b. Trecerea de la metal la materialul ceramic să se facă prin unghiuri rotunjite
c. Capa metalică să fie rigidă
d. Capa metalică să prezinte macroretenţii
e. Capa metalică să asigure pe cât posibil o grosime egală masei ceramice
Răspuns: BCE

65. Caracteristicile factorilor de virulenţă ai streptococilor mutans cu valoare antigenică sunt:

a. Secventarea nucleotidelor genei pac a permis identificarea domeniilor funcţionale ale Ag I/II
b. Glucoziltransferazele sunt proteine neenzimatice asociate cu legarea dextranului
c. Ag I/II posedă două regiuni interne cu secvenţe repetitive de aminoacizi
d. Proteina antigen I/II împiedică îndepărtarea produşilor de fermentaţie acidă rezultaţi din
metabolismul microbian
e. Sunt factori imuni nespecifici precum lizozimul şi lactoferina
Răspuns: AC

66. Tumorile maligne ale porţiunii postsulcale a limbii:

a. Au un grad redus de malignitate
b. Au un grad mare de malignitate pe plan local
c. Durerile apar precoce
d. Metastazele apar precoce
e. Evoluţia este rapidă
Răspuns: BDE
67. Keratochistul odontogen:
a. Apare mai frecvent la persoane vârstnice
b. Produce, prin creştere, resorbţia rădăcinilor dinţii adiacenţi
c. Impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulară
d. Determină tulburări de sensibilitate pe teritoriul nervului alveolar inferior
e. Apare mai frecvent la mandibulă
Răspuns: BCE

68. Plăcuţa dento-mucozală linguală:

a. Este recomandată când dinţii restanţi nu prezintă probleme parodontale
b. Are o lăţime mai mare de 10 mm
c. Se utilizează când versantul oral al crestei are o înălţime redusă
d. Se sprijină pe un prag plasat supracingular
e. Grosimea va fi de 2 mm
Răspuns: BCD
69. Autoocluzorul Lende:
a. Se utilizează în paralel cu metoda înscrierii grafici
b. Utilizează metoda înscrierii grafice
c. Se utilizează în cadrul metodelor simple de determinare a relaţiei centrice
d. Machetele utilizate nu au borduri
e. Nu poate transmite nivelul şi orientarea planului de ocluzie
Răspuns: ADE

70. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza următoarelor semne
clinice şi radiologice:
a. Senzaţie de alungire a dintelui
b. Prezenţa unei fistule în dreptul dintelui cauzator
c. Prezenţa unei radiotransparenţe care Ia maxilarul superior în zona laterală are convexitatea
orientată spre apexul dinţilor superiori
d. Teste de vitalitate pozitive la intensităţi mari ale excitantului
e. Mucoasa, în dreptul dintelui cauzator, sensibilă la palpare
Răspuns: ABE

71. Intermediarii cu contacte punctiforme:

a. Necesită de cele mai multe ori preparare chirurgicală a crestei edentate ’
b. Sunt indicaţi la creste late
c. Prezintă zone destul de greu accesibile autocurăţirii
d. Sunt indicaţi în zona premolar-canină a maxilarului
e. Sunt preferaţi în zonele de sprijin mandibular
Răspuns: CE

72. In gingivita şi gingivostomatita ulcero-necrotică, sunt prezente următoarele semne :

a. Halenă fetidă
b. Hipersalivaţie vâscoasă
c. Rigiditatea feţei
d. Senzaţie de gust metalic şi alterat
e. Dureri spontane iradiate în oasele maxilare
Răspuns: ADE
73. Planul de ocluzie funcţional şi în acelaşi timp estetic:
a. Are ca reper posterior punctul central al ramurii ascendente a mandibulei
b. Are ca reper posterior spina lui Spix
c. Are ca reper anterior pogonionul
d. Are ca reper anterior un punct uşor inferior fantei labiale
e. Trebuie să aibă relaţii bine precizate cu axa de masticaţie
Răspuns: ADE

74. Abcesul parodontal marginal se însoţeşte de următoarele semne obiective:

a. Tumefacţie circumscrisa, rotundă sau ovalară
b. Percuţia verticală a dinţilor limitrofi mai dureroasă, decât cea transversală
c. Dinţi limitanţi, în general, cu procese carioase
d. Jenă dureroasă la masticaţie, uneori şi spontană
e. Consistenţă moale atunci când este situat vestibular şi lingual
Răspuns: AE

75. Lamboul gingival "în plic" folosit în tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale se
caracterizează prin:
a. Incizia se întinde pe un dinte mezial şi distal de la locul intervenţiei
b. Nu este necesară incizia de descărcare
c. Se foloseşte doar palatinal
d. Se foloseşte atât pe versantul oral cât şi cel vestibular al crestei
e. Se practică o incizie ce interesează festonul gingival, fibrele parodontale marginale
superficiale şi papilele interdentare
Răspuns: CE

76. Următoarele afirmaţii privind morfologia celui de al doilea molar temporar superior sunt
corecte:
a. Coroana are o proeminenţă mai pronunţată în porţiunea cervicală a suprafeţei vestibulare
b. Tuberculul Carabelli se întâlneşte la 13% dintre copii
c. Cele trei rădăcini, dispuse ca şi la dintele permanent, sunt mai subţiri şi mai convergente
d. Tuberculul Carabelli este prezent pe suprafaţa palatinală cuspidului mezio-palatinal într-o
proporţie mai mare decât la primii molari permanenţi
e. Uneori, cele două rădăcini palatinale pot fi unite parţial
Răspuns: AD

77. Leziunea precoce a inflamaţiei gingivale este caracterizată prin:

a. Scăderea numărului de celule Langerhans şi a capacităţii lor de a prelua informaţia antigenică
de la bacteriile patogene
b. Accentuarea hiperemiei active
c. Apariţia fenomenelor de fragilitate capilară
d. Existenţa unui infiltrat leucocitar scăzut în corion
e. Traversarea laminei bazale de către polimorfonucleare ce pot fi decelate în epiteliu şi lichidul
şanţului gingival
Răspuns: BCE
78. Metoda stimulării electrice bilaterale:
a. Are ca rezultate relaxarea musculaturii ridicătoare mandibulare
b. Stimulii utilizaţi pot fi unici
c. Stimulii utilizaţi pot fi sub formă de trenuri de impulsuri
d. Vizează emergenţa trigemenului din cutia craniană
e. Se urmăreşte obţinerea unei linii izoelectrice caracteristice relaţiei de postură
Răspuns: BCD
79. Abcesul spaţiului corpului mandibular are drept etiologie:
a. Gangrena caninului inferior
b. Parodontita apicală acută a premolarului 1 inferior
c. Chistul suprainfectat al molarului 2 inferior
d. Litiaza canalului Wharton
e. Parodontopatie marginală acută a premolarului 2 inferior
Răspuns: BCE

80. Care din următoarele enunţuri referitoare la semnele clinice întâlnite în parodontita apicală
acută hiperemică sunt adevarate:
a. La presiunea dintelui în alveolă, pacientul resimte o uşurare a durerii, atâta timp cât ţine
dinţii încleştaţi
b. Formele iritativ-mecanice sunt cele mai dureroase
c. Pacientul prezintă asimetrie facială
d. Pacientul poate prezenta simptomatologie de pulpită totală
e. Pacientul prezintă un abces vestibular
Răspuns: ABD

