OCLUZOLOGIE

COMPLEMENT SIMPLU

1) Pentru determinarea sigura a axei balama terminale se foloseste:

   A. Metoda antropometrica
   B. Un dispozitiv numit arc facial de determinare
   C. Un dispozitiv numit arc facial de transfer
   D. Metoda palpatorie
   E. O placuta intraorala cu ac înregistrator

2) Înregistrarea relatiei de ocluzie utilizând ceara de articulatie:

   A. este o metoda putin riguroasa
   B. foloseste benzi de ceara cu o grosime totala de 5mm
   C. se utilizeza în etapele finale de ale echilibrarilor ocluzale
   D. se utilizeza în etapele initiale ale echilibrarilor ocluzale
   E. toate cele de mai sus.

3) Miscarea de propulsie este sustinuta, ideal, de:

   A. Patru incisivi (doi maxilari si doi mandibulari antagonisti);
   B. Sase incisivi;
   C. Caninii maxilari si mandibulari;
   D. Opt incisivi;
   E. Opt incisivi, alaturi de cei patru canini.

4) Arcadele dentare stabilesc, în conditii normale, contacte:

   A. în timpul inciziei alimentelor
   B. în timpul fonatiei
   C. în pozitia de deschidere maxima
   D. în pozitia de repaus mandibular
   E. în timpul deglutitiei

5) Ocluzia de necesitate reprezinta:

   A. ocluzia centrica
   B. ocluzia cap la cap
   C. ocluzia psalidodonta
   D. o intercuspidare de necesitate atunci când mandibula evita unele obstacole ocluzale
   E. ocluzia labiodonta

6) Relatia centrica mai este denumita:

   A. pozitie de protectie canina
   B. pozitie ligamentara
   C. pozitie anterioara
   D. pozitie sarniera
   E. pozitie de repaus

7) Când contactul prematur este situat în zona laterala stânga si mandibula derapeaza tot
spre stânga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
   A. BULL

1
   B. LUBL
   C. MUDL
   D. DUML
   E. BLLU

8) În intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anteriori se gasesc:

   A. în relatie distalizata
   B. în relatie mezializata
   C. în relatie cap la cap
   D. în relatie inversa
   E. în protruzie maxima

9) În miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca:

   A. dintii laterali au cuspizi înalti
   B. dintii laterali au parodontiu sanatos
   C. pacientul are ghidaj canin
   D. pacientul are ghidaj de grup lateral
   E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala

10) Trauma ocluzala secundara apare când solicitarile ocluzale actioneaza:

   A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori
   B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos
   C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe
   D. asupra unui dinte cu paradontiu slabit în prealabil
   E. doar asupra unui dinte rotit în ax

11) Când mandibula derapeaza antero-lateral de cealalta parte cu obstacolul, versantele

cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
   A. BULL
   B. LUBL
   C. MUDL?????????
   D. DUML
   E. BLLU

12) Când contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se
confrunta sunt redate de formula:
   A. BULL
   B. LUBL
   C. MUDL
   D. DUML
   E. MUBL

13) Care din afirmatiile referitoare la stopurile ocluzale multiple sunt adevarate: ????????
   A. Cu cât sunt mai multi dinti în contact în R.C. sau I.M. cu atât presiunea suportata de fiecare
dinte va fi mai mica
   B. Contactele dento-dentare multiple în R.C. sau I.M. sunt necesare pentru repartizarea
uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte
   C. Contactele dento-dentare multiple sunt necesare pentru asigurarea unei abraziuni uniforme
   D. Teoreic intensitatea maxima a contractiei musculare se considera a fi în I.M.

