1.

*Cuspizii de ghidaj se mai numesc:

a. de suport
b. primari
c. nefunctionali
d. pasivi
e. activi

2. Aparatul discal este format din:

a. capsula
b. lama tendinoasa prediscala
c. zona bilaminara retrodiscala
d. ligamente
e. ramuri din maxilara interna

3. *In contactele de tip cuspid- creasta marginala CLS I Angle cuspidul MV al M1

mandibular face contact in:
a. creasta marginala distala a PM2 si meziala a M1
b. foseta meziala a PM1
c. foseta centrala a M2
d. foseta meziala a M2
e. creasta marginala meziala a PM1

4. In ocluzia de tip III (Dawson)

a. este necesara terapie pentru a ajunge in tipul II sau IIA
b. este necesara stabilirea corecta a relatiilor ATM
c. este necesara clasificarea problemelor intracapsulare
d. ATM nu poate accepta testul de incarcare ocluzala
e. tratamentul are potential mare de succes

5. In stadiul IV Piper al deranjamentelor intracapsulare:

a. testul de incarcare ocluzala poate fi pozitiv
b. examenul imagistic prezinta ingustarea spatiului articular
c. examenul imagistic este normal
d. tratamentul este o gutiera permisiva completa
e. nu doare musculatura niciodata
6. Gutierele de bruxism au urmatoarele avantaje:
a. modifica pozitia de RC
b. scad hipermobilitatea dentara
c. reduc tendinta de a bruxa
d. pot fi utilizate si in albirea dintilor
e. reduc uzura dentara

7. *Clasificarea ocluziei dupa Dawson, tipul 1:

a. nu tine cont de pozitia ATM
b. condilii se deplaseaza din RC pentru a ajunge in IM
c. RC este in armonie cu IM
d. IM este in armonie cu RC adaptata
e. RC nu poate fi verificabila

8. *Aspectele patologice care constituie SDR Molarului de 6 ani sunt:

a. Inchiderea tremelor
b. reincluzia molarului de 6 ani
c. odontectomia M3 maxilar
d. inclinarea spontana a curbei Spee
e. mezioversiunea M2 si M3 mandibulari

9. Spatiul de inocluzie fiziologica:

a. este variabila de la individ la individ
b. variaza la acelasi subiect pe parcursul zilei
c. este de 2-4 mm la nivel premolar
d. determina o alta inaltime a etajului mijlociu al fetei
e. determina o alta inaltime a etajului inferior al fetei

10. Actiunea pterigoidianului medial:

a. contractia unilaterala determina deplasarea mandibulei superior si anterior
b. contractia unilaterala determina o miscare de partea opusa contractiei
c. contractia bilaterala determina o miscare spre superior, anterior si medial
d. se aseamana cu cea a maseterului
e. este asemanatoare cu a temporalului
11. Rezonanta magnetica nucleara:
a. nu supune la radiatii
b. este standardul de aur in imagistica ATM
c. este o metoda imagistica neinvaziva
d. nu ne ajuta sa vizualizam polul medial al condilului
e. nu ne ajuta sa vizualizam forma discului

12. Ligamentele care intra in alcatuirea ATM:

a. cele articulare sunt pseudoligamentele
b. cele extraarticulare intaresc fata mediala si laterala a capsulei
c. pot fi articulare si extraarticulare
d. cele articulare intaresc fata mediala si laterala a capsulei
e. cele articulare sunt de natura colagenica

13. Pentru inregistrarea miscarilor de lateralitate necesare programarii

articulatorului:
a. se foloseste ceara in forma de potcoava
b. ceara trebuie sa aiba grosime mai mare pe partea lucratoare
c. materialul de electie este ceara
d. se foloseste ceara sub forma de semiparabola
e. se foloseste ceara de forma semieliptica

14. Eficienta masticatorie:

a. este legata de suprafata de contact dintre dintii celor 2 arcade
b. este asociata cu nr de dinti prezenti pe o arcada
c. este maxima la edentatul total
d. reprezinta capacitatea de fragmentare a alimentelor
e. este independenta de elementele morfofunctionale ale ADM

