INTOXICAŢII ACUTE CU

CIUPERCI NECOMESTIBILE
 Noua clasificare a sindroamelor clinice de intoxicaţie cu
ciuperci
Sindroame majore in intoxicaţiile cu ciuperci
• sindroame cu debut precoce (sub 6 ore) - neurotoxice,
gastrointestinale şi alergice;
• sindroame cu debut întârziat (6-24 ore) - hepatotoxic,
nefrotoxic accelerat;
• sindroame tardive (≥1 zi) - nefrotoxic tardiv, neurotoxic
tardiv, rabdomioliza.

Evolving global epidemiology, syndromic classification, general management, and prevention of unknown mushroom poisonings. James H. Diaz. Critical Care Medicine 2005;
33(2):419-426.
Sindroame cu debut precoce
1.Neurotoxicitate periferica Clitocybe spp, Inocybe Muscarina -
colinergica spp, histamina
(0,5-2 ore) Salivaţie, Lăcrimare, Urinare Omphallotus
imperioasă, Diaree, crampe Gastrointestinale, Emeză. olearius/illudens

Clitocybe dealbata Omphallotus olearius

 Simptome

• Tulburări cardiovasculare: bradicardie cu hipotensiune

arterială.
• Tulburări neurosenzoriale: mioză, tulburări vizuale,
cefalee, euforie, agitaţie sau anxietate, confuzie,
parestezii, tremurături ale extremităţilor, apoi
somnolenţă.
• Bronhospasm (rar).
 Tratament
• ANTIDOT- Atropină s.c./i.m. 0,5 mg la 4 ore până la
dispariţia simptomelor (12-24 ore)
• lavaj gastric
• reechilibrare hidroelectrolitică
• bronhodilatatoare pe cale inhalatorie (albuterol,
metaproterenol) la bolnavii cu bronhospasm şi
wheezing
Sindroame cu debut intarziat
1.Hepatotoxic Amanita phalloides, Amatoxine
A.virosa, A.verna,
(6-24 ore) A.citrina, A.ocreata, Falotoxine
0.1 mg/kg - doza letală Galerina spp, Lepiota
spp.
Virotoxine
Termo-stabile, insolubile în apă şi îşi
pierd activitatea lent în câţiva ani
Simptome

4 faze:
• faza de latenţă - 6-12 ore (maxim 24-40 ore) - pacienţii sunt
asimptomatici
• faza de agresiune (gastrointestinală) - gastroenterită cu debut
brusc, durează 2-5 zile, determină tulburări hidroelectrolitice şi
hemodinamice grave (dacă nu sunt compensate rapid) şi în final
hipertermie (febră)
Simptome

• a treia fază - începe când aceste simptome se atenuează,

pacientul resimţind o perioadă de bine (altă fază de latenţă)
• faza finală (parenchimatoasă)
• afectare hepatică (creşterea enzimelor hepatice TGO, TGP, LDH, a
bilirubinei, scăderea factorilor de coagulare, a fibrinogenului, cu risc de
coagulare intravasculară diseminată, hipoglicemie, encefalopatie)
• afectare renală (insuficienţă renală funcţională, precoce, secundară
pierderilor digestive sau insuficienţă renală organică prin efect toxic
tubular direct al amanitinelor, la 5-8 zile de la ingestie)
• disfuncţie miocardică.
Simptome

Între zilele 4-8 de la ingestie - se instalează coma hepatică, la

care se asociază insuficienţa renală, ce duc la producerea
decesului (mortalitate 40-90% !!).
 EXPLORĂRI

• Testele paraclinice de rutină (hemoleucogramă, uree, creatinină,

glicemie, sumar de urină), deshidratarea secundară tulburărilor
gastro-intestinale
• Amilazemia şi testele funcţionale hepatice (fosfatază alcalină,
AST, ALT, bilirubină, timp de protrombină) evidenţiază gradul
afectării hepatice
 EXPLORĂRI

• Monitorizarea ECG - se impune datorită riscului aritmic în cazul

pacienţilor cu dezechilibre hidroelectrolitice.
• Examenul micologic efectuat de specialist pe exemplarul întreg de
ciupercă proaspătă şi examinarea microscopică a sporilor recuperaţi
din lichidul de vărsătură, aspiratul gastric, materii fecale sau din
ciupercile parţial ingerate sau veselă - identifică specia implicată în
apariţia intoxicaţiei.
EXPLORĂRI

Radiografia abdominala
pe gol
Distensie marcată a
intestinului subţire şi
colonului, nivele hidroaerice
Tratament

• tratament simptomatic în faza iniţială de agresiune:

• rehidratare masivă - plasmă, substituienţi de plasmă, soluţii cristaloide –
6-12 l în primele 24 de ore, din care 1/3 substituienţi de plasmă
• in continuare, rehidratarea va trebui să compenseze pierderile digestive şi
să menţină diureza peste 4 l/zi
• alimentaţie parenterală 3-5 zile, cu 2000-2500 calorii
Tratament - evacuarea şi epurarea toxicului

