1.

Prismele de smalț:
a) parcurg smalţul de la joncţiunea amelo-dentinară până la pulpa dentară
b) sunt în contact unele cu altele
c) se prezintă asemenea unor cordoane largi, mineralizate, cu contur poligonal
d) fiecare prismă este înconjurată de o teacă a prismei
e) sunt dispuse în pachete rare
2. Grosimea şi calităţile smalțului depind de:
a) vârsta pacientului
b) gradul de mineralizare
c) compoziție chimică
d) forma dentinei subiacente
e) gradul de demineralizare
3. În timpul vieţii se pot produce o serie de modificări structurale ale smalțului, precum: 
a) procese cariose
b) abraziuni
c) atriție
d) uzură determinată de substanţe chimice cu pH bazic
e) eroziuni

4. Smalțul dentar: 
a) este produs de ameloblaste
b) are o structură minerală de origine ectodermică
c) formează un înveliș protector la nivelul rădăcinii dentare
d) are un grad foarte scăzut de mineralizare
e) este produs de adamantoblaste

5. Canaliculele dentinare au următoarele caracteristici:

a) raportul dintre numărul canaliculelor dentinare situate profund, în apropierea camerei
pulpare faţă de cele preiferice, de la joncţiunea smalţ-dentină este apreciat a fi mai mare
de 4/1
b) diametrul este diferit în funcție de vârstă şi de gradul de apropiere faţă de pulpa
dentară
c) volumul global al canaliculelor dentinare scade de la periferie spre zona circumpulpară
d) volumul global al canaliculelor dentinare poate să atingă valoarea de 80% din
volumul dentinar
e) diametrul variază între 3-7 μm

6. O serie de modificări ale structurii smalţului de suprafaţă se petrec odată cu înaintarea în

vârstă a pacienţilor. Aceste modificări sunt următoarele, cu excepția:
a) reducerea permeabilității smaltului
b) modificarea de culoare a smalţului
c) uzura de suprafaţă a smalţului
d) creşterea concentraţiei de fluor de la suprafaţa smalţului
e) creșterea numărului prismelor de smalț
7. Prismele de smalț au următoarele caracteristici:
a) lungimea lor este mai mare la coletul dentar
b) sunt rectilinii
c) diametrul mai mic spre suprafața dentinei
d) lungimea lor este mai mică la nivelul cuspizilor
e) diametrul mai mare la suprafața smalțului

8. Celulele ţesutului pulpar:

a) sunt caracterizate printr-o mare capacitate de a se deplasa dintr-o parte în alta a
pulpei
b) au un ritm de activitate constant
c) sunt celule mobile
d) sunt caracterizate printr-o slabă labilitate funcţională
e) sunt celule mobilizabile
9. Din punct de vedere clinic, proprietăţile fizice ale cementului determină câteva
caracteristici::
a) permeabilitatea crescută şi gradul mai mic de mineralizare a cementului favorizează
o invazie mai rapidă a bacteriilor
b) cementului acelular şi afibrilar care furnizează o rezistenţă mecanică optimă materialelor
de restaurare adezive
c) duritatea scăzută a cementului şi grosimea sa fac ca în momentul în care procesul
carios este decelabil clinic, evoluţia sa să intereseze deja stratul de dentină;
d) prezenţa stratului granular Tomes mai puţin mineralizat împiedică o invazie mai rapidă a
bacteriilor
e) culoarea galbenă a cementului constituie un criteriu pe baza căruia să ne dăm seama în
timpul instrumentării proceselor carioase, de momentul în care am depăşit cementul şi am
ajuns în dentină;
10. Dentina de reacţie sclerotică:
a) formată prin depunere de dentină pe pereţii externi ai canaliculelor dentinare
b) are un aspect opac
c) formată prin depunere de dentină pe pereţii interni ai canaliculelor dentinare
d) are un aspect translucid
e) este rezultatul creşterii procesului normal de formare a dentinei peritubulare şi, pe
măsura avansării fenomenului, scade porozitatea dentinei şi creşte duritatea ei
11. Grosimea smațului: [1]
a) creşte progresiv, pe măsură ce coboară spre coletul dentar
b) este constantă în raport cu diferite zone de pe suprafaţa coronară a aceluiaşi dinte
c) la nivelul coletului dentar se termină sub forma unei muchii groase
d) descreşte progresiv, pe măsură ce coboară spre coletul dentar
e) este variabilă în raport cu grupul de dinţi
12. Din punct de vedere structural smalţului este constituit din următoarele straturi: [5]
a) un strat prismatic compus din substanţă interprismatică
b) un strat intern aprismatic
c) un strat prismatic compus din prisme de smalţ
d) un strat extern de smalţ aprismatic
e) un strat intermediar compus din substanță aprismatică
13. Canaliculele dentinare: [10]
a) sunt mai multe la nivelul fosetelor dinţilor laterali
b) sunt mai puţine la nivelul coletului față de dentina supraiacentă coarnelor pulpare
c) sunt mai multe în dentina supraiacentă coarnelor pulpare
d) sunt mai puține în dentina subiacentă suprafeţelor ocluzale
e) sunt repartizate în mod egal la nivelul tuturor structurilor dentare
14. Joncţiunea smalţ-cement: [1, 2]
a) 60-65% din cazuri smalţul este acoperit de cement
b) 30% din cazuri smalţul este acoperit de cement
c) 5-10% din cazuri smalţul şi cementul nu au contact direct, lăsând o porţiune de
dentină descoperită în zona coletului dentar
d) 60-65% din cazuri smalţul se întâlneşte cap la cap cu cementul
e) 30% din cazuri smalţul se întâlneşte cap la cap cu cementul
15. Cementul radicular este o structură dură dentară compusă din: [12]
a) 50-55% substanţă organică
b) 45-50% substanţă anorganică
c) 50-55% substanţă anorganică
d) apă
e) 45-50% substanţă organică
16. Componenta organică a cementului: [12]
a) este formată în proporţie de 10% colagen de tip III
b) colagenul cementar conţine cantităţi mari de fibre de reticulină în formă de benzi
c) este alcătuită dintr-o matrice fibrilară de natură colagenică, secretată de
cementoblaşti
d) colagenul cementar conţine cantităţi mari de hidroprolină, glicină, alanină şi
prolină
e) este formată în proporţie de 90% din colagen de tip I
17. Transmiterea excitanților fizici, chimici, electrici, în profunzime este favorizată de, cu
excepția: [3]
a) grosimea mai redusă în mod natural în zona cuspizilor si marginilor incizale
b) displazii
c) utilizarea amalgamului
d) hipoplazii
e) utilizarea inlay-urilor metalice
18. Componenta minerală a cementului: [12]
a) formată din fosfaţi şi carbonaţi de calciu
b) se găseşte fluor în concentraţie maximă în raport cu alte ţesuturi mineralizate din
organism
c) magneziu în cantitate mai mare decât în dentină
d) magneziu sub formă de resturi fine
e) conține elemente minerale, precum Pb, Cu, Fe
19. Dentina intercanaliculară: [10]
a) nu este prezentă la dinţii maturi
b) se mai numește și intertubulară
c) este mai mult mineralizată decât cea pericanalară
d) este mai puţin mineralizată decât cea pericanalară
e) se găsește între canaliculele dentinare
20. Dentina secundară: [10]
a) situată subiacent predentinei şi supraiacent dentinei primare
b) este rezultatul mineralizării dentinei primare
c) reprezintă un proces adaptativ care tinde să compenseze parţial abraziunea
funcţională a ţesuturilor dure dentare
d) gradul său de mineralizare este mai crescut decât cel al dentinei primare
e) numărul canaliculelor dentinare este mai mărit
21. Structură chimică a smalţul uman matur este următoarea: [4]
a) apă în procent de 11% din greutate
b) 11% apă liberă
c) substanţe organice 0,4% din volum
d) apă în procent de 1% din volum
e) substanţe minerale 95-98% din volum
22. Țesuturile care derivă din mezenchimul divers diferențiat sunt: [1]
a) osul alveolar
b) spațiul periodontal
c) conținutul spațiului periodontal
d) epiteliul gingival
e) țesutul pulpar
23. Aspectul de suprafață al smalțului: [2]
a) neregularităţile de suprafaţă ale smalţului dentar provin din dezvoltarea sa
filogenetică
b) prezintă fosete şi şanţuri cu aspecte morfologice standard
 c) neregularităţile de suprafaţă ale smalţului dentar provin din dezvoltarea sa
ontogenetică
d) prezintă fosete şi şanţuri ocluzale, zone cu risc crescut la carie
e) este neted pe toate suprafețele dentare
24. Componenta organică a dentinei, în proporție de 90%, este reprezentată de: [9]
a) keratina dentinară
b) calciu
c) noncolagen
d) odontoblaști
e) proteine
25. Compoziţia chimică a dentinei este: [9]
a) 13% apă
b) 20% substanţă organică
c) 67% substanţă minerală
d) 20% apă
e) 67% substanță organică
26. Predentina: [11]
a) situată la graniţa dintre dentina propriu-zisă şi pulpa dentară
b) se prezintă ca o bandă largă eozinofilă
c) conţine 97% colagen de tip V
d) are o grosime de 15-20 μm la nivel coronar şi este foarte îngustă la nivel radicular
e) este formată din fibrile de colagen cu origine în ţesutul pulpar
27. Forma patologică, reacţională a rezorbţiei cementare apare în următoarele situații: [13]
a) după traumatisme ocluzale violente, cu desprinderea unor fragmente de cement de
la nivel radicular
b) ca urmare a aplicării de forţe supradozate şi prelungite asupra osului alveolar
c) în patologia parodonţiului apical
d) după implanturi dentare
e) în afecţiuni generale precum diabet zaharat
28. Pe secţiune transversală, forma prismelor de smalţ este: [6]
a) de gaură de cheie
b) pătrată
c) hexagonală
d) de solz de pește
e) poligonală
29. Interconectarea reacţiilor fiziologice şi patologice dentinare şi pulpare include reactivitatea
la: [14]
 a) atacul cariogen
b) necroză
c) şlefuiri dentare în scop protetic
d) uzura dentară
e) tehnici de albire a dinţilor
30. Rezistenţa smalţului: [3]
a) este asigurată de gruparea cristalelor în prisme unite de substanţa interprismatică
b) este asigurată de traiectoria curbă a prismelor de smalţ care îi conferă o oarecare
rezilienţă şi face ca şocurile ocluzale să nu producă fracturarea lui
c) este asigurată de traiectoria dreaptă a prismelor de smalţ care îi conferă o oarecare
rezilienţă şi face ca şocurile ocluzale să nu producă fracturarea lui
d) este asigurată de gruparea cristalelor în prisme separate de substanţa
interprismatică
e) se datorează concentraţiei mari de substanţe minerale
31. Celulele care pot deveni odontoblaste, preluând funcţia de formare a dentinei, sunt: [15]
a) celulele mezenchimale
b) pericitele
c) colagenul
d) glicogenul
e) fibroblastele
32. Momentul când am depăşit stratul de smalţ şi am pătruns în dentină se caracterizează prin
câteva aspecte specifice: [7]
a) apariţia unei suprafeţe ce are aspect mai lucios în raport cu smalţul care este mat
b) coloraţie mai albă faţă de culoarea galbenă, mai închisă a smalţului
c) din punct de vedere tactil, se percepe o duritate mai mare decât cea anterioară,
instrumentarul devenind mai ineficient şi tehnica ele lucru mai dificilă
d) de cele mai multe ori, în timpul instrumentării, în momentul depăşirii smalţului şi
pătrunderii în dentină apare durerea
e) secţionarea canaliculelor dentinare şi deplasarea lichidului tisular înafara acestora

33. Vulnerabilitatea smalțului la atacul acid: [4]

a) disoluția sa este unifromă
b) sta la baza apariţiei procesului carios
c) smalțul este solubil atunci când este expus unui mediu acid
d) sta la baza apariţiei abraziunilor
e) smalțul este insolubil atunci când este expus unui mediu acid
34. Eliberarea de fosfaţi şi producerea energiei necesare unei mineralizări rapide a dentinei nou
depuse este permisă de: [16]
 a) rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip III
b) activitatea enzimatică a ATP-azei la nivelul celulelor odontoblaste
c) rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I
d) activitatea enzimatică a fosfatazei alcaline la nivelul celulelor odontoblaste
e) rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip II
35. Radioopacitatea dentinei, din punct de vedere clinic, ne permite să apreciem: [8]
a) prezenţa unor depuneri de dentină secundară
b) raportul cu osul alveolar
c) prezenţa unor depuneri de dentină terţiară
d) profunzimea până la care s-a extins procesul carios în interiorul acesteia
e) dacă procesul carios a depăşit smalţul şi a ajuns în dentină
36. Dentina circumpulpară: [9]
a) se află situată imediat sub smalț
b) prezintă numeroase canalicule dentinare
c) suprafaţa sa este mai mare decât cea a dentinei periferice
d) se mai numește și dentină primară
e) prezintă puțini tubuli dentinari
37. Semitransparenţa dentinei: [7]
a) este mai transparentă decât smalţul
b) dentina nu este transparentă
c) este mai puţin transparentă decât smalţul
d) nu există date stiințifice suficiente
e) toate variantele sunt greșite
38. Funcţiile cementului: [13]
a) reprezintă substratul tisular necesar pentru ataşarea ligamentelor dento-alveolare
b) se depune permanent pe suprafaţa radiculară peste cementul tânăr
c) permite adaptarea funcţională ocluzală, prin compensarea pierderilor de substanţă
dură dentară ca urmare a proceselor de uzură
d) protejează rădăcina dentară
e) permite repararea pierderilor de substanţă radiculară
39. Pe secţiune longitudinală prismele de smalţ: [6]
a) în jumătatea medie a coroanei dentare ele sunt orizontale
b) traiectul lor este sinuos
c) pe măsură ce se apropie de suprafaţa incizală/ocluzală devin din ce în ce mai oblice
până la poziţia verticală, paralele cu axul lung al dintelui.
d) sunt perpendiculare pe joncţiunea amelo-dentinară cu excepţia regiunii cervicale unde ele
se înclină în direcţie apicală, sub un unghi obtuz.
e) traiectul lor este rectiliniu
40. Componenta organică a smalțului prezintă: [5]
a) proteine
b) fosfați
c) colagen
d) peptide
e) glucide
41. Dentina: [7]
a) formată prin mineralizarea substratului matriceal elaborat şi secretat de
odontoblaşti.
b) este acoperită în regiunea radiculară de smalţ
c) nu se extinde pe toată lungimea dintelui
d) este de origine mezodermală
e) este acoperită la suprafaţă, în regiunea coronară de cement

42. Odontoblastul: [14]

a) realizează legătura strânsă dintre dentină şi ţesutul pulpar prin prelungiri citoplasmatice în pulpa denta
b) aparţine pulpei dentare dar şi dentinei, prin prelungirile sale citoplasmatice
c) demonstreză existenţa complexului pulpo-dentinar
d) constituie cel mai valoros element structural
e) este celula înalt diferenţiată a ţesutului conjunctiv pulpar

43. Cementul: [11]

a) este un ţesut mineralizat complet şi omogen
b) are o structură chimică care îl apropie mai mult de ţesutul osos cu care se aseamănă
c) asemenea osului cementul are vascularizaţie şi inervaţie.
d) pătrunde în porţiunea incipientă a canalului principal radicular şi în canaliculele
laterale
e) este un complex organo-mineral de origine mezenchimală

44. Radioopacitatea dentinei: [8]

a) mai mică decât cea a smalţului
b) mai mare decât cea a osului
c) mai mare decât a cementului
d) mai mare decât cea a smalțului
e) mai mică decât a cementului
45. Radioopacitatea smalțului: [4]
 a) este mai mica decât cea a osului
b) permite aprecierea corectitudinii în timp a unor tratamente
c) este mai mică decât cea a cementului
d) permite stabilirea gradului de afectare a smalţului de către procesul carios
e) este mai mare decât cea a dentinei
46. Componenta minerală a dentinei este reprezentată de: [9]
a) calciu 13-17%
b) fosfor <1%
c) magneziu 28-35%
d) carbonați 3%
e) zinc 1-2%
47. Dentină terţiară apare în urma unei agresiuni pulpare majore, ca urmare a unor fenomene
precum: [15]
a) caria dentară
b) migrările dentare
c) eroziunea
d) atriţia
e) necroza
48. Liniile de creştere ale lui Retzius: [5]
a) au în zona coletului dentar, la joncţiunea amelo-cementeră, un traiect oblic
b) pe măsură ce se apropie de suprafaţa ocluzală/incizală ele devin perpendiculare pe axul
lung al dintelui
c) sunt linii paralele întunecate şi clare, echidistante
d) urmează conturul morfologic al dintelui;
e) se mai numesc și „striile paralele ale lui Retzius”

49. Orice intervenţie operatorie la nivelul smalţului presupune utilizarea unui instrumentar a cărui: [3]
a) duritate să fie cel puţin egală cu cea a smalţului
b) contur exterior să fie adecvat
c) structură care să-i asigure capacitatea de abraziune
d) duritate să fie mai mică decât cea a smalţului
e) turaţie care să-i asigure capacitatea de abraziune

50. Forma fiziologică a rezorbţiei cementare: [13]

a) apare în patologia parodonțiului apical
b) apare în fenomenul de rizaliză a dinţilor temporari
c) apare după replantări dentare
 d) apare după traumatisme ocluzale violente
e) apare în afecțiuni generale
51. Mantaua dentinară: [9]
a) se mai numește și dentină primară
b) se află situată imediat sub cement
c) nu prezintă canalicule dentinare şi prelungiri Tomes
d) este un strat hipermineralizat
e) are un aspect festonat
52. Tipurile de hipercementoză sunt: [13]
a) hipercementoza senilă
b) hipercementoza cu localizare la nivelul coletului dintelui unde o depunere excesivă de
cement poate determina sudarea dinților vecini
c) hipercementoza periapicală
d) hipercementoza din infrasolicitarea funcţională a dintelui, cu marirea numărului de fibre
alveolo-dentare fixate pe suprafaţa radiculară a dintelui
e) hipercementoză funcţională
53. Grosimea dentinei la dinţii permanenţi variază între: [7]
a) 3-7 mm în dreptul suprafeţei ocluzale a molarilor
b) 3-5 mm la coletul dentar
c) 3-7 mm în dreptul suprafeţei ocluzale a premolarilor
d) 3-5 mm în dreptul marginilor incizate
e) 3-5 mm la nivelul rădăcinii
54. Depunerea de dentină de reacţie: [16]
a) cu cât cavitatea este mai profundă, depunerea este mai slabă
b) cu cât distanţă de difuziune este mai mare, se micşoreză grosimea stratului de
dentină reacţională
c) cu cât distanţa de difuziune este mai mică, depunerea este mai importantă
d) cu cât distanţă de difuziune este mai mare, se mărește grosimea stratului de dentină
reacţională
e) cu cât cavitatea este mai profundă, depunerea este mai importantă
55. Elementele componente ale ţesutului conjunctiv pulpar sunt: [14]
a) prelungiri citoplasmatice
b) vase sanguine
c) elemente nervoase
d) vase limfatice
e) fluidul interstiţial
56. Hipercementoză: [13]
 a) cel mai rar se întâlneşte la premolarii ambelor arcade
b) este o depunere de cement reacţional în exces
c) poate fi circumscrisă sau difuză
d) cel mai rar se întâlneşte la molarii mandibulari
e) poate fi localizată pe una sau mai multe suprafeţe ale dintelui
57. Hipersensibilitate dentinară: [2]
a) apare în urma expunerii pulpei dentare în mediul oral
b) rezultă în urma modificărilor biochimice care apar din cauza fermentaţiei acide
c) rezultă în urma modificărilor biochimice care apar din cauza fermentaţiei bazice
d) apare în urma expunerii dentinei în mediul oral
e) rezultă în urma modificărilor biofizice care apar din cauza fermentaţiei acide
58. Grosimea smațului este: [1]
a) 1 - 2 mm la nivelul cuspizilor molarilor
b) 2,3 - 2,5 mm la nivelul cuspizilor premolarilor
c) 2 mm la nivelul marginii incizale a dinţilor frontali
d) 0,2 mm la coletul incisivilor laterali
e) 5 mm la nivelul marginii incizale a dinților frontali
59. Rolurile smalţului sunt: [2]
a) preia mare parte din presiunile masticatorii
b) repartizează întregii arcade dentare presiunile masticatorii
c) în neutralizarea parţială a presiunilor masticatorii
d) protejează ţesutul pulpar de excitaţiile fizice, chimice şi electrice din cavitatea
bucală
e) favorizând triturarea, apucarea, alimentelor formarea bolului alimentar taierea si
formarea bolului alimentar
60. Striile lui Hunter-Schreger: [6]
a) apar sub formă de benzi clare, numite parazonii
b) apar sub formă de benzi întunecate, numite diazonii
c) sunt vizibile la examenul microscopic cu lumină polarizată
d) apar în urma secţionării în planuri diferite
e) sunt un fenomen chimic