2
   E. Contractia musculara e maxima în pozitia centrica musculara.

14) Contactele premature în R.C. pot devia mandibula spre anterior afectând propulsia
prin: (pag 166)
   A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
   B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
   C. Hipoactivitate musculara
   D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
   E. Inactivitate musculara

15) Fremitus-ul este:

   A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm
   B. mobilitatea fiziologica a dintelui în alveola
   C. mobilitatea unui dinte în ax
   D. mobilitatea patologica a unui dinte în cursul unei miscari mandibulare cu contacte dento-
dentare sesizata prin palpare
   E. sunetul pe care îl fac dintii la intercuspidare maxima în situatia unor contacte premature

16) Un semn patognomonic al disfunctiei ocluzale este:

   A. asocierea durerii temporale, soboccipitale si mentoniere
   B. asocierea durerii maseterine, temporale si submaxilare
   C. asocierea durerii submaxilare si pterigoidiene
   D. asocierea durerii temporale si maseterine
   E. asocierea durerii suboccipitale, maseterine si temporale.

17) Bruxismul diurn are urmatoarea simptomatologie:

   A. durere nocturna
   B. durerile au intensitate ascendenta si caracter surd
   C. mialgia nu intereseaza muschii gatului
   D. cefalee nocturna
   E. spasme glotice

18) Iatrogeniile care determina disfunctii craniomandibulare sunt

   A. Obturatii si microproteze care creaza interferente în lateralitate
   B. Obturatii si microproteze care refac corect punctul de contact
   C. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia ocluzala
   D. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia fetelor laterale
   E. Obturatii si microproteze care refac corect planul de ocluzie

19) Semnele musculare ale disfunctiei craniomandibulare observate prin inspectie sunt:
   A. miscari mandibulare nelimitate ca amplitudine
   B. devierea de la traseul normal a unor miscari mandibulare care au drept cauza spasmele
musculare
   C. miozita
   D. dureri la insertia musculara
   E. durere radiata

20) Miloliza reprezinta:

   A. o fateta de abrazie
   B. o leziune carioasa

3
   C. o leziune cuneiforma situata strict în smalt
   D. o hipoplazie radiculara
   E. o hipercementoza radiculara

COMPLEMENT MULTIPLU

21) Pozitionarea mandibulei în RC este necesara în urmatoarele situatii: ?????????

   A. La orice examen clinic stomatologic
   B. Când pentru realizarea unei punti pacientul prezinta ocluzie habituala
   C. Pentru depistarea contactelor premature
   D. Pentru depistarea interferentelor
   E. Pentru orice lucrare care se realizeaza pe articulator semiadaptabil

22) Axa balama terminala prezinta urmatoarele particularitati:

   A. În jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de intercuspidare maxima pâna la
deschiderea maxima a mandibulei
   B. În jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de relatie centrica pâna la deschidere
maxima
   C. În jurul sau condilii realizeaza o miscare de rotatie pura
   D. Poate fi determinata
   E. Poate fi transferata în laborator

23) Cu privire la relatia centrica, urmatoarele afirmatii sunt adevarate

   A. Mai este numita pozitie ligamentara
   B. Mai este numita pozitie terminala
   C. Este nefunctionala
   D. Este sustinuta de dinti
   E. Este sustinuta de musculatura

24) Înregistrarea relatiei centrice se poate face prin urmatoarele metode

   A. Cu ajutorul hârtiei de articulare
   B. Cu ceara de ocluzie
   C. Cu sabloane de ocluzie (pag 62) ?????
   D. Prin conducere manuala a mandibulei
   E. Prin închiderea gurii de catre pacient

25) Mandibula poate fi împiedicata sa ajunga în relatie centrica de urmatoarele formatiuni:

   A. Capsula articulara a ATM
   B. Ligamente
   C. Contacte dento-dentare
   D. Muschi
   E. Absenta dintlor

26) Teoria ocluzala a"protectiei mutuale"trebuie înteleasa astfel:

   A. În pozitie cap la cap în propulsie sa existe contacte dentare la nivelul ultimilor molari
   B. În miscarea de lateralitate pe partea lucratoare sa existe contacte între cuspizii omonimi iar
pe partea nelucratoare între cuspizii heteronimi (vestibulari inferiori cu palatinali superiori)
   C. În miscarea de propulsie grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor
   D. În miscarea de lateralitate grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor

4
   E. În pozitii centrice (IM si RC) grupul lateral protejeaza grupul dintilor frontali

27) Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei în R.C. sunt urmatoarele:

   A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale
   B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice
   C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale în cadrul tratamentului disfunctiei cranio-
mandibulare
   D. La orice examen clinic stomatologic
   E. În vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice

28) Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:

   A. Ocluzie stabila
   B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific vârstei subiectului
   C. ADM este morfologic integru
   D. Parodontiul este integru
   E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect

29) Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:

   A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare
   B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient
   C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient
   D. Satbilitate ocluzala
   E. Obtinerea integritatii parodontale

30) Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din

   A. R.C. este o pozitie constanta toata viata
   B. R.C. este o pozitie diagnostica în unele analize diagnostice
   C. R.C. este o pozitie functionala;
   D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata
   E. R.C. nu este o pozitie functionala.

31) Eficienta protectiei canine este sustinuta de:

   A. Situatie topografica privilegiata
   B. Radacina puternica
   C. Os alveolar special structurat
   D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata
   E. Caninul nu se gaseste în dreptul vreunui stâlp osos al maxilarului

32) Care din afirmatiile urmatoare infirma conceptul de ocluzie ideala:

   A. Subiectul constientizeaza functionalitatea componentelor ADM
   B. Tonusul muschilor masticatori se mentine la valori electrice medii în pozitia de repaus a
mandibulei
   C. Abraziunea este absenta
   D. Parodontiul este integru
   E. Componentele ADM nu prezinta semne de disfunctie?????????

33) Relatia centrica reprezinta o pozitie a condililor mandibulari în cavitatea glenoida,

definind-o ca fiind pozitia:
   A. cea mai joasa
   B. cea mai înalta

5
   C. cea mai anterioara
   D. cea mai posterioara
   E. cea mai asimetrica

34) Din punct de vedere functional, articulatia temporo-mandibulara permite:

   A. miscari de protruzie
   B. miscari de laterotruzie
   C. miscari de translatie
   D. miscari de rotatie
   E. miscari libere

35) Care dintre urmatoarele afirmatii privind axa balama terminala este corecta:
   A. reprezinta o axa imaginara care trece prin cei doi condili mandibulari ????????????
   B. reprezinta o axa imaginara care uneste condilii mandibulari în miscarea de translatie
   C. reprezinta o axa imaginara care uneste centrii cavitatilor glenoide
   D. permite realizarea miscarii de rotatie pura a condililor mandibulari
   E. se caracterizeaza prin pozitionarea condililor mandibulari în relatie centrica

36) Ocluzia de necesitate:

   A. Se instaleaza din cauza unui obstacol persistent mult timp;
   B. Nu necesita uneori interventie terapeutica;
   C. Înlaturarea precoce a obstacolului duce la reinstalarea IM initiale;
   D. Se mai numeste ocluzie de obisnuinta;
   E. Prevenirea aparitiei sale se face prin echilibrarea ocluzala finala.

37) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la articulatorul Arcon sunt adevarate:
   A. Are doua brate solidare, fiind greu manevrabil;
   B. Bratul superior este detasabil;
   C. Programarea pantei condiliene este precisa;
   D. Mentinerea modelelor în RC este dificila;
   E. Este instrumentul de electie pentru realizarea machetelor protezelor totale.

38) Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare:

   A. intereseaza din punct de vedere clinic si functional doar pâna la pozitia numita cap la cap în
protruzie
   B. nu este miscarea functionala
   C. se înregistreaza în timpul miscarilor mandibulei în plan transversal
   D. se înregistreaza în timpul miscarilor mandibulei în plan vertical.
   E. nici una din cele de mai sus

39) Pozitia de repaus a mandibulei:

   A. este o alta pozitie diagnostica, cu contacte dento-dentare
   B. se afla pe traseul de deschidere maxima a gurii.
   C. se afla pe traseul dupa care se face în mod obisnuit închiderea gurii. (pag 95)
   D. este determinata de contractia tonica a muschilor ridicatori ai mandibulei
   E. toate cele de mai sus

40) Intercuspidarea maxima:

   A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar

6
   B. permite înregistrarea numarului minim de contacte dento-dentare.
   C. este pozitia în care se înregistreaza o contractie voluntara maxima a muschilor masticatori
   D. este denumita si pozitie ligamentara .
   E. este denumita si pozitie terminala

41) Determinantii miscarilor mandibulare sunt:

   A. determinantul posterior (muscular)
   B. determinantul anterior (dentar)
   C. determinantul mijlociu(muscular)
   D. detreminantul mijlociu (articular)
   E. toate cele de mai sus

42) Axa balama terminala:

   A. materializeaza pozitia de relatie de postura
   B. este o axa reala
   C. este o axa imaginara
   D. trece prin cei doi condili când acestia efectueza o miscare de rotatie
   E. trece prin cei doi condili când acestia efectueza o miscare de rotatie pura

43) Contactele dento-dentare multiple în RC sau IM sunt necesare pentru:

   A. Transmiterea fortelor în axul lung al dintilor
   B. Repartizarea uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte
   C. Evitarea aparitiei interferentelor
   D. Evitarea aparitiei contactelor premature
   E. Pentru ca toti dintii sa sufere un proces uniform de abrazie

44) Scoala româneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa îndeplineasca o serie de

criterii:
   A. Coincidenta între RC si IM
   B. Stopuri ocluzale multiple si stabile în RC ????????????? (RC si IM)
   C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare în miscarea de lateralitate
   D. Contacte ocluzale în suprafata între dinti
   E. Dezocluzia dintilor cuspidati în miscarea de propulsie

45) Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste: ??????????

   A. Prezentei unui"long centric"
   B. Unui trismus centric
   C. Unor contacte dentare care se fac pe pante înclinate
   D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid ?????
   E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta

46) Prin stopuri ocluzale stabile se întelege

   A. Prezenta contactelor ocluzale care împiedica migrarile dentare
   B. Prezenta contactelor ocluzale care împiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia
dentara
   C. În RC contactele dento-dentare trebuie sa fie întotdeauna aceleasi ????? (in RC si IM)
   D. În IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie întotdeauna aceleasi
   E. Mandibula sa nu derapeze în nici un sens

7
47) Fenomenul Tielemann consta în: ?????????
   A. interferenta în propulsie cauzata de un ultim molar mandibular
   B. modificari patologice la nivelul incisivilor de aceeasi parte cu interferenta
   C. interferenta în propulsie cauzata de ultimii molari maxilari
   D. modificari patologice la incisivul lateral sau central de aceeasi parte cu interferenta
   E. modificari patologice la molarii de partea opusa interferentei

48) În functie de înclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari, dezocluzia se face:

   A. mai lent când panta palatinala e mai lina
   B. mai lent când panta palatinala e mai abrupta
   C. mai rapid când panta palatinala e mai lina
   D. mai rapid când panta palatinala e mai abrupta
   E. dezocluzia dintilor laterali nu depinde de înclinarea pantei palatinale

49) Interferentele în lateralitate de partea lucratoare sunt patologice deoarece: ????