15. Conform scolii Romanesti o ocluzie functionala:

a. stopuri ocluzale instabile in RC si IM
b. determina dezocluzia dintilor cuspidati in propulsie
c. trebuie sa indeplineasca 5 criterii
d. nu are interferente pe partea lucratoare in lateralitate
e. are interferente pe partea lucratoare in lateralitate
16. Condilii mandibulari:
a. prezinta o creasta transversala
b. prezinta un versant posterior convex
c. au versantul posterior articular
d. au versantul anterior articular
e. prezinta un versant anterior aplatizat

17. Bruxismul:
a. poate fi centric si excentric
b. poate determina trauma ocluzala
c. este numai nocturn
d. nu determina aparitia uzurii dentare
e. nu determina dureri musculare

18. In cadrul fenomenului Thielemann:

a. dintele afectat migreaza vestibular
b. dintele afectat este un PM maxilar
c. fenomenele negative apar la IL maxilar
d. fenomenele negative apar la IC maxilar
e. dintele afectat prezinta neaparat o lucrare protetica

19. Muschii ridicatori ai mandibulei sunt:

a. m. pterigoidian lateral (extern)
b. m. maseter
c. m. pterigoidian medial (intern)
d. m. digastric
e. m. milohioidian

20. *Cuspidul vestibular al PM1 inferior in cls I Angle, face contact:

a. creasta marginala meziala a PM1 maxilar
b. foseta distala a PM1 maxilar
c. foseta meziala a PM1 maxilar ??
d. foseta distala a PM1 mandibular
e. foseta meziala a PM1 mandibular
21. Intercuspidarea maxima:
a. cea mai frecventa pozitie cranio-mandibulara cu contact dento-dentar
b. se obtine prin metoda unimanuala
c. contacte dentare multiple, simetrice, stabile, uniform distribuite pe arcada
d. pozitie de forta
e. pozitie diagnostica

22. Care sunt determinantii ocluziei?

a. posterior-ATM
b. posterior-retromandibular
c. anterior-labial
d. anterior-dentar
e. mijlociu-mandibular

23. Palparea muschiului maseter endooral se face la nivelul:

a. fasciculului superficial
b. marginii inferioare a ramului ascendent al mandibulei si a varfului apofizei
coronoide
c. arcului zigomatic
d. santului vestibular superior sub arcada zigomatica pentru insertia superioara
e. santului vestibular inferior pentru insertia inferioara

24. Elementele de relief pozitiv sunt:

a. cuspizii
b. fose
c. creste
d. cingulum
e. fisuri

25. Cuspizii de sprijin sunt reprezentati de catre:

a. cuspizii orali ai PM si M inf.
b. cuspizii vestibulari ai PM si M inf.
c. cuspizii orali ai PM si M sup.
d. cuspizii vestibulari ai PM si M sup.
e. cuspizii vestibulari si orali ai molarilor sup.
26. Manipularea functionala a muschiului pterigoidian lateral, fasc, inferior:
a. nu se realizeaza niciodata
b. este dureroasa intotdeauna
c. se face numai la pacientii peste 60 de ani
d. medicul creaza o forta de rezistenta
e. pacientul face o propulsie

27. Care sunt modulele (schemele) de articulare functionale

a. cuspid-creasta marginala
b. cuspid-cuspid
c. cuspid-fosa
d. fosa-fosa
e. creasta marginala-creasta marginala

28. Relatia centrica:

a. pozitia cea mai inalta si nefortata a condililor in cavitatea glenoida
b. este numita pozitie ligamentara
c. nu poate fi determinata la pacientii edentati
d. pozitie constanta pe toata durata vietii
e. necesita sisteme complexe pentru a fi inregistrata

29. *Stopurile ocluzale de gradul III sunt:

a. marginea libera a dintilor frontali mandibulari
b. marginea libera a dintilor frontali mandibulari
c. cuspizii vestibulari ai molarilor si premolarilor maxilari
d. cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor mandibulari
e. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

