TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2017

Tema 13.
Principii generale de tratament în supurațiile oro-maxilo-faciale
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 245-247

1. *Selectați afirmația adevarată privind tratamentul supurațiilor oro-maxilo- C p. 245

faciale:
A. În alegerea locului de incizie se ține cont strict de criteriul estetic
B. Inciziile de drenaj trebuie să aibă dimensiuni minime
C. Incizia nu se practică în zonele centrale ale tumefacţiei slab
vascularizate
D. Disecţia practicată pentru drenaj este ascuțită
E. Spălăturile antiseptice efectuate sunt bidirecţionale
2. *Tratamentul radical al dintelui cauzal în infecțiile OMF: E p. 246
A. Presupune chiuretajul periapical cu rezecţie apicală şi sigilarea
suprafeţei de secţiune a rădăcinii
B. Presupune detartrajul și chiuretajul parodontal
C. Se practică în cursul episodului inflamator acut
D. Nu este necesar niciodată în cazul supurațiilor de spații fasciale
secundare
E. Se referă la extracţia dintelui cauzal şi îndepărtarea prin chiuretaj a
leziunii periapicale
3. *Anestezia loco-regională în cazul supurațiilor OMF este indicată în B p. 246
următoarele situaţii:
A. Pacienţi necooperanţi, inclusiv copii cu vârste sub zece ani
B. Abcese periosoase fără implicarea spaţiilor fasciale secundare
C. Abcese de spaţii fasciale
D. Supuraţii cu evoluţie extensivă şi rapidă, când este necesară
explorarea spaţiilor fasciale învecinate
E. Flegmonul planșeului bucal
4. * Antibioterapia de primă intenţie în tratamentul infecțiilor OMF: B p. 246
A. Se instituie în urma rezultatului antibiogramei
B. Utilizează antibiotice uzuale, de preferinţă în asociere eficace pe
flora aerobă şi anaerobă
C. Este o formă de antibioterapie țintită
D. Utilizează antibiotice puțin folosite, cu spectru larg
E. Se administrează ca substituent al tratamentului chirurgical în cazul
colecțiilor supurate
5. *Vindecarea plăgilor chirurgicale consecutive iciziei și drenajului supurațiilor E p. 246
OMF:
A. Se realizează prin sutura primară a plăgii
B. Se realizează întotdeauna prin sutura secundară a plăgii
C. Prin utilizarea membranelor de colagen
D. Prin utilizarea adezivilor tisulari
E. Se face per secundam

1
6. Selectați afirmațiile adevarate privind tratamentul supurațiilor oro-maxilo- BDE p. 245
faciale:
A. Incizia se practică în zonele centrale ale tumefacţiei slab
vascularizate
B. Disecţia practicată pentru drenaj este boantă
C. Tratamentul conservator al dintelui cauzal constă în efectuarea
detartrajului
D. Spălăturile antiseptice efectuate sunt unidirecţionale
E. Incizia se practică în zone declive pentru a permite drenajul
gravitaţional
7. Următoarele afirmații sunt adevărate privind tratamentul cauzal- al dintelui ce AB p. 245
a determinat procesul supurativ din sfera OMF:
A. Poate fi conservator sau radical
B. Se decide în funcţie de amploarea procesului supurativ şi de starea
dintelui cauzal
C. Este întotdeauna conservator
D. Se decide în funcţie de dorința pacientului
E. Se decide în funcție de posibilitatea de protezare ulterioară

Tema 14.
INFECȚII PERIOSOASE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 247-249

8. *Supuraţiile spaţiului vestibular sunt consecinţa exteriorizării infecţiilor B p. 247

periapicale prin erodarea corticalei osoase:
A. Sub inserţia m. mental la mandibulă în zona anterioară
B. Deasupra inserţiei m. buccinator la mandibulă în zona posterioară
C. Sub inserţia m. buccinator la mandibulă în zona posterioară
D. Deasupra inserţiei m. milohioidian la mandibulă în zona anterioară
E. Sub inserția m. milohioidian la mandibulă în zona posterioară
9. * Faza subperiostală a supurației spațiului vestibular se caracterizează prin: A p. 247
A. Este dominată de dureri intense, continue, date de distensia
periostului
B. Durerile scad în intensitate, tumefacţia capătă un caracter localizat
C. Este dominată de dureri scăzute ca intensitate, discontinue, date de
erodarea periostului
D. La palpare se decelează o zonă de fluctuenţă
E. La palpare se decelează crepitații gazoase
10. *Examenul clinic în abcesul perimandibular extern decelează: D p. 249
A. Fluctuență la palpare în recessus
B. Aceleași caracteristici ca în abcesul paramandibular
C. O tumefacție ce permite palparea marginii bazilare
D. O tumefacţie ce face corp comun cu marginea bazilară
E. Absența trismusului
11. * Spaţiul corpului mandibular: B p. 249

2
 A. Este un spaţiu virtual plasat între marginea bazilară şi mucoasa
acoperitoare
B. Este un spaţiu virtual plasat între marginea bazilară şi periostul
acoperitor
C. Este un spaţiu virtual plasat între procesul alveolar mandibular şi
periostul acoperitor
D. Este situat în interiorul spongioasei mandibulare
E. Este un spaţiu virtual plasat între procesul alveolar mandibular şi
mucoasa acoperitoare
12. *Incizia şi drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezării: C p. 248
A. A. palatine și a. maxilare
B. N. alveolar superior și posterior
C. A. palatine și a. incisive
D. A. incisive și a. maxilare
E. N. median palatinal
13. Infecţiile periosoase pot fi cantonate în următoarele spaţii: ACE p. 247
A. Spaţiul palatinal
B. Spațiul pterigomaxilar
C. Spaţiul vestibular
D. Spațiul infratemporal
E. Spaţiul corpului mandibulei
14. Diagnosticul diferențial al abceselor palatinale se poate face cu: CD p. 248
A. Sinuzita cronică maxilară
B. Formaţiuni tumorale ale vălului palatin
C. Chistul maxilar suprainfectat cu evoluție palatinală
D. Formaţiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
E. Parodontita marginală cronică profundă

Tema 15.
SUPURAȚII DIFUZE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 270-273

15. *Focarul hipertoxic gangrenos principal din cadrul flegmonului de planșeu C p. 270
bucal se localizează cel mai frecvent la nivelul:
A. Spațiului submentonier
B. Parenchimului lingual
C. Spaţiului sublingual
D. Spațiului submandibular
E. Spațiului perimandibular extern
16. *Dispneea din cadrul anginei Ludwig: B p. 271
A. Este iniţial de cauză centrală şi apoi prin agravarea fenomenelor
toxico-septice de cauză obstructivă
B. Este iniţial de cauză obstructivă şi apoi prin agravarea fenomenelor
toxico-septice de cauză centrală
C. Tulburările respiratorii se datorează unor procese septice

3
 pulmonare concomitente
D. Tulburările respiratorii se datorează afectării musculaturii peretelui
toracic
E. Tulburările respiratorii se datorează afectării centrilor respiratori
cerebeloși
17. *Agravarea stării toxico-septice în angina Ludwig este marcată de: B p. 271
A. Prezența febrei (39-40°C)
B. Discordanţa între puls şi temperatură
C. Apariția crepitațiilor gazoase
D. Prezența leucocitozei
E. Prezența fluctuenței
18. *Flegmonul difuz hemifacial interesează în evoluţia sa următoarele spaţii, cu D p. 272
excepția:
A. Bucal
B. Maseterin
C. Infratemporal
D. Palatinal
E. Submandibular
19. *Flegmonul hemifacial se poate complica cu următoarele afecțiuni, cu E p. 272
excepția:
A. Osteomielite ale maxilarului
B. Osteomielite ale mandibulei
C. Tromboflebite de sinus cavernos
D. Meningite
E. Neuronite
20. Caracteristicile supurațiilor difuze sunt reprezentate de: BCDE p. 270
A. Flora cauzală este monomorfă
B. Se asociază cu o necroză tisulară marcată
C. Au o tendință extensivă
D. Este absentă o colecţie supurată bine delimitată
E. Flora cauzală este polimorfă
21. Factorii favorizanţi ai apariţiei supuraţiilor difuze sunt reprezentaţi de: BCD p. 270
A. Sialadenita submandibulară cronică
B. Virulenţa crescută a florei microbiene
C. Scăderea rezistenţei organismului
D. Antibioterapia incorect condusă
E. Flora microbiană monomorfă

Tema 16.
INFECȚIILE NESPECIFICE ALE OASELOR MAXILARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 281-284

22. *Osteoperiostita se caracterizează prin: D p. 281

A. Este o reacţie inflamatorie pulpară
B. Este o reacție inflamatorie parodontală

4
 C. Este o reacţie inflamatorie osoasă multifocală
D. Este o reacţie inflamatorie osoasă localizată
E. Este o reacţie inflamatorie mucozală
23. *Una din următoarele afirmații este adevărată privind osteita: B p. 281
A. Este o infecţie secundară osoasă, poliostotică, prezentând un singur
focar osteitic
B. Este o infecţie primară osoasă, monoostotică, prezentând un singur
focar osteitic
C. Este o infecţie primară osoasă, poliostotică, prezentând mai multe
focare osteitice
D. Pătrunderea germenilor la nivelul ţesutului osos se realizează pe
cale hematogenă
E. Pătrunderea germenilor la nivelul ţesutului osos se realizează pe
cale limfatică
24. * O formă particulară de osteită localizată este: C p. 281
A. Periostita
B. Osteomielita
C. Alveolita
D. Osteonecroza
E. Pericoronarita
25. *Formele anatomo-patologice ale osteomielitelor sunt următoarele, cu E p. 282
excepția:
A. Stadiul de necroză osoasă
B. Stadiul de reparaţie osoasă
C. Stadiul de supuraţie osoasă
D. Stadiul de congestie osoasă
E. Stadiul de displazie osoasă
26. *Imaginea radiologică clasică în osteomielita supurată acută este reprezentată B p. 282
de:
A. Imagine de „sare și piper”
B. Imaginea “în sarcofag”
C. Imagine în „fagure de miere”
D. Imagine de „sticlă mată”
E. Imagine de „baloane de săpun”
27. Clasificarea osteomielitelor după Laskin cuprinde: ACE p. 282
A. Osteomielite supurate (acute sau cronice)
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
C. Osteomielite nesupurate, de tip cronic sclerogen
D. Osteomielite nesupurate (acute sau cronice)
E. Osteomielite după infecţii specifice
28. Aspectele clinice în osteomielita supurată acută cuprind: BCD p. 282
A. În osteomielita maxilarului apare semnul Vincent d’Alger
B. Mobilitatea dintelui cauzal şi deformarea ambelor corticale osoase
C. În osteomielita mandibulei apare semnul Vincent d’Alger
D. Durerea se amplifică rapid, devenind paroxistică şi iradiind la
nivelul hemicraniului
E. Durerea se ameliorează în momentul fistulizării muco-tegumentare