   A. apar forte paraaxiale pe dintii ce interfera
   B. fortele paraaxiale sunt foarte mari pe dintii ce interfera
   C. condilul pivotant nu e bine sprijinit în cavitatea glenoida
   D. condilul orbitant e bine sprijinit în cavitatea glenoida
   E. dintii nu participa la masticatie

50) Sindromul molarului de 6 ani consta în:

   A. migrarea verticala a omologilor
   B. mezioversia molarilor 2 si 3 mandibulari
   C. migrarea verticala a antagonistilor
   D. linguoversia molarilor 2 si 3 mandibulari
   E. migrarea verticala a incisivilor

51) Trauma ocluzala primara:

   A. apare pe parodontiu afectat
   B. apare prin actiune exclusiv a unei forte atipice
   C. apare pe un parodontiu sanatos
   D. apare prin actiunea unei forte normale
   E. nu provoaca boala parodontala

52) Care dintre urmatoarele afirmatii constituie criterii ale ocluziei functionale:
   A. ghidajul anterior este armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile
articulatiei temporo-mandibulare
   B. dezocluzia tuturor dintilor cuspidati se realizeaza în miscarea de propulsie a mandibulei
   C. dezocluzia dintilor cuspidati de parte lucratoare se realizeaza în miscarea de lateralitate a
mandibulei
   D. dezocluzia dintilor cuspidati de parte nelucratoare se realizeaza în miscarea de lateralitate a
mandibulei
   E. absenta interferentelor ocluzale pe parte lucratoare este evidentiata în miscarea de lateralitate
indiferent de tipul ghidajului

53) Care dintre urmatorii dinti sunt implicati în aparitia fenomenului Thielemann:
   A. molarul unu mandibular
   B. molarul doi mandibular
   C. molarul trei mandibular

8
   D. incisivul central maxilar
   E. incisivul lateral mandibular

54) Conducerea miscarii de propulsie poate fi afectata prin: (pag 166)

   A. absenta molarilor de minte
   B. abrazia exagerata a dintilor frontali mai ales în zone de contact cu antagonistii
   C. prezenta leziunilor de miloliza la nivelul frontalilor inferiori
   D. îmbolnavirea paradontiului dintilor anteriori
   E. hiperactivitatea musculara

55) În miscarea de propulsie cu contact dento-dentar, deplasarea mandibulei se realizeaza

prin:
   A. mezializare
   B. avansare
   C. distalizare
   D. coborâre
   E. ridicare

56) Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice:

   A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
   B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa
   C. aparitia diastemei
   D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
   E. abrazia dintilor frontali

57) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la slefuirea selectiva sunt false? ?????
   A. se face înaintea amendarii simptomelor musculo-articulare
   B. se face într-o singura sedinta
   C. este suficienta pentru disparitia dizarmoniei ocluzale
   D. se face la dintii aflati în trauma ocluzala prin îndepartare diferentiat din unele zone de smalt
   E. este o modalitate terapeutica reversibila

58) Largirea spatiului periodontal a unui dinte apare în:

   A. trauma ocluzala evolutiva
   B. fracturi radiculare
   C. trauma ocluzala în antecedente
   D. inflamatie parodontala
   E. inflamatie gingivala

59) Miscarea de lateralitate:

A. participarea importanta revine dintilor posteriori
B. participarea importanta revine dintilor anteriori (pag 141)
C. poate fi ghidata (condusa) in mai multe feluri
D. poate fi ghidata doar de canin
E. poate fi condusa de canin si unul sau mai multi incisivi

60) Leziunile cuneiforme aparute prin miloliza au urmatoarele caracteristici:

   A. sunt localizate pe fata vestibulara în zona coletului
   B. se extind si la cementul radicular
   C. au evolutie rapida

9
   D. dintele pe care apar este în trauma ocluzala
   E. peretii defectului sunt duri.

61) Caracteristicile durerii din dizarmonia mandibulo-craniana sunt:

   A. este întotdeauna localizata
   B. este exacerbata de frig si umezeala
   C. nu se calmeaza la antialgicele obisnuite
   D. este de obicei unilaterala
   E. nu este influentata de miscarile mandibulei

62) Cauzele determinante ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt: (pag 88)

   A. edentatia neprotezata
   B. obstacolele ocluzale
   C. stress-ul emotional
   D. bruxismul
   E. cauze articulare.

63) Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

   A. poate fi generalizata sau localizata
   B. forma generalizata apare cel mai des în bruxism
   C. forma generalizata este si excentrica
   D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor
   E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta.

