Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi

1. Modificarile morfopatologice, in hiperemia preinflamatorie sunt caracterizate de:

a. prezenta vaselor sanguine dilatate, sinuoase, cu pereti subtiri si fenomenul de
marginatie leucocitara
b. celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu volum marit ce reflecta o activitate metabolica
redusa
c. indivizi microbieni in canaliculele dentinare si pulpa
d. prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti
e. cresterea concentratiei de succindehidrogenaza si a unor mediatori chimici (histamina,
acetilcolina, leucotoxina, etc)
(pag70-71)

2. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta:

a. vasoconstrictie pe un teritoriu pulpar intins
b. plasmexodie cu prezenta PMN (polimorfonuclearelor neutrofile)
c. in apropierea centrului inflamatiei odontoblastele dau semne de oprire a
metabolismului si chiar degenerare
d. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei
e. cresterea succindehidrogenazei in toata pulpa dentara
(pag 72-73)

3. Diagnosticul diferential in cazul pulpitei seroase totale se face cu:

a. parodontita apicala acuta seroasa
b. parodontita apicala acuta purulenta
c. parodontita apicala hiperemica
d. pulpita acuta seroasa partiala
e. pulpita purulenta totala
(pag 76)

4*. Indicatii de tratament in pulpita purulenta partiala:

a. extirpare vitala
b. extirpare devitala
c. pulpotomie vitala
d. pulpotomie devitala
e. drenaj de urgenta
(pag 79)

5*. In hiperemia preinflamatorie nu se recomanda:

a. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect
b. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale
a camerei pulpare
c. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a
camerei pulpare
d. amputaţie vitală
e. extirpare vitală
(pag.72)

6*. “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii
din:
a. pulpita acută seroasă parţială
b. parodontita apicală acută seroasă
c. pulpita acută purulentă parţială
d. pulpita acută seroasă totală
e. pulpita acută purulentă totală
(pag.75)

7. Durerea poate aparea spontan în următoarele situaţii:

a. hiperemia preinflamatorie
b. pulpita seroasă parţială
c. pulpita cronică deschisă
d. pulpita purulentă parţială
e. pulpita seroasa totala
pag.(73,75,78,79)

8. Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face cu:

a. pulpita seroasa totală
b. hiperemia pulpara
c. pulpita seroasă coronara
d. parodontita apicală acută purulenta
e. pulpita purulenta corono-radiculara
(pag.79)

9. Evolutie si complicatii in pulpita purulenta partiala:

a. abces vestibular
b. pulpita purulenta corono-radiculara
c. pulpita cronica deschisa ulceroasa
d. pulpita cronica deschisa granulomatoasa
e. gangrena pulpara
(pag 79)

10. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe:

a. caracterul pulsatil al durerii
b. exacerbare la rece, diminuare la cald
c. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
d. hipoexcitabilitate
e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat
(pag 79)

11*. Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este:

a. caracterului lancinant al durerii
b. calmarii temporare prin lichide calde
c. sensibilitatii la percutia transversală
d. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui
e. testelor de vitalitate reduse
( pag.80)

12*. Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre:

a. forme subacute de pulpita seroasa
b. forme subacute de pulpita purulenta
c. fractura coronara
d. gangrena
e. pulpita cronica polipoasa
(pag85)

TEMA 37. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ

1. Simptomatologia in gangrena pulpara este urmatoarea:
a. in general are o simptomatologie manifesta;
b. lipsa sensibilitatii;
c. de cele mai multe ori se constata carie profunda cu pierdere marcata de substanta
dentara;
d. modificare de culoare a dintelui;
e. sondarea canalelor este sangeranda.
(pag. 101)

2. In raport cu interesarea parodontiului apical se descriu urmatoarele forme de

gangrena:
a. umeda;
b. uscata;
c. simpla;
d. complicata;
e. partiala;
(pag. 101)

3. Factorii locali cu atiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii:

a. traumatisme;
b. cresteri mari de temperatura;
c. scaderi brutale de temperatura;
d. diabet zaharat;
e. menstruatia.
(pag. 96)