30. Palparea muschiului milohioidian:

a. se face cu indexul la nivelul planseului
b. se face cu patru degete exooral
c. se face cu degetele pe bazilara
d. se face cu policele pe hioid
e. se palpeaza si glanda sublinguala
31. Programarea pantei condiliene:
a. se realizeaza pe articulatorul semiadaptabil
b. necesita inregistrarea miscarii de propulsie
c. utilizeaza planul lui Camper
d. corespunde unghiului Bennett
e. se realizeaza pe pacient

32. In miscarea de lateralitate, tipurile de ghidaje posibile sunt:

a. ghidaj antero-lateral
b. ghidaj canin
c. ghidaj anterior
d. ghidaj posterior
e. ghidaj de grup lateral

33. Incercuiti variantele corecte referitoare la ghidajul anterior:

a. sa fie asigurat de min. 2 perechi de incisivi antagonisti situati de o parte si de
alta a liniei mediene
b. sa fie asigurat de canini si min. o pereche de incisivi antagonisti
c. la nivelul dintilor laterali se produce dezocluzia tuturor dintilor neimplicati in
ghidaj
d. la nivelul dintilor laterali se produce dezocluzia ultimilor molari
e. analiza miscarilor se face din RC pana in IM

34. Fenomenul Thielemann la mandibula:

a. dintele cauzal este un molar
b. se produce un contact prematur pe partea nelucratoare
c. intereseaza un incisiv lateral de aceeasi parte
d. intereseaza un incisiv lateral de parte opusa
e. determina migrare verticala

35. *Semnele caracteristice pentru supradimensionarea DVO sunt:

a. diminuarea rosului de buza
b. aspect facial imbatranit
c. buzele se ating fara dificultate
d. aspect facial crispat
e. menton proeminent
36. Incercuiti variantele corecte referitoare la articulatoare:
a. necesita utilizarea arcului facial de transfer
b. montarea in articulator presupune mai intai montarea modelului mandibular
c. sunt dispozitive mecanice construite pt a stimula raportul dintre arcadele
dentare maxilare si mandibulare, in RC si in miscarile de propulsie si lateralitate
d. nu mai necesita inregistrarea relatiilor intermaxilare intraoral
e. in practica stomatologica se folosesc mai ales articulatoarele semiadaptabile

37. DVO:
a. un DVO micsorat, modifica faciesul pacientului, da un aspect imbatranit
b. reprezinta distanta totala dintre subnazion si gnation, cand arcadele dentare nu
sunt in contact
c. are o valoare mai mare decat DVR
d. are o valoare mai mica decat DVR
e. cresterea sau scaderea DVO nu afecteaza fonatia
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

38. Rezonanța magnetică nucleară:

a. Nu poate vizualiza direcția de deplasare a discului;
b. Detectează modificări în spațiul medular;
c. Este o sursă de iradiere pentru pacient;
d. Oferă informații despre poziția discului ;
e. Oferă informații despre forma discului

*39. Pentru înregistrarea miscărilor de lat necesare programării articulatorului :

a. Se folosește ceară de formă sferică ;
b. Se folosește ceară sub formă de semiparabolă ;
c. Se folosește ceară în formă de potcoavă ;
d. Materialul de elecție este ceara ;
e. Ceara trebuie să aibă grosime mai mare pe partea lucrătoare.

40. Cele 6 principii ale ocluziei fiziologice enunțate de KORBER :

a. factorul TIMP ;
b. factorul FORMĂ;
c. factorul ÎNCĂRCARE;
d. factorul ORTODONTIC;
e. factorul PROTETIC.
41. * Care din următoarele contacte sunt funcționale:
a. vârf cusp- vârf cusp;
b.contactul în suprafață;
c. vârf cuspid- versant fosă;
d. versant cusp- versant fosă;
e. contact tripodic.

42. ATM :
a. prezintă un etaj suprameniscal;
b. este o articulație ginglimo artroidală ;
c. nu permite translație;
d. permite miscări de rotație;
e. elementele de diatroză lipsesc.