64) In tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene se iau în considerare urmatoarele

metode terapeutice:
   A. tratamente ortodontice
   B. gutiere ocluzale
   C. tratament medicamentos
   D. kinetoterapia
   E. tratament psihologic

65) La dintii care sunt în contact prematur se poate constata:

   A. prezenta pungilor parodontale
   B. fremitus
   C. zgomot mat la percutie, eventual fara ca dintele sa fie devital
   D. extruzie
   E. mobilitate

66) Muschii pterigoidieni laterali se palpeaza astfel: ??????????????

   A. cu gura larg deschisa
   B. cu indexul plasat în fornixul superior, retrotuberozitar
   C. directia de palpare este cea care se da acului în anestezia plexala la molarul doi superior
   D. palparea se face din fornix spre posterior, superior si medial
   E. extraoral, subangulomandibular.

67) Semnele dentare în disfunctia mandibulo-craniana sunt:

   A. miloliza
   B. mobilitatea dentara
   C. abrazia patologica sectoriala
   D. fenomenul tieleman

10
   E. odontalgii.

68) Sindromul algodisfunctional miofascial (SAM):

   A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare
   B. factorii ocluzali nu intervin în patologia SAM
   C. nu beneficiaza de tratament ocluzal
   D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara
   E. are punct de plecare articular.

69) Artrita reumatoida se caracterizeaza serologic prin:

   A. Prezenta plasmatica a factorului reumatoid
   B. Cresterea VSH
   C. Titru ASLO nemodificat
   D. Reducerea spatiului articular
   E. Eroziuni la nivelul corticalei articulare

70) Bruxismul nocturn are urmatoarea simptomatologie:

   A. abraziune patologica
   B. suferinta parodontala
   C. cefalee permanenta
   D. hipotrofie maseterina
   E. limitarea amplitudinii de deschidere

71) Cauzele dentare ale disfunctiei cranio-mandibulare sunt:

   A. cariile tratate
   B. cariile netratate
   C. edentatia protezata
   D. edentatia neprotezata
   E. anomaliile dentomaxilare tratate

72) Disfunctia temporomandibulara de origine articulara cunoaste urmatoarele cauze

   A. de dezvoltare
   B. inflamatorii
   C. durerea miofasciala
   D. hipomotilitate
   E. miozita

73) Durerea mandibulo craniana cunoaste urmatoarele caracteristici:

   A. durerea poate fi localizata sau iradiata
   B. noaptea la caldura pernei durerea se calmeaza, de obicei
   C. nu este exacerbata de frig si umezeala
   D. este calmata de miscarile mandibulei
   E. se calmeaza la antalgice obisnuite

74) Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt:

   A. îngrosare
   B. largirea spatiului periodontal
   C. întrerupere
   D. resorbtia limbusului alveolar

11
   E. rarefactie osoasa periapicala

75) Osteoartroza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de

   A. edentatie frontala redusa
   B. alimente de consistenta moale
   C. hipotonicitate musculara
   D. masticatie unilaterala cronica
   E. edentatie molara terminala

76) Se considera patologice si necesita interventii de slefuire selectiva

   A. Contactele unilaterale în relatie centrica
   B. Contactele din care determina o deplasare laterala a mandibulei
   C. Distanta dintre RC si IM mai mica de 2mm
   D. Distanta dintre RC si IM mai mica de 1mm
   E. Distanta dintre RC si IM mai mica de 1,5mm

77) Tratamentul osteoartrozei se face prin:

   A. Kinetoterapie;
   B. Fizioterapie;
   C. Slefuiri selective;
   D. Gutiere acrilice;
   E. Protezare corecta.

78) Disfunctia temporo-mandibulara de origine articulara poate fi:

   A. Prin deplasari meniscale;
   B. Prin hipomobilitate antalgica;
   C. Tumorala;
   D. De natura inflamatorie;
   E. Prin ankiloza.

