Sunteți pe pagina 1din 38

TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2017

Tema 46.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
Boboc, Gh. Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare p. 317-347, 350-369, 433-445

1. *Din atitudinile anormale de postura ale corpului si capului, la originea unei D p.434-
relatii prognate (in raport cu maxilarul superior) ar putea sta: 435
A. Angrenaje inverse in zona frontala
B. Dormitul cu capul in hiperextensie
C. Respiratia orala
D. Dormitul cu capul in hiperflexie
E. Dormitul cu capul intrun singur decubitus lateral
2. *Dupa Max muller, dintii ce pot suporta cele mai mari presiuni verticale sunt D p.340
A. Molarii 1
B. Caninii
C. Premolarii 2
D. Molarii 3
E. Grupul incisiv
3. Anomaliile dento-maxilare odata instalate pot micsora eficienta masticatorie BCE p. 345-
prin urmatoarele mecanisme: 347
A. Secretia salivara mai scazuta
B. Reducerea suprafetei de contact ocluzal
C. Absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
D. Deglutitia infantila
E. Lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist
4. In dezvoltarea unei anomalii dento-maxilare pot interveni urmatoarele ADE p. 434
obiceiuri vicioase:
A. Atitudini de postura ale capului si corpului in timpul somnului sau
in starea de veghe
B. Deglutitia somatica la adult
C. Deglutitia viscerala la nou nascut
D. Interpozitii heterotrope
E. Interpozitii autotrope
5. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea calitativa si cantitativa a BCD p. 318
curentului de aer inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara datorita:
A. Tesutului arterial erectil
B. Functiilor glandulare
C. Inervatiei
D. Arhitectonicii speciale
E. Functiilor nespecifice ale epiteliului
6. Urmatoarele tulburari ale dexvoltarii aparatului dentomaxilar influenteaza CDE p. 326
negativ asupra respiratiei:
A. Hiperextensia capului
B. Pozitia anterioara a limbii
C. Ocluzia deschisa
D. Retropozitia mandibulei
E. Ingustarea maxilarului superior

1
7. Fata de alaptarea a san, alimentatia artificiala prezinta unele inconveniente ce AC p. 332
constau in:
A. Aerofagie
B. Copilul este nevoit sa realizeze miscari de propulsie a mandibulei
C. Se reduce secretia salivara
D. Copilul este nevoit sa realizeze un efort mai mare in timpul
suptului
E. Nu exista implicatii ale alimentatiei artificiale in dezvoltarea unor
anomalii dento-maxilare

Tema 47.
Anodontia
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.15-33)

8. *In ceea ce priveste anodontiile, care este ordinea corecta a lipsei dentare: A p.18
A. Incisivul lateral superior, molarii de minte inferiori si superiori,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
B. Molarii de minte inferiori si superiori, incisivul lateral superior,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
C. Incisivul lateral superior, premolarii doi inferiori, molarii de minte
inferiori si superiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul central superior.
D. Incisivul central superior, incisivul lateral superior, molarii de
minte inferiori si superiori, premolarii doi inferiori, incisivul lateral
inferior, incisivul central inferior, premolarii doi superiori, molarii
doi, primii premolari si molari.
E. Incisivul central superior, molarii de minte inferiori si superiori,
premolarii doi inferiori, incisivul lateral inferior, incisivul central
inferior, premolarii doi superiori, molarii doi, primii premolari si
molari, incisivul lateral superior.
9. *Care dintre urmatorii factori generali nu sunt cauza anodontiilor: E pg.22
A. Bolile infecto-contagioase ale mamei
B. Bolile constitutionale
C. Deficientele nutritionale din timpul sarcinii
D. Traumatisme intrauterine
E. Extractii brutale ale dintilor temporari
10. Examenul clinic, functie de varsta, conduce la diagnosticul de anodontie, prin ACD pg. 24
urmatoarele elemente:
A. Absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
B. Absenta dintilor temporari la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
C. Persistenta dintilor temporari mult peste termenul de permutare
dentara
D. Dismorfoze ale dintilor permanenti existenti

2
E. Tulburari in procesul de eruptie al dintilor temporari existenti
11. Anodontia de incisivi centrali inferior antreneaza tulburari functionale complexe, cum ABCD pg. 27
ar fi:
A. Fizionomice
B. Fonetice
C. Ocluzale
D. Parodontale
E. In masticatie
12. In anodontiile de premolari doi, predecesorul temporar nu poate persista pana la ABCD pg. 28
varsta de:
A. 20-25 ani
B. 30-35 ani
C. 35-40 ani
D. 40-45 ani
E. 45-50 ani
13. Anodontia intinsa are ca si caractaristici: ABDE pg. 30
A. Intereseaza ambele maxilare
B. Este simetrica
C. Este asimetrica
D. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor partiale
E. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor totale
14. Anodontia de premolar doi este: BCDE pg. 28-
A. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie anormala 29
B. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie normala
C. Simetrica, cu reincluzia molarului temorar
D. Asimetrica, cu persistenta corespondentului temporar
E. Asimetrica, cu absenta temporarului

Tema 48 .
Dinti supranumerari
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.40-63)

15. Dintii supranumerari se regasesc: ACE Pag. 41


A. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul superior;
B. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul inferior;
C. In regiunea incisiva, mai ales la arcada superioara;
D. In regiunea laterala, mai ales la arcada inferioara;
E. Cu o frecventa mai mare in dentitia permanenta
16. Dintii supranumerari ce se formeaza inainte de aparitia dentitiei normale: ABD Pag. 49
A. Formeaza dentitia predeciduala;
B. Apar in primele luni ale vietii;
C. Sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv superior;
D. Sunt atasati simplu la gingie si nu poseda radacini;
E. Prezinta un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat,
acoperit de un strat gros de smalt
17. Semnele clinice particulare pentru prezenta dintilor supranumerari sunt: ABC Pag. 50
A. Existenta unor bombari la nivelul crestelor alveolare;
B. Persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste varsta

3
obisnuita de permutare;
C. Absenta inchiderii unei diasteme interincisive, dupa eruptia
incisivilor laterali sau caninilor
D. Prezenta distopiilor multiple;
E. Prezenta inflamatiei gingivale de cauza bacteriana
18. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: BD Pag. 51
A. Apare doar la nivel mandibular;
B. Este unicuspidat, uniradicular;
C. Coroana are forma dreptunghiulara;
D. Poate provoca incluzia incisivilor centrali permanenti;
E. Eruptia sa precede intotdeauna eruptia incisivului central permanent
superior.
19. In cazul fuzionarii dentare se disting: BD Pag.
A. Fuzionari coronare coroane solidarizate corespunzand la doua 59-60
radacini normale si un singur organ pulpar;
B. Fuzionari coronare coroane solidarizate corespunzand la doua
radacini normale si doua organe pulpare;
C. Fuzionari radiculare coroane clinic normale, cu radacini atipice;
D. Fuzionari dentare totale juxtapunere completa a dintilor;
E. Fuzionari dentare totale formarea concomitenta a coroanei si
radacinii a doi dinti vecini
20. In cazul dintilor supranumerari, sunt utile urmatoarele tipuri de radiografii: ABCE Pag.
A. Ortopantomografie; 61-62
B. Radiografia cu film retroalveolar;
C. Radiografia ocluzala
D. Teleradiografia de profil;
E. Metoda excentrica Clarck.
21. Importanta clinica a depistarii dintilor invaginati este data de: ABD Pag. 58
A. Aparitia cariilor dentare datorita conditiilor de retentie alimentara
B. Existenta unei cai preformate ce favorizeaza progresia cariei in
profunzime
C. Dispunerea tesuturilor dentare ce favorizeaza efectuarea corecta a
tratamentelor endodontice
D. Instalarea necrozei puplare in absenata vreunui proces carios;
E. Inchiderea precoce a apexului dentar

Tema 49.
INCLUZIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 73-90)

22. In ceea ce priveste fenomenul incluziei, acesta se intalneste cel mai frecvent: BE p. 74
A. La nivelul incisivilor centrali maxilari;
B. La nivelul caninilor maxilari;
C. La nivelul premolarilor II maxilari;
D. La nivelul caninilor mandibulari;
E. La nivelul premolarilor II mandibulari.
23. *In ceea ce priveste incluzia de canin, aceasta este: A p. 75
A. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea stanga;

4
B. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea dreapta;
C. Mai frecvent unilaterala, la sexul masculin, pe partea dreapta;
D. Mai frecvent orala;
E. Mai frecvent vestibulara.
24. In etiopatogenia incluziei dentare, micsorarea spatiului pe arcada poate avea drept DE p. 76
cauza macrodontia, relativa sau absoluta, astfel incat:
A. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
B. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
C. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
D. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al
pacientului;
E. Macrodontia absoluta descrie situatia in care incisivii centrali
depasesc 1 cm ca latime mezio-distala.
25. Obstacolele in calea eruptiei dintilor care pot determina incluzia acestora pot fi ABDE p. 77-
reprezentate de: 79
A. Existenta dintilor supranumerari erupti pe arcada;
B. Existenta dintilor supranumerari neerupti pe arcada;
C. Pozitia intraosoasa profunda;
D. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
E. Persistenta caninilor temporari peste termenul de exfoliere.
26. Dintre caracteristicile particulare ale dintelui ramas inclus, incriminate in producerea ABC p.79
incluziei dentare, fac parte:
A. Modificarile de pozitie;
B. Particularitatile conformatiei anatomice;
C. Pierderea potentialului de eruptie;
D. Lipsa exfolierii corespondentului decidual;
E. Existenta obstacolelor pe traseul de eruptie.
27. Dupa gradul de severitate reprezentat de distanta in mm pana la planul de ocluzie, AB p.80
incluzia poate fi:
A. Usoara distanta mai mica de 12 mm;
B. Severa distanta mai mare de 15 mm;
C. Usoara distanta mai mica de 10 mm;
D. Medie distanta intre 10 si 15 mm;
E. Medie distanta mai mare de 15 mm.
28. Incluzia cheval: DE p.83
A. Este o incluzie in retroversie, cu coroana dintelui orientata invers
sensului de eruptie;
B. Coroana dintelui se situeaza mezial, iar radacina distal;
C. Coroana dintelui se situeaza distal, iar radacina mezial;
D. Este o incluzie vestibulara/vestibulo-palatinala;
E. Coroana dintelui se gaseste vestibular, iar radacina palatinal.