61. Duritatea smalțului: [3]

a) este între 5-8 grade pe scara Mohs
b) este de 9 grade pe scara Mohs
c) este rezultanta raportului dintre mineralizare și structură
 d) cea mai mare duritate se găsește la nivelul suprafețelor proximale ale molarilor și
premolarilor
e) cea mai mică duritate se găsește în straturile profunde ale smalțului
62. Țesuturile care derivă din ectoderm sunt: [1]
a) țesutul pulpar
b) epiteliul gingival
c) dentina
d) smalțul
e) cementul
63. Culoarea dentinei: [7]
a) dinților permanenți este albă
b) dinților permanenți este galben deschis
c) este brună odată cu înaintarea în vârstă
d) dinților temporari este alb-galbuie
e) este galben intens odată cu înaintarea în vârstă
64. Atunci când asupra pulpei dentare acţionează un stimul puternic: [16]
a) se produce distrugerea dentinei de reacţie peripulpară
b) odontoblaştii primari vor prezenta semne de regenerare
c) organitele celulare nu sunt afectate
d) îngustarea spaţiilor interodontoblastice
e) necroza spaţiilor interodontoblastice
65. Substanţele minerale ale smalţului sunt următoarele, cu excepția: [4]
a) carbonaţi
b) silicaţi
c) fluorapatită
d) fosfaţi
e) colagen
66. Dentina de reacţie peripulpară: [15]
a) apare la zona de interfaţă dentină/pulpă prin exacerbarea procesului de dentinogeneză ca
urmare a scăderii depozitelor de predentină
b) apare pe întreaga suprafaţă a camerei pulpare
c) are un aspect neregulat
d) are un aspect regulat
e) apare în zone restrânse ale pereţilor camerei pulpare
67. Apariția dentinei de reacţie este dependentă de: [16]
a) profunzimea cavităţii
b) distanţa de difuziune dintre cavitate şi odontoblaşti
 c) forma cavității
d) tipul de traumatism
e) vârsta pacientului
68. Depresibilitatea dentinei: [8]
a) dentina suportă deprimări importante
b) este importantă pentru amortizarea şocurilor masticatorii exercitate la nivelul
smalţului supraiacent
c) asigură stabilitatea morfologică a smalțului
d) asigură stabilitatea morfologică a cementului
e) dentina suportă uşoare deprimări
69. Permeabilitatea: [8]
a) controlează mişcarea fluidului dentinar
b) permite difuziunea substanţelor medicamentoase utilizate în terapia odontală
c) este mai mare la dinţii permanenți bătrâni
d) de ea depinde conductanţa hidraulică
e) de ea depinde apariţia sensibilităţii dentinare
70. Cementul poate fi după Bosshardt: [12]
a) cement radicular și coronar
b) cement acelular cu fibre extrinsec
c) cement celular şi acelular cu fibre intrinseci
d) cement acelular şi afibrilar
e) cement primar și secundar
71. Dentina de reparaţie: [16]
a) pentru realizarea ei ţesutul pulpar trebuie să prezinte o vascularizaţie adecvată
b) are un rol de barieră dentinară
c) pentru realizarea ei ţesutul pulpar trebuie să prezinte un aspect caracteristic unei
pulpe tinere, reactive, cu un număr suficient de celule
d) pentru realizarea ei trebuie ca pulpa dentară să nu prezinte niciun fel de reacţie
inflamatorie
e) apare atunci când asupra pulpei dentare acţionează orice fel de stimul
72. Grosimea stratului de cement la dintele erupt şi în funcţiune: [11]
a) pe o secţiune orizontală, este de 20-60 μm la incisivii centrali superiori
b) 150-200 μm la apex
c) 150-200 μm la colet
d) pe o secţiune longitudinală, este de 20-60 μm la incisivii centrali superiori
e) după 70 de ani valorile se dublează deoarece cementul continuă să crească în grosime
toată viaţa.
73. Cementul are caracteristici fizice diferite de cele ale smalţului şi dentinei: [11]
a) duritatea cementului este mai mare decât cea a smalţului
b) duritatea cementului este mai mare decât cea a dentinei
c) cementul este mai galben decât smalţul
d) cementul este mai galben decât dentina
e) este mai radioopac decât smalţul şi dentina
74. Dentina pericanaliculară: [10]
a) are o cantitatea mai mică de colagen
b) este circumscrisă de procesele odontoblastice
c) cristalele de hidroxiapatită prezente la acest nivel sunt mai bogate în magneziu şi
carbonaţi
d) este slab mineralizată
e) cristalele de hidroxiapatită prezente la acest nivel sunt mai fine
75. Există diferite varietăţi de cement a căror clasificare se poate face după mai multe criterii, cu
excepția: [12]
a) după conţinutul în fibre
b) după prezenţa celulelor în structura sa
c) după localizare pe suprafaţa dentară
d) după momentul formării
e) după cantitatea de colagen
76. Permeabilitatea dentinară este o variabilă care depinde de o serie de factori importanţi
precum: [8-9]
a) vârsta pacientului
b) grosimea stratului dentinar - cu cât stratul de dentină este mai aproape de camera pulpară
cu atât diametrul canaliculelor dentinare este mai mic
c) diferitele zone ale suprafeţei dentare - dentina radiculară este mai permeabilă decât cea de
la nivelul coletului dentar
d) prezenţa detritusului dentinar remanent, rezultat al instrumentării proceselor
carioase
e) proteinele salivare sau plasmatice
77. Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularităţi cu rol esenţial în modelarea
tipului de reacţie adaptativă la agresiunile exercitate asupra dintelui: [14]
a) sistemul nervos informaţional şi reflexogen este bine reprezentat
b) labilitatea structurală a pulpei dentare, în contextul legăturii sale morfo-funcţionale
cu dentina.
c) pulpa dentară este adăpostită într-o cavitate cu pereţi rigizi, inextensibili, şi orice
modificare a acestui spaţiu o determină să se adapteze noilor condiţii
 d) adaptarea în urma modificărilor ce apar la nivelul camerei pulpare şi a canalului radicular
ca urmare a procesului de regenerare;
e) circulaţia este de tip terminal
78. Pulpa dentară: [14]
a) este un ţesut mineralizat de origine mezenchimală
b) are o compoziţie şi o structură unică în organism
c) comunică prin zona apicală cu economia generală a organismului
d) este delimitată la exterior de cement
e) este supusă de-a-lungul vieţii unor permanente restructurări și remanieri
79. Smalţul uman matur prezintă următoarea structură chimică: [4]
a) substanţe organice 2% din volum
b) substanţe minerale 87-91% din volum
c) substanţe organice 0,4% din greutate
d) 1% apă liberă
e) apă în procent de 3,6-4% din greutate
1. Ph-ul salivar are variaţii zilnice destul de mari în funcţie de anumiţi factori: [22]
a) calitatea secreției salivare
b) intensitatea secreţiei salivare
c) tipul de alimentaţie
d) faza de repaus a secreţiei salivare
e) faza de activitate a secreţiei salivare
2. Iniţierea leziunii carioase la nivelul smalţului coronar sau a cementului radicular poate fi explicată
astfel: [27, 28]
a) evoluţia depinde de solubilizarea ţesuturilor calcificate
b) acizii produşi din metabolismul biofilmului induc remineralizarea subsuprafeţei
ţesuturilor calcificate ale dintelui
c) evoluţia depinde de permeabilitatea şi concentraţia ionică din mediul înconjurător al
dintelui
d) acest proces biologic este modulat de celulele salivare secretorii, responsabile de
calitatea şi cantitatea de salivă prezentă
e) evoluţia nu depinde de pH
3. Este foarte important ca timpul de clearance să fie: [22]
a) cât mai lung pentru substanţele alimentare ce favorizează apariţia procesului carios
b) cât mai scurt pentru substanţele care asigură carioprotecţie
c) cât mai scurt pentru toate substanțele
d) cât mai lung pentru substanţele care asigură carioprotecţie
e) cât mai scurt pentru substanţele alimentare ce favorizează apariţia procesului carios
4. Streptococul mutans din biofilmul bacterian preferă anumite zone: [26]
a) mucoasa linguală
 b) leziuni carioase în dentină
c) leziuni carioase radiculare
d) mucoasa orală
e) leziuni carioase în smalţ
5. Substanţa organică a smalţului: [20]
a) la începutul etapei de maturare preeruptivă conţine beta-keratină
b) în smalţul matur vor exista keratine propriu-zise
c) la începutul perioadei preeruptive a dintelui, reprezintă 1-2% din compoziţia chimică a
smalţului
d) la începutul etapei de maturare preeruptivă conține colagen
e) în momentul erupţiei dintelui pe arcadă ea să reprezinte 15%
6. Primele microorganisme vor adera la pelicula primară sub forma unui strat monocelular prin mai
multe tipuri de mecanisme: [25, 26]
a) mecanism electrostatic
b) de aderare prin pili
c) mecanisme hidrofile
d) de implantare prin fimbrii
e) receptori specifici de suprafaţă si enzime care formează aşa numitele "situsuri
biochimice" denumite adezine, constituiente glucidice ale pereţilor bacterien
7. Peroxidul de hidrogen: [27]
a) este produs de streptococul salivarius
b) inhibă anticorpii
c) este produs de streptococul mutans şi mitis
d) inhibă actinomicetele
e) este inhibat de streptococul mitis
8. Studiile statistice şi experimentale au demonstrat că există câţiva factori foarte importanţi în
cariogenitate: [23, 24]
a) contactul hidrocarbonatelor cu dintele
b) gradul de rafinare al alimentelor
c) momentul consumului de hidrocarbonate
a. dietă alimentară echilibrată
d) timpul de staţionare
9. Formarea peliculei primare: [25]
a) în decursul a 2 zile coloniile microbiene devin stabile
b) se depune prin absorbţia glucidelor salivare pe suprafaţa hidroxiapatitei datorată
interacţiunii dintre ionii de calciu şi grupările fosfat, cu macromoleculele salivare
c) în primele ore este lipsit de microorganisme dar este colonizat rapid de bacterii, aşa
numite bacterii pioniere
d) la 21 de zile de la apariţie biofilmul îşi dublează masa şi bacteriile devin coalescente
e) formată din glicoproteine salivare, lichid crevicular, resturi celulare precum şi
produse de metabolism
10. Scurtarea timpului de clearance este dependent de: [24]
 a. secreţie abundentă de salivă
b) utilizarea de alimente detergente
c) consumul de alimente care scad pH-ul
d) utilizarea gumei de mestecat cu zahăr care stimulează secreţia salivară
e) realizarea periajului dentar imediat după mesele principale
11. Cele mai importante vitamine care influenţează buna conformare şi mineralizare a dinţilor sunt
considerate a fi: [18]
a) vitamina D
b) vitamina C
c) vitamina E
d) vitamina A
e) vitamina B
12. Smalțul va avea un aspect caracteristic ”în fagure de miere” din cauza: [19]
a) cantității insuficiente de glucide
b) creșterii cantității de lipide
c) creșterii cantității de glucide
d) cantității insuficiente de lipide
e) cantității insuficiente de proteine
13. Germeni puternic acidogeni sunt: [28]
a) actinomicete
b) streptococul mutans
c) candida albicans
d) microorganisme filamentoase
e) streptococul salivarius
14. În cavitatea orală coexistă o serie de factori care favorizează creşterea microorganismelor: [24]
a) temperatură cât mai mare
b) umiditate scăzută
c) substrat nutritiv bogat
d) condiţii de aero şi anaerobioză
e) un pH cu valori variate
15. Perturbarea formării matricei organice a smalţului este dată de o serie de factori determinanţi:
[18]
a) absenţa din alimentaţie a clorurii de sodiu
b) apariţia unor afecţiuni generale precum cele infecto-contagioase
c) absenţa din alimentaţie a unor vitamine
d) apariţia unor afecţiuni generale precum cele alergice
e) absenţa din alimentaţie a proteinelor
16. Procesul de remineralizare: [28]
 a) determină apariţia unui spaţiu rugos
b) are loc la un pH de 5,5
c) aceasta se va produce ca urmare a tamponării şi stimulării produşilor de descompunere
ai hidroxiapatitei
d) determină apariţia unor spaţii ce amplifică porozitatea normală a smalţului
e) apare când în lichidul oral există suficienţi ioni de calciu şi fosfaţi
17. Factorii loco-regionali ai dinților sunt: [20]
a) dintele recent erupt, odată ce a atins planul de ocluzie, va încorpora în smalţ de 10-20
de ori mai puțini ioni decât dintele unei persoane mature
b) fosetele ocluzale sau vestibulare, orale, palatinale adânci, reprezintă zone unde
acumularea de resturi alimentare este mai mică, sunt zone nefavorabile acumulării de
placă bacteriană şi acizi de fermentaţie
c) capacitatea de a încorpora în smalţ fosfaţi de calciu prin schimburi osmotice cu saliva
d) șanţurile ocluzale adânci şi înguste reprezintă zone unde acumularea de resturi
alimentare este mai mare, sunt zone favorabile acumulării de placă bacteriană şi acizi
de fermentaţie.
e) la tineri, permeabilitatea mică a smalţului favorizează o demineralizare mai lentă,
rezistenţă mărită la atacul acid
18. Biofilmul bacterian supragingival: [25]
a) nu se observă direct cu ochiul liber, ci doar cu ajutorul unor substanţe colorante
speciale
b) poate fi vizualizat pe marginea gingivală când are o grosime mai mare
c) poate fi localizat în şanţuri şi fosete
d) se depune în şanţul gingival
e) se observă numai la palpare cu sonda
19. Procesul de demineralizare: [28]
a) determină apariţia unor spaţii ce amplifică porozitatea normală a smalţului
b) este un proces de dizolvare intensă a cristalelor de hidroxiapatită
c) are loc în stratul de subsuprafaţă al smalţului
d) determină apariţia unui spaţiu rugos
e) are loc la un pH critic de 7
20. Este considerată hiposialie: [21]
0,2-0.3 este mai mic de 0.7. deci 0,2-0,3 in secretia salivara stimulata ne da hiposialie
a. cantitate sub 0,1 ml/minut în secreția salivară de repaus
b. cantitate de 0,2-0,3 ml/minut în secreția salivară de repaus
c. cantitate sub 0,7 ml/minut în secreţie salivară stimulată
d. cantitate de 1-3 ml/minut în secreţie salivară stimulată
e. cantitate de 0,2-0,3 ml/minut în secreția salivară stimulată
21. Glicocalixul: [26]
 a) prin care streptococul salivarius aderă pe suprafaţa smalţului şi devine colonizant stabil
al suprafeţei dentare
b) stimulează fagocitarea bacteriilor de către leucocite
c) împiedică acţiunea anticorpilor asupra bacteriilor
d) se mai numește și matrice extramicrobiană
e) oferă condiţii optime de nutriţie şi multiplicare pentru bacterii
22. Rata de formare a biofilmului şi localizarea sa diferă de la individ la individ şi este rezultatul
adeziunii bacteriene. Ea depinde de următoarele, cu excepția: [25]
a) cantitatea şi calitatea salivei
b) aranjamentul dinţilor pe arcade
c) prezenţa unor afecţiuni generale
d) vârsta pacientului
e) anomaliile dentare
23. Fluorul, borul, molibdenul, prezente în alimentaţie în etapa de formare a smalţului, pot determina:
[19]
a) cuspizi ascuțiți
b) lărgirea şi reducerea profunzimii fosetelor şi şanţurilor ocluzale
c) mărirea dimensiunii coroanei dentare
d) degradare a cristalinităţii smalţului
e) autocurațire mai slabă a suprafețelor dentare
24. Alimentele pot, prin proprietăţile lor fizice şi chimice, să condiţioneze mediul în care se dezvoltă
procesul carios. Cel mai important rol îl au: [23]
a) proteinele
b) lipidele
c) hidrocarbonatele
d) grăsimile
e) sărurile
25. Procesele fermentabile iniţiale sunt declanşate de germeni microbieni cu o capacitate acidogenă
mai mică, care nu rezistă mult în mediul acid, precum: [28]
a) microorganisme filamentoase
b) levuri
c) lactobacilul
d) streptococul mutans
e) actinomicete
26. Alţi constituenţi ai biofilmului matur sunt: [26]
a) neutrofile
b) leucocite
c) nitriți
d) eritrocite
e) protozoare
27. Sistemul tampon al bicarbonaţilor: [22]
 a) este cel mai slab sistem tampon
b) în saliva de repaus este principalul sistem tampon
c) este caracterizat printr-o mică fluctuaţie a ionilor bicarbonat între saliva de repaus şi
cea secretată în ritm lent
d) este influenţat de fluxul salivar care trebuie să ajungă în toate zonele de interes
e) are capacitatea maximă la un pH 6,8-7,2
28. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercită prin următoarele mecanisme: [23]
a) saturează biofilmul bacterian cu substanţe organice care protejează smalţul împotriva
demineralizării
b) ajută la remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formare de
fosfaţi de sodiu
c) tamponează aciditatea bucală prin sistemele tampon salivare şi datorită unor substanţe
acide
d) inhibă metabolismul bacteriilor şi are efect bactericid
e) scurtează timpul de clearance salivar al microorganismelor cariogene prin aglutinare şi
spălare mecanică
29. Pentru apariţia procesului carios, în conformitate cu teoria modernă este obligatorie acţiunea
simultană a cel puţin trei factori, care constituie aşa numita triadă a lui Keyes: [18]
a) timpul de expunere a suprafeţelor dentare la acţiunea acizilor de fermentaţie pentru
producerea demineralizării
b) bacteriile acidogene care vor coloniza suprafaţa dentară
c) starea de sănătate a pacientului
d) gazda, reprezentată de calitatea structurilor dure dentare şi cantitatea şi calitatea
salivei
e) dieta alimentară, substratul alimentar fermentabil
30. Rolul fluxului salivar: [21]
a) împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite suprafeţe dentare
b) influenţează concentraţia iniţială a proteinelor în cavitatea bucală
c) influențează creșterea cantității de acizi din biofilmul bacterian rezultaţi prin procesul
de fermentaţie
d) diluarea şi dispersarea acţiunii enzimelor din mediul salivar, indiferent de natura lor
e) îndepărtarea mecanică prin spălare a alimentelor aderente pe suprafaţa coronară a
dinţilor
31. Prelungirea timpului de clearance este favorizat de: [24]
a) ritmul crescut de secreţie salivară
b) vâscozitatea scăzută a salivei
c) factorii de retenţie alimentară
d) realizarea periajului dentar imediat după mesele principale
e) utilizarea de alimente detergente
32. O creştere semnificativă a numărului leziunilor carioase la dinţii permanenţi a fost constatată la
persoanele care în perioada de formare a matricei organice a smalţului au consumat alimente cu
conţinut bogat de: [19]
 a) stronțiu
b) molibdenul
c) seleniu
d) borul
e) fluor
33. Pot să apară o serie de factori care, acţionând pe cale generală asupra organismului, determină
perturbarea amelogenezei. Aceşti factori pot fi: [18]
a) tulburări psihice
b) prezenţi la mamă, în perioada de alăptare în faza de formare a mugurilor dentari ai
dinţilor temporari
c) prezenți la copil, în perioada dezvoltării şi mineralizării dinţilor permanenţi
d) prezenţi la mamă, în perioada de sarcină în faza de formare a mugurilor dentari ai
dinţilor temporari
e) tulburări hormonale
34. Microelementele implicate în structurarea smalţului sunt: [19]
a) magneziul
b) vitamina D
c) fosfații
d) calciul
e) seleniul
35. Capacitatea patogenă a biofilmului bacterian este consecinţa: [27]
a) posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport de hidraţi de carbon din
alimentaţie, prin capacitatea streptococului mutans de a produce polizaharide
bacteriene de rezervă
b) conţinutului crescut în glucide şi lipide
c) capacităţii unor microorganisme, în special streptococul salivarius, de a fermenta o
cantitate mare de hidraţi de carbon realizând rapid o cantitate mare de acizi organici
d) este impermeabilă pentru substanţele antimicrobiene din compoziţia salivei şi pentru
substanţele ce dau aciditatea lichidului bucal
e) concentrării unui număr imens de microorganisme, din care cele mai multe sunt
acidogene, pe o suprafaţă mică, cu predominenţă la interfaţa dinte/placă bacteriană
36. Capacitatea tampon a salivei depinde de următorii factori, cu excepția: [22]
a) culoarea secreției salivare
b) proprietatea lichidului bucal de a curge pe suprafeţe
c) ritmul secreţiei salivare
d) metabolismul filmului salivar
e) unele stări fiziologice
37. Odată format biofilmul, acesta continuă să se populeze cu bacterii secundare, să se maturizeze
astfel încât, în final, se concentrează în structura sa o cantitate foarte mare de germeni la care se
adaugă: [26]
 a) hialuronidaza
b) fier
c) sodiu
d) acid propionic
e) hidraţi de carbon care formează principalul substrat fermentabil
38. Biofilmul: [24]
a) este format din microorganisme unite între ele cu ajutorul unei matrici organice
b) colonizarea suprafeţelor dentare de către acesta este dependentă de zaharoză
c) colonizarea suprafeţelor dentare de către acesta este independentă de zaharoză
d) un depozit dur care aderă de suprafeţele dure dentare dar şi de diferite alte structuri
din cavitatea bucală
e) este format din microorganisme unite de structurile dentare cu ajutorul unei matrici
organice
39. Factorii teoriei etiopatogenice moderne de apariţie a cariei dentare îl constituie: [20]
a) starea generală de sănătate a pacientului
b) topografia cariei dentare
c) calitatea lichidului bucal
d) calitatea structurii ţesuturilor dure dentare
e) cantitatea lichidului bucal
40. Vâscozitatea salivei, după provenienţa sa, în comparaţie cu apa este: [21]
a) 13,4 pentru saliva glandei sublinguale, cea mai importantă cantitativ
b) de 3,4 pentru saliva glandei submaxilare
c) de 1,5 pentru saliva glandei parotide, cea mai importantă cantitativ
d) 13,4 pentru saliva glandei sublinguale
e) 13,4 pentru saliva glandei submaxilare
41. Există o serie de factori importanţi care influenţează timpul necesar remineralizării: [28]
a) tipul de hidrocarbonate consumate
b) prezenţa fluorului din mucină
c) vârsta biofilmului bacterian
d) prezenţa fluorului din lichidul bucal
e) vârsta pacientului
42. Lichidul bucal este constituit din: [20]
a) lichide care provin din transudatul din mucoasa nazală
b) secreţia din şanţul gingival sau din pungile parodontale
c) elementele rezultate din degradarea resturilor alimentare
d) elementele rezultate din activitatea enzimatică a florei microbiene
e) salivă
43. Saliva îndeplineşte, prin componentele sale, o serie de funcţii importante: [22, 23]
 a) îndepărtează resturile alimentare şi alte particule străine care pot constitui medii de
cultură pentru dezvoltarea microorganismelor
b) prin prezența mucinei are efect de spălare
c) favorizează percepţia gustativă prin dizolvarea excitanţilor specifici rezultaţi din
solubilizarea alimentelor şi contactul acestora cu receptorii gustativi
d) rol de excreţie a unor cataboliţi
e) reglează pH-ul printr-o serie de proprietăți antimicrobiene
44. Compoziţia salivei variază în funcţie: [21]
a) originea sa
b) de flux
c) de cantitatea alimentelor consumate
d) de prezenţa bacteriilor
e) de prezența resturilor celulare
45. Următoarele oligoelemente prezente în smalț în concentrație mare determină mai puține procese
carioase: [19]
a) borul
b) seleniul
c) fluor
d) stronțiu
e) molibdenul
46. Un rol esenţial în carioprevenţie sau cariosusceptibilitate îl au următoarele componente ale unei
diete alimentare echilibrate: [23]
a) săruri
b) proteine
c) acizi
d) glucide
e) lipide
47. În colonizărea bacteriană apar şi fenomene de aderenţă suplimentară ca rezultat al interferenţei a
următorilor factori: [26]
a) tulpinile de Streptococ mutans vor sintetiza polizaharizi extracelulari
b) prezenţa glucozei ca substrat obligatoriu pentru biosinteză
c) tulpinile de Streptococ salivarius vor sintetiza polizaharizi intracelulari
d) tulpinile de Streptococ salivarius vor sintetiza polizaharizi extracelulari
e) prezenţa zaharozei ca substrat obligatoriu pentru biosinteză
48. Timpul de clearance are următoarele caracteristici: [21]
a) are variaţii topografice din cauza mișcării salivei în anumite zone ale unor dinţi
b) se păstrează constant cât timp glandele salivare funcţionează normal
c) este direct proporțional cu intensitatea secreţiei salivare
d) are variaţii topografice din cauza stagnării salivei în anumite zone de pe suprafaţa unor
dinţi
e) este invers proporţional cu intensitatea secreţiei salivare
49. Procesul de formare a biofilmului poate fi divizat în următoarele etape: [25]
 a) etapa de colonizare bacteriană iniţială a unei pelicule care acoperă dintele
b) etapa de colonizare secundară sau de maturare a plăcii bacteriene
c) etapa de colonizare primară sau de maturare a plăcii bacteriene
d) etapa de formare a unei pelicule care acoperă dintele
e) etapa de colonizare bacteriană finală a unei pelicule care acoperă dintele
50. Structura smalțului poate fi influenţată pe parcursul următoarelor etape: [18]
a) de mineralizare a matricei organice a smalţului
b) de maturare preeruptivă a smalţului
c) de formare a matricei organice a smalţului
d) faza de formare a mugurilor dentari
e) faza de erupție a dintelui
51. Scăderea ph-ului sub valoarea de 5,5 depinde de: [27]
a) vârsta pacientului
b) producţia de acizi anorganici
c) clearance-ul bucal al hidraţilor de carbon
d) păstrarea unui grad de ionizare medie a acizilor
e) concentraţia crescută de calciu şi fosfaţi din salivă
52. Pentru a avea rol cariogen un microorganism al plăcii bacteriene trebuie să aibă următoarele
caracteristici: [27]
a) agentul cauzal să fie prezent pe suprafeţele dinţilor care nu prezintă leziuni carioase şi
de la pacienţii indemni de carie
b) să determine apariţia unei cantităţi de acizi egale cu cea din cavitatea bucală
c) să determine apariţia unei cantităţi cât mai mare de acizi în cavitatea bucală
d) să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasă
e) agentul cauzal să fie absent de pe suprafeţele dinţilor care nu prezintă leziuni carioase
şi de la pacienţii indemni de carie
53. Timpul de staţionare al hidraţilor de carbon pe suprafeţele dentare, clearance-ul acestora, sunt
caracteristici proprii fiecărui individ dar dependenţi şi de alţi factori precum: [24]
a) capacitatea părţilor dure peridentare de curăţire a suprafeţelor dentare
b) textura alimentelor
c) gustul alimentelor
d) consistenţa alimentelor
e) aderenţa alimentelor
54. Factorii imunitari sau neimunitari: [20]
a) sunt sintetizați de lichidul bucal
b) au rol în protecţia pasivă şi specifică faţă de atacul cariogen
c) sunt sintetizaţi la nivelul glandelor salivare
d) protejează cavitatea bucală
e) sunt prezenţi în compoziţia lichidului bucal
55. Saliva are o serie de proprietăţi antimicrobiene capabile să modeleze colonizarea cavităţii orale
cu microorganisme. Ea acţionează prin mai multe mecanisme: [22]
 a) stimularea metabolismului microorganismelor
b) inhibarea metabolismului microorganismelor
c) inhibarea aderenţei microorganismelor
d) uneori suprimarea unor microorganisme
e) suprimarea constantă a unor microorganisme

1. Leziunea carioasă iniţială de la nivelul smalţului: [30]

"acest stadiu corespunde absentei demineralizarii smaltului SAU unei deminerelizari initiale"
cuvantul „absentei” din acea fraza este valabil si pt demineralizarea initiala
a) constă în detaşarea limitată a cuticulei smalţului, din cauza dezagregării sale sub
biofilmul bacterian
b) acest stadiu corespunde absenţei demineralizării smalţului
c) în această primă etapă, un examen clinic minițios nu evidenţiază nicio modificare a
smalţului
d) este o leziune de subsuprafaţă, acoperită de un strat superficial de smalţ aparent
sănătos
e) acest stadiu corespunde unei demineralizări iniţiale
2. Pe o secţiune longitudinală a unui dinte se poate observa că evoluţia unui proces carios cu
localizare în şanţuri sau fosete are aspect de: [31]
a) sferă
b) cub
c) cilindru
d) con
e) piramidă