4. Pulpa necrozata dupa arsenic :

a. este uscata;
b. are culoare gri ;
c. are culoare galben-brun;
d. are culoare negru-violaceu
e. are consistenta crescuta
(pag. 98) 71
5*. Tratamentul necrozei pulpare:
a. implica pulpectomie;
b. implica amputatie devitala;
c. este similar celui din gangrena ;
d. nu include etapa de tratament antibacterian
e. este similar celui din pulpita seroasa partiala.
(pag.99)

6*. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara se face cu:

a. gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta;
b. pulpitele coronare;
c. pulpite corono-radiculare;
d. pulpitele cornice deoarece nuu exista sensibilitate la intepare cu sonda in profunzime;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
(pag.102)

7*. Despre gangrena pulpara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

a. constituie un focar de infectie;
b. poate determina imbolnavirea la distanta: hepatita cronica toxica;
c. poate determina imbolnavirea la distanta: glomerulonefrite;
d. gangrena simpla poate evolua spre parodontiul apical;
e. însămanţare bacteriană pozitivă.
(pag. 102)

8. Acizii actioneaza prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:

a. modificari brutale ale ph-ului;
b. paralizia peretilor vasculari;
c. blocarea respiratiei celulare;
d. lezarea membranei celulare;
e. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

9. Prin necroza pulpara se intelege:

a. mortificarea septica a pulpei
b. epuizarea mijloacelor defensive
c. mortificare aseptica
d. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi
e. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.
(pag.94)

10. Prin gangrena pulpara se intelege:

a. mortificarea septica a pulpei
b. mortificarea aseptica a pulpei
c. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie
d. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla)
e. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata)
(pag.94) 72
11. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza:
a. teste de vitalitate pozitive
b. examen bacteriologic negativ
c. carie profunda cu deschiderea camerei pulapre
d. fetiditate
e. teste de vitalitate negative
(pag.101)

10*. Caracteristicile florei microbiene din gangrena pulpara simpla nu sunt:

a. mixta
b. aeroba
c. anaeroba
d. nu provine din mediul salivar
e. normal nepatogena
(pag.99)

TEMA 38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE

1*. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe:
a. durere cu caracter iradiat
b. stare generala afectata
c. raspunsuri pozitive la teste de vitalitate de intensitate mare
d. in dreptul apexului usoara congestie a mucoasei
e. percutia in ax este negativa
(107)

2. Simptomatologic, parodontita apicala hiperemica se caraterizeaza prin:

a. percuţia laterală este pozitivă
b. pacientul realizeaza care este dintele afectat
c. percuţia în ax este negativă
d. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
e. percuţia în ax este pozitivă
(pag. 106)

3*. Examenul radiologic este relevant:

a. în parodontita apicală acută hiperemica
b. în parodontita apicală acută seroasă totală
c. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii
d. în parodontite apicale cronice
e. în parodontita apicală acută seroasa subperiostala
(pag. 113)

4*. În parodontita apicală acută purulenta simptomatologia dureroasa este de intensitate

maximă:
a. în stadiu endoosos b. în stadiu de fistulă c. în stadiu de hiperemie d. în stadiu

subperiostale. în stadiu submucos (d) 7, (pag. 111)

5*. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:

a. slefuiri protetice intempestive

b. factorii toxico-infectiosi prezenti in dentina patologica dintr-o leziune carioasa
c. utilizarea arsenicului in devitalizarile pulpare
d. obturatii cu recidiva de carie
e. reconstituiri din amalgam fara obturatii de baza
(pag116)

6. În stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se intalnesc urmatoarele

aspecte:
a. durerea este nevralgiforma
b. scaderea pH-ului local
c. tulburari vasculare
d. tumefierea si infiltrarea mucoasei
e. liza tesutului osos in centrul leziunii
(pag 110)

7*.Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:

a. modificarile chimice
b. modificarile enzimatice
c. durere
d. modificarile vasculare
e. resorbtie osoasa
pag108

8*. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a. tesutul conjunctiv
b. tesutul de granulatie
c. pulpa dintelui
d. mucoasa sinusala
e. osul alveolar
pag.120

9. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:

a. pulpita acuta purulenta totala
b. parodontita apicala acuta hiperemica
c. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie
d. parodontita apicala acuta seroasa
e. gangrena pulpara simpla