5
 Tema 17.
COMUNICAREA ORO-SINUZALĂ
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 303-308

29. *În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este mică, sub D p. 304
2 mm se recomandă:
A. Aplicarea unei meşe iodoformate menţinută cu ligatură de sârmă
„în 8” pe dinţii vecini
B. Efectuarea zilnică a manevrei Valsalva pentru a favoriza închiderea
C. Efectuarea plastiei comunicării într-un unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
D. Evitarea variaţiilor presionale intrasinuzale timp de 3-4 săptămâni
E. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
30. *În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este mare, de E p. 304
peste 7 mm se recomandă:
A. Sutura marginilor de mucoasă și aplicarea unei meşe iodoformate
menţinută cu ligatură de sârmă „în 8” pe dinţii vecini
B. Efectuarea zilnică a manevrei Valsalva pentru a favoriza închiderea
C. Plastia comunicării într- unul sau doua planuri cu lambou palatinal
și/sau lingual
D. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
E. Efectuarea plastiei comunicării într-unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
31. *Comunicarea oro-sinuzală rezultată în urma împingerii rădăcinii dentare în B p. 305
plină cavitate sinuzală, cu perforarea mucoasei sinuzale necesită:
A. Trepanarea sinusului la locul de elecţie, îndepărtarea rădăcinii
intrasinuzale şi plastia comunicării prin sutura marginilor de
mucoasă alveolară „în coreletă”
B. Trepanarea sinusului la locul de elecţie, îndepărtarea rădăcinii
intrasinuzale şi plastia comunicării într-unul sau două planuri
C. Tratament antibiotic și sutura marginilor alveolei cu temporizare 6
luni
D. Efectuarea manevrei Valsalva este suficientă pentru expulzia
rădăcinii dentare
E. Cura radicală a sinusului maxilar se efectuează în toate cazurile
32. Criteriile de diagnosticare a comunicării oro-sinuzale imediate includ: ABE p. 303
A. Proba Valsalva pozitivă
B. Sângerare mai abundentă din alveolă, uneori cu aspect aerat
C. Proba Dix Hallpike pozitivă
D. Pereții laterali alveolari moi, osteitici
E. Senzaţie de „cădere în gol” la explorarea alveolei cu un stilet
butonat
33. În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este medie, 2-6 AC p. 304
mm se recomandă:
A. Supraalveolar se va aplica o meşă iodoformată menţinută cu
ligatură de sârmă „în 8” pe dinţii vecini
B. Nu este necesar un tratament chirurgical, se recomandă doar
evitarea variațiilor presiunale intrasinuzale

6
 C. Sutura margino-marginală a gingivomucoasei alveolei
postextracţionale
D. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
E. Efectuarea plastiei comunicării într-un unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
34. În cazul plastiei în două planuri a comunicărilor oro-sinuzale vechi medii sau CE p. 308
mari, pentru planul sinuzal se poate opta pentru:
A. Lambou „în coleretă”, format din mucoasa palatinală imediat
adiacentă orificiului de comunicare, translată şi suturată în defect
B. Lambou vestibular din vecinătate, răsturnat în defect, cu faţa
sângerândă către sinus şi cea mucozală către cavitatea orală
C. Lambou „în coleretă”, format din ţesuturile imediat adiacente
orificiului de comunicare, răsturnate şi suturate în defect
D. Lambou periostal cu grefă mucozală
E. Lambou vestibular din vecinătate, răsturnat în defect, cu faţa
mucozală către sinus şi cea sângerândă către cavitatea orală
35. Variantele de plastie în două planuri pentru comunicările oro-sinuzale vechi ABD p. 308
medii sau mari sunt reprezentate de:
A. Lambou „în coleretă” şi lambou vestibular
B. Lambou vestibular şi lambou palatinal
C. Lambou periostal și lambou palatinal
D. Lambou „în coleretă” şi lambou palatinal
E. Lambou vestibular și lambou lingual

Tema 18.
SEMNE CLINICE COMUNE FRACTURILOR DE MANDIBULĂ
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 322-323

36. *Aprecierea mobilităţii osoase se realizează cu ajutorul metodei descrise de: B p. 323
A. Wasmundt
B. V. Popescu
C. Lebourg
D. Guerin
E. Vincent d’Alger
37. *Palparea în cadrul examenului clinic al fracturilor mandibulare urmărește D p. 322-
determinarea următoarelor elemente, cu excepția: 323
A. Înfundări sau proeminenţe osoase
B. Discontinuitatea osoasă
C. Decelarea punctelor dureroase
D. Tuburările de ocluzie
E. Decalaje între fragmente
38. *În cadrul manevrei Lebourg de presiune bilaterală transversală către medial A p. 323
pe unghiurile mandibulare apare durere atunci când fractura de mandibulă este
localizată la nivelul:
A. Corpului mandibular

7
 B. Condilului mandibular
C. Apofizei coronoide
D. Rebordului alveolar mandibular
E. Articulației temporo-mandibulare
39. Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase mandibulare includ: ABD p. 322
A. Crepitaţii osoase
B. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
C. Durere spontană sau provocată la mişcările mandibulei
D. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
E. Masticaţie imposibilă, jenă în deglutiţie, fonaţie
40. Următoarele nu reprezintă semne de întrerupere a continuității osoase CE p. 322
mandibulare:
A. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
B. Diminuarea sau absenţa transmiterii mişcărilor în ATM, de partea
lezată
C. Durere spontană sau provocată la mişcările mandibulei
D. Modificări ale raporturilor de ocluzie
E. Masticaţie imposibilă, jenă în deglutiţie, fonaţie
41. Semnele clinice orale asociate leziunii traumatice în fracturile de mandibulă AE p. 322
sunt reprezentate de:
A. Luxaţii sau fracturi dentare
B. Excoriaţii sau plăgi perimandibulare
C. Edemul părţilor moi cervico-faciale
D. Crepitaţii osoase
E. Hematoame şi plăgi ale mucoasei fixe şi mobile orale la nivelul
procesului alveolar şi fundului de sac vestibular
42. Manevrele Lebourg cuprind: ABD p. 323
A. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de ram
sau condil mandibular
B. La presiune bilaterală transversală către medial pe unghiurile
mandibulare, apare durere la nivelul focarului de fractură în cazul
fracturilor corpului mandibular
C. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor de proces alveolar mandibular
D. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor unghiului, ramului sau condilului
mandibular
E. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de corp
mandibular

Tema 19.
Atitudinea fata de dintii din focarul de fractura
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

8
43. *Dintii din focarul de fractura se pot extrage la: D
A. 7 zile de la imobilizarea intermaxilara
B. 21 de zile de la imobilizarea intermaxilara
C. 7-14 zile de la imobilizarea intermaxilara
D. 12-15 zile de la imobilizarea intermaxilara
E. dintii din focarul de fractura nu se extrag niciodata
44. *Pentru stabilirea conduitei terapeutice cu privire la dintii din focarul de C
fractura se evalueaza:
A. numarul de radacini
B. rolul dintelui in masticatie
C. rolul fizionomic
D. prezenta sau absenta tartrului
E. prezenta sau absenta leziunilor de smalt
45. *In cadrul tratamentului conservator al dintilor din focarul de fractura cu C
fracturi radiculare in treimea apicala se practica:
A. extractie dentara
B. imobilizare
C. rezectie apicala
D. detartraj
E. tratamentul leziunilor de smalt
46. Dintii din focarul de fractura ce se extrag in momentul imobilizarii sunt: BC
A. dinti cu mobilitate grad I
B. dintii care impiedica reducerea corecta a fragmentelor
C. dinti luxati cu mobilitate grad II
D. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
E. dinti integri in focarul de fractura
47. Dintii din focarul de fractura ce nu se extrag in momentul imobilizarii sunt: ADE
A. dinti cu mobilitate grad I
B. dintii care impiedica reducerea corecta a fragmentelor
C. dinti luxati cu mobilitate grad II
D. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
E. dinti integri in focarul de fractura
48. Pentru stabilirea conduitei terapeutice cu privire la dintii din focarul de BC
fractura se evalueaza:
A. numarul de radacini
B. rolul dintelui in contentia fracturii
C. rolul fizionomic
D. prezenta sau absenta tartrului
E. prezenta sau absenta leziunilor de smalt
49. In cadrul tratamentului conservator al dintilor din focarul de fractura cu ABDE
fracturi radiculare in treimea apicala nu se practica:
A. extractie dentara
B. imobilizare
C. rezectie apicala
D. detartraj
E. tratamentul leziunilor de smalt