81. Dovezi ale implicării microorganismelor în etiologia cariei:

a. Antihistaminicele administrate prin alimentaţie reduc severitatea îmbolnăvirii prin carie
b. Dinţii neerupţi prezintă deseori carii
c. Animalele "germ free" nu sunt afectate de carie
d. Microorganismele orale pot determina in vitro leziuni asemănătoare cariei la nivelul
smalţului
e. Microorganismele lipsesc din smalţul şi dentina cariată
Răspuns: CD

82. Durerea în colica salivară submandibulară:

a. Apare legat de orarul meselor
b. Este localizată în planşeul bucal şi limbă
c. Iradiază spre osul hioid
d. Apare lent, progresiv
e. Iradiază spre ATM
Răspuns: ABE

83. Imunologia cariei dentare - glicoziltransferazele:

a. Sunt implicate în agregarea dextran-dependentă
b. Au caracter puternic imunogenic în cazul Clostridium difficile
c. Sunt proteine majore de virulenţă a streptococilor mutans
d. Sunt codificate de trei gene care exprimă activităţi enzimatice distincte
e. Sunt prezente în salivă sub forma lactoperoxidaze şi aglutininelor bacteriene
Răspuns: CD

84. Linia muco-gingivală:

a. Este linia de demarcaţie dintre gingia fixă şi mucoasa alveolara
b. Este linia de demarcaţie dintre gingia fixă şi marginea gingivală liberă
c. Corespunde, în general, cu porţiunea cea mai declivă a şanţului gingival
d. Este vizibilă pe faţa vestibulară a ambelor maxilare
e. Este vizibilă în zona palatinală a versantului alveolar maxilar
Răspuns: AD
85. Care din următoarele enunţuri referitoare la obţinerea formei de rezistenţă a cavităţilor sunt
corecte?
a. Baza cavităţii este plană
b. Întâlnirea dintre suprafeţele cavităţii se face în unghiuri ascuţite
c. În cazul cavităţilor ocluzale peretele pulpar este poziţionat perpendicular pe axul lung al
dintelui
d. Grosimea minimă a cavităţii ocluzale pentru amalgam este de 1 mm
e. În cazul cavităţilor proximo-ocluzale joncţiunea pereţilor laterali cu peretele pulpar este uşor
rotunjită
Răspuns: ACE

86. Molarii temporari se diferenţiază din punct de vedere morfologic de omologii permanenţi
printr-o serie de elemente:
a. Îngustare cervicală marcată
b. Creste cervicale palatinale mai pronunţate
c. Contact strâns între molari, realizat prin suprafeţe de contact întinse şi plate
d. Număr redus de canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare
e. Canale radiculare neregulate, adesea în formă de "panglică" şi mult mai complicate decât ale
dinţilor permanenţi
Răspuns: ACE

87. Croşetul cu acţiune posterioară:

a. Se aplică în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentaţia
b. Este indicat pe caninii la care linia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă
c. Este indicat când linia ghid este înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală
d. Prezintă excelentă încercuire într-o singură direcţie
e. Nu prezintă sprijin ocluzal
Răspuns: BD

88. Caracteristicile ecosistemului microbian al plăcii bacterie implicate în producerea cariei

dentare sunt:
a. Streptococul mutans a fost primul agent microbian incriminat în apariţia cariei
b. Lactobacilii asigură producţia de polizaharizi intracelulari
c. Streptococii sunt prezenţi în număr mare în leziunile carioase dentinare profunde
d. Streptococii reprezintă 46% din flora salivară
e. Streptococul mutans produce glicozilamilază şi fructozilreductază
Răspuns: CD
89. Ca principii de tratament al gingivitei de sarcină și precauţii în timpul sarcinii, trebuie evitate:
a. Şedinţele lungi, obositoare
b. Radiografiile
c. Tratamentele în trimestrul al II-lea de sarcină şi efectuarea acestora în trimestrul al III-lea
d. Şedinţele în poziţia de clinostatism a pacientei şi schimbarea în poziţie şezând
e. Tratamentele chirurgicale care trebuie amânate, pe
cât posibil, după naştere
Răspuns: ABE
90. Avantajele linerilor:
a. Ajută la dezintegrarea lichidelor bucale
b. Au efect neodentinogenetic (lineri cu hidroxid de calciu)
c. Reduc microinfiltraţia marginală la interfaţa dintre pereţii cavităţii şi obturaţia coronară
d. Permit transmiterea stimulilor termici
e. Se pot desprinde cu uşurinţă de pe suprafaţa plăgii dentinare
Răspuns: BC
91. Nivelul planului de ocluzie la edentatul total bimaxilar:
a. Pentru zonele laterale acesta se apropie de câmpul protetic mai puţin deficitar
b. La macheta mandibulară este hotărât pe baza determinării dimensiunii verticale
c. La nivel frontal va fi situat frecvent la nivelul marginii inferioare a buzei superioare
d. Se realizează concomitent pentru ambele borduri de ocluzie (maxilară şi mandibulară)
e. Pentru zonele laterale se va fixa la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate
Răspuns: BE

92. Care din următoarele enunţuri referitoare la tehnica de condensare laterală la rece a
gutapercii sunt corecte?
a. Spreader-ul selectat trebuie să ajungă de-a lungul conului principal până la o distanţă de 1-2
mm deconstricţia apicală
b. Conul principal trebuie să se oprească, ia introducere în canal, la o distanţă de 0,5-1 mm de
constricţia apicală
c. Conul principal trebuie să se oprească, Ia introducere în canal, la o distanţă de 2,5 mm de
constricţia apicală
d. Pentru condensare spreader-ul se introduce de-a lungul conului printr-o mişcare combinată
de presiune apicală şi rotaţie
e. Conurile auxiliare introduse în spaţiul lăsat de spreader au obligatoriu diametrul şi
conicitatea spreader-ului
Răspuns: ABD

93. În privinţa formării dentinei, trebuie făcute unele precizări:

a. Întâi se formează dentina radiculară, apoi cea coronară
b. Formarea dentinei primare fiziologice continuă odată cu intrarea dintelui în activitate
c. Întâi se formează dentina coronară, apoi cea radiculară
d. Formarea dentinei primare fiziologice încetează odată cu intrarea dintelui în activitate
e. Dentina de reacţie sau terţiară se produce ca modalitate de apărare faţă de diferitele
agresiuni patologice (carie, abraziune) sau terapeutice
Răspuns: CDE

94. Extirparea chistului branhial presupune desprinderea acestuia de pe:

a. Osul hioid
b. Pachetul vasculo-nervos al gâtului
c. Peretele lateral al faringelui
d. Peretele posterior al faringelui
e. Apofiza stiloidă
Răspuns: BCE