79) Disfunctia temporo-mandibulara de origine musculara poate fi:

   A. Prin ankiloza fibroasa;
   B. Prin modificari de forma;
   C. Tumorala;
   D. Miozita
   E. Raspuns corect b, c, d

80) În ce conditii nu se intervine în sensul terapiei ocluzale specifice:

   A. Daca exista stabilitate ocluzala;
   B. Daca sunt absente semnele de suferinta la nivelul ATM si a muschilor mobilizatori ai
mandibulei;
   C. Daca pacientul prezinta masticatie nesatisfacatoare;
   D. Daca fizionomia si fonatia sunt satisfacatoate pentru pacient;
   E. Toate raspunsurile sunt corecte.

81) Semnele de suferinta parodontala care nu sunt considerate de natura functionala

ocluzala ci atribuite direct factorilor inflamatori locali sunt:
   A. Restaurari protetice fixe defectuoase;
   B. Proteze partiale mobilizabile al caror conector principal nu menajeaza parodontiul marginal;
   C. Mobilitate dentara localizata fara pungi parodontale;

12
   D. Proteze partiale mobilizabile al caror conectori secundari se afla în contact cu gingia fixa sau
marginea gingivala libera;
   E. Placa dentara bacteriana.

82) Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:

   A. Subluxatii ale condilului mandibular;
   B. Spatiu articular largit;
   C. Atrofia tuberculilor articulari;
   D. Neregularitati ale contururilor osoase;
   E. Scleroza osoasa subcorticala

83) Sindromul algodisfunctional miofascial reprezinta o entitate patologica din cadrul

disfunctiei temporo-mandibulare manifesta prin:
   A. Oboseala musculara;
   B. Durere musculara;
   C. Tulburari de masticatie;
   D. Tulburari de fonatie;
   E. Hipomobilitate.

84) Arterita temporala se mai numeste si:

   A. arterita reumatoida
   B. arterita microvasculara
   C. arterita poliarticulara
   D. arterita cu celule gigante
   E. arterita craniana

85) Care dintre urmatoarele fenomene se pot decela prin auscultatia simpla la nivelul
A.T.M.:
   A. modificarea fantei de înclinare a tuberculului articular
   B. crepitatii
   C. cracmente
   D. modificari de forma ale condilului mandibular
   E. modificari de pozitie ale condilului mandibular

86) Modificarile partilor moi care apar în disfunctia mandibulo-craniana sunt:

   A. cresterea lascitati ligamentelor A.T.M.
   B. muscarea obrazului
   C. interpozitia obrajilor
   D. interpozitia limbii
   E. scaderea tonusului musculaturii periorale

87) Simptomele disfunctiei mandibulo-craniene ce necesita tratament sunt:

   A. acuze estetice legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
   B. absenta molarului de minte
   C. abrazia dentara
   D. osteoartroza A.T.M.
   E. semne de suferinta parodontala legate de relatiile intermaxilare de ocluzie

88) Terapia ocluzala specifica este contraindicata în urmatoarele situatii:

   A. când exista contacte premature si interferente ocluzale

13
   B. când exista stabilitate ocluzala
   C. când exista masticatie satisfacatoare
   D. când nu exista semne de suferinta ale parodontiului marginal
   E. când exista leziuni odontale

89) Raportul RC-IM prezinta urmatoarele aspecte normale: (pag 80)

   A. Deplasarea mandibulei din IM în RC se face în plan orizontal
   B. Deplasarea se face cu usoara coborâre a mandibulei
   C. Deplasarea se face cu ridicarea mandibulei
   D. Deplasarea mandibulei din IM în RC si invers, se numeste "long centric"
   E. Când mandibula se afla în RC, la nivelul grupei a II-a cuspizilor de sprijin se afla o usoara
inocluzie ??????????