9
 Tema 20.
Fracturi orizontale ale maxilarului
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

50. *Fracturile orizontale ale maxilarului cuprind: B 363

A. Fractură latero-faciala transversală joasă
B. Fractură tip Guerin
C. Fractura Huet
D. Fractura Richet
E. Nici una din cele de mai sus
51. *Traiectul de fractura Guerin nu trece prin: C 364
A. Creasta zigomatoalveolară
B. Apertura piriformă
C. Apofiza ascendentă a maxilarului
D. 1/3 inferioar a apofizelor pterigoide
E. Doar variantele A si B
52. *Aspecte clinic ale fracturii tip Le Fort I cuprind: E 364
A. Palpare dureroasă retrotuberozitar
B. Semnul Guerin
C. Chemosis conjunctivo-bulbar, bilateral
D. Mobilitate anormală a întregului etaj mijlociu al feţei
E. Doar variantele A si B
53. Aspecte clinice ale fracturii tip Le Fort III cuprind: ABE 365-
A. Semnul „şinelor de tramvai” 366
B. Tulburări respiratorii prin obstrucţia căilor aeriene superioare
C. Tulburări de sensibilitateîn teritoriul n. Palatin mare
D. Deformarea etajului mijlociu al feţei, cu înfundarea piramidei
nazale şi a regiunii infraorbitale
E. Exoftalmie şi diplopie - prin prezenţa unor hematoame importante
sub- şi retrobutbare
54. Traiectul de fractura Guerin cuprinde: BC 363
A. Apofiza ascendentă a maxilarului
B. Fosa canină
C. 1/3 inferioar a apofizelor pterigoide
D. 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
E. Septul nazal cartilaginos
55. Care dintre urmatoarele afirmatii despre fracturile orizontale maxilare sunt adevarate: ACE 363-
A. Traiectul de fractura Guerin trece prin 1/3 inferioar a apofizelor 366
pterigoide
B. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin septul nazal cartilaginos
C. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin oasele nazale la nivelul
suturii naso-frontale
D. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele antero-lateral al
sinusului etmoidal
E. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele lateral al fosei
nazale
56. Despre fracturile orizontale ale maxilarului se poate afirma: AB 363-
A. Fractura Le Fort I - se produce cel mai frecvent prin traumatisme 364
directe aplicate frontal deasupra apexurilor incisivilor

10
 B. Fractura Le Fort II - se mai numeşte disjuncţie craniomaxilară joasă
sau fractură piramidală a maxilarului
C. Fractura Le Fort II - disjuncţie cranio-maxilară inalta
D. Fractura Le Fort II - mecanismul de producere se datorează unui
traumatism violent aplicat asupra glabelei
E. Fractura Le Fort II - defineşte prin componenta orbito-nazosinuzală
si traiectul său zigomatic

Tema 21.
Semne clinice comune ale fracturilor de maxilar
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

57. *Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar cuprind: B 369

A. Semne clinice orale înfundarea etajului mijlociu al feţei;
B. Accentuarea diametreior transversale şi/sau verticale ale fetei
C. Manifestări clinice nazale şi sinuzale- epifora
D. Manifestări clinice nazale şi sinuzale - rinolicvoree, otolicvoree
E. Nici una din cele de mai sus
58. *Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar cuprind: E 369
A. Întreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
B. Fracturi coronare sau corono-radicualre
C. Ocluzie încrucişata
D. Emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare
E. Toate cele de mai sus
59. *Tulburari morfologigce din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de D 369
maxilar sunt:
A. Pareza pleoapei inferioare
B. Epistaxis moderat
C. Ocluzie inversă
D. Înfundarea etajului mijlociu al feţei
E. Nici una din cele de mai sus
60. Tulburari morfologigce din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor AE 369
de maxilar sunt :
A. Prezenţa de hematoame, echimoze, escoriaţii şi plăgi ale
tegumentelor cervico-faciale
B. Exo- sau enoftalmie
C. Hematoame palpebrale inferioare, chemosis conjunctivo-bulbar
D. Luxaţii, intruzii, extruzii sau chiar avulsii dentare
E. Mobilitate anormală mai mult sau mai puţin importantă
61. Manifestari neurologice din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de AB 369
maxilar sunt :
A. Rinolicvoree, otolicvoree - sugerează fractura anterioară a bazei
craniului
B. Tulburări de sensibilitate (hipoestezie sau anestezie)
C. Pareza pleoapei inferioare - care denotă leziuni ale nervului facial
D. Emfizem subcutanat
E. Epifora

11
62. Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar cuprind: BCD 369
A. Semne clinice orale înfundarea etajului mijlociu al feţei;
B. Accentuarea diametreior transversale şi/sau verticale ale fetei
C. Manifestări clinice orbitale- epifora
D. Manifestări clinice neurologice - rinolicvoree, otolicvoree
E. Tulburări morfologice echimoze şi plăgi ale fibromucoasei orale
63. Tulburari ocluzale din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de maxilar sunt: BD 369
A. În plan vertical - ocluzie inversa frontală
B. În plan vertical - ocluzie deschisa frontală
C. În plan vertical - contacte premature la nivelul molarilor unilateral
D. În plan transversal - ocluzieîncrucişată, atuncicand exista si
deplasari laterale
E. În plan sagital - ocluzie inversă la nivelul grupului frontal, datorată
unui fals prognatism maxilar

Tema 22.
Diagnosticul fracturilor complexului zigomatic
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

64. *Semne clinice ale fraturilor anterioare de malar, fara deplasare sunt: E 381-
A. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo- 382
zigomatice
B. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice
C. Limitarea mişcărilor mandibulare
D. Exoftalmie (datorat hematomului retrobulbar)
E. Echimoză palpebrală „în monoclu” şi echimoze ale conjunctivei
bulbare
65. *Semne clinice intraorale ale fracturii anterioare de malar, cu deplasare, sunt: B 381-
A. Discretă hipoestezie în teritoriul n. Infraorbital 382
B. Denivelare „în treaptă”, dureroasă la palpare lanivelul crestei
zigomato-alveolare
C. Crepitaţii gazoase
D. Limitarea mobilităţiimandibulei prin blocarea apofizei coronoide
E. Variantele B si D
66. *Investigatia radiologica cu cea mai larga indicatie, in cadrul fracturilor de malar, D 382
este:
A. C.T.
B. Ortopantomografia
C. C.B.C.T.
D. Incidenţa semiaxială Hirtz
E. Radiografia de fata incidenta antero-posterioara
67. Semne clinice ale fracturilor de malar fara deplasare sunt: ABE 381-
A. Edem post-traumatic al regiunii zigomatice 382
B. Echimoză palpebrală „în monoclu” şi echimoze
C. Exoftalmie (datorat hematomului retrobulbar)
D. Limitarea mişcărilor mandibulare
E. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo-

12
 zigomatice
68. Semne clinice ale fracturilor de malar cu deplasare sunt: BC 381-
A. Denivelare „în treaptă” sau „în şanţ”a arcadei fronto-malare 382
B. Perceperea unei discontinuităţiosoase „în treaptă”, „în şanţ” sau „în
V”
C. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar
D. Deschiderea gurii în limite normale
E. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice.
69. Incidenta semiaxiala Hirtz: BD 382
A. Cea mai largă indicaţie datorita evidentierii arcadelor dentare
B. Proiecteaza refiefurile osoase în afara contururilor osoase cranio-
faciale
C. Indicata mai ales pentru fracturile de malar vechi, vicios
consolidate
D. Se observa liniile de fractură, direcţia şi gradul de dislocare al
fragmentelor ososase
E. Constituie baza diagnosticului fracturilor de malar
70. Fracturile posterioare cu deplasare prezinta: AB 382
A. Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-z igomatice
B. Perceperea unei discontinuităţiosoase „în treaptă”, „în şanţ” sau „în
V”
C. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice
D. Tulburări de sensibilitate: hipoestezia anestezia sau hiperestezie în
teritoriul n. Infraorbital de partea lezată
E. Uneori epistaxis unilateral

Tema 23.
Chistul dermoid
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

71. *Se poate afirma despre chistul dermoid: E 403

A. Apare datorita transformarii chistice a glandelor sebacee
B. Este un chist cervical
C. Poate fi inclus in categoria chisturi ale structurilor epidermului si
anexelor sale
D. Variantele A si C
E. Se datorează transformării chistice a incluziilor epiteliale
72. *Afirmatia falsa legata de chistul dermoid este: D 403
A. Chistul dermoid are o consistenţă fermelastică
B. La presiune lasă godeu
C. Se dezvoltă sub planul m. Milohioidian
D. Se dezvoltă in planul m. Milohioidian
E. Tratamentul chistului dermoid este strict chirurgical
73. *Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal se poate A 404
face cu:
A. Chistul teratoid
B. Chistul canalului tireoglos

13
 C. Adenopatia metastatică submentonier
D. Abcesul lojei submentoniere
E. Nici una de mai sus
74. Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal se poate CE 404
face cu:
A. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect circumscris
B. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect difuz
C. Supuraţiile lojei sublingual - prezintă semne caracteristice de
supuraţie, evoluţie rapidă, stare generală alterată
D. Histul canalului tireoglos - se mobilizează în deglutiţie
E. Chistul teratoid - consistenţa este mai fermă, uneori se palpează un
conţinut ferm/dur
75. Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal nu se BCD 403-
poate face cu: 404
A. Tumorile glandelor sublingual - situate paramedian, au consistenţă
fermă, se mobilizează odată cu glanda
B. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect difuz
C. Adenopatia metastatică submentonier
D. Ranula suprahioidiană - consistenţă fluctuenţă
E. Limfangiomul chistic al planşeului bucal - este prezent la naştere
76. Se poate afirma despre chistul dermoid: ABE 403-
A. Localizarea tipică a chistului dermoid este în planşeul bucal, pe 404
linia mediană
B. Se datorează transformării chistice a incluziilor epiteliale restante
de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediană
C. Prezinta un continut seros
D. Conţinutul chistic nu include o mare cantitate de keratină
E. Chistul dermoid se poate localiza extrem de rar la nivelul limbii
77. Afirmatiile false legate de chistul dermoid sunt: BC 403-
A. Prin creşterea sa, ajunge să deformeze planşeul bucal anterior 404
B. Apare datorita transformării chistice a glandelor salivare
C. Conţinutul chistic include o mare cantitate de keratină şi de putine
ori sebum.
D. Chistul dermoid care se dezvoltă sub planul m. Milohioidian duce
la apariţia unei deformaţii submentoniere, care dă aspect de „bărbie
dublă”
E. Practic din acest motiv se poate localiza oriunde pe linia mediană

