Tema nr.

10
Necroza i gangrena pulpar
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin;
A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar
D. intereseaza numai teritoriul periapical
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 101)
S1210002. Prin necroza pulpara se intelege:
A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
C. mortificarea septica a pulpei
D. un proces inflamator al pulpei dentare
E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale
(pag. 94)
S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negative
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ
(pag. 98)
S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt:
A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie
B. Avitaminozele (A si C)
C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic
D. Stari fizioslogice: menstruaia, travaliul prelungit
E. Luxatii cu intruzii
(pag. 99)
S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi:

A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate

B. Luxatii, intruzi
iC. Diabet, hipertensiune arterial
D. Temperaturi mai mari de 75C
E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)
S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare:
A. Celulele
B. Fibrele conjunctive
C. Peretii vascularri
D. Fibrele nervoase
E. Substanta fundamentala
(pag. 97)
S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe:
A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
C. Teste de vitalitate positive
D. Examen bacteriologic pozitiv
E. Durere la excitanti termici
(pag. 101)
S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:
A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara
C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular
D. Teste de vitalitate positive
E. Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)
S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
A. Traumatismele dentare
B. Avitaminozele
C. Factori termici
D. Factori chimico-toxici bucali
E. Luxatiile dentare
(pag. 94)
S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este:

A. Dureroasa
B. Sangeranda
C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
D. Usoara, cu accesibilitate facila
E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
(pag. 101)
S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de:
A. Coagularea proteica produsa de arsenic
B. Coagularea proteica produsa de fenol
C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina
D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen
E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)
S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:
A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
B. Durere la excitanti termici
C. Durere la excitanti chimici
D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
E. Durere la percutie in axul dintelui
(pag. 98)
S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva:
A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta
floreibacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa
C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)
S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin:
A. Paralizia vasoconstrictorilor
B. Vicierea metabolismului local
C. Staza vasculara prelungita
D. Dilacerarile tisulare
E. Autoliza lizozomala
(pag. 97)
S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara:

A. 45 C
B. 50 C
C. 65 C
D. 75 C
E. 80 C
(pag. 96)
S2310016. Gangrena pulpar simpl:
A,este o mortificare aseptic
B. se datoreaz n special germenilor aerobi
C. se datoreaz germenilor anaerobi de putrefactive
D. intereseaz parodoniul apical
E. are o imagine radiografic caracteristic
(pag. 99)
S2310017. Intre formele de cangren nu figureaz:
A. gangrena umed
B. gangrena uscat
C. gangrena partial
D. gangrena total
E. gangrena de colicvaie
(pag. 101)
S2310018. In gangrena pulpar simpl:
A. testele de vitalitate sunt slab positive
B. poate aprea o sensibilitate la lichide fierbin
iC. sondarea canalelor este uor dureroas
D. flora microbian este absent
E. apare o sngerare la deschiderea camerei pulpare
(pag. 101)
S2310019. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:
A. Traumatisme cu intensitate redus dar repetate
B. Luxaii, intruzii
C. Diabet, hipertensiune arterial
D. Temperaturi mai mari de 75C
E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)
S2310020. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare
A. Celulele

B. Fibrele conjunctive
C. Pereii vasculari
D. Fibrele nervoase
E. Substana fundamental
(pag. 97)
S2310021. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:
A. Este o mortificare aseptic a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negative
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals negativ
(pag. 98)
S2310022. Dintre examenele complementare, n gangrena pulpar simpl nu ne ajut:
A. testele de vitalitate
B. forajul explorator
C. radiografia
D. diafanoscopia
E. transiluminarea cu fibr optic
(pag. 98)
S2510023. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:
A. Parodontita apical hiperemic
B. Pulpita acut purulent total
C. Pulpita cronic nchis propriu-zis
D. Parodontita apical purulent
E. Hiperemia preinflamatorie
S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necrozapulpara
A. Hidroxidul de calciu
B. Formolul
C. Serul fiziologic
D. Neofalina
E. Apa distilata
(pag. 96)
S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizant in necroza pulpar pot fi:
A. Luxatii, intruzii
B. Traumatismele cu intensitate redus repetate
C. Diabet, hipertensiune
D. Temperaturi mai mari de 75 grade C