3. Dentina transparentă (scleroasă): [34]

a) este caracterizată prin depozitarea şi recristalizarea sărurilor minerale în interiorul
canaliculilor dentinari
b) apare ca o dentină cu degenerescenţă calcară
c) are loc obliterarea canaliculelor dentinare prin hipercalcificare
d) poate prezenta şi mineralizarea fibrei Tomes
e) poate iniţial să constituie o barieră biologică care să stimuleze evoluţia procesului carios
spre profunzime, prin multiplicarea invaziei bacteriene
4. Pe suprafeţele netede ale dinţilor, la examenul morfopatologic se poate observa: [32]
 a) pe o secţiune longitudinală evoluţia leziunii carioase are o formă de con cu margini
neregulate, cu vârful spre joncţiunea smalţ-dentină şi baza spre suprafaţa smalţului
b) pe o secţiune longitudinală evoluţia leziunii carioase are o formă de con cu margini
regulate, cu vârful spre suprafaţa smalţului şi baza spre joncţiunea smalţ-dentină
c) partea cea mai adâncă şi mai veche a acestui atac carios este localizată central
d) caria evoluează pe o direcţie perpendiculară cu prismele de smalţ
e) partea cea mai superficială şi mai tânară este localizată la periferie, aceasta
determinând aspectul conic al leziunii
5. Evoluţia leziunii carioase în cement este rapidă din cauza prezenţei următoarelor elemente
importante: [35]
a) prezenţei ligamentelor alveolo-dentare
b) gradului mai mic de mineralizare al cementului
c) prezenţei ligamentelor Scharpey orientate aproape în unghi drept pe suprafaţa
radiculară
d) prezenţei stratului granular Tomes mai puţin mineralizat
e) gradului mai mare de mineralizare al cementului
6. Westbrook J.L. şi colab. au propus clasificarea leziunilor carioase de la nivelul cementului în
următoarele categorii, în fiecare dintre acestea fiind prezente următoarele modificări lezionale : [35]
a) afectare pulpară cu gangrenă
b) afectarea dentinei fără distrucţia dentinei intercanaliculare
c) invazia microorganismelor la nivelul smalțului şi o alterare a densităţii optice pe cupele
obţinute prin uzură şi abraziune;
d) afectare pulpară cu deschiderea camerei pulpare
e) leziune în dentină, cu distrugerea dentinei intercanaliculare
7. Dentina opacă, după Hajkel, prezintă următoarele zone: [34]
a) zona de demineralizare
b) zona de remineralizare
c) zona de dezintegrare totală
d) zona de penetrare microbiană
e) zona de dentină scleroasă
8. Aspecte histopatologice ale cariei în dentina: [33]
a) demineralizarea şi remineralizarea dentinei depăşeşte aria ce corespunde limitelor
externe ale leziunii initiale din smalţ
b) la joncţiunea smalţ-dentină leziunea se extinde lateral apoi va progresa în profunzime,
spre pulpa dentară
c) invazia bacteriană a dentinei se produce prin canaliculele dentinare
d) aparitia unei zone hipermineralizate
e) evoluţia procesului carios în dentină are formă conică
9. Zona de demineralizare din dentina opacă: [34]
 a) la acest nivel demineralizarea afectează doar cristalele de hidroxiapatită a dentinei
intercanalare
b) are consistenţă redusă, este invadată de microorganisme
c) aici sunt canalicule intacte, cu prezenţa prelungirii odontoblastice
d) este un strat care nu poate fi remineralizat
e) este zona localizată între dentina transparentă şi stratul de dentină cu bacterii
10. Zona întunecata: [32]
a) la examenul microscopic apare de culoare maro-închis deoarece transmite lumina
polarizată
b) este prima zonă de alterare a smalţului
c) se găseşte superficial faţă de zona de subsuprafață
d) este zona cea mai internă a leziunii
e) este o zonă cu o porozitate mai mare decât zona translucidă
11. Pe o microradiografie, ca şi la examenul microscopic al unei secţiuni longitudinale în dinte,
evoluţia procesului carios în smalţ determină apariţia următoarelor zone: [32, 33]
a) zona de subsuprafaţă
b) zona de acoperire
c) zona translucidă
d) zona de suprafaţă
e) zona întunecată
12. Prima manifestare histopatologică a cariei ce se remarcă în dentină este: [33]
a) remineralizare
b) apariţia unei zone hipermineralizate
c) dezintegrare a prelungirilor odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare
d) demineralizare
e) scleroză celulară
13. Leziunea carioasă incipientă din şanţuri şi fosete: [31]
a) decelarea se face cu dificultate și necesită un examen clinic minuţios după o uscare
prealabilă a suprafeţei dentare
b) se indică palparea leziunii cu ajutorul sondei dentare
c) prezintă o coloraţie maro sau neagră a şanţului sau fosetei cariate
d) are smalţul de la marginea şanţului sau fosetei cariate este alb-gălbui
e) poate începe în zona cea mai adâncă zonă a unei fosete, la baza acesteia
14. Zona de suprafaţă: [33]
a) este stratul cel mai întins din smalţul cariat
b) se mai numește și corpul leziunii
c) este zona cea mai internă a leziunii
d) este demineralizată în timp şi drept urmare, va apărea cavitatea
e) radioopacitate asemănătoare cu a smalţului normal
15. Zona de invazie bacteriana a cariei în cement: [36]
 a) invazia microbiană apare după distrucţia cristalelor de hidroxiapatită
b) în cement bacteriile pătrund într-un stadiu foarte târziu în comparaţie cu smalţul
c) în cement bacteriile pătrund în stadiu foarte precoce în comparaţie cu smalţul
d) invazie microbiană a stratului de cement fară nici o demineralizare prealabilă a
subsuprafeţei
e) se produce o distrucţie spontană a componentei minerală şi organică a cementului
acelular
16. La examenul cu microscopul electronic de baleiaj se pune în evidenţă degradarea cementară şi
apariţia în structura sa a unor cavităţi rotunjite, care prezintă între ele pereţi fini, calcificaţi, ceea ce
duce la apariţia unui aspect denumit în: [35]
a) ”cuib de albină”
b) ”ciorchine de struguri”
c) ”pânză de păianjen”
d) ”stele”
e) ”mărgele”
17. În funcţie de localizarea pe suprafaţele dentare, mai mult de 60% dintre leziunile carioase sunt
situate: [30]
a) în şanţurile şi fosetele ocluzale la copii
b) pe suprafeţelor radiculare la pacienţi maturi
c) pe suprafeţelor radiculare la copii
d) în şanţurile şi fosetele ocluzale la aduți tineri
e) pe suprafeţelor radiculare la adulți tineri
18. Când intensitatea atacului carios scade datorită echilibrării proceselor ele
demineralizare/remineralizare, prin procesul de remineralizare a suprafeţei dentare se vor produce:
[30]
a) schimburi ionice intense
b) mărirea spaţiilor interprismatice
c) fixări preferenţiale de ioni minerali pe suprafaţa smalţului demineralizat
d) dizolvări
e) schimburi ionice de intensități variate
19. Evoluţia procesului carios în dentină are formă: [33]
a) sferă
b) cub
c) cilindru
d) con
e) triunghiulară
20. Caria dentară incipientă de pe suprafeţele netede ale dinţilor: [31]
a) este o leziune greu de decelat pe un dinte uscat dar uşor de evidenţiat pe dintele umed
b) are aspect de pată albă cretosă
c) ușor de observat pe suprafeţele proximale ale dinţilor
d) frecventă mai ales la nivelul coletului dentar.
e) inspectarea se face prin palparea suprafeţei demineralizate cu ajutorul unei sonde cu
vârful ascuţit
21. Corpul leziunii: [33]
 a) este denumit şi zonă de suprafaţă
b) este stratul cel mai întins din smalţul cariat
c) pe microradiografie se observă o alternare de zone radiotransparente cu zone
radioopace
d) este denumit şi zonă de subsuprafaţă
e) pe microradiografie se observă striile lui Retzius sunt mai puțin vizibile, mai șterse
22. Fosetele situate pe suprafeţele ocluzale au aspecte morfologice diferite care pot să influenţeze
evoluţia leziunii carioase. Acestea pot fi: [30, 31]
a) atipice, mai puţin de 10% dintre fosete, au un aspect bulbar la periferie şi un gât îngust
spre bază
b) un aspect rar întâlnit este acela de fosetă în formă de V deschis, o fisură largă,
superficială
c) un aspect frecvent întâlnit este acela de fosetă în formă de V deschis, o fisură largă,
superficială
d) majoritatea fosetelor din smalţ, în proporţie de 90% au pe secţiune transversală o
intrare relativ largă, care se continuă cu un şanţ cu o lăţime de 0,1mm şi o adâncime de
1 mm, ajungând până în apropierea joncţiunii amelo-dentinare.
e) atipice, mai puţin de 10% dintre fosete, au un aspect bulbar la bază şi un gât îngust
spre periferie
23. Demineralizarea de subsuprafață a cariei în cement: [35]
a) se produce prin apariţia de zone mari de demineralizare care traversează cementul şi
ajung în dentină
b) se produce prin apariţia de mici fisuri care traversează cementul şi ajung în dentină
c) la începutul formării leziunii carioase, această suprafaţă este foarte sensibilă la atacul
acid
d) printr-o demineralizare neuniformă a cementului
e) printr-o demineralizare uniformă a dentinei subiacente

24. În zonele libere ale dinţilor, zone expuse autocurăţirii şi curăţirii artificiale, poate apărea: [31]
a) aspectul de pată brun-negricioasă, localizată în smalţ, maole la palpare, mată
b) aspectul de pată galben-brună, localizată în smalţ, dură la palpare, mată
c) aspectul de pată galben-brună, localizată în smalţ, moale la palpare, lucioasă
d) aspectul de pată roșie-violacee, localizată în smalţ, dură la palpare, lucioasă
e) aspectul de pată galben-brună, localizată în smalţ, dură la palpare, lucioasă
25. La nivelul coletului dentar leziunile carioase iniţiale: [32]
a) sunt dificil de observat la examenul vizual
b) apar sub formă de pete albe cretoase
c) se observă cu uşurinţă la un examen vizual
d) sunt uşor de pus în evidenţă prin examen radiologic
e) apar sub formă de pete brun-negricioase
26. În leziunea cementară inițială, la microscopul electronic, în prima fază de evoluţie, se observă:
[35]
 a) invazie microbiană
b) în profunzime cementul prezintă un strat fin de cement calcificat, permeabil
c) distrucţie imediată a cementului
d) distrucţia difuză a cristalelor de hidroxiapatită
e) la suprafaţă cementul prezintă un strat gros de cement calcificat, permeabil

27. Hajkel descrie în cement existenţa următoarelor tipuri de leziuni morfopatologice.: [35, 36]
a) remineralizarea de subsuprafaţă
b) leziunea cementară aparent normală
c) demineralizarea de suprafață
d) leziunea cementară progresivă
e) zona de invazie bacteriană
28. În cadrul demineralizării de subsuprafață, pe microradiografie se remarcă faptul că în leziunea
cementară iniţială există adesea o zonă: [35]
a) superficială puternic mineralizată
b) radioopacă
c) care provine din precipitarea mineralelor din sărurile de origine salivară din pelicula
externă
d) radiotransparentă
e) superficială slab mineralizată
29. Zona de penetrare microbiană din cadrul histopatologiei leziunii carioase a dentinei, prezintă
următoarele caracteristici: [34]
a) este denumită și stratul acelular
b) dentina pericanaliculară este distrusă imediat, prin înmulţirea microorganismelor
c) canaliculele dentinare se îngustează şi se rup, prin unirea lor rezultând microcavităţi
pline cu detritus dentinar, microorganisme şi resturi alimentare.
d) dentina din corpul leziunii e mult mai translucidă, îşi pierde structura canalară şi are o
culoare brună-negricioasă
e) colagenul şi substratul mineral sunt distruse
30. Dentina aparent normală: [34]
a) există condiţii favorabile dezvoltarii microorganismelor
b) zona este considerată neafectată dar infectată
c) apare la limita dintre dentina cariată/dentina de reacţie şi smalț
d) prezintă modificări metabolice care se manifestă prin apariţia unor vacuole de mărimi
diferite la nivelul prelungirilor odontoblastice, cu degenerescenţa grăsoasă a proceselor
odontoblastice care precede scleroza canalară
e) prezintă modificări metabolice care se manifestă prin apariţia la nivelul ţesutului
pulpar de procese de vasodilataţie, edem, stază vasculară, mobilizare de leucocite.
31. Ca urmare a procesului de demineralizare, un examen microscopic pune în evidenţă o serie de
modificări structurale ale smalțului caracterizate prin: [30]
 a) micșorarea spaţiilor interprismatice
b) apariţia unor forme atipice de cristale de hidroxiapatită
c) modificări ale structurii organice a smalţului şi scăderea permeabilităţii sale
d) posibilitatea ionilor de calciu, fosfaţi, natriu, fluor, din salivă de a pătrunde în
profunzimea smalţului
e) modificări în orientarea cristalelor de hidroxiapatită
32. Leziunea cementară avansată: [36]
a) marginile de cement rămase sunt lipsite de bacterii
b) dentina este expusă
c) cementul de la suprafaţă este total distrus
d) distrucţia cementului de la interfaţa microorganisme/cement determină apariţia
cavitației
e) în cavitate se observă resturi de cement într-o masă de microorganisme
33. Zona translucidă: [32]
a) este mai poroasă decât smalţul normal
b) are un aspect de sită moleculară
c) la nivelul acestei zone se constată o creștere a substanței minerale
d) este ultima zonă de alterare a smalţului
e) este zona cea mai internă a leziunii
34. După Newbrun, pe o secţiune longitudinală se pot observa următoarele zone histopatologice ale
cariei în dentina: [34]
a) zona de demineralizare
b) zonă de invazie microbiană
c) zonă de dentină aparent normală
d) zona de dentină scleroasă
e) zonă de dezintegrare totală
35. Leziuni carioase care se dezvoltă la baza fosetei pot fi decelate: [31]
a) la palparea cu sonda
b) la un examen radiologic
c) la un examen clinic minuțios după o uscare prealabilă a suprafeţei dentare
d) la un examen clinic de rutină
e) la explorarea cu camera intra-orală
1. Codul 0 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafeţele netede (vestibular şi oral)
descrie: [46]
a) semne clinice evidente de carie
b) după uscarea prelungită cu aer se observă o opacitate care nu se înscrie în aspectul
smalţului normal
c) suprafaţă dentară sănătoasă
d) fără semne clinice evidente de carie
e) leziune localizată în aproprierea marginii gingivale