Tema 24.
Chistul branhial
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

78. *Diagnosticul diferential al chistului branhial nu se face cu: C 407

A. Limfangioame cervicale - apar în prima copilărie

14
 B. Adenopatii metastatice cervicale
C. Adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene) -
consistenţă elastica
D. Adenite cronice specifice
E. Lipomul laterocervical
79. *Despre chistul branhial se poate afirma: C 407
A. Chistul branhial are dimensiuni variabile, putând ajunge până la 8-
10 dm
B. Are o consistenţă ferma sau fluctuenţă
C. Nu aderă la planul tegumentar, este nedureros
D. Chistul branhial apare în special la copii
E. Două treimi dintre chisturile branhiale apar pe partea dreapta
80. *Afirmatia falsa legata de chistul branhial este: E 406
A. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante branhiale
B. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a treia fante branhiale
C. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante labiale
D. Mecanismul etiologic este diferit de cel al chistului canalului
tireoglos
E. Doar variantele B si C
81. Diagnosticul diferential al chistului branhial: CDE 407
A. Limfangioame cervicale - consistenţă fermă
B. Adenopatii metastatice cervicale - tendinţă de remisie odată cu
creşterea copilului
C. Adenite cronice specifice - examenele paraclinice specifice
D. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - au caracter
pulsatil
E. Adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene)
82. Diagnosticul diferential al chistului branhial: ABC 407
A. Limfangioame cervicale - nu sunt bine delimitate şi uneori au
tendinţă de remisie odată cu creşterea copilului
B. Adenite cronice specifice - examenele paraclinice specifice şi
biopsia ganglionară stabilesc diagnosticul de certitudine
C. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - au caracter
pulsatil
D. Lipomul laterocervical - evoluţie extrem de lentă, consistenţă
moale, sunt fixate şi infiltrează planurile adiacente
E. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - evoluţie extrem
de lentă, consistenţă moale, dar nefluctuentă
83. Afirmatiile false legate de chistul branhial sunt: BC 406
A. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante branhiale
B. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a treia fante branhiale
C. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante labiale
D. Mecanismul etiologic este diferit de cel al chistului canalului
tireoglos

15
 E. Doar variantele A si C
84. Despre chistul branhial se poate afirma: ABDE 406-
A. Tegumentele acoperitoare sunt nemodificate, iar la palpare are o 407
consistenţă moale sau fluctuenţă
B. Când se suprainfectează, palparea acestuia este dureroasă
C. Chistul branhial apare în special la adolescenţi sau adulţi tineri, mai
frecvent la sexul masculin
D. Dezvoltă rapid volumetric, în aproximativ 1-3 săptămâni
E. Extirpat în totalitate, chistul branhial nu recidivează

Tema 25.
Ranula
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

85. *Despre ranula se poate afirma: A 412-

A. Ranula sublingual se prezintă clinic ca o formaţiune chistică, cu 413
dimensiuni variabile, localizată paramedian în planşeul bucal
B. La palpare, ranula are o consistenţă fluctuenţă, este dureroasă
C. Nu poate depăşi linia mediană
D. Ranula nu se poate suprainfecta
E. Doar variantele A si D
86. *Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu: E 413-
A. Dilatatiile chistice ale canalului Wharton 414
B. Chistul dermoid
C. Hemangioame, limfangioame ale planşeului bucal - evoluţie mai
rapida
D. Doar varianta B
E. Variantele A si B
87. *Despre ranula se poate afirma: A 412-
A. Este un termen care defineşte o entitate înrudită cu sialochistul 414
planşeului bucal
B. În cazul ranulei sublinguale, abordul chirurgical este cutanat
C. Colecţie de secreţie salivară, circumscrisă relativ de o membrană
chistică formată din doua straturi
D. Stratul periferic alcătuit din celule epiteliale cilindrice, poliedrice
E. Stratul mijlociu, alcătuit din fibroblast
88. Despre anatomia patologica a ranule se poate afirma: ABE 414
A. Stratul intern, format din celule epiteliale cilindrice, poliedrice
B. Conţinutul chistului este un lichid vâscos, clar, similar salivei
C. Stratul periferic alcătuit din celule epiteliale cilindrice, poliedrice
D. Stratul mijlociu, alcătuit din alcătuit din ţesut conjunctiv slab
vascularizat
E. Stratul mijlociu, alcătuit din alcătuit din ţesut conjunctiv bine
vascularizat
89. Despre ranula se poate afirma: ABD 412-
A. Este un termen care defineşte o entitate înrudită cu sialochistul 413
planşeului bucal

16
 B. Rezultă prin transformarea chistică a epiteliului unuia dintre
canalele de excreţie ale glandei sublingual
C. Ranula în bisac va avea forma unei „clepsidre” cu conţinut solid
D. Clinic, ranula „in bisac” , formaţiunea chistică bombează
submentonier sau/şi submandibular
E. Toate variantele sunt false
90. Diagnosticul diferenţial al ranulei sublingual se face cu: ACD 414
A. Tumori benigne/maligne ale glandelor sublinguale (adenom,
adenocarcinom)
B. Hemangioame, limfangioame ale planşeului bucal - evoluţie
accelerata
C. Chistul dermoid - localizare pe linia mediană
D. Chistul teratoid - consistenţă variabilă
E. Chistul gastrointestinal heterotopic consistenţă păstoasă, culoare
gălbuie
91. Despre ranula se poate afirma: BD 412-
A. Ranula „in bisac” (ranula suprahioidiană, ranula plonjantă), în care 414
formaţiunea chistică cu conţinut salivar se afla in regiunea
suprahioidiană
B. Ranula poate ajunge la dimensiuni importante, ocupând în totalitate
hemiplanşeul
C. Formaţiunea chistică, ranula „in bisac” apare ca fiind formată
dintr-un compartimente sub m. Milohioidian, în loja
submentonieră
D. Ranula în bisac va avea forma unei „clepsidre” cu conţinut
lichidian
E. Este caracteristica glandelor salivare mici.

Tema 26. Granulomul piogen

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

92. *Epulisul granulomatos apare: B Pag.

A. Interdentar, in special pe versantul lingual 419
B. Interdentar, in special pe versantul vestibular
C. Labial
D. Lingual
E. jugal
93. *Granulomul piogen gingival mai este numit si : C Pag.
A. Polip fibroepitelial 419
B. Granulom centram cu celule gigante
C. Epulis granulomatos
D. Fibrom osifiant
E. Granulom congenital
94. *Tratamentul granulomului piogen cu alte localizari orale consta in : C Pag.
A. Expectativa 420
B. Extirpare chirurgicala fara margini de siguranta oncologica
C. Extirpare chirurgicala cu tesut adiacent clinic normal

17
 D. Biopsie
E. Chiuretaj
95. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: ABC Pag.
A. Fibrom osifiant periferic 420
B. Granulom periferic cu celule gigante
C. Tumori maligne ale mucoasei crestei
D. Papilom
E. Chistul gingival al nou-nascutului
96. Anatomia patologica in cazul granulomului piogen evidentiaza: ACE Pag.
A. Proliferarea structurilor vasculare 420
B. Focare de osificare
C. Suprafata leziunii este ulcerativa
D. Rare celule gigante multinucleate
E. Infiltrat inflamator perilezional abundent
97. Plaga postoperatorie rezultata in urma extirparii unui granulom periferic: CDE Pag.
A. Se sutureaza 420
B. Se realizeaza 2 lambouri de vecinatate care se avanseaza si se
sutureaza
C. Se vindeca per secundam
D. Se poate folosi mesa iodoformata
E. Se poate folosi cimentul parodontal
98. Granulomul piogenic este: AD Pag.
A. Masa pseudotumorala 418-
B. De consistenta dura 419
C. Dureroasa la palpare
D. De aspect pediculat sau sesil
E. De aspect vegetant

Tema 27. Granulomul periferic cu celule gigante

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

99. *Granulomul periferic cu celule gigante este o leziune: C Pag.