E. Temperaturi mai mici de 0 grade C

(pag. 97)
S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinant in gangrena pulpar sunt:
A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie
B. Avitaminoze
C. Microorganisme ajunse in spatiul endodontic
D. Luxatii, intruzii
E. Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu;
A. parodontita apicala acuta hiperemica
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa)
D. hiperemia pulpara
E. parodontita apicala cronica
(pag. 98)
S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt:
A. formolul
B. cresterile mari si bruste de temperature
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana
D. dezechilibrul circulator
E. flora microbiana din mediul salivar
(pag. 102)
S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara
A. formolu
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
(pag. 96)
S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara:
A. substante toxice fizico-chimice
B. cresterii mari a temperaturii
C. factori microbieni din procesul carios

D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respective

E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte
(pag. 96-97)
S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara:
A. uscata
B. umeda
C. simpla
D. complicate
E. hiperemica
(pag. 101)
S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta:
A. coloratie modificata
B. hipersensibilitate si hiperestezie
C. o obturatie mai veche
D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
(pag. 98)
S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:
A. hiperemia pulpara
B. caria secundara recidiva
C. parodontita apicala cronica
D. pulpita cronica
E. necroza pulpara
(pag. 102)
S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte
A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
C. prezenta hiperesteziei dentinare
D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric
E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical
(pag. 101)
S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre:
A. ramane pe o perioada in acest stadiu
B. vindecare spontana
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
D. gangrena pulpara

E. fractura dentara
(pag. 99)
S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:
A. parodontitele apicale acute
B. fracturi corono-radiculare
C. papilita
D. endocardita
E. glomerulonefrite
(pag. 102)
S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara:
A. modificari de culoare a dintelui
B. sondarea canalelor radiculare nedureroase
C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
E. hipersensibilitate dentinara
(pag. 101)
S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:
A. Pulpite acute
B. Pulpite cornice
C. Necroza pulpara
D. Gangrena complicate
E. Caria dentara
(pag. 101-102)
S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu:
A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica deschisa
C. Pulpita cronica inchisa
D. Fractura dentara
E. Parodontita apicala cronica
(pag. 98)
S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic:
A. Se produce o necroza de coagulare
B. Se produce o necroza de colicvatie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta
D. Pulpa necrozata are aspect uscat
E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu
(pag. 98)

S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre:

A. Parodontita apicala
B. Necroza pulpara
C. Fractura coronara
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radiculara
(pag. 102)
S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara:
A. Este elocvent
B. Poate releva o radiotransparenta periapicala
C. Poate releva ingustarea canalului radicular
D. Poate evidenia existena denticulilor
E. Poate evidentia o usara largire a canalului
(pag. 101)
S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin:
A. tesut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologica cu modificari periapical
C. tesut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere pariala a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei
(pag. 100)
S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt:
A. Streptococi alfa hemolitici
B. Stafilococul alb
C. Stafilococul auriu
D. Gonococi
E. Pneumococi
(pag. 94)
S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in:
A. Necroza pulpara
B. Pulpita cronica deschisa
C. Gangrena pulpara
D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )
S1310052. Necroza pulpara:
A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
B. Extirparea devitala este de elective
C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta

D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica

E. Se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 98)
S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu:
A. Gangrena pulpara simpla
B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apicala cronica
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 98-99)
S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:
A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Fetiditate
C. Dureri la masticatie
D. Teste de vitalitate negative
E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)
S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:
A. Modificarilor de culoare a dintelui
B. Testelor de vitalitate negative
C. Percutiei in ax negative
D. Mirosului fetid
E. Insamantarii bacteriene negative
(pag. 98)
S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt:
A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu
B. Se produce infectarea pulpitei necrozate
C. Provoaca rizaliza
D. Duce la fractura dentara
E. Aparitia chistului radicular
(pag. 99)
S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:
A. Cavitatea bucala
B. Chiste de vecinatate
C. Canal radicular lateral
D. Circulatia general prin anacoreza
E. Osul alveolar
(pag. 99)
S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:
A. Gangrena pulpara simpla

B. Parodontita apicala cronica

C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)
S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masasemiputreda
compusa din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul
organismului,determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D. Diabet zaharat
E. Diabet insipid
(pag. 102)
S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt:
A. Difteroizi
B. Lactobacili
C. Stafilococ auriu
D. Stafilococ alfa-hemolitic
E. Noocardia
(pag. 99)
S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata:
A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar
B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina
C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului
D. Existenta denticulilor
E. Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)
S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriuzis,prinelaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina

E. Enzime proteolitice
(pag. 100)
S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:
A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Pierderea marcata de substanta dentara
C. Durere la percutia transversala a dintelui
D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)
S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:
A. Probe de vitalitate termice positive
B. Probe de vitalitate electrice positive
C. La diafanoscopie, dintele apare transparent
D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a
coloratieiobisnuite
E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)
S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
A. modificarea brutala a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare
C. paralizia peretilor vasculari
D. blocarea respiratiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)
S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi:
A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)
S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:
A. gangrena simpla
B. parodontita apicala cronica
C. pulpita seroasa partial
D. pulpita cronica deschisa
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
(pag. 98-99)

S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne:

A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
B. absenta modificarilor radiologice periapicale
C. carie profunda cu camera pulpara deschisa
D. examen bacteriologic negative
E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)
S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne:
A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negative
C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare
D. la testul electric raspunsul este pozitiv
E. la percutie rezonanta este mata.
(pag. 98)
S1610071. Prin necroza se intelege:
A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor
B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici
C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici.
(pag. 94)
S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:
A. dintele are culoare modificata
B. prezinta hiperestezie
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu
D. probe de vitalitate negative
E. la percutia rezonanta este mata.
(pag. 98)
S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:
A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica
C. Parodontita apicala cronica
D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
E. Pulpita cronica deschisa
(pag. 98-99)
S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de:
A. Arsenic
B. Clorura de zinc
C. Trioximetilen
D. Fenol

E. Tricrezolformalina
(pag. 98)
S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de:
A. Tricrezolformalina
B. Papaina
C. Tripsina
D. Antiformina
E. Clorura de zinc
(pag. 98)
S2310076. Necroza de coagulare este secundar
A. aciunii enzimatice
B. creterii hidrofiliei
C. blocrii circulaiei sangvine
D. aciunii arsenicului
E. coagulrii proteice
(pag. 98)
S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin
A. Pulpa uscata
B. Pulpa de culoare galben-brun
C. Consistenta pulpara este redusa
D. Extirparea se realizeaza in microfragmente
E. Aparea adesea dupa arsenic
(pag. 98)
S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin:
A. Enzime vegetale
B. Enzime animale
C. Solutii antiseptic
D. Arsenic
E. Bradichinina
(pag. 98)
S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata:
A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular
B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular
C. Existenta denticulilor
D. Lipsa barieri dentino cementoide
E. Uneori largirea lumenului canalului radicular
(pag. 101)
S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt:
A. test de vitalitate negative
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal

C. camera pulpara inchisa

D. dinte modificat de culoare
E. modificari periapicale pe radiografie
(pag. 101)
S2310081. Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
B. succeede un traumatism
C. succede actiunii unui agent chimic
D. pereti dentinari alterati profund
E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 101)
S2310082. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu:
A. Gangrena pulpar simpl
B. Pulpita cronic deschis
C. Pulpita cronic nchis
D. Fractura dentar
E. Parodontita apical cronic
(pag. 98)
S2310083. Necroza pulpar:
A. Se trateaz ca pulpit cronic nchis
B. Extirparea devital este de elective
C. Respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect
D. Nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic
E. Se trateaz ca o gangren pulpar
(pag. 98)
S2310084. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:
A. Se produce o necroz de coagulare
B. Se produce o necroz de colicvaie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundent
D. Pulpa necrozat are aspect uscat
E. Pulpa necrozat are un aspect brun-cenuiu
(pag. 98)
S2310085. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu:
A. Pulpite acute
B. Pulpite cornice
C. Necroza pulpar
D. Gangrena complicate
E. Caria dentar
(pag. 102)

S2310086. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:

A. Necroza pulpar
B. Pulpita cronic deschis
C. Gangrena pulpar
D. Pulpita cronic nchis hiperplazic
E. Pulpita cronic nchis propriu-zis
(pag. 101)
S2310087. Gangrena umed se caracterizeaz prin:
A. esut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologic cu modificri periapical
C. esut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei
(pag. 100)
S2310088. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre:
A. Parodontita apical
B. Necroza pulpar
C. Fractura coronar
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radicular
(pag. 102)
S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe bazaurmtoarelor
Aspect
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la
sondajulexplorator
C. Fetiditate (nu este caracteristic)
D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)
S2510090. Evoluia necrozei pulpare se poate face spre:
A. Fractur dentarB. Infectarea pulpei
C. Parodontita apical acut
D. Parodontita apical cronic
E. Pulpita cronic nchis
S2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza
A. Factori generali
B. Factori traumatici
C. Factori termici
D. Factori chimicotoxic

