Sunteți pe pagina 1din 150

EXEMPLE SUBIECTE LICEN - MEDICIN DENTAR SEPTEMBRIE 2012 TEMA 1. ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag.

6-53)
1. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracter: A. Hidrofil - Nu B. Eozinofil - Nu C. Lipofil - Da D. Acidofil - Nu E. Hidrofob - Nu Pag. 6 2. n fluxul sanguin substana anestezic local circul sub: A. Form legat - Da B. Form aminic - Nu C. Form liber - Da D. Form hidrolizat - Nu E. Form de component cationic - Nu Pag.6 3. n timpul graviditii i lactaiei lidocaina poate : A. Penetra bariera feto-placentar - Da B. Avea efect teratogen - Da C. Determina hipotensiune de sarcin - Da D. Determina fenomene idiosincrazice - Nu E. Determina hipertensiune de sarcin - Nu Pag. 10 4. Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite: A. O resorbie mai lent a anestezicului n circulaie - Da B. Efect anestezic crescut - Da C. Risc scazut de toxicitate sistemic - Da D. Diminuarea sngerrii locale - Da E. Risc crescut de toxicitate sistemic - Nu Pag. 15 5. Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals? A. Este o catecolamin - Nu B. Este simpatomimetic - Nu C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale - Da D. Se folosete n concentraii de 1:50.000 pn la 1: 200.000 - Nu E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit - Nu Pag.15 6. Anestezia local prin infiltraie:

A. Reprezint modalitatea cea mai puin folosit de anestezie n medicina dentar ct i n chirurgia oro-maxilo-facial. - Nu B. Presupune introducerea anestezicului n esuturi cu ajutorul seringii i dispunerea lui la distana de terminaiile nervoase - Nu C. Se poate efectua pentru mucoasa cavitii orale, puncia anestezic fiind efectuat subcutanat - Nu D. Include anestezia paraapical supraperiostal, anestezia intraligamentar, anestezia intraosoas - Da E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncia anestezic se poate efectua submucos, realizndu-se astfel o anestezie superficial sau profund -Nu Pag. 20 7. Reperele pentru anestezia toncular periferic la tuberozitate sunt: A. Arcada zigomatic - Nu B. Rdcina palatinal a molarului de 12 ani - Nu C. Mucoasa mobil - Da D.Creasta zigomato-alveolar - Da E. Rebordul orbitar inferior - Nu Pag. 24 8. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori se face: A. n obraz inaintea muschiului maseter B. n obraz inapoia muschiului maseter C. Sub marginea inferioar a osului zigomatic D. Distal de creasta zigomato-alveolar E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic Pag. 24 pe cale cutanat, puncia - Da - Nu - Da - Da - Nu

9. Anestezia nervului nazopalatin: A. Determin insensibilizarea mucoasei palatinale de la nivelul liniei mediene pn la premolarul unu de partea respectiv inclusiv Nu B. n medicina dentar se efectueaz cel mai frecvent pe cale exooral- Nu C. Este nedureraos datorit inervaiei slabe de la nivelul papilei i aderenei reduse a fibromucoasei palatine - Nu D. Puncia se efectueaz la nivelul papilei interdentare - Nu E. Teritoriul anesteziat se refer la treimea anterioar a fibromucoasei palatine, demarcaia posterioar fiind o linie transversal de la canin la canin - Da Pag. 25 10. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevrate urmtoarele: A. Locul de puncie este ntre creasta temporal i plica pterigomandibular la 1 cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat Da B. Acul va progresa n contact cu osul, naintnd n profunzime pe faa extern a ramului mandibular i, pe msur ce ptrunde, se va deplasa progresiv corpul seringii ctre linia median a mandibulei Nu C. La 1 cm n profunzime se anesteziaz nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai posterior Da D. Vizeaz anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual i bucal- Nu E. Este o anestezie troncular bazal- Nu 2

Pag. 29 11. Alveolita postextracional are o frecven mai mare, dup: A. Anestezia intraligamentar - Da B. Anestezia prin imbibiie - Nu C. Anestezia prin refrigera ie - Nu D. Anestezia intrapapilar - Nu E. Anestezia prin infiltraie local - Nu Pag. 42 12. Sincopa vaso-vagal reprezint cel mai frecvent accident care const n: A. Pierderea contienei de scurt durat - Da B. Slabiciune general musculara - Da C. Pierderea tonusului postural - Da D. Vrsturi, diaree - Nu E. Incapacitatea pacientului de a se menine n ortostatism- Da Pag. 43

Tema 2. Extractia dentara (pg. 64-102)


1. La folosirea elevatorului drept trebuie respectate cateva reguli: A. in timpul luxatiei folosim ca sprijin dintii adiacenti -NU B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in axul dintelui -NU C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de extras -DA D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola-NU E. intotdeauna se aplica lingual -NU Pg.80 2. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand: A. radacinile sunt foarte divergente -DA B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza -DA C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare-NU D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clesteluiDA E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei-DA Pg.81 3. In cazul molarilor speriori se va practica o separatie radiculara: A. in V -NU B.in T -DA C.in L -NU D.in Y -DA E.in Z -NU 3

Pg.81 4. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri: A. lamboul trapezoidal -DA B. lamboul triunghiular -DA C. lamboul rotat -NU D. lamboul bilobat -NU E. lamboul avansat -NU Pg.86 5. Dupa efectuarea extractiei dentare se recomanda pacientului urmatoarele: A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora -DA B. dieta sa fie fierbinte -NU C. sa clateasca gura la o ora dupa extractie cu solutii antiseptice-NU D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa extractie -NU E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui extras -NU Pg.91 6. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui de extras sunt: A. radacini subtiri efilate -DA B. sept interadicular subtire -NU C. anchiloza dento-alveolara -DA D. radacini drepte neefilate -NU E. os alveolar dens -DA Pg.92 7. Lezarea nervoasa in cazul extractiei molarului de minte apare in: A. 6-7% din cazuri -NU B. 0,1-0,5% din cazuri -NU C. 0,6-5% din cazuri -DA D. 0,6-7% din cazuri -NU E. 0,5% din cazuri -NU Pg.97 8. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de: A.durere -DA B.vindecare intarziata -DA C.complicatii infectioase -DA D.trismus -DA E.scaderea glicemiei -NU Pg.98,101 9. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt: A. insuficienta hepatica -DA B. hipotensiunea arteriala -NU C. persistenta tesutului de granulatie in alveola-NU D. tratamente anticoagulante -DA E. antialgicele NU Pg.99 4

10. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de: A. chiuretajul alveolar incomplet -DA B. fractura apexului -NU C. mesarea alveolei -NU D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator-DA E. sutura plagii -NU Pg.100 11. Infectiile spatiilor fasciale oro-maxilo- faciale pot aparea ca si complicatii ale: A. extractiilor simple -NU B. extractiilor laborioase -DA C. alveolotomiilor dificile -DA D. hemoragiilor imediate -NU E. hemoragiilor imediat-prelungite -NU Pg.101 12. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A. sutura plagii -NU B. dehiscenta plagii -DA C. radioterapia -DA D. hipervitaminoza -NU E. malnutritia -DA Pg.101

Tema 3. Patologia erupiei dentare (pag. 116122, 131-157, 159-169)


1. Factorii locali incriminati n etiopatogenia incluziei dentare sunt: A. Factorii ereditari NU B. Osteoscleroza procesului alveolar DA C. Obstacolele in calea eruptiei dentare DA D. Tulburari metabolice NU E. Reducerea spatiului pe arcada DA Pag. 116 2. Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt: A. Rahitismul DA B. Disostoza cleidocranian DA C. Sindromul Down DA D. Hipotiroidismul DA E. Malpoziia dentar NU Pag . 116 3. Dup criteriul topografic, incluziile dentare pot fi: A. Intraosoase DA B. Submucoase DA 5

C. Simetrice D. Asimetrice E. Vestibulare

DA DA NU

Pag. 117 4. Pe ortopantomograma realizat n incluzia dentara sunt vizibile: A. Dinii n erupie - DA B. Canalul mandibular - DA C. Dintele inclus - DA D. Relaia centric - NU E. Raporturile dintelui inclus cu dinii vecini DA Pag. 118 5. Din punct de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i Gregory clasificarea cuprinde 3 clase: A. Clasa I: coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular NU B. Clasa II: jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular DA C. Clasa III: coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular DA D. Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular DA E. Clasa II: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular NU Pag. 133 6. Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. Poziia mezio-angular NU B. Rdcini lungi i subiri DA C. Clasa a III-a dup Pell i Gregory DA D. Os dens, rigid DA E. Spaiu parodontal larg NU Pag. 141 7. Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. Rdcini curbe i divergente NU B. Raport direct cu canalul mandibular NU C. Clasa C dup Pell i Gregory NU D. Rdcini conice sau fuzionate DA E. Incluzie osoas complet NU Pag. 141 8. Evoluia pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este determinat de: A. Virulena germenilor cauzali DA B. Reactivitatea i terenul bolnavului DA C. Orientarea rdcinilor n raport cu tablele osoase DA D. Existena unor loji care comunic ntre ele DA E. Relaia cu canalul mandibular NU Pag. 143 6

9. Decapuonarea este indicat n urmtoarele situaii: A. Incluzie vertical DA B. Spaiu suficient pe arcad pentru erupia ulterioar DA C. Incluzie orizontal NU D. Capuon de mucoas subire, care acoper faa ocluzal a molarului de minte DA E. Incluzie submucoas DA Pag. 146 10. Pentru odontectomie se vor respecta urmtoarele principii: A. Expunerea optim a ariei dintelui inclus DA B. Ostectomia DA C. Separaia corono-radicular dac este nevoie DA D. Sacul pericoronorar nu trebuie ndeprtat NU E. Sutura se va realiza ntr-un plan, cu fire separate DA Pag. 147 11. n odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Fractura tuberozitii maxilare DA B. Comunicarea oro-sinusal postextracional DA C. Deschiderea foselor nazale NU D. mpingerea dintelui n sinusul maxilar DA E. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar -DA Pag. 157 12. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat DA B. Incluzie vestibular DA C. Incluzie intermediar sau transversal DA D. Incluzie orizontal NU E. Incluzie vertical NU Pag. 160

TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE pg. 174- 194


1. Reacolarea lamboului si sutura: a. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim b. Sutura se face de regula cu fir continuu c. Sa se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului d. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie: laturile lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor e. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii Rspuns corect: a,c,e pag. 190 7

2. Complicaii postoperatorii tardive n rezecia apical: a. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire b. Hematom c. Suprainfectare d. Hemoragie postoperatorie e. Fractura rdcinii Rspuns corect: a,e pag.193 3. Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt: a. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice b. Simptomatologie clinic specific edem, durere, fistul c. Dinte nefuncional d. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent e. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz Rspuns corect: a pag.175 4. Reacolarea i sutura se realizeaz: a. Cu fire separate, resorbabile, 3-0 sau 4-0 b. Cu fir continuu, resorbabil 2-0 c. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0 d. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0 e. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0 Rspuns corect: d pag.190 5. ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt: a. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece b. Splatul pe dini e permis din ziua interveniei c. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin d. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate e. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie Rspuns corect: c pag.192 6. Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop: a. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces b. Secionarea poriunii corono -radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau rdcilor c. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii periapicale d. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte e. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice Rspuns corect: a pag.194 7. Principii genera le n secionarea i ndeprtarea apexului (rezecia apical propriu-zis): a. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic 8

b. Se va rezeca un segment de 3-5 mm c. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase d. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii e. Planul de seciune va fi bizotat spre palatinal (45) Rspuns corect: a pag.186 8. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: a. Dimensiuni limitate ce ofer acces bun b. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete c. Se intervine asupra marginii gingivale libere d. Pacientul nu poate menine o bun igien oral e. Incizie i decolare dificile Rspuns corect: b pag.177 9. Abordul radacinii palatine: a. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des efectuat b. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival c. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior d. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii pachetului vasculo-nervos nazo-palatin e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare Raspuns corect: c pag. 191

10. Amputatia radiculara: a. Metoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari, la care procesul periapical intereseaza una sau doua radacini b. Indicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical intereseaza strict o radacina, iar cealalta radacina/celelalte radacini pot fi tratate corect endodontic c. Metoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate d. Pentru molarii maxilari, este cunoscuta si sub numele de premolarizare e. Metoda consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate, fara extractia acesteia Raspuns corect: b pag 194 11. Chiuretajul periapical: a. Nu urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia b. Metoda este indicata pentru obturatii in exces vechi c. Dupa evidentierea apexului si a spatiului periapical, se chiureteaza materialul de obturatie in exces d. Are ca scop indepartarea apexului si a leziunii periapicale e. Dupa chiuretaj, se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza Raspuns corect: c pag 194 12. Contraindicatii relative ale rezectiei apicale: a. Dinti fara valoare protetica 9

b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui c. Resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare, fara posibilitatea restaurarii corono-radiculare d. Fractura radiculara verticala e. Corticala vestibulara groasa Raspuns corect: e pag 175

TEMA 5. Tratamentul chirurgical preprotetic Pg. 198-220


1. Frenul lingual este constituit din: a) Tesut conjunctiv dens DA b) Tesut fibros NU c) Fibre musculare NU d) Mucoas acoperitoare subire NU e) Tesut conjunctiv lax NU Pag 200 2. In cazul hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale, etiologia este: a) Iritativ-chimic NU b) Iritativ-mecanic acuta NU c) Iritativ-mecanic cronica DA d) Neoplazic NU e) Idiopatic NU Pag 203 3. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: a) Reducerea marcat a adncimii alveolare NU b) Reducerea marcat a latimii anului vestibular NU c) Reducerea uoar a latimii anului vestibular NU d) Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare DA e) Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare NU Pag 214 4. Tuberoplastia: a) Indicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa accentuata DA b) indicata in scopul imbunatatirii inchiderii marginale posterioare a protezelor scheletizate NU c) nchiderii marginale posterioare a protezelor mandibulare NU d) Indicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase NU e) Indicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului NU Pag 217 5. Torusul mandibular este localizat:

10

a) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-premolar DA b) Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivocanin NU c) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molar NU d) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin NU e) Pe coama crestei alveolare mandibulare uni sau bilateral n zona caninpremolar NU Pag 219 6. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar: a) lambouri totale vestibulare NU b) lambouri totale linguale NU c) lambouri pariale vestibulare i linguale DA d) doar lambouri pariale vestibulare NU e) doar lambouri pariale linguale NU Pag 209 7. Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include: a) frenectomia NU b) frenoplastia in Z NU c) tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare- NU d) extractia alveoloplastica DA e) vestibuloplastia la maxilar NU Pag 198 -210 8. Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: a) Vestibuloplastia NU b) Frenectomia DA c) Frenoplastia in Z DA d) Tuberoplastia NU e) Frenoplastia cu vestibuloplastie DA Pag 198-199 9. Timpii operatori ai frenectomiei sunt: a) Evideniaza frenului labial prin punerea sa in tensiune DA b) Incizie n felie de portocal NU c) Aplicarea penselor hemostatice i incizia frenului distal de acestea DA d) Rotaia lamboului n plan orizontal NU e) Aplicarea firelor de sutur DA Pag 198 10. Hiperplazia gingival este caracterizat prin: a) Creterea asimptomatica a gingiei DA b) Creterea rapid a gingiei NU c) Creterea lent i progresiv a gingiei DA 11

d) Creterea localizat sau generalizat a gingiei DA e) Cretere simptomatic a gingiei NU Pag 206 11. Alveoloplastia reprezint o intervenie chirurgicala care: a) Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare DA b) Se realizeaz fr conservarea osului alveolar NU c) Se realizeaz cu conservarea osului alveolar DA d) Realizeaza regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate i/sau a septurilor interradiculare DA e) Se realizeaz fr regularizare osoas NU Pag 211 12. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin: a) Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine NU b) Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine DA c) Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine DA d) Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine DA e) Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bol ii palatine NU Pag 218

TEMA NR. 6. INFECII ORO-MAXILO-FACIALE pag. 242-268 i 270-288


1. Diagnosticul diferenial al infeciilor odontogene de spaiu genian se face cu urmtoarele entiti clinice, mai puin una: a) Celulita genian dat de Haemophilus influenzae b) Tumora de parotid c) Flegmonul difuz hemifacial d) Adenita genian supurat e) Chistul sebaceu genian suprainfectat R: b (pag. 252) 2. Delimitarea superioar a spaiului infratemporal este dat de: a) Muchiul temporal b) Inseria inferioar a muchiului pterigo idian lateral c) Tuberozitatea maxilarului d) Baza craniului e) Inseria superioar a muchiului pterigoidian lateral R: d (pag. 255) 3. Delimitarea inferioar a spaiului submandibular este dat de: a) Muchiul milohioidian b) Muchiul hioglos c) Muchiul stiloglos 12

d) Osul hioid e) Burta anterioar a digastricului R: d (pag. 257) 4. Spaiul sublingual este delimitat anterior de: a) Muchii geniogloi b) Muchii geniohioidieni c) Muchiul milohioidian d) Faa intern a arcului mentonier e) Mucoasa sublingual R: d (pag. 259) 5. Dintre spaiile fasciale secundare fac parte: a) Spaiul maseterin b) Spaiul submentonier c) Spaiul pterigomandibular d) Spaiul temporal superficial i profund e) Spaiul sublingual R: a, c, d (pag. 246) 6. Spaiul parafaringian este submprit n: a) Spaiul pterigoidian lateral b) Spaiul stilomastoidian c) Spaiul laterofaringian d) Spaiul retrofaringian e) Spaiul prevertebral R: c, d, e (pag. 265) 7. Compartimentul posterior al spaiului laterofaringian urmtoarele elemente, mai puin unul: a) Vena jugular intern b) Prelungirea faringian a glandei parotide c) Artera carotid intern d) Nervul cranian IX e) Nervul cranian XII R: b (pag. 265) 8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut: a) Flegmonul amigdalian b) Flegmonul hemifacial c) Flegmonul retrofaringian d) Flegmonul planeului bucal e) Flegmonul laterofaringian R: d (pag. 270) 9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar dup un interval aproximativ de: a) O sptmn b) Dou sptmni c) Trei sptmni 13 cuprinde

d) O lun e) ase sptmni R: a (pag. 282) 10. Actinomicoza cervicofacial poate avea debut: a) Subacut b) Acut c) Supraacut d) Cronic e) Fulminant R: b, d (pag. 285) 11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizeaz prin: a) Sifilide b) Tuberculi c) Micropoliadenopatie d) Gome e) ancru sifilitic R. e (pag. 287) 12. La nivelul oaselor maxilare se descriu urmtoarele entiti patologice ale sifilisului n stadiul teriar: a) ancru b) Sifiloame circumscrise c) Sifiloame difuze d) Sifilide e) Goma maxilar R: b, c, e (pag. 287)

TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR Pg. 291 - 308
1. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa formata dintr-un epiteliu: a. pluristratificat b. cu ortokeratoza c. cu parakeratoza d. epiteliu cilindric, cu cili e. de tip respirator R : a, d, e pag. 293 2. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa susceptibila patologiei: a. arcadei dentare inferioare b. alergice c. infectioase d. autoimune e. neoplazice R : b, c, e pag.293 14

3. In sinuzita maxilara de cauza dentara pot fi prezenti urmatorii factori favorizanti locali: a. polipi sinuzali b. deviatia de sept nazal c. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus d. osteita procesului periapical e. pericoronarita molarului de minte superior R : a, b, c pag.295 4. In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: a. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali b. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali c. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali d. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi e. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus R : b, c, d pag 295 5. Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei faze successive: a. tumor, calor si dolor b. exudativa, de granulare si epitelizare c. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza d. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate e. congestiva, catarala si supurata R:e pag.296 6. In sinuzita maxilara acuta de cauza dentara, semnele clinice majore sunt: a. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului b. durerea unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului c. iritatia rino-faringiana d. cacosmia subiectiva e. febra 38-39C R : b, d, e pag.296 7. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza: a. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit b. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism c. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central d. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie e. marimea, forma si prelungirile sinusurilor maxilare R : d, e pag. 297

15

8. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferential se face cu: a. sinuzita maxilara alergica b. sinuzita maxilara fungica c. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat d. sinuzitele maxilare specifice e. osteomielita maxilarului R : a, b, c, d pag. 299 9. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da nastere: a. bolii de focar b. nevralgiei infraorbitare c. meningitei d. traheitei e. necrozei dintilor sinuzali R :a, b, d pag. 299 10. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: a. asigurarea drenajului sinuzal b. indepartarea factorului cauzal c. cura radicala a sinusului maxilar d. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a, macrolide sau lincosamide e. corticoterapie R : a, b, d, e pag 300 11. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop: a. realizarea unei interventii minim invazive b. raclarea apexiana c. indepartarea mucoasei sinusului maxilar d. asigurarea drenajului sinuzal e. realizarea indeosebi a meatotomiei R : c, d pag. 302 12. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va realiza in functie de: a. marimea si localizarea defectului b. prezenta sau absenta dintilor c. prezenta lucrarilor protetice fixe d. adancimea vestibulului maxilar si a boltii palatine e. optiunea chirurgului R : a, b, c, e pag 304

TEMA 8- TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE


16

( pg.312-335; pg.361-369; pg.379-382; pg.388-394)


1. Condiiile necesare unei plgi pentru a fi considerat neinfectat sunt: A. Rezult n urma aciunii unor ageni traumatici ascuii- DA B. Lipsa contaminrii cu pamnt, rugin, saliv -DA C. Plaga s fie veche de 12 ore -NU D. Rezult n urma aciunii unor ageni traumatici cu energie cinetic crescutNU E. Plaga s fie mai recent de 6 ore -DA PG.312 2. Zonele de rezisten minim ale mandibulei, din punct de vedere biomecanic, sunt: A. Apofiza coronoid - NU B. Simfiza mentonier - NU C. Colul condilului mandibular - DA D. Gaura mentonier - DA E. Unghiul mandibulei - DA PG.316 3. Fracturile condilului mandibular se clasific, din punct de vedere anatomic, n: A. Subcondiliene joase - DA B. Verticale - NU C. Subcondiliene nalte - DA D. Intracapsulare - DA E. Coronoide - NU PG. 321 4. Dup Kazanjian i Converse, Clasa I n clasificarea dup localizarea liniei de fractur, raportat la dentiie, n relaie cu tratamentul oropedic, este: A. Dini abseni pe ambele fragmente fracturat e -NU B. Dini prezeni pe ambele fragmente fracturate -DA C. Dini cu status parodontal favorabil - NU D. Dini prezeni numai pe unul din fragmentele fracturate -NU E. Dentiie temporar sau mixt -NU PG.322 5. Fracturile pariale ale etajului mijlociu al feei se clasific n: A. Fracturi ale tuberozitii maxilare -DA B. Fracturi orizontale -NU C. Perforaii ale bolii palatine -DA D. Fracturi ale crestei alveolare -DA E. Fractura Richet -NU PG.362 6. Fractura Le Fort III intereseaz : A. Peretele inferior al orbitei DA B. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale DA C. Peretele antero-lateral a sinusului maxilar NU 17

D. Peretele extern al orbitei E. Suprafata orbitala a etmoidului PG.365

DA DA

7. Semnele clinice ale disjunctiei cranio-maxilare inalte sunt: A. Tulburari oculare: enoftalmie si diplopie DA B. Edem facial important (facies in butoi) NU C. Echimoze ale mucoasei oraale in dreptul apofizelor pterigoide NU D. Mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului DA E. Rinolicvoree - DA Pg.365-366 8. Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic NU B. Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral DA C. Fractura disjuncie de malar DA D. Fractura ,, blow-out a podelei orbitei DA E. Fractura cominutiv DA PG.379-380 9. Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de: A. Cdere accidental DA B. Accidente sportive- DA C. Agresiune uman sau animal DA D. Accidente de munca DA E. Anestezia loco-regionala NU PG. 388 10. Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Coafaj indirect NU B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani NU C. Rezectie apicalaNU D. Extirpare vital DA E. Extracie dentar NU PG.389 11. Traumatismele esuturilor parodontale pot fi, cu excepia: A. Subluxaia NU B. Luxaia cu extruzie NU C. Avulsia complet NU D. Contuzia parodontal NU E. Contuzia dentar- DA PG. 390 12. Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este: A. Tratament endodontic cu obturatie de canal NU B. Extractia dentara DA C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni NU 18

D. Expectativa 7 10 zile NU E. Daca se reuseste reducerea fracturii, se practica tratament endodontic asociat cu rezectia apicala si imobilizarea dintelui NU Pg.390

Tema 9 Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervicofaciale (pg.402-404, pg406-426, pg428-433, pg437-443)
1. Diagnosticul diferenial al chistului dermoid cu localizare n planeul bucal se poate face cu: A. Ranula sublingul DA B. Chistul teratoid DA C. Supuraiile lojei sublinguale DA D. Adenopatia metastatic submentonier DA E. Litiaza salivar submandibular NU Pag. 403-404 2. Sialochistul A. Poate aprea prin evoluia cronic a unui mucocel B. Apare doar la copil C. Apare prin retenie de puroi D. Cel mai frecvent apare parotidian E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar Pag 411 3. Mucocelul A. Este o formaiune tumoral parenchimatoas B. Apare n urma unui traumatism acut la nivelul mucoasei orale C. Este un chist n adevratul sens al cuvntului D. Mucoasa acoperitoare nu este modificat E. Tratamentul este reprezentat totdeauna de radioterapie Pag. 411 4. Ranula A. Are o coloraie tipic, albstruie B. La palpare este dureroas C. Se poate suprainfecta D. Varianta n bisac are forma unei clepsidre E. Intotdeauna se dezvolt sub muchiul milohioidin Pag. 413 5. Diagnosticul diferenial al ranulei sublinguale se face cu: A. Dilataiile chistice ale canalului Wharton B. Chistul dermoid C. Tumori maligne ale mucoasei planeului bucal D. Chistul dentiger molar cu evoluie lingual E. Limfangiomul 19

DA NU NU DA DA

NU DA NU DA NU

DA NU DA DA NU

DA DA DA NU DA

Pag 413-414 6. Epulis fissuratum: A. Este o leziune de natura microbiana B. Poate prezenta si zone ulcerate C. Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplazice D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator E. Este obligatoriu examenul histoptologic al piesei extirpate Pag. 417 - 418 7. Granulomul piogen: A. Apare mai frecvent la gravide B. Incidena este maxim n primul trimestru de sarcin C. Incidena se accentueaz n trimestrul al treilea de sarcin D. Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoare E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron Pag. 419 8. Botriomicomul A. Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatin B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea E. Apariia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei Pag. 419

NU DA DA NU DA

DA NU DA DA NU

NU DA DA NU DA

9. Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu: A. Epulisul granulomatos DA B. Epulisul cu celule gigante DA C. Granulomul central cu celule gigante NU D. Tumora brun NU E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut DA Pag. 421 10. Granulomul congenital A. Este o leziune extrem de rar B. Afecteaz adesea sexul feminin C. Se localizeaza cel mai frecvet pe creasta alveolar mandibular D. Are culoare roz-roie E. Pot determina fenomene de subnutriie Pag. 423 11. Fibromul A. Nu este considerat a fi o tumor propriu-zis B. Provine din esutul epitelial C. Provine din tesutul conjunctiv D. Apare predominant la sexul masculin E. Dimensiunile sunt, de regul, de la 0,5 cm la 2 cm Pag. 428 20

DA DA NU DA DA

DA NU DA NU DA

12. Schwannomul A. Se numete i neurinom B. Apare mai frecvent la copil C. Se gsete la nivelul zonelor de extensie a membrelor D. Se asociaz n mod tipic cu traiectul unui nerv E. Evoluia este spre malignizare Pag. 433

DA NU NU DA NU

Tema 10. Chisturi, tumori benign si osteopatii ale oaselor maxilare (Pg 450-471, pg. 474-485, pg. 488-510, pg.512-517)
1. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A) ameloblastomul (NU) B) chistul follicular (DA) C) keratochistul odontogen primordial (DA) D) chistul radicular lateral (DA) E) chistul periapical (NU) (pag.460) 2. Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A) incidenta este similara la barbate si femei B) exceptional la copii sub 10 ani C) apare mai frecvent la femei D) la maxilar sunt mai frecvente E) tumora este tardiv simptomatica (pag.474)

(DA) (DA) (NU) (NU) (DA)

3. Fibromul ameloblastic: A) este simptomatic cind atinge dimensiuni mari (DA) B) mai frecvent la sexul feminine (NU) C) localizarea predilecta este la maxilar (NU) D) este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni(DA) E) nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase (NU) (pag.483) 4.Odontomul: A) mai frecvent la mandibula decat la maxilar (NU) B) combina elemente epiteliale si ectomezenchimale(DA) C) prezinta patru forme anatomo-clinice (NU) D) forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte (NU) E) este o tumora odontogena relative frecventa (DA) (pag.484) 5. Mixomul odontogen: A) apar mai frecvent intre 20-45 de ani 21

(NU)

B) apar si la nivelul oaselor lungi (DA) C) clinic, radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor(DA) D) este rezultatul transformarii tumorale benign a papilei mugurelui dentar (DA) E) se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei (NU) (pag.490) 6. Boala Paget: A) intereseaza doar oasele viscerocraniului (NU) B) este frecvent intilnita la copil (NU) C) apare in special la persoane de peste 40 de ani(DA) D) apare mai frecvent la sexul masculine (DA) E) caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa(DA) (pag.515) 7. Sunt chisturi neodontogene: A) chistul de eruptie (DA) B) chistul rezidual (NU) C) chistul follicular (NU) D) chistul radicular (DA) E) chistulgingival al adultului(NU) (pag.450) 8. Fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A) mixomul odontogen (NU) B) fibromul ameloblastic (NU) C) odontoameloblastomul (NU) D) cementoblastomul (NU) E) ameloblastomul (DA) (pag.474) 9. Clinic keratochistul odontogen: A) sunt in general asimptomatice (DA) B) induc mobilitatea dintilor adiacenti (DA) C) induc tulburari sensitive in teritoriu (NU) D) nu imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulei (NU) E) au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai putin vestibulo-lingual (pag.452) 10. Tratamentul keratochistului odontogen: A) chistectomia (DA) B) Marsupializarea (DA) C) Rezectia osoasa marginala sau segmentara (DA) D) nu este indicat tratamentul chirurgical (NU) E) tratamentul endodontic al dintilor adiacenti chistului (NU) (pag.454) 11. Radiologic chistul dentiger se prezinta sub mai multe variante: 22

A) varianta cu extensie lateral B) varianta cu extensie vestibulara C) varianta circumferentiala D) varianta cu evolutie lingual E) varianta circumscrisa (pag.456)

(DA) (DA) (DA) (NU) (NU)

12. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu: A) tumori benigne gingivale,in special fibroame (DA) B) chistul radicular lateral (NU) C) keratochistul odontogen primordial (NU) D) chistul follicular (NU) E) tumori maligne endoosoase (NU) (pag. 482)

TEMA NR. 11. TUMORI MALIGNE O.M.F.


1. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale nu face parte: a) Forma scleroas b) Forma ulcerativ c) Forma vegetant d) Forma infiltrativ, nodular e) Leucoplazia ptat R: a (pag. 553) 2. n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n special nocturn), poate fi orientativ pentru un diagnostic de: a) Limfosarcom b) Osteosarcom c) Fibrosarcom d) Metastaz osoas e) Fibrom osifiant R: b (pag. 555) 3. Care dintre urmtoarele leziuni reprezint una cu potenial de malignizare la nivelul tegumentelor cervico-faciale? a) Keratoacantomul b) Carcinomul bazocelular c) Carcinomul scuamocelular d) Chistul sebaceu e) Melanomul R: a (pag. 556-557) 4. Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice a unui ganglion submandibular ipsilateral cu tumora primar intraoral, cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm? a) N3 23

b) c) d) e)

N2b N2c N2a N1 R: d (pag. 566)

5. Dintre aspectele histopatologice din evoluia tumorilor maligne orale nu fac parte: a) Mutaia 3p, 17p b) Carcinom in situ c) Ruperea membranei bazale d) Intravazarea e) Mutaia 6p, 4q, 10q R: a, e (pag. 544) 6. Zonele orale de maxim risc n apariia tumorilor maligne sunt: a) Faa dorsal a limbii b) Vrful limbii c) Peretele posterior al faringelui d) Marginile laterale ale limbii e) Planeul bucal R: d, e (pag. 550) 7. Leziunile orale premaligne nu includ: a) Leucoplazia verucoas b) Eritroleucoplazia c) Leucoplazia omogen d) Eritroplazia e) Lichenul plan R: c, e (pag. 551-552) 8. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevrate urmtoarele: a) Caracterizeaz tumorile cu debut n glandele salivare mici b) Se prezint sub forma unui nodul ce se dezvolt la nivelul submucoasei c) Consistena este moale d) Mucoasa acoperitoare nu ulcereaz niciodat n fazele tardive e) Forma nodular se mai numete exofitic R: a, b (pag. 553) 9. Forma vegetant de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizeaz prin: a) Are caracter infiltrativ b) Baza leziunii este supl c) Are aspect conopidiform d) Suprafaa leziunii sngereaz spontan sau la palpare e) Limitele sunt precise R: c, d (pag. 553)

24

10. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut endoosos cuprind: a) Durerea b) Adenopatia c) Tumefacia d) Rinoreea purulent e) Mobilitatea dentar nejustificat R: a, c, e (pag. 555) 11. Formele tumorale maligne tegumentare cervico-faciale mai frecvent ntlnite sunt: a) Sarcomul b) Carcinomul bazocelular c) Carcinomul spinocelular d) Adenocarcinomul e) Melanomul R: b, c, e (pag. 557) 12. n diagnosticul diferenial al adenopatiei metastatice cervicale, afeciunile congenitale care se iau n discuie sunt: a) Lipomul b) Lupusul eritematos diseminat c) Boala Hodgkin d) Chistul canalului tireoglos e) Chistul branhial R: d, e (pag. 561)

Tema 12. Patologia ATM Pg 679-685, pg 687-693,pg 695-702)


1. Luxatia posterioara temporo-mandibulara se manifesta prin : A. Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala da B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive da C.Gura intredeschisa la 1-2 cm da D. Dinamica mandibulara normala nu E. Obraji turtiti da pg.693 2. Sinovita si capsulita temporo-mandibulara se descriu clinic prin : A. Impingerea condilului mandibular spre posterior nu B. Dinamica mandibulara normala nu C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata da D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial da E. Dureri articulare difuze nu pg.695 3. Semnele clinice in artrita temporo-mandibulara infectioasa nespecifica sunt: 25

A. Frecventa este rara da B. Afecteaza si conductul auditiv extern da C. Tulburari functionale lente nu D. Congestie si tumefactie preauriculara da E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie da pg.695 4. Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt : A. Tumefactia articulara -da B. Durerea intermitenta, matinala da C. Limitarea progresiva a functiei articulare da D. Unilateralitatea simptomatologiei - nu E. Modificari ale ocluziei da pg.697 5. Se poate afirma despre anchiloza tempor-mandibulara intracapsulara ca : A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii da B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica da C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene nu D. In cea bilaterala pacientii au profilul caracteristic de pasare da E. Palparea articulatiei nu evidentiaza modificari nu pg.702 6. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATM sunt: A. Ortopantomografia da B. Teleradiografie de profil nu C. Radiografia in incidenta mandibula defilata nu D. Computer tomografia da E. Rezonanta magnetica nucleara da pg 682 7. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, este corecta: A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - da B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj elastic nu C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala da D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime da E. Laserterapia nu pg.682 8. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral da B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - nu C. Se aplica apoi presiune spre inapoi pe menton da D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului da E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie da pg.688 9. Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt urmatoarele : 26

A. Modificarile anatomopatologice articulare sunt secundare da B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afectiunii- nu C. Modificarea pozitiei mandibulei determina spasmul muscular da D. Sindromul algodisfunctional este o boala functionala da E. Factorul primar consta in relaxarea muschilor masticatori nu pg.680 10. Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afectiunile ATM este: A. Laparoscopia nu B. Diafanoscopia nu C. Artroscopia da D. Termografia nu E. Ecografia nu pg.682 11. Explorarile imagistice ale ATM : A. Obiectiveaza modificarile patologice in SAD nu B. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene recente da C. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene vicios consolidate da D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica nu E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma da pg.682 12. Fizioterapia se face: A.Prin caldura superficiala B.Prin caldura in profunzime C.Prin crioterapie D.Prin mecanoterapie E. Prin laserterapie pg.684 da da da da nu

TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
1. Structurile anatomice coninute de loja parotidiana si care traverseaza glanda sunt: A) Nervul facial B) Canalul Stenon C) Artera carotida interna D) Vena retromandibulara E) Nervul spinal R: A,B, D (pag 719) 2. Fistulele salivare pot avea urmatoarele etiologii: a) Traumatica b) Infectii specifice 27

c) Tumori maligne cu invazie tegumentara d) Tumori benigne e) Interventii chirurgicale in regiunea parotideo-maseterina R:A,B,C,E (pag 720) 3. Interesarea litiazica a canalului Wharton si glandei submandibulare este mai frecventa datorita urmatoarelor particularitati: a) orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai larg decat cel al canalului Stenon b) pozitia anatomica procliva a glandei si caracterul antigravitational al excretiei salivare c) secretia salivara bogata in mucus d) canalul Wharton prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice e) canalul Wharton este mult mai scurt decat canalul Stenon R: C, D (pag 725) 4. Litiaza parotidiana a) De cele mai multe ori are simptomatologia unei parotidite cronice recurente b) Este mai des intilnita decat cea submandibulara c) Calculul este situat de obicei intraglandular d) Tabloul clinic este caracteristic e) Colicile salivare sunt frecvente R : A ( pag 728) 5. Pentru calculii situati in glanda submandibulara se recomanda: a) Radiografia de craniu de fata b) Radiografia de glanda parotida c) Ortopantomografia d) Radiografia de craniu de profil e) Radiografia de mandibula defilata R : C,D,E (pag 728) 6. Sialoendoscopia interventionala: a) Este indicata pentru calculii sub 4mm pe canalul Wharton si peste 3 mm pe canalul Stenon b) Rata de succes a acestei metode este de peste 80% c) Este necesara inserarea temporara a unui stent pentru a mari si mentine calibrul ductului d) Reprezinta o metoda de cateterizare endocopica a canalului salivar e) Reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala R : B,C,D,E ( pag 731) 7. Bartoneloza a) Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis b) Se transmite prin muscatura de caine c) Se manifesta prin aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare d) Jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala la 1 saptamina de la inoculare e) In cazuri rare infectia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie R : E (pag 738) 28

8. Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: a) Fibromucoasei palatului dur 20% din cazur b) Buzei 10% din cazuri c) Limbii 20% din cazuri d) Mucoasei jugale 60% din cazuri e) Limbii 10% din cazuri R :E (pag 746) 9. Adenomul cu celule bazale: a) Apare mai ales la varsta a doua b) Se prezinta ca o masa nodulara bine circumscrisa c) Dupa extirpare completa, recidivele sunt relativ frecvente d) Microscopic prezinta numeroase celule cu citoplasma eozinofila e) Este o tumora benigna frecventa a glandelor salivare R : B,D ( pag 748-749) 10. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare: a) Afecteaza mai frecvent sexul masculin b) Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare c) Se localizeaza cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare d) Formele bine diferentiate sunt bine circumscrise e) Tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu gradul de diferentiere histologica R : B,D,E (pag 749) 11. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii: a) Se localizeaza mai frecvent la nivelul mucoasei jugale b) Formele tumorale de la nivelul limbii, planseului bucal si comisurii intermaxilare sunt in general bine diferentiate c) Clinic se prezinta ca o masa tumorala nedureroasa, cu crestere progresiva d) In evolutie, infiltreaza tesuturile adiacente e) Pentru formele slab diferentiate, continutul crescut de mucina va induce tumorii o coloratie albastruie prin transparenta mucoasei acoperitoare R : C,D ( pag 749) 12. Urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate crescuta: a) Caricnomul cu celule clare b) Carcinomul cu celule acinoase c) Carcinomul oncocitic d) Adenocarcinomul cu celule bazale e) Chistadenocarcinomul R : C (pag 760)

29

TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE PG.787-816


1. Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii: a. Hiperplazie mandibulara b. Hipoplazie mandibulara c. Aspect clinic cu profil de pasare d. Profil facial accentuat convex e. Profil facial accentuat concav R: b,c,d; pg 804 2. Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento -maxilare de clasa a II-a a. Prognatism maxilar b. Retrognatism mandibular c. Asocierea intre acestea d. Prognatism mandibular e. Retrognatism maxilar R: a,b,c; pg 804 3. Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a conin urmtoarele elemente: a. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar b. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata c. SNB marit semnifica un prognatism mandibular d. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular e. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar R: b,c,e; pg 795-796 4. Anomaliile dento-maxilare de clasa a III-a, au urmtoarele caracteristici: a. Profilul nu este modificat b. Aspectul caracteristic aste de fata prelunga c. Profilul este concav d. Aspectul caracteristic este de fata de pasare e. Profilul este convex R: b,c; pg 795 5. Interveniile chirurgicale asupra mandibulei cum ar fi osteotomia sagitala si vertical pot determina: a. Tulburari neurosenzoriale b. Leziuni oftalmice c. Necroze d. Leziuni ale nervului alveolar inferior e. Hemangioame R: a,c,d,e; pg 795 6. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: 30

a. b. c. d. e.

Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei Osteotomii segmentare Interventii pe unghiul mandibular Osteotomii oblice Interventii pe condilul mandibular R: c,e; pg 789-790

7. Dezavantalele simulrii computerizate digitale: a. Usureaza elaborarea planului de tratament b. Introducerea unor factori de eroare suplimentari c. Necesitatea calificarii personalului d. Efect psihologic negativ asupra pacientului e. Pret ridicat R: b,c,e; pg 788 8. Avantajele simulrii computerizate digitale sunt: a. Permite simularea aspectului facial postoperator b. Introduce factori de eroare suplimentari c. Cost redus d. Usureaza elaborarea planului de tratament e. Efect psihologic benefic pentru pacient R: a,d,e; pg 788

9. Etapele tratamentului ortodontic prechirurgical: a. Extractia molarilor de minte b. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa c. Degajari coronare d. Corectia arcadelor dentare e. Decompensare ocluzala R: b,d,e; pg 787 10. Interveniile chirurgicale suplimentare n asimetriile severe transversale sunt urmatoarele: a) condilectomii b) osteotomii segmentare c) genioplastii d) rinoplastii e) osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare R: e; pg 815 11. Etapa ortodontic postchirurgical are drept obiectiv: a) corectii ocluzale minore b) contentia ocluzala a rezultatului operator c) inchiderea spatiilor interdentare d) alinierea dentara e) corectarea inocluziei verticale R: b; pg 795 12. Discrepana dintre urmtoarele elemente poate arta un posibil eec al interventiilor ortognate: 31

a) pozitia partilor moi b) schema de predictie si cefalometria postoperatorie c) cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie d) ocluzie si pozitia nasului e) ocluzie si pozitia buzei superioare R: b; pg 788 13. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: a. 0,5% b. 1% c. 2-3% d. 5% e. 10% R: a; pg795 14. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de: a. 18-20% b. 2-3% c. 10-15% d. 50% e. 100% R: a; pg 795 15. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: a. Ocluzogramei b. Analizei pe modele de studiu c. Schemelor de predictie cefalometrica d. Schemelor de predictie chirurgicala e. Audiogramei R: a,b,c,d; pg 787 16. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: a. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase b. Necesitatea si amploarea unei genioplastii c. Necesitatea unor interventii associate d. Viitoarea pozitie a partilor moi e. Eliberarea cailor respiratorii R: a,b,c; pg 787-788 17. Dupa osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot aparea: a. Leziuni ale nervului alveolar inferior b. Tulburari neurosenzoriale c. Hemangioame d. Necroze e. Leziuni oftalmice 32

R: a,b,c,d; pg 795 18. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: a. Inchiderea spatiilor interdentare b. Corectarea inocluziei vertical c. Alinierea dentara d. Corectii ocluzale minore e. Corectarea eruptiei molarului de minte R: a,b,c,d; pg 795 19. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: a. Retrudarea mandibulei prognate b. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar c. Asocierea acestora d. Avansarea mandibulei prognate e. Retrudarea maxilarului R: a,b,c; pg 796 20. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizeaza: a. Avansarea mandibulei retrognate b. Retrudarea maxilarului prognat c. Asocierea intre acestea d. Retrudarea mandibulei retrognate e. Avansarea maxilarului prognat R: a,b,c; pg 805 21. Elongarea dirijata inlatura unele din riscurile interveniilor de chirurgie ortognata a. Fracturarea necontrolata b. Necesitatea unor grefe de interpozitie c. Lipsa consolidarii dupa osteotomie d. Evita lezarea nervului infraorbitar e. Evita sectionarea arterei maxilare R : a,b,c; pg 817 22. Trasarea reperelor pe schema cefalometric de predicie urmrete s stabileasc: a. Viitoarea poziie a fragmentelor osoase b. Necesitatea unei genioplastii c. Amplasarea unei genioplastii d. Viitoarea poziie a nasului e. Necesitatea unei intervenii asociate R: a,b,c,e 23. Osteotomia Le Fort I se face pe direcia unui plan care intersecteaz: a. Apertura periform b. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar c. Creasta zigomato-alveolar d. Bosa canin e. Apofizele pterigoide 33

R: a,b,c 24. Complicaiile intraoperatorii ale chirurgiei ortognate la nivel maxilar cuprind: a. Lezarea nervului infraorbitar b. Fractura lamelor pterigoide c. Secionarea arterei maxilare d. Necroze e. Osteomielite R: a,b,c,d

Tema 15. Despicaturi labio-maxilo-palatine Pg 824-855


1. In despicatura bilaterala asimetrica A. Tabloul clinic este mai sters B. Tabloul clinic este complex C. Pe una din parti malformatia buzei este de tip unilateral total si asociata frecvent de despicatura palatina D. pe cealalta parte despicatura este simpla E. pe cealalta parte despicatura este completa R:B, C, D (pag 839) 2. Despicatura palatina manifestari clinice A. hemimaxilarul de partea sanatoasa este normal dezvoltat B. ambele maxilare sunt hipoplazice C. numai maxilarul departea afectata este hipoplazic D. lipseste fuziunea intre palatul primar si secundar E. modificarile osoase depind de de marimea despicaturii si de actiunea limbii si a musculaturii periorale asupra segmentelor despicate R:A, C, D, E(pag 842) 3. Despicatura palatina simpla: A. reprezinta despicatura unilaterala a palatului dur B. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului dur C. reprezinta despicatura unilaterala a palatului moale D. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului moale E. se ma numeste si palatoschizis R: D(pag 842) 4. Etapizarea tratamentului chirurgical in despicaturile palatine bilateral totale consta in: A. stafilorafie la 18 luni B. stafilorafie la 30 de luni C. uranorafia la 36 de luni D. uranorafia la 48 de luni E. osteoplastia si plastia comunicarilor oro-nazale este ultima interventie 34

R:A, D, E ( pag. 846) 5. Despicatura palatina alveolara : A. Se asociaza cu despicaturile de buza B. Nu se asociaza cu despicaturile de buza C. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odata cu labioplastia la 6 ani D. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de labioplastie E. Osteoplastia se indica a fi reazizata insotita de labioplastie la 6 luni R:A, E(pag 846) 6. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori: A. severitatea malformatiei B. durata interventiei chirurgicale C. varsta la care s-a intervenit D. asteptarile si sperantele medicului E. asteptarile si sperantele pacientului R: A, C, E (pag 847) 7. Deformatiile complexe ale regiunii nazale sunt: A. columela alungita B. columela scurta C. domul nazal bine evidentiat si laterodeviat D. dorsum nazal infundat E. narine orizontalizate R:B, D, E( pag 853) 8. Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformatiile complexe ale regiunii nazale includ: A. septoplastia B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru sustinere C. disectia cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de tesuturi E. Augmentarea varfului nasului cu insertii de cartilaj R:A, C, E (pag 853) 9. In etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu fac parte: A) radiatiile B) agenti infectiosi C) droguri D) hormoni steroizi E) expunerea prelungita la radiatii infrarosii R : A,B,C,D (pag.826) 10. Clasificarea despicaturilor labiale dupa Veau cuprinde: A) DLc (despicatura labiala cicatriciala) B) DLUS (despicatura labial unilateral simpla) 35

C) DLUT (despicatura labiala unilateral totala) D) DLUST (despicatura labial unilateral subtotala) E) DLBS (despicatura labila bilaterala simetrica) R : A,B,C,E (pag.828) 11. Despicatura unilaterala totala: A) intereseaza in totalitate partile moi labiale,planseul nazal si procesul alveolar B) daca se asociaza si cu despicatura palatina unilaterala totala tabloul clinic este mult mai complex C) despicatura vizibila in repaus nu devine mai ampla cand copilul plange sau rade D) fibrele muschiului orbicular produc deformarea structurilor pe care se insera E) in 10% din cazuri tabloul clinic difera prin existenta benzii Simonart R : A,B,D,E (pag.834) 12. In despicatura bilaterala asimetrica, chielorafia se practica in jurul varstei de: A) 1-2 luni B) 5-6 luni C) 3 luni D) intr-un singur timp chirurgical E) in doi timpi chirugicali R : B,E (pag.839)

Tema 16. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial Pg. 916-919


1.Urmatoarele afirmatii privind transmisia durerii la nivelul trunchiului cerebral, sunt adevarate: A) fibrele provenite din nervul trigemen se opresc in nucleul senzitiv principal al trigemenului situate la nivelul puntii B) neuromodulatorii declanseaza impulsuri algodepresoare C) impulsurile algodepresoare sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior medular D) impulsurile algodepresoare nu sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior medular E) celulele ce alcatuiesc nucleul senzitiv principal al trigemenului prezinta campuri receptoare largi R:A,B,C,E (pag.914) 2. Urmatoarele afirmatii privind procesarea impulsurilor nervoase din cadrul transmisiei durerii la nivelul cortical,in faza discriminativa,sunt adevarate: A) se refera la analiza tipului de stimul ce a produs durere B) se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase C) se refera la aprecierea intensitatii stimulului dureros 36

D) se refera la aprecierea duratei de actiune a stimulului dureros E) nu se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase R:A,B,C,D(pag.914) 3. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la nivel tegumentar sunt reprezentati de: A) intepaturi B) presiune C) taieturi D) stimuli termici E) necroza R:A,B,C,D (pag.914) 4. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la nivel visceral sunt reprezentati de: A) distensie sau spasm al musculaturii netede B) inflamatii ale mucoasei C) ischemie D) necroza E) stimuli termici R:A,B (pag.914) 5. In ceea ce priveste perceptia dureroasa,urmatoarele afirmatii sunt corecte: A) pacientii nevrotici au in general acelasi prag la durere ca si subiectii normali B) reactivitatea pacientilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau anormala C) constientizarea perceptiei durerii apare atunci cand impulsurile ating nivelul talamo-cortical D) constientizarea perceptiei durerii apare chiar si cand impulsurile nu ating nivelul talamo-cortical E) emotiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic descendent R:A,B,C,E (pag.915) 6. Din punct de vedere clinic ne intalnim cu anumite categorii de fenomene dureroase: A) durerea cutanata B) durerea psihogena C) durerea somatica D) durerea iradiata E) durerea neurogena R:A,D (pag.916) 7. In ceea ce priveste nevralgia trigeminala,urmatoarele afirmatii sunt corecte: A) are o incidenta de 3-4 persoane la 100.000 locuitori pe an B) are o incidenta de 4-5 persoane la 100.000 locuitori pe an C) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului feminin D) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului masculin E) incidenta este mai ridicata la varstnici 37

R:A,C (pag.916) 8. Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic: A) atacuri paroxistice cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute B) durerea are caracter lancinant si e declansata de ariile sau factorii trigger C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D) sunt atribuite altor afectiuni E) exista deficit neurologic evident clinic R:A,B,C (pag.917) 9. Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic: A) atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute B) durerea este lancinanta si e declansata de ariile sau factorii trigger C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D) o leziune cauzala alta decat compresia vasculara a fost demonstrata prin investigatii special si /sau expunerea fosei posterioare E) atacuri paroxistice de durere cu durata de la cateva minute pana la cateva ore R:A,B,C,D (pag.917) 10. Baclofenul este util A. in tratamentul nevralgiilor secundare B. la cei care nu suporta carbamazepina C. in asociere cu beta-blocante D. in tratamentul durerilor dupa anumite procedee chirurgicale E. util in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice R:B (pag 918) 11. In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A. caracter profund de smulgere intensa initial, scade apoi in intensitate B. trece la aerul rece C. declansata de ariile trigger D. cedeaza la AINS E. iradianta R:C (pag917) 12. Demielinizarea determina : A. descarcari asincrone a neuronilor hiperexcitabili B. transmitere regulate si precisa in ariile supracorticale C. hiperexcitabilitate axonala D. neurinom de acustic E. meningiom R:C (pag 917)

38

TEMA 17: Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
1.

2.

3.

4.

5.

6.

In cazul folosirii sigilantilor autopolimerizabili trebuie sa se cunoasca urmatoarele: A. timpul de lucru este nelimitat; B. timpul delucru este limitat; C. polimerizarea incepe imediat dupa ce catalizatorul se adauga la baza; D. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica polimerizarea, micsorand perioada de lucru si de priza; E. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica polimerizarea, marind perioada de lucru si de priza. SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari; C. 6-7 ani pentru molarii permanenti; D. 8-9 ani pentru molarii permanenti; E. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari. Obturatia preventiva cu rasina: A. a.este cea mai conservativa metoda de tratament pentru cariile mici si discrete din santuri si fosete; B. b.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau de dentina; C. c.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii mari ocluzale de smalt sau de dentina; D. d.este cea mai invaziva metoda de tratament; E. e.nici un raspuns nu este corect Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei dentaresunt urmatoarele: A. fluorizarea generala si locala; B. sigilarea santurilor si fosetelor; C. tratamentul cariilor dentare. D. igiena alimentatiei; E. igiena buco-dentara. In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-GMA, enameloplastia ofera urmatoarele avantaje: A. asigura o adaptare mai slaba la smalt; B. asigura o adaptare mai buna la smalt; C. creste rezistenta la uzura a materialului; D. scade rezistenta la uzura a materialului; E. permite patrunderea mai profunda a materialului. In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind tehnica enameloplastiei: A. se pierd mai multe sigilari; B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomice; 39

B,C,D

Pg. 38-39

A,C,E

Pg. 58

A, B

Pg. 62

A,B,D,E Pg. 70

B,C,E

Pg. 44

C,D

Pg. 44

C. se pierd mai putine sigilari; D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomice; E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al integritatii marginale. 7. Intre avantajele produsului Fuji Ionomer Type III (G-C International) se enumera: A. inchidere marginala deficitara; B. biocompatibilitate foarte buna; C. priza intarziata; D. efect carioprotector datorita ionilor de fluor din compozitie; E. aspect fizionomic neacceptabil. 8. In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smalt demineralizata acid sunt: A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant); B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield L.D., Milford, DE); C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant); D. similarecu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant); E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE). 9. Dupa BRATU D. si colab.,calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele: A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure dentare; B. aderenta slaba la suprafetele gravate; C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare; D. priza lenta in conditiile cavitatii bucale; E. viscozitate crescuta. 10. Printre timpii operatori in cazul sigilarii cu rasini composite sunt urmatorii: A. izolarea; B. spalarea si uscarea; C. aplicarea materialului; D. verificarea sigilarii; E. toate raspunsurile sunt corecte. 11. Dupa BRATU D. si col., printre calitatile unui material de sigilare nu se regaseste urmatoarea: A. biocompatibilitate; B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale; C. fluiditate; D. calitati fizionomice sunt satisfacatoare; E. toate raspunsurile sunt corecte. 12. Dupa Dental Advisor (1986), proprietatile ideale ale unui 40

B,D

Pg. 32

A,B

Pg. 24

A,C

Pg. 15,16

Pg. 33

Pg. 15,16

Pg. 16

sigilant sunt: A. penetranta inalta; B. timp de lucru mare; C. timp de priza mediu; D. absobtia ridicata a apei; E. toate raspunsurile sunt corecte.

TEMA 18: Rolul factorilor functionali in formarea apararului dentomaxilar (3, pag.315-392, 405-417, 433-445)
1.

Actiunea muschilor este mult mai evidenta la :


A. B. C. D. E. maxilar hioid mandibula nazal zigomatic

3, Pg.405

2.

Electromiografia apreciaza functia ; A. osoasa B. musculara C. digestive D. circulatorie E. osoasa si musculara Prin radiocinematografie nu se pune in evidenta ; A. modificarile de pozitie si forma ale organelor in componenta carora intra muschii B. modificarile de dimensiuni ale organelor in componenta carora intra muschii C. deplasarile mandibulei fata de maxilar D. deplasarile in ATM E. deplasarile maxilarului fata de baza craniului Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent Pe o electromiogram se poate aprecia: A. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune. B. intensitatea impulsurilor nervoase; C. amplitudinea potenialului electric; D. frecventa impulsurilor nervoase; E. energia cinetic.

3, Pg. 412

3.

3, Pg. 412

4.

3, Pg. 411

5.

ACD

3, Pg. 412

41

6.

In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe pozitii de baza. Acestea sunt : A. decubit dorsal B. decubit ventral C. lateral dreapta D. lateral stanga E. pozitia neutrala In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important: A. K si Mg B. Ca si Mg C. K si Ca D. Ca si Na E. K si Na

ABCD

3, Pg. 435

7.

3, Pg. 390

8.

Daca un copil doarme in decubitus dorsal, cu o perna mare sub D cap: A. copilul ia o pozitie de hiperextensie a extremitatii cefalice fata de corp B. este favorizata deplasarea (pozitionarea) inapoi a mandibulei C. este favorizata pozitia normala a mandibulei D. acest lucru ar putea sta la originea unei relatii prognate a mandibulei in raport cu maxilarul E. este favorizata aparitia prognatiei maxilare Zonele I din structura miofibrilelor contine: A. Ca B. derivati adenozinici C. miozina D. Fosfocreatinina E. K B,D

3, Pg. 434

9.

3, Pg.390

10. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:

B,C,E

3, Pg.326

A. B. C. D. E.

hiperextensiei capului obiceiuri vicioase unor cauze congenitale inocluziei labiale alaptarii artificiale A,C,E 3, Pg.333334

11. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii

sunt: A. B. C. D.

perioada prenatala-schita functionala perioada postnatala-schita functionala a doua dentitie neabrazata a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica E. prima dentitie abrazata 42

12. Triturarea alimentelor dupa Maronneaud distinge etapele:

A,B,E

3, Pg.337

A. B. C. D. E.

faza de atac faza libera faza supraocluzala faza periocluzala faza juxtaocluzala C,E 3, Pg. 365

13. Raportul dintre deglutitie si dezovltarea Aparatului dento-

maxilar: A. deglutitia este o functie care se efectueaza numai ziua B. timpul I al deglutitiei ramane acelasi toata viata C. timpul I al deglutitiei se schimba cu varsta D. deglutitia este o functie care se efectueaza numai in timpul meselor E. primul stadiu al deglutitiei se realizeaza prin miscari complexe ale diferitelor structure ale aparatului dentomaxilar

TEMA 19: Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)


1.

Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadei D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari Eruptia molarului 3: A. inchide ultimele spatii de pe arcada B. reprezinta a doua perioada in dezvoltare a dentitiei permanente C. poate determina incongruenta dento-alveolara primara D. are loc incepand cu varsta de 12 ani E. creste supraacoperirea incisive Eruptia molarului 1 : A. modifica lungimea arcadei B. modifica forma arcadei C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat D. produce a doua inaltare de ocluzie E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc

4, Pg.4042

2.

4, Pg 48

3.

A,B,D

4, Pg 45

43

4.

Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: A. are loc eruptia dentilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care erupe ultimul B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta molarului 3 C. piederea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1 definitiv D. la maxilar , secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase pentru ca PM1 erupe fara dificultate E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat , in linguopozitie dar si in incluzie Dezvoltarea relatiilor intermaxilare la nastere se caracterizeaza prin: A. diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolare este redusa B. frenul buzei superioare se insera pe creasta C. creasta alveolara superioara are forma U D. creasta alveolara inferioara are forma de potcoava E. prognatismul nou-nascutului Prima perioada a dentitiei mixte are urmatoarele caracteristici : A. debuteaza la o varsta cu un grad de variabilitate mare B. eruptia dentara este mai accelerata la baieti C. secventa de eruptie marcheaza trei tipare D. tipul I este cel mai frecvent intalnit E. tipul M este cel mai conservator , intalnit in mediul rural, la baieti Diastema aparuta in prima perioada a dentitiei mixte: A. poate fi datorat frenului inserat pe creasta, septului osos, formatiunilor atavice etc B. este un fenomen normal datorita inclinarii usor distale a incisivilor superiori C. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului temporar D. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului permanent si a molarului 2 E. este intotdeauna un fenomen patologic 44

A,C,D,E 4, Pg 39

5.

B,C,D,E 4, Pg 4647

6.

A,B,E

4, Pag 3738

7.

A, C,D,E

4, Pg 41

8.

A, B, D

4, Pag 42

TEMA 20: Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76)


1.

Caria aproximala a dintilor temporari poate duce la: A. Prelungirea arcadei B. Pastrarea spatiului de rezerva C. Dificultati in eruptia C D. Dificultati in eruptia M E. Absenta migrarilor dintilor limitrofi Pierderea premature a dintilor temporari poate duce la, cu exceptia: A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti D. Absenta angrenajelor inverse E. Contacte si interferente ocluzale Tulburarile dinamicii evolutiei dintilor permanenti pot duce la, cu exceptia: A. Migrarea dintilor limitrofi B. Migrarea dintilor antagonisti C. Angrenaje inverse D. Interpozitii compensatorii ale partilor moi vecine E. Dinamica mandibulara nemodificata Anodontia poate fi rareori: A. Totala B. Partiala C. Redusa D. Intinsa E. Unica Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor: A. M3 B. PM2 C. IL D. C E. PM2 Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti 45

4, Pg.73

2.

4, Pg 74

3.

4, Pg 75

4.

4, Pg 76

5.

A,B,C

4, Pg 75

6.

A,B,C,E 4, Pg 74

D. Dilatari ale arcadei E. Angrenaje inverse


7.

Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimenionale, anume: A. inconguente dento-alveolare B. supraeruptii ale dintilor antagonisti C. ingustari de arcada D. angrenaje inverse E. largiri de arcada Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele aspecte: A. rizaliza B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari C. absenta incongruentelor dento-alveolare D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti E. pierderea tardiva a dintilor temporari

ABCD

4, Pg 73

8.

AB

4, Pg 74

TEMA 21 Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)


1.

Clasa I Angle se caracterizeaza prin: A. Raport distalizat la nivelul M1 si anomalie la nivelul grupului frontal B. Raport mezializat la nivelul M1 C. Raport distalizat la nivelul M1 D. Raport neutral la nivelul M1 si anomalie la nivelul grupui frontal E. Raport mezializat la nivelul M1 si anomalie la nivelul grupului frontal Relatia de clasa a II-a la nivelul molarului 1 este reprezentata de: A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului centro-vestibular al M1 superior B. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului centro-vestibular al M1 superior C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior E. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului centro-vestibular al M1 superior Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita 46

4, Pg. 78

2.

4, Pg. 78

3.

4, Pg. 78

B. C. D. E.
4.

Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis A 4, Pg. 78

Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis Clasificarea lui Angle cuprinde: A. Clasa a III-a in care maxilarul inferior este situate mai inainte fata de maxilarul superior B. Clasa I in care maxilarul inferior este situate mai inapoi fata de maxilarul superior C. Clasa a II-a in care maxilarul inferior este situate mai inapoi fata de maxilarul superior D. Clasa a II-a in care maxilarul inferior este situate mai inainte fata de maxilarul superior E. Clasa a III-a in care maxilarul inferior este situate mai inapoi fata de maxilarul superior Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin: A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-vestibular al M1 superior B. Raport molar distalizat C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior E. Raport molar mezializat

5.

A,C

4, Pg. 78

6.

B,C

4, Pg. 78

7. 2Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea 1modificarilor pozitiei mentonului in sens sagital sunt:

B,D

4, Pg. 81

A. B. C. D. E.

Proalveolie Progenie Endoalveolie Retrogenie Prognatie B,D 4, Pg. 81

8. 2Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea 5modificarilor pozitiei osului maxilar in sens sagital sunt:

A. B. C. D. E.

progenie retrognatie endoalveolie prognatie exoalveolie 47

TEMA 22 Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)


1.

Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care indica o rotatie de tip anterior sunt:
A. B. C. D. E. Unghiul mandibular accentuat Curbura preangulara accentuata Ramura ascendenta lunga Canal dentar drept Canal dentar angulat

ACE

4, Pg149

2.

Planul bazal maxilar este delimitat de : A. Go-Gn B. Go-Me C. Nsa-Nsp D. S-N E. S-Na Despre distanta Ao-Bo sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii: A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB E. Completeaza notiunea de clasa scheletala Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anterior sunt: A. Unghiul mandibular accentuat B. Curbura preangulara accentuata C. Ramura ascendenta scurta D. Canal dentar drept E. Latimea ramurii orizontale micsorata Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este reprezentat de : A. FMIA B. FMA C. IMPA D. IMFA E. ANB

4, Pg155

3.

ABE

4, Pg164

4.

BCD

4, Pg149

5.

4, Pg169

6. 2Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe 0ortopantomografie sunt:

AC

4, Pg 146

A. B. C. D.

pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori pozitia incisivilor superiori pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori pozitia incisivilor inferiori 48

E. nici un raspuns nu e corect


7. 2Rotatia de tip posterior - semne culese de pe ortopantomografie 3(dupa Bjork):

ADE

4, Pg 146

A. B. C. D. E.

unghiul mandibular sters unghiul mandibular accentuat curbura preangulara stearsa curbura preangulara accentuata canal dentar drept ABC 4, Pg 153

8. 2In practica se realizeaza urmatoarele teleradiografii: 4 A. profil

B. C. D. E.

axiala fata sagitala toate raspunsurile sunt corecte

TEMA 23 Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379391)


1.

In cadrul sindromului de compresiune de maxilar se descriu: A. Trei forme B. Patru forme C. O forma D. Doua forme E. Cinci forme Dintre factorii patologici locali ai malocluziei de clasa II, subdiviziunea 1 NU fac parte: A. Respiratia orala B. Sugerea limbii C. Rahitismul D. Sugerea limbii E. Deglutitia atipica

4, Pg 380

2.

4, Pg 382

3.

Diagnosticul diferential al anomaliei dento-maxilare clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se face cu: B A. Microdontia B. Anomalia dento-maxilara clasa a II-a Angle subdiviziunea 2 C. Distopozitia D. Anodontia E. Anomalia dento-maxilara clasa a III-a Angle Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, NU fac parte: 49

4, Pg 390

4.

4, Pg 381

A. B. C. D. E.
5.

Ereditatea Factorul constitutional Ocluzia inversa Factori generali de dezvoltare Factori locali de dezvoltare

Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, cel mai frecvent se observa: A. Rahitisnul B. Ereditatea C. Caria dentara si complicatiile ei D. Factorul constitutional E. Factori generali de dezvoltare Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies adenoidian caracteristic: A. Profil convex B. Profil concav C. Retrognatie D. Prognatie E. Leptoprosop Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt: A. Laterodeviatia B. Laterognatia C. Micrognatia D. Macrognatia E. Macrodontia Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte: A. Respiratia orala B. Deglutitia atipica C. Sugerea degetului D. Respiratia nazala E. Ereditatea

4, Pg 381

6.

A,C,E

4, Pg 383

7.

C,D,E

4, Pg 380

8.

D,E

4, Pg 382

TEMA 24 Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)


1.

Malocluzia clasa II/2 se caracterizeaza prin: A. Sant labiomentonier sters B. Etajul inferior al fetei marit C. Menton aplatizat D. Ocluzie labiala este ferma E. Inocluzie labiala 50

4, Pg 397

2.

Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie urmatoarele forme clinice: A. Forma usoara si forma grava B. Forma incipienta C. Forma medie D. Forma intermediara E. Toate raspunsurile sunt corecte Dupa Huston si Tulley ,Malocluzia de clasa II/2 se gaseste in populatie in proprotie de: A. 20% B. 10% C. 50% D. 15% E. 25% Una din afirmatiile urmatoare in cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 NU este corecta: A. Curba Spee este aplatizata B. Apare supraacoperirea grupului incisiv C. Poate apare sindrom algodisfunctional al ATM D. Diametrele premolare si molare sunt reduse E. Curba Spee este accentuate In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2: A. Diametrul premolar este crescut B. Baza maxilarului este mica C. Diametrele premolare si molare sunt crescute D. Unghiul goniac este crescut E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera: A. Ocluzie deschisa B. Etajul inferior al fetei micsorat C. Sant labiomentonier sters D. Ocluzie labiala ferma E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: A. Reducerea diametrelor premolare si molare B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv C. Diferite grade de spatiere dentara D. Ocluzie deschisa E. Diferite grade de inghesuire dentara Raspunsul compensator al sistemului dentar fata de raportul 51

4, Pg 397

3.

4, Pg 396

4.

4, Pg 398

5.

4, Pg399

6.

A,C,E

4, Pg 397-398

7.

A,B,E

4, Pg 396

8.

ABC

4, Pg 396

bazelor osoase maxilare in malocluzia de clasa II/2 este: A. retrodentie grup incisiv superior B. prodentie grup incisiv inferior C. supraacoperire D. biprodentie E. toate raspunsurile sunt corecte

TEMA 25 Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)


1.

Prin avansarea mandibulei la examenul endobucal se pune in evidenta: A. o arcada alveolara apicala mare B. o arcada alveolara coronara mica C. o arcada alveolara mica D. o arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara E. nici un raspuns nu e corect. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: A. unghiul SNA mai mare de 800 B. unghiul SNB mai mic de 780 C. unghiul SNA mai mic de 800 D. unghiul ANB pozitiv E. nici un raspuns nu e corect Distanta Nsa- Nsp in malocluzia de clasa a III-a este: A. marita B. micsoarata C. medie D. nici un raspuns corect E. toate raspunsurile sunt corecte In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se observa: A. unghiul SNA mai mic de 800 B. unghiul SNB mai mare de 780 C. unghiul ANB negative D. distanta Nsa-Nsp este micsorata E. diagonala maxilarului superior S-Nsa marita In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de: A. proalveolodontie inferioara B. retroalveolodontie superioara 52

4, Pg 406

2.

4, Pg. 406

3.

4, Pg 406

4.

A,B,C 4, Pg. ,D 406

5.

AB

4, Pg 408

C. roalveolodontie superioara D. retroalveolodontie inferioara E. nici un raspuns nu e corect


6.

In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: A. infundata B. in raport invers cu buza inferioara C. acopera buza inferioara D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns corect

AB

4, Pg.406

7. 1In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune 9in evidenta: . A. unghiul SNA mai mare de 800

CD

4, Pg. 406

B. C. D. E.

unghiul SNB mai mic de 780 unghiul SNA mai mic de 800 unghiul ANB negativ nici un raspuns nu e corect ABE 4, Pg 406

8. 2In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune 1in evidenta: . A. unghiul SNA mai mic de 800

B. C. D. E.

unghiul ANB negative unghiul ANB=0 unghiul ANB pozitiv unghiul SNB mai mare de 780

TEMA 26 Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429438)


1.

Factorii cauzali in sindromul de inocluzie verticala sunt: A. factori congenitali B. factori genetici C. factori ereditari D. toate variantele de mai sus
E. nici un raspuns corect

4, Pg 419

2.

Efectele rahitismului in sindromul de inocluzie verticala sunt: A. reducerea ramului ascendent B. intercepteaza cresterea verticala a maxilarului superior C. cresterea dimensiunii ramului ascendent D. raspuns corect a si b E. nici un raspuns corect Dintre factorii locali din sindromul de inocluzie verticala fac parte: A. afectiuni reumatice la nivel ATM 53

4, Pg 421

3.

4, Pg 425

B. C. D. E.
4.

spatieri dento- alveolare cicatrici cheloide, retractile corect a si c corect b si c B 4, Pg 434

Aspectul facial din sindromul de ocluzie deschisa este reprezentat de: A. mezoprosop B. hiperleptoprosop C. euriprosop D. raspuns corect a si b E. nici un raspuns corect Urmatoarele afirmatii despre tulburarile de crestere ale mandibulei din sindromul de ocluzie deschisa sunt adevarate: A. cresterea ramurii ascendente B. obtuzismul unghiului Kdl- Go C. micsorarea ramurii ascendente D. rotatia anterioara a mandibulei E. rotatia posterioara a mandibulei Frecvent tulburari musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar la: A. pterigoidian extern B. pterigoidian intern C. pterigoidian lateral D. temporal E. muschiul limbii Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli: A. rahistism B. rahitism genetic C. rahitism hipofosfatazic D. rahitism vitamino-rezistent E. nici un raspuns corect

5.

B , C, E

4, Pg 437-438

6.

ACD E

4, Pg 433

7.

ABCD 4, Pg 421

TEMA 27 Anodonia (5, Pg. 15-40 )


1.

n cadrul etiopatogeniei anodoniei, teoria proterogenetic susine c: A. se reduce dimensiunea maxilarelor la om B. dispare ultimul dinte din fie care grup dentar, excepie fcnd grupul incisiv inferior C. se reduce potenialul formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene 54

5, Pg. 20

D. se distruge lama dentar E. toate rspunsurile sunt corecte


2.

Factorii locali cu rol n producerea anodoniilor sunt: A. extraciile brutale ale dinilor temporari B. despicturile labio-maxilo-palatine C. tumori ale maxilarelor D. traumatismele intrauterine E. deficienele nutriionale din timpul sarcinii Factorii generali cu rol n producerea anodoniilor sunt: A. despicturile labio-maxilo-palatine B. deficienele nutriionale din timpul sarcinii C. traumatismele intrauterine D. osteomielita acut i subacut a maxilarelor E. bolile infecto-contagioase ale mamei Modul de transmitere al anodoniei s-a dovedit a fi: A. autozomal dominant regulat B. condiionat monogenic legat de cromozomul X C. autozomal dominant neregulat D. condiionat monogenic legat de cromozomul Y E. autozomal recesiv Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie realizat cu: A. incluzia dentar B. reincluzia dentar parial C. diastema fals sau secundar D. extracia dintelui E. ectopia dentar Examenul clinic n anodonia redus poate evidenia: A. creast alveolar subiat, de aspect concave B. absena dintelui permanent de pe arcad C. persistena predecesorului temporar D. creast alveolar bine conformat E. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare In contextul tratamentului anodoniilor, prognosticul autotransplantului dentar este semnificativ mai bun dac: A. apexul dintelui transplantat este nchis B. dintele are rdcina complet format C. este format 2/3 din rdcin D. dintele este complet format i cu o structur biologic mai puin dens E. dintele este mai tnr i incomplet fo rmat

A, B, C

5, Pg. 22-23

3.

B, C, E

5,Pg. 2223

4.

C, E

5, Pg. 23

5.

A, D

5, Pg. 25

6.

A, B, C, E

5, Pg. 24-25

7.

C, E

5, Pg. 39

55

TEMA 28 Dintii supranumerari (5, Pg. 73 94 / 40-72 )


1. In cazul fuzionarii se disting: A. fuzionari coronare - coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala si doua organe pulpare; B. fuzionari radiculare - coroane clinic normale, cu radacini atipice; C. fuzionari coronare - coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala si un organ pulpar; D. fuzionari dentare totale - care sunt o juxtapunere totala a dintilor, prezentand doua radacini normale si doua organe pulpare; E. fuzionari dentale partiale - prezentand adesea o camera pulpara unica. Care sunt semenele clinice ce atrag atentia asupra unui dinte supranumerar inclus? A. prezenta distopiilor izolate; B. existent unor bombari la nivelul crestelor alveolare; C. persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste varsta obisnuita de permutare; D. absenta inchiderii unei diasteme interincisive mediene dupa eruptia incisivului lateral si chiar a caninilor; E. absenta distopiilor izolate. B 5, Pg. 59-60

2.

A,B,C, D

5, Pg. 50

3. 1Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatal sunt adevarate: 6 A. apar inaintea dentitiei normale; . B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini; C. contin un tesut conjunctiv bogat vascularizat; D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior; E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros de smalt . 4. 1Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: 7 A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma . conica; B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu; C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superiori; D. apare doar la maxilarul superior; E. apare la ambele maxilare. 5. 2Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt: 0 A. caria dentara; . B. complicatii pulpare; C. necroza pulpara; 56

A,B,C, D

5, Pg. 49

B,C,D

5, Pg. 51

A,B,C, D

5, Pg. 58

D. chist radicular; E. polip pulpar. 6. 2Dintii supranumerari pot determina: 4 A. resorbtii radiculare ale dintilor din seria normala; . B. diastema interincisiva; C. tulburari fizionomice; D. resorbtii coronare; E. inghesuiri dentare. 7. 2Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 5 A. extractia dintilor anastroficieste intotdeauna obligatorie; . B. se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor din seria normala; C. in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara marirea perimetrului arcadei cu ajutorul aparatelor ortodontice; D. extractia dintilor supranumerari este atitudinea terapeutica de electie; E. in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara extractia lor. A, B,C,E 5, Pg. 65

A,C,D, E

5, Pg. 67

TEMA 29 Incluzia dentara (5, Pg. 73 94)


1.

2.

3.

Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se realizeaza prin: A. Ancorare transtisulara; B. Ancorare intratisulara; C. Ancorare peritisulara; D. Ancorare prin colare de butoni; E. Toate raspunsurile corecte. Incluzia mai este cunoscuta si sub denumirea de: A. Dinte inclestat; B. Retentie dentara secundara; C. Anchiloza dentara; D. Dinte retentionat; E. Dinte inclavat. Referitor la metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesar evolutiei unui dinte inclus sunt adevarate urmatoarele: A. Daca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda extractia; B. Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui; C. Marirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodontic; D. Tractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa interventia chirurgicala; 57

5, Pg. 92-93

5, Pg. 74

5, Pg. 90

4.

5.

6.

7.

E. In incluziile de canin in pozitie verticala se recomanda extractia. Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste: A. La dintii temporari; B. Unilateral; C. La nivelul caninului; D. La nivelul premolarului II superior; E. La mandibula. Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este in limite normale; B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm; C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala; D. Suma incisiva este sub 35 mm; E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand din diametrul bizigomatic osos. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt: A. Teleradiografia; B. Ortopantomograma; C. Radiografia cu film muscat; D. Tomografia computerizata; E. Index Carpal La examenul clinic, tulburarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt: A. Pericoronarite si gingivo-stomatite; B. Semnul Quintero; C. In caz de canin superior inclus, incisivul lateral prezinta o mezio-inclinatie accentuata; D. Torsionari ale dintilor vecini; E. Persistenta indelungata cu implantare buna a dintelui temporar.

B,C

5, Pg. 74-75

A,D

5, Pg. 76

A,B,C,D

5, Pg. 85-88

A, B, D, E

5, Pg. 84

TEMA 30 Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)


1.

Un dinte reinclus se mai numeste si :


A. B. C. D. E. Dinte inclavat Dinte geminat Meziodens Dinte anastrofic Dinte neonatal

5, Pg. 107

2.

Dintele cel mai frecvent implicat in reincluzia dentara este :


A. B. C. D. E. Incisivul Caninul Premolarul Meziodensul Molarul

5, Pg. 108109

58

3.

4.

Reincluzia dentara totala prezinta: A. Coroana dentara absenta B. Coroana dentara vizibila C. Coroana dentara in suprapozitie D. Coroana dentara in infrapozitie E. Coroana dentara inclinata Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: A. Extractia dentara B. Oprirea in eruptie a dintelui C. Anodontia D. Intruzia postraumatica totala E. Incluzia dentara Un dinte reinclus se mai numeste si : A. Dinte inclavat B. Dinte geminat C. Meziodens D. Dinte anastrofic E. Dinte inclestat Printre consecintele reincluziei dentare se numara si : A. Denivelarea planului de ocluzie B. Incluzia succesionalului permanent C. Tulburari de ocluzie D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus E. Hiperestezie si hipersensibilitate Despre evolutia fenomenului de reincluzie dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii : A. Este o anomalie dentara progresiva B. Oprirea in evolutie se poate realiza spontan C. Este dependenta de potentialul de crestEre individual D. Nu este dependenta de momentul instalarii E. O reincluzie instalata precoce va avea o evolutie mai rapida

5, Pg. 115

A,C,D,E 5, Pg. 116117

5.

A,E

5, Pg. 107

6.

A, B, C, 5, Pg. E 117

7.

A, C, E

5, Pg. 117

TEMA 31 Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)


1.

Dintele cel mai frecvent vizat de anodontie este: A. Premolarul I superior B. Caninul superior C. Caninul inferior D. Incisivul central inferior E. Molarul I superior 59

5, Pg. 124

2.

3.

4.

5.

Extractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare NU vizeaza: A. Premolarul I B. Incisivul lateral C. Molarul II D. Premolarul II E. Molarul I In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, prima etapa este: A. extractia caninului temporar B. extractia incisivului lateral temporar C. extractia molarului I temporar D. extractia premolarului I E. nici un raspuns corect In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se desfasoara: A. in 2 etape B. in 3 etape C. in 4 etape D. intr-o singura etapa E. toate raspunsurile corecte Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin: A. Are caracter preventiv B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani) C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II D. Se desfasoara in 5 etape E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar Despre ectopia dentara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. Ectopia vestibulara este recidivanta B. Ectopia palatinala este recidivanta C. In urma tratamentului necesita contentie artificiala (prin aparate ortodontice) D. Ectopia vestibulara nu este o anomalie recidivanta E. Ectopia palatinala nu este o anomalie recidivanta, deoarece stabilitatea rezultatului obtinut in urma tratamentului asigura o contentie naturala In cadrul tratamentului ectopiei dentare, extractia de dirijare dupa Houston si Tulley se realizeaza astfel: A. In 3 etape B. In 4 etape C. In etapa I se extrag cei 4 canini temporari D. In etapa II se extrag premolarii I E. In etapa II se extrag molarii I temporari

5, Pg. 130

5, Pg. 127128

B,C

5, Pg. 127128

A, B, E 5, Pg. 127

6.

B, D

5, Pg. 131

7.

A, C, E 5, Pg. 128

60

TEMA 32: Diastema (5, Pg. 133- 142)


1.

2.

3.

4.

5.

Pe incisivi NU se aplic : A. inele de cauciuc B. inele metalice C. bracket D. crlig E. tubuor Diastema este o anomalie de: A. sediu B. poziie C. numr D. form E. erupie Diastema secundar sau fals este cauzat de : A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare B. anodonia incisivului lateral C. meziodens D. inseria joasa a frenului ntre incisivi E. doar raspunsurile b si c sunt adevrate 1Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate: 8 A. este de obicei sus inserat B. poate fi insoit de o fibromucoas subire C. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali D. menine dinii deprtai E. este de obicei jos inserat 2 Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale : 0 A. tulburri ocluzale (majore) B. tulburri estetice C. tulburri fonatorii D. tulburri ocluzale (minore) E. doar variantele b i c sunt corecte

5, Pg. 142

B ,E

5, Pg. 133

BCE

5, Pg. 133

ABC

5, Pg. 135

BCD

5, Pg. 137

6. 2 Alegeti variantele gresite contenia la copil se realizeaz : 1 A. pe o perioad de 2 sptmni

ABCD

5, Pg. 142

B. pe o perioad de 3 sptmni C. pe o perioad de 4 sptmni D. pe o perioad de 5 sptmni E. pe o perioad de 6-8 sptmni 7. 2 n pstrarea rezultatului terapeutic la adult persistena molarului 2de minte NU poate fi: A. un factor determinant B. exercit presiuni spre distal n erupie C. exercit presiuni spre oral n erupie D. exercit presiuni spre vestubular n erupie E. un factor adjuvant

ABCD

5, Pg. 142-143

61

TEMA 33: Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)


1. In transpozitiile de la mandibula cel mai afectat dinte este: A. incisivul central B. molarul I C. caninul D. premolarul I E. premolarul II In cazul transpozitiei canin-incisiv lateral apar: A. tulburari fizionomice B. tulburari ocluzale C. tulburari de deglutitie D. handicap functional al caninului E. nu apar tulburari Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta: A. ameloplastia modelanta B. deplasarea dintilor spre pozitia normala C. poate fi transformata in transpozitie completa D. spre deplasarea dentara cea mai mica E. in directia ceruta de dinte In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face : A. desensibilizare B. slefuiri modelante ale incisivului lateral C. remodelare a incisivului central prin stripping D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive E. ridica probleme estetice si functionale mari In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului C. pansamentul plagii pentru desensibilizare D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara E. apar probleme functionale Transpozitia dentara: A. este o anomalie frecventa B. foarte evidenta clinic C. face parte din grupa anomaliilor dentare de grup D. este o anomalie dentara de eruptie si pozitie E. este usor de diagnosticat 62 C 5, Pg. 150

2.

5, Pg. 152

3.

B,C,D,E 5, Pg. 154

4.

C,D

5, Pg. 154

5.

B,C,D,E 5, Pg. 153-154

6.

B,D,E

5, Pg. 149,153

7.

Majoritatea transpozitiilor sunt: A. unilaterale B. bilaterale C. partiale D. totale E. pe partea dreapta

A,C

5, Pg. 150

Tema 34: Tratamentul cariei dentare; Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346


1. n stabilirea conturului marginal n cazul preparrii cavitilor pe suprafeele netede vor fi respectate urmtoarele reguli: A. extinderea (plasarea) marginilor cavitii pn n esuturi sntoase, fr a lsa smal subminat B. a se evita terminarea marginilor pe pantele cuspidiene sau crestele de smal C. extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor adecvate D. extinderea marginilor cervicale la 2 mm sub punctul de contact E. extinderea (plasarea) marginilo r cavitii pn n esuturi sntoase, cu meninerea smalului demineralizat pe feele vestibulare ale frontalilor A,B,C; 6; pag 176 2. Dintre condiiile care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor fac parte urmtoarele: A. vrsta redus B. necesitatea pentru msuri suplimentare ale reteniei i rezistenei C. restaurarea dinilor care vor deveni stlpi de punte D. dini devitali E. handicap fizic sau psihic B,C,E; 6; pag 176 3. Scopul finisrii pereilor de smal este: A. s realizeze o nchidere marginal ct mai bun ntre materialul restaurator i structurile dentare B. s efectueze o jonciune marginal neted C. s creasc rugozitatea smalului D. s ndeprteze smalul nesusinut E. s extind preparaia n zonele de curire i autocurire A, B; 6; pag 180 4*. Uscarea cu aer cald de la sonda unitului se face: A. maxim 5 secunde B. nu mai mult de 10 secunde C. pn apare culoarea albicioas a smalului D. dup aplicarea de alcool sau produse rapid volatile E. 2 secunde 63

B; 6; pag. 182 5. Solvenii organici folosii ca ageni de degresare ai cavitilor cum ar fi: cloroformul, benzonele i alcooli: A. sunt ideali ca ageni pentru degresarea dentinei B. au fie efect toxic, fie efect iritant C. hidrateaz dentina D. deshidrateaza dentina E. sunt indicai n coafajul indirect B,D; 6; pag 184 6. Printre dezavantajele lacurilor dentare se numr A. aderena chimic la esuturile dentare B. reducerea penetrrii acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar C. ncetinirea ptrunderii n canaliculele dentinare a produilor de coroziune ai amalgamului de argint D. izolarea termic adecvat E. rezistena mecanic bun la solicitrile masticatorii atunci cnd sunt aplicate n mai mult de trei straturi B,C; 6; pag 294 7. Din compoziia cimentului fosfat de zinc fac parte: A. pulbere de oxid de zinc cu adaos de oxid de magneziu i pigmeni B. pulbere de sticl alumino -silicat C. pulbere de oxid de cupru cu adaos de oxid de magneziu i pigmeni D. soluie apoas de acid fosforic 33% parial tamponat cu un mic adaos de aluminiu i zinc E. soluie apoas de acizi tartric, maleic i itaconic A, D; 6; pag 303 8. Printre obiectivele coafajului indirect se numr: A. blocarea activitii bacteriilor pioniere i distrugerea lor B. stimularea neodentinogenezei C. aciune antihiperemiant i sedativ pulpar D. crearea condiiilor optime de vindecare pulpar E. creterea permeabilitii plgii dentinare A,B,C,D; 6; pag 314 9. n cavitile cu dentin dur i mici zone de dentin alterat tratamentul conservator al cariei simple prin coafaj indirect se indic numai dac se ndeplinesc anumite condiii, cum ar fi: A. deschideri accidentale, traumatice, ale camerei pulpare B. dentina alterat s ocupe o suprafa punctiform, plasat strict n dreptul coarnelor pulpare, iar ndeprtarea ei complet s duc la deschiderea camerei pulpare C. deschidere punctiform, de maxim 1 mm, a camerei pulpare D. accesibilitatea direct n cursul coafajului E. pacient tnr, sntos B,D,E; 6; pag 315 64

10*. n sigilarea curativ a plgii dentinare efectuate prin hibridizare n coafajul indirect, eventualele slabe reacii pulpare ar putea fi puse mai degrab pe seama: A. prezenei HEMA n sistemele adezive B. diminurii permeabilitii plgii dentinare C. creterii riscului infectrii bacteriene a plgii dentinare D. condiionrii acide a smalului E. hemostazei ineficiente A; 6; pag 324, 325 11. Gravarea smalului n noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei impregnri optime cu monomer adeziv a suprafeei sale i const n: A. micorarea energiei libere de suprafa a smalului, ceea ce diminueaz umectarea cu adeziv B. nlturarea plcii bacteriene C. nlturarea detritusului dentinar remanent D. creterea microreteniilor E. creterea energiei libere de suprafa a smalului, ceea ce faciliteaz umectarea zonei gravate de ctre adeziv B; C; D; E; 6; pag 326 12. Rina adeziv din sistemele adezive are un rol multifuncional: A. realizeaz hibridizarea plgii dentinare B. sigileaz plaga dentinar C. permite obturaii coronare adezive, nu numai cu rinile compozite, ci i cu amalgamul de argint i incrustaiile ceramice D. mrete tensiunile generate de contracia de polimerizare n cazul obturaiilor de compozite E. amortizeaz solicitrile ocluzale masticatorii dac se folosesc rini adezive cu procent foarte redus de umplutur de mic dimensiune A; B; C; E; 6; pag 330

Tema 35: Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)


1. Aglutininele salivare sunt reprezentate de: A. fibronectina B. mucinele C. peroxidaza D. 2- microglobulina E. amilaza A,B,D pag 42 2. Dintre factorii antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea cavitii orale de ctre microorganisme, fac parte: A. lactoferina B. lizozimul C. ionul bicarbonat D. peroxidazele salivare E. aglutininele salivare 65

A,B, D,E pag 42 3. Printre principalele concluzii ale studiilor epidemiologice i experimentale asupra rolului cariogen al hidrocarbonatelo r se numr: A. relaia cariogen semnificativ dintre frecvena cariei dentare i consumul de dulciuri ntre mese B. efectul cariogen rapid exercitat de zaharoz prin contactul direct cu placa bacterian C. cariogenitatea alimentelor depinde mai degrab de durata i frecvena expunerii la zahr i mai puin de tipul de preparat culinar care conine zahr D. nlocuirea sistemului tradiional de alimentaie constnd din 3 mese principale cu gustri numeroase scade riscul de carie E. cantitatea de hidrocarbonate consumat este mult mai important pentru riscul cariogen dect gradul de rafinare i frecvena ingestiei A,B, C, D pag 46 4. Zaharoza rmne hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen deoarece: A.este substratul esenial pentru sinteza po lizaharidelor extracelulare de depozit B. este utilizata de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare C. favorizeaz colonizarea micoorganismelor odontopatogene D. este uor fermentabil de ctre microorganisme E. stimuleaz creterea pH-ului placii bacteriene A,B,C,D pag 47 5. Dintre constituenii chimici ai alimentelor care pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducnd riscul la carie, fac parte: A. fluorul B. proteinele C. grsimile D. cacao E. fosfaii A,C,D,E pag 50 6. Laptele are efect carioprotector prin: A. coninutul de lactoz, glucid greu fermentabil B. cazeina C. fluor, aflat n concentraii de peste 2mg/litru D. calciu E. fosfai B,D,E pag 50 7*. Din grupa cocilor gram negativi prezeni n placa bacterian fac parte: A. Veillonella B. Spirochetele C. Lactobacillus D. Streptococcus E. Staphylococcus 66

A, pag 53 8. n aprecierea rolului pe care l poate avea un microorganism n iniierea i progresiunea procesului carios au fost propuse urmtoarele condiii: A. agentul microbian ar trebui s aparin speciei care produce cel mai mult acid n cavitatea bucal B. agentul microbian ar trebui s reziste mediului acid produs n leziunea carioas C. cultura pur de microorganisme trebuie s fie capabil s produc leziuni carioase atunci cnd este inoculat n cavitatea bucal sau dinte D. agentul cauzal ar trebui s fie absent de pe suprafeele dintelui ce nu prezint demineralizri caracteristice procesului carios E. agentul cauzal s poat fi identificat la nivelul dinilor neerupi, n cazul indivizilor cu nivel de afectare foarte mare A,B,C,D pag 55 9*. Experienele efectuate pe animale gnatobiotice au demostrat dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: A. Streptococul hemolitic B. Streptococul sanguis C. Streptococul mutans D. Streptococul mitior E. Streptococul mitis C, pag 57 10. Clearance-ul salivar, ca proces fiziologic de diluare a substanelor introduse n cavitatea oral, se caracterizeaz prin: A. valoare constant ct timp glandele salivare funcioneaz normal B. raport invers proporional cu ritmul secreiei salivare C. variaii topografice D. raport direct proporional cu ritmul secreiei salivare E. valoare direct proporional cu vscozitatea salivei A,B,C, pag. 37 11*. Vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de : A. 2,5 B. 1,5 C. 3,4 D. 4,5 E. 13,4 B, pag.37 12. n cazul fluorului, exist anumite aspecte particulare ale clearance -ului, cum ar fi: A. scderea rapid sub nivelul de baz minimal prin clearance rapid B. revenirea mult mai lent la nivelul de baz comparativ cu alte substane C. reducerea fluorului din placa bacterian dup administrarea topic D. fixarea rapid de ctre glicoproteinele salivare E creterea nivelului fluorului salivar prin revenirea pe cale general a cantitii parial nghiite din fluorul administrat topic. 67

B,E, pag. 39

Tema 36: Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni


1. Modificarile morfopatologice, in hiperemia preinflamatorie sunt caracterizate de: a. prezenta vaselor sanguine dilatate, sinuoase, cu pereti subtiri si fenomenul de marginatie leucocitara b. celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu volum marit ce reflecta o activitate metabolica redusa c. indivizi microbieni in canaliculele dentinare si pulpa d. prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti e. cresterea concentratiei de succindehidrogenaza si a unor mediatori chimici (histamina, acetilcolina, leucotoxina, etc) (a,d,e), 7 (pag70-71) 2. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta: a. vasoconstrictie pe un teritoriu pulpar intins b. plasmexodie cu prezenta PMN (polimorfonuclearelor neutrofile) c. in apropierea centrului inflamatiei odontoblastele dau semne de oprire a metabolismului si chiar degenerare d. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei e. cresterea succindehidrogenazei in toata pulpa dentara (c,d,e), 7 (pag 72-73) 3. Diagnosticul diferential in cazul pulpitei seroase totale se face cu: a. parodontita apicala acuta seroasa b. parodontita apicala acuta purulenta c. parodontita apicala hiperemica d. pulpita acuta seroasa partiala e. pulpita purulenta totala (a,d,e) 7, (pag 76) 4*. Indicatii de tratament in pulpita purulenta partiala: a. extirpare vitala b. extirpare devitala c. pulpotomie vitala d. pulpotomie devitala e. drenaj de urgenta (a), 7 (pag 79) 5*. In hiperemia preinflamatorie nu se recomanda: a. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect b. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr -un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare

68

c. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare d. amputaie vital e. extirpare vital (b) 7, (pag.72) 6*. Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii din: a. pulpita acut seroas parial b. parodontita apical acut seroas c. pulpita acut purulent parial d. pulpita acut seroas total e. pulpita acut purulent total (d), 7 (pag.75) 7. Durerea poate aparea spontan n urmtoarele situaii: a. hiperemia preinflamatorie b. pulpita seroas parial c. pulpita cronic deschis d. pulpita purulent parial e. pulpita seroasa totala (b,c,d,e),7 pag.(73,75,78,79) 8. Diagnosticul diferenial al pulpitelor acute purulente pariale se face cu: a. pulpita seroasa total b. hiperemia pulpara c. pulpita seroas coronara d. parodontita apical acut purulenta e. pulpita purulenta corono-radiculara (c,e), 7 (pag.79) 9. Evolutie si complicatii in pulpita purulenta partiala: a. abces vestibular b. pulpita purulenta corono-radiculara c. pulpita cronica deschisa ulceroasa d. pulpita cronica deschisa granulomatoasa e. gangrena pulpara (b, c, e) 7, (pag 79) 10. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: a. caracterul pulsatil al durerii b. exacerbare la rece, diminuare la cald c. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare d. hipoexcitabilitate e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat (a,c,d), 7 (pag 79) 11*. Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este: a. caracterului lancinant al durerii b. calmarii temporare prin lichide calde 69

c. sensibilitatii la percutia transversal d. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul rdcinii dintelui e. testelor de vitalitate reduse (e), 7( pag.80) 12*. Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre: a. forme subacute de pulpita seroasa b. forme subacute de pulpita purulenta c. fractura coronara d. gangrena e. pulpita cronica polipoasa (e), 7 (pag85)

TEMA 37. NECROZA I GANGRENA PULPAR


1. Simptomatologia in gangrena pulpara este urmatoarea: a. in general are o simptomatologie manifesta; b. lipsa sensibilitatii; c. de cele mai multe ori se constata carie profunda cu pierdere marcata de substanta dentara; d. modificare de culoare a dintelui; e. sondarea canalelor este sangeranda. (b,c,d) 7 , (pag. 101) 2. In raport cu interesarea parodontiului apical se descriu urmatoarele forme de gangrena: a. umeda; b. uscata; c. simpla; d. complicata; e. partiala; (c,d) 7 , (pag. 101) 3. Factorii locali cu atiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii: a. traumatisme; b. cresteri mari de temperatura; c. scaderi brutale de temperatura; d. diabet zaharat; e. menstruatia. (a,b,c) 7 , (pag. 96) 4. Pulpa necrozata dupa arsenic : a. este uscata; b. are culoare gri ; c. are culoare galben-brun; d. are culoare negru-violaceu e. are consistenta crescuta (a,c,d,e) 7 , (pag. 98) 70

5*. Tratamentul necrozei pulpare: a. implica pulpectomie; b. implica amputatie devitala; c. este similar celui din gangrena ; d. nu include etapa de tratament antibacterian e. este similar celui din pulpita seroasa partiala. (c) 7 , (pag.99) 6*. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara se face cu: a. gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta; b. pulpitele coronare; c. pulpite corono-radiculare; d. pulpitele cornice deoarece nuu exista sensibilitate la intepare cu sonda in profunzime; e. toate rspunsurile sunt corecte. (a) 7, (pag.102) 7*. Despre gangrena pulpara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: a. constituie un focar de infectie; b. poate determina imbolnavirea la distanta: hepatita cronica toxica; c. poate determina imbolnavirea la distanta: glomerulonefrite; d. gangrena simpla poate evolua spre parodontiul apical; e. nsmanare bacterian pozitiv. (d) 7, (pag. 102) 8. Acizii actioneaza prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia: a. modificari brutale ale ph-ului; b. paralizia peretilor vasculari; c. blocarea respiratiei celulare; d. lezarea membranei celulare; e. depolimerizarea colagenului. (b,c) 7, (pag. 97) 9. Prin necroza pulpara se intelege: a. mortificarea septica a pulpei b. epuizarea mijloacelor defensive c. mortificare aseptica d. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi e. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici. (b,c,e) 7, (pag.94) 10. Prin gangrena pulpara se intelege: a. mortificarea septica a pulpei b. mortificarea aseptica a pulpei c. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie d. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla) e. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata) (a,c,d,e) 7,(pag.94) 71

11. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza: a. teste de vitalitate pozitive b. examen bacteriologic negativ c. carie profunda cu deschiderea camerei pulapre d. fetiditate e. teste de vitalitate negative (a,b) 7, (pag.101) 10*. Caracteristicile florei microbiene din gangrena pulpara simpla sunt: a. mixta b. aeroba c. anaeroba d. nu provine din mediul salivar e. normal nepatogena (d) 7, (pag.99)

TEMA 38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE


1*. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe: a. durere cu caracter iradiat b. stare generala afectata c. raspunsuri pozitive la teste de vitalitate de intensitate mare d. in dreptul apexului usoara congestie a mucoasei e. percutia in ax este negativa (d)7 (107) 2. Simptomatologic, parodontita apicala hiperemica se caraterizeaza prin: a. percuia lateral este pozitiv b. pacientul realizeaza care este dintele afectat c. percuia n ax este negativ d. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal e. percuia n ax este pozitiv (b, d, e) 7, (pag. 106) 3*. Examenul radiologic este relevant: a. n parodontita apical acut hiperemica b. n parodontita apical acut seroas total c. n parodontita apical acut purulent n primele stadii d. n parodontite apicale cronice e. n parodontita apical acut seroasa subperiostala (d) 7 , (pag. 113) 4*. n parodontita apical acut purulenta simptomatologia dureroasa este de intensitate maxim: a. n stadiu endoosos b. n stadiu de fistul c. n stadiu de hiperemie d. n stadiu subperiostal 72

e. n stadiu submucos (d) 7, (pag. 111) 5*. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: a. slefuiri protetice intempestive b. factorii toxico-infectiosi prezenti in dentina patologica dintr-o leziune carioasa c. utilizarea arsenicului in devitalizarile pulpare d. obturatii cu recidiva de carie e. reconstituiri din amalgam fara obturatii de baza (c) 7, (pag116) 6. n stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se intalnesc urmatoarele aspecte: a. durerea este nevralgiforma b. scaderea pH-ului local c. tulburari vasculare d. tumefierea si infiltrarea mucoasei e. liza tesutului osos in centrul leziunii (b,c,e) 7, (pag 110) 7*.Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: a. modificarile chimice b. modificarile enzimatice c. durere d. modificarile vasculare e. resorbtie osoasa (d),7, pag108 8*. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: a. tesutul conjunctiv b. tesutul de granulatie c. pulpa dintelui d. mucoasa sinusala e. osul alveolar (d) 7, pag.120 9. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: a. pulpita acuta purulenta totala b. parodontita apicala acuta hiperemica c. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie d. parodontita apicala acuta seroasa e. gangrena pulpara simpla (c, e) 7, (pag. 117) 10*. Prima faza de inflamatie a tesutului periapical este caracterizata prin: a. demineralizarea corticalei alveolare interne b. coalescenta bontului pulpar apical c. afectarea tesutul conjunctiv din spatiul periodontal d. schimbarea phului la nivelul fibrelor de colagen 73

e. turgescenta pernitelor vasculare (c) 7, (pag. 103)

11. Prima faza de inflamatie in parodontita apicala acuta hiperemica se caraterizeaza prin: a. permeabilizarea peretilor vasculari b. tendinta de echilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea mucopolizaharidelor c. fenomene exudative d. cuprinde timpul mut e. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular (b,d,e) 7 (pag 106)

12. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone de la apex spre os: a. zona de colicvatie b. zona de necroza c. zona exudativa d. zona de infiltratie e. zona de iritatie (b,c,e) 7, (pag. 118)

TEMA 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158213)


1*. Tehnica step-back: a. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare b. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare c. este numita si telescopare regresiva d. este numita si telescopare progresiva e. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate (c) 7, pag.168 2*. Hidroxidul de calciu are pH-ul cuprins intre: a. 7-9 b. 10-11 c. 11-12 d. 12-13 e. 8-10 (c) 7, pag 198 3. Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in: a. parodontitele apicale acute b. gangrena pulpara 74

c. hiperemia pulpara d. pulpita purulenta totala e. parodontitele apicale cronice (a,b,d,e) 7, pag 211, 4. Pasta iodoformata Walkhoff contine: a. clorfenol b. timol c. cloroform d. sulfat de bariu e. oxid de zinc (a,b,e) 7, pag 181 5*. Canalul radicular trebuie sa aiba in final: a. forma cilindrica b. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala c. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara d. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari e. praguri (b) 7, pag.166 6. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick : a. utilizeaza o singura radiografie b. utilizeaza doua radiografii c. se face cu acul introdus pe canal d. se face fara a introduce acul pe canal e. nici una de mai sus (a,c) 7, pag 164 7. Solutia Rockles contine: a. formaldehida b. hidroxid de calciu c. trioximetilen d. fenol e. gaiacol (a,d,e) 7, pag 177 8. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament: a. premolarizarea b. eliminarea cauzei inflamatiei c. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie d. temporizarea interventiei e. extractia (b,c) 7, pag 249 9*. In tratamentul gangrenei pulpare, eficienta combinarii antibioticelor depinde de urmatorii factori: a. evitarea antagonismelor b. evitarea rezistentei incrucisate c. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; d. evitarea unor doze insuficiente; 75

e. toate de mai sus; (e) 7, pag .187 10. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare sunt: a. concentratia solutiei b. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata) c. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical d. propietatile bactericide ale substantei e. tipul de reactivitate al pacientului ( b,c,d,e) 7, pag 173 11. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: a. efect lent bactericid si fungicid b. actiune antibacteriana indelungata c. usurinta introducerii pe canale d. interferarea proceselor de vindecare periapicala e. tensiune superficiala mare (a,b,c) 7, pag 175 12. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: a. asociate cu agenti fizici b. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari c. pansamente endodontice d. irigatii endodontice e. numai la canalele curbe (a,c,d) 7, pag 210

TEMA 40. Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)


1*. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: a. nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul pe toata lungimea de lucru b. formarea unui prag c. formarea unei cai false d. fracturarea unui instrument pe canal e. toate de mai sus (e) 7, pag 220 2*. Dezavantajul obturatiei segmentare cu gutaperca consta in: : a. dificultatea de indepartare b. necesita o largire accentuata a zonei apicale c. necesita instrumentar endodontic special d. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului e. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala (d) 7, pag.241 76

3. Conurile de argint prezinta urmatoarele dezavantaje: a. inchiderea deficitara a canalelor b. falsa impresie de obturatie etansa data de radioopacitatea conului c. flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gupaperca d. formarea unor produsi de coroziune citotoxici e. dezobturare dificila (a,b ,d,e) 7, pag 243 4. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este contraindicata in : a. canale inguste b. canale foarte largi c. cenale curbe d. canale cu multe ramificatii e. canale cu delta apicala (a,c) 7, pag 235 5. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt a. canalele voluminoase ale monoradicularilor b. canalele cu apex larg deschis c. canalele aplatizate in portiunea apicala d. canalele in forma citerei C e. canalele ovalare in portiunea apicala (b,c,e) 7, pag 221 6. Obturatia de canal cu conuri metalice NU este indicata in : a. canale ovale b. canale inguste c. foramen apical larg d. canale cu curbura accentuata e. resorbtii radiculare interne (a,c,e) 7, pag.245

7*. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, se face timp de: a. 1 minut b. 2 minute c. 3 minute d. 20 minute e. 3-4 secunde (e) 7, pag.225 8*. Utilizarea conurilor de argint in obturatia radiculara prezinta urmatoarele dezavantaje: a. inchiderea perfecta a canalelor b. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. c. neconcordanta dintre forma pe sectiune a conului si cea a canalului 77

d. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa e. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte (c) 7, pag.243 9. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate nu se numara: a. proba clinico-radiologica a conului b. individualizarea conului de gutaperca c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica d. introducerea cimentului de sigilare pe canal e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul (a,e) 7, pag.221 10. Indicatiile Biocalexului sunt: a. gangrena pulpara simpla b. parodontita apicala acuta c. parodontita apicala cronica fistulizata d. aplicarea in apicala a canalelor largi e. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii (a,c,e) 7, pag 218 11. Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere: a. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic b. confera sensibilitate tactila c. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensuri e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca (b,c,d) 7, pag.223 12. La proba conului inaintea obturatiei, pot fi intalnite urmatoarele situatii: a. canale cu apex larg deschis b. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului c. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului d. depasirea lungimii de lucru e. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular (b,c,d,e) 7, pag.220-221

TEMA 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
1. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator 78

c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla extirpare a tesutului pulpar (a,b) 7, pag.24 2. Tratamentul parodontitei apicale seroase exsudative necesita printre altele: a. administrarea de antiinflamatoare b. administrarea de analgetice c. evidarea continutului gangrenos d. pansament semiocluziv e. administrarea de imunosupresoare (a,b.c) 7, pag 257 3. In parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave sunt indicate: a. schimbarea medicatiei endodontice b. cauterizare chimica c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui d. cauterizare electrica e. extractia dintelui (c,e) 7, pag.260 4*. In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: a. paste cu antibiotice b. cauterizarea electrica c. tratamentul medicamentos cu antiseptice d. cauterizarea chimica e. crearea unei fistule artificiale medicamentoase (e) 7, pag 258 5*. In parodontita apicala acuta exsudativa seroasa se practica: a. aplicarea de prisnite b. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice c. permeabilizarea apexului d. dintele se lasa deschis e. toate de mai sus (e) 7, pag 257 6. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exsudative seroase se poate administra: a. penicilina b. ampicilina c. fenilbutazona d. diclofenacul e. tetraciclina (a,b,e) 7, pag 253 7. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in: a. iradieri locale cu radiatii ultraviolete b. tratament antiinflamator, antialgic c. iradieri locale cu radiatii infrarosii 79

d. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml e. prisnite cu apa la temperatura camerei, aplicate pe obraz (b,c,d,e) 7, pag 256 8*. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se practica toate metodele mai jos enumerate, exceptand una: a. drenaj endodontic b. drenaj transosos c. drenaj alveolar d. medicatie analgetica e. pansament cu antiseptice (e) 7, pag.257 9. Pentru prevenirea sau ameliorarea simptomatologiei dureroase in parodontita apicala acuta seroasa se pot administra urmatoarele antialgice: a. Algocalmin-fiole 1g /2 pe zi b. Aminfenazona-comprimate 0,3g/4-6 pe zi c. Novocaina 1% d. Diclofenac-drajeuri 0,250g/2 pe zi e. toate de mai sus (a,b,d) 7, pag.253 10. In tratamentul unei parodontite apicale cronice, secretia persistenta pe canal NU impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un altul dupa: a. 1 sedinta b. 2-3 sedinte c. 4 sedinte d. 5 sedinte e. 10 sedinte (a,c,d,e) 7, pag.258 11. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: a. reactivitatea individuala b. profesia pacientului c. sexul pacientului d. forma anatomo-clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada (a, d,e) 7, pag.249 12. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: a. se aplica din prima sedinta b. se mentine minimum 72 de ore c. nu se aplica din prima sedinta d. se mentine 48 de ore e. se mentine o saptamana (a,d) 7, pag.250

80

TEMA 42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)


1. Ligamentul supraalveolar: A. asigura fixarea fibrelor intergingivale B. se opune tendintelor de retractie gingivala C. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar D. are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de vase sanguine E. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie Functiile osului alveolar sunt: A. de structurare tisulara B. fixarea fibrelor ligamentului periodontal C. senzitiva D. de nutritie E. senzoriala Cementul secundar,celular: A. este situate in treimea apicala a radacinii B. grosimea lui variaza intre 150 si 210 m C. este situate la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari D. la microscopul electronic prezinta benzi formate din fibre de colagen E. substanta minerala din compozitia lui este in proportie de 61 % din greutate Eruptia dentara continua: A. are loc pana in momentul intalnirii dintilor antagonisti,cand se opreste B. presupune deplasarea epiteliului jonctional C. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta antagonistilor D. are doua componente:activa si pasiva E. se produce doar in lipsa antagonistilor Mucoasa de captusire a cavitatii orale este: A. puternic keratinizata B. fina,elastica,densa C. are o mare capacitate de absorbtie D. este reprezentata de un epiteliu ingrosat E. este ferma si fixa Compozitia cementului fibrilar,acelular este: A. proteoglicani B. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita C. glicoproteine D. apa E. collagen B 8/71

2.

8/74

3.

8/60

4.

C,D

8/36

5.

B,C

8/30

6.

B,D

8/60

81

7.

Celulele epiteliale Malassez: A. sunt celule provenite din teaca lui Hertwing i diagrama epitelial n cursul cementogenezei B. sunt celule de aprare prezente n numr redus n desmodoniul normar C. au nalt potenial de transformare n celule ca fibroblati, cementoblati D. sunt ntlnite la nivelul desmodoniu lui E. numrul lor variaz n funcie de vrsta pacientului Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri: A. asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant B. asigur fixarea i meninerea dintelui n o s C. ntrete structura corionului gingival D. formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian E. se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere

A,D

8/62

8.

A,C,D,E

8/71

9.

n cadrul complexului morfofuncional cement -desmodoniu-os B,C,D alveolar, osul alveolar asigur implantarea dintilor prin: A. realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal C. preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea n traciuni dispersate n mod echilibrat n osul alveolar D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se constituie ntr-un bra de prghie intraalveolar E. existena unei apoziii permanente care compenseaz liza marginal fiziologic B,D,E

8/74

10. Cementul radicular: A. este componenta a parodontiului marginal de invelis B. este un tesut de tip conjunctiv C. este interfata dintre radacina dintelui si osul alveolar D. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri E. este in cea mai mare parte dispus radicular 11. Functiile desmodontiului si ligamentului periodontal sunt: A. preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui B. functia de nutritie C. asigura un support integru de-a lungul radacinii dentare D. functia senzitiva si senzoriala E. functia de structurare si restructurare tisulara 12. Gingia este vascularizata prin : A. plexul periodontal B. plexul periostal 82

8/59

A,B,D,E

8/7374

A,B,D

8/68

C. plexul cervico-gingival D. plexul intraalveolar E. plexul subalveolar

TEMA 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155)


1. Factorii care influenteaza formarea placii bacteriene sunt: A. alimentatia B. malpozitiile dentare C. ocluzia deschisa D. stresul E. edentatia Tartrul subgingival: A. este de culoare alb-galben B. are consistenta crescuta C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera D. este de culoare maroniu-inchis spre negru E. suprafata este dura,neregulata Trauma ocluzala poate fi: A. acuta B. cronica C. primara D. secundara E. mixta Placa subgingivala tanara contine: A. flora gram-pozitiva B. flora gram-negativa C. coci D. bacili E. spirochete Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Actinobacillus Actinomycte: A. este patogen major B. este facultativ anaerob C. cresterea este favorizata de atmosfera imbogita de CO2 5-10% D. este strict anaerob E. nu se gaseste in parodontita juvenila localizata Continutul placii bacteriene: 83 A,B,C 8/109

2.

B,C,D,E

8/139

3.

A,B,C,D

8/144145

4.

A,C,D

8/110

5.

A,B,C

8/112

6.

A,B,C

8/106

A. mucina B. celule epiteliale C. celule fagocitare D. componente organice ( saruri de calciu si fosfor ) E. lizozim 7. Tartrul supragingival are o incidenta legata de varsta de : A. 44-88 % la 16-21 ani B. 37-70 % la 9-15 ani C. 86-100 % dupa virsta de 40 ani D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E. 100 % dupa virsta de 9 ani Tartrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori : A. localizarea dintelui pe arcada B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. natura alimentelor D. particularitatile masticatiei E. reliefului ocluzal Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt: A. complementul B. lizozimul C. anticorpi din clasa IgG D. anticorpi din clasa IgM E. celule polimorfonucleare A,B,C 8/141

8.

A,B,C,D,

8/141

9.

A,C,D

8/126

10. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire B. ocluzia cap la cap C. ocluzia deschisa D. ocluzia adanca acoperita E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere 11. Fumatul actioneaza local prin: A. iritatii indirecte B. iritatii directe C. depuneri de nicotina D. vasoconstrictie periferica E. ischemie 12. Bolile hematologice se insotesc de : A. Atrofii gingivale B. Hiperplazii gingivale C. Gingivoragii D. Ulceratii ale mucoasei orale E. Demineralizarea osului alveolar

A,C,D,E

8/147

B,C

8/150151

B.C.D.E.

8/154

84

TEMA 44. Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201)


1.

Gingivitele descuamative NU apar in: A. Lichen Plan B. Sarcina C. Tulburari neurovegetative D. Diabet E. Sclerodermie Semnele clinice ale parodontitelor marginale cronice NU pot fi: A. Inflamatia gingivala B. Mobilitatea dentara accentuate C. Culoarea roz palida a gingiei marginale D. Pungi parodontale E. Depozite mari de placa si tartru
Parodontitele agresive NU: A. Sunt frecvent circumpubertare B. Sunt determinate genetic C. Apar dupa varsta de 35 de ani D. Disjunctia gingivo-dentara se realizeaza rapid E. Speciile microbiene cele mai frecvente sunt Actinobacilus Actinomicetemcomitans si Porphyromonas Gingivalis Semnele histopatologice in gingivite NU sunt: A. Jonctiunea gingivo-dentara integra B. Eroziuni ale epiteliului sulcular C. Disjunctii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. Infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. Bogat infiltrat limfocite T

A,B,D,E

8/194

2.

B,C

8/194

3.

B,C

8/196

4.

C,D

8/192

5.

Severitatea bolii parodontale este mare cand pungile parodontale au adancimi de: A. 6 mm B. Sub 3 mm C. 3-5 mm D. 2 mm E. 1,5 mm Gingivita se insoteste de urmatoarele modificari radiologice: A. Resorbtie osoasa la nivelul apexului B. Uneori demineralizare a limbusurilor alveolare si crestei marginale C. Halistereza marginala D. Craterele proximale E. Condensare osoasa 85

8/191

6.

8/192

7.

Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome: A. Sangerare gingivala B. Recesiuni gingivale C. Noduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali D. Feston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali E. Noduli gingivali la nivelul dintilor laterali Bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu nu prezinta: A. Zone restranse de edem B. Disjunctie intre epiteliu si corion C. Infiltrat plasmocitare neglijabil in corion D. Vasele din corion au peretii subtiati si lumen larg E. Fibroblasti cu semne de suferinta sau degradati Parodontita marginala cronica A. Apare peste varsta de 40 de ani B. Apare la persoane cu igiena orala buna C. Sunt prezente depozite reduse de placa bacteriana D. Evolutie rapida E. Sunt prezente pungi parodontale La pacieni tineri Doar la pacieni de ras mongoloid Doar la pacieni de sex masculin Doar la pacieni de sex feminin Doar la pacieni cu vrsta sub 15 ani

8/194

8.

A,C,D

8/193

9.

A,E

8/194

10. Parodontitele agresive apar frecvent:

8/195

A. B. C. D. E.

11. Una din urmtoarele afirmaii este adevrat:

A. Parodontita agresiv este mai des ntlnit dect parodontita cronic. B. Speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus Actynomycetemcomitans si Prevotella intermedia. C. Parodontita agresiv apare mai frecvent dup vrsta de 50 de ani. D. Distrucia epiteliului joncional n parodontita agresiv se realizeaz lent. E. Distrucia epiteliului joncional din parodontita agresiv se poate opri uneori spontan n cursul bolii.
12. Speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite i implicate n A,D

8/195196

8/196

etiologia parodontitei agresive sunt: A. Actinobacillus Actinomycetemcomitans B. Prevotella intermedia C. Actinomyces naeslundii D. Porphyromonas gingivalis 86

E. Streptococcus pyogenes

TEMA 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)


1. Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni: A. atrofia parodontala B. trauma ocluzala C. gingivita asociata cu dermatoze D. parodontita rapid progresiva a adultului E. manifestari parodontale ale unor boli generale Dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti, in functie de gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal, bolile se clasifica in: A. Gingivite B. Abcesele parodontiului C. Parodontite D. Tumori gingivale E. Trauma ocluzala In clasificarea lui F. Carranza gasim urmatoarele forme de imbolnavire: A. Gingivite si parodontite B. Gingivite si parodontoame C. Gingivite, parodontite si parodontoze D. Gingivite, parodontite, trauma ocluzala, manifestari parodontale ale unor boli sistemice E. Parodontite, gingivite, parodontoze, parodontoame Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt: A.gingivo-stomatita herpetica B. Gingivita alergica C. Gingivo-stomatita de menopauza D. Gingivo-stomatita aftoasa recidivanta E. Gingivo-stomatita ulcero-necrotica Bolile hematologice in care apar gingivite sunt: A. Leucemii acute si cronice B. Anemii C. Trombocitipenii D. Agranulocitoza E. Diabet Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt: A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine 87 D 8/210

2.

A,C

8/217

3.

A,D

8/210

4.

A,E

8/210

5.

A,B,C,D

8/218

6.

B,C,D

8/218

B. Gingivita alergica C. Gingivita descuamativa D. Gingivita hiperplazica ereditara E. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu 7. Clasificarea lui Armitage (1999) descrie: A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana C. reactii alergice gingivale D. retractia gingivala E. tumori gingivo-parodontale benigne si maligne Gingivitele induse de placa bacteriana specifica sunt: A. Gingivita cronica simpla B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana C. Gingivita alergica D. Gingivita descuamativa E. Gingivita hiperplazica ereditara In gingivite este afectat parodontiul de invelis, cu exceptia: A. epiteliul B. corionul gingival C. sistemul ligamentar supraalveolar D. sistemul ligamentar profund E. osul alveolar A,B,C 8/214

8.

A,B

8/218

9.

D,E

8/217

TEMA 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280)
1. In gingivita hiperplazica din leucemii: A. numarul de leucocite variaza intre 8.000 si 110.000/mm B. starea generala este nu este afectata C. apare cel mai frecvent in leucemia cronica D. ulceratiile apar frecvent pe gingie E. ulceratiile sunt nedureroase Histopatologic, in gingivita alergica se constata: A. alterari celulare in stratul cornos B. alterari ale membranei bazale C. hiperkeratoza D. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale E. vascularizatie redusa in corionul gingival Semnele obiective in Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva sunt: 88 D 8/234

2.

8/246

3.

8/264

A. mobilitatea patologica gradul 2 sau 3 B. retractie gingivala C. tulburari de masticatie D. A si B E. B si C 4. Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale sunt : A. jena dureroasa B. durere violenta trecatoare(in cateva secunde) C. dureri prelungite D. A si B E. A,B si C Gingivita si gingivostomatita de menopauza. Semne obiective: A. senzatia de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale B. senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bautiri reci sau fierbinti C. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat , neted D. senzatii anormale de gust:acru, sarat E. cateodata , fisuri ale mucoasei gingivale Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt: A. dereglarea metabolismului local si acumularea de compusi intermediari, cu actiune toxica, prin acidoza tisulara B. cresterea trigliceridelor si a moleculelor lipoproteice de colesterol cu densitate mare (hdl) C. modificari vasculare D. nevrita diabetica E. scaderea sintezei de colagen In leucemia acuta mieloblastica simptomele sunt : A. gingivoragii precoce B. ulceratii C. hiperplazia gingivala D. astenia E. fatigabilitatea Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica a fost denumita si A. gura ulceroasa B. gura de transee C. gura dureroasa D. gura de razboi E. gura de stres E 8/272

5.

C,E

8/230

6.

A,B,C,D

8/230

7.

A,B,C

8/234

8.

B,C

8/241

9.

In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate B.C. urmatoarele specii: 89

8/242

A. actinomyces B. porphyromonas gingivalis C. prevotella intermedia D. campylobacter rectus E. tannerella forsythensis 10. Listgarten descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate: A. zona saraca in leucocite B. zona de infiltratie spirochetala C. zona bacteriana D. zona de necroza E. zona de ulceratie 11. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. leucemie cronica B. agranulocitiza C. meningita D. abces cerebral E. gingivostomatita aftoasa 12. In forma acuta pericoronaritele au urmatoarea simptomatologie: A. dureri intense la atingerea gingiei B. halena fetida intense C. hipersalivatie D. trismus E. pungi false 13. Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara mai este cunoscuta si sub denumirea de : A. Gingivomatoza B. Elefantiazis gingival C. Fibromatoza idiopatica D. Fibromatoza gingivala ereditara E. Hiperplazie gingivala neereditara 14. Manifestari gingivale in lichenul plan: A. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic B. leziuni sub forma de papule izolate C. leziuni sub forma de placard D. vezicule si bule care nu se sparg E. eroziuni si ulceratii 15. Leziunile candidozice la adulti au urmaoarele forme clinice: A. fisuri si ulceratii ale comisurilor cavitatii orale B. uneori xerostomie C. hipertrofia papilelor filiforme ale limbii D. hiperkeratoza epiteliului gingival,lingual E. aspect de tip pseudomembranos ,placi albe de tip lapte 90 B,C,D 8/242

B,E

8/244

C,D

8/245

A,B,C,D

8/245

A,B,C,E

8/249

A,B,D,E

8/253

inchegat 16. In Parodontita juvenila, in forma localizata modificarile apar in : A. primii molari inferiori si superior B. incisivii superioriori si inferiori C. primii molari si incisivi D. primii molari, incisivi si dinti imediat vecini E. ultimii molari superiori 17. Semnele clinice in Parodontita juvenila A. mobilitate dentara fiziologica B. retractie gingivala C. pungi parodontale false D. hiperestezie dentinara E. formarea de abcese parodontale 18. Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de urmatorii factori: A. bruxismul B. unele obiceiuri vicioase C. depuneri mici de tartru in zona santului gingival D. gingivectomia E. tulburari de eruptie A,B,C,D 8/257

B,D,E

8/251

A,B,D,E

8/271

TEMA 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286)
1. D Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta: A. senzatia dureroasa ce apare in cazul neinstrumentarii si neobturarii unui canal radicular lateral dupa o pulpectomie vitala B. senzatia dureroasa in cazul neadapatrii marginale unei lucrari protetice pe un bont protetic vital C. senzatia dureroasa ce apare dupa stimularea prin agenti chimici, mecanici si termici a unei zone de colet ce prezinta o obturatie percolata D. senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense ce se produce dupa contactul cu agenti mecanici, termici sau chimici E. senzatia dureroasa pulsatila frecvent asociata cu edemul marginii gingivale, produsa prin impact alimentar 8/283285

2.

Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. parodontitele apicale subacute retrograde; B. parodontitele apicale cronice retrograde; C. necrozele pulpare ; 91

A,B,C,D

8/283

D. pulpitele acute laterograde; E. pulpitele cronice.


3.

Subiectiv, simptomatologia in abcesul parodontal marginal cuprinde : A. dureri intense chiar violente uneori; B. dureri ce iradiaza in zone invecinate; C. jena dureroasa la masticatie; D. jena dureroasa la fonatie; E. durere ce simuleaza fenomene de otita. Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie: A. tumefactie circumscrisa ,ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult; B. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie; C. consistenta abcesului situat vestibular este moale; D. consistenta abcesului situat lingual este moale; E. jena dureroasa la masticatie. Netratat abcesul parodontal marginal se poate complica prin: A. pulpite acute; B. parodontite apicale acute retrograde; C. fistulizare; D. osteite; E. osteomielite. Mecanismele posibile de producere ale hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice E. stimularea activitatii ameloblastilor Complicatiile loco-regionale ale bolii parodontale: A. abcesul cerebral B. sinuzita maxilara C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. otite E. tromboflebita sinusului cavernos Hiperestezia dentinara: A. senzatie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense B. apare dupa contactul suprafetei radiculare cu agenti mecanici, chimici sau termici C. poate aparea dupa hipercresteri gingivale D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false 92

A,B,C,E

8/283

4.

A,B,C,D

8/284

5.

A,B,D,E

8/284

6.

B,C,D

8/285

7.

A,B,C,E

8/286

8.

A,B,E

8/285

E. poate aparea dupa detartraj si chiuretaj radicular


9.

Necrozele pulpare ca si complicatie a bolii parodontale: A. consecinta a atacului microbian B. consecinta a traumatismului mecanic C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungi false E. consecinta a rupturii pachetului vasculo-nervos apical

B,E

8/285

10. Lacunele cuneiforme:

A,B,C,D

8/285

A. apar la coletul dintilor B. mai frecvent pe fata vestibulara C. apare ca o lipsa de substanta D. de forma triunghiulara E. cu baza spre axul longitudinal al dintelui
11. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontale: C,D 8/286

A. reumatismul articular acut B. tromboflebita sinusului cavernos C. septicemia D. colecistita prin piofagie in conditiile de hipo- sau anaclorhidie gastric E. abcesul cerebral
12. Factori ce favorizeaza aparitia cariilor situate sub coletul C,D 8/285

anatomic al dintelui: A. rezistenta mecanica redusa a smaltului B. grosimea redusa a smaltului si cementului radicular C. rezistenta mecanica redusa a cementului D. rezistenta mecanica redusa a dentinei radiculare E. grosimea redusa a dentine radiculare

TEMA 48. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374)


1 Cele mai utilizate antiseptice cu actiune specific antiplaca sunt : A. Clorhexidina B. Cloramina T C. Sanguinarina D. Alexidina E.Triclosanul Actiunea clorhexidinei se exercita : A. intre 4 si 8 ore 93 A,C,E 8/328

2*

8/328

B. 24 ore C. intre8 si 12 ore D. intre 12 si 24 ore E. 12 ore 3 Irigatia supragingivala cu clorhexidina : A. Produce o inhibare totala a formarii placii supragingivale B. Se face de doua ori pe zi C. Se face o data pe zi D. Se utilizeaza 400 ml solute E. Nu are efecte secundare de colorare Efectul antimicrobian al florurilor este dat de : A. Reducerea glicolizei; B. Inhibarea prostaglandinelor; C. Incarcatura cationica D. Inactivarea unor enzime bacteriene; E. Diminuarea energiei de suprafata a smaltului; A,C,D,E 8/329

A,D,E

8/331

Badijonajul gingival este indicat in tratamentul antimicrobian al urmatoarelor forme de boala parodontala: A. Gingivita cornice; B. Gingivo stomatita ulcero-necrotica; C. Parodontita marginala cronica superficiala; D. Abcesul parodontal E. Forme acute de boala parodontala Mesajul gingival: A. Se realizeaza cu mese obtinute din vata sterile; B. Se realizeaza cu mese obtinute din acetate de vinil C. Mesele au grosimi de 2mm diametru si 3-4 cm lungime; D. Mesele au grosimi de 0,5 mm si lungimi de 1-2 cm E.Se umecteaza cu solutii antiseptice sau antibiotice; Irigatiile gingivale se pot realiza cu sol de clorhexiduna in concentratie de: A. 0,12%; B. 0,2% C. 0.3% D. 3% E. 1%; Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A. Prevenierea depunerii placii microbiene B. Stimularea depunerii placii microbiene C. Parodontite apicale D. Abcese vestibulare E. Epulis gingival 94

A.C

8/337

A,B,D,E

8/337

7*

8/339

8*

8/329

Infiltratiile cu solutii de biostimulare se fac astfel: A. In profunzimea pungilor parodontale B Sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare C. Substanta se aplica in 1-4 puncte D. Se aplica in fosa canina la maxilar si in dreptul radacinilor PM la mandibula E. Se aplica in zona incisivilor frontali la mandibula si in zona M1 la maxilar Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A. debridarea gingivala B. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. detartrajul supreagingival ultrasonic E. detartrajul subgingival Caracteristici ale chiuretelor Gracey NU sunt: A. sunt chiurete universale B. sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare C. au doua muchii taioase D. nici una de mai sus E. partea activa mai ales in treimea terminala sau frontala se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii Periajul gingivo-dentar urmarete: A. stimularea circulatiei sanguine in parodontiu B.indepartarea pigmentaiilor bacterine C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente E. lustruirea dinilor Periile dentare aspre favorizeaza: A. albirea dinilor B. retractia gingivala C. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire i ndeprtarea petelor D. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale E. uzura cementului radicular Indicaiile detartrajului cu ultrasunete: A. la bolnavii hemolitici B. n gingivostomatita ulcero-necrotic C. la bolnavii cu reflexe de voma exagerate D. reduc inflamatia si acumularea de placa E. la purtatorii de stimulatoare cardiace Avantajele detartrajului sonic: A. pre de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete b. consum redus de energie C. are efect cauterizant 95

B,C,D

8/341

10*

8/292

11

A, B,C

8/314

12*

8/292

13

B, D, E

8/294

14

A. B, D

8/324

15

A, B, E.

8/327

D. este folosit in hiperplaziile de sarcina E. nu necesit rcire cu ap 16 Dezavantajele detartrajului ultrasonic: A. hiperestezie dentinar B.posibilitatea dizlocarii fartrlor C.racirea cu ap filtrat D. fracturarea frecvent a varfului ansei de detartraj E. contaminarea cabinetului si apersonalului cu particole fine rezultate de proiectarea jetului de apa Dezavantajele detartrajului sonic: A. singur treapt de putere B. vibraii ntre 6200-6500 cicli pe secund C. volum mare D. racirea cu ap E. eficien mai redus decat a aparatului cu ultrasunete Avantajele detartrajului ultrasonic: A. mijloc de detatraj eficient B. consum redus de energie C. bine suportat, nedureros la aduli D. ndeparteaza depozite pigmentare E. nu necesit rcire cu ap A, B, E. 8/327

17

A, E.

8/327

18

A, C, D.

8/327

TEMA 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461)


1. Pot fi mentinuti pe arcade in vederea imobilizarii: A. dintii a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. dintii cu resorbtie osoasa ce depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; C. dinti cu mobilitate grIII D. dinti cu pungi parodontale adanci ce ajung la parodontiul apical; E. dinti cu recesiune totala de peste 10mm Sina de imobilizare din materiale compozite este indicata: A. pentru imobilizare temporara de lunga durata (6-12 luni); B. la nivelul frontalilor inferiori; C. la nivelul frontalilor superiori D. pe fetele vestibulare; E. pe fetele ocluzale A 8/437

2.

A,B

8/451

96

3.

Imobilizarea permanenta intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice pe dintii frontali se realizeaza: A. fara devitalizare; B. cu devitalizare in cazul dintilor cu o coroana redusa; C. dupa tratament endodontic complet la toti dintii; D. dupa slefuiri selective; E. dupa echilibrare ocluzala Sina MAMLOCK se utilizeaza pentru imobilizarea: A. dintilor frontali vitali; B. dintilor frontali devitali; C. molarilor inferiori; D. molarilor superiori; E. caninilor inferiori Sistemele mobile de imobilizare sunt: A. usor de realizat; B. mai agreate de pacienti; C. dificil de intretinut; D. usor de igienizat; E. cu un pret de cost crescut Extirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face in functie de: A. starea organului pulpar; B. sistemul de imobilizare; C. gradul de imbolnavire parodontala; D. starea generala de sanatate; E. marimea arcadelor Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: A. restabilirea functionala B. repozitionarea mandibulei fata de maxilar C. incetinirea vindecarii parodontale D. redarea fizionomiei E. grabirea vindecarii parodontale Pentru A. B. C. D. E. imobilizarea cu anse de sarma in 8 : se incearca pastrarea vitalitatii dintilor se foloseste sarma de vipla 0,25 mm grosime ca si alternativa se pot utiliza anse prefabricate de vipla se foloseste sarma de vipla 0,9 mm se devitalizeaza dintii in prealabil

A,B

8/453

4.

8/ 457

5.

A,B,C D

8/ 433

6.

A,B,C

8/434

7.

A, E

8/441

8.

D,E

8/444

9.

Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: C A. dintii sunt mai putin mobili B. este mai mare recesiunea C. poligonul de imobilizare este mai mare 97

8/429

D. mobilitatea dintilor este mai crescuta E. poligonul de imobilizare este mai mic 10. Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: A. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala B. la nivelul cingulumului C. in treimea coronara a radacinii D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E. cat mai aproape de hypomoclion 11. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. profilactic B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical E. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil 12. Pentru imobilizarea cu anse de sarma in U instracoronar si intraradicular: A. se pastreaza vitalitatea dintilor B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm E. se devitalizeaza dintii in prealabil A 8/431

B,C

8/435

B,E

8/454

TEMA 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8, pag. 465-477)
1. Schema de tratament a parodontitei marginale cronice superficiale cuprinde: A. administrarea sistemica de antibiotice B. detartraj supra si subgingival C. debridare gingivala D. tratament chirurgical E. clatiri orale cu solutii antiseptic In gigivita herpetica spalaturile bucale se pot realiza cu: A. permanganat de potasiu B. apa oxigenata 98 B,C,D,E 8/472

2.

A,D,E

8/471

C. cloramina 3% D. solutie Romazulan E. ceai de musetel 3. Masuri ce ar trebui luate la pacientii cu epilepsie: A. aplicarea unor gutiere de protectie B. asigurarea unui ambient relaxant de lucru C. colaborarea interdisciplinara cu medicul curant al pacientului D. programarea vizitelor la ore aglomerate pentru a obisnui pacientul cu zgomotul din cabinet E. sedinte de tratament prelungite pentru a definitiva cat mai rapid tratamentul Tratamentul in gingivita cronica simpla urmareste: A. depistarea factorilor locali cauzali; B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igiena C. debridare gingivala; D. detartraj; E. chiuretaj parodontal Tratamentul de urgenta inGUN consta in: A. spalaturi largi cu solutii antiseptic; B. aplicare de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi; C. detartraj manual; D. detartraj ultrasonic subgingival; E. chiuretaj parodontal si surfasaj radicular Tratamentul gingivitei de pubertate const n: A. ndeprtarea tartului supra i subgingival B. educarea gravidelor pentru igiena bucal corect C. tratament chirurgical cu adiie de os D. antibioterapie E. tratament antiviral Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase const n: A. reducerea fenomenelor acute sau subacute B. splturi cu soluii antiseptice C. aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice D. operatii cu lambou E. chiuretaj parodontal n cazul declanrii unei crize epileptice se procedeaz astfel: A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure B. capul va fi aplecat nainte i n jos C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 99 B,C 8/468

4.

A,B,C,D

8/465

5.

A,B

8/469

6.

8/466

7.

A, B, C

8/468

8.

A, B, C

8/468

0,010 g D. nu se administreaz oxigen E. se administreaz prednison 9. Tratamentul de urgen n GUN const n: A. splturi bucale largi cu soluii antiseptice B. aplicaii locale cu colutorii de antibiotice i antiinflamatorii C. detartraj supra i subgingival D. antibioterapie E. gingivectomie localizat A, B, D 8/469

10. Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine: A. propolis B. antibiotice C. cortizon D. tetraborat de sodiu E. tetraciclin 11. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n: A. debridare gingival B. detartraj C. tratament antimicrobian i antiinflamator D. tratament chirurgical E. antibioterapie 12. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n: A. chiuretaj subgingival B. antibioterapie C. aplicarea unei lame de dren D. gingivectomie E. operaie cu lambou la pluriradiculari

A, D

8/471

A,B C,D

8/472

A,D, E

8/475

TEMA 51. Ocluzia dentar (pg. 25 - 76)

1.

Meniscul articular:
A. transform cele dou suprafee articulare n congruene B. separ cavitatea articular n dou compartimente: superior umplut cu lichid sinovial i inferior fr lichid sinovial C. datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare D. faciliteaz propulsia mandibulei E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaiilor

ADE

37

100

2.

Facilitarea inducerii clinice a relaiei de postur nu se obine prin: AB A. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S" B. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit C. testul Robinson: veveri, ferfeni D. numrtoarea de la 60 la 70 E. efectuarea deglutiie Reperele relaiei de postur sunt: BD A. muscular: contracie echilibrat a musculaturii manducatoare B. lingual: existena spaiului Donders C. osos: dimensiunea vertical centric egal cu a etajului mijlociu D. articular: condilii centrai n cavitile glenoide sau poziionai anterior cu 0,2 - 1,7mm E. articular: condilii centrai n cavitile glenoide Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: CD A. Determinarea relaiei centrice se poate realiza prin mai multe metode: Ramfjord, Lauritzen, Dawson, Barrelle, Jankelson B. n scopul obinerii relaiei miocentrice, Brill recomand utilizarea miometrului C. n scopul nregistrrii relaiei centrice, Dawson recomand presiunea mandibulei ctre supero -posterior D. metoda lui Dawson se bazeaz pe obinerea relaiei centrice n poziie pasiv E. n metoda Ramfjord, operatorul plaseaz indexul minii drepte sub menton, iar policele ace leiai mini pe faa vestibular a incisivilor mandibulari, dirijnd mandibula n micrile sale de nchidere i deschidere Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu: a. long-centric b. free-way space c. freedom in centric d. spaiul minim de vorbire e. ocluzia habitual ABDE

44

3.

44

4.

49

5.

53

6.

Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup AC Dawson: A. Tip II = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM B. Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie centric (RC) verificabil C. Tip IV = Relaia ocluzal este ntr -o faz de alterare continu, datorit deformrii progresive ai instabilitii ATM. 101

56

D. Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur centric adaptat" (ocluzie habitual) E. Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM 7. Despre corelaia dintre morfologia ocluzal a dinilor, unghiul E Bennett i distana intercondilian se pot spune urmtoarele, cu excepia: A. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea ungiului Bennett B. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul Bennett este mai mare C. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie mai ters D. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic E. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se ABC constat urmtoarele, cu excepia: A. condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie i o deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit micare bennett (lateral side shift) B. condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie nainte, n jos i medial C. condilului pivotant se deplaseaz sub un unghi numit i unghiul lui Bennet D. micarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, n funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei atm de partea respectiv E. traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit conul lui Guichet n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, n C diagrama lui Posselt, se pot recunoate urmt oarele repere, cu excepia: A. poziia de intercuspidare maxim B. poziia de lateralitate maxim dreapt C. deschiderea maxim a gurii D. poziia cap la cap E. relaia centric n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan frontal, n D diagrama lui Posselt, se pot recunoate urmtoarele repere, cu excepia: A. poziia de intercuspidare maxim B. poziia de lateralitate maxim stng C. deschiderea maxim a gurii 102 61

8.

60

9.

60

10.

63

D. poziia cap la cap E. relaia centric 11. Arcurile faciale de transfer pot fi: A. cinematice B. arbitrare C. tip ARCON D. tip NON-ARCON E. independente Sistemul NOR este alctuit din: A. Clini-pantografe B. Labo-pantografe C. Mandifix D. Suport nazal E. Arc facial arbitrar AB 64

12.

ABCD

74

TEMA 52. SINDROMUL ALGODISFUNCIONAL AL ATM (pg 77-146)


1. Limitarea deschiderii gurii ca efect al disfunciei musculare : D A. Apare la tineri B. Apare dimineaa C. nu se carcterizeaz prin endfeel elastic. D. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii E. nici una dintre cele de mai sus Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de ABD cauz articular (intracapsular) dac: A. Mandibula deviaz spre partea respectiv n propulsie B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea C. este inconstant D. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm E. nu se asociaz cu zgomote articulare F. nici una din cele de mai sus Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la testele statice de BCD solicitare a articulaiei sunt adevrate: A. solicitarea structurilor articulare produce durere n orice condiii B. se realizeaz poziionnd condilii mandibulari n poziia lor stabil musculo-scheletic C. se realizeaz cernd pacientului diferite deplasri ale mandibulei la care opertorul se opune D. verific starea funcionala a structurilor musculare oro 103 Pg 81

2.

81

3.

82

faciale E. nici una din cele de mai sus 4. Palparea neuromuscular : AB A.trebuie s indice sensibilitatea sau durerea global a unui muchi B. s identifice punctele trigger dureroase de la nivelul muchiului C. nu se folosete ca metod de evaluare clinic n disfunciile sistemului stomatognat D. nici una din cele de mai sus E. toate cele de mai sus Terapia medicamentoas a sindromului disfuncional cranio - D mandibular se adreseaz: A. inflamaiei B. hiperactivitii musculare C. anxietii i depresiei D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale au drept scop : A. modificarea rapoartelor ocluzale B. redistribuirea forelor C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice D. diminuarea durerii E. nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale pot fi : A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana B. de miorelaxare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan E. de repoziionare ABCD Pg85

5.

96

6.

100

7.

ACE

100

8.

Criteriile de selecie a cazurilor n care se pot aplica g utiere de ABD repoziionare mandibular sunt urmtoarele: A. repoziionare anterioar a mandibulei trebuie s fie minim (2mm) B. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie de postur C. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie centric D. cracment reciproc E. nici una din cele de mai sus Terapia ocluzal a sindromului disfuncional cranio -mandibular : A. altereaz condiia ocluzal a pacientului B. poate fi reversibil 104 D

101

9.

102

C. poate fi ireversibil D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus 10. Uzura ad palatum intereseaza: A. fata vestibulara a dintilor maxilari B. fata palatinala a dintilor maxilari C. fata ocluzala a dintilor maxilari D. fata ocluzala a dintilor mandibulari E. fata vestibulara a dintilor mandibulari B 108

11.

Gutierele de miorelaxare : AD A. au suprafaa plan B. au suprafaa cu relief ocluzal C. trebuie s nregistreze doar la nivel premolar contacte ocluzale D. la nivel canin (n cazul ghidajului canin) prezint rampe de de dezangrenare a dinilor laterali E. nici una din cele din cele de mai sus Dispozitivele de repoziionare: A. acoper suprafaa ocluzala a tuturor dinilor B. acoper doar regiunea anterioar a arcadelor dentare C. acoper doar regiunea posterioar a arcadelor D. trebuie purtate permanent E. se poart n medie 10 pn la 12 zile AD

101

12.

101

TEMA 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa (147 170)
1.Semnele radiologice ale atrofiei ligamentului parodontal prin subsolicitare ocluzal sunt: a. reducerea numrului de fibre; b. dispunerea fibrelor paralel cu suprafaa radicular; c. diminuarea spaiului ligamentar; d. ligamentul parodontal se dezorganizeaz; e. apariia resorbiei osoase de tip orizontal; c pg. 165 2.n funcie de intensitatea forelor ocluzale, osul alveolar se remodeleaz continuu prin: a. nmulirea trabeculelor osoase; b. reducerea grosimii trabeculelor; c. apariia osului de neoformaie la nivelul corticalei vestibulare sau orale, d. reorientarea trabeculelor pe traiectul de aciune al solicitrilor; e. corect a, c; 105

a, b, c, d pg 164, 165 3.Revenirea la poziia iniial, a dinilor cu malpoziii cauzate de boala parodontal, este posibil prin urmtoarele mecanisme: a. utilizarea inelor de imobilizare a dinilor parodontotici; b. remiterea inflamaiei; c. regenerarea fibrelor ligamentului parodontal; d. tratamente ortodontice de tipul right up. e. scoaterea dinilor respectivi din ocluzie, pentru a evita presiunile nocive; b, c pg. 154 4.Precizai care din urmtoarele elemente constituie, n cadrul examenului clinic a dinilor stlpi, factori de prognostic ai restaurrii protetice: a. calitatea controlului plcii bacteriene; b. restaurrile anterioare; c. poziia anului gingival n condiii de sntate parodontal; d. prezena leziunilor carioase; e. coafajele indirecte; a pg. 154 5.Clasificarea pungilor parodontale mparte aceste modificri osoase n: a. pungi interradiculare; b. pungi juxtaosoase; c. pungi supraalveolare; d. pungi periradiculare; e. pungi infraalveolare; c, e pg. 155 6.Mobilitatea fiziologic transversal reprezint deplasarea dintelui sub aciunea forelor orizontale. Precizai care din urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice acestei deplasri: a. este puin vizibil la examenul clinic, mai ales dac arcadele dentare sunt integre; b. n ocluzie, datorit presiunii exercitate, fibrele ligamentare devin rectilinii; c. are valori mai mari n zona situat deasupra centrului de rotaie al dintelui; d. poate fi considerat expresia adaptabilitii sczute a parodoniului la acest tip de deplasare; e. este mai mic sub nivelul centrului de rotaie; a, b, e pg. 156 7.Selectai afirmaiile false: a. mobilitatea dentar crescut n timpul sarcinii reprezint un semn de debut al bolii parodontale; b. uoara egresie a dinilor n inocluzia de repaos se datoreaz bruxismului, deoarece dinii compenseaz astfel pierderea n nlime datorat abraziei accentuate; c. datorit contactelor ocluzale limitate n timpul somnului, dinii au o mobilitate uor crescut n cursul dimineii; d. mobilitatea V-O de pn la 1 mm reprezint o mobilitate dentar tranzitorie de tip iatrogen; 106

e. terapia ortodontic poate cauza o mobilitate de tip iatrogen; a,b,d pg. 157, 158 8.Noiunea de Periotest definete: a. o valoare ce caracterizeaz starea de sntate a parodoniului; b. un aparat ce msoar sarcinile ocluzale; c. gradul de mobilitate dentar n condiii normale sau patologice; d. un indicator de plac bacterian; e. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodoniului dinilor stlpi; a, b, e pg. 160 9.Contactele dento-dentare realizate ntr-o ocluzie ideal se pot caracteriza astfel: a. maximale, dac pacientul are point -centric; b. pot fi de tip cuspid cuspid, n micarea de lateralitate cu funcie grup; c. se pot realiza ntre suprafee cu relief variat, cu condiia s rmn punctiforme; d. s se realizeze ntre suprafee netede i convexe; e. s fie precis localizate; d, e pg. 166 10. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false: a. mobilitatea dentar ireversibil poate fi de natur iatrogen; b. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobiliti rezultate prin presiunea limbii; c. determinarea mobilitii prin metoda clinico -manual se utilizeaz i astzi; d. conform clasificrii lui Krber, gradul I de mobilitate corespunde unei mobiliti dentare sesizabile; e. mobilitatea dentar iatrogen poate fi cauzat de un detartraj intempestiv; a, c, e pg. 157, 158 11. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitrile ocluzale se poate realiza, n limite fiziologice, prin urmtoarele mecanisme: a. mrirea numrului de fibre Sharpey; b. ngroarea fibrelor ligamentului; c. subierea laminei dura; d. subierea trabeculelor osoase; e. amplificarea limii ligamentului; a, e pg.165 12. Inducerea relaiei de postur nu folosete: a. repere preextracionale; b. repere postextracionale; c. metoda electromiografic; d. metoda Willis; e. metoda Wild; b, d pg. 168 107

TEMA 54. Principiile de tratament n restaurrile unidentare i prin puni dentare (pag. 500 - 540)
1. Tratamentul protetic temporizat presupune: A. aplicarea protezelor provizorii; B. aplicarea protezelor de tranziie; C. aplicarea protezelor definitive; D. aplicarea protezelor de urgen; E. aplicarea protezelor provizorii n paralel cu proceduri recuperatorii, fizioterapeutice, medicamentoase etc. Profilaxia sindromului de rezorbie i atrofie alveolar const n: A. limitarea rezorbiei devastatoare din parodontopatie; B. extracii alveoloplastice cu modelare osoas; C. aplicarea de ei i conectori mucozali cu suprafa ct mai mare; D. anihilarea temdinei de basculare n protezarea amovibil; E. reducerea strilor inflamatorii ale mucoasei. nregistrarea spaiului protetic potenial se reallizeaz prin: A. amprenta globala +/- ghidaj unitar; B. amprentare de tip biofuncional; C. amprentare optic cu lumin laser; D. amprentare unitar; E. amprentare compozit. Forele orizontale tangeniale: A. se transmit n pat de ulei; B. dinii vecini suport un gradient crescut al forei; C. se exercit la punctul de contact; D. se transmit pe arcada opus; E. anihileaz tendina de mezializare a tuturor dinilor. Migrarea dinilor limitrofi se poate realiza: A. prin egresie; B. prin versie; C. prin translaie D. prin rotaie; E. prin mezializare i distalizare. Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate: A. la maxilar; B. la mandibul; C. i la maxilar i la mandibul; D. sunt soluii riscante la ambele maxilare; E. sunt soluii acceptabile dac toate celelalte condiii sunt ideale. 108 e 501

2.

a, b, c, d, e

502

3.

a, b, c

503

4.

a, b, c, d, e

513

5.

b, c

514

6.

d, e

525

7.

Prognosticul bun al unei lucrri fixe este influenat de: A. numrul mai mare al intermediarilor; B. numrul mai mic al intermediarilor; C. calitatea parodoniului marginal; D. tipul de microproteze utilizate; E. calitatea tratamentului endodontic. Suprafaa ocluzal a corpului de punte trebuie s se opun flexiei pri: A. aspect concav; B. aspect convex; C. morfologia cuspidian corect; D. atenuarea morfologiei cuspidiene; E. ngustarea corpului de punte. Prepararea dinilor stlpi este influenat de: A. volumul dentar al dinilor stlpi; B. tipul de element de agregare ales; C. starea de vitalitate a dinilor stlpi; D. poziia pe arcad a dinilor stlpi; E. gradul de distrucie coronar.

b, c

526

8.

528

9.

a, b, c, d, e

534

10. Profilaxia general cu caracter specific nu se refer la: A. prevenirea contaminrii ncruciate B. o profilaxie att n perioada pre ct i posteruptiv C. crearea premiselor dezvolt rii normale a sistemului stomatognat D. prevenirea mbolnvirii prin maladii contagioase (hepatite, hiv, gripe, rubeola) E. o profilaxie primar, secundar i teriar 11. Factorii ce influeneaz valoarea biomecanic a dinilor stlpi sunt: A. morfologia dento-parodontal B. poziia dinilor pe arcad C. leziunile odontale coronare D. starea general a pacientului E. vitalitatea dinilor 12. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina: A. Retentia de alimente si placa bacteriana B. Traumatismul direct al parodontiului marginal C. Imbunatatirea functiei fonetice D. Imbunatatirea functiei masticatorii E. Suprasolicitarea substructurilor organice

a, d, e

a,b,c,e 526

109

TEMA 55. RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE I EXTRACORONARE ( 9)


1. Cariile ce pot fi tratate prin inlay-uri, conform clasificrii lui Hess, sunt: a. leziuni aparinnd claselor A, D, E, b. procese carioase mai puin extinse n suprafa; c. situate pe cel mult trei fee; d. situate pe cel puin dou fee; e. leziuni de clasa A ,B, C; c, e pg 172 2. Definitivarea conturului unei caviti preparate pentru inlay se refer la: a. realizarea extensiei preventive; b. plasarea marginilor cavitii n afara punctelor de contact; c. rotunjirea unghiurilor de ntlnire; d. bizotarea marginilor, n cazul inlay-ului ocluzal metalic: e. finisare; a, b pg .176. 3. n categoria inlay-urilor compuse pot fi incluse: a. inlay ul de cl a II a b. onlay rile 3/5; c. inlay onlay; d. pinlay; e. inlay corono-radicular b, c, d, e pg185 - 186 4. Metodele moderne de amprentare a cavitilor de inlay utilizeaz: a. materiale similare amprentrii pentru puni fixe, cum ar fi de exemplu siliconii de adiie b. cear incolor pentru inlay-urile fizionomice; c. imaginea digital a preparrii, pe baza creia se vor confeciona, ulterior, in lay urile de ceramic, compozit sau sticl; d. cear albastr pentru incrustaiile metalice; e. rini acrilice autopolimerizabile; a, c pg. 187, 188 5. Restaurrile protetice de tip onlay au indicaii clinice limitate i precise. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii nu pot fi considerate contraindicaii ale acestor coroane pariale: a. volum mare al camerei pulpare; b. dini lungi, cu margine incizal lat; c. dini cu faa vestibular lat (indice mezio -distal foarte mic); d. dini cu indice mezio -distal mare; e. element de ancorare pentru proteze scheletate; b, c, e, - pg. 246 6. Onlay-ul rotat cu 1800 poate fi utilizat ca element de agregare pentru soluionarea unor situaii clinice particulare: 110

a. bascularea mezial a molarilor mandibulari b. molari cu leziuni ntinse, dar cu jumtatea mezial a feei vestibulare intact; c. lingualizarea molarilor mandibulari; d. carii, discromii ale feelor vestibulare ale premolarilor mandibulari; e. afectarea feei vestibulare a molarilor inferiori; c, e pg. 252 7. Selectai din urmtoarele variante acele afirmaii ce nu pot fi considerate indicaii ale coroanei de substituie: a. dini n infrapoziie, cu scopul alungirii coroanei clinice; b. n situaiile n care un DCR nu ar mai oferi suficient retenie unei coroane de nveli; c. dini monoradiculari vitali, cu leziuni extinse n suprafa i profunzime; d. dini friabili; e. rdcini cu perei foarte subiri; e, - pg. 257, 258 8. Efectul de cerclaj se poate obine prin: a. reducerea presiunilor intraradiculare, n cazul preparrii pentru coroane de substituie; b. realizarea unei fiabilitii optime a ansamblului pivot corono -radicular coroan de nveli, care s reduc riscul de fractur radicular; c. pstrarea unei lungimi optime a bontului coronar restant, (2 -3 mm) d. prepararea circumferenial a coroanei restante, cu un prag adecvat tipului de microprotez selectat pentru restaurare; e. sprijinirea dispozitivului corono-radicular pe umeri de dentin sntoas; c, d, - pg.260 9. Coroanele turnate ecuatoriale pot constitui o alternativ a coroanelor de nveli n unele situaii clinice particulare: a. recesiune paradontal accentuat; b. molari cu convexiti exagerate; c. distrucii ale feei vestibulare plasate supraecuatorial; d. protecia unor obturaii realizate n caviti neretentive; e. coroanele clinice lu ngi, care ar presupune un sacrificiu mul prea mare de esut dentar n cazul preparrii pentru coroane de nveli; a, b, - pg. 327 10. Prepararea suprafeei vestibulare pentru faetare se poate realiza diferit, n funcie de tehnica folosit: a. 0,2 0,3 mm. pe toat suprafaa, la nivel incizal extinzndu-se pn ntr-o poziie n care lumina este reflectat n afara unghiului vizual metoda direct b. se prepar, n medie, pe o profunzime de 0,5 mm, dar se poate ajunge chiar i la 0,75 mm. pe dini cu discromii accentuate, att n metoda direct dar i n cea indirect; c. in functie de situatia clinica, prepararea vestibulara se poate se extinde pn la marginea incizala, care poate sa ramana intactacta in ambele metode d. corect c; e. corect a; c, d 224 111

11. Restaurarea cu faete prin metoda indirect impune realizarea unui prag cervical cu urmtoarele caracteristici: a. prag subgingival, 0,5 mm lime; b. prag juxtagingival, 0,3 mm adncime; c. prag subgingival, 0,3 mm lime pe toat circumferina dintelui; d. prag drept, 0,3 mm supragingival; e. prag 0,3 mm., juxtagingival e, pg.224 12. n modelarea conturului restaurrilor protetice, profilul emergen al microprotezei deine un rol important. O restaurare corect, din acest punct de vedere, trebuie s respecte o serie de reguli: a. realizarea unui profil drept, similar dintelui natural; b. asigurarea unei convexiti protectoare prin modelarea unei suprafee curbe continui n treimea g ingival c. prepararea unui prag gingival cu bizou evit supraconturarea i permite obinerea unui profil de emergen corect d. end-knife chanfreinat este utilizat n acelai scop cu cel de la rspunsul de mai sus (c) e. unghiul de emergen trebuie s fie de + 150; a, c, e pg.398

TEMA 56. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNILOR DENTARE ( 434 - 500)


1. Cauza cea mai frecvent a fracturii componentei de placare a scheletului metalic se datoreaz: A. acumulrii de tensiuni produse de diferena dintre coeficienii de dila tare termic; B. realizarea incorect a reteniilor; C. lipsei de acoperire complet a componentei metalice; D. deformrilor elastice excesive ale scheletului metalic; E. bruxismului; D PG.447 2. Design-ul corpului de punte: A. nu urmeaz reguli precise n conturarea intermediarilor; B. trebuie s asigure un acces maxim pentru igienizare; C. trebuie s realizeze un contact minim cu esuturile moi; D. va fi individualizat n funcie de tipul elementelor de agregare; E. depinde de starea esuturilor moi de la nivelul crestei edenta te; A, B, C, E PG. 451 3. Legtura chimic ce st la baza sistemului Targis Vectris se bazeaz pe: A. structura tridimensional omogen a ceromerului B. legtura matrice Vectris matrice Targis; 112

C. legtura fibre Vectris silan matrice Targis; D. legtura fibre de polietilen Vectris matrice Targis; E. dispersia particulelor de sticl silanizate n matricea organic; B, C PG. 440 4. Restaurrile fixe metalo polimerice utilizeaz pentru realizarea intermediarilor: A. dini artificiali polimerici ce vor fi modificai i adaptai n spaiul dintre elementele de agregare; B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de cear; C. elemente preformate din cear D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fr reziduuri; E. benzi de cear; A, B, C, D PG. 444, 445 5. Deformarea elastic la nivelul corpului de punte depinde de: A. fora aplicat; B. direcia de solicitare; C. tensiunile care iau natere n interiorul acetuia; D. materialul de placare; E. dimensiunile intermediarilor; A, E PG. 447 6. Modelarea adecvat a ambrazu rilor interproximale: A. presupune realizarea unor deschideri largi, numai pe vestibular; B. respect spaiul necesar papilei interdentare; C. nu este ferit de probabilitatea apariiei unei hiperplazii a papilelor interdentare; D. const n realizarea unor spaii cervicale largi, att vestibular ct i oral; E. n zona frontal sacrific accesul ptr. igienizare n favoarea esteticii; B, C, D, E PG. 451 7. Forma i modalitile de contact a intermediarilor unei proteze fixe cu crestele alveolare: A. se realizeaz astfel nct, s poat fi asigurat un film salivar ntre acetia i creste; B. vor reproduce identic dinii pe care i substituie; C. se va recurge la reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor ptr.ameliorarea esteticii; D. modificarea curburii n jumtatea cervical a FV a corpului de punte E. nu exist o soluie optim din punct de vedere estetic i al posibilitilor de igienizare; A, C, D PG. 452 8. Sistemul PROBOND: A. folosete ca infrastructur un schelet metalic; B. att elementele de agregare ct i intermediarii sunt confecionai dintr-o plas metalic din aliaje nobile; C. asigur o economie de 40 60% de aliaj nobil fa de sistemul tradiional; D. mrete suprafaa de contact dintre metal i ceramic cu peste 50%; 113

E. exist posibilitatea de a oferi i machete pentru intermediari; B, C, E . PG. 480 9. Faetele prefabricate din ceramic se pot fixa la casetele metalice ale corpurilor de punte mixte prin: A. tehnici adezive; B. butoni; C. canale; D. crampoane; E. nici un rspuns corect; B, C, D PG. 480 10. Restaurrile monobloc: A. se caracterizeaz prin faptul c elementele de agregare i corpul de punte se realizeaz n aceeai etap; B. pot fi confecionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramic; C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice; D. necesit obligatoriu model duplicat pentru restaurrile cu schelet metalic; E. se refer la puni care restaureaz ntreaga arcad; A, B, C, D PG. 482 11. Krber recomand corectarea lipsei de paralelism prin: A. lefuirea feelor axiale ale ambilor dini stlpi cu o nclinare de pn la 60, atunci cnd nclinarea unuia dintre acetia este de pn la 150; B. lefuirea feelor axiale ale ambilor dini stlpi cu o nclinare de 6 0, atunci cnd nclinarea unuia dintre acetia este de pn la 150; C. realizarea unei inserii prin rotaie, folosind pe dintele divergent o coroan care va avea contact cu bontul doar n regiunea cervical; D. restaurri pe sistem telescopat, dac nclinarea stlpului este de 25 -350 E. toate variantele de mai sus; B, C, D PG. 499 12. Solidarizarea intermediarilor la elementele de agregare prin lipire cu lot: A. poate fi o lipire uoar, pe metale neferoase, aliaje neferoase sau cupru; B. este o metod de solidarizare prin sudur de apoziie; C. se refer la sudura n atmosfer de argon; D. poate conferi o rezist en crescut, dac se realizeaz cu aur pentru aliaje nobile; E. temperatura de fuziune a lotului trebuie s fie superioar elementelor componente din aliajul de solidarizat; A, D, PG 484, 485

TEMA 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea (pg. 630 - 690)
1. Materialele de amprent se pot clasifica n: 114 AC 640

A. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri) B. rigide i semirigide ireversibile (gutaperca, compounduri Stents) C. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai) D. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) E. rigide reversibile (gipsuri, paste ZOE)

2.

Proprietile fizico -chimice ale materialelor de amprent care au o importan deosebit sunt, cu excepia: A. vscozitatea i compresiunea n cursul inseriei B. capacitatea de umectare C. capacitatea de contracie n timpul prizei D. vscozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei E. plasticitatea i timpul de priz Tolerana umiditii nu este excelent pentru: a. polieterii b. polisulfuri c. vinil-polisiloxanii d. siliconii de condensare e. hidrocoloizii reversibili Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente standard se indic pentru: A. duplicarea modelelor B. nregistrarea ocluziei C. modele pentru realizarea portamprentelor D. arcade antagoniste E. modele de lucru pentru inscrustaii Amprentele monofazice globale (ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu portamprente individuale: A. sunt cele mai frecvent utilizate B. au indicaii (aproape) universale n protetica fix C. se indic pentru proteze pariale fixe D. se indica pentru preparaii unice sau multiple E. se pot folosi n una sau dou consistene Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt, cu excepia: A. stabilitate dimensional excelent B. acurateea detaliilor dup 7 zile C. pot determina stri alergice n contact prelungit cu mucoasa D. se indic contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) E. acurateea detaliilor dup 9 zile Despre sistemul PENTA sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: A. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de condensare i 115

ABE

646

3.

ABCD

650

4.

CD

653

5.

ABCDE 653

6.

DE

660

7.

ABE

661

B. C. D. E.

hidrocoloizi) cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de adiie i hidrocoloizi) permite realizarea unei amprente de situaie permite realizarea unei amprente ntr-un singur timp cuprinde aparatura necesar unei prelucrri superioare n vederea obinerii unei portamprente fidele ACE 685

8.

Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: A. au caracter hidrofob B. sunt materiale termoplastice reversibile C. modelele trebuie turnate n primele 45 minute de la amprentare D. au consisten constant E. tehnica este facil i rapid Amprenta prin tehnica dublului amestec: A. este o amprent global bifazic B. este o amprent global ntr-un singur timp C. poate utiliza i siliconi D. utilizeaz elastomeri n consistene diferite E. poate utiliza i hidrocoloizi reversibili Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici, cu excepia: A. este indicata tuturor materialelor de amprent B. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale C. nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis D. nainte de aceast etap este necesar clatirea E. pot s apar modificari dimensionale n cazul depirii timpului de aciune Sistemul Hygoseal rezolv concomitent urmtoarele probleme: A. etichetarea lingurilor de amprent B. protecia mpotriva umiditii pentru amprentele din silicon C. expedierea igienic D. dezinfecia i curirea concomitent a amprentelor E. sigilarea ambalajelor de sterilizat Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint urmtoarele avantaje: A. prezint un spectru larg de aciune B. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min. C. nu exist riscul deformrii amprentei D. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge) E. este economic i eficient 116

9.

BCDE

669

10.

AD

677

11.

AC

680

12.

ACDE

681

TEMA 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene (pg. 690-740)
1. Triplul antagonsim muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie, Ackermann i Lejoyeux cuprinde umrtoarele grupe musculare: A. prima grup:muchii cefei i muchii manducatori B. prima grup : muchii cefei i muchii prevertebrali C. a doua grup de muchi antagonici :muchii manducatori D.a treia grup :muschii limbii i muchii manducatori E: a treia grup : muchii limbii Rspuns corect: BCE, 692 2. Tonusul muscular se regleaz prin urmtoarele mecanisme: A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw B. aferene corticale C. aferene subcorticale D. aferene periferice E. toate cele de mai sus Rspuns corect: E,693 3. Pentru inducerea relaiei de postureste necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii: A. atmosfer calm placut, fr zgomote puternice B. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul nesprijinit C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild) D. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul sprijinit n tetier E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: ABC; 694 4. Determinarea relaiei centrice prin metode antropometrice cu repere preextracionale presupune A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentat din fia bolnavului completat n perioada dentat B. radiografii cefalometrice preluate n peroada dentat C. utilizarea fotografiilor nregistrate n perioada dentat D. utilizarea proilometrului Sears E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C, D, 697

117

5. Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la pacientul edentat fr repere preextracionale sunt: A. metoda LeonardoDaVinci: N-Sn=SN-Gn B. metoda LeonardoDaVinci modificat : N-Sn=SN-Gn C. metoda LeonardoDaVinci modificat :Oph-Sn=SN-Gn D. metoda Boianov modificat: distana interpupilar=Gn- punctul situat la intrescia linei mediene cu linia cutaneo mucoas a roului buzelor E. metoda Willis: distana dintre fanta labial- unghiul extern al ochiului- SnGn Rspuns corect: A,C,D,E,698 6. Cele trei grupe de cuspizi de sprijin sunt: A. Cupizii vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari B. Cupizii vestibulari ai premolarilor i molarilor maxilari C. Marginile incizale ale incisivilor i caninilor mandibulari D. Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor maxilari E. Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor mandibulari Rspuns correct: BCD,710 7. Despre planul de ocluzie putem afirma c: A. Este un plan real B. Este un plan imaginar C. Este un plan convenional care trece prin marginea incizal a incisivilor centrali mandibulari i vrfurile cuspizilor disto -palatinaliai molarilor secunzi maxilari D. Este un plan convenional care trece prin marginea incizal a incisivilor centrali maxilari i vrfurile cuspizilor disto -palatinaliai molarilor secunzi maxilari E. Nici una din cele de mai sus Rspuns corect : BC,712 8. Urmtoarele afirmaii despre ocluzia centric sunt false : A. Este ocluzia stabilit n relaie centric B. Reprezint reperul dentar al relaiei de postur C. Reprezint reperul dentar al relaiei centrice D. Se poate induce prin metoda Willis E. Se poate induce prin teste fonetice Rspuns corect : BDE, 712 9. n ocluzie centric : A. arcada maxilar circumscrie arcada mandibular B. dinii maxilari se afl ntr-o poziie distalizat fa de cei mandibulari C. dinii mandibulari se afl ntr-o poziie distalizat fa de ce i maxilari 118

D. orice dinte exceptnd incisivii centrali mandibulari i molarii de minte , vine n contact cu doi dini antagoniti E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afl n acelai plan Rspuns corect : ABDE,713 10. Reperele utilizate de ctre articulatorul NOR sunt : A. planul maxilar care unete papila retroincisiv cu cele dou zone retrotuberozitare B. maxilarul- paralel cu linia bicomisural C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar D. maxilarul- paralel cu linia bipupilar E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect : ABD,718 11. Urmtoarele afirmaii despre articulatorul SAM 2PX sunt false : A. Este un articulator semi-adaptabil B. poate fi dotat cu plcu incizal ajustabil C. vine nsoit de arcul facial AXIOQUICK D. nu permite nregistrarea unghiului Benett E. este un articulator adaptabil Rspuns corect : DE,722 12. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune urmtoarele etape : A. protejarea olivelor articulare B. ataarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial C. amprentarea dinilor maxilari n ceara ramolit aplicat pe parte superioar a piesei orale D. amprentarea dinilor mandibulari n ceara ramolit aplicat pe parte superioar a piesei orale E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect : ABC,726

TEMA 59: EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I EDENTAIA TOTAL: EPI
1. Examenul arcadelor dento-alveolare urmareste: a. Forma b. Continuitatea c. Pozitia limbii d. Simetria e. Insertia plicilor alveolo jugale R. a,b,d pag 35 119

2. Testele de vitalitate se pot realiza cu stimuli: a. termici b. fonetici c. electrici d. mecanici e. chimici R. a,c,d pag. 36 3. Evaluarea starii de igiena orala: a. Indicele OHI b. Indicele OHI-S c. Indicele OHI-T d. Indicele Silness-Le e. Indicele Quigley Hein R. a,b,d,e pag. 41 4. Indicele CPITN evalueaza: a. prezenta sau absenta cariilor dentare b. prezenta sau absenta restaurarilor protetice c. prezenta sau absenta tartrului d. prezenta sau absenta sangerarii gingivale e. prezenta sau absenta pungilor parodontale R. c,d,e pag. 46. 5. Examinarea mucoasei orale se face prin: a. examen radiologic b. examen CT c. examen citologic d. examen bacteriologic e. testul la vitamina C R. c, d, e pag. 53 6. Avantajele radiografiei digitale sunt: a. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase b. nu ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii c. expunerea la radiatii este mai redusa fata de tehnicile conventionale d. datele radiologice sunt primite aproape imediat e. expunerea la radiatii este mai ridicata fata de tehnicile conventionale R. a, c, d pag. 56 7. Ortopantomografia: a. ofera o imagine localizata a unei unitati odontale b. permite observarea spatiilor protetice potentiale c. cantitatea de radiatii X este mult mai mare d. deformarea filmului este minima e. permite examinarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului stomatognat R. b, d, e pag. 56 8. Sistemul DIAGNODENT: 120

a. este o metoda adjuvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase b. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturatiile radiculare c. ofera un diagnostic prezumtiv d. evalueaza intr-o maniera non-invaziva gradul de demineralizare a dintilor e. ofera un diagnostic solid si obiectiv R. a, d, e pag. 57 9. Articulatia temporo-mandibulara: a. este alcatuita doar din componente radioopace b. explorarea ATM se efectueaza unilateral c. este alcatuita din componente radioopace si radiotransparente d. poate fi evaluata prin tehnici imagistice CT e. poate fi evaluata prin tehnici imagistice RMN R. c,d,e pag. 58 10. Mandibulokineziografia: a. permite inregistrarea tridimensionala a dinamicii mandibulare b. prin teste de miscare mandibulara c. prin analizarea relatiei de postura d. prin inregistrarea diagramei Posselt e. prin investigaea miscarilor functionale R. a, b, d, e. pag. 63 11. Examenul gnatofotostatic a. se practica sub forma fotografiei intraorale b. se practica sub forma fotografiei extraorale de fata si profil c. in mod normal exista o usoara asimetrie d. nu are valoare medico-legala e. se utilizeaza in investigarea ocluziei si a relatiilor mandibulo-craniene insotite de dizarmonii dento-maxilare R. a,b,c,e pag. 64 12. RMN: a. metoda non-invaziva de examinare a afectiunilor neuro-musculo-scheletale b. pot fi puse in evidenta modificarile morfologice ale meniscului c. nu pot fi pusi in evidenta corpusculii mici liberi intraaticulari d. imaginile pot fi obtinute in plan sagital, axial si frontal e. imaginea zonei investigate prezinta doar tesuturile dure R. a, c, d pag. 61

TEMA 59: p. 32 -83 EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I EDENTAIA TOTAL: EDENTAIA TOTAL
1. Palparea muchilor : a. este superficial; b.este profund; 121

c. nu se realizeaz comparativ; d. se realizeaza static i dinamic; e. nici o variant corect. R: b,d. (p. 37) 2. Zona funcional periferic frontal maxilar: a.este important n sprijinul protezei; b. are ca limit anterioar cele dou plici alveolo -jugale; c. este bogat n esut submucos; d. se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei superioare; e. nu are rol n refacerea funciei fonetice. R: c, d, e. (p. 44) 3. Cineradiografia: a. este o metod de explorare care renun la folosirea substanei de contrast; b. nu utilizeaz un amplificator de luminescen; c. necesit plasarea unor markeri met alici; d. permite studierea ATM n poziie static i dinamic; e. este o metod evoluat de studiu radiologic al A.T.M. R: c, d, e. (p. 69) 4. Triunghiul de toleran ocluzal a lui Spirgi: a. nu permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normale; b. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md -cranian prin basculare. c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin rotaie; d. permite pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, n intercuspidare maxim; e. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md -cranian prin translaie; R: d. (p. 60). 5. Palparea dinamic a ATM : a. urmrete modificrile de culoare ale zonelor pretragiene; b. se realizeaz la nchidere i deschidere; c. se face cu ptru degete sau bidigital; d. nu urmrete zgomotele articulare. e. nici o variant corect. R: b, c. (p. 42) 6. Zona Ah: a. are rol n realizarea succiunii; b. se evideniaz prin tuse uoar; c. se palpeaz cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior; d. nu se palpeaz cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga; e. nici o variant corect. R: a, b, c. (p. 44) 7. Artroscopia cu fibr optic : a. evideniaz aspecte ale dinamicii articulare n timp real; 122

b. este o metod invaziv c. este o metod exploratorie care folosete substan de contrast; d. este net superioar RMN e. nu se realizeaz sub anestezie. R: a, b,d. (p. 69) 8. Radiografia simpl a ATM: a. nu se execut sub incidene diferite; b. se bazeaz pe efectul fotochimic al radiaiilor; c. expunerea la radiaii este cu 70% mai crescut; d. permite vizualizarea modificrilor interliniului articular; e. toate variantele sunt corecte. R: b, d. (p. 68) 9. Radiografia digital: a. ofer imagine de ansamblu a arcadelor dento-alveolare; b. se execut sub incidene diferite; c. ofer imagini fidele; d. rezoluia geometric este mai mic ca la radiografia clasic; e. nici o variant corect. R:c,d. (p. 66) 10. Tomodensitometria: a. este mai iradiant dect tomografia; b. nu evalueaz starea muchilor; c. permite aprecierea strii suprafeelor osoase; d. permite studiul unor imagini pe seciuni suces ive; e. nici o variant corect. R: c, d. (p. 70) 11. Computer - tomografia: a. nu utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; b. se bazeaz pe dou principii; c. utilizeaz un amplificator de luminescen ; d. nu combin utilizarea razelor X cu computerul; e.nici o variant corect; R: a, b. (p. 70) 12. Rezonana magnetic nuclear: a. imaginile pot fi obinute n planurile sagital, frontal,axial; b. s-a impus ca metod de elecie neinvaziv; c. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase; d. este o metod invaziv; e.nici o var iant corect; R:a, b. (p. 71)

123

TEMA 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente. (10, pag. 84-104)
1. Proteza parial mobil acrilic reprezint: A. o soluie de tranziie n algoritmul terapeutic de reabilitare a edentaiei pariale ntinse B. absolut necesar repoziionrii cranio -mandibulare C. redimensionrii etaju lui inferior. D.Nici una din variante E.Toate de mai sus R:A,B,C.(P.84) 2. Situaiile clinice cele mai frecvente care necesit proteze imediate cu caracter provizoriu sunt: A. Arcade dentare integre la care apare o bre redus n zona frontal B. Arcade dentare edentate parial pro tezate mobil la care se recomand noi extracii, cu transformarea protezei pariale n protez total. C. Arcade dentare integre la care se vor executa extracii n zona frontal i lateral n mai multe etape; D.Toate variantele de mai sus E.Nici una din variante R.A,B,C,D.(P.85) 3. Principalul scop al protezrii de urgen este: A. acela de a conserva integritatea morfologic i funcional a sistemului stomatognat, B. de a menaja psihic bolnavul i n condiiile unor intervenii chirurgicale de amploare, complexe i care necesit un timp mai ndelungat de refacere nainte de protezarea ulterioar C.ofer posibilitatea dirijrii cicatrizrii, ntruct proteza va aciona ca un conformator D.Determina rezorbtie accelerata E.nu are nici un rol major R.A,B,C(P.85) 4. Proteza de temporizare: A. amn din considerente biologice protezarea definitiv. B. amn din considerente financiare protezarea definitiv C. Capacitatea de vindecare sau compensare, depinznd de vrsta pacientului sau gravitatea afeciunii, poate ntrzia aplicarea protezei definitive. D. Capacitatea de vindecare sau compensare, depinznd de vrsta pacientului sau gravitatea afeciunii, poate grbi aplicarea protezei definitive. E.nici una din variante R.A,C,D(P.86) 5. Importana utilizrii protezrii mobile relev urm toarelor aspecte: A. obligativitatea izolrii substructurilor de mediul oral i de agenii fizic i datorit plgii create prin preparare;

124

B. mpiedicarea migrrilor odontale i imobilizarea elementelor odonto parodontale; C. protejarea parodoniului marginal i dirijarea cicatrizrii lui; refacerea temporar a funciilor pierdute prin prepa rare; D. conservarea rapoartelor mandibulo-craniene E.nici una din variante R.A,B,C,D(P.86) 6. eile reprezint principalele elemente ale protezelor pariale mobile: A. n contact direct cu creasta edentat B. refac din punct de vedere morfo-funcional deficitul produs prin edentaie C. ocolesc creasta edentata D. sunt mixte in proteza acrilica E. nici un raspuns corect R.A,B(P.86) 7. eile au urmtoarele caracteristici: A. au rolul de suport al dinilor artificiali i de transmitere a forelor masticatorii spre suportul muco-osos i dento parodontal B. transmit forele de solicitare conectorului principal C. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2 mm D. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2,5 mm E. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 1,2 mm R.A,B,C(P.87) 8. eile au urmtoarele caracteristici: A. se opun forelor de deplasare verticale i orizontale constituind i un element antibasculant B. amplitudinea eilor este superpozabil pe amplitudinea spaiului pro tetic potenial; C. numrul acestora este n acord cu numrul spaiilor protetice poteniale D. numrul acestora este mai mic decat numrul spaiilor protetice poteniale E. numrul acestora este mai mare decat numrul spaiilor protetice poteniale R.A,B,C(P.87) 9. Versantul vestibular are urmtoarele caracteristici: A. poate lipsi din eaua frontal atunci cnd creasta edentat din aceasta zon este proeminent B.nu lipseste niciodata C. La nivelul tuberozitilor i al tuberculului piriform eaua acrilic va acoperi aceste zone biostatice D.nu acopera tuberculii piriformi E.nu acopera tuberozitatea R.A,C(P.87) 10. Versantul oral A. va trebui s aib o nlime egal cu cel vestibular pentru ca eaua s prezinte o bun stabilitate B. va trebui s aib o nlime mai mare decat cel vestibular pentru ca eaua s prezinte o bun stabilitate 125

C. va trebui s aib o nlime mai mica decat cel vestibular pentru ca eaua s prezinte o bun stabilitate D. va trebui sa lipseasca E. variante C corecta R.A,(P.87) 11. Alegerea dinilor artificiali trebuie s fie concordant prin A. form, B. culoare, C. grad de transluciditate cu dinii restani integri sau cu restaurrile fixe prezente pe arcad D. toate variantele de mai sus sunt corecte E. nici una dintre variante nu este corecta R.D(P.88) 12. Chayes A. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete B. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin tripla fa de suprafaa de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete C. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie identica cu suprafaa de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete D. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie jumatate fa de suprafaa de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete E. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie mai mica fa de suprafaa de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete R.A(P.90)

TEMA 61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARIALE SCHELETATE (116-199)


1. Conectorul principal A. Realizeaz unirea eilor protetice i transmiterea forelor de solicitare ocluzal de la o ea la alta i de la ea la elementele de meninere i stabilizare; B. nu transmite forele de solicitare ocluzal de la o ea la alta C. nu transmitere forele de solicitare ocluzal de la ea la elementele de meninere i stabilizare D. toate variantele sunt corecte E. nici o varianta corecta R.A(P.116) 2. Conectorii principali metalici A. Se pot prezenta sub form de bar B. Se pot prezenta sub form de plcue C. sunt inglobati in acrilat D. sunt flexibili E. sunt friabili 126

R.A,B(P.116) 3. Conexiunea sub form de bar A. este cel mai vechi sistem utilizat B. este flexibil C. are latimea de 2 mm D. are latimea de 10 mm E. are grosime de 6 mm R.A(P.116) 4. Cea mai utilizat bara este cea A. rotunda B. ovalara C. semiovalara D. triunghiulara E. plana R.C(P.117) 5. Bara transversala poate fi situat anterior, mediu sau posterior n raport cu A. molarul prim B. molarul secund C. linia interpremolara D. premolarul doi E. nici una din variante R.A(P.117) 6. Barele palatine sagitale A. sunt cele mai nebiologice. B. Urmeaz curbura arcadei la 10 mm distan de parodoniul marginal C. Urmeaz curbura arcadei la 5 mm distan de parodoniul marginal D. sunt cele mai biologice E. sunt situate anterior de molarul 1 R.A,B(P.118) 7. Barele palatine sagitale A. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i stabilizare situate pe aceeai hemiarcad. B. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste. C. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i stabilizare situate pe hemiarcade opuse. D.Nu realizeaza conexiuni E.Se utilizeaza numai la mandibula R.A,(P.118) 8. Conectorului metalic palatinal n forma de U deschis posterior A. Rezulta din combinaia a doua bare sagitale i una transversal situat anterior B. Este o placuta 127

C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale i una transversal dispus posterior D. Se utilizeaza doar la mandibula E. Nici o varianta corecta R.A(P.118) 9. Bara lingual se plaseaza la distanta A. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 3 mm B. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 1 mm C. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 0,5 mm D. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 9 mm E. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 10 mm R.A(P.119) 10. Limea barei linguale A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm R.A(P.119) 11. Cnd versantul lingual este oblic bara se va plasa la A. 1 - 1,5 mm de versant B. 0,5 mm de versant C. 0,4 mm de versant D. 0,9 mm de versant E. 0,7 mm de versant R.A.(P.119) 12. In edentaia unilateral putem utiliza ca si conector A. miniconectorul palatinal, varianta scheletat a protezei de retenie Kemmeny B. este foarte avantajos maxilar C. este foarte avantajos mandibular D. are echilibru precar maxilar E. nu se utilizeaza decat exclusiv maxilar R.A,D (P.122)

TEMA 62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA


1. n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului ( neurocraniu i craniul visceral) s-au aflat n rapoarte diferite: a) iniial n raport de juxtapunere posterioar. b) iniial n raport de supraetajare; 128

c) iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii arhitecturale a craniului visceral i neural; d) iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici ( oftalmici, olfactivi); e) iniial n juxtapunere anterioar; R: e (pag.201) 2. n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei proiecteaz mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de : a) 50-400 kgf; b) aproximativ 30-400 kgf; c) aproximativ 500 kgf; d) aproximativ 100 kgf; e) aproximativ 150 kgf. R: b (pag.202) 3. Forele de rezisten ( pasive) sunt generate de: a) rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/ cm2 ; b) rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic ; c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase; d) receptorii mucoasei pariferice; e) rezistena mecanic a dintelui. R: b; c;e. (pag.209) 4. Forele de traciune direct sunt determinate de : a) aciunea muchilor obrajilor , buzelor, limbii, muchilor milohioidian i genioglos; b) alimentele lipicioase ; c) forele care se manifest n sens vertical d) aciunea muchilor obrajilor , buzelor, limbii; e) forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului. R: b; c;d. (pag.215) 5. Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor pariale adjuncte sunt reprezentate de: a) adeziunea, succiunea; b) extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care, trebuie s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare; c) prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic; d) mecanisme speciale ce acioneaz prin friciune; e) greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare R:a,b,c,d,e 6. Principiul de baz n combaterea basculrii este: a) extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic. b) extinderea poligonului protetic n afara poligonului de sprijin dentoparodontal c) utilizarea unui numr ct mai mare de croete turnate ; d) nici un rspuns nu este corect; e) toate rspunsurile sunt corecte. 129

R: a 7. Basculrile transversale se datoresc de obicei: a) montrii dinilor n afara crestei, b) alegerii nejudicioase a dinilor artificiali, c) unui torus palatin proeminent d) montrii atipice a dinior artificiali e) plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial R:a,b,c. 8. Rotaia n jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datorete: a) Montrii dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare ; b) Folosirii unor dini artificiali cu lime mai mare dect limea crestelor; c) Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i secundari; d) montrii atipice a dinior artificiali; e) plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial. R:a,b,c. 9. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate cu privire la desmodoniul: a) desmodoniul asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i platformelor de rezisten; b) desmodoniul permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten de la nivelul oaselor maxilare; c) fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului; d) desmodoniul asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianului exten de la nivelul feei interne ale mandibulei; e) desmodoniul determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor musculare. R: a;b;d;e (pag.202) 10. Stlpul zigomatic prezint linii de rezistena ce se mpart n urmtoarele fascicole: a) un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei; b) un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei; c) un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic ; d) un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid ; e) un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele nazale. R: a; b; c; d. (pag.203) 11. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitoare la linia croetelor : a) se mai numete i opritor de basculare ( Kippm eider sau indirect retainer); b) reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare sub aciune a forelor de traciune ; c) se va aeza excentric fa de centrul bazei protezei; d) este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar proteza s se ntind n mod egal la ambele pri ale axului de rotaie ; e) este reprezentat de braul mai scurt al prghiei determinat de protez. R: b; d (pag.216) 130

12. Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: a) 3 kgf/cm2 ; b) 5,5 kgf/cm2. c) 2,5 kgf/cm2; d) 0,5 kgf/cm2 ; e) 1,6 kgf/cm2; R: e (pag.209)

TEMA 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: Amprentarea
1. n funcie de modalitatea de realizare a obiectivelor amprentarii, portamprentele se pot clasifica n: A. port-amprente standard B. port-amprente pariale C. port-amprente individuale funcionale D. port-amprente totale E. port-amprente semifuncionale (10 ,pag. 279) A,C,E 2. Port-amprentele standard, sunt confecionate din: A. metal cromat sau nichelat B. aluminiu C. acrilat D. titan E. materiale plastice (10 ,pag. 279) A,B,E 3. Tipuri de portamprente standard: A. port-amprenta standard metalica S.S. Witte B. port-amprenta cu dispozitiv de irigare cu apa C. port-amprenta ortomorfa Devin D. port-amprenta Schrainemakers E. port-amprenta metalica cu dispozitiv de retenie (10 ,pag. 279) A,B,C,D,E 4. n plan sagital adaptarea port-amprentelor standard: A. portamprenta trebuie sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare n zona frontala B. asigur spaiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului C. realizeaz o presiune moderat D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanurile retrotuberozitare E. trebuie s depeasc cu 4 mm foveele palatine (10 ,pag. 280) A,D,E 5. n sens vertical adaptarea port-amprentelor standard: A. marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei 131

mobile B. asigur spaiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului C. trebuie sa fie la o distana de 4 mm de bolta palatina D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanurile retrotuberozitare E. trebuie s depeasc cu 4 mm foveele palatine (10 ,pag. 280) A,C 6. n vederea nregistrarii amprentei preliminare,portamprenta trebuie: A. marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile B. sa nu jeneze jocul formaiunilor mobile C. sa cuprinda n totalitate cmpul protetic D. sa asigure o grosime suficienta materialului de amprenta E. marginile acestuia sa se opreasca la 4-5 mm de linia ghirlandata. (10 ,pag. 280) B,C,D 7. Miscarile funcionale automatizate sunt miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat materializate prin: A. fonaie B. miscari nefunc ionale C. mimic D. masticaie E. deglutiie (10 ,pag. 282) A,C,D,E 8. Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminar : A. dou tvie renale B. creion chimic C. fuluoar D. oglind E. sond (10 ,pag. 282) A,B,C 9. Dupa numarul de materiale utilizate, amprentele funcionale se pot clasifica n: A. amprenta functionala de mare fidelitate B. amprente cu gura deschis C. amprente funcionale simple D. amprent cu gura semideschis E. amprente funcionale compozite (10 ,pag. 284) C,E 10. Dupa gradul de compresiune, amprentele funcionale se mpart n: A. amprente funcionale compresive B. amprente funcionale decompresive C. amprente funcionale simple D. amprente funcionale cu compresiune selectiva E. amprente funcionale compozite (10 ,pag. 284) A,B,D 132

11. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar: A. deschiderea usoara a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring B. surs forat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale C. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei n zona vestibulara frontala D. mobilizarea periferiei cmpului protetic n zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: a, ah E. balansarea mandibulei dreapta-stnga ceea ce realizeaza modelarea zonei meziale a pungii Eisenring (10 ,pag. 286) B,C,D 12. Testele lui Franz Herbst la mandibula: A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Fisch B. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana n dreptul molarilor C. vrful limbii ntr-un obraz si n celalalt modeleaza zona milohioidiana ntre canin-premolar D. limba catre nas pune n tensiune zona Slack, modelnd zona genioglosului E. deglutiie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen (10 ,pag. 287) A,B,C,D,E 13. n scopul amprentarii funcionale a cmpului protetic edentat parial ntins se utilizeaza: A. acrilat B. materiale semirigide C. materiale elastice D. materiale plastice E. materiale rigide (10 ,pag. 287) A,B,C,E

TEMA 64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare
1. In cazul n care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partia mobila, iar cellalt va fi protezat prin proteza totala: A. pentru nregistrarea relaiilor mandibulo -craniene se utilizeaza machetele de ocluzie. B. n determinarea nivelului i orientrii planului planului de ocluzie se tine cont de cel pe care l imprim grupul dinilor restani C. n determinarea nivelului i orientrii planului planului de ocluzie se tine cont de cel pe care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte a clearace-ului ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale. D. In aceasta situtie clinica se recomanda metoda discriminrii tac tile E. Inregistrarea relaiilor mandibulo -craniene se poate realiza cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei, A, B

133

2. In situatia clinic in care pe un maxilar se va realizeaza o proteza partial mobila, iar cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele interarcadice sunt suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va realiza: A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei, B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport textil, utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri. C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz suficiente stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi necesar o nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile. D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr -un simulator de tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de ctre practician n cavitatea oral. E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie A,B,C 3. In situatia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez partial mobilizabila iar pe maxilarul antagonistse va realiza o protez mobil, cu instabilitate mandibulo-cranian: A. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate B. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate,servindu-ne de criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum i de nivelul i orientarea planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant. C. n continuare se va proceda la nregistrarea clearance-ului ocluzal i a relaiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea machetelor. D. n continuare se va proceda la nregistrar ea relaiei de postura prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea machetelor. E. i n acest caz, pe acelai model de lucru, se vor realiza o parte din fazele tehnologice pn la finalizarea protezelor. B,C 4. n cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor nregistrrii corecte a relaiilor mandibulo-craniene ar fi dup Saunsbury: A. cele care in de cavitatea oral. B. cele care tin de conditiile tehnice existente C. cele care tin de evaluarea paraclinica D. cele legate de starea generala apacientului E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale A. 5. Arcul facial: A. permite nregistrarea bidimensional a micrilor fundamentale la subieci dentai, edentai parial sau edentai total, 134

B. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale la subieci dentai, edentai parial sau edentai total, C. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului maxilar n simulator, ci i plasarea corect a acestuia fa de palnul orizontal D. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului mandibular n simulator, ci i plasarea corect a acestuia fa de palnul orizontal E. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului mandibularn simulator A,C 6. Arcul facial propriu-zis: A. Are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul punctelor de emergen ale axei balama terminale. B. Are form de V iar extremitile sale se vor plasa tangent punctelor de emergen ale axei balama t erminale. C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile gaciale utilizeaz drept reper cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar -meatul auditiv extern) D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar -meatul auditiv extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion). E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina nazal anterioar-meatul auditiv extern). A,E 7. Articulatoare adaptabile: A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode, cum ar fi obinerea inregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu ajutorul unui instrument numit pantograph B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i de laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt. C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode, cum ar fi obinerea inregistrrii micrii mandibulare n cele 3 planuri cu ajutorul unui instrument numit ortopantograf D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode, cum ar fi obinerea inregistrrii micrii mandibula re n cele 3 planuri cu ajutorul unui instrument numit pantograpf. E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le ofer o acuratee sporit n reproducerea micrilor manibulare. D,E 8. Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulocraniene au fost postulate de Lejoyeux: A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului i n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi. B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi. 135

C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni. D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitate n momentul amprentrii. E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitate n momentulverificarii machetei in ceara cu dinti . B,D 9. Determinarea nivelului planului de ocluzie: A. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare, n funcie de tipul edentaiei, ghidndu-ne dup reperele odontale extrase B. Se va face difereniat pentru zona frontal a arcadei i pentru zona lateral. C. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare, n funcie de tipul edentaiei, ghidndu-ne dup reperele odontale restante D. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal, n funcie de particularitile constituionale ale bolnavului, va fi situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare E. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal, n funcie de particularitile constituionale ale bolnavului, va fi situat la 2,5 -3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare B,C,D 10. Metoda de inregistrare a relatiilor mandibulo-craniene ce utilizeaz scheletul protezei mobile: A. Este o tehnic ce d rezultate bune, ns de cele mai multe ori necesit patru nregistrri, una naintea realizrii scheletului datorit faptului c la nivelul cmpului protetic exist elemente care interfereaz ocluzia i celelalte 3 nregistrari, dup construcia scheletului. B. Este o tehnica ce da rezultate bune, ns de cele mai multe ori necesit dou nregistrri, una naintea realizrii scheletului datorit faptului c la nivelul cmpului protetic exist elemente care interfereaz ocluzia i o a doua nregistrare, dup construcia scheletului, n vederea montrii dinilor artificiali C. Este o tehnic mai laborioas, fiind necesare mai multe faze clinice i de laborator. D. Este o tehnic mai facila, fiind necesare putine faze clinice i de laborator. E. Aceasta tehnica utilizeaza machetele de ocluzie B,C 11. Metodele simple de determinare a relaiei centrice sunt: A. Metoda homotropismului lingo-mandibular const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero superioar a mentonului (metod derivat din metoda Lauritzan Barrelle). Aceast metod este riscant deoarece conduce mandibula ntr -o poziie incorect mult mai retrudat dect relaia centric. B. Metoda deglutiiei se utilizeaz datorit faptului cunoscut c acest reflex se produce cu mandibulain relatie de postura C. Metoda flexiei forate a capului urmrete prin compresiunea realizat de 136

prile moi prevertebrale asupra mandibulei, conducerea acesteia n relaia centric. D. Metoda extensiei forate urmrete ca prin traciunea ctre anterior exercitat de muchii subhioidieni s se determine o poziie a mandibulei ct mai apropiat de relaia centric. E. Metoda extensiei forate urmrete ca prin traciunea ctre posterior exercitat de muchii subhioidieni s se determine o poziie a mandibulei ct mai apropiat de relaia centric. C,E

TEMA 65: p. 465-544 ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA
1. Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa: a. linguri din material plastic i past Zoe ca material de amprent; b. linguri din plac d ebaz i silicon fluid ca material de amprent; c. utilizeaz linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent; d. utilizeaz linguri din aluminiu ce se adapteaz pe cmpul protetic prin secionarea cu foarfeca; e. toate variantele sunt corecte. R: c, d. (p. 469) 2. Retenia protezei totale este influenat de: a. presiunea exercitat de machetele n cear cu dini; b. adeziunea; c. nregistrarea DVO ; d. pacient: e. nici o variant corect. R: b. (p. 471) 3. Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din cavitatea oral: a. la 10 minut de la gelificare; b. la 30 minute de la gelificare; c. la 1 minut de la gelificare; d. la 1,5 minute de la gelificare; e. la 5 minute de la gelificare; R: d. (p. 489) 4. Obiectivele formulate de fraii Green pentru amprenta finale, sunt: a. repartizerea de presiuni inegale asupra prilor moi i dure ale cmpului protetic; b. exinderea minim a protezei; c. obinerea unei nlimi corecte a marginilor; d.realizarea nchiderii marginale a protezei; e. nici o variant corect. 137

R:c, d. (p. 502) 5. La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va efectua: a. micri de lateralitate dreapta-stnga; b. o micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat; c. o micare de atingere cu limba a obrazului; d. o micare de deglutiie; e. toate variantele corecte. R: b. (p. 526) 6. Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: a. eversarea buzei inferioare; b. masarea obrazului; c. eversarea buzei superioare; d. traciunea antero -posterioar a obrazului; e. nici o variant nu este corect. R: d. (p. 527) 7. Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz prin: a. deschiderea maxim a gurii; b. sursul forat; c. uguierea buzelor; d. deschiderea uoar a gurii; e. traciunea antero-posterioar a obrazului. R: a, e. (p. 530) 8. Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: a. folosete activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura deschis; b. retenioneaz materialul la nivelul portamprentei cu un adeziv special pt siliconi; c. necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic; d. necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei materialului, la nivelul marginilor portamprentei; e. folosete activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura nchis. R: a, b. (p. 532) 9. Tehnica Lejoyeux const n: a. gravarea modelului pe o zon de 2-2,5 mm, dintre linia de flexie a vlului palatin i palatal dur; b. realizarea lingurii individuale pe modelul preliminar n contact cu zona gravat; c. gravarea modelului pe o zon de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vlului palatin i palatal dur; d. amprentarea cmpului protetic cu material reziliente; e. toate variantele corecte R: c (549) 138

10. Materialele cu vscozitate lent progresiv : a. nu sunt indicate n condiionarea tisular a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil; b. nu sunt indicate n cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient; c. sunt indicate n condiionarea cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat; d. nu sunt utilizate n amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale; e.nici o variant corect. R: c. (p. 536) 11. Avantajele amprentei cu past de oxid de zinc-eugenol sunt: a. timp de priz ce depinde de temperatur; b. timp de priz ce depinde de umiditate; c. distorsionare maxim a esuturilor, d. rapiditate n manipulare; e. nici o variant corect. R: d. (p. 535) 12. Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: a. este o metod de amprentare cu gur-deschis; b. este o metod de amprentare cu gur-nchis; c. este o metod de amprentare mucostatic; d. nu necesit portamprente special; e. necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane, R: e (p. 519)

TEMA 66 - p.550-564 ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA RELAIILOR INTERMAXILARE
1. La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: a) divergent cu planul Camper n zona lateral; b) paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal; c) paralel cu linia bipupilar n zona lateral; d) convergent cu planul Camper n zona frontal; e) toate variantele sunt corecte. R: b. (p. 552) 2. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: a) manevra temporal Green; b) metoda Patterson; 139

c) memor ia ocluzal Lejoyeux; d) metoda Wright; e) toate variantele sunt corecte. R: a, b. (p. 559) 3. Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru : a. poziionarea marginii coletului oral al caninilor maxilari; b. poziionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali maxilari c. poziionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali mandibulari; d. poziionarea marginii coletului vestibular al incisivilor laterali maxilari; e. poziionarea marginii coletului vestibular al canin ilor maxilari; R: a. (p. 565) 4. n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare: a. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate; b. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfu rilor caninilor; c. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali; d. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor; e. nici o variant nu este corect. R: a, b, c, d. (p. 565) 5. Liniile lui Pound sunt reprezentate de: a. linia care unete faa mezial a C, cu limita vestibulara a tuberculului piriform; b.linia care unete faa mezial a C, cu limita linguala a tuberculului piriform; c. curbura sagital a crestei reziduale mandibulare din zona lateral; d. linia anurilor vestibulo -orale, corespunztoare muchiei crestelor reziduale; e. nici o varianta corecta. R: b. (567) 6. La analiza modelelor asamblate: a. se analizeaza doar fornixul vestibular maxilar; b. arcul frontal vestibular este distantat pe directie sagitala de papila incisiva cu aproximativ 7cm ; c. arcul frontal vestibular este distantat pe directie transversala de papila incisiva cu aproximativ 7mm ; d. coarda liniei maxilo-mandibulare frontale poarta denumirea de arcul frontal vestibular; e. toate variantele sunt corecte. R: d. (p. 568) 7. Metoda Patterson: a. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere; b. pacientul execut micri de propulsie i lateralitate dreapta-stnga. c. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite; d. este o metod simpl de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice; e. nici o variant corecta. 140

R: b, c. (p. 559) 8. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: a. se face n prezena pacientului; b. se face n absena pacientului; c. verific realizarea lor n laborator conform indicaiilor date prin fia de laborator; d. este o metod complex ce utilizeaz metoda nscrierii grafice; e. toate variantele sunt corecte R: b, c. (p. 550) 9. Stabilirea nivelului i orientrii planului de ocluzie : a. se poate realiza i pe baza unei teleradiografii de profil; b. se poate realiza i prin metoda disocierii analitice Lejoyeux; c. se face difereniat pentru zona frontal i cea lateral; d.se face cu ajutorul plcuei Fox e. toate variantele sunt corecte R: e. (p. 550-552) 10. Metoda Patterson: a. asigur stimularea reflexelor vestigeale de poziionare centric; b. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite; c. este o metod simpl; d. are ca principal avantaj derapajul Devin; e. toate variantele sunt corecte R: a, b. (p.559) 11. Centrocordul Optow: a. este un sistem de nregistrare format din 3 plcue ; b. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite; c. plcua maxilar posed 2 vrfuri de stabilizare plasate n zona lateral; d. vrfurile de stabilizare se plaseaz n lce din plcua maxilar; e. toate variantele sunt corecte R: b. (p.561) 12. Papila incisiv: a. apare la maxilarul edentat ntr-o poziie posterioar; b. apare la maxilarul edentat ntr-o poziie anterioar; c. ajunge rar pe muchia crestei; d. este una din principalele repere necesare alegerii dinilor artificiali; e. toate variantele sunt corecte R: b. (p.564)

TEMA 67: p. 568 -582 ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR

141

1. Dac diferena ntre IC i RC este flagrant: a. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete n cear cu dini b. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite d. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare; e. nici o variant corect R: d. (p.576) 2. La emisia uierat a fonemei S: a. frontalii superiori sunt prea vestibularizai b. frontalii superiori sunt prea scuri; c. frontalii inferiori sunt prea lungi; d. frontalii inferiori sunt prea lingualizai e. nici o variant corect. R: a, d.(p. 579) 3. La controlul fonetic: a. dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea vestibularizai b. dac fonema V seaman cu F dinii inferiori sunt prea lungi c. dac T se aude ca D dinii inferiori sunt oralizai d. dac D se aude ca Tproteza este prea groas n zona rugilor palatine. e. toate variantele sunt corecte R: d. (p. 579) 4. La controlul fonetic: a. pacientul este rugat s numere de la 45 la 55; b. pacientul face teste Herbst; c. poate fi fcut n condiii de absen a meninerii machetelor; d. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie s ajung cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori; e. toate variantele corecte R: d. (p. 579) 5. Arcadele artificiale : a. dinii trebuie s respecte culoarea notat n fi; b. linia median interincisiv trebuie s corespund cu papila bunoid; c. curbura vestibular trebuie s fie simetric; d. dinii trebuie s relizeze uniti masticatorii de cte 2 dini; e. toate variantele corecte R: a, c. (p. 569) 6. Dinii artificiali laterali din machetele din cear: . a. pot fi montai i pe tuberozitate i tuberculi dac este necesar; b. trebuie montai pe mijlocul crestei ; c. curbura lor vestibular trebuie s fie simetric; d. cei superiori trebuie s respecte legea lui Pound; e. toate variantele corecte R: b. (p. 569) 7. n refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total: 142

a. feminitatea este caracterizat de forma ptrat a danturii; b. feminitatea este caracterizat de forma rotund, lin a danturii; c. diferena dintre limea facial i cea a arcadei dentare produce impresia de natural; d. diferena dintre limea facial i cea a arcadei dentare produce impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii; e. nici o variant nu e corect. R: b, d. (p. 573) 8. Testul Buchmann/Ismail: a.const n picurarea de cear pe faa ocluzal a dinilor laterali superiori i realizarea ctorva deglutiii; b. const n picurarea de cear pe faa ocluzal a dinilor laterali inferiori i realizarea de cteva ori a manevrei Valsalva; c. const n picurarea de cear pe faa ocluzal a dinilor laterali superiori i realizarea de cteva ori a manevrei Valsalva; d. const n picurarea de cear pe faa ocluzal a dinilor laterali inferiori i realizarea ctorva deglutiii; e.nici o variant nu e corect. R: d. (p. 576) 9. Testul Buchmann/Ismail: a. arat o DVO corect atunci cnd n urma deglutiiei ceara nu poart urmele antagonitilor; b. arat o DVO corect atunci cnd n urma deglutiiei ceara poart vizibil semne de imprimare ale antagonitilor; c. arat o DVO mrit atunci cnd n urma deglutiiei ceara nu poart urmele antagonitilor; d. arat o DVO micorat atunci cnd n urma deglutiiei ceara nu poart urmele antagonitilor; e.nici o variant nu e corect. R: b, d. (p. 576) 10. La controlul fonetic: a.dac fonema K seaman cu V dinii superiori sunt prea scuri; b. dac fonema F seaman cu S dinii superiori sunt prea lungi; c.dac K se aude modificat macheta superioar este prea extins distal; d.dac S se aude ca un zzit frontalii superiori sunt prea vestibularizai; e.toate variantele sunt corecte. R: c, d. (p. 579) 11. Gravarea modelului: a. se face de ctre tehnician; b. se face de ctre medic n prezena pacientului; c. se face de ctre medic n absena pacientului; d. este mai mare pentru vlurile orizontale; e. este mai mare pentru vlurile verticale; R: b, e. (p. 581) 12. Palla recomand: 143

a. privirea n ansamblu a pacientului; b. evaluarea singular a dinilor; c. analiza faciesului pacientului n picioare n timpul unei conversaii; d. ca piesele protetice total amovibile s fie introduse n cavitatea oral doar dac practicianul este pe deplin satisfcut de ele; e. toate variantele corecte R: a, c, d. (p. 572-573)

TEMA 68. VERIFICAREA I ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE (583-593)


1. Retuarea protezelor totale: a. necesit perii speciale pentru relustruire ; b. se face dup identificarea zonelor de ulceraie; c. se face imediat dup inseria protezelor n cavitatea oral. d. se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic e. nici o variant corect R. b. (p.583) 2. Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: a. zona de nchidere marginal lateral; b. zona de nchidere marginal posterioar c. zona de nchidere marginal anterioar; d. zonele neretentive ale tuberozitilor maxilare i ale crestei edentate; e. toate variantele corecte R. b (p. 583) 3. Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: a. la nivelul tuberozitilor; b. la nivelul tuberculilor acoperii de mucoas rezilient; c. torus mandibular ; d. torus maxilar; e. toate variantele corecte. R. b, c (p. 583) 4. Ulceraia esuturilor subiacente protezei : a. dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza b. dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz prin identificarea zonei cu past identificatoare i retuarea ei c. dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mic se poate echilibra ocluzal proteza d.poate fi dat de ticuri e. toate variantele corecte R: a (p. 584) 144

5. Controlul extraoral al protezelor mandibulare: a. se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere b. urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite c. urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri d. dac protezele sunt curate e. nici o variant corect. R: b.,d (p. 585) 6. Aplicarea protezelor mandibulare: a. se face dup umezirea lor ; b. se face dup ce se spal cu peria i spun c. nu are risc crescut n apariia senzaiei de vom d. se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat e. toate variantele corecte R: a, c (p. 586) 7. Controlul meninerii protezei mandibulare: a. se face doar n static b. presupune verificarea basculrii protezei c. presupune efectuarea testelor fonet ice de ctre pacient d. se face n static i dinamic; e. toate variantele corecte R:d (p.586-587) 8. Pentru diminuarea senzaiei de vom: a. se recomand anestezie troncular periferic; b. se cltete gura cu ap cldu c. se cltete gura cu ap fierbinte; d. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept e. se recoman lsarea forat n jos a umerilor R: d, e.(p. 588) 9. Succiunea se verific astfel: a. se exercit presiuni oro -vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor b. se cere pacientului s fac teste fonetice c. pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni verticale d. se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei e. toate variantele sunt corecte R: a, d.(p. 589) 10. La controlul fizionomiei i fonaiei: a. se observ forma i culoarea feei b. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor superiori c. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare d. se efectueaz primele probe de masticaie e. toate variantele corecte R: b, c.(p. 589) 145

11. Purttorii de proteze totale: a. nu trebuie s scoat din gur protezele primele 24h; b. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea protezelor c. nu trebuie s evite mncruruile lipicioase d. trebuie s foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, nu ap i spun e. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile med icului curant R: a, b, e.(p. 591-592) 12. Pentru diminuarea senzaiei de vom: a. nu se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin b. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept c. se realizeaz retuuri n Zona Ah d. se ndeprteaz proteza e. se recoman lsarea forat n jos a umerilor R: b, e. (p. 588)

TEMA 69. STOMATOPATII PROTETICE LA ET (593-601)


1. Dup Burket leziunile maligne: a. au flor microbian moderat b. au flor microbian abundent c. nu au miros fetid d. au halen fetid prezent e. nu necesit examene complementare R: b, d. (p. 597) 2. Dup Burket leziunile maligne: a. au adenopatie relativ constant b. apar mai frecvent n zona canin la maxilar c. pot fi localizate la orice nivel d. nu se excizeaz e. toate variantele corecte R: a, c. (p. 597) 3. Hiperplaziile marginale: a. se maifest prin forme anatomopatologice diferite b. tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biposie c. de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei d. ca form de manifestare pot fi i epulidele e. toate variantele corecte R: e. (p. 597) 4. Candidoza cronic atrofic: a. este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice 146

b. apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau generali favorizani c. din punct de vedere clinic nu se manifest variat d. este o afeciune rar e. prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate R:d,e (p. 599) 5. Candidoza cronic atrofic: a. apre imediat dup inseria protezelor b. are predilecie pentru mucoasa palatin c. ca simptom subiectiv poate avea senzaia de arsur d. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescen e. nu e dureroas niciodat R:b,c,d (p. 600-601) 6. Tratamentul candidozei cronice atrofice: a. este chirurgical b. include toaleta riguroas a protezei c. este doar medicamentos d. include ndeprtarea protezelor noaptea e. nu se trateaz R:b,d (p.601) 7. Clasificarea stomatopatiilor: a. s-a fcut n funcie de topografia leziunilor b. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului generator c. s-a fcut n funcie de semnele clinice d. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat e. nici o variant nu e corect R:a,b,d(p.595) 8. Eroziunile in situ : a. sunt consecina unei geeli n amprentare; b. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare; c. sunt zone ulcerate ; d. nu dau durere doar disconfort; e. nici un rspuns corect R:a, b.(p.595) 9. Reaciile imediate bazale:. a. sunt zone congestive; b. sunt eroziuni cu caracter traumatic; c. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei; d. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei externe a protezei; e. nici un rspuns corect R:b, c.(p.596) 10. Candidoza cronic atrofic: a. este o infecie produs de Candida albicans; b. este o afeciune frecvent; 147

c. este o afeciune rar; d. este favorizat de igiena oral deficitar; e. nici un rspuns corect R:a, c, d.(p599) 11. Leziunile maligne dup Burkitt: a. au margini indurate; b. au miros fetid; c. au flor microbian moderat; d. au frecvent diskeratoz; e. nici un rspuns corect R:a, b, d.(p597) 12. Leziunile de decubit dup Burkitt: a. apar mai frecvent n zona incisiv; b. au adenopatie inconstant; c. au flor microbian bogat; d. nu au diskeratoz; e. nici un rspuns corect R: b, d.(p597)

TEMA 70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE(693-703)


1. Contraindicaiile cptuirii sunt: a. DVO mrit b. dini laterali montai pe mijlocul crestei c. DVO micorat d. migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate e. toate variantele corecte. R:a,d (p.693) 2. Obiectivele cptuirii sunt: a. mbuntirea sprijinului protezei b. mbuntirea meninerii protezei c. obinerea unui sprijin echilibrat d. stabilizarea protezelor prin frnarea deplasrilor verticale e. toate variantele corecte. R:b,c (p.693-694) 3. Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: a. presupune turnarea de gips extradur n amprent b. presupune aplicarea de gips moale n ju mtatea superioar a presei c. presupune ca dup priz soclul modelului s se gipseaze la braul superior al presei d. aezarea protezei n cheia ocluzal e. toate variantele corecte. 148

R:c, d.(p.695-696) 4. Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: a. include izolarea modelelor cu un material de izolat b. presupune fixarea protezei n poziie corect cu cear n cheia de ocluzie c. presupune reechilibrare ocluzal a protezei d. presupune introducerea presei ntr-un aparat de polimerizare la T0 de 390C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi e. nici o variant corect. R: a, b, d.(p.696) 5. Indicaiile cptuirii cu materiale reziliente: a. boli cardiovasculare grave b. boli metabolice grave c. masticaie dificil d. substrat muco-osos rezistent la presiuni e. toate variantele corecte. R:c. (p.695-696) 6. Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: a. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului protetic b. ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare c. ruperea croetelor d. deformarea crotelor e. toate variantele corecte R:a, b. (p.698) 7. Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: a. include ca etap de lucru schimbarea bazei prot ezei b. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini c. include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model d. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obine un model e. toate variantele corecte R:c, d.(p.699-700) 8. Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: a.este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe b. este o etap de lucru n cadrul cptuirii indirecte c. include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 3-4 mm ntre fragmente d. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5 -7 mm paralel cu linia de fractur e. toate variantele corecte. R:d. (p.699-700) 9. n cadrul reparaiilor de protez: a. cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic b. dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face c. nu se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi 149

d. fragmentele de protez nu trebuiesc reazate pe model e. se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou fragmente R:b,e (p.699-700) 10. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: a. se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur b. modelul se va realiza fr cheie de angre naj c. amprenta se nregistreaz cu materiale elastice d. modelul se va turna ntr-un timp e. toate variantele corecte R:a,c (p.702) 11. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: a. n protez nu se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii b. pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie c. montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo -ocluzal d. montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo -ocluzal e. nici o variant corect. R:b,d (p.702) 12. Indicaiile cptuirii sunt: a. atrofia avansat a zonei de sprijin; b. ameliorarea sprijinului la o protez subextins; c. n deficiene clinice i de laborator; d. n cazul deteriorrii modelului funcional e. toate variantele corecte. R:a,c, d.(p.693)

150