2. Aspectul radiologic al cariei proximale în smalţ: [48]

 a) extern - de formă aproximativ semilunară
b) extern - radiotransparenţă cenuşie
c) intern - ca o ancoşă
d) extern - formă triunghiulară cu baza largă spre suprafaţa dintelui şi vârful spre
joncţiunea smalţ-dentină
e) intern - radiotransparenţă triunghiulară cu unghiuri rotunjite
3. Diagnosticul pozitiv al recidivei de carie se stabileşte pe următoarele semne clinice: [44]
a) probe de sensibilitate pulpară negative
b) dinte cu restaurare coronară bine adaptată marginal
c) apariţia semnelor clinice de carie simplă sau de complicaţie pulpară acută
d) prezenţa dentinei necrotice la îndepărtarea restaurării
e) coloraţie alb-cretoasă/brun-cafenie a smalţului marginal restaurarii
4. Codul 1 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase pe suprafeţe cu şanţuri şi fosete descrie: [45]
a) leziune cavitară cu dentină vizibilă
b) după o uscare de aproximativ 5 secunde se observă o pierdere a structurii dentare la
intrarea în şanţ, fosetă sau între acestea
c) uzura dentară
d) după o uscare prelungita este vizibilă o opacitate carioasă sau o modificare de culoare
e) suprafeţe cu şanţuri multiple prezentând modificări de culoare în condiţiile în care
aceste modificări pot fi întâlnite şi la nivelul altor şanţuri şi fosete şi care se pot asocia
cu obiceiuri necariogene
5. Aspectele radiologice ale cariei simple la nivelul coletului: [48]
a) în această zonă, diagnosticul poate prezenta dificultăţi datorită fenomenului de burn-
out (ardere radiologică)
b) în stadii mai avansate, se prezintă ca radiotransparenţe de profunzime variabilă situată
imediat sub limita apicală a smalţului
c) au, frecvent, iniţial, imagini de farfurie
d) caria ocluzală în smalţ şi dentină se prezintă ca o radiotransparenţă cu aspecte variate,
semilunare sau ovale
e) imaginea bipolară îşi pierde individualitatea făcând loc unei radiotransparenţe mari cu
forme atipice, în jumătatea internă a dentinei
6. Aspectele radiologice ale cariei secundare marginale: [49]
a) sunt reprezentate de radiotransparenţe semilunare sau curbiliniare
b) contururile sunt nete, la limita cu materialul de obturaţie şi şterse în rest
c) sunt reprezentate de radiotransparenţe situate la marginea obturaţiei cu evoluţie spre
camera pulpară
d) contururile sunt șterse, la limita cu materialul de obturaţie şi nete în rest
e) sunt reprezentate de radiotransparenţe de dimensiuni variabile
7. Caria secundară marginală are un debut nedureros şi poate fi descoperită de medic la examinarea
unei restaurări existente analizând următorii parametrii: [43]
 a) defecte ale marginilor de cement
b) existenta unui exces de material restaurator
c) refacerea reliefului ocluzal normal
d) fracturi ale marginilor de smalţ
e) absența modificărilor de culoare
8. Modificările de intensitate radiologică a imaginii: [47]
a) dacă se absorb mai multe radiații se genereză o intensitate radiologică crescută (radio
opacitate) care apare pe radiografie cu nuanţe variate de gri închis spre negru
b) dacă zona radiografiată este anatomic mai puţin densă, ea absoarbe mai puţine radiaţii
c) dacă zona radiografiată este anatomic mai puţin densă, ea absoarbe mai multe radiaţii
d) dacă zona radiografiată este anatomic mai densă, ea absoarbe mai multe radiaţii
e) dacă se absorb mai puține radiații se genereză o intensitate radiologică redusă
(radiotransparenţă) care apare pe radiografie cu nuanţe variate de gri deschis spre alb
9. Leziunile cavitare pot fi: [40]
a) leziune superficială, microcavitară de suprafaţă
b) leziune medie, situată în dentină, cu subminarea cuspizilor
c) leziune profundă, cavitară până în zona profundă a dentinei, fără subminarea
cuspizilor
d) leziune cavitară în zona dentinei circumpulpare cu iminenţă de deschidere a camerei
pulpare
e) leziune sub formă de fisură
10. Diagnosticul pozitiv de carie simplă se stabileşte pe baza următoarelor semne clinice: [42]
a) teste sensibilitate pulpară negative
b) sensibilitate la palpare cu sonda pe pereţii juxtapulpari
c) prezenţa dentinei necrotice
d) camera pulpară deschisă
e) percuţie în ax şi transversală pozitive
11. Un test de detecţie ideal al leziunilor dentare trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu
excepția: [39]
a) să fie noninvaziv, realist, subiectiv, rapid, senzitiv şi specific
b) să furnizeze date simple, certe şi direct corelabile cu evoluţia biologică la nivelul
structurii investigate
c) să fie uşor de utilizat de către clinician
d) suportabil de către pacient, acceptabil şi eficient raportat la preţ
e) să nu necesite o dotare tehnică deosebită
12. Noţiuni elementare de semiologie radiologică utilizabile în diagnosticul cariei simple cavitare
sunt reprezentate de: [47]
 a) modificări de omogenitate a imaginii reprezentate de zone cu intensitate radiologică
neuniformă
b) modificări de contur al imaginii reprezentate de contururi şterse
c) lipsa modificărilor de intensitate radiologică a imaginii
d) lipsa modificărilor de contur al imaginii reprezentate de contururi nete
e) modificări de omogenitate a imaginii reprezentate de zone cu intensitate radiologică
uniformă
13. Leziunea carioasă incipientă localizată pe mijlocul feţei proximale: [41]
a) se descoperă de obicei ca forme cavitare când au depăşit smalţul şi au atins dentina
producând modificarea de culoare a crestei marginale
b) pentru confirmarea diagnosticului, se realizează separarea dinţilor cu separatorul
Ivory pentru a putea palpa suprafaţa proximală
c) pentru confirmarea diagnosticului, se utilizează o metodă de transiluminare care poate
evidenţia, la nivelul procesului carios, existenţa unei zone de smalţ lipsită de
transparenţă
d) se caracterizează prin evoluţia lentă în profunzime şi subgingival, interesând în acest
caz şi cementul radicular
e) în general leziunile proximale se descoperă devreme
14. Anatomia radiologică a structurilor dentare coronare: [47]
a) în condiţii normale contururile periferice ale coroanei sau camerei pulpare sunt slab
delimitate
b) smalţul se îngroașă progresiv spre joncţiunea cu cementul, având un aspect ascuţit în
sens apical
c) dentina apare cu o nuanţă de alb mai puţin intensă
d) camera pulpară este porţiunea de radiotransparenţă care ocupă centrul coroanei
având o tentă albă deschisă
e) smalţul coronar se prezintă ca zona cu cea mai mare radioopacitate
15. Semne clinice obiective ale cariei secundare marginale: [43]
a) modificare de culoare a obturaţiei vizibilă în special la dinţii frontali
b) retenţia de resturi alimentare la marginea restaurării
c) la palpare cu sonda în profunzime se constată prezenţa dentinei alterate
d) prezenţa unei discontinuităţi marginale, la interfaţa preparaţie/restaurare
e) lipsă de substanţă cu spaţiere la interfaţa dintre materialul de restaurare şi pereţii
preparaţiei
16. Diagnosticul diferențial al cariei secundare marginale se face cu: [44]
a) inflamaţia pulpară acută
b) gangrena pulpară
c) fractura coronară de origine traumatică
d) fractura restaurării ocluzo-proximale la nivelul istmului
e) pierderile superficiale de material restaurator
17. Caria secundară marginală: [43]
 a) poate să apară la dinţii vitali
b) diagnosticul corect şi precoce este ușor de realizat
c) poate să apară la dinţii devitali
d) această leziune apare la un interval de timp nedeterminat de la realizarea
tratamentului leziunii carioase iniţiale
e) reprezintă unul dintre motivele de reparare sau înlocuire a unei restaurări
18. Codul 2 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafeţele proximale (mezial şi distal)
descrie: [46]
a) pe dintele umed nu se observă nici o modificare de culoare caracteristică unei activităţi
carioase
b) cavitate evidentă cu dentină vizibilă
c) modificare vizuală distinctă a smalţului umed
d) distrugerea iniţială a smalţului fără dentină vizibilă
e) opacitate neconcordantă cu aparenţa clinică de smalţ sănătos
19. Caracteristicile leziunilor carioase situate pe suprafaţa radiculară: [41]
a) forma cavitară medie are o adâncime mai mare de 0,5 mm, suprafaţa dentinei este
moale la palpare
b) forma necavitară se caracterizează prin prezenţa unei suprafeţe poroase, maro-deschis
sau închis
c) forma cavitară superficială are o adâncime mai mică de 0,5 mm, suprafaţa cementului
este dură, regulată, opacă, de culoare variabilă până la maro-închis.
d) are loc distrucţia stratului de cement şi evoluţia rapidă pe suprafaţa dentinei
e) forma cavitară profundă prezintă dentină necrotică de coloraţie variabilă, de la gălbui
la maro-închis
20. Codul 5 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase pe suprafeţe cu şanţuri şi fosete descrie: [45]
a) după uscarea timp de 5 secunde apare o pierdere, evidentă clinic, a structurii dentare la
nivelul intrării în fisură sau şanţ şi o cavitate clară
b) fluoroza
c) cavitatea este profundă şi extinsă cu dentină vizibilă pe podea şi pereţii laterali ai
cavităţii
d) leziune cavitară cu dentină vizibilă
e) modificări de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau fără distrucţie localizată
în smalţ
21. În cadrul examenului odontal se va realiza: [38]
a) se va realiza marcarea grafică, în foaia de observaţie, a dinţilor absenţi
b) prin abreviere vor fi menţionate elementele identificate la nivelul dinţilor prezenţ
c) igienizarea profesională a arcadelor dentare
d) utilizarea unor examene paraclinice
e) apelul dinţilor permanenţi şi/sau temporari
22. Codul 4 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafeţele netede (vestibular şi oral)
descrie: [46]
a) modificare de culoare la nivelul dentinei fără distrucţia smalţului
 b) prezenţa cavităţii cu expunerea dentinei
c) leziunea apare sub forma unei umbre sau discoloraţii dentinare vizibile prin suprafaţa
smalţului
d) modificare de culoare la nivelul dentinei cu distrucţia smalţului
e) suprafaţă dentară sănătoasă, fără semne clinice evidente de carie
23. Există o mare varietate de forme clinice ale leziunilor carioase care se pot clasifica după mai
multe criterii: [38]
a) după momentul apariţiei şi legătura cu o restaurare existentă
b) după forma leziunilor
c) după stadiul de remineralizare al ţesuturilor dure dentare
d) după dinamica de evoluţie
e) după profunzimea leziunilor
24. Evoluţia şi complicaţiile cariei secundare marginale sunt: [44]
a) evoluează spre profunzime determinând infectarea pulpei
b) poate evolua spre suprafaţă producând fracturarea marginilor preparaţiei
c) poate evolua spre suprafaţă producând fracturarea apexului
d) poate evolua spre suprafaţă producând fracturarea dintelui
e) evoluează spre profunzime determinând gangrenă pulpară
25. Caracteristicile leziunilor carioase situate în zona cervicală: [41]
a) au o tendinţă de evoluţie în profunzime şi apoi în suprafaţă
b) leziunile incipiente, de demineralizare superficială, necavitare pot fi observate sub
forma unor pete albe, cretoase, transparente
c) în faza de debut se observă prin inspecţie modificarea de culoare brun-negricioasă a
smalţului
d) pot fi observate la un examen clinic amănunțit
e) în cazul atrofiilor orizontale ale parodonţiului marginal procesul carios interesează
coletul dintelui de jur împrejur aceste leziuni devenind carii circulare de colet
26. Leziunile carioase situate sub aria de contact: [40]
a) putem descoperi la inspecţie papila interdentară edemaţiată
b) se diagnostichează prin palparea cu orice fel de sondă
c) se caracterizează prin evoluţia lentă în profunzime şi subgingival, interesând în acest
caz şi cementul radicular
d) aparțin de cariile localizate pe feţele proximale ale dinților
e) putem descoperi la inspecţie papila interdentară de culoare roşie - violacee
27. Diagnosticul diferenţial al cariei simple se realizează cu alte afecţiuni dentare de cauză carioasă
sau necarioasă. Acestea sunt: [42]
a) gangrena pulpară
b) pulpitele cronice deschise
c) hiperemia inflamatorie
d) leziunile dentare necarioase cu/fără pierdere de substanţă
e) parodontite apicale cronice
28. Aspectul radiologic al cariei proximale în smalţ şi dentină: [48]
 a) internă - în dentină, formă de triunghi cu contururi şterse, are baza spre joncţiunea
smalţ-dentină şi vârful spre camera pulpară şi se întinde în jumătatea externă a
grosimii dentinei
b) externă - imaginea bipolară îşi pierde individualitatea făcând loc unei
radiotransparenţe mari cu forme atipice, în jumătatea internă a dentinei
c) internă - în cadrul indexului radiologic pentru carii proximale, această imagine
radiologică este catalogată drept stadiu avansat sau stadiu III
d) externă - două triunghiuri radiotransparente, unul mai redus localizat în smalţ, celălalt
mai extins în dentină
e) internă - radiotransparenţa se apropie mult de camera pulpară
29. Semne clinice subiective ale cariei secundare marginale: [43]
a) retenţia de resturi alimentare la marginea restaurării
b) modificare de culoare a obturaţiei vizibilă în special la dinţii frontali
c) dureri la masticaţie în zona laterală
d) lipsă de substanţă cu spaţiere la interfaţa dintre materialul de restaurare şi pereţii
preparaţiei
e) dureri ce persistă după îndepărtarea excitantului
30. Examenul clinic obiectiv presupune examinarea vizual-tactilă a suprafeţelor dentare. La palpare
putem constata: [42]
a) halenă fetidă
b) prezenţa dentinei necrotice de consistenţă diferită în funcţie de tipul de evoluţie al
procesului carios
c) prezenţa unor leziuni ulcerative ale limbii şi mucoasei jugale în dreptul dintelui afectat
d) pierderea de substanţă dură dentară şi întinderea în suprafaţă şi profunzime
e) camera pulpară închisă şi fără semne de suferinţă pulpară
31. Diagnosticul diferenţial al recidivei de carie nu se face cu: [44]
a) inflamaţia pulpară acută
b) hiperestezia dentinară
c) gangrena pulpară
d) caria secundară marginală
e) necroza pulpară
32. Diagnosticul pozitiv al cariei secundare marginale se realizează pe baza următoarelor semne
clinice: [43]
a) coloraţie alb-cretoasă/brun-cafenie a smalţului marginal restaurarii
b) din cauza unei preparări incorecte a cavităţii
c) dinte cu obturaţie coronară, cu soluţie de continuitate între restaurare şi tesutul dentar
dur
d) prezenţa la palpare cu sonda în profunzime a dentinei necrotice
e) probe de sensibilitate pulpară negative
33. Sistemul internaţional de detecţie şi evaluare a cariilor (ICDAS) prezintă următoarele coduri de
detectare a leziunilor carioase ce se înscriu în intervalul 0-6 în funcţie de severitatea leziunii: [45]
a) Cod 6 - Leziune cavitară extinsă, cu afectare vizibilă a dentinei
 b) Cod 3 - Modificare de culoare provenite de la nivel dentinar
c) Cod 4 - Distrucţie localizată la nivelul smalţului
d) Cod 5 - Leziune cavitară distinctă cu afectare vizibilă a dentinei
e) Cod 2 - Modificări distincte vizibile la nivelul smalţului
34. Dupa profunzimea leziunilor, leziunea carioasă avem: [38]
a) carii uscate
b) leziuni carioase superficiale
c) leziuni cari oase cu evoluţie rapidă
d) carii primare
e) carii umede
35. Evoluţia şi complicaţiile recidivei de carie sunt: [44]
a) se poate produce fracturarea unor pereţi dentari
b) apariţia unei inflamaţii acute
c) caria secundară marginală
d) hiperemie inflamatorie
e) apariţia gangrenei pulpare
36. Codul 1 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase asociate cu restaurări sau sigilări descrie:
[46]
a) după uscarea prelungită cu aer, nu există nici o dovadă de modificare a culorii în sensul
activităţii carioase
b) leziuni carioase mai mici de 0,5 mm
c) carii marginale în smalţ
d) modificări vizuale la nivelul smalţului adiacente unor sigilări sau restaurări, dar după
uscarea prelungită cu aer
e) când suprafaţaeste umedă există modificări ale culorii în sensul activităţii carioase
37. Codul 0 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase pe suprafeţe cu şanţuri şi fosete descrie: [45]
a) modificare de culoare datorată leziunii carioase
b) modificări de culoare extrinseci sau intrinseci
c) distrucţii localizate în smalţ fără expunerea dentinei
d) când dintele este umed se poate observa o opacitate
e) hipoplazii de smalţ
38. Imaginea radiologică a unor obturaţii de durată realizate cu materiale compozite
radiotransparente: [49]
a) prezintă radioopacitate cu contururi relativ nete, caracteristică geometriei cavităţilor
neretentive
b) prezintă radioopacitate intensă cu contururi șterse caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
c) prezintă radioopacitate intensă care urmăreşte conturul cavităţilor neretentive
d) prezintă radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavităţilor
retentive
e) prezintă radioopacitate moderată cu contururi caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
39. Aspectele radiologice ale cariei simple la nivelul feţelor vestibulare sau orale: [48]
 a) sunt ușor observabile
b) radiotransparența este, în general, rotundă în cazul leziunilor carioase mai mari
c) sunt evidente doar în stadii cu interesare mare a dentinei
d) radiotransparența este, în general, ovalară sau semilunară pentru leziunile carioase mai
mici
e) au, frecvent, iniţial, imagini de farfurie
40. Sistemul ICDAS are rolul de a depista leziunile carioase în funcţie de stadiul de evoluţie şi se
bazează pe următoarele criterii: [45]
a) prezența unor modificări de culoare
b) evaluarea prezenţei şi a gradului de afectare a unei suprafeţe adiacente unei
sigilări/restaurări
c) aspectul sigilării/restaurării
d) topografia dinţilor
e) partea anatomică evaluată
41. Localizările leziunilor carioase situate în şanţuri şi fosete: [39]
a) pe feţele ocluzale ale molarilor şi premolarilor
b) în fosetele de pe feţele vestibulare ale molarilor
c) fosetele de pe suprafeţele palatinale ale incisivilor centrali şi laterali inferiori
d) în fosetele de pe feţele orale ale molarilor
e) fosetele de pe suprafeţele vestibulare ale incisivilor centrali și laterali superiori
42. Dupa dinamica de evolutie, leziunea carioasă avem: [38]
a) leziuni carioase superficiale
b) carii secundare
c) carii uscate
d) leziuni carioase staţionare
e) leziuni carioase profunde
43. Obţinerea radiografiilor este posibilă datorită caracteristicilor radiaţiilor Rontgen utilizate.
Acestea sunt: [47]
a) nu există riscuri în utilizarea acestor radiații
b) absorbție și ionizare minimă
c) ionizarea variabilă a suprafeţei senzorului corespunzător ţesuturilor traversate şi
obţinerea, în final, a imaginii radiologice
d) absorbţia variabilă a acestora de către ţesuturi care au în alcătuire structuri cu
densitate anatomică diferită
e) penetrabilitatea acestora prin ţesuturi
44. Leziunile dentare necarioase cu/fără pierdere de substanţă sunt următoarele, cu excepția: [42]
a) leziuni atraumatice
b) modificări de culoare ale dinţilor endogene
c) leziuni distrofice
d) eroziune
e) modificări de culoare ale dinţilor exogene
45. Evoluţia procesului carios: [42, 43]
 a) imediat poate apărea inflamația pulpară cronică
b) poate determina, tardiv, gangrenă pulpară simplă
c) poate determina, la distanță, extracția dentară
d) este nefavorabilă dacă ele sunt tratate la timp
e) pot determina apariţia unor focare de infecţie
46. Aspectele radiologice ale recidivei de carie: [49]
a) sunt reprezentate de zone radioopace, semilunare sau curbiliniare
b) limita de trecere spre materialul de obturaţie este netă şi bine conturată
c) limita de trecere spre dentină este ştearsă, pierdută progresiv în intensitate
d) sunt reprezentate de zone radiotransparente de dimensiuni mici între obturaţie şi
dentina subiacentă
e) sunt reprezentate de zone radioopace, triunghiulare sau conice
47. Imaginea radiologică a unor obturaţii de durată realizate cu materiale aderente radioopace: [49]
a) prezintă radioopacitate moderată cu contururi caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
b) prezintă radioopacitate intensă cu contururi șterse caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
c) prezintă radioopacitate cu contururi relativ nete, caracteristică geometriei cavităţilor
neretentive
d) prezintă radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavităţilor
retentive
e) prezintă radioopacitate intensă care urmăreşte conturul cavităţilor neretentive
48. Codul 6 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafeţele proximale (mezial şi distal)
descrie: [46]
a) posibilă afectare a pulpei coronare
b) creasta marginală poate fi sau nu afectată
c) eroziune
d) umbră întunecată a dentinei subiacente fără pierderea integrităţii smalţului
e) cavitate profundă
49. Cariile proximale la nivelul dinţilor frontali pot prezenta următoarele localizări: [40]
a) leziune cu evoluţie palatinală
b) leziune care întrerupe creasta marginală
c) leziune care subminează creasta marginală şi se evidenţiază prin apariţia petei albe
cretoase la nivelul crestei marginale
d) leziune cu evoluţie spre coletul dintelui
e) leziune incipientă pe mijlocul feţei proximale
50. Imaginea radiologică a obturaţiilor de durată realizate cu amalgam: [49]
 a) prezintă radioopacitate moderată cu contururi caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
b) prezintă radioopacitate intensă cu contururi șterse caracteristice geometriei cavităţilor
neretentive
c) prezintă radioopacitate intensă care urmăreşte conturul cavităţilor neretentive
d) prezintă radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavităţilor
retentive
e) prezintă radioopacitate cu contururi relativ nete, caracteristică geometriei cavităţilor
neretentive

51. Leziunile necavitare se caracterizează prin: [40]

a) sunt ușor de diagnosticat
b) prezența demineralizării smalţului
c) suprafaţa dentară aparent sănătoasă
d) uşoară modificare de transluciditate
e) cu modificări detectabile prin mijloace de detecţie uzuale

52. Leziunile carioase cavitare localizate la nivelul ariei de contact: [40]

a) se poate recurge pentru precizarea diagnosticului, la examenul radiologic ce
evidenţiază pierderea de substanţă dură dentară printr-o zonă de radiotransparenţă
localizată la nivelul ariei de contact
b) se poate recurge pentru precizarea diagnosticului, la separarea dentară rapidă
c) în cazul cariilor incipiente situate la nivelul ariei de contact şi mai ales la molari care
prezintă suprafeţe strânse de contact proximale confirmarea diagnosticului prin
palpare este foarte ușor de efectuat
d) putem descoperi la inspecţie papila interdentară edemaţiată și de culoare roşie -
violacee
e) se evidenţiază clinic prin palparea cu sondele dentare cu dublă cudură
53. Metodele clinice indirecte de detecţie a leziunilor dentare sunt: [39]
a) fisurotomia
b) metoda vizuală cu ajutorul videoscopului
c) tehnici ultrasonice
d) prophyjet
e) radiografie digitală
54. Examenul clinic obiectiv al leziunilor carioase situate pe suprafaţa radiculară presupune
examinarea vizual-tactilă a suprafeţelor dentare. La inspecţie se poate observa: [41, 42]
a) papila tumefiată, roşie, violacee, sângerândă la atingere (sondă, periaj)
b) modificarea de culoare de la alb-cretos la roșu-violaceu
c) lipsa variabilă de substanţă dură dentară
d) camera pulpară închisă şi fără semne de suferinţă pulpară
e) prezenţa unor leziuni ulcerative ale limbii şi mucoasei jugale în dreptul dintelui afectat
55. Metodele clinice directe de detecţie a leziunilor dentare sunt: [39]
 a) starea gingiei
b) spectroscopia laser
c) metoda vizuală cu separare permanentă a dinţilor
d) semnul firului de mătase
e) markerii coloranţi
56. Metodele exploratorii de detecţie a leziunilor dentare sunt: [39]
a) fluorescenţa QLF
b) aer abraziunea
c) prophyjet
d) fisurotomia
e) tehnici ultrasonice
57. Aspectele radiologice ale cariei simple în şanţuri şi fosete: [48]
a) caria ocluzală în smalţ au, frecvent, iniţial, imagini de farfurie
b) caria ocluzală în smalţ este greu observabilă radiologic
c) caria ocluzală în smalţ şi dentină este greu observabilă radiologic
d) caria ocluzală în smalţ şi dentină se prezintă ca o radiotransparenţă cu aspecte variate,
semilunare sau ovale
e) caria ocluzală în smalţ şi dentină se prezintă ca o radiotransparenţă cu aspecte variate,
triunghilare sau conice
58. Caria simplă: [38]
a) poate fi umedă, caracteristică vârstelor înaintate
b) pot apărea dificultăţi în evidenţierea pierderilor minime de ţesut dentar în zone precum
suprafaţa de contact interdentară, fisuri sau şanţuri, din cauza lipsei de vizibilitate
c) se clasifică după dinamica de evoluție
d) este cel mai frecvent diagnostic de îmbolnăvire endodontică
e) există dificultăţi în precizarea momentului în care o leziune trece de la faza de
demineralizare a smalţului şi dentinei la faza de leziune cavitară
59. Codul 5 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase asociate cu restaurări sau sigilări descrie:
[47]
a) lipsă de substanţă dură dentară mai mare de 0,5 mm
b) cavitate adiacentă unei restaurări/sigilări cu dentină expusă
c) există pierdere de substanţă dură dentară evidentă, cavitatea extinsă în profunzime sau
suprafaţă iar dentina este vizibilă, atât pe pereţii cavităţii cât şi la nivelul peretelui
pulpar/parapulpar
d) leziuni carioase mai mici de 0,5 mm în smalţ/dentină/cement adiacente unei
restaurări/sigilări
e) există o evidentă discontinuitate la nivelul marginilor restaurării sau sigilării care poate
fi detectată prin introducerea vârfului sondei (de 0,5 mm) de-a lungul marginilor unei
restaurări sau sigilări
60. Examenul clinic subiectiv al cariei simple este realizat pe baza simptomatologiei pe care o
descrie pacientul, şi anume: [41]
 a) sângerarea papilei interdentare la masticaţie sau la periaj
b) halenă fetidă
c) prezenţa modificărilor de culoare
d) sensibilitate la palpare cu sonda şi la exereza dentinei necrotice
e) camera pulpară închisă şi fără semne de suferinţă pulpară
1. Factorii perturbatori cu acţiune generală, care cauzează modificările de structură, pot fi: [52]
a) ingestie excesivă de fluor până la 8 ani
b) anoxie intrauterină
c) factori infecțioși intrauterini
d) factori infecțioși extrauterini
e) traumatisme la naștere

2. Discromii congenitale pot fi cauzate de: [56]

a) tetraciclina
b) icter neonatal
c) cardiopatia cianogenă la copil
d) incompatibilitate Rh maternofetală
e) degradarea hemoglobinei
3. Leziunile din distrofiile dentare primare pot fi: [51]
a) anodonţii
b) caria rampantă
c) dentinogeneza imperfectă
d) macrodonţie
e) sindromul Dubreuil Chambardel
4. Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv (MIH): [52]
a) prezintă afectări ale incisivilor asociate sau nu cu afectări ale molarilor de 12 ani
b) uneori, pot fi afectate şi vârfurile premoralilor
c) zone de smalţ demineralizat cu aspect de pete alb-cretos şi suprafaţă lucioasă
d) reprezintă hipomineralizarea smalţului unor dinţi permanenţi
e) uneori, leziunile au aspect asimetric
5. Discromiile dobândite pot fi determinate de: [56]
a) discromie prin degradarea hemoglobinei
b) substanţe medicamentoase administrate sistemic
c) discromie prin pătrunderea substanţelor rezultate din combustia gudronului din tutun
prin fisuri
d) substanţe utilizate în tratamentele dentare
e) defecte ale dentinei
6. Fluoroza dentară: [52, 53]
 a) la depăşiri moderate ale concentraţiei normale de fluor sanguin zonele de
hipomineralizare se înmulţesc şi se măresc în toate planurile, fiind însoţite şi de zone
hipoplazice
b) nivelul fluorului din sânge care este invers proporţional cu cantitatea de fluor ingerată
din apa de băut, alimente sau din produsele fluorurate.
c) gravitatea aspectului clinic al fluorozei este invers proporţională cu nivelul fluorului din
sânge
d) este o tulburare a dezvoltării smalţului datorate excesului de fluor din sânge în primii
18 ani de viaţă
e) se formează un smalţ hipomineralizat/poros acoperit la exterior de un strat de smalţ
sănătos cu grosime variabilă
7. Leziunile de uzură generate de contacte cu factori abrazivi sunt generate de: [55]
a) fumatul pipei
b) bruxism
c) tehnica incorectă de periaj
d) periuţe manuale cu peri tari
e) eroziune
8. Leziunile de uzură generate de contacte dento-dentare directe au următoarele cauze: [54, 55]
a) bruxism
b) eroziune
c) atriţie
d) periajul
e) abraziune
9. Clasificarea leziunilor de uzură se face după: [53, 54]
a) număr
b) distribuţie
c) localizare
d) severitate
e) etiologie
10. Anodonţia: [51]
a) poate fi parţială
b) nu poate fi asimetrică
c) poate fi fără persistenţa corespondentului temporar
d) poate fi cu spaţiu păstrat
e) apar bombări ale crestelor alveolare
11. Leziunile de uzură cervicale pot fi clasificate în funcţie de aspect. Acestea pot fi: [54]
a) „wedge-shaped”
b) convexe
c) concave
d) cu aspect de „pană”
e) cu aspect mixt
12. Dens in dente: [51]
 a) anomalia apare, mai ales, pe incisivii laterali mandibulari
b) zona de comunicare dintre exterior şi cavitaţie este retentivă
c) diagnosticul se stabileşte cu în urma unui control de rutină
d) prezintă în interior o cavitate rezultată din invaginarea smalţului
e) datorită raportului foarte apropiat cu camera pulpară, cariile simple apărute aici,
frecvent, se complică
13. Discromiile apărute după formarea dintelui sunt: [56]
a) fiziologice - discromii generate de remineralizarea smalțului
b) patologice - discromii generate de demineralizarea smalțului
c) patologice - discromii generate de depuneri de dentină primară
d) patologice - discromii generate de depuneri de dentină terţiară
e) fiziologice - discromii generate de depuneri de dentină secundară