95. Diagnosticul de parodontită marginală cronică se pune pe baza următoarelor criterii:

a. Evoluţia este, în general, lent progresivă dar pot apărea şi perioade de progresie rapidă
b. Este mai rară decât parodontita agresivă localizată sau generalizată
c. Disjuncţia gingivo-dentară şi distrucţia osoasă se realizează rapid
d. Dintre factorii favorizanţi, tartrul subgingival este principala caracteristică
e. Este frecvent circumpubertară
Răspuns: AD
96. Preparaţia canalului radicular în gangrenă:
a. Metodele mecanice au Ia bază fluxul de unde acustice care porneşte de la acul introdus în
canal
b. Metodele dinamice utilizează o combinaţie între vibraţia sonică şi mişcarea rotativă
c. Metodele sonice se bazează pe producerea unor vibraţii cu o frecvenţă de 3000-5000 Hz
d. Unda de şoc lichidiană produsă de acul endosonic loveşte peretele dentinar cu 800 km/h
e. Metoda cu laser utilizează un laser pulsatoriu de 35 L/ W
Răspuns: CE

97. Diagnosticul diferenţial al granuiomului periferic cu celule gigante se face cu:

a. Epulis granulomatos
b. Lipom
c. Chist de erupţie
d. Mucocel
e. Epulis fibros
Răspuns: AE

98. Hiperplazia gingivală din gingivita hiperplazică prin antagonişti de calciu, prezintă
următoarele aspecte clinice:
a. Volumul hiperplaziei gingivale variază în funcţie de tipul de antagonist de calciu administrat
b. Are caracter localizat şi predomină oral
c. Volumul hiperplaziei gingivale variază în funcţie perioada de timp şi doza în care a fost
administrat medicamentul
d. Are caracter generalizat şi predomină vestibular și în zonele interdentare
e. Culoarea gingiei hiperplazice variază de la roşu congestiv, la roşu închis, uneori violaceu
Răspuns: CDE

99. În ectopia dentară, examenul radiologie prin teleradiografia de profil permite:

a. Stabilirea cu exactitate a relaţiei dintre molarul de ani şi baza craniului prin axa Y
b. Face posibilă diferenţierea unor relaţii sagitale false la nivelul molarilor
c. Are la bază axa Y (axa Nasion-Gnathion)
d. Evidenţiază lipsa abraziunii sau existenţa unui tipar tipic de abraziune
e. Evaluarea raportului radicular al dintelui ectopic cu apexurile dinţilor antagonişti
Răspuns: AB

100. În raport cu parodonţiul marginal, trauma ocluzală primară se produce în cazul:

a. Unor lovituri accidentale sau prin agresiune, aplicate asupra mandibulei
b. Interpunerii accidentale în cursul masticaţiei a unor fragmente sau obiecte dure
c. Aparatelor ortodontice care dezvoltă forţe excesive
d. Punţilor dentare nejudicios concepute sau incorect realizate
e. Obturaţiilor sau coroanelor înalte
Răspuns: CDE

101. Orientarea planului de ocluzie în zona laterală:

a. La pacienţii cu profil concav acesta va fi divergent faţă de planul Camper
b. Se poate determina utilizând plăcuţa Fox
c. Se realizează raportându-se la planul lui Frankfurlf
d. Se poate determina utilizând metoda disocierii analitice Lejoyeux
e. Este paralel cu linia ce uneşte tragusul cu comisura buzelor
Răspuns: ABD
102. În compresiunea de maxilar cu prodenţie şi oduzia distalizată (clasa II Angle subdiviz. 1):
a. Pentru închiderea cavităţii bucale, buza inferioară pătrunde în spatele incisivilor superiori şi
se contractă cu putere
b. Vârful limbii se deplasează mult peste incisivii inferiori în peste 70% din cazuri
c. Deplasarea limbii înainte pare pasivă şi legată de gradul de separaţie al buzelor din poziţia de
repaus
d. Buza inferioară se contractă puternic în faţa incisivilor superiori
e. Vârful limbii se deplasează mult peste incisivii inferiori în peste 90% din cazuri
Răspuns: ABC

103. Osteoperiostita mandibulară trebuie diferenţiată de:

a. Abcesul vestibular
b. Chistul mandibular în fade exteriorizare
c. Pericoronarita molarului 3 inferior
d. Osteita corpului mandibular
e. Chistul de erupţie
Răspuns: AD

104. Contraindicația administ. antibioticelor pe cale generală la bolnavi parodontopaţi sunt:

a. Utilizarea în complicaţii cu inflamaţii acute circumscrise
b. Clindamicina nu se administrează la copii
c. Administrarea în parodontite distrofice
d. Utilizarea în parodontite cu caracter recidivant
e. Administrarea de metronidazol în sarcină
Răspuns: BE
105. Care dintre următoarele concluzii asupra corelaţiilor dintre deglutiţie şi dezvoltarea
aparatului dento-maxilar (Ap.D.M.) sunt corecţe:
a. Deglutiţia este o funcţie care se efectuează zi şi noapte, în timpul şi între mese
b. Timpul 1 al deglutiţiei nu se schimbă cu vârsta
c. Pentru sugari este caracteristică o deglutiţie în care maxilarele sunt depărtate, iar limba
propulsată se aşează între creste în regiunea anterioară
d. Când, după erupţia dinţilor temporari, persistă sau se face reîntoarcerea la tipul deglutiţiei
infantile, acest fenomen se consideră ca normal
e. După erupţia dinţilor permanenţi, limba îi depăşeşte în timpul deglutiţiei
Răspuns: AC

106. Un pacient prezintă o durere violentă, spontană, iradiantă în regiunea temporală şi

auriculară care nu cedează la calmante. Obiectiv se observă o congestie a mucoasei în dreptul
dintelui 1.6 şi un edem al regiunii geniene drepte. Dintele 1.6 prezintă o carie profundă
culipsa sângerării la sondarea canalelor radiculare şi durere puternică la percuţia axială.
Tratamentul de urgenţă al afecţiunii constă în:
a. Drenaj endodontic
b. Irigare endocanaliculară cu soluţii antiseptice
c. Dintele se lasă deschis
d. Se poate aplica hidroxid de calciu în canalele radiculare şi dintele se închide în prima şedinţă
e. Este indicată numai administrarea de antibiotice până la cedarea fenomenelor inflamatorii
Răspuns:ABC
107. Determinarea lungimii canalului radicular:
a. Metoda clinică a fost introdusă recent, odată cu apariţia instrumentarului rotativ de Ni Ti
b. Metoda clinico-radiologică constă în suprapunerea unui ac endodontic pe radiografia
realizată înaintea tratamentului
c. Metoda Dick are avantajul că nu necesită radiografie
d. Metoda electronică se bazează pe corelaţia dintre valoarea rezistenţei electrice în canal cu
cea a unui electrod aplicat pe mucoasa orală
e. Metoda electronică are precizie mare
Răspuns: DE

108. Funcţia masticatorie perturbată determină:

a. Lipsa abraziei fiziologice în dentaţia permanentă
b. Lipsa mezializării fiziologice a mandibulei
c. Abrazia fiziologică foarte redusă în perioada dentaţiei temporare
d. Contacte premature în drumul de închidere al mandibulei
e. Contracţii ale muşchilor milohioidieni
Răspuns: BCD