A. Localizata preponderent pe mucoasa jugala 421
B. La pacientii dentati este in contact cu dintii si are forma fuziforma
C. La pacientii edentati este localizat pe creasta alveolara si are forma
ovoidala
D. Care nu apare in urma iritatiei cronice
E. Care apare congenital
100. *Granulomul periferic cu celule gigante are urmatoarele caracteristici: C Pag.
A. Este mai mic de 2 cm 422
B. Are culoare rosu intens
C. Are rata de recidiva de aproximativ 10 %
D. Este ferm
E. Apare la barbatii de peste 50 de ani
101. *Radiografic osul afectat de granulomul periferic cu celule gigante are aspect C Pag.
de : 422
A. Os „muscat de molii”

18
 B. „Soare rasare”
C. Os ciupit
D. Os unilocular
E. Os multilocular
102. Granulomul periferic cu celule gigante : ABC Pag.
A. Deriva din periost 421
B. Deriva din structurile ligamentului parodontal
C. Este localizat la nivelul crestei alveolare
D. Este localizat labial
E. Este localizat jugal
103. Anatomia patologica, in cazul granulomului periferic cu celule gigante, ABE Pag.
evidentiaza: 422
A. Proliferarea celulelor gigante multinucleate
B. Celule mezenchimale ovoide sau fuziforme
C. Focare de osificare
D. Proliferarea structurilor vasculare
E. Depozite de hemosiderina la periferia leziunii
104. Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta in: BDE Pag.
A. Extirpare in totalitate cu margini in tesut sanatos de aproximativ 1 422
cm
B. Extirpare in totalitate impreuna cu periostul subiacent
C. Indepartarea factorului iritativ nu este obligatorie
D. Indepartarea factorului iritativ este obligatorie
E. Chiuretarea tesutului parodontal
105. Granulomul periferic se caracterizeaza astfel: BDE Pag.
A. Leziune cu contur difuz, infiltrativ 421
B. Leziune nodulara
C. Rosu intens, de consistenta moale
D. Rosu violaceu, de consistenta ferm-elastica
E. Sesila

Tema 28. Papilomul

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

106. *Tipul de HPV responsabil in aparitia papiloamelor cu localizare oro-maxilo- E Pag.

faciala este: 425
A. 4
B. 5
C. 7
D. 9
E. 11
107. *Grupa de varsta cea mai afectata de papiloame este: C Pag.
A. 20-30 425
B. 30-40
C. 30-50
D. 40-60
E. 50-70

19
108. *Papilomul are urmatoarele caracteristici: D Pag.
A. Formatiune tumorala infiltrativa 425
B. Are suprafata regulata
C. Are culoare rosu intens
D. Este conopidiforma
E. Intotdeauna are peste 2 cm
109. Papilomul este o formatiune: ABCE Pag.
A. Cu crestere exofitica 425
B. Cu prelungiri digitiforme
C. De dimensiuni mici 0,5-1 cm
D. Dureroasa la palpare
E. Moale sau ferma
110. Papiloamele se caracterizeaza prin: ACE Pag.
A. Suprafata neregulata 425
B. Suprafata regulata
C. Culoare alb-rosiatica
D. Culoare rosu intens
E. Culoare in functie de gradul de keratinizare
111. Localizarea papiloamelor poate fi: ABCD Pag.
A. Mucoasei limbii 426
B. Mucoasei jugale
C. Sinusului maxilar
D. Palatului dur
E. Tegument
112. Papilomul sino-nazal prezinta mai multe variante histopatologice: ABD Pag.
A. Papilomul scuamos 426
B. Papilomul inversat
C. Papilomul cu celule fuziforme
D. Papilomul cu celule cilindrice
E. Papilomul cu celule pavimentoase

Tema 29. Keratochistul odontogen

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

113. *Keratochistul odontogen primordial: E Pag.

A. Se dezvolta in jurul unui dinte 452
B. Deriva din epiteliul adamntin redus
C. Are caracter recidivant mult mai marcat
D. Mai este numit si dentiger
E. Se dezvolta in locul unui dinte
114. *Keratochistul odontogen dentiger: E Pag.
A. Se dezvolta in locul unui dinte 452
B. Deriva din resturile Serres
C. Deriva din celulele bazale
D. Mai poate fi numit si primordial
E. Faza primordiala are un caracter recidivand mult mai marcat
115. *Clinic ,keratochisturile, pe masura ce evolueaza nu produc: D Pag

20
 A. Mobilitatea dintilor adiacenti 452
B. Resorbtia progresiva a radacinilor
C. Liza corticalelor osoase
D. Tulburari senzitive
E. Imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre marginea
bazilara
116. In ceea ce priveste keratochisturile, liza corticalelor osoase se realizeaza astfel: BDE Pag.
A. La maxilar spre lingual 452
B. La maxilar spre vestibular
C. La mandibula spre lingual in zona anterioara
D. La mandibula spre lingual in zona laterala
E. La mandibula spre vestibula in zona anterioara
117. Keratochistul odontogen dentiger: ABC Pag
A. Apare in jurul unui dinte 452
B. Deriva din epiteliul adamantin redus
C. Faza primordiala are un caracter recidivant mult mai marcat
D. Deriva din resturile Serres
E. Apare in locul unui dinte
118. Tratamentul keratochisturilor implica: BCDE Pag.
A. Incizie, evacuare, drenaj 454
B. Chistectomie
C. Marsupializare
D. Rezectie osoasa marginala
E. Rezectie osoasa segmentara
119. Radiografic keratochisturile pot aparea astfel: ABC Pag.
A. Uniloculare 453
B. Multiloculare
C. Se poate observa resorbtia radacinilor dintilor adiacenti
D. Se poate observa absenta dintelui, sugestiva pentru keratochistul
odontogen dentiger
E. Aspect de os ciupit

Tema 30. Chistul folicular

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

120. *Chistul folicular apare din: C Pag.

A. epiteliul adamantin redus 456
B. resturile Serres
C. transformarea chistica a sacului folicular
D. resturile epiteliale Malassez
E. celulele bazale
121. *Chistul folicular: D Pag.
A. Apare tot timpul langa dintele neerupt 456
B. Inconjoara coroana dintelui neerupt si nu este atasat la jonctiunea
smalt-dentina
C. Inconjoara coroana dintelui neerupt si nu este atasat la jonctiunea
smalt-cement

21
 D. Inconjoara coroana dintelui neerupt si este atasat intotdeauna la
jonctiunea smalt-cement
E. Coroana dintelui neerupt nu este inconjurata si se ataseaza doar la
jonctiunea smalt-cement
122. *Radiografic chistul folicular poate fi: B Pag.
A. Cu contur difuz 456
B. Radiotransparenta uniloculara ce inconjoara coroana unui dinte
semiinclus
C. Intens radioopac
D. Contur neregulat, digitiform
E. Radiotransparenta multiloculara ce inconjoara coroana unui dinte
inclus
123. Chistul folicular are urmatoarele caracteristici: CDE Pag.
A. Reprezinta aproximativ 25 % din totalul chisturilor de dezvoltare 456
B. Inconjoara coroana dintelui neerupt si este intotdeauna atasat la
jonctiunea smalt-dentina
C. Inconjoara coroana dintelui neerupt si este intotdeauna atasat la
jonctiunea smalt-cement
D. Reprezinta aproximativ 20 % din totalul chisturilor de dezvoltare
E. Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
124. Chistul folicular are urmatoarele caracteristici radiologice: BCD Pag.
A. Radiotransparenta multiloculara care inconjoara coroana unui dinte 456
inclus
B. Radiotransparenta uniloculara
C. Radiotransparenta bine delimitata, cu contur net, adeseori discret
radioopac
D. In cazul in care a fost suprainfectat limitele chistului par mai putin
nete
E. Este intens radioopac
125. Diagnosticul diferential al chistului folicular se poate face cu: BCDE Pag.
A. Keratochistul odontogen primordial 457
B. Keratochistul odontogen dentiger
C. Ameloblastom
D. Fibrom ameloblastic
E. Chist odontogen adenomatoid
126. Anatomia patologica a chistului folicular poate evidentia: BCE Pag.
A. Membrana chistica este relativ mai groasa comparativ cu 458
membrana keratochistului odontogen primordial
B. O membrana epiteliala formata din 2-4 straturi de celule
nekeratinizate
C. Insule de resturi epiteliale odontogene aparent inactive
D. Membrana chistica este relativ mai subtire comparativ cu
membrana keratochistului odontogen primordial
E. Membrana chistica este relativ mai groasa comparativ cu
membrana keratochistului odontogen dentiger

22
 Tema 31. Chisturi inflamatorii
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

127. *Chistul radicular: C Pag.

A. Apare in locul unui dinte 466
B. Apare in jurul unui dinte
C. Inconjoara apexul unui dinte
D. Apare la nivelul suprafetei laterale a radacinii
E. Persista dupa extractia dentara
128. *Chistul radicular se dezvolta din: D Pag.
A. Epiteliul adamantin redus 466
B. Resturile Serres
C. Celulele bazale
D. Resturile epiteliale Malassez
E. Stratul cornos
129. *Chistul radicular lateral : D Pag.
A. Apare in locul unui dinte 470
B. Apare in jurul unui dinte
C. Inconjoara apexul unui dinte
D. Apare la nivelul suprafetei laterale a radacinii
E. Persista dupa extractia dentara.
130. Diagnosticul diferential al chisturilor laterale se realizeaza cu: ABC Pag.
A. Chistul parodontal lateral 470
B. Keratochistul odontogen primordial
C. Parodontita marginala cronica profunda
D. Granulom central cu celule gigante
E. Granulom piogenic
131. Cele mai frecvente chisturi din patologia oaselor maxilare sunt reprezentate BCE Pag.
de: 466
A. Keratochistul odontogen primordial
B. Chistul periapical
C. Chistul rezidual
D. Ameloblastomul
E. Chistul lateral
132. Clinic, chistul periapical: CDE Pag.
A. Este simptomatic 467
B. Este tratat endodontic
C. Subtiaza corticala osoasa
D. Se poate suprainfecta
E. Poate ajunge sa perforeze corticala osoasa
133. Radiografic,in cazul chisturilor radiculare se poate observa: ACD Pag.
A. Radiotransparenta bine delimitata 469
B. Radiotransparenta difuza
C. Stergerea laminei dura
D. Uneori contur radioopac datorita fenomenului de scleroza
perichistica
E. Intotdeauna radiotransparent