• cărbune activat pe sondă Faucher sau oral sau pe sondã nazogastricã - doze
repetate la fiecare 2-4 ore în primele 48 ore de la ingestie
• metode de epurare a toxinelor din sânge - hemodializă, în primele 24 de ore de
la ingestie
 ANTIDOT

• SILIMARINĂ inj. - inhibă penetrarea amatoxinelor în celula hepatică şi previne

leziunile hepatice, scade mortalitatea si rata de transplant hepatic; NU e aprobata
de FDA
• N-ACETILCISTEINĂ – detoxifierea intermediarilor reactivi toxici si poate avea
rol citoprotector direct.
Transplant hepatic

Indicaţii:
• timpul de protrombină > 100 s (indiferent de gradul encefalopatiei)
sau
• prezenţa a 3 din semnele de prognostic rău:
• encefalopatie hepatică trombocite < 90000/mmc
• hemoragie digestivă oligoanurie

• creşterea TP > 50 s acidoză lactică

• hipoglicemie rezistentă vârsta < 10 ani sau > 40 ani
 CELE MAI FRECVENTE CONFUZII

AMANITA RUBESCENS-comestibilă
( cuci )

AMANITA PANTERINA-toxică
( burete pestriţ )
 CELE MAI FRECVENTE CONFUZII

AGARICUS SYLVICOLA-
comestibilă

AMANITA PHALLOIDES-
toxică
( buretele viperei )
 CELE MAI FRECVENTE CONFUZII

RUSSULA CYANOXANTHA-
comestibilă
( pâinişoară )

AMANITA PHALLOIDES-
toxică
( buretele viperei )
 CELE MAI FRECVENTE CONFUZII

AMANITA CAESAREA-
comestibilă
(crăiţă)

AMANITA MUSCARIA-
toxică
( muscăriţă )
 CELE MAI FRECVENTE CONFUZII

LACCARIA LACCATA-
comestibilă

GALERINA MARGINATA-toxică
 De reţinut

• maximum de incidenţă a intoxicaţiilor cu ciuperci - în perioada iulie-

noiembrie;
• tulburările digestive frecvent prezente au consecinţe mai importante
la copilul mic şi vârstnic, impunând spitalizarea lor;
• o singură ciupercă poate fi toxică într-o mâncare, dar toţi comesenii
prezintă simptome mai mult sau mai puţin grave;
 De reţinut

• apariţia simptomelor la interval de peste 6 ore are prognostic

rezervat;
• pacienţii pot ingera mai multe specii de ciuperci concomitent, deci
apariţia timpurie a simptomatologiei nu exclude o intoxicaţie gravă;
 De reţinut

• prezenţa unui tablou clinic sugestiv pentru intoxicaţie cu ciuperci

la toţi comesenii este semn de certitudine pentru diagnostic;
• dacă doar un singur bolnav este simptomatic, iar restul sunt
asimptomatici, de regulă nu e vorba de o intoxicaţie cu ciuperci;
 De reţinut

• factorii care influenţează severitatea unei intoxicaţii cu ciuperci

sunt anotimpul, maturitatea ciupercii, localizarea geografică a
ciupercii, cantitatea ingerată, metoda de preparare (unele toxine
sunt termolabile), ingestia unor ciuperci din specii diferite în acelaşi
timp, vârsta pacientului
 De reţinut
• testele populare de identificare sunt inutile şi periculoase.  
NU SUNT ADEVĂRATE URMĂTOARELE:
Þ    ciupercile de primãvarã sau cele de la sfârşitul toamnei sunt
comestibile;
Þ    ciupercile care cresc sub arbori pe cale de descompunere sunt
otrãvitoare;
Þ    nici o ciupercã otrãvitoare nu creşte pe lemn;
Þ    o ciupercã este comestibilã dacã se decojeşte pãlãria;
 NU SUNT ADEVĂRATE URMĂTOARELE:

Þ    dacã este mâncatã de animal nu este otrãvitoare;

Þ    ciupercile atacate de melci sau de insecte sunt comestibile;
Þ    ciupercile de culoare violet sau cele vâscoase sunt toate
necomestibile;
Þ    ciupercile amare, acre sau picante sunt otrãvitoare;
 NU SUNT ADEVĂRATE URMĂTOARELE:

Þ    o ciupercã ce miroase agreabil este comestibilã.

Þ    anumite ciuperci comestibile pot deveni periculoase dacã au intrat
în contact cu viperele sau plantele veninoase;
Þ    ciupercile care fac sã coaguleze albuşul de ou sau laptele sunt
periculoase, deci absenţa acestei reacţii este o probã cã ciuperca e
comestibilã;
Þ    aruncarea apei folositã la gãtit suprimã toxicitatea;
 NU SUNT ADEVĂRATE URMĂTOARELE:

Þ    ciupercile necomestibile coloreazã apa de orez în roşu;

Þ    o ciupercã este bunã de mâncat dacã nu înnegreşte o linguriţã de
argint în timpul fierberii;
Þ    fierberea în apã cu oţet, macerarea şi sãrarea detoxificã ciuperca;
Þ    o ciupercã este otrãvitoare dacã îngãlbeneşte pãtrunjelul verde, sau
modificã culoarea unei jumãtãţi de ceapã (în albastru, vânãt sau
negru).