(pag. 117)
10*. Prima faza de inflamatie a tesutului periapical este caracterizata prin:
a. demineralizarea corticalei alveolare interne
b. coalescenta bontului pulpar apical
c. afectarea tesutul conjunctiv din spatiul periodontal
d. schimbarea ph–ului la nivelul fibrelor de colagen
e. turgescenta pernitelor vasculare
(pag. 103)

11. Prima faza de inflamatie in parodontita apicala acuta hiperemica se caraterizeaza

prin:
a. permeabilizarea peretilor vasculari
b. tendinta de echilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea mucopolizaharidelor
c. fenomene exudative
d. cuprinde “timpul mut”
e. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular
(pag 106)

12. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele

zone de la apex spre os:
a. zona de colicvatie
b. zona de necroza
c. zona exudativa
d. zona de infiltratie
e. zona de iritatie
(pag. 118)

TEMA 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)

1*. Tehnica „step-back”:

a. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare
b. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare
c. este numita si „telescopare regresiva”
d. este numita si „telescopare progresiva”
e. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate
pag.168

2*. Hidroxidul de calciu are pH-ul cuprins intre:

a. 7-9
b. 10-11
c. 11-12
d. 12-13
e. 8-10
pag 198

3. Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in:

a. parodontitele apicale acute
b. gangrena pulpara
c. hiperemia pulpara
d. pulpita purulenta totala
e. parodontitele apicale cronice
pag 211

4. Pasta iodoformata Walkhoff contine:

a. clorfenol
b. timol
c. cloroform
d. sulfat de bariu
e. oxid de zinc
pag 181

5*. Canalul radicular trebuie sa aiba in final:

a. forma cilindrica
b. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala
c. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara
d. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari
e. praguri
pag.166

6. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick :

a. utilizeaza o singura radiografie
b. utilizeaza doua radiografii
c. se face cu acul introdus pe canal
d. se face fara a introduce acul pe canal
e. nici una de mai sus
pag 164

7. Solutia Rockle’s contine:

a. formaldehida
b. hidroxid de calciu
c. trioximetilen
d. fenol
e. gaiacol
pag 177

8. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:

a. premolarizarea
b. eliminarea cauzei inflamatiei
c. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie
d. temporizarea interventiei
e. extractia
pag 249

9*. In tratamentul gangrenei pulpare, eficienta combinarii antibioticelor depinde de

urmatorii factori:
a. evitarea antagonismelor
b. evitarea rezistentei incrucisate
c. evitarea antibioticelor cu reactii adverse;
d. evitarea unor doze insuficiente;
e. toate de mai sus;
pag .187

10. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei

pulpare sunt:
a. concentratia solutiei
b. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
c. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
d. propietatile bactericide ale substantei
e. tipul de reactivitate al pacientului
pag 173

11. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:

a. efect lent bactericid si fungicid
b. actiune antibacteriana indelungata
c. usurinta introducerii pe canale
d. interferarea proceselor de vindecare periapicala
e. tensiune superficiala mare
pag 175

12. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele forme

sau proceduri:
a. asociate cu agenti fizici
b. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
c. pansamente endodontice
d. irigatii endodontice
e. numai la canalele curbe
pag 210

TEMA 40. Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)

1*. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata

lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele:
a. nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul pe toata lungimea
de lucru
b. formarea unui prag
c. formarea unei cai false
d. fracturarea unui instrument pe canal
e. toate de mai sus
pag 220

2*. Dezavantajul obturatiei segmentare cu gutaperca consta in: :

a. dificultatea de indepartare
b. necesita o largire accentuata a zonei apicale
c. necesita instrumentar endodontic special
d. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
e. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala

pag.241 77
3. Conurile de argint prezinta urmatoarele dezavantaje:
a. inchiderea deficitara a canalelor
b. falsa impresie de obturatie etansa data de radioopacitatea conului
c. flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gupaperca
d. formarea unor produsi de coroziune citotoxici
e. dezobturare dificila
pag 243
4. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este contraindicata in :
a. canale inguste
b. canale foarte largi
c. cenale curbe
d. canale cu multe ramificatii
e. canale cu delta apicala

5. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica cimentarii unui con

unic, calibrat la apex, sunt
a. canalele voluminoase ale monoradicularilor
b. canalele cu apex larg deschis
c. canalele aplatizate in portiunea apicala
d. canalele in forma citerei ”C”
e. canalele ovalare in portiunea apicala
pag 221