23
 Tema 32. Ameloblastomul
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

134. *Cea mai frecventa tumora odontogena este: B

A. tumora Pindborg
B. ameloblastomul
C. odontomul
D. chistul radicular
E. keratochistul
135. *Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid este : D
A. “soare rasare”
B. “camp de margarete”
C. opacitate multiloculata
D. “baloane de sapun”
E. radiotransparenta cu margini regulate
136. *Diagnosticul diferential al ameloblastomului solid se face cu: E
A. chist osos anevrismal
B. fibrom ameloblastic
C. malformatii vasculare endoosoase
D. keratochist odontogen
E. toate de mai sus
137. Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid este : AD
A. “fagure de miere” cand este de mici dimnesiuni
B. “baloane de sapun” cand este de mici dimnesiuni
C. opacitate multiloculata
D. “baloane de sapun” cand este de mari dimnesiuni
E. radiotransparenta cu margini regulate
138. Rata de recidiva a ameloblastomului dupa rezectie marginala nu este de : ABDE
A. 2%
B. 5-10%
C. 15-20%
D. 50-60%
E. 100%
139. Radiologic, ameloblastomul unichistic se prezinta: ABC
A. asemantor unui keratochist dentiger
B. asemanator unui keratochist primordial
C. in general nu prezinta aspect radiologic multilocular
D. in general prezinta aspect radiologic multilocular
E. toate de mai sus
140. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt: AE
A. ameloblastom folicular
B. ameloblastom spiculiform
C. ameloblastom desmoplasic
D. ameloblastom cu celule granulare
E. ameloblastom plexiform

24
 Tema 33. Tumorile maligne ale buzelor: particularitati clinice, diagnostic
diferential, evolutie
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

141. *Incidenta carcinomului bazocelular la nivelul buzei din totalul cancerelor localizate A
la acest nivel este de:
A. 1%
B. 3%
C. 1-3%
D. 80%
E. 90%
142. *Melanomul mucoasei orale se localizeaza mai frecvent la nivelul: C
A. fetei orale a buzei
B. vermillonului
C. gingivo-mucoasei alveolare
D. mucoasei planseului oral
E. mucoasei jugale
143. *Cel mai frecvent tip de tumora maligna al glandelor salivare mici este: C
A. adenocarcinomul
B. carcinomul mucoepidermoid
C. carcinomul adenoid chistic
D. carcinomul cu celule mici
E. nici una din aceste variante
144. Pentru plastia defectului post-operator in extirparea carcinoamelor de buza se opteaza BC
pentru:
A. grefe de piele
B. lambouri locale
C. lambouri de la distanta
D. toate variantele sunt adevarate
E. nici una de mai sus.
145. In plastia reconstructiva buzei se va tine cont de : ABCD
A. distanta intercomisurala
B. deschiderea maxima a gurii
C. adancimea santului vestibular
D. tonicitatea musculaturii periorale
E. frenul labial
146. Reconstructia defectului post-operator rezultat in urma extirparii carcinoamelor de ABCD
buza va urmari:
A. refacerea fantei labiale
B. acoperirea arcadelor dentare
C. obtinerea unei fizionomii aceptabile
D. obtinerea unei fonatii aceptabile
E. obtinerea unei deschideri limitate a cavitatii orale
147. Principiile reconstructive a defectelor postexcizionale ale buzelor sunt: BCE
A. reconstructia se realizeaza din afara inauntru
B. reconstructia se realizeaza dinauntru in afara
C. se refac structurile din profunzime ulterior tegumentul
D. se reface tegumentul si ulterior structurile din profunzime
E. primul fir de sutura este trecut la linia cutaneo-mucoasa

25
 Tema 34.
Tumori maligne ale partii orale a limbii si a planseului oral
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

148. *Cele mai frecvente localizari ale tumorilor maligne orale sunt: B
A. limba si mucoasa jugala
B. limba si planseul bucal
C. limba si gingivomucoasa alveolara
D. mucoasa jugala
E. gingivomucoasa alveolara
149. *Cea mai mare incidenta a tumorilor maligne de limba o prezinta: D
A. sarcomul fibroblastic
B. carcinomul adenoid chistic
C. adenocarcinomul
D. carcinomul spinocelulr diferentiat
E. nici una din variante nu este corecta
150. *Formele de debut ale tumorilor maligne la nivelul limbii se localizeaza cel mai B
frecvent la nivelul:
A. varfului limbii
B. marginii laterale a limbii
C. fetei dorsale a limbii
D. toate variantele sunt adevarate
E. toate variantele sunt false
151. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal se poate
face cu: ABCD
A. ulceratiile traumatice
B. aftele bucale
C. sifilisul primar
D. tumori benigne
E. e. mucocelul
152. Adenopatia in tumorile maligne ale limbii si planseului bucal nu este obligatoriu BCD
dependenta de :
A. dimensiunile tumorii
B. localizarea tumorii
C. profunzimea invaziei
D. gradul de diferentiere al tumorii
E. dimensiunile si localizarea tumorii
153. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si mucoasei planseului bucal ABCD
se pote face cu:
A. abcesul limbii
B. litiaza canalului Wharton
C. ulceratia tuberculoasa
D. sifilisul primar
E. actinomicoza
154. Tumorile regiunii post-sulcale a limbii prezinta urmatoarele caracteristici: BDE
A. au un grad mic de malignitate pe plan local

26
 B. au un grad mare de malignitaate pe plan local
C. evolueaza lent
D. evolueaza rapid
E. metastazarea este precoce

Tema 35. Tumori maligne ale mucoasei gingivale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

155. *Tumorile maligne ale mucoasei gingivale sunt localizate predominant in regiunea: B
A. incisiva
B. premolara
C. canina
D. toate variantele sunt adevarate
E. toate variantele sunt false
156. *Tumorile maligne ale mucoasei gingivale reprezinta din totalul tumorilor maligne un B
procent de:
A. 3%
B. 5-10%
C. 15%
D. 25%
E. nici una din aceste variante
157. *Formele cu localizare primara la nivelul gingivomucoasei sunt de tip: A
A. carcinom scuamocelular
B. carcinom adenoid chistic
C. carcinom mucoepidermoid
D. carcinom cu celule mici
E. sarcom
158. Factorii de risc locali si generali implicati in etiologia tumorilor maligne ale mucoasei ABDE
gingivale sunt:
A. fumatul
B. alcoolul
C. varsta
D. sepsisul dentar
E. deficientele nutritive
159. In forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale extensia BCDE
procesului tumoral este:
A. relativ lenta
B. rapida
C. in suprafata
D. in profunzime
E. invadeaza osul subiacent prin spatiul parodontal
160. Forma ulcero-vegetanta are un urmatoarele caracteristici: ABE
A. aspect exofitic
B. conopidiform
C. fara distructie subosoasa
D. distructia subosoasa subiacenta este rareori prezenta
E. distructia osoasa subiacenta este prezenta

27
161. Bolnavii cu tumori maligne ale mucoasei gingivale se confrunta cu: ABDE
A. mobilitate dentara accentuata
B. instabilitate la purtarea protezelor orale
C. prurit gingival
D. dificultati de masticatie
E. dificultati de fonatie

Tema 36. TUMORILE MALIGNE ALE MANDIBULEI: TUMORI MALIGNE

PRIMARE DE ORIGINE MEZENCHIMALĂ, TUMORI MALIGNE
PRIMARE ODONTOGENE ȘI TUMORI MULTIFOCALE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 628- 631

162. *În cadrul tumorilor maligne mandibulare, cel mai frecvent tip de sarcom este D p. 628
reprezentat de:
A. Fibrosarcom
B. Sarcom Ewing
C. Condrosarcom
D. Osteosarcom
E. Angiosarcom
163. *Radiologic, osteosarcomul mandibular poate avea un aspect de: E p. 628
A. „raze de soare” sau „sticlă mată”
B. „raze de soare” sau „în țintă”
C. „triunghiurile tui Codman” sau „baloane de săpun”
D. „triunghiurile tui Codman” sau „fagure de miere”
E. „raze de soare” sau „triunghiurile tui Codman”
164. *Aspectul radiologic în sarcomul Ewing este: B p. 629
A. „în pernă de ace”
B. „în foi de ceapă”
C. „triunghiurile tui Codman”
D. „sarcofag”
E. „sare și piper”
165. Următoarele afirmații sunt adevărate privind sarcomul Ewing: BD p. 629
A. Este cel mai frecvent tip de sarcom mandibular
B. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecţie la nivelul
corpului mandibulei
C. Aspectul radiologic este de calcifiere „în pernă de ace”
D. Este o tumoră rară care afectează predominant oasele membrelor
inferioare sau pelvisul
E. Este radiorezistent
166. Carcinoamele odontogene se pot dezvolta prin: ABE p. 630
A. Transformarea malignă a unui ameloblastom
B. Direct din resturile epiteliului odontogen
C. Transformarea malignă a cementomului
D. Transformarea malignă a osteomului
E. Din membrana epitelială a chisturilor odontogene

28
167. Sarcoame odontogene cuprind: BCD p. 630
A. Cementsarcomul ameloblastic
B. Sarcomul ameloblastic
C. Fibrodentinosarcomul ameloblastic
D. Fibroodontosarcomul ameloblastic
E. Angiosarcomul ameloblastic
168. Limfomul osos non-hodgkinian: ADE p. 631
A. La examenul radiologic se evidenţiază zone osteolitice
B. Este cel mai frecvent tip de tumoră malignă mandibulară
C. Examenul histologic evidenţiază o proliferare vasculară
D. Reprezintă cca. 1% din tumorile maligne osoase
E. Localizarea cea mai frecventă este mandibula şi sinusul maxilar