90) Arcul facial de transfer:

   A. permite transferul pe articulator a relatiei dintre axa balama terminala si elementele fixe ale
craniului
   B. este universal pentru toate tipurile de articulatoare
   C. permite transferul pozitiei mandibulei în raport cu axa balama terminala
   D. permite transferul pozitiei arcadei maxilare fata de axa balama terminala
   E. toate cele de mai sus

91) Metoda de înregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie are urmatoarele

caracteristici: (pag 59)
   A. Este mai putin precisa decât cea care utilizeaza hârtia de articulatie;
   B. Nu permite lucrul fara ajutor;
   C. Presupune un consum mare de folii de ceara;
   D. Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale;
   E. Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara.

92) Care dintre urmatorii factori pot induce o masticatie unilaterala: (pag 111)
   A. dieta moale, neabraziva
   B. miscarile preponderent verticale din cadrul ciclului masticator
   C. afectiunile dento-parodontale
   D. edentatiile
   E. dezocluzia dintilor de partea inactiva în miscarea de lateralitate

93) Determinarea, înregistrarea si transferul pozitiei de relatie centrica poate fi facuta:

   A. la nivelul oaselor maxilare
   B. la nivelul condililor mandibulari
   C. la nivelul tuberculului articular
   D. la nivelul arcadelor dentare
   E. la nivelul articulatiei Glasser

94) Din punct de vedere anatomic, articulatia temporo-mandibulara prezinta, în raport cu

pozitia meniscului articular, doua etaje:
   A. suprameniscal
   B. anteromezial
   C. inframeniscal
   D. posterodistal
   E. distomeniscal

14
95) Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare sunt influentate local de: (pag 126)
   A. prezenta contactelor premature si a interferentelor ocluzale
   B. duritatea alimentelor
   C. determinantul muscular
   D. determinantul posterior
   E. determinantul anterior

96) Pozitionarea manuala a modelelor în relatie centrica se poate realiza în urmatoarele

conditii: (pag 60)
   A. pozitia de R.C. sa coincida cu aceea de I.M.
   B. pozitia de I.M. sa fie stabila
   C. daca nu exista contacte premature sau interferente ocluzale
   D. daca pacientul are long centric
   E. numai daca pacientul prezinta ghidaj de grup antero-lateral în miscarea de lateralitate

97) Relatia centrica reprezinta o pozitie a condililor mandibulari în cavitatea glenoida,

definind-o ca fiind pozitia:
   A. cea mai joasa
   B. cea mai înalta
   C. cea mai anterioara
   D. cea mai posterioara
   E. cea mai asimetrica

98) Trauma ocluzala secundara prezinta urmatoarele particularitati (pag 158) ??????
   A. Apare pe un parodontiu sanatos
   B. Apare pe un parodontiu slabit
   C. Forta ce se exercita asupra dintelui este normala
   D. Forta ce se exercita asupra dintelui este de intensitate marita
   E. Transmiterea fortei se face în afara axului lung al dintelui

99) Armonia între ghidajul anterior, miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile
ATM trebuie sa se realizeze în urmatoarele situatii clinice: ?????????????????????
   A. Ocluzie neutrala în zona frontala cu supraacoperire ½
   B. Ocluzie adânca acoperita
   C. Ocluzie labiodonta
   D. Progenie
   E. Compresie de maxilar cu treapta sagitala mare

100) Prin trauma ocluzala secundara se întelege solicitare ocluzala:

   A. Cu directie în axul lung al dintilor cu parodontiul afectat
   B. Cu directie în afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat
   C. Cu directie în afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru
   D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru
   E. Prea intens asupra unui parodontiu integru

15