43. Condilii mand :

a. au versant posterior articular ;
b. prezintă o creastă transversală ;
c. au versant ant articular ;
d. prezintă un versant post convex ;
e. prezintă un versant ant aplatizat.

44. Capsula articulară :

a. este avasculară ;
b. aderă intim în jurul discului ;
c. este inervată si vascularizată ;
d. este tapetată de sinovială ;
e. este ca un manson fibros.

45. La articulatorul semiadaptabil :

a. pantele condiliene nu sunt adaptabile ;
b. forma pantelor condiliene nu este adaptabila ;
c. forma pantelor condiliene este adaptabila ;
d. distanta intercondiliană nu poate fi adaptata niciodată ;
e. pantele condiliene sunt adaptabile.
46. Fiecare articulator semiadaptabil are un sistem de reglare ce necesita :
a. inregistrarea unghiului Bennet ipsilateral ;
b. inregistrarea pantei condiliene ;
c.inregistrarea miscării de lateralitate ;
d. inregistrarea miscării de propulsie ;
e. inregistrarea miscării Bennet contralaterale.
( corect : inregistrarea unghiului Bennet contralateral si a miscarii Bennet
ipsilaterale)

47. Contactele dentare patogene pot sa cauzeze :

a. migrari verticale ;
b. neodentinogeneza ;
c. transmiterea fortelor in jurul axului lung al dintelui ;
d. apoziție osoasă;
e. abrazii patologice.

48. Contactul dentar versant cusp- versant fosă:

a. nu se numește tripodic ;
b. se realizează foarte ușor ;
c. permite realizarea freedom in centric;
d. se corectează greu la nivelul lucrarilor protetice;
e. este cel mai funcțional.

*49. După clasificarea lui Piper stadiul IV de afectare intracapsulară este :

a. blocaj de pol medial ;
b. clacmente intermitente ;
c. clacment de pol medial ;
d. blocaj de pol lateral ;
e. clacment de pol lateral.

50. Gutierele permisive :

a. pot fi realizate numai la mandibulă ;
b. au suprafată ocluzală plană ;
c. permit ghidarea mand in pozitia corectă ;
d. nu au contact cu antagoniștii;
e. au suprafața ocluzală cu indentații.
51. Mediile de marcare :
a. suportul poate fi hârtia ;
b. este important să fie flexibile ; ?
c. ajuta transferul RC in laborator ;
d. sunt alcătuite dintr-un suport rigid;
e. evidențiază contactele interdentare.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
52. Lateralitatea mand cu contacte dento- dentare : ??
a. centrul ei este centrul condilului pivotant ;
b. este o miscare de translatie ; ?/
c. centrul ei este centrul condilului de balans ;
d. centrul ei este centrul condilului orbitant ;
e. este o miscare de rotație.

53. Mișcările mandibulei sunt :

a.mișcări automatizate ;
b. bazate pe reflexe dobândite ;
c. mișcări perfecționate odontogenetic ;
d. mișcări neautomate;
e. mișcări perfecționate filogenetic.

54. În ocluzia tip III Dawson:

a. tratamentul are potențial mare de succes;
b. este necesară stabilirea corectă a relațiilor ATM;
c. ATM nu poate accepta testul de încărcare ocluzală ;
d. este necesară terapie pentru a ajunge în tipul II sau IIA ;
e. este necesară clasificarea problemelor intracapsulare.

*55. Pentru înregistrarea mișcărilor de lateralitate necesare programării

articulatorului:
a. ceara trebuie să aibă grosime mai mare pe partea lucrătoare;
b. se folosește ceară sub formă semiparabolă ;
c. se folosește ceară de formă sferică ;
d. se folosește ceară sub formă de potcoavă ;
e. materialul de elecție este ceara.
56. Aparatul discal este format din :
a. zona bilaminară retrodiscală ;
b. ramuri din maxilara internă ;
c. capsula ;
d. lama tendinoasă prediscală ;
e. ligamente

57. Fascicului mijlociu al maseterului :

a. este lung și oblic în jos și înapoi ;
b. se termină pe fața laterală a ramului ascendent ;
c. mobilizaeză mand în sus și înapoi;
d. se inseră pe toată întinderea arcadei zigomatice ;
e. este gros și orizontal.