14. Discromii exogene: [55]

a) se îndepărtează după curăţarea profesională
b) sunt generate de depuneri pe dinte care poate avea suprafaţa lucioasă şi morfologie
normală sau anormală
c) cauzate de microorganismele cromogene
d) existenţa disfuncţiilor salivare previn apariția lor
e) sunt generate de depuneri pe dinte care poate avea suprafaţă rugoasă, cu morfologie
normală sau anormală
15. Traumatismele dentare sunt reprezentate de: [55]
a) fractura coronară nepenetrantă
b) fractură radiculară necomplicată
c) fisura coronară
d) fisură radiculară
e) fractură coronară complicată
16. Distrofiile dentare primare evolutive sau active: [53]
a) leziunile implică întreaga suprafaţa coronară şi toţi dinţii
b) anomaliile de structură ale smalţului care au cauze genetice se numesc dentinogeneze
imperfecte
c) sunt anomalii cauzate de factori genetici
d) anomaliile de structură ale dentinei de cauză genetică se numesc amelogeneze
imperfecte
e) structurile dure produse prezintă anomalii
17. Discromiile combinate (endogene și exogene): [57]
 a) aspectul iniţial este, întotdeauna, alb-cretos
b) nuanţele maronii, negricioase pot fi generate de produşii de metabolism ai bacteriilor
acidogene
c) aspectul inițial este, întotdeauna, brun-negricios
d) pe suprafeţele rugoase de smalţ ale cariilor necavitare, se pot depune depozite extrinseci
e) nuanţele alb-cretoase pot fi generate de anumite depozite extrinseci rămase blocate, în
profunzimea zonei demineralizate
18. Discromiile endogene: [56]
a) se mai numesc și extrinseci
b) sunt generate de depuneri pe dinte cu suprafața lucioasă, cu morfologie corectă
c) sunt generate de modificări ale structurii ţesuturilor dure
d) se mai numesc și intrinseci
e) sunt generate de pătrunderea şi cantonarea în structura dură dentară în formare a
unor agenţi coloranţi
19. Leziuni de uzură generate de mediu acid sunt cauzate endogen de: [54]
a) bulimia nervosa
b) regurgitaţii acide
c) exces de alcoo
d) utilizarea cronică a anumitor medicamente
e) anorexia nervosa
20. Petele alb-cretoase din distrofiile stabile: [56]
a) sunt generate de afecţiuni ale dinţilor temporari
b) sunt generate numai de tulburările prenatale
c) leziunile sunt prezente la erupţie
d) au tendinţă la evoluţie
e) sunt generate de ingestia masivă de glucide până la 9 ani
21. Leziunile de pe smalţ în formele hipoplazice: [52]
a) apar mici depresiuni aşezate în zone paralele cu marginea ocluzală
b) apar mici şanţuri aşezate în zone paralele cu marginea incizală
c) apar zone alb-cretoase, de demineralizare, cu profunzime variabilă
d) apar șanțuri mari așezate perpendicular cu marginea ocluzală
e) apar zone alb-cretoase, acoperite de straturi de smalţ sănătos lucios, de grosime
variabilă
22. Leziunile de pe smalţ în formele hipomineralizate: [52]
a) apar zone alb-cretoase, de demineralizare, cu profunzime variabilă
b) apar mici depresiuni aşezate în zone paralele cu marginea ocluzală
c) apar zone brun-negricioase, acoperite de straturi de smalţ mat
d) apar mici şanţuri aşezate în zone paralele cu marginea incizală
e) apar zone alb-cretoase, acoperite de straturi de smalţ sănătos lucios, de grosime
variabilă
23. Dinţii supranumerari incluși: [51]
a) diagnosticul de precizie se pune cu ajutorul examenelor paraclinice
 b) pot fi însoțiți de persistenţa dinţilor temporari
c) nu afectează poziția celorlalți dinți
d) apar bombări ale crestelor alveolare
e) cel mai rar este meziodensul
24. Afirmațiile următoare despre discromia tetraciclinică sunt adevărate, cu excepția: [56]
a) dintele devine gri cu evoluţie spre gri închis
b) gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de doza de antibiotic, durata
tratamentului
c) tetraciclina se fixează la dentina şi smalţul erupt
d) dintele devine galben cu evoluţie spre maro
e) gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de durata tratamentului
25. Modificările de structură generate de factori perturbatori cu acţiune locală: [53]
a) pierderi de structură dură
b) leziunile apar la erupţie
c) leziunile au tendinţă la evoluţie
d) pete, frecvent mate
e) leziuni asociate care apar simetric
26. Dintele din taurodontism: [52]
a) prezintă angulare anormală
b) este rezultatul unirii a doi dinţi vecini la nivel coronar şi radicular
c) este o protuberanţă în formă de ghiară, are un corn pulpar şi este localizat Ia nivelul
dinţilor frontali
d) are aspect clinic normal dar cu cameră pulpară anormal de lungă, fără constricţia de la
nivelul joncţiunii smalţ-cement şi rădăcini scurte
e) prezintă aspect modificat având o protuberanţă (proeminenţă) pe suprafaţa externă a
dintelui
27. Aspectele clinice ale fluorozei dentare pot fi: [53]
a) modificări ale compoziției smalțului
b) modificări de culoare
c) modificări de grosime ale smalțului
d) modificări de dezvoltare
e) modificări ale reliefului smalţului
28. Leziunile de abfracţie: [55]
a) au suprafaţa internă foarte mată
b) sunt generate de trauma ocluzală
c) abfracţii multiple se pot identifica, frecvent, la pacienţii cu bruxism
d) ele pot evolua până la decapitarea rădăcinii
e) sunt pierderi de structură dură cu aspect de „pană”
29. Discromiile cu etiologie necarioasă apărute înainte de formarea dintelui pot fi: [56]
 a) pete brun-negricioase din distrofii stabile
b) pete alb-cretoase din distrofii stabile
c) suprafețe maro din distrofii evolutive
d) suprafeţe galbene din distrofii evolutive
e) suprafețe alb-cretoase din distrofii evolutive
30. Clasificarea leziunilor de uzură după etiologie sunt: [54]
a) mecanică- fiziologică - bruxism
b) complexă - patologică - atriţie
c) mecanică - patologică - abraziune
d) chimică - patologică intrinsecă - eroziune
e) chimică - patologică extrinsecă - eroziune
31. Leziuni de uzură generate de mediu acid sunt cauzate exogen de: [54]
a) anorexia nervosa
b) bulimia nervosa
c) utilizarea cronică a anumitor medicamente
d) exces de citrice
e) regurgitaţii acide
32. Leziunile din distrofiile dentare secundare sunt: [51]
a) dinţi supranumerari
b) caria rampantă
c) sindromul Dubreuil Chambardel
d) odontodisplazia regională
e) caria de biberon
33. Leziunile discoidale: [55]
a) situate mai rar vestibular
b) sunt pierderi de structură dură extinse în profunzime
c) situate mai frecvent oral
d) se mai numesc și lenticulare
e) au suprafaţa internă mată
34. Discromiile cu etiologie carioasă apar după formarea dintelui şi pot fi: [56]
a) localizate, generate de caria simplă cavitară
b) localizate, generate de caria simplă necavitară
c) generalizate, generate de caria simplă cavitară
d) generalizate, generate de caria complicată
e) localizate, generate de caria complicată
35. Cea mai cunoscută discromie din cauza substanţelor medicamentoase administrate sistemic este:
[56]
a) discromia cu metronidazol
b) discromia tetraciclinică
c) discromia cenuşiu-negru
d) discromia bleu-gri
e) discromia eritromicinică
1. Factorii care condiţionează efectuarea preparaţiei sunt: [59, 60]
a) bugetul pacientului
b) structurile dento-maxilare corelate
c) momentul realizării restaurării morfofuncţionale
d) structurile odontale implicate
e) abilitățile și cunoștințele medicului dentist
2. La cavităţile de clasa a III-a Black putem avea mai multe posibilităţi de acces pentru deschiderea
procesului carios: [61]
a) acces indirect atunci când creasta marginală este întreruptă oral
b) acces direct când creasta marginală este doar subminată
c) în procesele carioase care au evoluat spre vestibular accesul este direct
d) în cariile proximale localizate pe mijlocul feţei proximale accesul se poate face direct în
cazul dinţilor rotaţi, în malpoziţii, treme, disteme sau cand lipseşte dintele vecin
e) accesul se poate face indirect prin separarea temporară a dinţilor
3. La cavitatea de clasa a IV-a, în cazul distrucţiei unghiului incizai prin procesul carios, retenţia se
realizează: [64]
a) în cazurile cu pierdere importantă de substanţă dură dentară se pot folosi mijloace
suplimentare de retenţie - ştifturile parapulpare
b) după îndepărtarea dentinei alterate se realizează prepararea cavităţii cu unghiuri bine
exprimate între pereţi
c) în cazul în care distrucţia este mare se poate prepara o cavitate suplimentară de
retenţie, pe faţa orală, în formă de pișcot
d) nu se bizotează marginile de smalţ
e) se realizează restaurarea cu materiale aderente
4. Faza de tratament restaurator în tratamentul leziunilor carioase simple: [59]
a) presupune crearea unei preparaţii care prin caracteristicile sale să permită inserarea şi
menţinerea restaurării în interiorul său
b) obiectivul poate fi realizat prin tehnici de restaurare directe
c) urmăreşte refacerea morfofuncţională a dintelui afectat de leziunea carioasă
d) obiectivul poate fi realizat prin tehnici de restaurare indirecte
e) urmăreşte realizarea protecţiei dentino-pulpare
5. Păstrarea zonelor de dentină alterată se poate face numai în anumite condiţii: [61]
a) pacientul să fie tânăr şi clinic sănătos
b) dintele respectiv să nu aibă în antecedente simptomatologie caracteristică inflamaţiei
pulpare
c) să existe un acces direct în cavitate care să permită efetuarea cu uşurinţă a
manoperelor terapeutice
d) se va realiza tratamentul plăgii dentinare prin coafaj direct în doi timpi
e) să nu afecteze culoarea dintelui
6. Pentru asigurarea formei de rezistenţă trebuie respectate anumite reguli generale: [65]
 a) se păstrează porţiuni de smalţ fără inserţie pe dentină subiacentă sănătoasă sau
porţiuni de smalţ subţiate
b) orientarea pereţilor cavităţii trebuie facută astfel încât aceştia să fie paraleli cu direcţia
transmiterii forţelor
c) orientarea pereţilor cavităţii trebuie facută astfel încât aceştia să fie perpendiculari cu
direcţia transmiterii forţelor
d) se va asigura o grosime suficientă pentru materialul de restaurare (2 mm)
e) extensia marginilor cavităţii va avea în vedere desființarea unor cuspizi şi creste
marginale susţinute de dentină sănătoasă
7. Cavitatea orizontală şi cea verticală, desfăşurate într-un plan, trebuie să aibă următoarele rapoarte:
[64]
a) adâncimea cavităţii orizontale să fie aproximativ 1/3 din înălţimea totală a cavităţii
verticale
b) unghiul de întâlnire dintre peretele pulpar şi parapulpar nu se va bizota pentru a
preveni fracturarea materialui de restaurare
c) adâncimea cavităţii verticale să fie aproximativ 2/5 din înălţimea totală a cavităţii
orizontale
d) axul celor două cavităţi să fie în planuri diferite

e) istmul de întâlnire dintre cavitatea orizontală şi cea verticală trebuie să fie 1/2 din
lăţimea dintelui pentru a preveni fractura restaurării
8. Pentru realizarea retenţiei la cavitatea proximală: [63]
a) în cazul în care cavitatea proximală este extinsă se pot utiliza ştifturi orizontale sau
verticale parapulpare
b) pereţii vestibular şi oral, vor fi plasaţi în afara contactului cu dintele vecin şi vor fi uşor
convergenţi spre ocluzal
c) pentru o cavitate mare pentru retenţie este suficient paralelismul a cel puţin 2 pereţi
verticali în raport cu axul dintelui
d) preparaţia trebuie să aibă o dimensiune mezio-distală de minim 1,5 mm
e) pereţii vestibular şi oral, vor fi plasaţi în contact cu dintele vecin şi vor fi uşor divergenţi
spre ocluzal
9. Finisarea marginilor cavităţii: [65]
a) trebuie să asigure o configuraţie liniară
b) trebuie un unghi optim de întâlnire cu suprafaţa externă coronară a pereţilor laterali
c) trebuie să asigure o configuraţie în trepte
d) această etapă nu include bizotarea marginală
e) trebuie să asigure o configuraţie cu anfractuozităţi a pereţilor cavităţii
10. Cavitatea de clasa a III-a Black: [60]
 a) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la molari şi premolari în
şanţurile şi fosetele ocluzale, în şanţurile şi fosetele vestibulare/orale la molari şi în
fosetele supracingulare, pe feţele palatinale ale frontalilor superiori
b) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,
pe feţele proximale, cu unghiul incizai păstrat

c) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,

pe feţele proximale, cu unghiul incizai afectat

d) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele vestibulare şi

orale ale tuturor dinţilor, în treimea cervicală

e) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele proximale ale

molarilor şi premolarilor
11. Faza de tratament chirurgical în tratamentul leziunilor carioase simple: [59]
a) urmăreşte refacerea morfofuncţională a dintelui afectat de leziunea carioasă
b) are drept scop îndepărtarea ţesuturilor dure dentare alterate ireversibil de procesul
carios
c) se adresează în primul rând plăgii dentinare care este expusă acţiunii factorilor cu
potenţial patogen
d) este ultima etapă în tratamentul leziunilor carioase simple
e) presupune crearea unei preparaţii care prin caracteristicile sale să permită inserarea şi
menţinerea restaurării în interiorul său
12. Realizarea extensiei preventive: [62]
a) se referă la realizarea unei preparaţii care să asigure menţinerea şi stabilitatea
restaurării
b) forma de contur a cavităţii se va stabili în timpul preparării
c) reprezintă plasarea marginilor preparaţiei în plin ţesut dentar dur sănătos, pe
suprafeţe autocurăţibile sau accesibile curăţirii artificiale
d) această etapă presupune imaginaţie din partea clinicianului bazată pe experienţă
clinică
e) nu există reguli stricte în realizarea formei de contur pentru o cavitate convențională
13. La cavitatea de clasa a II-a, pentru asigurarea rezistenței trebuie: [65]
a) la cavitatea verticală rezistenţa se realizează prin scurtarea din înălţime a pereţilor
vestibular sau oral atunci când aceştia sunt constituiţi numai din smalţ
b) pereţii vestibulari şi orali ai cavităţii ocluzale să fie convergenți spre ocluzal
c) în cazul cuspizilor nesusuţinuţi de dentină sănătoasă, pentru creşterea rezistenţei se
recomandă căptuşirea bolţilor cuspidiene
d) această cavitate de retenţie de pe suprafaţa ocluzală trebuie să aibă dimensiuni
vestibulo-orale de cel puţin 1/4 din distanţa măsurată între cuspidul vestibular şi oral
e) zona de întâlnire între cele două cavităţi trebuie ascuțită
14. Faza de tratament medicamentos în tratamentul leziunilor carioase simple: [59]
a) are drept scop îndepărtarea ţesuturilor dure dentare alterate ireversibil de procesul
carios
b) urmăreşte refacerea morfofuncţională a dintelui afectat de leziunea carioasă
c) urmăreşte realizarea protecţiei dentino-pulpare
d) se adresează în primul rând plăgii dentinare care este expusă acţiunii factorilor cu
potenţial patogen
e) se numeşte "tratamentul plăgii dentinare"
15. La finisarea marginilor de smalţ trebuie să ţinem seamă de următoarele, cu excepția: [66]
a) prismele de smalţ secţionate de la nivelul marginilor externe să fie sprijinite pe prismele
subiacente
b) materialul utilizat pentru restaurare
c) direcţia prismelor de smalţ
d) forma prismelor de smalț
e) localizarea marginilor preparaţiei
16. La cavitatea de clasa a III-a, pentru asigurarea rezistenței trebuie: [65]
a) se pot face concesii în ceea ce priveşte rezistenţa, din motive financiare
b) pentru cavităţile convenţionale, presupune realizarea unor unghiuri obtuze între
peretele lateral al cavităţii şi suprafaţa smalţului
c) existenţa unor pereţi de smalţ susţinuţi de dentină sănătoasă
d) se poate păstra unghiul incizai subminat
e) grosimea materialului de restaurare trebuie să fie de minim 3 mm
17. Exereza dentinei alterate: [61]
a) în cavităţile de adâncime medie se acceptă păstrarea dentinei dure pigmentate pe
podeaua cavităţii sau chiar a unor zone punctiforme de dentină alterată, în dreptul
coarnelor pulpare
b) în cavităţile superficiale ţesutul dentar alterat se îndepărtează în totalitate până în
smalţ şi dentină dură sănătoasă, normal colorată
c) reprezintă etapa de îndepărtare a ţesuturilor dentare necrozate
d) în cavităţile profunde se îndepărtează dentina alterată până în dentină dură sănătoasă
sau până în dentină dură, pigmentată, pentru a nu transforma o cavitate medie într-o
cavitate profundă
e) repzerintă etapa de tratament a plăgii dentinare
18. La premolarii superiori care prezintă un proces carios ocluzal situat în şanţul intercuspidian şi
extins în şanţurile din fosetele meziale şi distale, preparaţia va lua următorul aspect: [62, 63]
a) de fagure de miere
b) de pișcot
c) de ancoșă
d) de sferă
e) de fluture
19. La cavitatea de clasa a V-a retenţia se obţine prin: [64]
 a) pentru suplimentarea retenţiei se pot realiza 2 şanţuri de retenţie realizate cu o freză
roată în unghiul de întâlnire între pereţii laterali ai cavităţii şi cel parapulpar
b) pereţii laterali ai cavităţii sunt perpendiculari pe suprafaţa externă a smalţului
c) pentru suplimentarea retenţiei se pot realiza 4 puţuri de retenţie în cele 4 puncte axiale
ale preparaţiei

d) înclinarea convergentă a pereţilor laterali spre peretele parapulpar al cavităţii

e) peretele parapulpar al cavităţii, datorită adâncimii uniforme a cavităţii, urmăreşte în

sens mezio-distal, conturul extern al dintelui, acesta perete rezultând concav
20. La cavitatea de clasa I, forma de retenţie se realizează printr-o anumită orientare a pereţilor
verticali ai cavităţii în raport cu peretele pulpar: [63]
a) cu cât cavitatea este mai mare retenţia este mai greu de obţinut iar pentru cavităţile
extinse, uneori sunt necesare mijloace suplimentare de retenţie precum pivoturi
parapulpare
b) peretele pulpar trebuie să fie plan sau în trepte
c) pentru o cavitate mare pentru retenţie este suficient paralelismul a cel puţin 2 pereţi
verticali în raport cu axul dintelui
d) în cavităţile profunde se recomandă unghiuri interne mai ascuțite
e) pereţii vestibular şi oral, vor fi plasaţi în afara contactului cu dintele vecin şi vor fi uşor
convergenţi spre ocluzal
21. Obiectivele preparării cavităţilor sunt: [59]
a) realizarea protecţiei dentino-pulpare prin tratamentul plăgii dentinar
b) realizarea condiţiilor necesare pentru efectuarea tuturor manoperelor până la
finalizarea tratamentului
c) conformarea şi dimensionarea preparaţiei, astfel încât forţele care acţionează asupra
dintelui să nu producă fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare
coronară sau dizlocarea restaurării
d) plasarea limitelor preparaţiei cât mai conservator posibil astfel încât să prevină
apariţia recidivei de carie sau instalarea unei noi leziuni carioase la interfaţa cu
dinte/restaurare
e) îndepărtarea substanţei dure dentare alterate ireversibil cu protejarea corespunzătoare
a organului pulpar
22. La cavitatea de clasa a III-a retenţia se realizează prin: [64]
a) conservarea unei porţiuni cât mai mari din peretele prin care s-a realizat accesul la
procesul carios
 b) prepararea unei cavităţi de retenţie pe faţa orală în formă de coadă de rândunică
c) întâlnirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în unghiuri rotunjite
d) 4 puţuri de retenţie în cele 4 puncte axiale ale preparaţiei
e) accentuarea unghiurilor de întâlnire dintre pereţii laterali şi în special a unghiului
incizal
23. La cavitatea clasa a III-a, a IV-a și a V-a finisarea marginilor: [66]
a) constă în realizarea unor margini netede, cu linii drepte, fără anfractuozităţi
b) în cazul utilizării materialelor de restaurare aderente nu se face bizotarea marginilor
de smalţ
c) constă în realizarea unor margini netede, cu linii curbe, fără anfractuozităţi

d) constă în realizarea unor margini în scări, cu linii curbe, fără anfractuozităţi

e) în cazul utilizării materialelor de restaurare aderente se face bizotarea marginilor de
smalţ
24. Toaleta finală a cavităţii: [66]
a) se izolează dintele, se usucă apoi cavitatea cu jet de apă şi se trece la tratamentul plăgii
dentinare în funcţie de aspectul dentinei de pe peretele pulpar şi parapulpar
b) se realizează spălarea cavităţii cu jet de aer pentru a îndepărta resturile de ţesuturi
dure

c) se izolează dintele, se usucă apoi cavitatea cu jet de aer şi se trece la tratamentul plăgii
dentinare în funcţie de forma cavităţii
d) se realizează spălarea cavităţii cu jet de apă pentru a îndepărta urmelor de salivă şi
sânge
e) se izolează dintele, se usucă apoi cavitatea cu jet de aer şi se trece la tratamentul plăgii
dentinare în funcţie de aspectul dentinei de pe peretele pulpar şi parapulpar
25. La cavitatea de clasa I, pentru asigurarea rezistenței trebuie: [65]
a) lăţimea vestibulo-orală a preparaţiei trebuie să fie 1/3 din distanţa măsurată între
vârful cuspidului vestibular şi cel oral
b) nu se vor păstra porţiuni de smalţ fără inserţie de dentină sănătoasă subiacentă sau
porţiuni de smalţ subţiate, lipsite de rezistenţă
c) pentru asigurarea rezistenţei pereţii de smalţ trebuie să formeze un unghi mai mic de
90° în raport cu suprafaţa externă a dintelui
d) extensia marginilor cavităţii va avea în vedere păstrarea unor cuspizi şi creste
marginale susţinute de dentină sănătoasă

e) pentru a se realiza o cavitate rezistentă la forţele de masticaţie trebuie ca orientarea

pereţilor cavităţii să fie făcută astfel încât să fie oblici pe direcţia de acţiune a forţelor
26. Următoarele principii de bază trebuie respectate în realizarea formei de contur pentru o cavitate
convenţională: [62]
 a) marginile cavităţii se vor plasa în zonele dentare supuse autocurăţirii şi curăţirii
artificiale, în contact cu vârfurile cuspizilor şi crestele marginale

b) se va îndepărta parțial smalţul subminat, fără suport de dentină sănătoasă precum şi

prismele de smalţ modificate ca aspect şi culoare
c) conturul exterior trebuie realizat din curbe line, unghiuri rotunjite şi linii drepte
d) conturul intern al cavităţii presupune realizarea spaţiului necesar pentru materialul de
restaurare pentru a asigura rezistenţa la fractură sub influenţa forţelor de masticaţie
e) marginile cavităţii vor fi plasate astfel încât să permită o bună închidere marginală şi o
bună finisare a restaurării
27. Împotriva tendinţei de dislocare sagitală (mezio-distală) a obturaţiei se opun: [64]
a) retenţia realizată de cavitatea orizontală sub formă de pișcot
b) unghiul dintre peretele gingival şi peretele parapulpar drept
c) întâlnirea în unghiuri bine exprimate a pereţilor oral şi vestibular cu peretele
parapulpar
d) retenţia realizată de cavitatea orizontală sub formă de coadă de rândunică
e) unghiul dintre peretele gingival şi peretele parapulpar ascuțit
28. Asigurarea retenţiei: [63]
a) reprezintă plasarea marginilor preparaţiei în plin ţesut dentar dur sănătos, pe
suprafeţe autocurăţibile sau accesibile curăţirii artificiale
b) se referă la realizarea unei preparaţii care să asigure menţinerea şi stabilitatea
restaurării
c) reprezintă etapa de îndepărtare a ţesuturilor dentare necrozate
d) reprezintă etapa în care se realizează calea de abordare a procesului carios
e) este etapa care se referă la asigurarea condiţiilor necesare pentru a obţine rezistenţa
preparaţiei şi a materialului de restaurare la solicitări funcţionale
29. La cavitatea de clasa a V-a extensia preventivă: [63]
a) ea se realizează în două planuri: transversal (vestibulo-oral) şi vertical (ocluzo-
radicular)
b) forma exterioară a cavităţii va fi reniformă şi adâncimea cavităţii este de 0,5 mm de la
joncţiunea amelo-dentinară
c) constă în îndepărtarea smalţului demineralizat de la marginea cavităţii
d) forma de contur a cavităţii trebuie realizată astfel încât să asigure îndepărtarea în
totalitate a ţesuturilor dure alterate ireversibil, smalţul modificat de aspect şi culoare de
la marginile cavităţii
e) forma exterioară a cavităţii va fi în formă de „fluture” şi adâncimea cavităţii este de 5
mm de la joncţiunea amelo-dentinară