5
Tema 50.
Reincluzia dentar
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 107-117)

29. *Reincluzia dentara este o anomalie de: C p107


A. Evoluie dentar;
B. Poziie dentar;
C. Erupie;
D. Grup;
E. Situaie dentar.
30. *coala francez integreaz reincluzia dentar n anomalie dentar: D p.107
A. Monocauzal;
B. De clasa I;
C. De erupte;
D. Izolat;
E. De grup.
31. Pentru a denumi reincluzia dentar se mai folosesc i ali termeni ca: AB p.107
A. Reintruzie dentar
B. Anchiloz dentar;
C. Incluzie dentar;
D. Involuie dentar;
E. Incluzie parial.
32. Dup momentul apariiei, reincluzia dentar poate fi: CD p.108
A. Rapid;
B. Lent;
C. Precoce;
D. Tardiv;
E. ntarziat.
33. Dup momentul apariiei, reincluzia dentar poate fi: AD p.108
A. Precoce, cand apare cu 4-5 ani nainte de perioada fiziologic de
permutare dentar;
B. Precoce, cand apare cu 6 luni nainte de perioada fiziologic de
permutare dentar;
C. Precoce, cand apare cu 2 ani nainte de perioada fiziologic de
permutare dentar;
D. Tardiva, cand apare la minim 1 an dup perioada fiziologica de
permutare dentar;
E. Tardiv, cand apare n dentaia definitiv.
34. Reincluzia dentar se ntalneste mai frecvent: BCD p.109
A. La sexul masculin;
B. La sexul feminin;
C. n dentiia mixt;
D. n dentiia temporar la mandibul:
E. n dentiia pemanent la mandibula.
35. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt: ABCE p.110
A. Teoria mecanica;
B. Teoria opririi n dezvoltarea osoasa vertical;
C. Teoria tulburrilor metabolismului local;
D. Teoria reincluziei dentare;

6
E. Teoria anchilotic.

Tema 51.
ECTOPIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 121-127)

36. *Ordinea descresctoare a incidenei ectopiei este: (Complement simplu) A p. 121


A. Canin superior, Premolar II inferior, Canin inferior, Premolari
inferiori
B. Canin inferior, Premolar II inferior, Canin superior, Premolari
inferiori
C. Canin superior, Premolari superiori, Canin inferior, Premolar II
inferior
D. Canin superior, Canin inferior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori
E. Canin inferior, Canin superior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori.
37. *Cauze ale ectopiei dentare nu include : C p.122
A. Prezena unor formaiuni supranumerare erupte sau incluse
B. Reducerea sau absena spaiului necesar erupiei
C. Fibromucoas subire
D. Dinte temporar fr rizaliz sau rizaliz atipic
E. Macrodonie absolut sau relative.
38. Care dintre urmtoarele afirmaii despre ectopia dentar sunt adevrate: BD p.122
A. Ectopia evolueaz asincron cu incluzia dentar
B. n ceea ce privete caninul, incidena maxim este ntre 12 i 14 ani
C. ncluziile de canin superior reprezint din totalul ectopiilor
D. Frecvena cea mai mare o nregistreaz cel superior n poziie
vestibular
E. Frecvena cea mai mare o nregistreaz cel inferior n poziie
vestibular.
39. Cele mai des ntlnite obstacole n calea erupiei dentare sunt reprezentate de ABCD p.122
(pg 122):
A. Persistena dintelui temporar fr rizaliz sau cu un tipar atipic de
rizaliz
B. Existena unui capac osos dens
C. Existena unei fibromucoase dure
D. Prezena unor formaiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse
E. Prezena unei anodonii de incisiv lateral.
40. Reducerea spaiului pe arcad se poate datora : ABDE p.123
A. Macrodonie absolut sau relativ
B. Dezvoltare insuficient a maxilarului n plan transversal
C. Microdonie absolut sau relativ
D. Dezvoltare insuficient a maxilarului n plan sagital
E. Meziopoziie generalizat.
41. Urmtoarele afirmaii despre ectopia dentar sunt false: BCE p.125-
A. Ectopia, n zona frontal, induce tulburri fizionomice prin 126

7
deformarea buzei
B. Ectopia palatinal, poate determina ulceraii ale mucoase
vestibulare
C. Erupia anormal antreneaz tulburri de ocluzie mai frecvente n
ectopia vestibular
D. Caracteristic pentru ectopie este ntreruperea continuitii arcadei
dentare
E. n ntreruperea continuitii arcadei dentare apare o transmitere
fiziologic a forelor orizontale.
42. Afirmaia adevrat despre ectopia dentar este: ABC p.126
A. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei clinice
B. Examenele complementare au rol de a conduce ctre o conduit
terapeutic de elecie
C. Examenul radiologic confirm o anumit etiologie a ectopiei
D. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenelor complementare
E. Examenul clinic confirm o anumit etiologie a ectopiei .

Tema 52.
Diastema
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 133-140)

43. Care dintre urmatoarele afirmatii despre diastema sunt adevarate: BCE pag
A. Nu se regaseste niciodata la mandibula 133
B. Se mai numeste si diastema adevarata, diastema interincisiva
C. Reprezinta un spatiu intre incisivii centrali permanenti
D. Reprezinta un spatiu intre incisivul central si incisivul lateral
E. Diastema adevarata este cauzata de dezvoltatea exagerata a frenului
buzei superioare.
44. Diastema secundara sau falsa: ABD pag
A. Poate aparea in cazul anodontiei incisivului lateral superior 133
B. Poate aparea in cazul existentei meziodensului
C. Apare in cazul insertiei joase a frenului labial
D. Poate fi simetrica sau asimetrica
E. Nici una dintre afirmatii nu e adevarata.
45. Diastema primara prezinta ca factor etiologic: ACE pag
A. Existenta unui fren lat care genereaza o diastema cu laturi paralele 134-
B. Fren lat cu insertie joasa care genereaza o diastema convergenta 135
ocluzal
C. Transmitere ereditara de tip recesiv
D. Transimitere ereditara de tip dominant
E. Fren lat cu insertie inalta care va induce o diastema convergenta
ocluzal.
46. Diagnosticul diferential al diastemei se face cu: ACDE pag
A. Diastema tranzitorie de eruptie 138-
B. Spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si 139
inghesuire
C. Spatierile din dizarmonia dento-alveolara cu spatiere datorata
microdontiei

8
D. Spatierile interdentare ca rezutat al dezvoltarii exagerate a
arcadelor
E. Spatieri datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii.
47. Cauzele aparitiei recidivei dupa tratamentul diastemei sunt: ABCE pg 140-
A. Inserarea foarte joasa a frenului labial 141
B. Prezenta papilei hipertrofiate
C. Spatiul interdentar ocupat de tesut conjunctiv care se comprima
D. Spatiul interdentar ocupat de un sept interdentar
E. Nu s-a indepartat factorul ce a determinat aparitia diastemei.
48. Tratamentul diastemei presupune: ACDE pg 141
A. Indepartarea cauzei ce a determinat aparitia acesteia
B. Nu e necesara contentia dupa obtinerea rezultatului
C. Inchiderea ortodontica a spatiului existent
D. Se opereaza cu forte de intensitate mica
E. Se foloseste principiul actiunii reciproce.
49. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diastemei sunt false: CD pag
A. Se folosesc Aparate cu actiune reciproca a fortelor 141-
B. Trebuie evitata miscarea de rotatie a dintelui in jurul axului sau 142
C. Este necesar sa se foloseasca forte ortodontice mari pentru a
inchide spatiul
D. Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce, indifferent de gradul
de formare al radacinilor
E. Se folosesc tractiuni elastice sau metalice.