58. Rezonanța magnetică nucleară :

a. nu ne ajută să vizualizăm polul medial al condilului ;
b. nu ne ajută să vizualizăm forma discului ;
c. este standardul de aur în imagistica ATM ;
d. nu supune pacienții la radiații ;
e. este o metodă imagistică neinvazivă.

59. În cadrul fen Thielemann :

a. dintele afectat este un PM max;
b. fenomenele negative apar la IL max ;
c. dintele afectat prezintă neapărat o lucrare protetică ;
d. fenomenele negative apar la IC max ;
e. dintele afectat migrează vestibular.

60. * În contactele tip cuspid fosă CLS I Angle, cuspidul vestibular al PM 1

mandibular face contact în :
a. foseta centrală a M2;
b. foseta mezială a M2 ;
c. creasta marginală mezială a M1;
d. foseta centrală a M1;
e. foseta mezială a PM1.
61. Trauma ocluzală secundară :
a. este consecința unei forțe ce acționează intermitent ;
b. este consecința unei traumatizări a parodonțiului ;
c. are loc asupra unui dinte slabit ;
d. este consecința unei forțe care acționează în axul lung al dintelui;
e. este o forță ocluzală asupra unui parodonțiu sănătos.

62. Acțiunea pterigoidianului medial:

a.se aseamănă cu cea a maseterului;
b. contracția unilaterală determină deplasarea mandibulei superior si anterior;
c. este asemănătoare cu cea a temporalului;
d. contracția bilaterală determină o mișcare spre superior, anterior și medial;
e. contracția unilaterală detrmină o mișcare de partea opusă contracției.

63. În clasificarea Piper stadiul II diagnosticul este susținut de :

a. Rx spațiu absent deasupra și în spatele condilului ;
b. limitarea deschiderii gurii ;
c. prezenta durerii musculare ;
d. testul de încărcare ocluzală pozitiv ;
e. crepitații infime la translație pe Eco Doppler.

64. Mușchiul temporal :

a. contracția unilaterală determină retropulsia condilului ipsilateral ;
b. fasciculul posterior deplasează mandibula în sus ;
c. fasciculul anterior deplasează mandibula înapoi ;
d. poate realiza fenomenul de suprasuficiență ;
e. contracția în anasamblu deplasează mandibula în sus și înapoi.

*65. Ghidajul anterior funcțional :

a. mișcarea analizată este propulsia maximă;
b.toate răspunsurile sunt corecte ;
c. trebuie să fie asigurat de minim 2 perechi de dinți frontali antagoniști situați de
o parte și de alta a liniei mediene;
d. mișcarea se realizează prin alunecarea marginilor incizale ale incisivilor inf pe
fețele palatinale ale dinților frontali maxilari ;
e. la nivelul dinților posteriori trebuie să se producă dezocluzia imediată din
primul moment al propulsiei.
66. Intercuspidarea maximă :
a. cea mai frecventă poziție funcțională cranio-mandibulară cu contact dento-
dentar ;
b. se obține prin metoda unimanuală ;
c. contacte dentare multiple, simetrice, stabile, uniform distribuite pe arcadă ;
d. poziție de forță ;
e. poziție diagnostică.

67. Mușchiul sternocleidomastoidian :

a. se palpează pe fața externă a procesului mastoid ;
b. se palpează prin pensare pe toată lungimea ;
c. se palpează prin mișcări circulare ; ? ( inserția pe claviculă)
d. se palpează endooral ;
e. se palpează la nivelul procesului coronoid.

68. Încercuiți variantele corecte cu privire la articulatoare :

a. nu mai necesită înregistrarea reațiilor intermaxilare intraoral ;
b. montarea în articulator presupune mai întâi montarea modelului mandibular;
c. sunt dispozitive mecanice construite pentru a simula raportul dintre arcadele
dentare maxilare și mandibulare în RC și în mișcările de propulie și lateralitate.
d. necesită utilizarea arcului facial de transfer;
e. în practica stomatologică se folosesc mai ales articulatoare semiadaptabile.