30. În realizarea formei de contur pentru o cavitate convenţională trebuie respectate câteva principii
de bază: [62]
 a) amplasarea marginilor cavităţii se face în plin ţesut sănătos, scop în care se vor
îndepărta în totalitate ţesuturile dure dentare alterate ireversibil
b) conturul cavităţii va fi realizat până la obţinerea unei joncţiuni amelo-dentinare
indemne de carie
c) se va îndepărta parțial smalţul subminat, fără suport de dentină sănătoasă precum şi
prismele de smalţ modificate ca aspect şi culoare
d) marginile cavităţii vor fi plasate astfel încât să permită o bună închidere marginală şi o
bună finisare a restaurării
e) se vor plasa marginile cavităţii astfel încât să se evite zonele cariosusceptibile, obiectiv
realizabil prin situarea acestora în zonele indemne ele carie, în contact direct cu
şanţurile şi fosetele
31. După Black, cavitatea care rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele
vestibulare şi orale ale tuturor dinţilor, în treimea cervicală este: [60]
a) cavitatea de clasa a II-a
b) cavitatea de clasa a IV-a
c) cavitatea de clasa a III-a
d) cavitatea de clasa a VI-a
e) cavitatea de clasa a V-a
32. Principiile (regulile) lui Black pentru prepararea cavităţilor sunt: [61-66]
a) realizarea extensiei preventive
b) asigurarea esteticii cavității
c) finisarea marginilor cavităţii

d) toaleta inițială a cavităţii

e) închiderea procesului carios

33. După Graham J. Mount şi W. Rory Hume cavitatea Site 1: [60]
a) include leziunile localizate pe feţele proximale la dinţii frontali şi laterali
b) include leziunile localizate în zona cervicală a dinţilor frontali şi laterali şi pe suprafaţa
radiculară, cu sau fără extindere pe feţele proximale
c) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele vestibulare şi
orale ale tuturor dinţilor, în treimea cervicală
d) include leziunile localizate pe suprafeţele cu şanţuri şi fosete ale dinţilor laterali, zona
supracingulară la dinţii frontali superiori, marginea incizală a dinţilor frontali şi
vârfurile cuspidiene la dinţii laterali

e) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,

pe feţele proximale, cu unghiul incizai păstrat.
34. Exereza dentinei alterate se face respectând anumite reguli: [61, 62]
 a) dacă se foloseste instrumentarul rotativ se vor utiliza freze cilindrice, cu diametrul
corespunzător cu dimensiunea procesului carios, la turaţie redusă
b) îndepărarea dentinei alterate se face începând de pe peretele pulpar şi parapulpar şi la
final pe pereții laterali
c) în cavităţile profunde, unde există riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare, se
face izolarea dintelui înainte de exereza dentinei alterate de pe peretele pulpar sau
parapulpar, pentru a evita infectarea pulpei cu germeni microbieni
d) instrumentele care se folosesc la exereza dentinei alterate să nu fie ascuţite pentru a nu
se exercita presiuni
e) este de preferat să se utilizeze instrumentele acţionate manual bine ascuţite pentru că
instrumentarul rotativ produce căldură şi vibraţii nocive pentru pulpa dentară
35. La cavitatea clasa a II-a finisarea marginilor: [66]
a) la cavitatea orizontală constă în realizarea unor pereţi cu o configuraţie lineară, în
trepte, fără anfractuozităţi
b) la cavitatea verticală se realizează bizotarea pragului gingival
c) se face la cavitatea orizontală similar cu clasa a III-a
d) la cavitatea verticală se realizează netezirea marginilor pereţilor vestibular şi oral

e) la cavitatea verticală nu se realizează bizotarea pragului gingival

36. La cavitatea de clasa a III-a şi a IV-a extensia preventivă: [63]
a) ea se realizează în două planuri: vestibulo-oral şi ocluzo-radicular
b) în plan vertical se vor desfiinţa suprafeţele de contact cu dintele vecin
c) peretele gingival va fi plasat la minim 2 mm sub aria de contact interdentar
d) forma exterioară a cavităţii va fi reniformă şi adâncimea cavităţii este de 0,5 mm de la
joncţiunea amelo-dentinară
e) constă în îndepărtarea smalţului demineralizat de la marginile cavităţii cu conservarea
unei suprafeţe cât mai mari din ţesutul dentar sănătos, din motive fizionomice
37. Realizarea extensiei preventive pentru cavitatea de clasa I: [62]
a) atunci când există 2 sau mai multe leziuni carioase situate în şanţuri şi fosete diferite la
acelaşi dinte şi ţesutul integru care le separă are o grosime de cel puţin 1,5-2 mm, se va
proceda la realizarea unei cavități unice
b) dacă există o leziune carioasă necavitară în smalţ, dar radiografia sau alte mijloace ele
detecţie ne arată că la nivelul dentinei această leziune carioasă este prezentă, se va
recurge la îndepărtarea smalţul aparent sănătos şi preparaţia va fi lărgită prin
îndepărtarea în totalitate a smalţului ce are subiacent dentină alterată, astfel încât să
permită îndepărtarea ei în totalitate, până în dentină sănătoasă
c) marginile cavităţii sunt extinse până în ţesut dentar sănătos având grijă să nu existe
smalţ nesusţinut de dentină sănătoasă la marginea preparaţiei
d) extinderea marginilor cavităţii trebuie să ţină seama de realizarea unei preparaţii care
să permită accesul instrumentarului necesar preparării şi restaurării
e) se plasează marginile cavităţii astfel încât să includă în totalitate, în conturul ei, şanţul
sau foseta în care este localizat procesul carios
38. Cavitatea de clasa a IV-a Black: [60]
 a) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele vestibulare şi
orale ale tuturor dinţilor, în treimea cervicală
b) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,
pe feţele proximale, cu unghiul incizai păstrat
c) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,
pe feţele proximale, cu unghiul incizai afectat

d) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe feţele proximale ale

molarilor şi premolarilor

e) rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe muchia incizală a

dinţilor frontali sau pe vârfurile cuspizilor la nivelul molarilor şi premolarilor
39. La cavitatea clasa I finisarea marginilor: [66]
a) ideal este ca unghiul format cu marginile de smalţ ale cavităţii să fie de 90-110°
b) constă în realizarea unor pereţi cu o configuraţie lineară, netedă, fără anfractuozităţi
c) pentru cavităţile convenţionale, finisarea marginilor de smalţ ale cavităţii se realizează
astfel încât prismele de smalţ să aibă capătul lor interior sprijinit pe dentină
d) se realizează bizotarea pragului gingival
e) asigurarea unui anumit unghi optim de întâlnire cu suprafaţa externă a smalţului
40. După Graham J. Mount şi W. Rory Hume, leziune cavitară cu afectarea dentinei în treimea medie
este: [60]
Este o greseala acolo in carte de tipar, la numerotare. La examen cu siguranta o sa fie dupa
clasificarea numerotata corect. In caz contrar se va face contestatie 100% si se va rezolva.
a) Size 3
b) Size 4
c) Size 0
d) Size 1
e) Size 2
1. Structura dură este pregătită, în prealabil, cu ajutorul unui sistem adeziv dacă materialul de durată
care urmează să fie aplicat este unul dintre următoarele materiale
a) amalgam
b) polisticlă
c) ormocer
d) giomer
e) compomer
2. Sistemul adeziv cu cele trei compenete separate este
a) sistem de generaţia a VI-a
b) sistem de generaţia a IV-a
c) sistem de generaţia a V-a
d) sistem de generaţia a VII-a
e) sistem de generaţia a VIII-a
3. Penele:
 a) pot fi din lemn
b) sunt mereu drepte
c) alegerea dimensiunii penei se face în concordanţă cu grosimea matricei care va fi
folosită
d) trebuie să adapteze matricea în cele trei planuri la peretele proximal
e) sunt rigide sau flexibile
4. Tehnicile de restaurare a cavităţilor proximale de pe dinţii laterali au mai multe variante:
a) tehnica de restaurare cu index ocluzal
b) tehnica de refacere cu ajutorul inserturilor ceramice
c) tehnica de refacerea cu ajutorul unei bile de compozit prepolimerizat
d) tehnica de refacere anatomică a peretelui proximal cu aplicarea succesivă de straturi
oblice
e) refacere centripetă a cavităţilor proximale
5. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea uneia sau ambelor creste vestibulare şi orale,
preparaţiile cu extindere medie sau mare, cavităţile de clasa a IV-a pot prezenta bizou. Acesta are
următoarele caracteristici:
a) dacă cavitatea are extindere mare, se realizează şi oral sau pe tot conturul marginal
deoarece, pe lângă necesităţile fizionomice, există şi necesitatea unei retenţii sporite
b) lăţimea şi forma nu depind de necesităţile fizionomice
c) dacă cavitatea nu are extindere mare, se realizează doar vestibular când există
necesităţi fizionomice

d) are lungime, lăţime şi formă fixă

e) vestibular, lăţimea bizoului este de minim 1,5-2 mm
6. Tehnica de aplicare a materialelor condensabile:
a) materialele au o structură chimică specială
b) se realizează prin injectarea materialului
c) are avantajul că previne apariţia golurilor

d) se poate face prin contact tangenţial şi fără contact

e) presupune aplicarea cu condensare similară celei de restaurare cu amalgam de argint
7. Cavităţile modificate pentru materiale aderente au următoarele caracteristici principale:
a) margini fără anfractuozităţi
b) unghiuri între pereţii interni şi exterior de 90 de grade sau mai mici
c) profunzime variabilă
d) configuraţie internă ascuțită
e) creste marginale ocluzale restante de 1,5-2 mm
8. La cariile primare, în etapa de îndepărtare a portmatricei şi a penei dentare, se realizează:
 a) păstrarea matricei metalice care este întoarsă peste faţa proximală a dintelui vecin cu
scopul protejării acesteia în timpul finisării la nivelul închiderii marginale a pereţilor
verticali
b) pentru cariile proximale
c) dacă nu a fost îndepărtată înaintea realizării porţiunii ocluzale extinse

d) pentru cariile ocluzale

e) are loc după îndepărtarea izolării

9. Tehnica de restaurare cu index ocluzal:
a) presupune refacerea completă, pe rând, a fiecărui cuspid cu aplicarea întâi a masei de
dentină şi apoi a celei ele smalţ, cu fotopolimerizare succesivă
b) este utilă pentru restaurarea suprafeţelor cu şanţuri şi fosete întrerupte puţin de
procesul carios
c) tehnica presupune amprentarea iniţială a suprafeţei ocluzale
d) presupune utilizarea conformatorului ocluzal pentru modelarea stratului final,
superficial al restaurării

e) presupune refacerea bazei dentinare pentru toţi cuspizii, iar apoi aplicarea maselor de
smalţ cu finalizarea reconstrucţiei acestora
10. Cariile secundare:
a) în cazul îndepărtării amalgamului, cavităţile rezultate vor fi extinse şi retentivizate
b) implică un protocol de lucru asemănător celui de intervenţie asupra cariilor primare

c) indiferent de tipul de material de restaurare înlocuit, interiorul noilor cavităţilor

trebuie să prezinte aspect ascuțit
d) prezintă în cadrul timpului chirurgical o etapă suplimentară de îndepărtare mecanică a
materialului de restaurare vechi

e) configuraţia noilor cavităţi depinde de extinderea şi aspectul fostelor preparaţii şi sunt,

de obicei, mai mici decât acestea
11. Îndepărtarea ţesuturilor care nu mai pot fi conservate din cariile cavitare cervicale conduce la
realizarea unor cavităţi:
a) de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente

b) de clasa a IV-a modificate pentru materiale aderente

c) de clasa a III-a modificate pentru materiale aderente

 d) de clasa I modificate pentru materiale aderente

e) de clasa a II-a modificate pentru materiale aderente

12. Denumirea stratului de protecţie aplicat depinde de grosimea lui și pot fi:
a) bază

b) compozit

c) amalgam
d) liner

e) ionomer de sticlă
13. În funcţie de consistenţa materialelor de durată şi de grosimea permisă pentru un strat de material,
tehnicile de aplicare pot fi:
a) stratificate a materialelor vâscoase
b) stratificate a materialelor fluide
c) stratificate a materialelor condensabile

d) dintr-o singură bucată

e) în masă
14. În general, cavităţile (preparaţiile) se obţin după următoarele tehnici generale de îndepărtare a
ţesutului carios:
a) îndepărtare selectivă a ţesutului carios până în dentină dură, cu aspect normal
b) îndepărtare selectivă a ţesutului carios până în dentină afectată

c) îndepărtare neselectivă a ţesutului carios până în dentină necrotică

d) îndepărtare „stepup” a ţesutului carios într-o singură etapă

e) îndepărtare „stepwise” a ţesutului carios în două etape
15. Țesuturilor care nu mai pot fi conservate sunt:
a) eventual smalţ nesusţinut

b) smalț remineralizat
 c) dentina afectată
d) dentină necrotică de cele mai multe ori
e) smalț demineralizat
16. În cazul cariilor cavitare proximale la dinţii frontali, dacă îndepărtarea ţesuturilor care nu mai pot
fi conservate nu implică muchia incizală, cavitatea rezultată este:
a) de clasa a IV-a modificată pentru materiale aderente

b) de clasa a II-a modificată pentru materiale aderente

c) de clasa I modificată pentru materiale aderente

d) de clasa a V-a modificată pentru materiale aderente

e) de clasa a III-a modificată pentru materiale aderente
17. Factorii favorizanţi ai unei închideri marginale corecte sunt:
a) utilizarea unui sistem adeziv cu acidul inclus
b) aplicarea/modelarea cu instrumente de mână cu capete active flexibile, antiaderente,
utilizate singure sau în asociere cu pensule
c) margini de smalţ sănătos şi susţinut dentinar, fără anfractuozităţi

d) fluiditatea scăzută a materialului de restaurare de durată

e) realizarea unui bizou în situaţia prezenței forţelor mecanice directe la nivelul acestuia
18. Restaurarea cavităţilor fărâ deschidere ocluzalâ şi supragingivale: 
a) se poate realiza prin aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare de
durată
b) se poate realiza prin aplicarea în masă a materialului de restaurare de durată

c) se modelează mereu cu ajutorul tehnicilor cu conformator ocluzal individualizat

d) modelarea stratului superficial cu instrumente de mână
e) modelarea stratului superficial cu instrumente rotative
19. Pentru cavitățile medii/mari, în restaurarea cavităţilor de clasa I modificate pentru materiale
aderente, aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare de durată şi modelare cu
instrumente de mână şi cu instrumente rotative utilizează materiale de durată care necesită rezistenţă
mecanică mare şi nu sunt aplicate în zone cu exigenţe fizionomice. Ele sunt:
a) răşini compozite clasice, „low-shrink” condensabile
b) ceromeri în straturi de maxim 2 mm
c) ormoceri în straturi de maxim 2 mm
d) giomeri condensabili în straturi de maxim 2 mm
 e) ormoceri condensabili
20. Adezivul din sistemul adeziv: 
a) la nivelul smalţului, realizarea pe suprafaţă a unui strat de adeziv uniform, cu grosime
variabilă şi lucios
b) la nivelul dentinei, pătrunde în tubulii deschişi şi spaţiile demineralizate tratate cu
primer a monomerilor adezivi cu stabilizarea acestora la acest nivel
c) la nivelul smalţului, pătrunderea în spaţiile demineralizate a monomerilor adezivi şi
stabilizarea acestora la acest nivel
d) aplicarea se realizează prin pensulare pe smalţ şi pe dentină un număr variabil de
straturi

e) cu cât stratul superficial e mai superficial, cu atât acesta va juca un rol mai important
în sigilarea dentinară
21. Matricele:
a) pot fi din plastic, transparente sau metalice
b) pot fi plane sau preconturate

c) sunt suflate mereu cu material antiaderent

d) matricea nu trebuie să depăşească, în sens apical, pragul gingival

e) matricea trebuie să depăşească cu 1 mm, în sens ocluzal, creasta marginală vecină
22. O clasificare hibridă a sistemelor adezive este reprezentată de:
a) sistem de generaţia a VI-a - conţine nanoumplutură

b) sistem de generaţia a VIII-a - acidul şi primerul sunt amestecate, adezivul este separat
c) sistem de generaţia a IV-a - cele trei componente separate
d) istem de generaţia a VII-a - toate trei se află în acelaşi recipient
e) sistem de generaţia a V-a - acidul este separat, primerul şi adezivul sunt amestecate
23. Aplicarea în masă („bulk”) supragingivală utilizează următoarele materiale:
a) giomer condensabil
b) CIS armate

c) răşini compozite clasice, „lowshrink”

d) polisticle în straturi de maxim 2 mm

e) ceromeri condensabili
24. În restaurarea cavităţilor de clasa a III-a/a IV-a modificate pentru materiale aderente, dacă există
evoluţie subgingivală, restaurarea de durată de la acest nivel se realizează cu:
 a) răşini compozite clasice, „low-shrink”

b) ceromeri
c) CIMR

d) giomeri

e) compozite „bulk”
25. Tehnicile de restaurare a cavităţilor din şanțuri şi fosete sunt:
a) tehnici combinate de aplicare a materialelor fluide şi vâscoase care se aplică simultan

b) tehnica de refacere cu ajutorul unei bile de compozit prepolimerizat

c) tehnica de refacere cu straturi oblice
d) tehnica de refacere cu straturi verticale
e) tehnica ele refacere cu straturi orizontale
26. Preparațiile în cazul cariilor cavitare localizate în şanţuri şi fosete cu orificiul mic de deschidere
prezintă:
a) marginile în trepte
b) configuraţie internă rotunjită

c) cu anfractuozităţi

d) se bizotează în zonele supuse direct forţelor mecanice

e) unghiuri externe obtuze

27. Acidul demineralizant din sistemul adeziv:
a) rolul său, la nivelul smalțului, este de a îndepărta detritusul dentinar remanent

b) aplicarea se realizează pe dentină timp de maxim 20-30 secunde

c) rolul său, la nivelul smalţului, este de a crea prin demineralizare microretenţii mecanice
pe o anumită adâncime
d) este acidul ortofosforic
e) rolul său, la nivelul dentinei, este de a îndepărta dopurile de detritus dentinar remanent
28. Protecția pulpo-dentinară, în variantele moderne:
a) straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplică până la un nivel care să
asigure un strat cu o grosime totală de 2 mm între podeaua cavităţii şi tavanul camerei
pulpare
 b) se folosește mai puțin material aderent de durată
c) straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplică în cavităţi în care stratul
de dentina restantă este mai mic de 2 mm

d) straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplică până în apropierea

joncţiunii amelo-dentinare
e) restul cavităţii este obturată cu material aderent de durată
29. Cariile cavitare localizate proximal pe dinţii laterali conduce la realizarea unor cavităţi de clasa a
II-a modificate pentru materiale aderente au următoarele forme clinice:
a) carie cavitară fără subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu localizare
corectă
b) carie cavitară cu subminarea crestei marginale și evoluție supragingivală

c) carie cavitară cu subminarea și cu dinte vecin absent

d) carie cavitară cu subminarea crestei marginale și evoluție juxtagingivală
e) carie cavitară fără subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu înclinaţie
30. Cavitățile de clasa a III-a pot avea, în funcţie de forma clinică, mai multe aspecte: 
a. cavitate tip „slot”
b. cavitate de clasa a III-a modificată cu acces dinspre zona orală sau
interproximală orală

c. cavitate tip „tunel”

d. casetă modificată cu aspect asemănător cu cea realizată pe dinţi laterali

e. cavitate tip „galerie”

31. Tehnicile stratificate de aplicare a materialelor vâscoase:
a) au ca avantaj lipsa contaminării straturilor
b) au ca avantaj capacitatea de a realiza restaurări estetice
c) presupun aplicarea de straturi de maxim 2 mm, cu orientare spaţială variabilă

d) au ca dezavantaj mărirea contracției de polimerizare

e) au ca dezavantaj apariţia golurilor între straturi
32. Instrumentarul utilizat pentru excavarea dentinei necrotice poate fi:
a) mecanic rotativ modern
b) mecanic nerotativ
c) manual

d) mecanic rotativ clasic abraziv

e) laser
33. Cavitatea tip „slot”:
 a) aspect paralelipipedic cu unghiuri interne rotunjite
b) întrerupere medie a crestei marginale
c) profunzime medie

d) aspect piramidal cu unghiuri interne rotunjite

e) profunzime mare
34. Îndepărtarea dentinei necrotice se realizează prin tehnicile „stepwise” și „selectivă de
îndepărtare”. Pentru a se realiza aceste tehnici trebuie îndeplinite simultan următoarele condiții:
a) tratamentul cazurilor clinice în care, după excavare este întotdeauna îndepărtată toată
dentina necrotica
b) lipsa oricărui semn de patologie pulpară la momentul tratamentului
c) lipsa oricărui semn de patologie pulpară în istoric
d) posibilitatea revenirii periodice la control

e) dinte fără sensibilitate

35. Primerul din sistemul adeziv:
a) la nivelul dentinei transformă un ţesut hidrofil într-unul hidrofob
b) conţine monomer hidrofilic hema

c) rolurile sale fundamentale se exercită la nivelul smalțului

d) la nivelul smalţului, dacă smalţul este uscat, produce îndepărtarea umidităţii

remanente după spălarea acidului

e) conține unul dintre următorii solvenţi sau combinaţii ale acestora: acetonă, metan, apă
36. În restaurarea cavităţilor de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente, pentru aplicarea în
masă sunt indicate:
a) CIS clasice

b) ceromeri
c) unele CIMR
d) CIS armate
e) compozite „bulk”
37. Într-o cavitate medie, varianta de tratament mordernă presupune: 
a) se aplică, ca în cazul cavităţilor superficiale, direct sistemul adeziv

b) se aplică lineri
 c) se aplică bază

d) se aplică, ca în cazul cavităţilor profunde, direct sistemul adeziv

e) nu se aplică bază
38. Lustruirea obturaţiilor:
a) la materialele compozite moderne, manevrele de finisare şi lustruire cu instrumentar
rotativ produc la nivelul suprafeţei materialului microfracturi

b) finisare şi lustruire cu instrumentar manual produc la nivelul suprafeţei materialului

fracturi
c) executate numai în situaţii de strictă necesitate

d) este obligatorie

e) există studii care susţin ca finisarea de fineţe şi lustruirea compozitelor ar fi

recomandabil să se realizeze în aceeași şedinţă de tratament
39. Următoarele zone coronare nu favorizează, în mod natural, retenţia plăcii bacteriene:
a) marginile incizale

b) fețele distale
c) vârfurile cuspizilor

d) coletul dinților

e) fețele vestibulare
40. Tehnicile de restaurare a cavităţilor proximale de pe dinţii frontali prezintă mai multe variante: 
a) tehnici de aplicare stratificată similare celor utilizate pentru şanţuri şi fosete în cazul în
care lipseşte doar peretele proximal
b) tehnica de aplicare stratificată a straturilor de compozit dinspre peretele vestibular sau
oral prezent spre creasta distrusă

c) refacere centripetă a cavităţilor proximale

d) tehnica de aplicare stratificată prin aplicarea unui strat central de dentină

e) tehnica de refacere cu ajutorul inserturilor ceramice

41. În general, pentru toate localizările, instrumentarea chirurgicală a cariilor cavitare cuprinde: 
 a) instrumentarea finală a marginilor cavităţii preparate
b) excavarea
c) în interior, cu îndepărtarea dentinei necrotice
d) instrumentarea iniţială a marginilor cariei cu stabilirea conturului marginal al cavităţii
preparate

e) toaleta cavităţilor
42. Matricele metalice:
a) se manevrează mai greu
b) unele variante au un strat superficial de substanţă antiaderentă
c) augmentează fotopolimerizarea acţionând ca nişte oglinzi

d) se deformează ușor
e) pot fi brunisate
43. Tehnica „stepwise” de îndepărtare a dentinei necrotice cuprinde următoarele etape:
a) se îndepărtează din dentina necrotică reziduală
b) se aplică un nou strat de baza

c) se păstrează straturile intacte de materiale aplicate iniţial

d) se reaplică un nou strat neodentinogenetic

e) se aplică obturaţia coronară de provizorie

44. Tehnica de aplicare în masă („bulk”) a materialelor pastei sau fluide:
a) compozitul „bulk” poate fi de bază
b) presupune aplicarea unui strat unic, cu grosime 2-4 mm

c) se realizează prin injectarea materialului

d) compozitul „bulk” poate fi de obturație de durată

e) se poate face prin contact tangenţial şi fără contact

45. Bazele:
a) protejează pasiv, în mică măsură, mecanic
b) protejează pasiv, în mare măsură, termic
c) unele au şi efect activ simultan
d) au rezistenţă mecanică crescută

e) protejează activ, în mare măsură, chimic

46. Următoarele materiale aderente izolează termic eficient, cu excepția:
 a) rășină compozită diacrilică
b) amalgam

c) cimenturile ionomere de sticlă

d) rășină compozită polisticlă

e) compomerii
47. Materialele autopolimerizabile: [74]
a) sunt în principiu, mai puţin rezistente decât variantele lor fotopolimerizabile

b) au capacitate foarte bună de sigilare a plăgii dentinare

c) pot fi cu rezistenţă mecanică scăzută
d) pot fi cu rezistenţă mecanică crescută

e) au efecte biologice reduse

48. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea uneia sau ambelor creste vestibulare şi orale,
preparaţiile cu extindere medie sau mare au următoarele caracteristici: [71, 72]
a) marginile de smalţ nu se bizotează

b) se bizotează peretele gingival

c) au configuraţie internă rotunjită
d) pot avea profunzime medie sau mare
e) prezintă pereţi laterali care pot să nu fie divergenţi spre suprafaţă
49. Tratamentul cariei simple grefate pe zone cu defecte de suprafaţă cu etiologie necarioasă: [85]
a) preparaţiile rezultate în urma îndepărtării ţesuturilor irecuperabile se numesc cavităţi
de clasa a VI-a

b) în cazul vârfurilor cuspidiene şi a marginilor incizale, suprafeţele rezultate au margini

de smalţ şi interior dentinar şi sunt, întâi, concave

c) preparaţiile nu necesită retenţie suplimentară

d) leziunile necarioase care pot conduce la astfel de situaţii pot fi leziuni de atriţie

e) cavităţile prezintă pereţii juxtapulpari, frecvent, în apropiere de camera pulpară