Tema 53.
TRANSPOZITIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 149-154)

50. *Dintele cel mai interesat in transpoziie este: C pag


A. incisivul central 149
B. incisivul lateral
C. caninul superior
D. premolarul 2
E. caninul inferior .
51. *Transpozitia de gsete mai frecvent la : D pag
A. genul feminin(3/5) 149
B. genul masculin (4/5)
C. genul masculin (3/4)
D. genul feminin (4/5)
E. genul feminin (2/4)
52. Majoritatea transpozitiilor se ntlnesc la : AC pag
A. maxilarul superior 149
B. maxilarul inferior
C. la nivelul caninului i premolarului 1
D. la nivelul caninului i incisivului lateral
E. la nivelul incisivului central i incisivului lateral
53. Majoritatea transpozitiilor sunt : DE pag
A. bilaterale 150

9
B. totale
C. pe partea dreapta
D. unilaterale
E. pariale
54. Factorii favorizani in producerea transpoziiei sunt: ACD pag
A. poziia intraosoasa a germenilor dentari 150
B. pierderea precoce a caninului temporar
C. persistenta pe arcada a caninului temporar
D. cronologia dentar
E. persistenta pe arcada a incisivului central
55. Transpozitia completa presupune : AC pag
A. inversarea totala a doi dinti vecini 151
B. inversarea partiala a doi dini vecini
C. alinierea dinilor in curbura normala a arcadei
D. prezenta celor doi dinti unul in dreptul celuilalt
E. linia arcadei trece printre cei doi dinti
56. Transpozitia incompleta se caracterizeaz prin : ACDE pag
A. cei doi dinti se afla unul in dreptul celuilalt 152-
B. inversarea totala a doi dinti vecini 153
C. cnd linia arcadei trece printre cei doi dinti se pot produce blocaje
ocluzo-articulare
D. se pot inversa numai coroanele
E. se pot inversa numai rdcinile

Tema 54.
Tratamentul cariei dentare
(4; pag. 169-182, 296-302, 311-322)

57. Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt ABCD 4, pag.
urmtoarele: 177
A. a se folosi caviti cu baz plan, care ajut dintele s reziste la
forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereilor cavitii, pentru a permite cuspizilor i
crestelor de smal de a avea suficient dentin de suport
C. acoperirea sau includerea corespunztoare a dinilor distrui n
restaurare ca s previn fractura lor prin fore laterale
D. s furnizeze suficient grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub ncrctura ocluzal
E. scurtarea pereilor mai subiri de 3,5 mm.
58. *anul suplimentar de retenie din cavitile proximale se termin la B 4, pag
jonciunea smal-dentin, la o distan de minim: 178
A. 2 mm
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. anul suplimentar de retenie se plaseaz exact n jonciunea smal-
dentin.

10
59. Toaleta final a cavitii include: ABC 4, pag.
A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat 182
B. uscarea cavittii
C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii
D. degresarea cavitii cu alcool
E. neutralizarea acizilor din cavitate.
60. Solvenii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele i alcooli: BCD 4, pag.
A. sunt ideali ca ageni de degresare la nivelul smalului i dentinei 184
B. au efect toxic
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicai doar n coafajul indirect
61. Dezavantajele linerilor sunt: BCDE 4; pag.
A. lipsa de protecie chimic mpotriva efectului iritant al materialului 296
de obturaie coronar
B. solubilizarea i dezintegrarea n lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare, n cursul contraciei
de priz a rinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistene mecanice semnificative
E. izolarea termic necorespunztoare.
62. *Unul dintre avantajele linerilor din eugenolat de zinc (EOZ) este: C 4, pag.
A. pH foarte alcalin 298
B. aderen chimic la dentin
C. efect sedativ pulpar
D. insolubilitate n lichidele de microinfiltraie marginal
E. asigurarea polimerizrii complete a rinilor compozite.
63. *Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticl se poate face prin : A 4, pag.
A. condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici 311
B. aplicarea unui liner cu hidroxid de calciu
C. condiionarea plgii dentinare cu acid citric
D. condiionarea plgii dentinare cu acid clorhidric
E. condiionarea plgii dentinare cu acid fosforic.

Tema 55.
Etiopatogenia cariei dentare
(4, pag. 52-61)

64. Grupa bastonaelor gram pozitive prezente n placa bacterian cuprinde ACE 4; pag
membrii din genul: 53
A. Corynebacterium
B. Fusobacterium
C. Nocardia
D. Selenomonas
E. Actinomyces
65. *Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat de: E 4; pag
A. Lactobacillus 53
B. Actinomyces

11
C. Bacteroides
D. Nocardia
E. Staphylococcus
66. Formarea plcii bacteriene implic dou procese majore: CD 4; pag
A. formarea materiei alba 54
B. precipitarea iniial a lipidelor salivare
C. aderarea iniial a micoorganismelor din saliv la pelicul
D. nmulirea bacteriilor odat ataate, cu aderarea lor de cele iniiale
E. aderarea iniial a bacteriilor anaerobe
67. Componeni adiionali ai placii bacteriene sunt: ABCD 4; pag
A. celule epiteliale 55
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. microorganisme
68. Din punctul de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint AB 4; pag
urmtoarele proprieti importante: 57
A. acidogeneza
B. producia de polizaharizi extra i intracelulari
C. producia de lipide
D. adeziune sczut la esuturile dentare
E. producia de amilaz
69. *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: C 4; pag
A. Streptococul salivarius 57
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul hemolitic
70. Patogenitatea plcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE 4; pag
rezid n: 57-58
A. concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa
mic
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidrai de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminat rapid de pe suprafeele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substanial de
hidrai de carbon prin alimentaie
E. scderea constant i ndelungat a pH-ului plcii sub pH-ul critic
de 5,5

Tema 56:
Forme anatomo clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
(5, P 68-93)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical,
Bucureti, 2007.

12
71. Cea mai judicioas clasificare a pulpitelor este cea care ine seama de: BCE p 68
A. gradul de afectare a esuturilor periapicale
B. evoluia clinic
C. aspectul modificrilor morfologice respective
D. starea de vitalitate a esutului pulpar
E. ntinderea leziunii n profunzimea esutului pulpar.
72. n clasificrile pulpitelor pulpoza este un termen folosit de unii autori cnd: ABDE p 68
A. calific starea de degenerescen hialin
B. calific starea de degenerescen calcar
C. calific starea de degenerescen grsoas
D. semnaleaz formarea de corpi duri coronari
E. semnaleaz formarea de corpi duri intraradiculari
73. Referitor la caracterele pulpitelor se poate afirma: ABE p 68
A. debutul se face ntotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie ce
poate trece neobservat clinic
B. debutul se face ntotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie,
excepie fcnd inflamaiile de origine termic sau chimic cu
aciune brutal cnd se instaleaz direct necroza pulpar
C. finalul oricrei pulpite netratate este gangrena pulpar
D. ntre hiperemia preinflamatorie i necroza pulpar succesiunea
diferitelor faze inflamatorii poate s includ pulpita cronic
deschis
E. pulpita seroas coronar poate s evolueze spre pulpit seroas
total, pulpit purulent parial sau pulpit cronic
74. *Modificarile morfologice, n hiepremeia preinflamatorie nu sunt caracterizate de: C p 70-71
A. prezena de vase sangvine dilatate, sinuoase, perei dilatai si cu
fenomene de marginaie leucocitar
B. odontoblati i fibroblati mrii de volum
C. indivizi microbieni n canaliculii dentinari i pulp
D. mitocondrii mai mari, rotunjite, cu creste proeminente
E. mai muli ribozomi i lizozomi
75. *Examenul microscopic n pulpita seroas parial pune n eviden, cu o excepie: D p 72
A. vasodilataie pe un teritoriu pulpar ntins
B. permeabilitate crescut a pereilor vasculari
C. marginaie leucocitar intens
D. perei vasculari subiri, fr spaii ntre celulele endoteliale
E. plasmexodie cu prezena serinelor, globulinelor, fibrinogenului
76. In pulpita seroas total la nivel celualr se observ fenomene de tipul: ABDE p75
A. degenerescen
B. fragmentarea membranelor celulare
C. depolimerizarea substanei fundamentale
D. preluarea unor funcii odontoblastice de ctre celule mezenchimale
primitive
E. preluarea unor caractere morfologice ale odontoblatilor de ctre
cellule mezenchimale primitive
77. Pulpita seroas total are ca indicaii de tratament: BC p 76
A. amputaia devital
B. extirparea devital dup calmarea durerilor prin pansament
calmant
C. extirparea vital

13
D. coafaj pulpar direct
E. coafaj pulpar indirect

Tema 57.
Necroza si gangrena pulpara
(94-102)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical, Bucureti,
2007.

78. *Care din afirmatiile de mai jos este falsa in contextul necrozei de colicvatie: D 98
A. testele de vitalitate cu stimul electric pot da un rspuns fals pozitiv;

B. dintele este schimbat la culoare;


C. testele biochimice sunt negative;
D. este o mortificare septic a pulpei dentare;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals pozitiv.
79. Afirmatiile care nu se verific pentru necroza pulpar sunt: ABD 99
A. se trateaz ca o pulpit cronic nchis;
B. extirparea devital este de elecie;
C. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie
radicular corect;
D. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptic;
E. se trateaz ca o gangren pulpar.
80. Care din urmatoarele afirmaii sunt false despre devitalizarea cu preparate pe BC 98
baz de arsenic:
A. se produce o necroz de coagulare;
B. se produce o necroz de colicvaie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat;
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.
81. Care din urmtoarele afirmaii sunt false despre examenul radiologic n BE 101
gangrena pulpar:
A. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular
B. poate releva o radiotransparen periapical;
C. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular;
D. poate evidenia existena denticulilor;
E. este elocvent;
82. *Care dintre microrganismele enumerare nu sunt implicate in patogenia E 99
gangrenei pulpare:
A. streptococi beta hemolitici;
B. stafilococul alb;
C. stafilococul auriu;
D. pneumococi;
E. gonococi.
83. *Care din afirmatiile de mai jos nu este caracteristica necrozei de coagulare: E 98

14
A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. apare adesea dupa arsenic.
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. consistenta pulpara este redusa;
84. Elementele ce nu apar in diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare sunt: BCD 98
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
D. nsmanare bacterian pozitiv.
E. teste de vitalitate negative;

Tema 58.
Parodontitele apicale acute i cronice
(pg.103-125)

Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical, Bucureti,
2007.