109. Flegmonul difuz hemifacial interesează spaţiile:

a. Pterigomandibular
b. Parotidian
c. Laterofaringian
d. Temporal
e. Infratemporal
Răspuns: DE

110. Bazele intermediare (coafajul indirect) trebuie să:

a. Stimuleze activitatea "bacteriilor pioniere"
b. Sporească permeabilitatea plăgii dentinare
c. Aibă acţiune antihiperemiantă
d. Fie radiotransparente
e. Creeze condiţii optime de vindecare pulpară
Răspuns:CE

111. Conectorul principal inelar:

a. Se obţine prin combinarea a două bare sagitale şi una transversală situată posterior
b. Este rigid
c. Are o rezistenţă redusă
d. Este incomfortabil
e. Se mai numeşte conector în formă de "U" deschis anterior
Răspuns: BD

112. Care dintre următoarele enunţuri legate de utilizarea sulfatului feric în tratamentul
inflamaţiei pulpare la dinţii temporari sunt adevărate?
a. Sulfatul feric se prezintă sub formă de pulbere care se combină cu apa
b. Este un agent hemostatic
c. Induce vindecarea pulpei şi formarea unei punţi de dentină pe pulpa expusă
d. Reduce posibilitatea de apariţie a resorbţiei interne a ţesutului pulpar restant
e. Are efect toxic local şi general
Răspuns:BD
113. Alveolita uscată postextracţională este caracterizată prin:
a. Durere intensă
b. Adenită locoregională
c. Febră marcată
d. Dureri ce apar la 2-3 zile de la extracţie
e. Se poate complica cu osteomielită
Răspuns:ADE

114. Pulpita cronică închisă propriu-zisă se caracterizează prin următoarele semne:

a. Sângerare abundentă la deschiderea camerei pulpare şi lezarea pulpei
b. Scăderea considerabilă a sensibilităţii la diferite teste de vitalitate
c. Radiologie, lărgirea camerei pulpare cu modificarea conturului unuia dintre pereţi
d. Radiologie, dilatarea neregulată a canalului pe o zonă limitată
e. Prezenţa unei recidive de carie la dintele respectiv
Răspuns: ABE

115. Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată, urmăreşte:

a. Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzător
b. Detartraj
c. Tratamentul bolilor generale asociate
d. Gingivectomie pentru desfiinţarea hiperplaziei
e. Operaţie cu lambou şi excizia gingiei fibromatoasă
Răspuns:ABC

116. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:

a. Localizarea dintelui
b. Ataşarea de dinte prin intermediul unei pelicule organice
c. Natura alimentelor
d. Unirea între cristalele anorganice de tartru şi cele din structura dintelui
e. Variaţiile individuale ale fluxului salivar
Răspuns:ACE

117. Teaca HERTWIG:

a. Este o formaţiune de natură conjunctivă
b. Are rol inductor
c. Generează resturile epiteliale Malassez
d. Iniţiază formarea smalţului dentar
e. Rezultă prin multiplicarea celulelor epiteliale provenite din lama dentară
Răspuns: BCE

118. Gangrena pulpară simplă se caracterizează prin:

a. Examen bacteriologic negativ
b. Probe de vitalitate pozitive
c. Percuţie axială pozitivă
d. Sondajul canalelor radiculare nedureros
e. Fetiditate
Răspuns:DE
119. În tratamentul bolii parodontale, acidul cromic:
a. Este utilizat în atingeri pe ulceraţiile herpetice
b. Este utilizat în aplicaţii scurte în fistule apico- gingivale
c. Produce cauterizarea completă a ţesutului de granulaţie din pungile parodontale adânci
d. Este utilizat în spălături bucale în tratamentul preventiv al pericoronaritelor
e. Este utilizat în aplicaţii scurte în pungi parodontale cu exsudat purulent
Răspuns: BE

120. Prepararea combinate a feței ocluzale pentrucoroana mixtă:

a. Este mai bine să se realizeze după separare
b. Când ocluzal va fi numai metal se va îndepărta 1 mm din cuspizii de sprijin
c. Se vor îndepărta 1,5 mm din cuspizii linguali mandibulari
d. Presupune o preparare de 2-2,5 mm a cuspizilor vestibulari
e. Se vor îndepărta 1,5 mm din cuspizii vestibulari mandibulari
Răspuns:AD

121. În forma localizată de parodontită juvenilă, semnele clinice se produc în următoarele zone:
a. Primii molari şi incisivii
b. Primii premolari superiori şi inferiori
c. Primii molari, incisivii şi dinţii imediat vecini
d. Incisivii superiori şi inferiori
e. Primii premolari şi incisivii
Răspuns:ACD

122. Principalele semne clinice la nivelul ţesuturilor moi ale cavităţii bucale, în leucemia acută
mieloblastică, sunt:
a. Gingivoragiile precoce
b. Ulceraţiile frecvente ale gingiei
c. Odontalgii prin infiltrate leucemice la nivelul pulpei dentare
d. Hiperplazia gingivală frecventă având caracter extensiv până la generalizare
e. Epistaxis
Răspuns: ABD

123. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin:

a. Durere la ingestia de alimente reci
b. Durere violentă şi permanentă
c. Sângerare abundentă la sondarea canalelor radiculare
d. Adenopatie regională
e. Durere iradiantă în regiunile învecinate
Răspuns:BDE

124. Avantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex:

a. Combate foarte eficient microinfiltraţiile
b. Majoritatea sigilanţilor sunt solubil deci nu realizează o cimentare exagerat de fixă
c. Conţinutul de gutapercă al obturaţiei fiind mic, nu există pericolul unor reacţii alergice
d. Metoda este simplă
e. Execuţia este rapidă
Răspuns: DE
125. Stabilitatea inlay-ului:
a. Nu este influenţată de forma bazei cavităţii
b. Este direct proporţională cu valoarea retenţiei
c. Este diminuată de către un perete pulpar concav
d. Creşte când peretele pulpar este concav
e. Este invers proporţională cu valoarea retenţiei
Răspuns: BC

126. Complicaţiile gangrenei dinţilor temporari sunt:

a. Anchiloza dintelui temporar
b. Organizarea chistică a rădăcinilor dintelui temporar
c. Apariţia dinţilor Turner
d. Oprirea dezvoltării radiculare la dinţii de înlocuire
e. Dezvoltarea unor formaţiuni chistice în jurul coroanei dinţilor permanenţi succesionali
Răspuns: CDE

127. Caseta dublă:

a. Este utilizată la prepararea cavităţilor clasa D Hess
b. Este utilizată pentru inlay-urile cu două feţe
c. Retenţia orizontală este dată de inlay-ul ocluzal
d. Pereţii verticali vestibulari şi orali vor fi divergenţi şi spre dintele adiacent
e. Este o casetă simplă cu cinci pereţi
Răspuns:BCE

128. Principalele semne clinice de îmbolnăvire în parodontita juvenilă, sunt:

a. Mobilitate dentară patologică
b. Pungi parodontale false
c. Migrări patologice ale primilor premolari
d. Retracţie gingivală
e. Hiperestezie dentinară
Răspuns:ADE