iE. Factori microbieni

(pag. 94-95)
S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentatide
:
A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius
C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius
D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)
S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare
B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii
C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor
D. Efect coagulant asupra proteinelor
E. Produce paralizia peretilor vasculari
(pag. 97)
S2810103. Arsenicul actioneaza prin
A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare
B. Efect coagulant asupra proteinelor
C. Paralizia peretilor vasculari
D. Blocarea respiratiei celulare
E. Depolimerizarea colagenului
(pag. 97)
S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic
A. Celulele prezinta modificari de forma
B. Apare picnoza nucleului
C. Apare cresterea in volum a nucleului
D. Apare vacuolizarea citoplasmei
E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare
(pag. 97)
S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin
A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
(pag. 98)

S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor
radiculare
B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor
radiculare
C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor
radiculare
D. Fetiditate
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 101)
S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu
A. Necroza pulpara
B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
C. Pulpita acuta seroasa totala
D. Pulpita acuta seroasa partial
E. Pulpita purulenta totala
(pag. 102)
S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numar:
A. Umed
B. Uscat
C. Complicat
D. Hiperemic
E. Partial la dinii pluriradiculari
(pag. 101)
S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul
organismuluideterminnd:
A. Diabet zaharat
B. Glomerulonefrite
C. Endocardite
D. Afectiuni reumatismale
E. Migrene
(pag. 102)
S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)

Tema nr. 11
Parodontite apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
A. fistulizare
B. vindecare definitive
C. cronicizare
D. osteomielita
E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)
S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:
A. Este numita timpul mut
B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
C. Este faza de alteraretisulara primara
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile
(pag. 106)
S1311003. Abcesul Phoenix:
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 98)
S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa
A. in stadiu endoosos
B. in stadiu de fistula
C. in stadiu de hiperemie
D. in stadiu subperiostal
E. in stadiu submucos
(pag. 108)
S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica:
A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare
B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale
C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical
D. Reprezinta faza iniiaala a inflamaiei septului interradicular
E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar
(pag. 104)

S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice:

A. in 90% din cazuri
B. in 20% din cazuri
C. in 100% din cazuri
D. in 70% din cazuri
E. in 50% din cazuri
(pag. 114)
S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi
enumerateurmatoarele, cuexceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epithelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)
S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este:
A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste
B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta
C. ingustarea spatiului periapical
D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 124)
S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunetclinic,
incare modificarile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
(pag. 106)
S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiuluiapical
estecuprinsa intre:
A. cateva minute si 3-4 ore
B. 3 si 4 zile
C. 2 si 3 ore
D. 10-20 minute
E. cateva saptamani
(pag. 106)

S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)
S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:
A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica)
B. zona exudative
C. zona de iritatie
D. zona de necroza
E. zona de vindecare
(pag. 119)
S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarelesemne:
A. Durere la testele de vitalitate dentara
B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare
C. Stare generala afectata
D. Lipsa durerii la percutia in ax
E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor
(pag. 109)
S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise,procesul
denecroza de lichefiere este favorizat de:
A. Tensiune mica intratisulara
B. Cresterea pH-ului local
C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica
D. Scaderea infiltratului leucocitar
E. Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)
S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt:
A. Durere de intensitate mica
B. Durere cu caracter lancinant
C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului
D. Strangerea dintilor produce usurare
E. Senzatie de agresiune
(pag. 111)
S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:
A. Necroza pulpara
B. Pulpitele cornice
C. Pulpitele acute

D. Parodontite apicale acute

E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)
S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe:
A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui causal
B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini
C. Fistulizarea cu eliminare de puroi
D. Modificarea de culoare a dintelui
E. Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)
S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe:
A. Teste de vitalitate positive
B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare
D. Adenopatie loco-regionala
E. Imagine radiologica difuza
(pag. 122)
S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe
bazaurmatoarelor semne:
A. probe de vitalitate dentara positive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei si tegumentelor
D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui
E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)
S1611020. Granulomul chistic reprezinta:
A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
C. stadiul final al unui granulom epithelial
D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)
S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata:
A. vasele sangvine au pereti subtiati
B. leziunea este extinsa in osul alveolar
C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate
E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in:
A. gangrena pulpara simpla
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta purulenta totala
D. pulpita cronica
E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)
S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simpluconjunctiv
secaracterizeaza prin:
A. vasoconstrictie
B. lipsa exudatulu
C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata:
A. pereti vasculari ingrosati
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate
C. desociere fibrilara prin depolimerizare
D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat
E. ingustarea spatiilor intertrabeculare.
(pag. 108)
S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic:
A. Actinomicoza
B. Adenopatiile suppurate
C. Granulomul epithelial
D. Osteomielita
E. TOATE cele de mai sus
(pag. 122)
S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
C. Osteita paradentara
D. Parodontita apicala cronica condensanta
E. Abcesul cronic apical
(pag. 114)
S2311027. Parodontita apical acut hiperemic
A. Reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B. Reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale
C. Reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical

D. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular

E. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
(pag. 104)
S2311028. A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului:
A. Este numit timpul mut
B. Este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice
C. Este faza de alterare tisular primar
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaz ntre cteva ore i cteva zile
(pag. 106)
S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi
enumerateurmtoarele, cuexcepia:
A. Parodontita apical cronic fibroas
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epithelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)
S2311030. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:
A. n 90% din cazuri
B. n 20% din cazuri
C. n 100% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri
(pag. 114)
S2311031. Abcesul Phoenix:
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontit apical acut seroas
(pag. 98)
S2311032. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este:
A. Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste
B. Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. ngustarea spaiului periapical
D. Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. . 124)

S2311033. Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut seroas:

A. n stadiu endoosos
B. n stadiu de fistula
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
E. n stadiu submucos
(pag. 109)
S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe
bazaurmtoarelor semne:
A. Absena durerii
B. Durere moderat
C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor
D. Teste de vitalitate positive
E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu
A. pulpita acuta seroasa totala
B. hiperemia pulpara
C. abcesul paroodntal marginal
D. osteomielita maxilara
E. foliculita dintilor inclusi
(pag. 113)
S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe bazaurmatoarelor
caracteristici
A. teste de vitalitate positive
B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respective
C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul
D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul
E. existenta fistulei sau a cicatricilor
(pag. 120)
S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se facepe
bazaurmatoarelor semen
A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine
conturat
B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala
C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios
D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat
E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)

S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza

A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara
B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor
C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale
D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale
E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei
(pag. 115)
S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt
A. pansamente endodontice iritante
B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal
C. substante devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala
E. agenti microbieni
(pag. 104)
S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt
A. abcesul parodontal
B. parodontita apicala seroasa
C. parodontita apicala difuza (Partsch)
D. parodontita apicala purulenta
E. parodontita apicala hiperemica
(pag. 104)
S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizateintalnim
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale
C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte
E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)
S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acutapurulenta
instadiul endoosos si subperiostul sunt
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa
B. durere spontana cu caracter pulsatile
C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui
D. senzatie de egresiune a dintelui respective
E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)

S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui
B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
C. durerea cedeaza la calmante obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)
S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice
estereprezentatade
A. durere de mica intensitate intermitenta
B. durerea se accentueaza la decubit
C. senzatie usoara de egresiune a dintelui
D. durere cu caracter nevralgiform
E. lipsa puseelor acute in antecedente
(pag. 114)
S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:
A. Este o osteita apicala cronica
B. Este o parodontita apicala cronica
C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
D. Prezinta 4 zone
E. Cel mai concludent estee examenul radiologic
(pag. 117)
S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. Pulpita acuta seroasa partial
B. Pulpita acuta seroasa totala
C. Pulpita acuta purulenta partial
D. Pulpita acuta purulenta totala
E. Pulpita cronica inchisa
(pag. 107)
S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. Foliculita acuta a dintilor inclusi
B. Parodontite apicale cornice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apicala acuta supurata
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)
S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte:
A. Absenta
B. Nevralgiforma
C. Senzatie de usoara egresiune

D. Durere cu senzaie de oboseala ddupa masticaie

E. Pulsatila
(pag. 114)
S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisive
C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferior
iE. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
(pag. 108)
S1311056. Examenul radiologic este elocvent:
A. in parodontita apicala acuta hiperplazica
B. in parodontita apicala acuta seroasa totala
C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze
D. in parodontite apicale cornice
E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza
(pag. 113)
S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicaleacute
seroase:
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezenta la percutia in ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)
S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:
A. Este diferita functie de factorii etiologici
B. Percutia laterala este pozitiva
C. Percutia in ax este negative
D. Este dominata de durere la atingerea dintelui causal
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 106)
S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologiaparodontitei
apicaleacute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicular
B. pungi parodontale
C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
D. microtraumatisme
E. lucrari protetice defectoase
(pag. 105)