85. *Trstura reprezentativ a parodontitei apicale cronice condensante este: E 124


A. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare nguste
B. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
D. percuia n ax este pozitiv
E. ngustarea spaiului periapical
86. *Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut purulent: B 111
A. n stadiu endoosos
B. n stadiu subperiostal
C. n stadiu de fistul
D. n stadiu de hiperemie
E. n stadiu submucos
87. *Zona periferic a granulomului periapical mai este numit i: E 119
A. zona exudativ
B. zona de iritaie
C. zona de necroz
D. zona de vindecare
E. zona de stimulare sau de ncapsulare (fibroza periferica)
88. *A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului n parodontita apical acut B 106
hiperemic:
A. este numit timpul mut
B. este caracterizat prin manifestrile vasculare i clinice
C. este faza de alterare tisular primar
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. dureaz ntre cteva ore i cteva zile
89. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: E 108
A. modificrile chimice

15
B. modificrile enzimatice
C. durere
D. resorbie osoas
E. modificrile vasculare
90. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: CDE 106
A. percuia lateral este pozitiv
B. percuia n ax este negativ
C. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal
D. percuia n ax este pozitiv
E. este diferit in funcie de factorii etiologici
91. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: BCDE 109
A. parodontite apicale cronice
B. foliculita acut a dinilor inclui
C. pulpite acute totale
D. parodontita apical acut supurat
E. nevralgia de trigemen

TEMA 59.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (pag 158-173; 198-202)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical,
Bucureti, 2007.

92. *Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie in endodontie datorita C 198


urmatoarelor calitati, cu exceptia:
A. este un puternic bactericid
B. are actiune antitoxica
C. are un pH alcalin scazut, datorita ionilor OH-
D. dizolva detritusurile organice
E. opreste secretiile persistente in canal
93. *In gangrena pulpara simpla, tratamentul mecanic se efectueaza: D 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
C. pana la canalului
D. pana la constrictia apicala
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
94. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
95. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: E 159
A. radacini in baioneta
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara

16
E. toate de mai sus
96. *Terapia cu antiseptice pe baza de clor NU este indicata in: C 166
A. gangrena pulpara
B. pulpita purulenta totala
C. hiperemia pulpara
D. parodontitele apicale cronice
E. parodontitele apicale acute
97. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi ABCD 165
clasificate astfel:
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. radiologic
98. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele AD 162
instrumente:
A. ace Miller
B. ace tire-nerf fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. ace Kerr fine si foarte fine
E. freze globulare mici

Tema 60.
Obturarea canalelor radiculare
(pg.214-238)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical,
Bucureti, 2007.

99. * Unde trebuie sa se opreasca conul master in tehnica de condensare E 235


termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), la proba acestuia:
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 4-3 mm de constrictia apicala
D. la apexul radiologic
E. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
100. * Fata de hand spreadere, finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje: B 223
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii
B. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
C. partea activa are forma cilindrica
D. lungimea partii active este de cca 20 mm.
E. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
101. * In condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, in lipsa stopului apical D 229
se recomanda introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana in treimea medie a canalului

17
D. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
E. dincolo de limita apicala
102. Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt E 232
reprezentate de:
A. nu necesita instrumente speciale
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
E. asigura o obturatie omogena a canalelor
103. Cat timp este necesar pentru ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului de D 225
gutaperca, prin introducerea lui in cloroform,:
A. 2 minute
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 3-4 secunde
E. 20 minute
104. Ce criterii trebuie sa avem in vedere la alegerea acului Lentulo: ABCE 215
A. volumul canalelor
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor
105. Ce aspecte nedorite pot surveni in tehnica de sigilare a canalului radicular BDE 219
prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,:
A. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
B. solubilitatea sigilantilor
C. dezobturare dificila in caz de necesitate
D. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

Tema 61.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(pg 249-260)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu Endodonia clinic i practic, Ediia a II-a, Editura Medical,
Bucureti, 2007.

106. *In cazul persistentei secretiilor pe canal si dupa utilizarea pansamentelor E 259
medicamentoase, putem realiza o obturatie provizorie canalara cu:
A. Endomethasone
B. ciment zinc oxid eugenol
C. ciment fosfat de zinc
D. Dontisolon
E. pasta Walkhoff iodoformata
107. *Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta un factor care sa conditioneze E 251-
severitatea manifestarilor clinice in cazul depasirilor apicale: 252
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie

18
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. tipul de reactivitate individuala
E. forma pe sectiune a canalului radicular
108. *Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive acutizarii unui D 255
proces cronic preexistent consta in:
A. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic ( Walkhoff)
B. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
C. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
D. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta
109. *Atunci cand persista o secretie seroasa moderata in canalul radicular, nu se C 258-
indica: 259
A. paste cu antibiotice
B. tratamentul medicamentos cu antiseptice
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. cauterizarea electrica
E. cauterizarea chimica
110. *Care dintre urmatoarele variante reprezinta schema de administrare a D 252
ampicilinei pentru tratamentul parodontitei apicale acute seroase la adulti:
A. 0,500g o data pe zi
B. 0,500g de 2 ori pe zi
C. 0,250g de 4 ori pe zi
D. 0,250g de 6 ori pe zi
E. 0,200g de 5 ori pe zi
111. Care dintre urmatoarele variante reprezinta etape din schema de tratament a BDE 257
parodontitelor apicale acute purulente in stadiul endodosos:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
C. extractie si replantare
D. drenaj alveolar prin extractia dintelui
E. medicatie analgetica, tranchilizante
112. Care dintre urmatoarele variante sunt indicate in cazul secretiei seroase ABDE 259
abundente pe canal din parodontita apicala cronica:
A. lasarea deschisa a dintelui
B. drenaj endodontic
C. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. crearea unei fistule artificiale medicamentoase

Tema 62.
Morfofiziologia parodontiului marginal
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viaa Medical Romneasc,
Bucureti (pg. 40-46)

113. *Gingia marginal liber are urmtoarele caracteristici cu o excepie: C 42


A. Este partea cea mai coronar a gingiei

19
B. Corespunde peretelui extern al anului gingival
C. Continu spre apical gingia ataat
D. Grosimea marginii gingivale libere variaz ntre 0,5 i 2mm
E. Conturul marginal este neted, ascuit, fr neregulariti sau
depresiuni
114. *Gingia fix, ataat are urmtoarele caracteristici cu o excepie: E 44
A. Ader ferm la dinte i la osul alveolar subiacent
B. Are o nlime ce variaz ntre 1 si 9 mm
C. Are o nlime mai mare la maxilar dect la mandibul
D. Se ntinde de la baza marginii gingivale libere pn la mucasa
alveolar
E. Devine tot mai ngust pe msur ce pacientul nainteaz n vrst
115. *Ce afirmaie nu este valabil pentru gingia fix: E 44
A. Limita sa apical este linia muco-gingival
B. Are o nlime vertical cuprins ntre 1 si 9 mm
C. Este mai nalt pe faa lingual a primului molar mandibular
D. Constituie o zon de rezisten mpotriva tendinelor de retracie i
deplasare ale marginii gingiale libere
E. Are poriunea cea mai larg n zona de rotaie a dintelui
(hypomochlion)
116. *Gingia interdentar (papila) are urmtoarele caracteristici cu o excepie: A 42-43
A. Forma papilelor interdentare nu variaz cu vrsta sau morfologia
osului alveolar subiacent
B. Ocup spaiul interentar (ambrazura gingival)
C. Are o form piramidal n regiunea frontal
D. Are aspectul unui cort n zona lateral
E. Papilele sunt nguste, hipertrofice i hiperplazice atunci cnd dinii
prezint nghesuiri
117. *Aspecte clinice ale gingiei sntoase sunt urmtoarele cu o excepie: D 45
A. Culoarea gingiei sntoase este roz deschis
B. Culoarea variaz n raport cu prezena i numrul celulelor
melaninoformatoare
C. Consistena este ferm, n special n zona de gingie fix
D. La populaiile mediteraneene, culoare gingiei poate fi, n mod
normal, rou intens pn la rou-violet
E. Prezint o consisten mai lax, uor depresibil la comprimare cu
sonda boant, la nivelul marginii gingivale libere i vrful papilelor
118. Poziia gingiei fa de dinte depinde de: ABDE 46
A. Anomalii dentomaxilare
B. Efectul unor iatrogenii
C. Prezena sau absena liniei muco-gingivale
D. Parafuncii i obiceiuri vicioase
E. Inflamaia bacterian supraadugate
119. Forma i volumul papilei interdentare variaz n raport cu: BC 43
A. Morfologia osului zigomatic
B. Vrsta
C. Diastema i tremele produse prin deplasrile patologice ale dinilor
D. nlimea gingiei ataate
E. Poziia liniei muco-gingivale

20
Tema 63.
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viaa Medical Romneasc,
Bucureti (pg. 109-111, 137-155)

120. *Placa bacterian supragingial: B 109


A. Este localizat sub marginea gingival liber
B. Este dominat de o flor microbian aerob i gram pozitv
C. Flora microbian dominant este anaerob
D. Este greu accesibil masurilor de igien obinuite
E. Se acumuleaz doar n zonele cervicale ale dinilor
121. *In compozitia tartrului supragingival se gsesc: C 140
A. Florur de staniu
B. Hipoclorit de sodiu
C. Fosfat de magneziu
D. Iodoform
E. Clorhexidin
122. *Anomaliile dento-maxilare ce favorizeaz apariia parodontitelor marginale E 147-
nu includ: 148
A. Incongruenele dento-alveolare cu spaiere
B. Ocluzia deschis
C. Incongruenele dento-alveolare cu nghesuire
D. Ocluzia adnc acoperit
E. Edentaiile
123. *Este obicei vicios ce favorizeaz apariia parodontitelor marginale: A 149
A. Respiraia oral
B. Edentaia netratat
C. Bruxismul
D. ncletarea dinilor
E. Folosirea periuelor de dini soft
124. *Nu este factor general favorizant pentru parodontitele marginale : B 152-
A. Ereditatea 154
B. Bruxismul
C. Stresul
D. Tulburrile endocrine
E. Diabetul zaharat
125. Dintre deficienele de nutriie ce favorizeaz apariia parodontitelor marginale BCE 155
fac parte:
A. Diabetul zaharat
B. Hipovitaminoza A
C. Hipovitaminoza C
D. Cirozele hepatice
E. Hipovitaminoza PP
126. Ritmul de formare al tartrului depinde de: ACDE 141
A. Natura alimentelor
B. Greutatea indvidului
C. Particularitile masticaiei

21
D. Variaiile individuale ale fluxului saliar
E. Localizarea dintelui

Tema 64.
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viaa Medical Romneasc,
Bucureti (pg. 189-199)

127. *Caracteristicile gingivitelor induse de placa bacterian nu includ: B 191-


A. Sngerare la sondaj 192
B. O aplatizare a septurilor osoase interdentare
C. Pierderea texturii de gravur punctat
D. Senzaii de prurit sau usturime gingival
E. Modificarea consistenei gingiei
128. *La bolnaii cardiaci netratai cu inhibitori ai canalelor de calciu, mucoasa C 193
gingival nu prezint:
A. Zone ntinse de edem
B. Disjuncii ntre epiteliu i corion
C. Prezena unui important infiltrat trombocitar n corion
D. Vasele din corion prezint o ngroare a pereilor i reducerea
lumenului
E. Fibroblatii prezint semne de suferin i degradare
129. *Pentru parodontitele marginale cronice, dintre factorii favorizani prezeni n E 195
mod constant nu face parte :
A. Fumatul
B. Factorii iatrogeni
C. Tartrul subgingival
D. Stresul
E. Medicaiile asociate
130. *Din urmtoarele, specia microbian cel mai frecvent ntlnit n parodontitele B 192
agresive este:
A. Fusobacterium nucleatum
B. Porphyromonas gingivalis
C. Eikenella corrodens
D. Campylobacter rectus
E. Micromonas micros
131. *Bolanvii cardiaci tratai cu nifedipin i diltiazem nu prezint: E 193
A. O matrice fibroas bine dezvoltat
B. Fibroblati cu aspect de miofibroblati
C. Material extracelular asemntor laminei bazale
D. O matrice organizat sub forma unei reele de benzi groase de
colagen
E. Important infiltrat plasmocitar in corion
132. Diagnosticul pozitiv n parodontologie este rezultatul coroborrii ntre: ACD 189
A. Anamneza pacientului
B. Aprecierea subiectiv a strii parodoniului marginal
C. Utilizarea examenelor complementare

22
D. Examinarea obiectiv a parodoniului marginal
E. Urmrirea evoluiei post tratament
133. Criteriile secundare de diagnostic ale parodontitelor agresive includ: BE 196
A. Debutul bolii apare nainte de 30-40 de ani
B. Cantitatea de plac bacterian este redus n raport cu distrucia
parodontal
C. Titrul de anticorpi contra S.mutans este crescut
D. Pacientul este n general snatos
E. Se remarc anomalii de structur i comportament ale fagocitelor

Tema 65.
Forme clinice i simptomatologie n gingivite i parodontite marginale
(6, pag. 221-245, 254-269, 274-278)

134. *Urmtoarea afirmaie referitoare la gingivita cronic (simpl, necomplicat) A 221-


este FALS: 222
A. Reprezint o inflamaie cronic de cauz microbian doar a
marginii gingivale libere
B. Denumirea de gingivit iritativ este necorespunztoare
C. Placa bacterian este factorul determinant al mbolnvirii
D. leziunea iniial se caracterizeaz prin marginaie leucocitar
E. n stadiul de leziune precoce apar fenomene de fragilitate capilar
135. *NU este un semn al gingivitei cronice: C 224-
A. Sngerarea gingival 225
B. Culoarea roie deschis a gingiei
C. Decapitarea papilei interdentare
D. Mrirea de volum a papilelor gingivale i a marginii gingivale
libere
E. Pungile false
136. *Urmtoarea afirmaie referitoare la gingivita de sarcin este ADEVRAT: D 228
A. Prevalena gingivitei de sarcin variaz ntre 5% i 10%
B. Modificrile hormonale din sarcin produc gingivita
C. Gingia are un aspect atrofic
D. Principalele semne de mbolnvire gingival sunt hiperplazia i
sngerarea
E. Hiperplazia gingival afecteaz doar papilele interdentare
137. *Obiectiv, parodontita marginal cronic superficial se caracterizeaz prin: E 261
A. Prurit gingival
B. Durere care apare mai frecvent seara
C. Senzaie de egresiune uor dureroas
D. Usturimi gingivale
E. Papil gingival tumefiat
138. *n afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali se B 265
descriu urmtoarele grade:
A. Gradul 0: leziunile sunt incipiente i afecteaz n principal gingia,
care se retrage i pune n eviden zona de furcaie fr ca sonda s
ptrund interradicular

23
B. Gradul I: leziunile sunt incipiente i afecteaz n principal gingia,
care se retrage i pune n eviden zona de furcaie fr ca sonda s
ptrund interradicular
C. Gradul II: Sonda exploratoare ptrunde adnc interradicular, dar nu
trece pe versantul opus
D. Gradul IV: Sonda exploratoare ptrunde adnc interradicular, dar
nu trece pe versantul opus
E. Gradul IV: sonda exploratoare ptrunde interradicular pe o distan
de 1-3mm
139. Dup localizare i ntindere, gingivita cronic poate fi: BDE 224
A. Gingivita generalizat cuprinde gingia liber i fix la unul sau un
numr mic de dini
B. Papilita, inflamaia papilei dentare
C. Gingivita difuz cuprinde doar papila interdentar i marginea
gingival liber
D. Gingivita marginal, care afecteaz extremitatea liber a marginii
gingivale i mai puin sau deloc gingia fix
E. Gingivita generalizat cuprinde gingia din ntreaga cavitate
bucal
140. n gingivita cronic sunt prezente urmtoarele semne: ABC 224-
A. Sngerarea gingival 225
B. Culoarea roie deschis a gingiei
C. Pungi false
D. Pungi adevrate
E. Recesiune gingival

Tema 66.
Evoluie, prognostic i complicaii ale parodontopatiilor
(6, pag. 282-286)

141. *Urmtoarea afirmaie este ADEVRAT: A 282


A. Parodontita prepuberal are un prognostic rezervat i evolueaz n
cele mai multe cazuri spre avulsia dinilor
B. Evoluia parodontitei diagnosticate ca refractare la tratament este
favorabil
C. Parodontita marginal cronic profund a adultului evolueaz cel
mai des n mod rapid
D. Parodontita marginal cronic profund a adultului este mai puin
frecvent
E. Prognosticul mbolnvirilor este independent de gradul de resorbie
osoas i de mobilitate patologic
142. *Urmtoarea afirmaie este FALS: B 282
A. Mobilitatea patologic de gradul III indic, de regul, un prognostic
rezervat
B. O resorbie osoas pe mai mult de o suprafa radicular indic un
prognostic rezervat
C. Evoluia bolii parodontale este influenat de factorii locali

24
favorizani
D. Evoluia bolii parodontale este influenat de efectele secundare ale
unor medicamente
E. Parodontita marginal cronic superficial evolueaz n timp, de
regul, spre forme distructive
143. *Subiectiv, abcesul parodontal se caracterizeaz prin: C 283
A. Tumefacie circumscris, rotund sau ovalar
B. Dini limitani, n general, indemni de carie
C. Jen dureroas la masticaie
D. Mucoas roie, lucioas
E. Percuie transversal de regul, mai dureroas
144. *Urmtoarea afirmaie referitoare la hiperestezia dentinar este FALS: E 285
A. Se poate instala dup detartraj
B. Se poate instala dup retracii gingivale prin involuie
C. Un factor esenial n producerea hiperesteziei este prezena plcii
bacteriene i a fenomenelor de fermentaie acid
D. Printre mecanismele posibile de producere se numr stimularea
direct a unor terminaii nervoase
E. Devine manifest dup contactul cu alimente reci (mai rar) sau
calde (mai des)
145. *Complicaiile loco-regionale ale parodontitelor includ urmtoarele, mai puin: D 286
A. Celulite
B. Sinuzita maxilar
C. Adenite
D. Septicemie
E. Tromboflebita sinusului cavernos
146. Complicaiile locale ale mbolnvirilor parodontale sunt: ABD 283
A. Lacunele cuneiforme
B. Necrozele pulpare
C. Adenopatia cervical
D. Hiperestezia dentinar
E. Gingivo-stomatita ulcero-necrotic
147. Urmtoarele afirmaii referitoare la abcesul parodontal sunt adevrate: CE 283-
A. Mucoasa acoperitoare este boselat 284
B. Abcesul parodontal marginal situat ntre doi molari superiori se
poate nsoi de fenomene de celulit ale buzei superioare
C. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent vestibular
D. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent lingual sau
palatinal
E. Uneori apar microabcese multiple

Tema 67.
Tratamentul gingivitelor i parodontopatiilor marginale
(6, pag. 288-292, 305-336, 342-360)

148. *Faza iniial a tratamentului parodontal NU include: E 289


A. Tratamentul complicaiilor acute

25
B. Igienizarea efectuat de medic
C. Desfiinarea microulceraiilor din pungile parodontale false
D. Instruirea pacienilor privind igiena bucal
E. Proceduri chirurgicale
149. *Indicaiile principale ale chiuretelor Gracey sunt: C 315
A. 1/2, 3/4 pentru feele vestibulare i orale ale dinilor laterali
B. 5/6 pentru feele distale ale molarilor
C. 11/12 pentru suprafeele meziale ale dinilor laterali
D. 11/12 pentru suprafeele distale ale dinilor laterali
E. E. 13/14 pentru suprafeele meziale ale dinilor laterali
150. *Contraindicaiile detartrajului cu ultrasunete NU includ: A 325
A. Graviditatea
B. Boli infecioase, contagioase
C. Pacieni cu reflexe de vom accentuat
D. Copii mici
E. Purttori de stimulator cardiac, n cazul aparatelor magnetostrictive
151. *Printre aciunile tetraciclinei NU se numr: B 348-
A. Aciune antiinflamatorie 349
B. Concentrare moderat n structurile osoase, n general
C. Aciune reparatorie i regenerativ
D. Condiionare a suprafeelor radiculare
E. Aciune antimicrobian
152. *Posologia antibioticelor pentru afeciunile parodontale include: D 359
A. Amoxicilina, o dat pe zi
B. Amoxicilina cu acid clavulanic, de patru ori pe zi
C. Azitromicina, de trei ori pe zi
D. Metronidazol, de dou sau trei ori pe zi
E. Clindamicina, o dat pe zi
153. Tratamentul parodontal de corectare morfofuncional include: ABCD 289
A. Proceduri chirurgicale
B. Restaurri odontale
C. Restaurri protetice
D. Tratament ortodontic
E. Tehnici de igienizare la domiciliul pacientului
154. Instrumentele de netezire fin a suprafeelor dentare dup detartraj includ: CD 309
A. Sonde exploratorii
B. Spligi
C. Perii rotative
D. Benzi abrazive
E. Seceri

Tema 68.
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si
parodontite
(Dumitriu HT 2009/pg 465-477)

155. Tratamentul gingivitei de sarcin se face cu urmtoarele precauii: BD 467

26
A. Administrare profilactic de antibiotic
B. edine scurte cu schimbarea poziiei eznd n clinostatism uor
oblic
C. Gingivectomie gingivo-plastic a zonelor hiperplaziate
D. Evitarea tratamentelor n trimestrul al III-lea de sarcin
E. Evitarea tratamentelor n trimestrul al II-lea de sarcin
156. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta n: BE 466
A. Aplicaii de perhidrol cu spatula n anul gingival
B. Aplicaii locale de extracte vegetale cu aciune antimicrobian i
antiinflamatoare
C. Gingivectomie gingivo-plastic
D. Modularea gazdei prin administrarea de metotrexat
E. ndeprtarea i prevenirea acumulrii de tartru i plac bacterian.
157. *La bolnavii cu epilepsie tratai pentru hiperplazii gingivale hidantoinice, n D 468
cazul declanrii unei crize epileptice se administreaz intravenos sau
intramuscular:
A. O fiol de 5 ml Sulfat de Calciu
B. 0,3 ml de Epinefrin
C. 5 ml Dexametazon
D. Diazepam 0,010 g
E. O fiola de Rodilemid care se poate repeta la fiecare ora.
158. *Dup H.T. Dumitriu, tratamentul preventiv al pericoronaritelor const n: E 470
A. Administrarea de antibiotic
B. Vitaminoterapie:c, b1, b2, e
C. Aplicaii de colutorii cu antibiotice
D. Aplicaii locale de orthochrome
E. Decapuonarea chirurgical la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
159. n formele acute de gingivit i gingivo-stomatit micotice, tratamentul const BCE 472
n:
A. Administrarea de Amfotericin B,
B. Splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10%
C. Administrarea de Nistatin (suspensie)
D. Administrarea de hiposufit de sodiu 1-2g/zi
E. Atingerea leziunilor cu soluie de violet de gneian 1% zilnic, timp
de 7 zile .
160. n parodontita marginal cronic superficial, tratamentul const n: ABE 472
A. Tratament antimicrobian i antiinflamator ca n gingivita simpl
B. Bioterapie de reactivare
C. Reechilibrare ocluzal
D. Antibioterapie intit, pe baza antibiogramei
E. Debridare gingival, detartraj.
161. *Tratamentul hiperesteziei dentinare aprute ca i complicaie a parodontitei C 475
marginale, se poate face cu:
A. Atingeri stricte cu nitrat de Ag 30%
B. Aplicaii cu soluie de Protargol 1%
C. Atingeri cu glicerin cald
D. Splturi bucale cu soluie de permanganat de potasiu 1/5 000
1/10 000
E. Aplicaii locale cu Orthochrome.

27
Tema 69.
Ocluzia dentara
Surse bibliografice:
7. Protetica dentara vol 1, coord. Norina Forna, 2011, pg25-76

162. In miscarea de deschidere a gurii se realizeaza rotatie pura la o amplitudine de:


A. 15 mm
B. 25 mm 7, Pg
AB
C. 30 mm 59
D. 35 mm
E. Nicio valoare anterioara
163. Insertia maseterului se realizeaza la nivelul:
A. Arcadei zigomatice
B. Scizurii sigmoide
AD 7, 39
C. Apofizei coronoide
D. Unghiului mandibular pe fata externa
E. Condilului mandibular
164. *Lungimea aproximativa a pantei tuberculului articular este de:
A. 7 mm
B. 8 mm
C 7, 38
C. 9 mm
D. 10 mm
E. 12 mm
165. *Lungimea medie a arcului dentar maxilar este de:
A. 125 mm
B. 126 mm
D 7, 29
C. 127 mm
D. 128 mm
E. 129 mm
166. *Tabla ocluzala reprezinta din dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori
un procent de:
A. 30-40%
B. 40-50% C 7, 29
C. 50-60%
D. 60-70%
E. 70-80%
167. *Axele dintilor converg spre un punct situat la nivelul:
A. Glabelei
B. Ophrionului
A 7, 27
C. Sfenoidului
D. Nasionului
E. Nicio varianta anterioara
168. Alinierea dintilor pe arcada este influentata de:
A. Musculatura manducatoare 7, 25-
BCD
B. Musculatura linguo-oro-faciala 26
C. Unele instrumente muzicale de suflat

28
D. Obiceiuri vicioase ca sugerea degetului
E. Toate de mai sus.

Tema 70.
Restaurari unidentare intracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

169. *Inlay-urile realizate din polisticle se fixeaza cu: B 170


A. Ciment oxifosfat
B. Paste adezive composite
C. Glassionomeri
D. Hidroxid de calciu
E. Nu se cimenteaza
170. *Avantajele inlay-urilor metalice sunt: C 171
A. Exigenta privind executia clinica
B. Exigenta privind executia tehnica
C. Refac correct morfologia ocluzala
D. Pot fi utilizate in procese carioase extinse sau profunde
E. Pot fi utilizate si la dintii temporari
171. *Se pot trata prin inlay: A 172
A. Cariile din clasele A,B,C Hess
B. Cariile din clasele D,E Hess
C. Cariile din clasa F
D. Doar cariile din clasa B
E. Doar cariile din clasa C
172. *Prepararea cavitatii pentru inlay presupune: D 175
A. Sa fie retentive in axul de insertie
B. Unghiurile cavo-superficiale sa fie bizotate la 30 de grade in smalt
pentru inlay-urile metalice
C. Unghiurile cavo-superficiale sa fie la 45 de grade pentru inlay-urile
ceramice
D. Profunzimea cavitatii poate fi mai mica pentru inlay-ul metalic
E. Unghiurile cavo-superficiale intereseaza atat smaltul cat si dentina
173. *Caseta dubla reprezinta: B
A. O preparatie specifica inlay-uili MOD
B. O preparatie realizata pebtru realizarea unei cavitati de clasa aII-a
Black 180
C. O modalitate de crestere a retentiei
D. O caseta realizata pe fata vestibulara a molarilor
E. Nu este indicat a se realiza
174. Dupa complexitate inlay-urile se pot clasifica in: ACD 172
A. Inlay cu crampoane
B. Inlay onlay de substitutie
C. Inlay cu glisiera
D. Inlay cu pivot radicular

29
E. Inlay multifatetat
175. Bizotarea marginilor cavitatii pentru inlay clasa I Black: ACD 178
A. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 35
grade pentru inlay metalic
B. se face bizotare si pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 15
grade in functie de extinderea cavitatii
D. nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic
E. nici un raspuns corect

Tema 71.
Restaurari extracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

176. *Dintre indicatiile coroanelor estetice se regasesc: B 190


A. Pot fi applicate in cavitati profunde si extinse
B. Fracture dentare in 1/3 incizala
C. Abrazii avansate
D. Ocluzii adanci
E. Pe canini
177. *In prepararea pentru coroana ceramica Shillingburg recomanda: C 196
A. Realizarea a 3 santuri orizontale
B. Debutul prepararii vestibulare consta in trasarea unui sant de ghidaj
cervical
C. Realizarea a 3 santuri de 1 mm adancime in zona vestibulo-
cervicala si 2 santuri de 1,5 mm adancime in zona vestibule-
incizala
D. Realizarea a 3 santuri de la colet pana la santurile incizale de 0,8-1
mm adancime
E. Un sant vertical adanc de 1 mm
178. *Realizarea componentei metalice pentru coroanele mixte nu se realizeaza B 231
prin:
A. Galvanizare
B. Polimerizare
C. Ambutisare si sinterizare
D. Frezare computerizata
E. Sinterizare
179. *Pragul cervical pentru onlay : A 248
A. Va fi un prag semicircular
B. Va fi plasat supragingival
C. Va fi continuu pe toate suprafetele dintelui
D. Va fi ingust de 0,8-1 mm
E. Se uneste cu santurile de retentie
180. *Dintre instrumentele necesare prepararii pentru coroanele partiale nu face C 303
parte:

30
A. Sonda parodontala
B. Pietre de finisare
C. Discuri pentru finisare din hartie sau plastic
D. Freza con invers
E. Instrument diamantat in forma de flacara
181. Prepararea pentru coroana partial la dintii frontali presupune: DE 314
A. Santuri de orientare pentru reducerea orala care sa permita un
spatiu interocluzal de 0,5 mm
B. Realizarea de santuri proximale pentru forma de retentie
C. Santuri de orientare pentru reducerea axiala care sa permita o
grosime a metalului de 1 mm la margini
D. Reducerea axiala va include si zona de contact
E. Reducerea orala trebuie sa asigure un spatiu de 1-1,5 mm
182. Coroana partial cu crampoane are avantajele: ACD 318
A. Presupune o reducere minima a dintelui
B. Posibilitea de utilizare in caz de implicare carioasa
C. Acces optim pentru finisare marginala si igienizare
D. Implicare gingivala minima
E. Utilizabila si pe dintii devitali

Tema 72.
Elemente structurale ale punilor dentare
Bibliografie: 7. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercu V., Petre Al., Popor S.,
Tristaru T. Protetic Dentar Vol. I, Editura Enciclopedic, Bucureti, 2011

183. *Cea mai asemntoare form cu cea a dinilor naturali o au: B 7, 457-
A. corpurile de punte juxtamucozale 459
B. intermediarii care acoper integral versantul vestibular, depind
muchia crestei edentate
C. intermediarii de tip a modificat tangenial
D. corpurile de punte integral ceramice cu contact n semia
E. corpurile de punte total fizionomice n contact tangenial cu creasta
184. *Pentru a evita retenia alimentelor, corpurile de punte cu contact n semia: E 7, 459
A. trebuie modelate ct mai anatomic posibil
B. este indicat extensia feei mucozale spre versantul oral
C. deschiderea feei orale trebuie modelat n unghi de cel mult 900
D. deschiderea feei orale trebuie modelat n unghi de cel puin 45 0
E. nu trebuie modelate n unghiuri ascuite la nivelul feei orale
185. *Pentru a putea fi plasate n zona lateral mandibular, corpurile de punte C 7, 461-
suspendate: 462
A. necesit un spaiu M-D egal cu al dinilor nlocuii
B. pentru dimensiunea M-D nu este specificat o valoare anume
C. necesit un spaiu M-D de cel puin 10 mm
D. spaiul ntre faa mucozal i muchia crestei trebuie s fie de cel
mult 3 mm, pentru a reduce flexiunea corpului de punte
E. este suficient o nlime de maxim 6 mm
186. *Faa vestibular a corpului de punte poate avea un aspect artificial dac: A 7, 452-

31
A. este modelat identic, n jumtatea cervical vestibular, cu dintele 453
pe care l nlocuiete
B. limita vestibulo-mucozal este scurtat
C. este modificat curbura vestibular n jumtatea cervical cu scopul
de a masca un intermediar prea lung
D. dac d impresia c dintele iese din gingie
E. dac las spaiu filmului salivar
187. *Corpurile de punte cu intermediari ovoidali: D 7, 463
A. sunt plasate juxtamucozal
B. indicaiile de elecie sunt pentru punile provizorii pe implanturi
C. sunt preferate celor cu contact n semia
D. pot fi plasate n alveole gingivale create chirurgical
E. au indicaii restrictive, deoarece, avnd contact ntim cu creasta, se
igienizeaz dificil
188. Corpul de punte suspendat este cunoscut i sub denumirea de: CDE 7,
A. punte oarb 457;46
B. ridge lap pontic 3
C. corp de punte supramucos
D. intermediar igienic
E. intermediar n arcad
189. Suprafaa de contact ntre corpul de punte i creasta edentat: ACE 7, 454-
A. trebuie redus la minim 455
B. trebuie extins ct mai mult posibil, pentru a reduce presiunile
masticatorii
C. se indic a se realiza doar pe zona de mucoas keratinizat
D. se realizeaz numai pe muchia crestei edentate, n cazul
intermediarilor cu contact tangenial
E. trebuie astfel conceput nct, profilaxia esuturilor gingivale s
primeze asupra refacerii fizionomice

Tema 73.
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercu V., Petre Al., Popor S.,
Tristaru T. Protetic Dentar Vol. II, Editura Enciclopedic, Bucureti, 2011
(PG. 116 152)

190. *Conectorul principal maxilar n cadrul protezei scheletate are urmtoarele E Pag.12
caracteristici conform concepiei americane: 0
A. Utilizeaz suprafaa mucozal cu discernmnt;
B. Acopera zona biostatica punga lui Fish
C. Urmrete plasarea conectorului principal plcua palatinal n
limitele edentaiei ;
D. Nu ine cont de principiul profilactic ;
E. Raspuns corect C si D
191. *Conectorul principal n cadrul protezei scheletate are urmtoarele A Pag.11
caracteristici: 6
A. Realizeaz unirea eilor protetice i transmiterea forelor de

32
solicitare ocluzal de la o ea la alta i de la ea la elementele de
meninere i stabilizare;
B. Susine dinii artificiali;
C. Face legtura dintre pintenii croetelor i eile protetice
D. Are sprijin mucosal la mandibular;
E. Are grosime de 2 mm.
192. *Conectorul principal metallic maxilar sub form de bar are urmtoarele B Pag.11
caracteristici : 6
A. Este poziionat n contact cu mucoasa;
B. Are limea de 6-7 mm i o grosime de 3 mm;
C. Are limea de 5mm i o grosime de 2 mm;
D. Are limea de 8 mm i o grosime de 0,5 mm;
E. Ocup o suprafaa ntins la nivelul bolii palatine.
193. *Conectorul principal metalic mandibular sub form de bar are urmtoarele A Pag.11
caracteristici : 8
A. Distana de la parodoniul marginal este egal cu distana ntre bare
i planeul bucal
B. Are limea de 6-7 mm i o grosime de 3 mm;
C. Are limea de 5mm i o grosime de 2 mm;
D. Are limea de 8 mm i o grosime de 0,5 mm;
E. Ocup o suprafaa ntins la nivelul bolii palatine.
194. *Cnd versantul lingual este vertical bara mandibulara se va plasa la: B Pag.11
A. 1 - 1,5 mm de versantul lingual cnd acesta este vertical; 8
B. la 0,5 mm versantul lingual cnd acesta este vertical
C. la 0,5 mm versantul lingual cnd acesta este oblic
D. 1 - 1,5 mm de retentivitatea mucozala
E. 1 - 1,5 mm de retentivitatea dentara.
195. *Conectorul principal maxilar n cadrul protezei scheletate are urmtoarele A Pag.
caracteristici conform variantei franceze: 120
A. Utilizeaz suprafaa mucozal cu discernmnt;
B. Acopera zona biostatica punga lui Fish
C. Urmrete plasarea conectorului principal plcua palatinal n
limitele edentaiei ;
D. Nu ine cont de principiul profilactic;
E. Are o grosime de 2 mm
196. *Conectorul principal metalic sub form de plcu are urmtoarea B Pag.11
caracteristic: 9
A. Are contact doar mucozal;
B. Are o grosime cuprins ntre 0,3-0,5 mm;
C. Are o grosime de 2mm ;
D. Are o lime mai mic de 10 mm.
E. Nici un rspuns nu este corect.