129. Principalele caracteristici ale meziodensului se pot sintetiza astfel:

a. Apare doar la maxilarul inferior
b. Poate provoca incluzia premolarilor
c. Poate erupe sau rămâne inclus
d. Poate erupe în poziţie normală sau inversată
e. Este uniradicular
Răspuns:CDE

130. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la reincluzia dentară sunt adevărate?
a. Reincluzia dentară este predominantă în dentiţia permanentă
b. Afectează mai frecvent molarul I temporar inferior
c. Afectează mai frecvent sexul feminin
d. Atunci când apare în dentiţia permanentă, frecvența este mai mare la maxilar
e. Momentul depistării reincluziei este mai ales în dentiţia permanentă
Răspuns: CD

131. Medicaţia endodontică folosită la dezinfecţia canalelor se poate face cu:

Răspuns: INTREBARE EXCLUSA DIN TEMATICA
132. Inlay-ul în inlay:
a. Este indicat ca retentor în punţi cu dinţii stâlpi prea divergenţi
b. Este indicat în punţi de întindere mare
c. Inlay-ul secundar rămâne necimentat
d. Inlay-ul primar are dimensiuni ceva mai mari
e. Inlay-ul primar aparţine de punte
Răspuns: CD

133. Extracţia alveoloplastică intraseptală, după Obwegeser, presupune:

a. Osteotomia corticalei vestibulare la baza crestei alveolare cu instrumentar rotativ
b. Fracturarea corticalei vestibulare doar prin presiune digitală
c. Fracturarea corticalei orale doar prin presiune digitală
d. Osteotomia corticalei orale la baza crestei alveolare cu instrumentar rotativ
e. Osteotomia corticalei orale şi vestibulare cu daltă şi ciocan
Răspuns: AD

134. In formele acute ale gingivitelor şi gingivostomatitelor micotice, tratamentul constă în:
a. Administrarea de Amfotericina B
b. Spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10%
c. Administrarea de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
d. Administrarea de Augmentin, Metronidazol şi, în special, Tetraciclină
e. Atingerea leziunilor cu soluţie de violet de genţiana 1%, zilnic, timp de 7 zile
Răspuns: BCE

135. Semnele clinice subiective din parodontit. marginală cronică profundă lent progresivă sunt:
a. Tulburări de masticaţie, urmare a mobilităţii dentare patologice
b. Mobilitate patologică de gradul 2 sau 3
c. Tulburări de fonaţie ca urmare a mobilităţii dentari patologice
d. Migrări patologice
e. Manifestări psihice anxios-obsesive exagerate
Răspuns: ACE

136. Factorii locali care pot determina apariţia unei necroze pulpare sunt:
a. Creşterile mari de temperatură în cazul şlefuirii dinţilor fără răcire
b. Intoxicaţii exogene cu metale grele
c. Microorganisme care pătrund în pulpa dentară
d. In Traumatisme care determină secţionarea vaselor pulpare la nivelul apexului
e. Aparate ortodontice greşit calculate
Răspuns:ADE

137. Chiuretele Gracey "mini cinci":

a. Sunt în număr de patru
b. Au partea pasivă mai scurtă cu 5 mm decât la chiuretele standard
c. Pot fi utilizate în pungi de 5 nun sau mai mari
d. Au partea activă mai lungă cu 3 mm decât la chiuretele standard
e. Au partea pasivă cu 3 mm mai lungă decât la chiuretele standard
Răspuns: CE
138. Tehnica lui Barreiro utilizată în tratamenul inflamaţiei pulpare a dinţilor temporari are
următoarele caracteristici:
a. Este o tehnică de pulpectomie
b. Păstrează intact tavanul camerei pulpare
c. Abordarea pulpei dentare se face la nivelul coletului dentar, vestibular
d. În camera pulpară se aplică un amestec de eugenat de zinc şi formocrezol, iar la bază ciment
oxifosfat
e. Folosirea acestei tehnici creşte riscul de fractură dentară
Răspuns:BD

139. Fixarea blocului maxilar de baza osoasă, după osteotomiile efectuate pentru anomalii în
plan sagital sau vertical se face cu:
a. Plăcuţă "în treaptă" şi şuruburi
b. Plăci de reconstrucţie primară
c. Plăci de reconstrucţie secundară
d. Osteosinteză cu sârmă
e. Suspendări scheletice de tip Adams
Răspuns: ADE

140. Necrozele pulpare, ca o complicaţie a bolii parodontale, pot fi consecinţa:

a. Contactului cu un instrument metalic
b. Contactului cu alimente reci, mai ales, sau calde,mai rar, în cursul amprentării câmpului
protetic cu hidrocoloizi
c. Leziunii directe a pachetului vasculo-nervos apical în cursul intervenţiilor chirurgicale
parodontale în pungi adânci fără devitalizarea în prealabil a dinţilor
d. Detartrajului supragingival intempestiv
e. Traumatizării mecanice, până la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dinţii
parodontotici cu mobilitate patologică
Răspuns: CE

141. In etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminaţi următorii factori:

a. Meziopoziţia generalizată
b. Displazia mandibulo-facială
c. Poziţia profundă a mugurelui dentar
d. Ereditatea
e. Rahitismul
Răspuns:ACDE
142. Cele mai frecvente forme histopatologice ale tumorilor maligne primare ale mucoasei
gingivale sunt:
a. Carcinomul adenoid chistic
b. Carcinomul spinocelular nediferenţiat
c. Carcinomul spinocelular moderat diferenţiat
d. Carcinomul spinocelular bine diferenţiat
e. Carcinomul bazocelular
Răspuns: CD
143. Diplopia în cazul fracturilor anterioare de malar cu deplasare apare prin:
a. Hematom retrobulbar
b. Lezarea muşchilor oculomotori
c. Deformarea pereţilor orbitei
d. Hepiatom sinuzal
e. Edem periorbital
Răspuns:BC
144. Care dintre următoarele enunţuri legate de utilizarea arsenicului în pulpotomia devitală a
dinţilor temporari sunt adevărate?
a. Se foloseşte sub formă de pulbere
b. Are o acţiune promptă şi sigură
c. Poate difuza dincolo de apex
d. Necesită o deschidere cât mai mare a camerei pulpare
e. După îndepărtare poate lăsa sângerare
Răspuns: BC

145. Dinţii temporari se caracterizează prin:

a. Culoarea este mai deschisă decât a dinţilor permanenţi
b. Smalţul este mai transparent decât smalţul dinţilor permanenţi
c. Au o culoare alb-alburie, alb-albăstruie
d. Rădăcinile sunt mai lungi decât coroanele
e. Raportul coroană / rădăcină este similar cu cel întâlnit la dinţii permanenţi
Răspuns:ACD
146. Intermediarii la distanţă de creastă:
a. Sunt utilizaţi pentru înlocuirea premolarilor maxilari
b. Necesită un spaţiu în sens M-D de cel puţin 10 mm
c. Designul paraboloid hiperbolic oferă rezistenţă mărită la joncţiunea cu elementele de
agregare
d. Au suprafeţe concave în sens vestibulo-lingual
e. Au suprafeţe concave în sens mezio-distal
Răspuns:BC