Tema 37. Tumori maligne ale maxilarului: forme anatomo-clinice

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

169. *Tumorile maligne de infrastructura sunt tumori : C 642

A. Endosinuzale
B. Etmoido-maxilare
C. Ale platoului palato-alveolar
D. Etmoido-maxilare-orbitare
E. Ale foselor nazale
170. *T2 in clasificarea TNM a carcinoamelor de mezostructura reprezinta: D 644
A. Tumora in situ
B. Tumora invadeaza structuri dincolo de podeaua sinusului maxilar
C. Tumora invadeaza structuri dincolo de peretele medial al sinusului
maxilar
D. Tumora erodeaza sau distruge pereti ososi ai sinusului maxilar
E. Tumora primara nu poate fi evaluata
171. *Tumorile maligne de infrastructura atunci cand au punctul de plecare un C 643
carcinom adenoid chistic, se prezinta initial sub forma:
A. Unei leziuni ulcerative
B. Unei leziuni ulcero distructive
C. Unui nodul bine delimitat
D. Unei pete eritematoase
E. Unei pete leucoplazice
172. Tumorile maligne de mezostructura de tip carcinom prezinta in perioada de ABC 643
stare:
A. Formatiunea tumorala are tendinta de invazie progresiva spre
fosele nazale, orbita, spatiul pterigomaxilar sau baza craniului
B. Hipoestezia nervului infraorbitar
C. Aspect ulcero-vegetant al tumorii
D. Rinoscopie anterioara normala
E. Tumora nu erodeaza peretii ososi ai sinusului maxilar
173. Despre clasificarea TNM a carcinoamelor de mezostructura sunt adevarate AC 644
urmatoarele afirmatii:
A. Tis = tumora in situ

29
 B. T2 = tumora limitata la mucoasa sinusului maxilar
C. T2 = tumora erodeaza sau distruge peretii ososi ai sinusului maxilar
D. T3 = Tumora invadeaza structuri dincolo de podeau sinusului
maxilar
E. T4 = tumora invadeaza peretele posterior al sinusului maxilar
174. Tumorile maligne de mezostructura de tip sarcom in perioada de stare AED 644
prezinta:
A. Aparitia unor semne oculare datorita invaziei tesuturilor de
vecinatate
B. Tegumentele nu sunt modificate
C. Tumora nu se exteriorizeaza in cavitatea orala niciodata
D. Epistaxis
E. Deformari ale piramidei nazale
175. Semnele de debut ale tumorii maligne de suprastructura de tip carcinom sunt: ABC 645
A. Sinuzale
B. Oculare
C. Asociate (sinuzale si oculare)
D. Labiale
E. Neurologice

Tema 38. Luxatia temporo-mandibulara : luxatia anterioara

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

176. *Luxatia temporo-mandibulara anterioara apare atunci cand : A

A. condilul este deplasat spre inainte, plasandu-se anterior fata de
tuberculul articular
B. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se anterior fata de
tuberculul articular
C. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se lateral fata de
tuberculul articular
D. condilul este deplasat spre inainte, plasandu-se lateral fata de
tuberculul articular
E. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se posterior fata de
tuberculul articular
177. *Dintre factorii etiopatogenici ai luxatiei anterioare deATM fac parte: B
A. traumatism direct la nivelul regiunii tempoarale
B. spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)
C. caderi pe menton cu gura inchisa
D. zambet
E. deschiderea gurii pentru scurt timp
178. *Printre tehnicile folosite pentru reducerea luxatiei anterioare de ATM se D
numara:
A. tehnica Kawasaky
B. tehnica Nelaton-Popescu
C. tehnica ABC
D. tehnica Nelaton
E. tehnica Ritchie

30
179. Semnele clinice ale luxatiei anterioare de ATM sunt: BCE
A. jena dureroasa
B. cracment intraarticular
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. xerostomie
E. fonatie dificila
180. Dintre factorii etiopatogenici ai luxatiei anterioare deATM fac parte: BDE
A. traumatism direct la nivelul regiunii tempoarale
B. spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)
C. caderi pe menton cu gura inchisa
D. cascat larg
E. caderi pe menton cu gura deschisa
181. Tehnica Nelaton pentru reducerea luxatiei anterioare de ATM cuprinde CD
urmatorii pasi:
A. aplicarea policelor la nivelul marginii incizale ale incisivilor
B. impingerea mandibulei catre anterior
C. aplicarea policelor la nivelul fetei ocluzale ale molarilor
D. impingerea mandibulei catre posterior asociind si o rotatie cu
ridicarea mentonului
E. impingerea mandibulei catre posterior asociind si o rotatie cu
coborarea mentonului.
182. Dupa reducerea luxatie anterioare de ATM se practica: AB
A. ligaturi interdentare tip Ivy
B. bandaj mentocefalic
C. bandajul Desault
D. bandajul Proust
E. bandajul rasfrant

Tema 39. Anchiloza temporo mandibulara

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

183. *Printre factorii etiopatogenici ai anchilozei temporo mandibulare se numara: C

A. VHB
B. H1A1
C. poliartritele reumatoide
D. poliartirtele nereumatoide
E. factorii imunitari
184. *Printre factorii etiopatogenici ai anchilozei temporo mandibulare nu se D
numara:
A. factorii traumatii
B. factorii infectiosi
C. poliartritele reumatoide
D. poliartirtele nereumatoide
E. supuratiile oto-mastoidiene
185. *Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare A
sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular

31
 B. supuratiile submandibulare
C. osteomielita ramului orizontal mandibular
D. tumora Warthin
E. fracturile cavitatii glenoide
186. Printre factorii etiopatogenici ai anchilozei temporo mandibulare se numara: ABDE
A. VHB
B. H1A1
C. poliartritele reumatoide
D. poliartirtele nereumatoide
E. factorii imunitari
187. Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare AB
sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular
B. supuratiile oto-mastoidiene
C. osteomielita ramului orizontal mandibular
D. tumora Warthin
E. fracturile cavitatii glenoide
188. Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare BD
nu sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular
B. supuratiile submandibulare
C. osteomielita ramului ascendent mandibular
D. supuratiile localizate la nivelul ramului orizontal mandibular
E. artritele gonococicie
189. Semnele clinice pentru anchiloza extracapsulara sunt: ACD
A. limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
B. limitarea partiala, temporara a deschiderii gurii
C. devierea mandibulei spre partea afectata
D. miscarile de protruzie si lateralitate posibile
E. asimetrie faciala absenta

Tema 40. Litiaza glandei submandibulare

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

190. *In abcesul salivar prin ostiumul canalului de excretie se elimina:: E 727
A. Secretie seroasa
B. Saliva cu aspect normal
C. Secretie sero-sangvinolenta
D. Saliva opalescent
E. Puroi
191. *Sialodochita reprezinta: B 725
A. Inflamatia glandei submandibulare
B. Inflamatia epiteliului canalicular
C. Fenomenul de retentie mecanica consecutiv unui calcul
intracanalicular
D. Sclerozarea glandei submandibulare
E. Inflamatia partilor moi adiacente canalului Wharton

32
192. *Despre colica salivara sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: C 727
A. Se manifesta prin criza dureroasa si „tumora salivara fantoma”
B. Durerea apare brusc in legatura cu orarul meselor
C. Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi
D. Apare tumefactia regiunii submandibulare
E. Pacientul sesizeaza uscaciunea gurii si diminuarea perceptiei
gustative
193. Particularitati carora li se datoreaza frecventa crescuta a interesarii litiazice a ABCD 725
glandei submandibulare si canalului Wharton:
A. Secretia salivara este bogata in mucus, favorizand catarul litogen
B. Pozitia decliva a glandei si caracterul antigravitational al excretiei
salivare
C. Canalul Wharton prezinta doua curburi anatomice
D. Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este ingust
E. Cantitatea crescuta a secretiei salivare
194. „Tumora salivara”, una dintre formele clinice din triada salivara din ABC 727
sialolitiaza submandibulara poate avea urmatoarele caracteristici:
A. Reprezinta in fapt o sialadenita cronica
B. Semnele clinice subiective sunt absente sau reduse
C. Obiectiv, glanda este marita de volum
D. Glanda are volum normal
E. Prezinta fluctuenta la palpare
195. Din triada salivara fac parte: ACE 726
A. Colica salivara
B. Refluxul salivar
C. Abcesul salivar
D. „hernia” salivara
E. Tumora salivara
196. Curburile anatomice ale canalului Wharton sunt: AC 725
A. La nivelul marginii posterioare a muschiului milohioidian
B. La intersectia cu artera faciala
C. La locul unde „ia la brat” nervul lingual
D. In apropierea orificiului de excretie
E. La iesirea din glanda submandibulara

Tema 41. Tumori benigne ale glandelor salivare

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

197. *Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte parotidiene sunt B 747
urmatoarele cu exceptia:
A. Accelerarea brusca a cresterii tumorii
B. Absenta adenopatiei regionale
C. Fixarea la tesuturile adiacente
D. Instalarea paraliziei nervului facial
E. Transformarea senzatiei de tensiune si presiune in durere
198. *Despre tumora Warthin este adevarata urmatoarea afirmatie: C 748
A. Este o tumora neincapsulata

33
 B. Este imprecis delimitata
C. Poate aparea la un anumit interval de timp la glanda parotida
controlaterala
D. Nu are aspect polichistic septat
E. Riscul de malignizare este ridicat
199. *Despre adenomul pleomorf sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: C 744
A. Este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
B. Afecteaza mai ales sexul feminin
C. Se localizeaza cel mai fecvent la nivelul glandei submandibulare
D. Apare cel mai adesea la varsta adulta
E. La nivelul glandei parotide debuteaza cel mai adesea la nivelul
lobului superficial
200. Despre adenomul pleomorf parotidian sunt adevărate următoarele afirmaţii: ABC 744-
A. Aproximativ ¾ dintre cazuri debuteaza in lobul superficial 746
B. Suprafata tumorala are uneori contur boselat, polilobat, tumora
ramanand mobila
C. Are consistenta ferm elastica, este nedureros
D. Crestere tumorala rapida, fara a se asocia cu durere, tulburari
functionale
E. Dacă tumora debutează în lobul profund parotidian, semnele clinice
sunt mai evidente
201. Despre tumorile benigne ale glandelor salivare se poate afirma: ABCD 745-
A. Adenomul pleomorf apare in special in perioada 40-60 ani 749
B. Tumora Warthin reprezinta 5-10 % dintre tumorile de parotida
C. Adenomul cu celule bazale se prezinta ca o masa nodulara bine
circumscrisa nedureroasa, cu crestere lenta
D. Oncocitomul se prezinta sub forma de nodul mobil, nedureros, de
consistenta ferma si care creste lent
E. Adenomul monomorf contine componenta mezenchimala
202. Despre tumora Warthin sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABDE 748
A. Este o tumora beniga cu caracter chistic
B. Este in stransa interdependenta cu fumatul
C. Afecteaza predominant sexul feminin
D. Poate afecta bilateral parotidele
E. Are caracter multifocal
203. Microscopic adenomul pleomorf se caracterizeaza prin: AB 747
A. Structuri epiteliale derivate din epiteliul ductal
B. Structuri mezenchimale reprezentate de componenta mioepiteliala
C. Capsula tumorala este completa
D. Nu prezinta prelungiri digitiforme sau lobulate
E. Structurile epiteliale au continut cu caracter bazofil

