VARIANTA 1
2. *Articulatoarele utilizează ca referință:
A. planul Camper
B. axa de masticație
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui RICH
13. Electromiografia:
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare
masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de
sensibilitate și specificitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
4. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul
versanților interni ai cuspizilor orali superiori
B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul
versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul
versanților externi ai cuspizilor orali superiori
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul
versanților interni ai cuspizilor orali superiori și
vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul
versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
5. Următoarele afirmații sunt valabile pentru
articulația temporo-mandibulară:
A. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°,
cu o medie de 33°
B. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un
diametru de 20 mm
C. este de tip ginglimo-artroidal
D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un
unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140 -
160°
E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și
este vascularizat
6. Inducerea clinică a relației de postură se obține
prin:
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin
fonema "S"
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiției
1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că:
A. este o suprafață plată, netedă
B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale
ale dinților mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor
linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în
decursul variatelor funcții
E. permite realizarea de contacte funcționale simultane,
secvențial, pe câte o zonă a arcadei
7. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de
postură a mandibulei sunt:
A. caracterul respirației (respirația orală)
B. poziția capului și a gâtului
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau
din miastenie
D. afecțiunile ATM
E. intoxicații medicamentoase (stricnină)
9. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată
de unghiul Bennett și distanța intercondiliană, astfel:
A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât
relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu
atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților
între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi
mai mic
C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai
mare este valoarea ungiului Bennett
D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai
posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai
accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene
20. Profilaxia generala cu caracter specific se refera
la:
A. Prevenirea contaminarii incrucisate
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului
stomatognat
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase
(hepatite, HIV, gripe, rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara
10. *Triunghiul lui Spirgi:
A. este echivalent cu long-centric
B. este echivalent cu wide-centric
C. este echivalent cu freedom in centric
D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
E. este echivalent cu ocluzia habituală
11. Devierea liniei mediene mandibulare la
deschiderea gurii este de cauză articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și
revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
12. Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a
mandibulei și a celei cervicale:
A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală
B. permite determinarea sensibilității musculare și a
durerii
C. trebuie să identifice punctele trigger care generează
efecte excitatoare centrale
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase
E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală
3. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei
linguali mandibulari sunt:
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de
protruzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anulează componentele orizontale ale forțelor
ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de
echilibru
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea
mandibulei în mișcările de lateralitate
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
14. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului
disfuncțional cranio-mandibular sunt:
A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea
voluntară a mișcărilor mandibulei
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
E. nici una din cele de mai sus
15. Scopul dispozitivelor interocluzale este
reprezentat de:
A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea
forțelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a
mobilității dentare
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări
patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus
16. *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu
face parte:
A. amplitudinea
B. limitele
C. inaltimea crestei edentate
D. inaltimea
E. latimea
17. Decizia de a nu practica o terapie endodontica
inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii
factori:
A. pacientul este asimptomatic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici
C. nu exista radiotransparente periapicale
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea
cavitatii carioase
18. Mobilitatea dentara ireversibila:
A. Este de natura iatrogena
B. Beneficiaza de tehnici de RTG
C. Este cauzata de contacte premature si interferente
D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta
parodontala
E. Se poate determina numai prin metoda clinico-
manuala
19. Inaltimea spatiului protetic potential:
A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei
edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic
potential atunci cand s-a produs extruzia
antagonistilor
B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei
antagonistilor
C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei
alveolare
D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi
bresei edentate in conditiile absentei dintilor
antagonisti
E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti
8. Reperele relației centrice sunt:
A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a
etajului mijlociu
D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
E. lingual: existența spațiului Donders

21. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de
agregare este preferabil sa se realizeze:
A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
B. Subgingival 1 mm
C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului
gingival
D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
E. Ecuatorial
29. Care din următoarele particularităţi sunt specifice
corpului de punte cu raport tangent liniar la
mandubulă:
A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este
mic
B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în
detrimentul cuspizilor linguali
C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât
mai deschise
D. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O
E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
31. Materialele de amprentă se pot clasifica în:
A. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste
ZOE)
B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
D. elastice ireversibile (siliconi,
poliuretanodimetilmetacrilați)
E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri
bucoplastice)
23. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului
conjunct se impun o serie de modificari:
A. Realizarea corpului de punte in subocluzie
B. Extractia dintilor antagonisti
C. Realizarea liniara a corpului de punte
D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
E. Ingustarea corpului de punte
24. Pierderea punctelor de contact prin edentatie
conduce la:
A. Modificarea parametrilor ocluzali
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau
dinamica
C. Modificarea arhitecturii faciale
D. Extruzii si abraziuni
E. Suprasolicitari mecanice
25. Care din următoarele reguli trebuie respectate în
alegerea culorii:
A. să nu se privească mult timp eşentionul
B. dintele să fie privit în diferite poziţii
C. se alege culoarea la soare
D. se alege culoarea la umbră
E. se repetă operaţiunea de mai multe ori
26. Care din următoarele caracteristici sunt specifice
pentru intermediarii din zona frontală:
A. toate suprafeţele să fie convexe
B. netede şi finisate
C. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie
minim
D. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
E. toate suprafeţele plane, bine finisate
27. *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare
B. împiedicarea migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte
22. Intensitatea fortelor verticale depinde de:
A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
B. Gradul de over-jet
C. Natura alimentului
D. Gradul de sensibilitate al parodontiului
E. Gradul de over-bite
30. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:
A. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor
preparației
B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a
rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal
C. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului
dinților antagoniști
D. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții
vecini
E. să ofere posibilitatea obtinerii unui model
preliminar cât mai exact, pe care să se poată realiza
macheta viitoarei proteze fixe
32. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. condilul pivotant realizează doar o mişcare de
rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact
prematur deflectiv;
B. în mişcarea de deschidere condilul pivotant
realizează iniţial o rotaţie pură, urmată de rotaţia către
în jos şi translaţia spre înainte;
C. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în
jos şi medial de partea lucrătoare;
D. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în
grade, în timp ce „lateral side shift”se măsoară în mm.
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi
pierde semnificaţia clinică.

33. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt

materializate în plan orizontal prin:
A. traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;
B. direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la
maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive;
C. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;
D. procedee pantografice;
E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei
păsări care, intră în cavitatea orală la nivelul arcadei
mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare.

34. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie

patologică numai dacă:
A. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind
rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale;
B. se produce la începutul mişcării de deschidere,
chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm.
înainte de deschiderea completă;
C. se însoţeşte de zgomote articulare;
D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau
temporal,
E. se datorează contracţiei musculare unilaterale a
pterigoidianului intern.

28. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă

depind de:
A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat
B. forma crestei edentate
C. exigenţe estetice ale pacientului
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
E. de statutul socio-economic al pacientului

35. Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare

determină o suprafaţă poligonală rezultată prin
intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:
A. poziţia posturală;
B. poziţia de relaţie centrică;
C. angrenajul invers lateral;
D. poziţia de intercuspidare maximă;
E. poziţia cap la cap.