S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
(pag. 120)
S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulparesunt
prezentesi urmatoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secretii seroase pe canal
C. raspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percutia in ax
E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)
S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. pulpita acuta seroasa totala
B. pulpita acuta purulenta totala
C. pulpita acuta seroasa partial
D. pulpita acuta purulenta totala
E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente)
(pag. 107)
S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. pulpitele acute
B. nevralgiile de trigemen
C. foliculita acuta a dintilor inclusi
D. pulpitele cornice
E. caria simpla
(pag. 109)
S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:
A. granulomul simplu conjunctiv
B. granulomul epithelial
C. pulpita cronica granulomatoasa
D. pulpita seroasa totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale
acutehiperemice:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Nevralgia de trigemen
C. Pulpita acuta purulenta totala

D. Parodontita apicala acuta purulenta

E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)
S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale
acutepurulente:
A. Parodontita apical acuta seroasa
B. Foliculita dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Abcesul parodontal marginal
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)
S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale
acuteseroase:
A. Parodontita apicala cronica recidivanta
B. Foliculita acuta a dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)
S2311094. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte:
A. Absent
B. Nevralgiform
C. Senzaie de uoar egresiune
D. Durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. Pulsatil
(pag. 114)
S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele
A. Este o osteit apical cronic
B. Este o parodontit apical cronic
C. Se mai numete granulom intern a lui Palazzi
D. Prezint 4 zone
E. Cel mai concludent este examenul radiologic
(pag. 114)
S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:
A. Este diferit funcie de factorii etiologici
B. Percuia lateral este pozitiv
C. Percuia n ax este negative
D. Este dominat de durere la atingerea dintelui causal
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. 114)

S2311097. Edemul din parodontita apical acut seroas

A. Intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori
B. Intereseaz aripa nasului pentru grupul incisive
C. Intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori
D. Intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori
E. Intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori
(pag. 108)
S2311098. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. Pulpita acut seroas partial
B. Pulpita acut seroas total
C. Pulpita acut purulent partial
D. Pulpita acut purulent total
E. gangrena
(pag. 107)
S2311099. Examenul radiologic este elocvent:
A. n parodontita apical acut hiperplazic
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele faze
D. n parodontite apicale cornice
E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
(pag. 113)
S2311100. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. Foliculita acut a dinilor inclui
B. Parodontite apicale cornice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apical acut supurat
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)
S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicaleacute
serosae
A. Pe canal este prezent o secreie seroas
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezent la percuia n ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)
S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:
A. parodontita apicala acuta purulenta
B. oprirea procesului inflamator
C. cronicizare
D. sinuzita de maxilar

E. cuprinderea apexului dintilor vecini

(pag. 111)
S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta
A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatie
iD. senzatie de egresiune a dintelui
E. test de vitalitate negative
(pag. 111)
S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:
A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. Gangrena pulpara simpla
C. Utilizarea arsenicului
D. Obturarea corecta a canalului radicular
E. Antisepticele utilizate pe canal
(pag. 116)
S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superior
iD. Premolarii secunzii superiori
E. molari superiori
(pag. 111)
S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial:
A. nevralgie de trigemen boala de focar
B. sinuzita odontogena
C. abces parodontal marginal
D. reacutizare
E. focar de infectie in boala de focar
(pag. 121)
S2511107. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute difuze se face cu:
A. Pulpitele acute
B. Parodotita apical acut supurat
C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dinilor inclui
E. Gangrena pulpar simpl

S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemicsunt:
A. Agentii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci
D. Substante devitalizante
E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal
(pag. 104-105)
S2911119. Parodontita apical seroas (difuz) se caracterizeaz prin:
A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui
B. Adenopatie regional
C. Durere cu caracter lancinant, permanent
D. Cedeaz la calmante obinuite
E. Durerea iradiaz in regiunile invecinate
(pag. 108-109)
S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raportcu:
A. Numrul de rdcini al dintelui
B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respective
C Stadiul de evolutie al inflamaiei
D. Vrsta pacientului
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 111)
S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu
imagineradiologicconturat pot fi:
A. Granulomul simplu conjunctiv
B. Parodontit apical cronic condensat
C. Parodontit apical cronic cu hipercementoz
D. Osteita paradentar (Merkior)
E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)
(pag. 113-114)
S2911122. Parodontita apical cronic fibroas poate fi determinat de:
A. Gangrena pulpar simpl
B. Carie simpl profund
C. Obturarea incorect a canalului
D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizrii
E. Traumatizrii tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic