2.

EXTRACȚIA DENTARĂ
1.Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:
A.Starea dintelui respectiv- DA
B.Erupția incompletă a dintelui pe arcadă -NU
C.Patologia structurilor adiacente- DA
D.Afecțiuni asociate - DA
E.Vârsta pacientului -NU

2. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:

A.Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți -DA
B.Dinți temporari cu procese carioase complicate -DA
C.Dinți temporari cu macrodonție- NU
D.Dinți temporari cu procese carioase meziale- NU
E.Dinți temporari fracturați –DA

3.Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt:

A.Leucemia acută-DA
B.Hipertensiunea arterială controlată- NU
C.Diabetul zaharat tip 2 -NU
D.Tratamentul cronic cu aspirina -NU
E.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni –DA

4.Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:

A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DA
B.Plăgi ale buzelor - NU
C.Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial -DA
D.Tumori benigne de mici dimensiuni- NU
E.Sinuzita maxilară rinogenă -DA

5.Tulburarile hepatice determina modificari importante in:

A.Formula eritrocitara - NU
B.Hemostaza -DA
C.Formula leucocitara -NU
D.Cresterea VSH-ului -NU
E.Scaderea hematocritului -NU

136. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :

A.Transplante- DA
B.Afectiuni cardiovasculare -NU
C.Diabet insulinodependent - NU
D.Reactii de hipersessibilitate -DA
E.Boli autoimune -DA

7.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare :

A.Sindesmotoame -DA
B.Instrumentar rotativ - NU
C.Elevatoare - DA
D.Stilet butonat- NU
E.Clesti de extractie - DA

8.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:

A.In zona posterioara a arcadei dentare - NU
B.In zona anterioara frontala -DA
C.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU
D.Pentru extractia molarilor de minte superiori- NU
E.Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare -NU

9.Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna:

A.Spre partea meziala a dintelui -NU
B.In axul dintelui -DA
C.Oblic anterior dreapta - NU
D.Orizontal -NU
E.Spre partea distala a coroanei -NU

10.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie

locala:
A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DA
B.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare - NU
C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NU
D.Anestezie la Spina Spix -NU
E.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DA

11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o

amplitudine mai
mare spre:
A.Lingual -NU
B.Vestibular - DA
C.Mezial -NU
14D.Distal -NU
E.Coletul dintelui - NU
Pag. 79
12.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele
indicatii:
A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente
-DA
B.Radacini recurbate spre distal - NU
C.Radacini recurbate spre mezial - NU
D.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele - DA
E.Radacini cu odontoame satelite -DA
Pag. 79
13. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A.Extractia cu clestele de radacini - DA
B.Extractia cu sindesmotoamele -NU
C.Extractia cu ajutorul elevatoarelor -DA
D.Extractia cu ciupitorul de os -NU
E.Extractia prin alveolotomie -DA
Pag. 82
14. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:
A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara - DA
B.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare -NU
C.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros - DA
D.Dinti cu osteita periradiculara -NU
E.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza -DA
Pag. 86
15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel
ca, la
sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A.2 mm de defectul osos creat -NU
B.6-8 mm de defectul osos creat -DA
C.2-3 mm de defectul osos creat -NU
D.2-4 mm de defectul osos creat -NU
E.1 cm de defectul osos creat -NU
Pag.86
16.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este
indicata
pentru:
A.Resturi radiculare mici, situate profund -NU
B.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DA
C.Radacini deformate in regiunea apicala -NU
D.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii -NU
E.Radacini cu procese periapicale -NU
Pag. 87
17.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea
osoasa,se va
practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai:
A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU
15B. Inciziile de descarcare -NU
C.Papilele dentare -NU
D.1/3 mijlocie a lamboului -NU
E.Unghiurile lamboului -DA
Pag. 90
18.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de
coroana
premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:
A.Elevatoarele -NU
B.Clestele de electie pentru premolari -NU
C.Sindesmotoamele -NU
D.Dalta si ciocanul -NU
E.Separatie radiculara -DA
Pag. 90
19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori
legati de:
A.Leziuni patologice preexistente -DA
B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DA
C.Starea generala a pacientului -NU
D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DA
E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU
Pag. 92
20.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:
A.Radacini curbe,cudate,in”baioneta”-DA
B.Creasta zigomato-alveolara -NU
C.Anchiloza dento-alveolara -DA
D.Sept interradicular gros -DA
E.Os alveolar dens -DA
Pag.92
21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din
zone cu
corticala subtire:
A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU
B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA
C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU
D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU
E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NU
Pag. 94
22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape
exclusiv
cu:
A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DA
B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NU
C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NU
D.Sustinerea incorecta a mandibulei -NU
E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NU
Pag. 95
23.Accidentele sinusale constau in:
16A.Deschiderea sinusului maxilar -DA
B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU
C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA
D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DA
E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NU
Pag. 96
24.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in:
A.1% din cazuri -NU
B.0,1% din cazuri -NU
C.0,6-5% din cazuri -DA
D.7% din cazuri -NU
E.8%din cazuri -NU
Pag. 97
25.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa:
A.3 minute -NU
B.5 minute -NU
C.8 minute -NU
D.10 minute -NU
E.15-20 minute -DA
Pag. 98
26.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:
A.Fractura procesului alveolar -DA
B.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) -DA
C.Mesarea alveolei -NU
D.Persistenta tesutului de granulatie in alveola -DA
E.Sutura plagii postextractionale -NU
Pag. 99
27.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt:
A.Tratamentele citostatice- DA
B.Accidentele ischemice cerebrale- NU
C.Starea de graviditate- NU
D.Hipotensiunea arteriala -NU
E.Infarctul miocardic -NU
Pag. 99
28.Alveolita postextractionala este favorizata de:
A.Pansament supraalveolar prelungit -NU
B.Infectii preexistente acute sau cronice -DA
C.Sutura plagii postextractionale- NU
D.Extractii atraumatice -NU
E.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional- NU
Pag. 100
29.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase
intense,care
apar:
A.Imediat dupa extractie -NU
17B.La 2-3 zile postextractional- DA
C.Dupa 4 zile de la extractie -NU
D.La 5 zile postextractional -NU
E.Dupa o saptamana de la extractie -NU
Pag. 100
30.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:
A.Dehiscenta plagii- DA
B.Radioterapia -DA
C.Solutia anestezica- NU
D.Tratamentul cu citostatice- NU
E.Varsta pacientului- DA
Pag. 101
183. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE
(pag. 116-122,131-157,159-169)
1.Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea
osului
producând incluzia dentară sunt :
A.Poziţia ectopică a germenului dentar- DA
B.Malformaţiile coronare- DA
C.Malpoziţii ale dinţilor vecini- NU
D.Fibromucoasa densă -NU
E.Plicaturarea lamei dentare- DA
Pag. 116
2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei
dintelui
reprezentate de:
A.Malformaţii corono-radiculare -NU
B.Hiperplazii gingivale -DA
C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU
D.Sindromul compresiei de maxilar- NU
E.Traumatisme- NU
Pag. 116
3.Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :
A.Razele X -DA
B.Factorii ereditari- DA
C.Hipertiroidismul -NU
D.Traumatismele- NU
E.Sindromul Turner- DA
Pag. 116
4.Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin
următoarele
mecanisme (pag 116):
A.Macrodonţii- DA
B.Sindromul compresiei de maxilar- DA
C.Ereditatea încrucişată -DA
D.Traumatisme locale -NU
E.Osteita deformantă -NU
Pag. 116
195.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după
următoarele
criterii:
A.După criteriul morfologic- DA
B.După criteriul etiologic -DA
C.După criteriul topografic- DA
D.După criteriul antropologic- NU
E.După criteriul filogenetic- NU
Pag. 117
6.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de:
A.Prezenţa tremelor- DA
B.Prezenţa diastemelor- DA
C.Existenţa pe arcadă a unui spaţiu- DA
D.Mobilitate accentuată a dintelui temporar-NU
E.Mobilitate accentuată a dinţilor vecini -NU
Pag. 117
7.Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară
sunt:
A.Poziţia dintelui inclus- DA
B.Adîncimea incluziei -DA
C.Starea dinţilor vecini -DA
D. Densitatea osoasa - NU
E. Ocluzia centrica-NU
Pag. 117
8.Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în
incluziile
dentare heterotopice sunt :
A.Apofizele stiloide -DA
B.Conductul auditiv intern- NU
C.Oasele parietale- NU
D.Apofizele mastoide- NU
E.Conductul auditiv extern şi intern -NU
Pag. 119
9.Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în:
A.Incluzia molarului de minte superior -NU
B.Incuzia molarului de minte inferior -DA
C.Incluzia caninului superior -NU
D.Incuzia molarilor maxilari situaţi oblic- NU
E.Incluzia premolarilor superiori -NU
Pag. 120
2010.Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile:
A.Dintele inclus- DA
B.Arcadele dento-alveolare- DA
C.Dinţii în erupţie- DA
D.Starea dinţilor vecini- DA
E.Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare- NU
Pag. 118
11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în
legătură cu:
A.Angularea -NU
B.Relaţia cu canalul mandibular- NU
C.Morfologia rădăcinii- NU
D. Natura ţesutului acoperitor- NU
E.Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus- DA
Pag. 131
12.Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne
permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:
A.Angularea- DA
B.Relaţia cu planul ocuzal-DA
C.Relaţia cu ramul mandibular- DA
D.Morfologia rădăcinii- DA
E.Vârsta pacientului- NU
Pag. 131
13.Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce
permite o
evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu:
A.Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă- NU
B.Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă -NU
C.Incluzia verticală –odontectomie uşoară- NU
D.Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară -NU
E.Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă- DA
Pag. 131
14.După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala
planului
ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi :
A.Incluzie cu ax inversat –unghi negativ- DA
B.Incluzie orizontală- DA
C.Incluzie mezio-angulară- DA
D.Incluzie verticală- DA
E.Incluzie axială- NU
Pag. 131
2115.Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul
mandibular după Pell şi
Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea
anterioară
a ramului mandibular- DA
B.Clasa II:jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a
ramului
mandibular- DA
C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular-DA
D.Clasa III:coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de
ramul
mandibular -NU
E.Clasa III:coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul
mandibular -NU
Pag. 133
16.În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de
minte
inclus prin:
A.Curbura rădăcinilor- DA
B.Lungimea rădăcinii -DA
C.Spaţiul periodontal -DA
D.Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această dimensiune este mai
mare la
nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia- NU
E.Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei- NU
Pag. 136
17.În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există
spaţiu:
A.Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă -NU
B.Extracţia molarului de minte este mult mai facilă -DA
C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU
D.Se va folosi numai cleştele corespunzător- NU
E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NU
Pag. 137
18.Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt:
A.Poziţia mezio-angulară -DA
B.Poziţia disto-angulară -NU
C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU
D.Spaţiu parodontal larg- DA
E.Os elastic DA
Pag. 141
2219.Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:
A.Poziţia mezio-angulară- NU
B.Poziţia disto-angulară -DA
C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU
D.Rădăcini scurte -NU
E.Clasa B după Pell şi Gregory- NU
Pag. 141
20.Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:
A.Complicaţii septice -DA
B.Complicaţii trofice -DA
C.Complicaţii tumorale- DA
D.Complicaţii mecanice -DA
E.Complicaţii osoase -NU
Pag. 141
21.Incluzia caninului superior este:
A.Mai frecventă la sexul masculin -NU
B.Mai frecventă la sexul feminine -DA
C.Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă- NU
D.Mai frecventă în poziţie vestibulară -NU
E.Mai frecventă în poziţie orizontală- NU
Pag. 159
22.În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente
intraoperatorii:
A.Deschiderea foselor nazale -DA
B.Deschiderea sinusului maxilar- DA
C.Luxarea dinţilor vecini -DA
D.Fractura procesului alveolar- DA
E.Sinuzita maxilară odontogenenă -NU
Pag. 163
23.Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt:
La pacienţii tineri- DA
B.În incluzii profunde- NU
C.În anomalii de formă- NU
D.În anomalii de volum- NU
E.La adulti-NU
Pag. 165
2324.În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa:
A.Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia -DA
B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA
C.Unei boli intercurente- NU
D.Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada -NU
E.Unor modificări morfologice ale maxilarelor- NU
Pag. 166
25.Transplantarea caninului inclus constă în (pag.166):
A.Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta
alveolară -
DA
B.Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus- NU
C.Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia
dintelui
temporar-DA
D.Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus- NU
E.Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus- NU
Pag. 166
26.Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau
conservatoare în
raport cu :
A.Poziţia incluziei- DA
B.Profunzimea incluziei- DA
C.Spaţiul existent pe arcadă -DA
D.Vârsta pacientului- DA
E.Poziţia dinţilor antagonisti- NU
Pag. 160
27.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A.Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată -DA
B.Incluzie vestibulară -DA
C.Incluzie intermediară sau transversală- DA
D.Incluzie joasă -NU
E.Incluzie înaltă -NU
Pag. 160
28.Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei
caninului
superior pot evolua spre:
A.Rinite supurate -DA
B.Tromboflebita sinusului cavernos- NU
C.Meningite -NU
D.Pericardite -NU
E.Septicemie -NU
Pag. 160
2429.Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):
A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DA
B.Incluziile înalte- NU
C.Incluziile superficiale -NU
D.Incluziile complicate- NU
E.Incluziile profunde- NU
Pag. 163
30.În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei
etape
principale:
A.Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă -DA
B.Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui- DA
C.Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă- DA
D.Transplantarea dintelui -NU
E.Extracţia propriu-zisă –NU
Pag. 165
254 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
(1, pag. 174- 194)
1.Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele:
A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ -DA
B. Canale cu curburi accentuate-DA
C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare -NU
D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale-NU
E. Resorbţii radiculare externe sau interne-DA
Pag.174
2.Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt:
A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari-NU
B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ -DA
C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat
preoperator-NU
D. Fractura radicularǎ verticala-DA
E. Pacienţi cu imunosupresie-DA
Pag.175
3.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un inconvenient
dacǎ
apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat- DA
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NU
C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la
delabrarea
lamboului la capete-DA
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU
E. Incizie şi decolare facile-NU
Pag.177
4.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:
A. Accesul chirurgical este foarte bun-DA
B. Tensiunea în lambou este minimǎ-DA
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ-NU
D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate-DA
E. Igiena orala este mai dificil de menţinut-NU
Pag.179
265. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului-NU
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU
C. Colţurile lamboului se pot necroza-DA
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ-DA
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire-DA
Pag.178
6.Avantajele lamboului gingival in plic sunt:
A. Decolarea lamboului este dificilǎ-NU
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ-NU
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-DA
Pag.179
7.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ
sunt:
A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ-DA
B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ-NU
C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare
-NU
D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ-NU
E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de
vecinǎtate-DA
Pag.180
8.Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului -NU
B. Se începe decolarea la colţurile lamboului-DA
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului-
DA
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua
a
lamboului -NU
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical-NU
Pag.182
9.Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou-DA
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU
C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ-DA
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA
Pag.183
2710.In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a
leziunii
periapicale se face pe baza:
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare-DA
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia apexului prin
perforarea
acesteia cu o sondǎ-NU
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare
izometrice
-NU
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea acului folosit pentru
tratamentul mecanic-DA
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un material
radioopac,
apoi se face radiografie de control-DA
Pag.183
11.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:
A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os-NU
B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime-DA
C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DA
D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DA
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ-NU
Pag.184
12.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ
propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NU
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase-NU
C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii-DA
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea
apexianǎ la
toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-DA
Pag.186
13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat
intraoperator
pe cale directǎ:
A. Canale cu secreţie persistentǎ-DA
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic-DA
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA
E. Corp strǎin pe canal-DA
Pag.188
2814.Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ
îndeplineascǎ
urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular-DA
B. Sǎ fie biocompatibile-DA
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ-NU
D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric-NU
E. Sǎ prezinte radioopacitate-DA
Pag.190
15.Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt:
A. Suprainfectarea-NU
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire-DA
C. Hematomul-NU
D. Fractura rǎdǎcinii-DA
E. Hemoragia postoperatorie-NU
Pag.193
16.Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Leziuni nervoase-DA
B. Hemoragie postoperatorie-NU
C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ-NU
D. Necroza osului-NU
E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive-NU
Pag.192
17.Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt:
A. Fractura radicularǎ verticalǎ-NU
B. Corticala vestibularǎ groasa-DA
C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ -NU
D. Pacienţi cu imunosupresie-NU
E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare-NU
Pag.175
18.Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:
A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere, fistulǎ)-NU
B. Dinte nefuncţional-NU
C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice-DA
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea
preexistentǎ
-NU
E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ-NU
Pag.175
2919.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:
A. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ
incizii
verticale de descǎrcare-NU
B. O incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale-NU
C. O incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii
oblice de
descǎrcare-NU
D. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de
descǎrcare
-DA
E. O incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ-NU
Pag.178
20.În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale:
A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva-NU
B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii-NU
C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ-DA
D. Nu se continuǎ intervenţia-NU
E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ-NU
Pag.186
21.Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu:
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DA
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NU
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NU
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NU
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NU
Pag.190
22.Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:
A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece-NU
B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ-DA
C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei-NU
D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate-NU
E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie-NU
Pag.193
23.Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Edem-NU
B. Leziuni nervoase-DA
C. Hemoragie postoperatorie-NU
D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-NU
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv-NU
Pag.192
3024.Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:
A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu
menţinerea
restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor-NU
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu
expunerea
apexului şi a leziunii periapicale-NU
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui
dinte
-NU
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice-NU
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces-DA
Pag.194
25.Avantajele lamboului gingival in plic sunt:
A. Decolarea lamboului este facila -NU
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ-NU
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU
E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-NU
Pag.179
26.Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator ascuţit - DA
B. Se începe decolarea de la baza lamboului-NU
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ-DA
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-NU
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala-NU
Pag.182
27.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ
propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NU
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase-NU
C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii-NU
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea
apexianǎ
la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-NU
Pag.186
28.Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou-NU
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU
C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune-NU
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA
Pag.183
3129.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU
C. Incizie si decolare facila-DA
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU
E. Incizie şi decolare dificile-NU
Pag.177
30.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in:
A. Bisturiu-DA
B. Sindesmotom-NU
C. Pensa ciupitor de os-NU
D. Chiurete de diferite dimensiuni-DA
E. Pensa Kocher-NU
Pag. 176
325. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
(1, pag. 198-220)
1.În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de:
A. 450
- NU
B. 900
– NU
C. 600
– DA
D. 300
– NU
E. 150
– NU
Pag.199
2. Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este:
A. Trapezoidala– NU
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului –DA
C. În „baionetă” – NU
D. Tip Pichler – NU
E. in „L” – NU
Pag199.
3. Frenul lingual este constituit din:
A. Țesut conjunctiv lax –NU
B. Țesut fibros –NU
C. Fibre musculare – NU
D. Mucoasă acoperitoare groasa –NU
E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos–
DA
Pag 200
4. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este:
A. Determinata de fumat – NU
B. Iritativ-mecanică cronică – DA
C. Iritativ-mecanică acută – NU
D. Neoplazică – NU
E. Idiopatică – NU
Pag 206
5. Frenotomia presupune urmatoarea incizie:
A. Verticala –NU
B. Oblic mezial dreapta-NU
C. In „Z” –NU
D. Transversala, perpendiculara pe fren –DA
E. In „V”-NU
Pag.206
6. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este:
A. Trapezoidal-NU
B. Liniar-NU
C. Romboidal-DA
D. Triunghiular-NU
E. Arcuat-NU
pag.201
337. Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:
A. Trauner –NU
B. MacIntosh –NU
C. Kazanjian – DA
D. Obwegesser – NU
E. Valerian Popescu – NU
Pag 208
8. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:
A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NU
B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –NU
C. Insertie joasa a frenurilor– NU
D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in unele situatii –
DA
E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NU
Pag.214
9. Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor
egresati
urmarește:
A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate –NU
B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate – NU
C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate – DA
D. Înălțarea crestei edentate – NU
E. Creșterea lățimii crestei edentate – NU
Pag.213
10. În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă
realizarea unei
incizii de descarcare linguale datorită:
A. Pericolului lezării nervului bucal – NU
B. Pericolul lezării limbii – NU
C. Pericolul lezării arterei faciale – NU
D. Pericolul lezării nervului lingual – DA
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator– NU
Pag 215
11. Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii:
A. Relațiilor interdentare –NU
B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate – NU
C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale – DA
D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase –NU
E. starii de igiena orala a pacientului – NU
Pag 217
12. Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:
A. În „L” – NU
B. În „V” – NU
C. În „Z” – NU
D. În „H” inversat – DA
E. In „W” – NU
Pag 218
3413. Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona
caninpremolar – DA
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-
canină –NU
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona
molarului 3 –
NU
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-
canină –
NU
E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar –
NU
Pag 219
14. După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare
supraperiostală se
prepară:
A. lambouri totale vestibulare – NU
B. lambouri totale linguale – NU
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale – DA
D. lambouri parțiale jugale– NU
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare – NU
Pag 209
15. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilor labiale:
A. Vestibuloplastia–NU
B. Frenectomia – DA
C. Frenoplastia in „Z” – DA
D. Tuberoplastia – NU
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA
Pag 198,199
16. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele
formatiuni
anatomice:
A. Canalul Wharton– DA
B. Artera faciala– NU
C. Vena linguala – DA
D. Glanda sublinguala–NU
E. Vena faciala– NU
Pag 202
17. Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a
mucoasei
fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinală – NU
B. Hiperplazia de proteza –DA
C. Epulis fissuratum –DA
D. Epulis granulomatos– NU
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos– NU
Pag.203
3518. Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:
A. În plan vertical – DA
B. În plan sagital – NU
C. În plan transversal – DA
D. În ambele planuri – DA
E. În plan antero-posterior – NU
Pag.204
19. În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este
obligatorie pentru :
A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii – DA
B. A infirma evoluția în părțile osoase –DA
C. A infirma evoluția în sinusul maxilar–NU
D. A exclude prezența unui dinte inclus –DA
E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale –DA
Pag. 204
20. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:
A. Creșterea asimptomatica a gingiei – DA
B. Creșterea rapidă a gingiei –NU
C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DA
D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DA
E. Creștere simptomatică a gingiei – NU
Pag. 206
21. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:
A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din cauza bridelor
cicatriciale– DA
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare –NU
C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual – NU
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare – DA
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare – NU
Pag 208
22. Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează:
A. Perpendicular pe festonul gingival –NU
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei – NU
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei –DA
D. Până la nivelul periostului – DA
E. Obligatoriu interesează și periostul – NU
Pag 206
23. Creasta balantă reprezintă:
A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator –NU
B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator – DA
C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la
mandibula – DA
D. Localizată în zonele frontale dentate –NU
E. O zonă de hipertorfie – NU
Pag 207
3624.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile – NU
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă – DA
C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate – NU
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe –NU
Pag 208
25. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand:
A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm – NU
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara–NU
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii -DA
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DA
E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale –NU
Pag 208
26. Principiile alveoplastiei sunt:
A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei –DA
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei –NU
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare – DA
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie mai
mica
decât celelalte laturi – NU
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă –DA
Pag 211
27. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DA
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar – NU
C. Se realizează cu conservarea osului alveolar – DA
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor
interradiculare – DA
E. Se realizează fără regularizare osoasă –NU
Pag 211
28. Exractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii:
A.La nivelul festonului gingival –DA
B.La 1cm de festonul gingival –NU
C.La nivelul fundului de sac vestibular –NU
D.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila –NU
E.In mucosa mobila –NU
Pag 211
29.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori:
A.Vestibular la mandibula – DA
B.Vestibular la maxilar –DA
C.Oral la maxilar – NU
D.Central intraosos –NU
E.Vestibulo-oral –NU
Pag220
3730. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine – DA
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DA
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NU
7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
(1, pag. 292-308)
1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NU
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NU
C. inferior, reprezentata de osul palatin-NU
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DA
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-NU
Pag. 292
2. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA
B. se deschide in meatul superior -NU
C. se deschide in meatul mijlociu-DA
D. se deschide in meatul inferior-NU
E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA
Pag. 292
3. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie-DA
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA
D. este structura de sustinere a globului ocular-NU
E. este o structura compacta-NU
Pag. 293
4. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este :
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NU
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NU
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DA
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DA
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator-DA
Pag. 293
5. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :
A. infectioase-DA
B. alergice-DA
C. traumatice-NU
D. neoplazice-DA
E. autoimune-NU
Pag.293
456. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :
A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NU
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU
Pag. 293
7. Sinuzita maxilara de cauza dentara :
A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NU
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NU
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NU
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor
patologice
dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-DA
E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NU
Pag. 294
8. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. caria dentara simpla-NU
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DA
C. candidoza orala-NU
D. xerostomia-NU
E. lipsa igienei orale-NU
Pag. 295
9. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DA
B. deviatia de sept nazal-DA
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DA
D. anclavarea dentara-NU
E. candidoza orala cronica atrofica-NU
Pag.295
10. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:
A. caria dentara a dintilor maxilari-NU
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NU
C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NU
D. necroza dentara a dintilor maxilari-NU
E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DA
Pag.295
11. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DA
B. incluzia dentara a caninilor maxilari-NU
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DA
D. gingivita cronica-NU
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-DA
Pag.295
4612. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA
C. incluzia caninului maxilar-NU
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA
Pag.295
13. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. obturatii de canal la dintii maxilari-NU
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DA
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DA
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-DA
E. toate cauzele de mai sus-NU
Pag 295
14. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NU
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NU
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DA
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DA
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-NU
Pag.295
15. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DA
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NU
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-DA
D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NU
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-DA
Pag 295
16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze
successive:
A. tumor, calor si dolor-NU
B. congestiva, catarala si supurata-DA
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU
D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU
Pag.296
17. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este :
A. congestionata-NU
B. hiperplaziata-DA
C. atrofiata-NU
D. cu formatiuni polipoide si chistice-DA
E. profund alterata-DA
Pag 296
4718. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:
A. scaderea IgA-NU
B. cresterea IgA-DA
C. scaderea vascozitatea mucusului-NU
D. cresterea vascozitatea mucusului-DA
E. disparitia partiala sau totala a cililor-DA
Pag.296
19. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:
A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-DA
B. disparitia complexelor immune circulante-NU
C. lipsa celulelor caliciforme -DA
D. fibroza parcelara sau totala-DA
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DA
Pag.296
20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara
sunt :
A. haemophilus influenzae-NU
B. germenii microbieni probiotici-NU
C. pneumococii-DA
D. colibacilii-DA
E. stafilococus aureus-NU
Pag. 296
21. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :
A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala,
frontotemporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NU
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a
capuluiDA
C. febra 38-39 C-NU
D. iritatie faringiana-DA
E. cacosmie subiectiva-NU
Pag.297
22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in
sinuzita
maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NU
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NU
E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA
Pag. 297
23. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DA
B. sinuzitele maxilare specifice-NU
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-NU
D. sinuzita maxilara alergica-NU
E. sinuzita maxilara fungica-NU
Pag. 299
4824. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se
face cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU
B. sinuzitele maxilare specifice-DA
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA
D. sinuzita maxilara alergica-DA
E. sinuzita maxilara fungica-DA
Pag. 299
25. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua :
A. asigurarea drenajului sinuzal-DA
B. antibioterapie -DA
C. corticoterapie-DA
D. indepartarea factorului cauzal-DA
E. cura radicala a sinusului maxilar-NU
Pag 300
26. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va
efectua :
A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NU
B. antibioterapie cu macrolide-NU
C. antibioterapie cu lincosamide-NU
D. corticoterapie-NU
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DA
Pag.301
27. Cura radicala a sinusului maxilar :
A. consta in realizarea unei meatotomii-NU
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NU
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NU
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DA
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NU
Pag.301
28. Cura radicala a sinusului maxilar :
A. are ca scop crearea unei meatotomii-NU
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NU
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DA
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DA
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal-NU
Pag. 302
29. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de
diagnostic:
A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DA
B. scurgere abundenta de secretie purulenta-NU
C. halena fetida-NU
D. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NU
E. proba Valsalva pozitiva-DA
 Pag.303
4930. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari,
de peste 7 mm,
se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar-NU
B. prezenta sau absenta dintilor-DA
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA
D. adancimea boltii palatine- NU
E. optiunea chirurgului-DA
Tema 2. Extractia dentara (pg. 64-102)
1. La folosirea elevatorului drept trebuie respectate cateva reguli:
A. in timpul luxatiei folosim ca sprijin dintii adiacenti -NU
B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in axul
dintelui -NU
C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de
extras -DA
D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola-NU
E. intotdeauna se aplica lingual -NU
Pg.80
2. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari
cand:
A. radacinile sunt foarte divergente -DA
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza -DA
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare-NU
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clesteluiDA
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei-DA
Pg.81
3. In cazul molarilor speriori se va practica o separatie radiculara:
A. „in V” -NU
B.”in T” -DA
C.”in L” -NU
D.”in Y” -DA
E.”in Z” -NU4
Pg.81
4. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:
A. lamboul trapezoidal -DA
B. lamboul triunghiular -DA
C. lamboul rotat -NU
D. lamboul bilobat -NU
E. lamboul avansat -NU
Pg.86
5. Dupa efectuarea extractiei dentare se recomanda pacientului urmatoarele:
A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora -DA
B. dieta sa fie fierbinte -NU
C. sa clateasca gura la o ora dupa extractie cu solutii antiseptice-NU
D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa extractie -NU
E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui extras -NU
Pg.91
6. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui de extras sunt:
A. radacini subtiri efilate -DA
B. sept interadicular subtire -NU
C. anchiloza dento-alveolara -DA
D. radacini drepte neefilate -NU
E. os alveolar dens -DA
Pg.92
7. Lezarea nervoasa in cazul extractiei molarului de minte apare in:
A. 6-7% din cazuri -NU
B. 0,1-0,5% din cazuri -NU
C. 0,6-5% din cazuri -DA
D. 0,6-7% din cazuri -NU
E. 0,5% din cazuri -NU
Pg.97
8. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:
A.durere -DA
B.vindecare intarziata -DA
C.complicatii infectioase -DA
D.trismus -DA
E.scaderea glicemiei -NU
Pg.98,101
9. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt:
A. insuficienta hepatica -DA
B. hipotensiunea arteriala -NU
C. persistenta tesutului de granulatie in alveola-NU
D. tratamente anticoagulante -DA
E. antialgicele –NU
Pg.995
10. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de:
A. chiuretajul alveolar incomplet -DA
B. fractura apexului -NU
C. mesarea alveolei -NU
D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator-DA
E. sutura plagii -NU
Pg.100
11. Infectiile spatiilor fasciale oro-maxilo- faciale pot aparea ca si complicatii ale:
A. extractiilor simple -NU
B. extractiilor laborioase -DA
C. alveolotomiilor dificile -DA
D. hemoragiilor imediate -NU
E. hemoragiilor imediat-prelungite -NU
Pg.101
12. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale
sunt:
A. sutura plagii -NU
B. dehiscenta plagii -DA
C. radioterapia -DA
D. hipervitaminoza -NU
E. malnutritia -DA
Pg.101
Tema 3. Patologia erupției dentare
(pag. 116–122, 131-157, 159-169)
1. Factorii locali incriminati în etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A. Factorii ereditari – NU
B. Osteoscleroza procesului alveolar – DA
C. Obstacolele in calea eruptiei dentare – DA
D. Tulburari metabolice – NU
E. Reducerea spatiului pe arcada – DA
Pag. 116
2. Factorii generali incriminați în etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A. Rahitismul – DA
B. Disostoza cleidocraniană – DA
C. Sindromul Down – DA
D. Hipotiroidismul – DA
E. Malpoziția dentară – NU
Pag . 116
3. După criteriul topografic, incluziile dentare pot fi:
A. Intraosoase – DA
B. Submucoase – DA6
C. Simetrice – DA
D. Asimetrice – DA
E. Vestibulare – NU
Pag. 117
4. Pe ortopantomograma realizată în incluzia dentara sunt vizibile:
A. Dinții în erupție - DA
B. Canalul mandibular - DA
C. Dintele inclus - DA
D. Relația centrică - NU
E. Raporturile dintelui inclus cu dinții vecini – DA
Pag. 118
5. Din punct de vedere al relației molarului de minte inferior cu ramul
mandibular după Pell și Gregory clasificarea cuprinde 3 clase:
A. Clasa I: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul
mandibular – NU
B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea
anterioară a ramului mandibular – DA
C. Clasa III: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul
mandibular – DA
D. Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de
marginea anterioară a ramului mandibular – DA
E. Clasa II: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de
marginea anterioară a ramului mandibular – NU
Pag. 133
6. Factorii care îngreunează odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Poziția mezio-angulară – NU
B. Rădăcini lungi și subțiri – DA
C. Clasa a III-a după Pell și Gregory – DA
D. Os dens, rigid – DA
E. Spațiu parodontal larg – NU
Pag. 141
7. Factorii care ușurează odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Rădăcini curbe și divergente – NU
B. Raport direct cu canalul mandibular – NU
C. Clasa C după Pell și Gregory – NU
D. Rădăcini conice sau fuzionate – DA
E. Incluzie osoasă completă – NU
Pag. 141
8. Evoluția pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este
determinată de:
A. Virulența germenilor cauzali – DA
B. Reactivitatea și terenul bolnavului – DA
C. Orientarea rădăcinilor în raport cu tablele osoase – DA
D. Existența unor loji care comunică între ele – DA
E. Relația cu canalul mandibular – NU
Pag. 1437
9. Decapușonarea este indicată în următoarele situații:
A. Incluzie verticală – DA
B. Spațiu suficient pe arcadă pentru erupția ulterioară – DA
C. Incluzie orizontală – NU
D. Capușon de mucoasă subțire, care acoperă fața ocluzală a molarului de
minte – DA
E. Incluzie submucoasă – DA
Pag. 146
10. Pentru odontectomie se vor respecta următoarele principii:
A. Expunerea optimă a ariei dintelui inclus – DA
B. Ostectomia – DA
C. Separația corono-radiculară dacă este nevoie – DA
D. Sacul pericoronorar nu trebuie îndepărtat – NU
E. Sutura se va realiza într-un plan, cu fire separate – DA
Pag. 147
11. În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de
accidente intraoperatorii:
A. Fractura tuberozității maxilare – DA
B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională – DA
C. Deschiderea foselor nazale – NU
D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar – DA
E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar-DA
Pag. 157
12. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată – DA
B. Incluzie vestibulară – DA
C. Incluzie intermediară sau transversală – DA
D. Incluzie orizontală – NU
E. Incluzie verticală – NU
Pag. 160
TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR
PERIAPICALE pg. 174- 194
1. Reacolarea lamboului si sutura:
a. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim
b. Sutura se face de regula cu fir continuu
c. Sa se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului
d. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor „cheie”:
laturile lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor
e. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii
Rǎspuns corect: a,c,e pag. 1908
2. Complicaţii postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ:
a. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire
b. Hematom
c. Suprainfectare
d. Hemoragie postoperatorie
e. Fractura rǎdǎcinii
Rǎspuns corect: a,e pag.193
3. Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:
a. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice
b. Simptomatologie clinicǎ specificǎ – edem, durere, fistulǎ
c. Dinte nefuncţional
d. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea
preexistentǎ
e. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ
Rǎspuns corect: a pag.175
4. Reacolarea şi sutura se realizeazǎ:
a. Cu fire separate, resorbabile, 3-0 sau 4-0
b. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
c. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
d. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
e. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0
Rǎspuns corect: d pag.190
5. Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:
a. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece
b. Spǎlatul pe dinţi e permis din ziua intervenţiei
c. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de
clorhexidinǎ
d. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate
e. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie
Rǎspuns corect: c pag.192
6. Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:
a. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces
b. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu
menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor
c. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical,
cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale
d. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii
unui dinte
e. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice
Rǎspuns corect: a pag.194
7. Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului (rezecţia apicalǎ
propriu-zisǎ):
a. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi
sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ 9
b. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
c. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase
d. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii
e. Planul de secţiune va fi bizotat spre palatinal (45˚)
Rǎspuns corect: a pag.186
8. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
a. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun
b. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
c. Se intervine asupra marginii gingivale libere
d. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
e. Incizie şi decolare dificile
Rǎspuns corect: b pag.177
9. Abordul radacinii palatine:
a. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte
des efectuat
b. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival
c. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior
d. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul
lezarii pachetului vasculo-nervos nazo-palatin
e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei
vestibulare
Raspuns corect: c pag. 191
10. Amputatia radiculara:
a. Metoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari, la care
procesul periapical intereseaza una sau doua radacini
b. Indicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical
intereseaza strict o radacina, iar cealalta radacina/celelalte radacini pot
fi tratate corect endodontic
c. Metoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate
d. Pentru molarii maxilari, este cunoscuta si sub numele de
„premolarizare”
e. Metoda consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate, fara
extractia acesteia
Raspuns corect: b pag 194
11. Chiuretajul periapical:
a. Nu urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia
b. Metoda este indicata pentru obturatii in exces vechi
c. Dupa evidentierea apexului si a spatiului periapical, se chiureteaza
materialul de obturatie in exces
d. Are ca scop indepartarea apexului si a leziunii periapicale
e. Dupa chiuretaj, se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza
Raspuns corect: c pag 194
12. Contraindicatii relative ale rezectiei apicale:
a. Dinti fara valoare protetica 10
b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
c. Resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare, fara
posibilitatea restaurarii corono-radiculare
d. Fractura radiculara verticala
e. Corticala vestibulara groasa
Raspuns corect: e pag 175
TEMA 5. Tratamentul chirurgical preprotetic
Pg. 198-220
1. Frenul lingual este constituit din:
a) Tesut conjunctiv dens – DA
b) Tesut fibros – NU
c) Fibre musculare – NU
d) Mucoasă acoperitoare subţire – NU
e) Tesut conjunctiv lax – NU
Pag 200
2. In cazul hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale, etiologia este:
a) Iritativ-chimică – NU
b) Iritativ-mecanică acuta – NU
c) Iritativ-mecanică cronica – DA
d) Neoplazică – NU
e) Idiopatică – NU
Pag 203
3. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:
a) Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NU
b) Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –NU
c) Reducerea ușoară a latimii șanțului vestibular – NU
d) Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – DA
e) Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NU
Pag 214
4. Tuberoplastia:
a) Indicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa
accentuata –DA
b) indicata in scopul imbunatatirii inchiderii marginale posterioare a protezelor
scheletizate – NU
c) Închiderii marginale posterioare a protezelor mandibulare – NU
d) Indicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase în vederea aplicării
implantelor endoosoase –NU
e) Indicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului – NU
Pag 217
5. Torusul mandibular este localizat:11
a) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în
zona canin-premolar – DA
b) Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivocanină
–NU
c) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona
molară – NU
d) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral în zona
incisivo-canină – NU
e) Pe coama crestei alveolare mandibulare uni– sau bilateral în zona caninpremolar
–NU
Pag 219
6. După incizia mucoasei în plastia şanţului pelvilingual prin decolare
supraperiostală se prepară:
a) lambouri totale vestibulare – NU
b) lambouri totale linguale – NU
c) lambouri parţiale vestibulare şi linguale – DA
d) doar lambouri parţiale vestibulare – NU
e) doar lambouri parţiale linguale – NU
Pag 209
7. Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:
a) frenectomia – NU
b) frenoplastia in „Z” – NU
c) tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare- NU
d) extractia alveoloplastica – DA
e) vestibuloplastia la maxilar – NU
Pag 198 -210
8. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilor labiale:
a) Vestibuloplastia –NU
b) Frenectomia – DA
c) Frenoplastia in „Z” – DA
d) Tuberoplastia – NU
e) Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA
Pag 198-199
9. Timpii operatori ai frenectomiei sunt:
a) Evidențiaza frenului labial prin punerea sa in tensiune – DA
b) Incizie în „felie de portocală” – NU
c) Aplicarea penselor hemostatice și incizia frenului distal de acestea – DA
d) Rotația lamboului în plan orizontal –NU
e) Aplicarea firelor de sutură – DA
Pag 198
10. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:
a) Creșterea asimptomatica a gingiei – DA
b) Creșterea rapidă a gingiei –NU
c) Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DA12
d) Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DA
e) Creștere simptomatică a gingiei – NU
Pag 206
11. Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care:
a) Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DA
b) Se realizează fără conservarea osului alveolar – NU
c) Se realizează cu conservarea osului alveolar – DA
d) Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a
septurilor interradiculare – DA
e) Se realizează fără regularizare osoasă –NU
Pag 211
12. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin:
a) Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU
b) Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA
c) Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine –
DA
d) Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DA
e) Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NU
TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE
SINUSULUI MAXILAR Pg. 291 - 308
1. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa formata dintr-un epiteliu:
a. pluristratificat
b. cu ortokeratoza
c. cu parakeratoza
d. epiteliu cilindric, cu cili
e. de tip respirator
R : a, d, e pag. 293
2. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa susceptibila patologiei:
a. arcadei dentare inferioare
b. alergice
c. infectioase
d. autoimune
e. neoplazice
R : b, c, e pag.293