TEMA 74.
Determinarea relaiilor intermaxilare in edentatia totala (p.550-563)
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercu V., Petre Al., Popor S.,
Tristaru T. Protetic Dentar Vol. II, Editura Enciclopedic, Bucureti, 2011

33
(PG. 550 563)

197. Stimularea reflexului de ocluzie molar: CE p. 559


A. este o metod simpl de determinare a relaiei de postur;
B. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare postural;
C. este o metod simpla de determinare a relaiei centrice;
D. are ca scop inducerea relaiei de postur;
E. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare centric.
198. *Profilul drept: D p. 552
A. reprezint prototipul normal i prin urmare planurile Camper i cel
de ocluzie vor fi divergente spre distal;
B. apare la pacienii cu clasa a III Angle i prin urmare planurile
Camper i cel de ocluzie vor fi divergente spre distal;
C. apare la pacienii cu clasa a II Angle i prin urmare planurile
Camper i cel de ocluzie vor fi convergente spre distal ;
D. reprezint prototipul normal i prin urmare planurile Camper i cel
de ocluzie vor fi paralele;
E. nici o variant corecta.
199. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: ABC p. 550
A. se face n absena pacientului;
B. verific respectarea indicaiilor date prin abloane i prin fia de
laborator;
C. rspunsurile A i B sunt corecte;
D. este o metod simpl ce utilizeaz repere preextracionale;
E. toate variantele sunt corecte.
200. *Stabilirea orientrii planului de ocluzie : D p. 550-
A. n zonele laterale se face raportndu-se la planul Fox; 552
B. n zona frontal se face raportndu-se la planul Camper;
C. n zonele laterale se face raportndu-se la planul Frankfurt;
D. se face cu ajutorul plcuei Fox
E. toate variantele sunt corecte.
201. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a CD p. 554-
etajului inferior sunt reprezentate de: 555
A. profilometrul Sears;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Landa
E. metoda Swenson.
202. Printre metodele funcionale de determinare a DV a etajului inferior se numr BC p. 556
i:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
203. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numr i: AE p. 558-
A. manevra temporal Green 559
B. metoda Willis ;

34
C. metoda Silvermann;
D. metoda Wild;
E. manevra maseterina Gysi.

Tema 75.
Noiuni de dezvoltare a dintelui i structurilor de suport
(9, pag. 7 - 40) - PEDODONIE

204. *Dentinogeneza se realizeaz: A Pag.


A. n dou faze 28,
B. n trei faze Pedodo
C. ntr-o singur faz nie,Vo
D. n patru faze l. 1,
E. n cinci etape Rodica
Luca
205. *Primii molari permaneni i ncep formarea: B Pag.
A. n jurul lunii 3 intrauterine 10,
B. n jurul lunii 4 intrauterine Pedodo
C. n luna a 5-a postnatal nie,Vo
D. la natere l. 1,
E. n jurul lunii 2 intrauterine Rodica
Luca
206. *Spre deosebire de papila dentar, sacul dentar conine o cantitate mai mare C Pag.
de: 16,
A. fibrile ventriculare Pedodo
B. fibrile dentare nie,Vo
C. fibrile de colagen l. 1,
D. fibrile de reticulin Rodica
E. fibrile de elastan Luca
207. *ngustarea orificiului apical (nchiderea apexului) se realizeaz prin apoziie C Pag.
de: 38,
A. smal i cement Pedodo
B. dentin i predentin nie,Vo
C. dentin i cement l. 1,
D. cement Rodica
E. smal Luca
208. *Molarii secunzi permaneni i ncep formarea: D Pag.
A. n al doilea an de via 12,
B. n jurul lunii a asea intrauterine Pedodo
C. n jurul lunii a doispreyecea intrauterine nie,Vo
D. n primul an de via l. 1,
E. la natere Rodica
Luca
209. Despre formarea dentar (odontogenez) sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ACD Pag. 8,
A. este specific fiecrui grup dentar Pedodo
B. nu continu postnatal nie,Vo
C. ncepe n viaa intrauterin l. 1,

35
D. continu postnatal o perioad variabil de timp Rodica
E. continu postnatal o perioad fix de timp Luca
210. n funcie de forma sa la un momemnt dat, se consider c dintele trece ABCE Pag. 9,
succesiv prin urmtoarele stadii morfologice: Pedodo
A. mugure nie,Vo
B. cup l. 1,
C. lama dentar Rodica
D. folicul Luca
E. clopot

Tema 76.
Particulariti morfologice i de structur ale dinilor temporari
(9, pag. 117-148) PEDODONIE

211. *Dup sistemul PALMER de notare a dinilor temporari, incisivul lateral C Pag.
maxilar drept se noteaz cu: 120,
A. 8.2 Pedodo
B. litera A nie,Vo
C. litera B l. 1,
D. litera D Rodica
E. 5.2 Luca
212. *Primul molar temporar superior prezint: C Pag.
A. 2 rdcini 130,
B. 1 rdcin Pedodo
C. 3 rdcini nie,Vo
D. 1 sau 2 rdcini l. 1,
E. 4 rdcini Rodica
Luca
213. *Marginea incizal a caninului temporar inferior are urmtoarea caracteristic: A Pag.
A. prezint doi versani cu pante inegale 127,
B. prezint doi versani cu pante egale Pedodo
C. versantul distal este mai scurt dect cel mezial nie,Vo
D. versantul mezial este mai lung dect cel palatinal l. 1,
E. prezint un singur versant Rodica
Luca
214. *Despre dinii temporari NU este adevrat urmtoarea afirmaie: A Pag.
A. smalul lor este mai transparent dect al dinilor permaneni 120,
B. dinii temporari au culoarea alb-alburie Pedodo
C. dinii temporari au culoarea alb-albstruie nie,Vo
D. smalul lor este mai alb dect al dinilor permaneni l. 1,
E. culoarea este mai deschis dect a dinilor permaneni Rodica
Luca
215. *Dup FORTIER i DEMARS-FREMAULT se consider c resorbia B Pag.
rdcinii dinilor temporari ncepe: 139,
A. la vrsta de 2-3 ani pentru incisivi Pedodo
B. la vrsta de 4-5 ani pentru incisivi nie,Vo
C. n jurul vrstei de 5 ani pentru caninii inferiori l. 1,

36
D. naintea vrstei de 7 ani pentru incisivii Rodica
E. la vrsta de 2-3 ani pentru molari Luca
216. Despre coroanele dinilor temporari sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ACE Pag.
A. sunt mai globuloase dect coroanele dinilor permaneni 121,
B. sunt mai lungi dect coroanele dinilor permaneni Pedodo
C. sunt mai scurte dect coroanele dinilor permaneni nie,Vo
D. sunt mai largi la colet l. 1,
E. sunt mai nguste dect coroanele dinilor permaneni Rodica
Luca
217. Tuberculul Zuckerkandl se ntlnete pe: ACDE Pag. 9,
A. jumtatea mezial a suprafeei vestibulare la colet la nivelul Pedodo
molarului unu temporar superior nie,Vo
B. jumtatea mezial a suprafeei vestibulare la colet la nivelul l. 1,
molarului unu temporar inferior Rodica
C. jumtatea distal a suprafeei palatinale la colet la nivelul molarului Luca
unu temporar superior
D. jumtatea distal a suprafeei vestibulare la colet la nivelul
molarului unu temporar superior
E. treimea mezial a suprafeei palatinale la colet la nivelul molarului
unu temporar inferior

Tema 77.
Caria la dinii temporari: forme clinice i diagnostic , patologia pulpar i metode
de tratament n inflamaia pulpar
(10, pag. 43-82, 99-119, 127-157) PEDODONIE

218. *n cazul unui dinte temporar cu inflamaie cronic minim a pulpei, A Pag.
sngerarea trebuie s se opreasc dup: 133,
A. 3-5 minute de hemostaz Pedodo
B. 3-5 secunde de hemostaz nie,Vo
C. 10 minute de hemostaz l. 2,
D. 15 minute de hemostaz Rodica
E. 15 secunde de hemostaz Luca
219. *n pulpotomia cu sulfat feric, dup hemostaz, peste plaga pulpar (orificiul B Pag.
canalelor radiculare) se aplic o bulet umectat n soluie de sulfat feric 13/,
15,5% pentru o perioad de timp de: Pedodo
A. 10 minute nie,Vo
B. 10-15 secunde l. 2,
C. 5 secunde Rodica
D. 30 secunde Luca
E. 5 minute
220. *Printre etapele care fac parte din cea de a 2 edin a pulpotomiei devitale a D Pag.
dinilor temporari NU se regsete urmtoarea: 157,
A. ndeprtarea n totalitate a tavanuui camerei pulpare Pedodo
B. toaleta canalului nie,Vo
C. obturaia de canal l. 2,
D. ndeprtarea parial a tavanului camerei pulpare Rodica

37
E. reperarea orificiilor canalelor radiculare Luca
221. *n caria de biberon diagnosticul diferenial se face cu: A Pag.
A. caria rampant 63,
B. pulpita seroas total Pedodo
C. limfadenopatia lateral cervical nie,Vo
D. supuraia de loj submandibular l. 2,
E. sindromul de hipermineralizare incisivo-molar Rodica
Luca
222. *La dinii temporari, caria grefat pe hipoplazia de smal intereseaz: C Pag.
A. incisivii inferiori 71,
B. caninii superior Pedodo
C. molarii 2 nie,Vo
D. molarii 1 l. 2,
E. molarii 3 Rodica
Luca
223. Pulpotomia dinilor temporari este indicat n: BD Pag.
A. necroz pulpar septic 130,
B. inflamaie pulpar coronar Pedodo
C. inflamaie pulpar radicular nie,Vo
D. eecul coafajelor l. 2,
E. carie simpl superficial Rodica
Luca
224. Tehnica de lucru din pulpotomia vital a dinilor temporari cuprinde ABCD Pag.
urmtoarele etape : 132,
A. ndeprtarea n totalitate a dentinei alterate Pedodo
B. examinarea pulpei coronare (culoare, consisten la palpare, aspect nie,Vo
general) l. 2,
C. aplicarea peste bontul radicular a unui pansament medicamentos Rodica
D. splarea cavitii coronare de resturile de dentin Luca
E. excizia i exereza pulpei radiculare

38