147. Caria de biberon prezintă următoarele caracteristici:

a. Interesează mai frecvent molarii doi temporari şi incisivii inferiori temporari
b. Se dezvoltă pe leziuni hipoplazice prezente în smalţ în momentul erupţiei dentare
c. Apare pe suprafeţele netede ale incisivilor superior cu menajarea marginilor incizale
d. Debutează sub forma unor pete alb-opace la nivelul smalţului
e. Apare la copii ale căror mame prezintă boli cronice
Răspuns:CD

148. Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se stabileşte pe baza următoarelor semne clinice:
a. Profil facial aplatizat
b. Etaj inferior proporţional cu etajul mijlociu al feței
c. Persistenţa pe arcadă a dintelui temporar
d. Pericoronarită
e. Apexul dintelui inclus este fuzionat cu corticala osoasă
Răspuns:CD

149. Simptomatologia gingivitei din carenţa vitaminei C cuprinde:

a. Degenerescenţa fibrelor de colagen
b. Migrări dentare prin resorbţii osoase profunde
c. Mobilitate prin edem
d. Halenă
e. Hiperplazie gingivală cu ulceraţii şi sângerări la cele mai mici atingeri
Răspuns: CDE
150. Intermediarii cu raport tangent liniar:
a. Sunt indicaţi în zona frontală
b. Sunt indicaţi când există creste edentate de lăţime medie
c. Sunt indicaţi în edentaţii delimitate de dinţi cu înălţime coronară mică
d. Nu sunt realizabili dacă spaţiul protetic este mic
e. Designul celor maxilari este asemănător cu al celor mandibulari
Răspuns:BD

151. Care din următoarele semne clinice şi radiologice caracterizează un granulom chistic?
a. Lipsa sângerării şi sensibilităţii la sondarea canalelor radiculare
b. La palpare în dreptul apexului se constată o consistenţă redusă cu os depresibil
c. Radiologic, lărgire uşoară a spaţiului periapical sub forma unei calote
d. În cazul puseelor de acutizare repetate, radiologic se poate vedea un halou de demineralizare
în jurul formaţiunii ehistiee
e. Uneori teste de vitalitate pozitive
Răspuns:ABD

152. În tratamentul bolii parodontale, soluţia de peroxiz de hidrogen 30% se utilizează:

a. Pentru efectul său antimicrobian, în special asupra germenilor anaerobi
b. Pentru efectul său cauterizant bine suportat de gingia hiperplaziată
c. În combinaţie cu detergenţi anionici iodofori
d. Pentru proprietatea sa de a elibera clor activ care, în combinaţie cu apa, eliberează oxigen
e. Pentru proprietatea sa de a elibera ioni de argint, în aplicaţii locale, strict lezionale
Răspuns:AB

153. Următoarele enunţuri referitoare la aspectele terapeutice în transpoziţia dentară completă

sunt corecte:
a. În transpoziţia completă canin-incisiv lateral, obiectivele terapeutice vor viza intervenţii
asupra caninului-şlefuiri modelante ale cuspidului caninului, în şedinţe succesive
b. În transpoziţia completă canin-incisiv lateral, este posibilă cosmetizarea prin adiţie a
incisivului lateral
c. În transpoziţia completă canin-premolar 1 se efectuează şlefuri selective în şedinţe repetate
ale cuspidului palatinal al premolarului, când acesta creează blocaje ocluzale
d. în transpoziţia completă canin-premolar I se recomandă şlefuiri selective ale molarului prim
permanent
e. în transpoziţia completă canin-premolar I se recomandă şlefuiri ale cuspidului vestibular al
premolarului II
Răspuns: ABC
154. Legătura ceramo-metalică:
a. Ipoteza legăturii mecanice prin microretenţii are cei mai mulţi adepţi
b. Legătura fizică are cei mai mulţi adepţi
c. Legătura chimică necesită oxidarea metalului prin tratament termic
d. Legătura fizică este bazată pe schimb de ioni şi "electroni şi atracţie între ioni
e. Legătura chimică este cea mai eficientă
Răspuns:CE
155. În cazul utilizării laserului în pulpotomia dinţilor temporari, se obţin următoarele efecte:
a. Durata de viaţă a dintelui temporar pe arcadă este crescută peste vârsta de înlocuire
b. Hemostază la nivelul camerei pulpare
c. Efect bactericid
d. Sigilarea canalelor radiculare
e. Creşterea cantităţii de colagen în ţesuturile de susţinere ale dintelui
Răspuns:BC
156. Factorii iatrogeni, care pot favoriza apariţia de leziuni gingivo-parodontale, sunt:
a. Onicofagia
b. Periajul dentar traumatic
c. Respiraţia orală şi deglutiţia infantilă
d. Acţiunea traumatică a matricei şi a penelor interdentare
e. Traumatismul dinţilor vecini unei zone de tratament chirurgical
Răspuns:DE
157. Reperele relaţiei centrice sunt:
a. Echilibrul tonic antigravific
b. Contracţie echilibrată a musculaturii manducatoare
c. Existenţa spaţiului Donders
d. Condilii poziţionaţi în cavitatea glenoidă anterior cu 0,2-1,7 mm
e. Dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
Răspuns: BE
158. Imaginea radiologică a sarcomului periostal prezintă:
a. Imagine în "baloane de săpun"
b. Bază mai radioopacă
c. Porţiune superficială mai radiotransparentă
d. Imagine de"pernă cu ace"
e. Imagine de radiotransparenţă difuză, neomogenă, prost delimitată
Răspuns: BC

159. Care din următoarele semne subiective şi obiective sunt întâlnite în pulpita cronică
deschisă ulceroasă?
a. Dureri care apar în timpul actului masticator
b. Dureri violente cu caracter pulsatil
c. Cavitate carioasă mare ocupată parţial de o formaţiune polipoasă
d. Cavitate carioasă care prezintă o deschidere a camerei pulpare prin care se observă pulpa de
culoare roşu închis
e. Palparea cu sonda a suprafeţei pulpare descoperite este extrem de dureroasă
Răspuns:AD

160. Factorii de risc implicaţi în apariţia tumorilor maligne maxilare primare endoosoase sunt:
Răspuns: INTREBARE EXCLUSA DIN TEMATICA

161. Linerii din eugenolat de zinc:

a. Au valoare crescută a modulului de elasticitate
b. Aderă de dentină
c. Inhibă polimerizarea răşinilor
d. Sunt contraindicaţi în coafajul direct
e. Sunt indicaţi sub obturaţiile de compozit
Răspuns:CD

162. Utilizarea prelungită a clorhexidinei poate fi urmată de unele efecte secundare precum:
a. Depunerea crescută de tartru subgingival
b. Coloraţii galben-maronii ale dinţilor, obturaţiilor fizionomice şi ale suprafeţei dorsale a limbii
c. Modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative
d. Decimentări ale lucrărilor protetice fixe
e. Reacţii alergice
Răspuns:BCE
163. Reincluzia totală a molarului II temporar se caracterizează prin:
a. Bombarea mucoasei alveolare la nivelul dintelui inclus
b. Ton vibrant la percuţia mucoasei alveolare
c. Reducerea spaţiului pe arcadă prin înclinarea dinţilor vecini
d. Prezenţa premolarului doi subiacent dezvoltat corespunzător vârstei
e. Absenţa premolarului doi
Răspuns: CD