6. Obturatia de canal cu conuri metalice NU este indicata in :

a. canale ovale
b. canale inguste
c. foramen apical larg
d. canale cu curbura accentuata
e. resorbtii radiculare interne

(a,c,e) 7, pag.245
7*. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, se face timp
de:
a. 1 minut
b. 2 minute
c. 3 minute
d. 20 minute
e. 3-4 secunde
pag.225

8*. Utilizarea conurilor de argint in obturatia radiculara prezinta urmatoarele dezavantaje:

a. inchiderea perfecta a canalelor
b. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.
c. neconcordanta dintre forma pe sectiune a conului si cea a canalului
d. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa
e. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte
pag.243

9. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate nu se

numara:
a. proba clinico-radiologica a conului
b. individualizarea conului de gutaperca
c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
d. introducerea cimentului de sigilare pe canal
e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
pag.221

10. Indicatiile Biocalexului sunt:

a. gangrena pulpara simpla
b. parodontita apicala acuta
c. parodontita apicala cronica fistulizata
d. aplicarea in ½ apicala a canalelor largi
e. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii
pag 218

11. Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere:

a. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic
b. confera sensibilitate tactila
c. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensuri
e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
pag.223

12. La proba conului inaintea obturatiei, pot fi intalnite urmatoarele situatii:

a. canale cu apex larg deschis
b. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
c. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
d. depasirea lungimii de lucru
e. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
pag.220-221

TEMA 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

(7, pag. 103-125)

1. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
d. realizarea rezectiei apicale
e. simpla extirpare a tesutului pulpar
pag.24

2. Tratamentul parodontitei apicale seroase exsudative necesita printre altele:

a. administrarea de antiinflamatoare
b. administrarea de analgetice
c. evidarea continutului gangrenos
d. pansament semiocluziv
e. administrarea de imunosupresoare
pag 257
3. In parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave sunt indicate:
a. schimbarea medicatiei endodontice
b. cauterizare chimica
c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
d. cauterizare electrica
e. extractia dintelui
pag.260

4*. In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:

a. paste cu antibiotice
b. cauterizarea electrica
c. tratamentul medicamentos cu antiseptice
d. cauterizarea chimica
e. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
pag 258

5*. In parodontita apicala acuta exsudativa seroasa se practica:

a. aplicarea de prisnite
b. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice
c. permeabilizarea apexului
d. dintele se lasa deschis
e. toate de mai sus
pag 257

6. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exsudative seroase se poate

administra:
a. penicilina
b. ampicilina
c. fenilbutazona
d. diclofenacul
e. tetraciclina
pag 253

7. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a. iradieri locale cu radiatii ultraviolete
b. tratament antiinflamator, antialgic
c. iradieri locale cu radiatii infrarosii
d. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml
e. prisnite cu apa la temperatura camerei, aplicate pe obraz
pag 256

8*. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se practica toate metodele mai jos
enumerate, exceptand una:
a. drenaj endodontic
b. drenaj transosos
c. drenaj alveolar
d. medicatie analgetica
e. pansament cu antiseptice
pag.257

9. Pentru prevenirea sau ameliorarea simptomatologiei dureroase in parodontita apicala acuta

seroasa se pot administra urmatoarele antialgice:
a. Algocalmin-fiole 1g /2 pe zi
b. Aminfenazona-comprimate 0,3g/4-6 pe zi
c. Novocaina 1%
d. Diclofenac-drajeuri 0,250g/2 pe zi
e. toate de mai sus
pag.253

10. In tratamentul unei parodontite apicale cronice, secretia persistenta pe canal NU impune
schimbarea pansamentului antiseptic cu un altul dupa:
a. 1 sedinta
b. 2-3 sedinte
c. 4 sedinte
d. 5 sedinte
e. 10 sedinte
pag.258

11. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:

a. reactivitatea individuala
b. profesia pacientului
c. sexul pacientului
d. forma anatomo-clinica de inflamatie
e. pozitia dintelui pe arcada
pag.249

12. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu

antibiotice:
a. se aplica din prima sedinta
b. se mentine minimum 72 de ore
c. nu se aplica din prima sedinta
d. se mentine 48 de ore
e. se mentine o saptamana
pag.250