69. Metode de determinare a DVO:

a. teste fonetice;
b. teste funcționale;
c. cefalometrie; ??/
d. metode antropometrice;
e. măsurarea distanței dintre joncțiunea amelo- cementară (JAC)

70. Ce afirmații sunt adevărate în legătură cu treapta sagitală?

a. valorile considerate normale sunt de 1 până la 2 mm;
b. sonda se plasează vertical pe fața vestibulară a incisivilor ;
c. se măsoară cu ajutorul sondei parodontale gradată la 1mm
d. se măsoară atât între 1.1 și 4.1 cât și între 2.1 și 3.1 ;
e. se măsoară atât între 1.2 și 4.2, cât și între 2.2 și 3.2 ???
71. încercuiți variantele corecte :
a. condil orbitant= condil de pe partea nelucrătoare ;
b. partea lucrătoare= partea opusă mișcării ;
c. contact prematur= obstacol care împiedică realizarea poziției fiziologice a
mandibulei ;
d. interferență= obstacol care împiedică realizarea poziției fiziologice a mandibulei
(IM sau RC); ??/
e. partea lucrătoare= partea spre care se face mișcarea.

*72. DVR se caracterizează prin:

a. poziția de IM;
b. contacte dento-dentare multiple ;
c. forta masticatorie este maximă ;
d. absenta contactelor dento-dentare ;
e. spațiul de inocluzie fiziologică de 1 mm

----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1.Cele 6 principii ale ocluziei fiziologice enunțate de KORBER sunt:
-Factorul încărcare
-Factorul formă
-Factorul timp
-Factorul protecție
-Factorul continuitate
-Factorul număr

* 2.În contactele de tip cuspid fosă CLS I Angle, cuspidul vestibular al PM 1

nandibular face contact în:
-Foseta mezială a PM 1

* 3.După clasificarea lui Piper stadiul IV de afectare intercapsulară este:

-Clacmente de pol medial

4.Capsula articulară:
-Este ca și un manșon fibros
-Aderă intim în jurul discului
-Este tapetată de sinovială
-Este înervată și vascularizată

5.Rezonanța magnetică nucleară:

-Oferă informații despre poziția discului
-Oferă informații despre forma discului
-Detectează modificări din spațiul medular ATM

6.În tipul I de ocluzie după Dawson:

-Nu necesită tratament pentru disfuncție
-Nu este necesar utilizarea unei gutiere

7.Gutierele permisive:
-Permit ghidarea mandibulei în poziția corectă fără interferențe
-Au contact cu antagoniști
-Gutiera poate fi realizată atât la maxilar cât și la mandibulă atâta timp cât oferă
libertate
mandibulei
8.Conform școlii Românești o ocluzie funcțională:
-Trebuie să îndeplinească 5 criterii
-Stopuri ocluzale stabile, multiple și simultane în RC și IM
-Nu are interferențe pe partea lucrătoare în lateralitate indiferent de ghidaj
-Ghidaj anterior armonizat cu mișcările funcționale ale mandibulei și posibilitățile
articulației temporo-mandibulare
-Determină dezocluzia tuturor dinților cuspidați în propulsie
-Determină dezocluzia dinților cuspidați de pe partea nelucrătoare când
mandibula face mișcarea de lateralitate

*9.Cuspizii de ghidaj se mai numesc:

-Secundari/pasivi

*10.Cuspizii de sprijin se mai numesc:

-Principali/suport/activi

11.În ocluzia de tip III (Dawson):

-Este necesară terapie pentru a ajunge în tipul I sau IA
-Este necesară clasificarea problemelor intracapsulare (după Piper)
-Tratamentul are potențial mare de succes
-Este necesară stabilirea corectă a relațiilor ATM
-ATM nu poate accepta testul de încărcare ocluzală fără discomfort

*12.Clasificarea ocluziei după Dawson, tipul 1:

-RC este în armonie cu IM
13.Eficienta masticatorie:
-Reprezinta capacitatea de fragmentarea a alimentelor
-Este legata de mai multe elemente morfofunctionale ale A.D.M.
-Este legata de suprafata totala de contact dento dentar intre cele doua arcade