164. În gingivita cronică, sunt prezente următoarele semne clinice obiective

a. Modificări ale aspectului suprafeţei gingivale
b. Tumefacţie, mărirea de volum a papilelor gingival şi a marginii gingivale libere
c. Senzaţia de usturime
d. Uşor prurit gingival
e. Discrete dureri, suportabile, la periaj şi în timpul masticaţiei
Răspuns: AB

165. Printre complicaţiile flegmonului hemifacial se pot număra:

a. Supuraţii pleuropulmonare
b. Limfadenite locoregionale
c. Abcesul limbii
d. Abcesul orbitei
e. Supuraţii hepato-renale
Răspuns:AE

166. Faza secundară de tratament al bolii parodontale cuprinde:

a. Tratamentul complicaţiilor acute
b. Proceduri chirurgicale
c. Tratament ortodontic
d. Instruirea pacienţilor privind igiena orală .
e. Desfiinţarea microulceraţiilor din pungile parodontale false
Răspuns:BC

167. Care din următoarele enunţuri sunt adevărate în cazul semnului lui Quintero:
a. Este un semn patognomonic în meziodensul inclus
b. Este un semn patognomonic în incluzia caninului superior
c. Se traduce prin mezio-înclinaţia coroanei jncisivului lateral superior
d. Se traduce prin poziţia vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
e. Se traduce prin rotaţia mezio-vestibulară a coroanei incisivului lateral superior
Răspuns:BDE

168. Diagnosticul diferenţial al ranulei suprahioidiene se face cu:

a. Abcesul de lojă submandibulară
b. Adenita submentonieră
c. Flegmonul hemifacial
d. Abcesul limbii
e. Abcesul submentonier
Răspuns:ABE
 169. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSPADDEN) se caracterizează prin:
a. Facilitează depăşirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunzător
b. Este indicată pentru obturarea canalelor înguste şi curbe
c. Conul principal trebuie să se blocheze în canal la 2,5 mm dc constricţia apicală
d. Compactorul ales trebuie să fie de acelaşi calibru ca şi acul Kerr cel mai gros care a lărgit
canalul până la 1-1,5 mm de reperul apical stabilit
e. Retragerea compactorului din canal se face după a fost oprit din rotaţie
Răspuns:AD

170. Croşetul continuu:

a. Este utilizat ca element antibasculant
b. Prezintă stabilitate redusă
c. Se plasează pe faţa orală a dinţilor frontali infracingular
d. Este un foarte bun element de sprijin
e. Poate fi situat supraecuatorial la nivelul dinţilor laterali
Răspuns: ADE

171. Avantajele utilizării glutaraldehidei faţă de formocrezol în pulpotomia la dinţii temporari

sunt:
a. Contribuie la menţinerea mai îndelungată a dinţilor temporari pe arcadă
b. Este mai puţin activă din punct de vedere chimic
c. Determină mai puţine leziuni apicale şi necroză
d. Stimulează apariţia ţesutului de granulaţie periapical
e. Determină mai puţină calcifiere pulpară
Răspuns:CE

172. Semnele clinice orale ale fracturilor de maxilar cuprind:

a. Echimoze ale fibromucoasei orale
b. Edem al vestibulului bucal
c. Ocluzie încrucişată
d. Fracturi coronare dentare
e. Plăgi ale fibromucoasei orale
Răspuns:ADE

173. Adenomul pleomorf al glandei submandibulare trebuie deosebit de:

a. Chistul branhial
b. Chistul sebaceu
c. Abcesul de lojă submandibulară
d. Adenopatie submandibulară
e. Litiaza submandibulară în faza pseudotumorală
Răspuns: DE
174. Următoarele enunţuri referitoare la aspectele clinice în transpoziţia dentară completă sunt
adevărate:
a. Transpoziţia completă presupune inversarea totală a doi dinţi vecini şi alinierea acestora în
curbura normală a arcadei
b. Când inversiunea este între canin şi primul premolar, pot apare tulburări ocluzale generate
de cuspidul palatinal al premolarului prezent pe locul caninului
c. In cazul transpoziţiei premolar-molar, principalele tulburări sunt de natură fizionomică
d. Se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi unul în dreptul celuilalt, linia arcadei
trecând printre ei
e. În cazul transpoziţiei canin-incisiv lateral, tulburările sunt de natură fizionomică
Răspuns: ABE
175. Primul molar temporar superior:
a. Seamănă în oarecare măsură atât cu un molar, cât şi cu un premolar
b. Suprafaţa ocluzală prezintă, de obicei, patru sau cinci cuspizi
c. Cuspizii sunt inegali ca dimensiune
d. Suprafaţa ocluzală prezintă un număr variabil de cuspizi, de obicei, trei (doi vestibulari şi unul
palatinal) sau patru
e. Cuspizii sunt de dimensiuni egale
Răspuns:ACD
176. Interpoziţia cu succiune intensă a degetelor:
a. Determină contracţii puternice ale musculaturii labiale a muşchiului moţului bărbiei
b. Determină o scădere pronunţată a presiunii intraorale
c. Examenul facial, în momentul practicării în această modalitate a obiceiului vicios, este
elocvent
d. Şanţurile faciale nu sunt modificate în momentul acţiunii
e. Determină contracţii ale muşchilor temporali
Răspuns:ABC

177. Papilomul oral trebuie diferenţiat de:

a. Leucoplazia pătată
b. Fibromul mucoasei orale
c. Granulomul piogen
d. Adenomul pleomorf al glandelor salivare mici
e. Cilindromul glandelor salivare mici
Răspuns:BC

178. Contraindicaţii ale tratamentului necrozei şi gangrenei pulpare:

a. Dinţi a căror coroană a fost reconstituită prin obturaţii
b. Rădăcini cu curbură ce poate fi depăşită
c. Dinţi cu mobilitate de gradul I
d. Dinţi cu rădăcini în baionetă
e. Dinţii cu căi false interradiculare
Răspuns: DE

179. Traiectul liniei de fractură a maxilarului la tipul LeFort 1 trece prin:

a. Apertura piriformă
b. Osul lacrimal
c. Fosa canină
d. Vomer
e. Creasta zigomato-alveolară
Răspuns:ACE

180. Memoria oeluzală Lejoyeaux:

a. Este o metodă antropometrică de determinare a DVO
b. Este o metodă simplă de determinare a relaţiei centrice
c. Verifică relaţia centrică obţinută prin stimularea vechilor reflexe parodonto-musculare de
poziţionare centrică
d. Utilizează trei platouri acoperite cu ceară de inlay
e. Utilizează două ace înscriitoare
Răspuns:DE
181. Caracterele morfologice de grup ale incisivilor temporari sunt:
a. Marginea incizală netedă, fară lobi de creştere O
b. Prezenţa unei depresiuni cervicale pe faţa vestibulară şi orală
c. Existenţa unui cingulum pe faţa orală
d. Camera pulpară în formă de evantai, când este privită dinspre vestibular cu pulpa foarte
apropiată de suprafaţă
e. Existenţa de cele mai multe ori a unui canal radicular îngust
Răspuns:ACD