Tema 42. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

204. *Abordul chirurgical al tumorilor benigne parotidiene este de tip: B 761

A. Liston-Nelaton

34
 B. Redon
C. Weber-Ferguson
D. Truffet
E. Lip Split
205. *Incizia utilizata pentru abordul chirurgical al tumorilor glandei parotide este: B 761
A. Bicoronala
B. Pre, sub si retroauriculara si continuata de-a lungul muschiului
sternocleidomastoidian
C. Retromandibulara
D. Submandibulara
E. Parietala
206. *Parotidectomia are ca timp operator obligatoriu: C 761
A. Ligaturarea arterei faciale
B. Ligaturarea venei jugulare interne
C. Identificarea trunchiului nervului facial
D. Identificarea arterei carotide externe
E. Identificarea muschiului maseter
207. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superfical, dar care se ABCD 762
extind subfacial (in lobul profund) nu se practica:
A. Parotidectomia partiala a lobului superficial cu conservarea
nervului facial
B. Parotidectomia extinsa
C. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
D. Parotidectomia totala cu sacrificarea nervului facial
E. Parotidectomia partiala a lobului profund cu conservarea nervului
facial
208. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul profund nu se ACDE 762
practica:
A. Parotidectomia extinsa
B. Parotidectomia partiala a lobului profund cu conservarea nervului
facial
C. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
D. Parotidectomia totala cu sacrificarea nervului facia
E. Parotidectomia partiala a lobului superficial cu conservarea
nervului facial
209. Tumora benigna de parotida pentru care este suficienta simpla enucleere este, ACDE 763
cu exceptia:
A. Adenomul pleomorf
B. Tumora Warthin
C. Adenomul canalicular
D. Mioepiteliomul
E. Oncocitomul
210. In functie de atitudinea fata de nervul facial parotidectomiile se clasifica in: AE 762
A. Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial
B. Parotidectomie totala
C. Parotidectomie partiala
D. Parotidectomie extinsa
E. Parotidectomie cu conservarea nervului facial

35
 Tema 43. Tehnici chirurgicale de osteotomie a maxilarului
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

211. *Pentru anomaliile de clasa a III-a cu componenta maxilara, cel mai adesea B 793
este indicata interventia tip:
A. Le Fort II cu retrudarea maxilarului
B. Le Fort I cu avansarea maxilarului
C. Le Fort III cu avansarea maxilarului
D. Le Fort II cu avansarea maxilarului
E. Le Fort I cu retrudarea maxilarului
212. *Osteotomia tip Le Fort I: C 793
A. Se realizeaza pe cale cutanata
B. Nu intereseaza apofizele pterigoide
C. Implica osteotomia septului nazal cartilaginos si a vomerului
D. Intereseaza apofizele pterigoide in treimea superioara
E. Este o osteotmie sagitala
213. *Osteotomiile tip Le Fort II si III: B 794
A. Sunt contraindicate in anomaliile sau malformatiile faciale severe,
cu hipoplazia intregului etaj mijlociu al fetei
B. Abordul este mixt cutanat si oral
C. Sunt interventiile chirurgicale ortognate cele mai frecvent aplicate
D. Nu prezinta riscul fracturii bazei craniului
E. Abordul este bicoronal
214. Planul de osteotomie tip Le Fort I urmareste: BDE 793
A. Puncte situate la 30mm deasupra varfurilor cuspizilor caninilor
superiori
B. La nivelul 1/3 inferioare a apofizei pterigoide
C. Puncte situate la 20mm deasupra varfurilor cuspizilor primilor
molari superiori
D. Porneste de la apertura piriforma si intereseaza peretele antero-
lateral al sinusului maxilar
E. Puncte situate la 35mm deasupra varfurilor cuspizilor caninilor
superiori
215. Osteotomia tip Le Fort I „inalta” are urmatoarele dezavantaje: ABCD 794
A. Fata anterioara a maxilarului este expusa fracturilor necontrolate
fiind uneori foarte subtine
B. Este contraindicata in cazurile de asociere cu anomalii in plan
transversal
C. Pot apare tulburari functionale
D. Se poate modifica conturul aperturii piriforme
E. Se utilizeaza cand deficitul de dezvoltare se intinde in intreg etajul
mijlociu al fetei
216. In cea de a doua zi postoperator osteotomiei de maxilar se vor efectua: ABCE 794
A. Exercitii de inchidere si deschidere a gurii
B. Blocaj intermaxilar elastic pentru 24 de ore
C. Evaluarea ocluziei
D. Aplicarea de pansamente intraorale
E. Verificarea existentei tulburarilor senzoriale

36
217. Intre saptamanile a 2-a si a 7-a postoperator osteotomiei de maxilar se ABCD 794
practica:
A. Indepartarea gutierei ( daca aceasta a fost pastrata)
B. Schimbarea arcurilor si elasticelor
C. Se mobilizeaza arcurile interarcadice
D. Fizioterapie activa
E. Control radiologic

Tema 44. Clasificarea despicaturilor de buza

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

218. *Din clasificarea Valerian Popescu, nu fac parte : E 829

A. Despicăturile parțiale anterioare
B. Despicăturile parțiale posterioare
C. Despicăturile totale unilaterale
D. Despicăturile asociate
E. Despicăturile complexe
219. *Din clasificarea Veau a despicaturilor labiale nu fac parte: C 828-
A. Despicatura labiala cicatriciala 829
B. Despicatura labiala unilaterala
C. Despicatura anterioara incompleta unilaterala
D. Despicatura labiala bilaterala asimetrica
E. Despicatura labiala bilaterala simetrica
220. *Structurile anatomice codificate în clasificarea LAHSAL sunt următoarele, cu B 831
excepția:
A. Hemibuza dreaptă și hemibuza stângă
B. Planșeul nazal
C. Palatul dur
D. Palatul moale și vălul palatin
E. Procesul alveolar de partea dreaptă și procesul alveolar de partea
stângă
221. Despre despicatura labiala bilaterala totala (DLBT) sunt adevarate ACDE 829
urmatoarele:
A. Se asociaza aproape intotdeauna cu despicatura palatina bilaterala
totala
B. Prolabiumul este situat lateral
C. Prolabiumul are aspect hipoplazic si sarac in ceea ce priveste
insertiile musculare
D. Procesul alveolar este despicat bilateral
E. Premaxila este situata central
222. Clasificarea Valerian Popescu a despicaturilor contine: ADE 829
A. Despicaturi partiale
B. Despicaturi mixte
C. Despicaturi complexe
D. Despicaturi asociate
E. Despicaturi totale
223. In clasificarea LAHSAL sunt corecte urmatoarele codificari: ACDE 831

37
 A. H = palatul dur
B. A = palatul moale
C. S =palatul moale
D. A = procesul alveolar
E. L = hemibuza
224. Din clasificarea Valerian Popescu nu fac parte: ADE 828-
A. Despicatura labiala unilaterala 829
B. Despicaturi partiale anterioare
C. Despicaturi asociate
D. Despicatura labiala centrala
E. Despicatura procesului alveolar

Tema 45. Entitati clinice asociate cu durere oro-maxilo-faciala

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

225. *Doza de menţinere pentru Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de B 918

trigemen este de:
A. 1000-1100 mg/zi
B. 1500-2000 mg/zi
C. 800-1300 mg/zi
D. 2200-3200 mg/zi
E. 100-300 mg/zi
226. *Care dintre efectele adverse enumerate mai jos se pot datora tratamentului E 918
cronic cu Carbamazepină în nevralgia de trigemen?
A. Rash
B. Greață
C. Creştere în greutate
D. Alopecie
E. Hiponatremie
227. *Vârsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: D 916
A. 40-50 ani
B. 30-35 ani
C. 60-65 ani
D. 52-58 ani
E. 20-30 ani
228. Diagnosticul diferențial al nevralgiei de trigemen se face cu: ABCD 918
A. Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
B. Nevralgia trigeminală postherpetică
C. Nevralgia nervului facial
D. Nevralgia occipitală
E. Nevralgia nervului laringeu inferior
229. Infiltrațiile retrogasseriene cu glicerol pentru tratarea nevralgiei de trigemen nu ABCE 918
pot produce:
A. Hipoestezie facială
B. Anestezie dureroasă
C. Disestezii dureroase
D. Conjunctivite

38
 E. Keratite
230. Nevralgia glosofaringiană se caracterizează prin următoarele, cu excepția: ABDE 919
A. Durerea este intensă și paroxistică
B. Originea durerii este la nivelul fosei amigdaliene
C. Cel mai frecvent, durerea este provocată de expir
D. Durerea poate iradia din gât spre ureche, implicând ramura
auriculară a vagului
E. Tratamentul medicamentos constă în administrarea de
carbamazepin, gabapentin sau baclofen
231. Despre sindromul Ernst se poate afirma: ABCD 920
A. Simptomatologia seamănă cu cea prezentă în tulburările articulației
temporo-mandibulare
B. Tratamentul este favorabil în aproape 80 % din cazuri
C. Tratamentul constă în infiltrații anestezice
D. Se pot administra corticoizi
E. Se pare că este implicat ligamentul stilohioidian

39