14.Aspectele patologice care constituie SDR Molarului de 6 ani sunt:

-Mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari (molarul de 12 ani si molarul de
minte)
-Aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor
frontali maxilari
-Linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
-Migrarea verticala a antagonistilor

15.Spatiul de inocluzie fiziologica:

-Este de 2-4mm la nivelul incisiviilor
-Determina o alta inaltime a etejului inferior al fetei
-Este variabila de la individ la individ
-Variaza la acelasi subiect pe parcursul zilei

16.Trauma ocluzala secundara:

-Este consecinta unei traumatizari a parodontiului
-Este consecinta unei forte cu directie diferita de axul lung al dintelui
-Este consecinta unei traumatizari a parodontiului
17.*Pentru inregistrarea miscarilor de lateralitate necesare programarii
articulatorului:
-Materialul de electie este ceara

18.Pentru inregistrarea miscarilor de lateralitate necesare programarii

articulatorului:
-Materialul de electie este ceara
-Ceara trebuie sa aiba o grosime mai mare pe partea nelucratoare
-Se foloseste ceara de forma semieliptica
-Daca se foloseste ceara de forma potcoava, la indepartarea din cavitatea bucala
riscul
de deformare este mai mare

19.In stadiul IV Piper al deranjamentelor intercapsulare:

-Sursa durerii este musculatura (compresie in regiunea retrodiscala)
-Examenul imagistic este normal
-Tratamentul este o gutiera permisiva completa
-Daca incarcarea ocluzala este redusa poate accepta testul de incarcare ocluzala
(poate fi pozitiv)

20.Lateralitatea mandibulei cu contacte dento dentare:

-Este o miscare de rotatie
-Centrul ei este centrul condilului pivotant

21.In cadrul fenomenului Thielemann:

-Interferenta in propulsie pe partea nelucratoare este un ultim molar
mandibular, sau capuson mucos, cand fenomenele negative apar la incisivul
lateral sau central maxilar de pe partea opusa
-Interferenta in propulsie pe partea nelucratoare este cauzata de un ultim molar
maxilar, fenomenele patologice asemanatoare celor
descrise de Thielemann apar tot la nivelul unui incisiv lateral maxilar, dar de
aceeasi parte cu molarul maxilar vinovat de conflictul dento-dentar (interferenta)
-Dintele afectat migraza vestibular si spre planul de ocluzie (coboara)
-Incisivul afectat poate sa nu mai prezinte mobilitate, el poate chiar sa nu aiba
contact cu antagonistii nici in intercuspidare maxima, nici in timpul miscarii de
propulsie

22.Gutierele permisive:
-Au contact cu antagonistii
-Permit ghidarea mandibulei in pozitia corecta
-Poate fi realizata atat la maxilar cat si la mandibula
-Au suprafata ocluzala neteda/plana

23.Fasciculul mijlociu al muschiului maseter:

-Este lung si oblic in jos si inapoi
-Se insera pe marginea inferioara a arcadei zigomatice in portiunea sa malara
-Se termina pe partea inferioara a fetei laterale a ramurii ascendente si pe unghiul
mandibular pana la marginea sa inferioara

24.Actiunea pterigoidianului medial:

-Se aseamana cu cea a maseterului
-Contractia bilaterala determina deplasarea mandibulei in sens superior si anterior
-Contractia unilaterala imprima mandibulei o miscare spre superior, anterior si
medial, de partea opusa contractiei

25.Ligamentele care intra in alcatuirea ATM:

-Pot fi articulare si extraarticulare
-Cele articulare intaresc fata mediala si laterala a capculei
-Cele articulare sunt de natura colagenica
-Cele extraarticulare sunt pseudoligamente
-Cele extraarticulare intaresc fata

26.Condilii mandibulari:
-Prezinta un versant posterior aplatizat
-Prezinta un versant anterior convex
-Prezinta o creasta trabsversala
-Au versantul anterior articular
-Au versantul posterior articular