182. Detartrajul cu ultrasunete este indicat în următoarele situaţii:

a. îndepărtarea tartrului din pungile parodontale de 5 mm sau mai mari
b. îndepărtarea petelor colorate de pe suprafaţa smalţului
c. în cursul intervenţiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival
d. La pacienţi cu reflexe de vomă exagerate
e. în gingivostomatita ulcero-necrotică
Răspuns:BCE

183. Care din următoarea simptomatologie clinică este întâlnită în pulpita acută seroasă totală:
a. Durere de intensitate moderată
b. Durere exacerbată la cald
c. Durere exacerbată la rece
d. Reacţie dureroasă la percuţia în ax
e. Durere iradiantă
Răspuns:CDE

184. Pragul proximal asimetric:

a. Este indicat la dinţii cu volum mic
b. Se poate realiza numai pentru coroanele metalo- acrilice
c. Este indicat la premolari
d. Se realizează din motive fizionomice
e. Este indicat când ceramica acoperă în întregime metalul
Răspuns:CD

185. Edemul după odontectomia molarului 3 inferior:

a. Atinge maximum la 24 de ore de la intervenţie
b. Atinge maximum la 48-72 de ore de la intervenţie
c. Scade din a treia zi de la intervenţie
d. Scade din a patra zi de la intervenţie
e. Prişniţul rece este indicat în primele 2 zile postextracţional
Răspuns: BD

186. În cadrul permeabilizării şi evidării conţinutului canalelor în gangrenă:

a. Se foloseşte acid sulfuric 50%
b. Se foloseşte soluţia de EDTA
c. Evidarea conţinutului se face cu instrumente Haedstrom
d. Soluţia de acid clorhidric 20-30% se lasă în canal 24 de ore
e. Concomitent cu evidarea conţinutului se fac spălături cu soluţii antiseptice
Răspuns:BE
187. Chistul folicular trebuie diferenţiat de:
a. Tumora odontogenă adenomatoidă
b. Chistul de erupţie
c. Chistul rezidual
d. Ameloblastom
e. Keratochistul odontogen primordial
Răspuns:AD

188. Prezenţa amigdalelor hipertrofice ce împiedică funcția respiratorie a copilului poate

determina:
a. Glosoptoză cu deglutiţie infantilă
b. Deplasarea spre înainte a mandibulei
c. Deplasarea spre distal a mandibulei
d. Deplasarea spre înainte a maxilarului
e. Deplasarea spre înapoi a maxilarului
Răspuns:BC

189. Condensarea laterală la rece a gutapercii:

a. Asigură o sigilare inferioară obturaţiilor prin cimentarea unui singur con
b. Conul de gutapercă principal se alege cu două numere mai mare decât cel mai gros
instrument folosit pe toată lungimea de lucru
c. Urmăreşte umplerea spaţiului endodontic cu gutapercă injectată
d. Conurile accesorii pot fi extra fine, fine şi medii
e. Mânerul spreaderelor poate fi asemănător sondelor endodontice sau acelor Kerr
Răspuns:DE

190. Croşetul Ney combinat 1-2:

a. Prezintă o excelentă încercuire
b. Este indicat pe molari conici
c. Prezintă o retenţie bună
d. Prezintă o încercuire slabă
e. Are o reciprocitate satisfăcătoare
Răspuns:BCE

191. În cazul probei şi adaptării inlay-urilor:

a. Diferenţele mici marginale reclamă refacerea piesei protetice
b. Diferenţele mici marginale se pot perfecta prin burnisare
c. Diferenţele mici marginale se vor elimina după cimentare prin burnisare
d. Lustruirea se va face întodeauna de către tehnician
e. Lustruirea se va face în cavitatea orală cu filţuri mici
Răspuns: BE

192. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase, trebuie întrunite
mai multe condiţii, printre care:
a. Intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios
b. Durata fiecărei "şedinţe", cât şi anii de exercitare a obiceiului vicios
c. Frecvenţa
d. Morfologia dentară
e. Tipologia articulară
Răspuns: ABC
193. Croşetul equi-poise:
a. Este indicat în edentaţiile terminale
b. Este indicat în edentaţiile frontale
c. Prezintă un pinten liber
d. Prezintă un braţ elastic recurbat
e. Este indicat pe molarii izolaţi
Răspuns: BC

194. Intermediarii situaţi intramucos:

a. Poartă denumirea de "corp de punte igienic modificat
b. Necesită realizarea unei concavităţi la nivelul crestei edentate
c. Se adaptează bine la nivelul crestelor late
d. Indicaţiile lor sunt limitate la zone cu vizibilitate redusă
e. Mai sunt cunoscuţi sub denumirea de "corpuri de punte conice
Răspuns:BC

195. La nivelul ATM zona bilaminară:

a. Are un strat inferior elastic
b. Este formată din ţesut conjunctiv vascularizat
c. Este locul de inserţie a muşchiului pterigoidian lateral
d. Leagă meniscul de peretele posterior al capsulei articulare
e. Are în componenţă un strat colagenic
Răspuns:BDE

196. Incongruenţa dento-alveolară cu spaţiere, ca factor favorizant în producerea

parodontopatiilor marginale cronice, este urmată de fenomene adaptative precum:
a. Conformarea unor papile interdentare laminate
b. Aplatizarea papilelor interdentare
c. Fibrozarea corionului gingival
d. Hiperkeratinizarea epiteliului
e. Lipsa stopurilor ocluzale stabile în zona frontală
Răspuns:BCD

197. Anchiloza ATM intracapsulară bilaterală este caracţerizată prin:

a. Este congenitală
b. Bărbie mult retrudată
c. Menton proeminent
d. Hipotrofie maseterină
e. Hipotonia musculaturii suprahioidiene
Răspuns:BD

198. Metodele antropometrice de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior:

a. Utilizează teste fonetice ce conţin fonema "esse"
b. Se cer completate totdeauna prin metode funcţionale
c. Utilizează radiografii cefalometrice realizate în perioada dentată
d. Utilizează metoda înscrierii grafice
e. Metoda Landa este o metodă fără repere postextracţionale
Răspuns:BCE
199. Optimizarea sprijinului direct al protezelor parţiale scheletate se realizează prin:
a. Plasarea unui croşet de cealaltă parte a axei suport faţă de şeaua distală
b. Utilizarea pintenilor ocluzali meziali
c. Utilizarea pintenilor ocluzali distali
d. Extensia totală a bazei protezei
e. Utilizarea unui conector tip bară transversală posterioară
Răspuns:BD

200. După TEN CATE, prin mineralizarea parţială declanşată aproape imediat după secreţia
matricei organice, compoziţia smalţului (matricea smalţului) va consta iniţial din:
a. Apă (65%)
b. Material organic-proteine (15%)
c. Material anorganic-hidroxiapatită (20%)
d. Material organic-proteine (20%)
e. Hidroxiapatită (65%)
Răspuns: AD

MULT SUCCES!