50. Etapa chirurgicală în cazul existenţei cariilor cavitare la nivelul ambelor feţe proximale, are
următoarele particularităţi: [82]
 a) în situaţia în care pe un dinte coexistă carii ale ambelor feţe proximale şi carii ocluzale
cu orificii mari de deschidere, cavităţile se vor uni dacă între ele vor exista punți de
structură dură sănătoasă mai subțiri de 1mm sub forma unei cavități compuse mezio-
ocluzo-distală

b) în situaţia în care pe un dinte coexistă carii ale ambelor feţe proximale şi carii ocluzale
cu orificii mari de deschidere, cavităţile nu se vor uni dacă între ele vor exista punţi de
structură dură sănătoasă mai groase de 1-1,5 mm

c) în situaţia în care pe un dinte coexistă carii ale ambelor feţe proximale şi carii ocluzale
cu orificiu mic de deschidere, cavităţile se vor uni dacă între ele vor exista punţi de
structură dură sănătoasă mai subţiri de 1 mm
d) în situaţia în care pe un dinte coexistă carii ale ambelor feţe proximale şi carii ocluzale
cu orificiu mic de deschidere, singulare sau multiple, cavităţile nu se vor uni dacă între
ele vor exista punţi de structură dură sănătoasă mai groase de 1-1,5 mm
e) în situaţia în care pe un dinte coexistă carii ale ambelor feţe proximale şi carii ocluzale
cu orificii mari de deschidere, cavităţile se vor uni dacă între ele vor exista punţi de
structură dură sănătoasă mai subţiri de 1 mm
51. Într-o cavitate medie, varianta de tratament clasică presupune: [76]
a) sistemul adeziv este aplicat pe stratul de sigilare

b) nu se aplică liner pasiv

c) sistemul adeziv este aplicat pe structurile dure

d) sistemul adeziv nu este aplicat pe stratul de protecție

e) se aplică bază
52. În cazul cavităţilor cu evoluţie subgingivală, obturarea cu o combinaţie de lineri/bază cu
CIS/CIMR şi material de durată subgingival- CIMR şi supragingival- material de durată aderent se
numeşte restaurare de tip: [80]
a) ,,sandwich închis”

b) „low-shrink”
c) „sandwich deschis”

d) „flow”

e) „bulk”
53. Clasele de lineri sunt: [74]
 a) lineri din amalgam
b) lineri din materiale cu răşini
c) lineri-soluţie
d) lineri din ciment
e) lineri în suspensie
54. Materialele fotopolimerizabile: [74]
a) sunt în principiu, mai puţin rezistente decât variantele lor autopolimerizabile
b) au efecte biologice reduse
c) comparativ cu omoloagele lor autopolimerizabile, ele au rezistenţă mecanică crescută
d) au capacitate foarte bună de sigilare a plăgii dentinare

e) pot fi cu rezistenţă mecanică scăzută

55. Etapa ortopedică în cazul existenţei cariilor cavitare la nivelul ambelor feţe proximale, are
următoarele particularităţi: [82]
a) se începe frecvent cu cea mezială

b) în cazul folosirii unei matrice circulare, penele se aplică simultan

c) este recomandabil ca aplicarea materialului de restaurare de durată să se facă pe

ambele porțiuni proximale în același timp
d) pot fi utilizate 2 matrice parţiale cu 2 portmatrice corespunzătoare

e) se va efectua simultan
56. Etapa următoare după prepararea cavităţilor modificate pentru materiale aderente este: [73]
a) dezinfectarea cavităţii

b) protecţia stratului superficial de material de restaurare de durată

c) sigilarea dentinară şi protecţia pulpară

d) toaleta cavităţii preparate

e) refacerea morfologică şi funcţională

57. Restaurarea cavităţilor de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente: [83, 84]
a) în situaţia în care stratul final de compozit nu este acoperit de o matrice, acesta poate fi
protejat cu un strat de gel transparent cu glicerină
 b) materialele de durată necesită rezistenţă mecanică crescută la acţiunea forţelor
mecanice directe
c) matricele pot prezenta prelungire subgingivală de dimensiuni variabile

d) materialele de durată necesită elasticitate scăzută

e) se poate utiliza tehnica de aplicare în masă a materialului de restaurare de durată
58. La cavitățile de clasa a II-a, în cazul cariilor fără subminarea crestei marginale, dacă există acces
direct se prepară o casetă modificată pentru materiale aderente: [70]
a) are pereţi: ocluzal, gingival, vestibular, oral, parapulpar

b) marginile de smalţ ale cavităţii nu pot fi bizotate

c) are configuraţie internă rotunită

d) are mai rar profunzime superficială

e) are frecvent profunzime medie

59. La cavităţile de clasa a IV-a cu distrugere mare a muchiei incizale şi a suprafeţei vestibulare,
pentru fizionomie, se poate prepara întreaga suprafaţă vestibulară în vederea unei faţetări directe, cu
ajutorul: [72]
a) instrumentarului rotativ abraziv, la turaţie medie

b) instrumentarului manual abraziv

c) instrumentarului rotativ abraziv, la turaţie înaltă

d) instrumentarului rotativ neabraziv

e) instrumentarului rotativ abraziv, la turaţie redusă

60. Etapele preliminarii ale tratamentul aderent direct sunt: [68]
a) toaleta cavităţilor
b) curăţarea suprafeţelor dentare
c) introducerea unei protecţii pentru dintele vecin
d) marcarea stopurilor ocluzale

e) realizarea sigilării dentinare

61. Tehnicile pentru îndepărtarea dentinei necrotice sunt următoarele: [77]
a) tehinca „etch and rinse-off”
 b) tehnice „stepback”
c) tehnica „stepwise"

d) tehinca „etch and rinse”

e) tehnica „selectivă de îndepărtare"
62. Tehnicile de restaurare a cavităţilor cervicale sunt următoarele: [79]
a) tehnica de aplicare stratificată a straturilor de compozit dinspre peretele vestibular sau
oral prezent spre creasta distrusă
b) tehnica de refacerea anatomic-stratificată
c) tehnica de refacere cu straturi oblice

d) tehnica de aplicare stratificată prin aplicarea unui strat central de dentină

e) tehnica de refacere cu un strat iniţial, vertical, împărţit în patru porţii triunghiulare de
către două diagonale
63. Restaurarea cavităţilor de clasa a III-a/a IV-a modificate pentru materiale aderente: [83]
a) dacă există evoluţie subgingivală, restaurarea de durată de la acest nivel se realizează
cu ceromeri
b) se folosesc matrice metalice cu design special
c) se utilizează tehnica aplicării anatomic stratificate

d) penele se aplică frecvent dinspre palatinal

e) se folosesc numai instrumente de mână

64. Etapele propriu-zise ale tratamentul aderent direct sunt: [68]
a) restaurarea morfologică şi funcţională

b) efectuarea anesteziei
c) prepararea cavităţilor modificate pentru materiale aderente

d) introducerea unei protecţii pentru dintele vecin

e) toaleta cavităţilor
65. Sistemele de tip „etch and rinse”: [75]
a) aplicarea stratului în care se află acidul demineralizant nu este urmată de spălare
b) acidul demineralizant este aplicat atât pe smalţ, cât şi pe dentină, succesiv şi timpi
diferiţi, realizându-se un gravaj acid total

c) pentru realizarea unui strat hibrid corespunzător, este recomandat, în general, ca

acestea să fie aplicate pe dentină uscată
 d) aceste sisteme nu oferă o închidere marginală foarte bună la nivelul smalţului

e) sunt sistemele de generațiile VI, VII

66. În cazul existenţei unor defecte mari ale unei restaurări de compozit: [84, 85]
a) obturaţia trebuie înlocuită
b) materialul de restaurare de durată este aplicat în masă
c) dacă nu se cunoaşte ce fel de material a fost folosit, prelucrarea mecanică a suprafeţei
în vederea realizării de microretenţii contribuie la succesul intervenţiei

d) nu este necesară îndepărtarea ei şi reaplicarea

e) se poate corecta
67. Excavarea lăcaşurilor pentru aplicarea propriu-zisă a pinurilor parapulpare: [71]
a) pinurile sunt aplicate prin autoînfiletare
b) locaşurile se realizează în dentina peretelui gingival, la minim 1 mm în interiorul
joncţiunii amelo-dentinare

c) se realizează cu freze speciale, la turaţie mare

d) în situaţia în care se aplică mai multe pinuri, trebuie să fie lipite între ele
e) pinurile sunt aplicate prin cimentare cu material răşinic, dual, a cărui aplicare necesită
utilizarea unui sistem adeziv

68. Linerii: [74]

a) unii au şi efect activ suplimentar, antimicrobian
b) se aplică doar în strat gros
c) unii au şi efect activ suplimentar, neodentinogenetic

d) protejează pasiv, în principal, electric

e) unii au şi efect activ suplimentar, sedativ

69. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea crestei marginale, sistemele suplimentare de
retenție sunt reprezentate de: [70. 71]
a) ştifturi parapulpare
b) pinuri

c) bizou
 d) șanțuri dentinare
e) ştifturi dentinare
70. Protecţia stratului superficial de material de restaurare de durată: [84]
a) sigilantul umple microfisurile produse de finisare şi lustruire în materialul de
restaurare de durată
b) prin aplicarea unui sigilant de suprafaţă peste materialele compozite
c) prin aplicarea unui lac protector

d) sigilantul aplicat peste materialul compozit de durată este un produs specializat, pe

bază de monomer cu umplutură şi solvent

e) acesta trebuie reîmprospătat la aproximativ 12 luni

71. În restaurarea cavitâţilor cu deschidere ocluzală şi evoluţie supragingivală sau subgingivală,
aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare de durată, supragingival şi subgingival:
[82]
a) materialele utilizabile supragingival necesită, în principal, rezistenţă mecanică foarte
bună

b) se folosesc CIS armate

c) cea mai importantă regulă pentru aplicarea stratificată este aceea de a aplica straturi
care să unească pereţi opuşi
d) materialul să fie aplicat în secţiune triunghiulară

e) se poate realiza prin aplicare de straturi verticale la nivelul peretelui gingival cu

fotopolimerizare succesivă până la umplerea componentei proximale
72. . Pentru cavitățile medii/mari, în restaurarea cavităţilor de clasa I modificate pentru materiale
aderente, aplicarea în masă a materialului de restaurare de durată şi modelare cu instrumente de mână
şi cu instrumente rotative utilizează: [80]
a) CIS armate fotopolimerizabile

b) răşini compozite clasice, ,,low-shrink"

c) CIS armate autopolimerizabile
d) răşinile compozite „bulk”

e) ormoceri condensabili
73. Restaurarea cavităţilor fărâ deschidere ocluzalâ şi supragingivale tip „tunel”: [82]
a) porţiunea de smalţ proximal şi zona dentinară este obturabilă cu compozit fluid
autogravant/CIMR, de preferinţă, fără condiţionant/variante fluide de ormocer
 b) porţiunea de smalţ proximal şi zona dentinară este obturabilă cu variante fluide de
ceromeri
c) porţiunea de smalţ proximal şi zona dentinară este obturabilă cu răşină compozită
d) pentru porţiunea ocluzală se pot utiliza materialele utilizate la restaurarea cariilor
ocluzale cu orificiu mic de deschidere

e) pentru porţiunea ocluzală se pot utiliza materialele utilizate la restaurarea cariilor

ocluzale cu orificiu mare de deschidere
74. Pentru cavitățile de clasa a III-a și a IV-a prepararea cavităţilor proximale pe dinţii frontali
prezintă particularităţi care rezultă din respectarea unor reguli de bază.: [71]
a) smalţul vestibular nesusţinut este îndepărtat

b) nu se utilizează instrumentar mecanic rotativ

c) fizionomia primează
d) necesitatea utilizării turaţiei reduse

e) accesul se realizează întotdeauna dinspre vestibular

75. Cavitatea tip „picătură”: [70]
a) aspect intern rotunjit
b) întrerupere mică a crestei marginale

c) profunzime mică
d) profunzime medie

e) aspect extern ascuțit

76. Cariile cavitare localizate în şanţuri şi fosete cu orificiul mediu și mare de deschidere prezintă:
[69]
a) unghiuri între pereţii interni şi suprafaţă de 45° sau mai mici
b) lăţimea crestelor marginale de minim 1,5 mm la premolari
c) configuraţie internă denivelată sau nu
d) înglobarea în conturul total marginal al şanţurilor învecinate cavităţii preparate cu
coloraţii sau cu aspect suspicios
e) lăţimea crestelor marginale de minim 2 mm la molari
77. Cavitatea tip „galerie”: [70]
a) se realizează numai la molari

b) are aspectul unui tunel uşor curb cu traiectorie ocluzo-proximală

c) prezintă configuraţie internă rotunjită
 d) este numai închisă
e) muchia de intersectare cu suprafaţa vestibulară poate fi bizotată
78. Tehnica „selective” de îndepărtare a dentinei necrotice cuprinde următoarele etape: [77]
a) se îndepărtează o grosime suficientă din obturaţia coronară intermediară, dacă aceasta
a avut şi rol de bază, pentru a se putea aplica materialul de restaurare de durată

b) se îndepărtează toate straturile de materiale aplicate iniţial

c) se excavează doar obturaţia coronară intermediară

d) se aplică un nou strat de baza

e) se reaplică un nou strat neodentinogenetic

79. Sistemele de tip „etch and rinse-off”: [76]
a) sunt sistemele de generațiile IV, V
b) pot fi utilizate, cu succes, pentru aplicarea straturilor interne, de înlocuire a masei
dentinare pierdute

c) aceste sisteme oferă posibilitatea obţinerii unei închideri marginale optime

d) pentru realizarea unui strat hibrid corespunzător, e recomandabilă uscarea cu ajutorul

unei bulete de vată

e) acidul demineralizant este aplicat şi apoi spălat într-un timp separat

80. Într-o cavitate profundă se realizează un coafaj indirect. Acesta este actul terapeutic prin care se
asigură simultan: [76, 77]
a) dezinfectarea plăgii dentinare

b) tratamentul medicamentos antibiotic

c) sigilarea plăgii dentinare
d) protecţia pulpei faţă de agenţii fizici şi chimici

e) stimularea remineralizării
81. Pentru cavitățile mici, în restaurarea cavităţilor de clasa I modificate pentru materiale aderente,
aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare de durată şi modelare cu instrumente de
mână şi cu instrumente rotative utilizează materiale ca: [80]
a) ceromeri
b) CIMR
 c) CIS
d) răşini compozite clasice, „low-shrink”

e) amalgam
82. Preparaţiile rezultate în urma îndepărtării ţesuturilor irecuperabile, în tratamentul cariei simple
grefate pe zone cu defecte de suprafaţă cu etiologie necarioasă, se numesc cavităţi: [85]
a) de clasa a V-a
b) de clasa a VI-a

c) de clasa a IV-a

d) de clasa I

e) de clasa a III-a
83. În restaurarea cavităţilor de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente, pentru aplicarea
stratificată în zona frontală: [83]
a) primează fizionomia

b) necesită elasticitate scăzută

c) materialele nu necesită rezistenţă mecanică foarte mare

d) sunt indicate CIS

e) sunt indicate CIMR

84. La deschidere mai mare decât zona ariei de contact se aplică ideal: [81]
a) bandă de teflon

a. pană, dinspre nişa mai mare

b) două pene, atât în nişa vestibulară, cât şi în cea orală

c) pene în V suprapuse

d) două pene drepte

85. În cazul existenţei unor defecte mici/medii ale unei restaurări de compozit: [84, 85]
a) nu este necesară îndepărtarea ei şi reaplicarea

b) obturaţia trebuie înlocuită

 c) se aplică compozite pe bază de metacrilat peste cele cu silorani
d) se poate corecta

e) materialul răşinic utilizat trebuie să fie diferit față de cel iniţial

86. Protecţia pulpară poate fi: [73]
a) pasivă antiinflamatorie
b) pasivă electrică
c) activă neodentinogenetică
d) pasivă termincă

e) activă mecanică
87. Cavitatea tip „tunel”: [70]
a) profunzimea este medie

b) zona de smalţ marginal este, proximal, uşor convergentă

c) se poate realiza fără risc la premolari

d) are aspectul unui tunel uşor curb cu traiectorie ocluzo-proximală
e) ocluzal are caracteristicile unei cavităţi mici, ocluzale
88. Cavităţile rezultate în tratamentul cariei simple grefate pe zone cu defecte de suprafaţă cu
etiologie necarioasă: [85]
a) pereţii juxtapulpari sunt, frecvent, la distanţă de camera pulpară

b) realizându-se frecvent cu ajutorul unor freze sferice cu diametru proporţional cu

dimensiunea cavităţii carioase, la turație înaltă

c) prezintă, frecvent, adâncime mare

d) cu aspect intern rotunjit

e) marginile se pot nivela cu instrumentar cu formă adecvată, frecvent la turaţie mică

89. Obturarea unei preparaţii medii sau profunde, cu evoluţie supragingivală cu o combinaţie de
lineri/bază cu CIS/CIMR şi material de durată compozit se numeşte restaurare de tip: [80]
a) „flow”

b) „bulk”

c) „sandwich deschis”
d) ,,sandwich închis”
 e) „low-shrink”
90. Cavitatea de clasa a V-a este rezultatul îndepărtării ţesuturilor dure dentare care nu mai pot fi
conservate şi are următoarele caracteristici: [72, 73]
a) configuraţie internă generală rotunjită

b) preparaţiile extinse au perete axial extins cu un contur nivelat, uşor concav în plan
vertical
c) smalţul nesusţinut de la nivel cervical, cu grosime adecvată, este recomandabil a fi
păstrat
d) bizotarea se realizează numai în smalţ

e) preparaţiile mici se realizează, frecvent, cu instrumentar rotativ cilindric la turaţie

conventională
1. Ceromerii: [92]
a) proprietăţi mecanice foarte slabe
b) proprietăţi optice foarte bune
c) prezintă variantă cu contracţie de polimerizare redusă
d) prezintă varianta cu aplicare în masă
e) estetică deosebită
2. Rășinile compozite cu macroumplutură: [92]
a) contracţie de polimerizare mare
b) uzură mare în timp

c) proprietăţi mecanice foarte bune

d) pierderea luciului suprafeţei

e) transluciditate foarte mare

3. Rășinile nanocompozite: [92]
a) proprietăţi mecanice slabe
b) rezistenţă la uzură foarte bună
c) adâncime de polimerizare crescută
d) transluciditate foarte mare
e) persistenţa luciului suprafeţei
4. Monornerii de bază au următoarele proprietăţii fundamentale: [87]
a) contracţie de polimerizare mare
 b) au vâscozitate mică
c) sunt toxici pentru ţesutul pulpar
d) îşi modifică culoarea în timp
e) capacitate bună de umectare a ţesuturilor dure dentare
5. Radioopacitatea rășinilor compozite este dată de diferite tipuri de particule încorporate în acest
scop, cu excepția: [90]
a) zirconiu
b) calciu

c) stronţiu

d) bariu

e) metale grele
6. Principalele categorii de materiale dentare utilizate frecvent, astăzi, în cadrul manoperelor de
restaurare directă a leziunilor coronare carioase şi necarioase sunt: [87]
a) materiale hibride
b) răşinile compozite

c) amalgamul
d) unele cimenturi aderente
e) materiale biologic active
7. Compomerii (COMP): [95]
a) componentă de bază este matricea organică polimerică cu grupări acide carboxilice
b) necesită pregătirea structurii dure cu ajutorul unui sistem adeziv înainte de aplicare
c) sunt materiale hibride fotopolimerizabile

d) au o capacitate crescută de inhibare a formării plăcii bacteriene

e) componentă de bază este reprezentată de particule de CIS prepolimerizate

8. În cazul cimenturilor cu ionomeri de sticlă (CIS), aplicarea lor necesită, în principiu, pregătirea
structurii dure cu ajutorul acidului poliacrilic 10%, iar această etapă se numește: [93]
a) demineralizare
b) condiţionare

c) dezintegrare

d) gravare
 e) ionizare
9. Rășinile compozite cu microumplutură: [92]
a) contracţie de polimerizare mică
b) rezistenţă medie la uzură
c) persistenţa luciului suprafeţei

d) nu se mai folosesc

e) expansiune termică mică

10. Ormocerii au proprietăţi îmbunătăţite faţă de compozitele clasice: [93]
a) prezintă variante fluide şi vâscoase
b) fizionomie foarte bună
c) expansiune termică asemănătoare structurilor dure

d) contracţie de polimerizare cu 50% mai crescută decât a RDC

e) proprietăţi mecanice foarte bu
11. Compoziţia chimică clasică, de principiu, a răşinilor compozite este reprezentată de: [87, 88]
a) agenţii de inițiere
b) aditivi
c) umplutura anorganică

d) sisteme de cuplare
e) matricea organică
12. Dezavantajele principale ale utiliziirii compozitelor: [90]
a) aplicarea presupune pregătirea structurii dure cu sistem adeziv a cărui utilizare
necesită etape multiple pe parcursul cărora pot apărea numeroase erori tehnice

b) au contracţie de polimerizare mică

c) solubilitate crescută
d) coeficient de expansiune termică liniară mult mai mare decât al ţesuturilor dure
dentare
e) nu au aderenţă intrinsecă
13. Dezavantajele cimenturilor cu ionomeri de sticlă modicate cu răşini (CIMR): [95]
a) sensibilitate postoperatorie

b) slab izolator termic

c) solubilitate crescută față de RDC
 d) eliberare de fluor
e) fizionomie slabă față de RDC și COMP
14. Cimenturile cu ionomeri de sticlă modicate cu răşini (CIMR): [94]
a) componentă principală este acidul poliacrilic cu grupări metacrilice
b) componentă principală este sticla fluoro-alumino-silicatică
c) sunt materiale fotopolimerizabile hibride

d) nu necesită folosirea unui condiţionant dentinar/cavitar

e) frecvent, este necesară acoperirea cu lac protector

15. Rășinile compozite „bulk-fill”: [93]
a) cele „de bază" au fluiditate mare

b) transluciditate scăzută
c) cele „de durată" au fluiditate scăzută
d) adâncime de polimerizare crescută

e) contracţie de polimerizare mărită

16. Pentru cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS), dezavantajele de bază ale variantelor clasice sunt:
[94]
a) solubilitate scăzută

b) contracţie de priză compensată de absorbţia rapidă de apă

c) sensibilitate postoperatorie
d) fizionomie redusă
e) rezistenţă mecanică şi duritate mai scăzute decât cele ale răşinilor compozite şi CIMR
17. Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS) moderne hibdride au următoarele particularități: [94]
a) au particule de sticlă cu reactivitate mare şi acid poliacrilic modificat

b) conţin suplimentar, în pulbere, particule de metalice care cresc rezistenţa mecanică

c) au fizionomie îmbunătăţită prin creşterea translucidităţii
d) manipulare mai uşoară
e) eliberare crescută ele fluor
18. Materialele biologic active autopolimerizabile cu rezistența mecanică scăzută: [96]
a) au un timp de priză crescut
b) au solubilitate crescută
 c) pot fi aplicate în straturi mai groase
d) sigilează slab plaga dentinară
e) au efecte biologice crescute
19. Cimentul ionomer de sticlă (CIS): [87]
a) prima componentă este sticlă fluoro-alumino-silicată
b) a doua componentă este acid poliacrilic
c) are ca mecanism de întărire reacția acid-bază

d) prima componentă este particule de CIS pre-polimerizate

e) are ca mecanism de întărire polimerizarea

20. Consistenţa (vâscozitatea/fluiditatea) răşinilor compozite depinde, în principal, de: [89]
a) compoziţia matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât fluiditatea scade

b) umplutura anorganică: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea scade cu excepţia
umpluturii cu dimensiuni nanometrice
c) umplutura anorganică: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea creşte cu excepţia
umpluturii cu dimensiuni nanometrice
d) silanizarea particulelor umpluturii
e) compoziţia matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea scade
21. Rășinile compozite condensabile: [92]
a) absorb mai multă apă

b) adâncime de polimerizare mică

c) vâscozitate foarte mare
d) aderare mai scăzută la instrumente
e) contracţie de polimerizare scăzută
22. Pentru cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS), avantajele de bază ale variantelor clasice sunt:
[94]
a) solubilitate crescută
b) bune izolatoare termic
c) elasticitate bună

d) eliberare ele fluor crescută şi rapidă

e) au aderenţă intrinsecă la structurile dure
23. Clasificarea răşinilor compozite se face: [91]
a) după exigenţa estetică

b) după compoziția materialului folosit

 c) după arcada dentară afectată
d) după regiunea dentară
e) după tehnica de inserare/aplicare
24. Elasticitatea răşinilor compozite depinde, în principal, de: [89]
a) compoziţia matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea creşte
b) ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea creşte
c) ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea scade

d) ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea scade

e) ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea crește
25. Agenţii de cuplare: [88]
a) fac legătura dintre faza organică şi cea anorganică

b) generează rezistenţă mecanică mare

c) reprezentaţi de silani

d) reprezentați de camforchinona
e) au rol în obţinerea unor proprietăţi fizico-mecanice adecvate ale răşinilor diacrilice
26. Rășinile compozite cu contracție de polimerizare mică („low-shrink”): [93]
a) marea majoritate nu necesită adeziv dedicat
b) aplicare stratificată

c) contracţie de polimerizare crescută

d) proprietăţi mecanice bune

e) transluciditate scăzută
27. Materialele biologic active: [96]
a) au efecte antimicrobiene
b) sunt materiale neodentinogenetice

c) au efecte sedative foarte puternice

d) pot fi pe bază de hidroxid de calciu

e) pot fi pe bază de silicaţi de magneziu

28. Pentru o cavitate de clasa a V-a în zona frontală, este necesar un material: [91]
 a) cu elasticitate scăzută
b) rezistent la uzură
c) fizionomie foarte bună

d) cu macroumplutură
e) cu elasticitate crescută
29. Avantajele cimenturilor cu ionomeri de sticlă modicate cu răşini (CIMR): [94, 95]
a) bune izolatoare termic

b) solubilitate mai bună față de RDC

c) fizionomie crescută față de COMP

d) elasticitate mai bună decât CIS

e) au aderenţă extrinsecă la structurile dure

30. Compomerii (COMP): [87]
a) prima componentă este sticlă fluoro-alumino-silicată

b) a doua componentă este acid poliacrilic

c) are ca mecanism de întărire polimerizarea

d) prima componentă este reprezentată de particule de CIS prepolimerizate

e) a doua componentă este matrice organică polimerică și grupări acide carboxilice
31. Adâncimea de polimerizare şi transluciditatea răşinilor compozite depind de: [90]
a) ponderea umpluturii anorganice fără dimensiuni nanometrice: cu cât este mai mare, cu
atât adâncimea de polimerizare/transluciditatea cresc
b) tipul de monomeri

c) dimensiunea umpluturii anorganice: cu cât particulele sunt mai mici cu atât adâncimea
de polimerizare/transluciditatea scad
d) momentul de desfăşurare a polimerizării: pe măsură ce reacţia de polimerizare se
desfăşoară, transluciditatea creşte
e) corespondenţa dintre indicii de refracţie ai particulelor anorganice şi cel al matricei
organice polimerizate: cu cât sunt mai apropiaţi, cu atât adâncimea de polimerizare/
transluciditatea sunt mai mari
32. Rășinile compozite nanohibride: [92]
a) transluciditate scăzută
 b) adâncime de polimerizare scăzută
c) rezistenţă la uzură bună
d) proprietăţi mecanice foarte bune
e) estetică foarte bună
33. Materialele biologic active fotopolimerizabile: [96]
a) sunt produse cu hidroxid de calciu nemodificate

b) prezintă capacitate de sigilare a plăgii dentinare scăzută

c) au efecte biologice crescute

d) sunt produse cu silicat de calciu modificate cu răşini

e) toate variantele sunt greșite

34. Avantajele principale ale utilizării compozitelor: [90]
a) au contracţie de polimerizare mare
b) proprietăţi mecanice bune
c) solubilitate redusă

d) au aderenţă intrinsecă
e) bune izolatoare termic
35. Giomerii: [95]
a) componentă de bază este matricea organică polimerică
b) au suprafaţa modificată care eliberează 6 ioni

c) sunt materiale hibride autopolimerizabile

d) au o capacitate crescută de inhibare a formării plăcii bacteriene

e) componentă de bază este sticla fluoro-alumino-silicatică

36. Coeficientul de expansiune termică a răşinilor compozite depinde, în principal, de: [89]
a) ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul scade
b) compoziţia matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul creşte
c) ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul scade

d) compoziţia matricei organice: cu cât este mai mică, cu atât coeficientul creşte
e) ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul creşte
37. Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS): [93]
 a) păstrarea calităţilor cimentului impune prelucrarea cu instrumente rotative la turaţie
redusă şi cu răcire
b) aderă intrinsec la structura dură prin realizarea de schimburi ionice cu aceasta
c) aplicarea lor necesită, în principiu, pregătirea structurii dure cu ajutorul acidului
poliacrilic 10%

d) sunt cimenturi fotopolimerizabile

e) aplicarea se realizează în straturi

38. Rășinile compozite cu umplutură hibridă: [92]
a) pierderea pe termen mediu luciului suprafeţei

b) proprietăţi mecanice/optice slabe

c) uzură mică în timp

d) rezistenţă la uzură mică

e) nu se mai folosesc
39. Estetica şi modificările cromatice ale răşinilor compozite depind de: [89]
a) agenţii de cuplare: cu cât legătura între componente e mai intensă, cu atât smulgerea
particulelor mai mari este împiedicată
b) ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât modificările pot fi mai
importante
c) agenţii de cuplare: prin crearea unui mediu hidrofob care reduce absorbţia de apă
d) ponderea şi tipul umpluturii anorganice

e) dimensiunea particulelor anorganice: rezistenţa la uzură creşte dacă particulele sunt

foarte mici şi se uzează lent
40. Materialele biologic active se diferenţiază prin următoarele proprietăţi biologice, cu excepția:
[96]
a) capacitatea de dezinfectare

b) calitatea dentinei terţiare produse

c) gradul de dizolvare în timp

d) timpul de producere al dentinei terțiare produse

 e) efectul sedativ
41. Monomerii de diluție au următoarele proprietăţii fundamentale: [87, 88]
a) îşi modifică culoarea în timp
b) au vâscozitate mai mică
c) contracţie de polimerizare mare

d) capacitate bună de umectare a ţesuturilor dure dentare

e) sunt toxici pentru ţesutul pulpar

42. Modalităţile de reducere a contracţiei de polimerizare a răşinilor compozite au importanţă clinică
deosebită şi sunt reprezentate de: [90, 91]
a) încorporarea de particule de tip inserturi

b) creșterea vâscozităţii răşinilor compozite pastă înainte de aplicare

c) modificarea formulei chimice a compozitelor

d) utilizarea unor sisteme adezive cu macroumplutură

e) aplicarea stratificată verticală

43. Giomerii au următoarele proprietăţi principale: [95]
a) fără eliberare de fluor

b) proprietăţi mecanice slabe

c) prezintă doar variantă vâscoasă

d) longevitate scăzută a obturaţiei

e) fizionomie foarte bună
44. Contracţia de polimerizare depinde, în principal, de: [88, 89]
a) elasticitate
b) ponderea matricei organice
c) viteza reacţiei de polimerizare
d) compoziţia matricei organice

e) ponderea umpluturii anorganice

45. Compomerii (COMP) au următoarele proprietăţi principale: [95]
a) cea mai bună fizionomie
b) rezistenţă mecanică şi duritate
 c) prezintă doar variantă fluidă
d) elasticitate crescută

e) se folosesc numai ca baze

46. Rezistenţa la uzură/calitatea luciului iniţial și persistenţa acestuia în timp a acestuia a răşinilor
compozite depind, în principal, de: [89]
a) dimensiunea particulelor anorganice: rezistenţa la uzură creşte dacă particulele sunt
foarte mari şi se uzează lent
b) cantitatea particulelor anorganice: cu cât ponderea umpluturii anorganice este mai
mare, cu atât rezistenţa la compresiune, tracţiune cresc
c) dimensiunea particulelor anorganice: rezistenţa la uzură creşte dacă particulele sunt
foarte mici şi se uzează lent

d) cantitatea particulelor anorganice: cu cât ponderea umpluturii anorganice este mai

mică, cu atât rezistenţa la compresiune, tracţiune cresc

e) agenţii de cuplare: cu cât legătura între componente e mai slabă, cu atât smulgerea
particulelor mai mari este împiedicată
47. Materialele biologic active se diferenţiază prin următoarele proprietăţi fizico-chimice: [96]
a) capacitatea de umectare
b) capacitatea de sigilare

c) capacitatea de dezinfectare

d) efectul sedativ
e) timpul de priză
48. Clasificarea umpluturii anorganice se prezintă, în principiu, astfel: [88]
a) microumplutură
b) hibridă
c) nanoumplutură
d) macroumplutură

e) picoumplutură
49. Microumplutura anorganică are următoarele caracteristici: [88]
a) rezistenţă mecanică crescută

b) generează rezistenţă la uzură mare dar determină pierderea luciului

 c) contracţie de polimerizare mică
d) generează rezistenţă la uzură şi luciu persistent

e) determină creşterea adâncimii de polimerizare şi a translucidităţii

50. Clasificarea răşinilor compozite după tehnica de inserare/aplicare se face: [91]
a) prin condensare
b) stratificată - în straturi de maxim 2 mm - pentru materiale pastă sau fluide

c) în masă („bulk”) - numai pentru materiale fluide

d) prin injectare - pentru materiale pastă

e) prefabricate

1.Remineralizarea smaltului este favorizata de:

a. PH alcalin salivar
b. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
c. concentratii salivare mari de fluor
d. hipersalivatie
e. suprasaturarea salivei in minerale

2. Perturbarea formarii matricei smaltului apare in:

a. carenta de vitamina C
b. sifilis congenital
c. carenta de vitamina D
d. carenta de vitamina A
e. aport de zahar crescut
3. In ceea ce priveste saliva:
a. peroxidazele au actiune bacteriostatica
b. alfa amilaza are rol in digestia hidrocarbonatelor
c. calciul salivar este mai mare in saliva secretat de glandele sublinguale
d. antagonistii de calciu scad concentratiile de calciu
e. lizozomul inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

4. Testarea vitalitatii pulpare:

a. testele termice sunt cele mai folosite
b. forajul explorator este o metoda invaziva
c. testul caldurii frictionale se aplica dintilor acoperiti cu coroane ceramice
d. testele electice se realizeaza pe 1/3 cervicala asupra fetei dintelui
e. se indica in diagnosticul diferential al radiotransparentelor suprapuse
radiographic peste apex
5. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din:
a. lactobacilli
b. streptococci
c. treponema pallidum
d. candida albicans
e. nocardia
6. Prelungirea timpului de clearance salivar se poate datora:
a. vascozitatea crescuta a salivei
b. ritmului sczaut al secretiei salivare
c. factorilor retentive bucali
d. consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
e. consumului de legume si fructe

7. Sistemele cariopreventive ale lichidului buccal:

a. satureaza placa in substante mineralizate
b. remineralizeaza cariile incipiente
c. Previn colonizarea smaltului
d. inhiba metabolismul salivar
e. inhiba adeziunea microbiana

8. Radiografic:
a. cariile proximale au aspectul unui con rdiotransparent cu baza mare la periferie
b. cariile de colet au margini slab delimitate
c. recidiva de carie apare ca o radiotransparenta sub obturatie
d. pe radiografii nu sunt vizibile cariile oprite in evolutie
e. o carie medie are o transparenta la nivelul jumatatii grosimii dentine

9. Diagnosticul clinic al cariei de pe suprafetele netede:

a. dentina translucida
b. smalt moale, cretos
c. smalt rugos
d. smalt interrupt
e. coloratie roz sub creasta marginala
10. Dentina:
a. are o grosime care variaza de la 3 la 7 mm pe diferitele suprafete ale dintelui
b. are o culoare galben inchis
c. canaliculul dentinar are un lumen de 2 microni la nivelul apexului
d. dentina peritubulara scade in grosime spre regiunea amelo-dentinara
e. poate fi primara, secundara, tertiara si scleroasa

11. Cariile de pe suprafetele netede:

a. se localizeaza deasupra punctului de contact
b. se localizeaza sub punctul de contact
c. au o deschidere redusa in suprafata
d. se localizeaza pe fetele palatinale ale dintilor
e. se localizeaza pe fetele proximale ale dintilor.

12. Placa bacteriana reprezinta:

a. agregat de microorganism unite intre ele si de suprafata dintelui
b. un system ecologic microbian viguros
c. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
d. este aderenta si de alte structure din cavitatea bucala prin intermediul unei
matrici organice
e. conglomerate de microorganism pe o anumita suprafata a dintelui

13. Caracterele clinice ale cariei dentare:

a.agatarea sondei
b. pata cretoasa
c. cavitatia
d. suprafete rugoase
e. coloratii brune

14. Prismele de smalt:

a. ocluzal au un aspect noduros
b. sunt continue toate de la suprafata dintelui la dentina
c. au forma de coloane poliedrice
d. sunt drepte
e. au dispozitie radiara

15. Sigilarea se indica:

a. la pacienti cariorezistenti
b. cand sonda “ agata” dar nu sunt semne de carie dentara
c. la pacientii cu xerostomia
d. in santuri si fisuri supuse autocuratirii
e. in santurile palatinale ale molarilor

16. Dentina tertiara:

a. canaliculele dentinare mai reduse ca numar, sinuoase, subtiri, pot lipsi
b. se produce intr-un timp scurt
c. se produce intr-un timp lung
d. apare ca un fenomen de aparare impotriva agresiunii
e. canaliculele se ingusteaa prin cresterea dentine peritubulare

17. Factorii salivari cu proprietati antimicrobiene sunt:

a. opsoninele
b. lizozimul
c. lactoferina
d.peroxidazele salivare
e. leucotoxina salivara

18. Testarea la rece:

a. indica o afectare a pulpei dentare
b. indica o patologie periapicala
c. se poate realiza pe coroane cu conditia sa aiba colerete metalice
d. este cel mai utilizat test de vitalitate
e. serveste la realizarea unor diagnostice diferentiale

19. Lichidul bucal contine:

a. mucus nazofaringian
b. limfa dentinara
c. transudate al mucoasei bucale si gingivale
d. exudat din pungi parodontale
e. saliva

20. In caria acuta:

a. se intalneste la copii
b. dentina este bruna, ramolita
c. se pastreaza integritatea camerei pulpare
d. nu este limitata la grupe de dinti
e. evolutie rapida, simptomatologie zgomotoasa
21. Functiile salivei:
a. defensiva( mentinerea echilibrului ecologic buccal)
b. reglatoare a ph-ului
c. digestiva ( prin amilaza salivara)
d. favorizarea perceptiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e. excretorie ( fluorul)

22. Caria cronica cu evolutie lenta:

a. are o evolutie lenta care conduce frecvent la deschiderea camerei pulpare
b. progreseaza in suprafata
c. dentina alterata de consistenta crescuta si inchisa la culoare
d. mai frecventa la tineri si copii
e. simptomatologia subiectiva este zgomotoasa

23. In forma necavitara a cariei simple de pe suprafetele netede:

a. se pot remineraliza spontan
b. se pot trata doar de catre medic
c. smaltul este intact si demineralizat.
d. radiotransparenta are forma triunghiulara cu varful spre smalt si baza spre
pulpa
e. separarea temporara a dintilor poate ajuta in stabilirea diagnosticului

24. Capacitatea de tamponare a lichidului buccal depinde de urmatorii factori:

a. contraceptivele orale
b. ritmul secretiei salivare
c. asigurarea mediului nutritive pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
d. valoarea initiala a ph-ului buccal
e. reologia bucala

25. Caria radiculara:

a. progreseaza lent, asimptomatic
b. are debut la jonctiunea smalt- dentina
c. are debut proximal favorizat de curatire deficitara
d. are debut in cement
e. are debut la joncriunea smalt-cement

26. Canaliculele dentinare:

a. au un diametru mai mare la nivelul smaltului sim ai redus la nivelul pulpei
b. canaliculele sunt oblice fata de axul lung al dintelui, in dentina coronara
superioara ce corespunde fetei ocluzale
c. sunt legate intre ele prin canaliculele dentinare secundare
d. au o dispozitie divergenta; mai multe pe unitatea de suprafata la nivelul pulpei
e. contin prelungirile citoplasmatice ale odontoblastilor, denumite si fibre Tomes

27. Caria cronica stationara ( caria oprita din evolutie)

a. apare pe suprafetele dintilor expuse autocuratirii
b. nu necesita tratament
c. necesita tratament
d. are o culoare bruna si consistenta moale la palparea cu sonda
e. mai cariorezistenta fata de smaltul inconjurator

28. Caria profunda:

a. apare posibilitatea infiltrarii bacteriene
b. radiologic apare ca radiotransparenta
c. in cele mai multe cazuri apare dentina de reactie
d. presupune deschiderea camerei pulpare
e. intereseaza smaltul si o tremie din dentina

29. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidtrocarbonatelor:

a. grasimi
b. ceaiuri
c. branzeturi
d. lapte
e. cafea

30. Semnele clinice ale cariei cavitare in santuri si fosete:

a. deschidere la suprafata mare ( sonda agara), forma de V
b. examinarea necesita iluminare buna si uscare cu aer
c. smalt de consistenta redusa
d. radioopacitate
e. dentina ramolita brun cenusie

GRILE LICENTA
460. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Conform datelor actuale care este
dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara
chimica si termica?
[ ] 1.5-2 mm
[x] 2 mm
[ ] 2-3 mm
[ ] 0.5-1 mm
[ ] 2.5-3 mm

462. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Tratamentul profilactic al cariei dentare
se refera la:
[ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
[ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
[ ] Modificarea dietei
[ ] Folosirea fluorurilor
[x] Toate de mai sus

464. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Planul de tratament in caria simpla:
[ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se
prepara cavitatile si se obtureaza
[ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
[ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor
pacientului
[ ] secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de
diagnosticare, faza de obturare, faza de intreţinere
si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

479. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prin demineralizare, porozitatea plagii
dentinare:
[ ] nu se modifica decat cu 1-2%
[ ] creste la valoarea de 8,2%
[x] creste la valoarea de 13,4%
[x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
[ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare

522. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Actiunea sistemului peroxidazic salivar
se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti
odontopatogeni:
[ ] Herpex simplex tipul 1
[ ] HIV
[ ] Lactobacili
[ ] Levuri
[x] Toate de mai sus

523. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Aportul scazut de calciu perturba
formarea matricei smaltului prin:
[x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
[ ] Reducerea continutului mineral total
[ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
[ ] Modificari morfologice
[ ] Cresterea continutului mineral

524. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Calciul neionizat din compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
[ ] Fosfati si bicarbonati
[ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
[ ] Legat de proteinele bogate in prolina
[ ] Legat de amilaza salivara
[x] Toate de mai sus
525. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Functiile salivei sunt urmatoarele:
[ ] Regleaza pH-ul bucal
[ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
[ ] Digestiva
[ ] Excretorie
[x] Toate de mai sus

526. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Volumul zilnic al secretiei salivare este
de:
[ ] 1,5-2 l
[x] 0,5-1,5 l
[ ] 0,5-1 l
[ ] 0,5-2 l
[ ] 1-2 l

527. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei
[ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
[ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente
cum ar fi nitroglicerina)
[ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau
hormoni precum amilaza)
[ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe
limba
[x] digestiva (prin amilaza salivara)

528. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formarii matricei organice
a smaltului
[ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
[ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce
microchisturi cerebrale care la randul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce
tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului,
fierului si aluminiului previne aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului
neomogena, in "fagure de miere"

529. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Saliva
[ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
[ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
[ ] contine lipide: mucina, staterina
[ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si
peroxidaza
[x] contine sistemul tampon fosfat anorganic

530. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care este concentraţia fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
[ ] 10-20 %
[ ] 20-30%
[ ] 30-50%
[ ] 50-60%
[x] 60-70%

531. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Valoarea normală a sialometriei la
secreţia de repaos este :
[ ] 0,15-0,20 ml/minut
[x] 0,25-0,35 ml/minut
[ ] 0,35-0,45 ml/minut
[ ] 0,45-0,55 ml/minut
[ ] 0,55-0,65 ml/minut

532. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formării matricei organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
[x] C
[ ] B1
[]E
[]D
[ ] PP

533. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Calciul neionizat din lichidul bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele
proportii:
[x] 10-20%
[ ] 20-30%
[ ] 25-35%
[ ] 30-40%
[ ] peste 50%

534. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Triada incriminata in etiopatogenia
cariei dentare este
[x] terenul, flora microbiana, alimentatia
[ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile
dure dentare
[ ] igiena bucala, alimentatia
[ ] toate raspunsurile sunt corecte
[ ] nici un raspuns corect

535. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care dintre urmatoarele afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt
adevarate:
[ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
[x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
[ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
[ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
[x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2

536. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care dintre afirmatiile care se refera la
pelicula sunt adevarate:
[ ] un strat organic ce contine bacterii
[x] este formata din proteine si glicoproteine
[ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii
colonizatoare
[x] este primul strat al placii
[ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba

537. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care dintre urmatoarele afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
[ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
[x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pHului bucal
[ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai
mare decat in saliva submandibulara
[x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati
si bicarbonati
[x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2
ori mai mare decat in saliva parotidiana

538. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

In categoria indulcitorilor calorici fac
parte:
[ ] aspartamul
[x] xilitolul
[ ] zaharina
[x] sorbitolul
[ ] palatinaza

539. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Leucotoxina salivara este:
[ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta
fundamentala a tesutului conjunctiv
[x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor
neutrofile
[x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa
decat in saliva
[ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva
decat in placa
[x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor

540. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal este alcatuit din:
[ ] numai din saliva
[x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
[x] saliva
[x] secretii gastrice si regurgitatoare
[x] mucus nasofaringian

541. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
[x] factorilor retentivi bucali
[x] vascozitatea crescuta a salivei
[ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
[x] ritmului scazut al secretiei salivare
[ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
542. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Secretia salivara:
[ ] este constanta pe tot parcursul zilei
[x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei
submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care
secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
submandibulare

543. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Staterina este:
[ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
[ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si
recaptarea lor in smalt
[x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
[ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
[x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui
filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol
remineralizant

544. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Volumul zilnic al secretiei salivare
globale:
[ ] este de 0,3-0,5 l/zi
[x] este de 0,5-1,5 l/zi
[ ] este de 0,5-0,8 l/zi
[x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor
salivare accesorii
[ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor
sublinguale

545. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea tampon a lichidului
bucal depinde de
[x] variatiile ph-ului
[x] ritmul secretiei salivare
[x] valoarea initiala a pH-ului bucal
[ ] consumul de alimente acide
[ ] vascozitatea salivei

546. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Ecosistemul microbian al placii
bacteriene este format din
[x] Streptococi
[x] Lactobacili
[x] Nocardia
[ ] Candida albicans
[ ] Treponema pallidum.

548. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal contine
[x] saliva
[x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
[x] exudat din pungi parodontale
[ ] limfa dentinara
[x] mucus nazofaringian

549. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formarii matricei organice
a smaltului este influentata de
[x] carenta in vitamina A
[x] carenta in vitamina C
[x] prezenta oligoelementelor in dieta
[x] principiile nutritive
[ ] dereglari hormonale
550. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Perturbarea maturarii preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
[x] hipofizectomia experimentala
[x] nanismul hipofizar
[ ] insuficienta tiroidiana
[ ] insuficienta paratiroidiana
[x] hormonii sexuali
551. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Perturbarea mineralizarii matricei
smaltului este influentata de
[x] carenta in calciu si fosfor
[x] prezenta fluorului
[ ] boli infecto-contagioase
[x] carenta in vitamina D
[x] dereglari hormonale.

552. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
[x] ritmul scazut al secretiei salivare
[x] vascozitatea crescuta a salivei
[x] factori retentivi bucali
[ ] concentratia mica a fluorului salivar
[ ] concentratia mica a Ig A salivara

553. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prezenta in dieta a urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa
cariei dentare la sobolani
[x] fluor
[x] bor
[x] cupru
[ ] seleniu
[x] molibden

554. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Urmatoarele alimente reduc riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
[x] lapte
[x] branzeturi
[x] grasimi
[ ] ceaiuri
[ ] cafea

555. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
[x] Ritmul secretiei salivare
[x] Contraceptivele orale
[x] Reologia bucala
[ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea
bacteriolozei bacteriene
[x] Valoarea initiala a pH-ului bucal

556. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care din urmatoarele substante
reprezinta indulcitori calorici:
[ ] Ciclamatul
[x] Sorbitolul
[ ] Aspartamul
[x] Xilitolul
[x] Lycasinul

557. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Dintre enzimele ce intra in compozitia
salivei fac parte:
[x] Fosfataza acida
[x] Alfa amilaza
[ ] Hialuronidaza
[ ] Proteinaze
[x] Kalicreina

558. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

in lichidul bucal se gasesc o serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii
bucale din care fac parte:
[ ] Succindehidrogenaza
[ ] Aldolaza
[x] Fosfataza alcalina
[x] Hialuronidaza
[ ] Fosfataza acida

559. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Materializarea semnificatiei biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
[x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
[x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
[x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
[ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
[ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

560. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin:
[x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor
fermentabile
[x] Inhibarea adeziunii microbiene
[ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
[ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
[x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

561. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Scurtarea timpului de clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
[x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
[x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
[ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
[ ] Vascozitate crescuta a salivei
[x] Periajul dentar la sfarsitul mesei

562. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Etiopatogenia cariei
[x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si
alimentatie
[ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si
postprocesiv
[x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia,
diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului
bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza
producerea unor sunete dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria

563. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului
dentar
[x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a
smaltului
[ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care
insa este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile
metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului
carios decat in sezonul rece

564. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal
[x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si
santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de
stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu
intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din
volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata

565. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Proprietati antimicrobiene ale salivei
[ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele
celular al microorganismelor
[x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic
complex cu rol antibacterian
[x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din
lichidul bucal
[ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii
din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
566. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
[ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin
zahar incidenta cariei circulare acute creste
[x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
[x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata
si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei
care se pierde in cursul procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei
chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat
de zahar

567. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
[x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
[ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si
cariogena
[x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult
mai puternic decat al zaharului din cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor
odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de
aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei

568. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul laptelui in etiopatogenia cariei
[ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
[ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este
lasat in forma naturala
[x] contine cazeina cu efect carioprotector
[x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
[ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

569. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Saliva
[ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica
crescuta
[x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total
de saliva este mai mare decat al parotidei
[x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa
saliva decat glanda submandibulara
[ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa
crescuta a cariilor
[ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se
explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona

570. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Substituenti ai zaharului
[ ] siropul de porumbel
[x] xilitolul
[ ] lactoferina
[x] lycasinul
[x] aspartamul

571. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
[ ] Seleniu
[x] Molibden
[ ] Fluor
[x] Bor
[ ] Litiu

572. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Indulcitorii necalorici sunt:
[x] Zaharina
[ ] Sorbitolul
[ ] Xilitolul
[x] Ciclamatul
[x] Aspartamul

573. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Substanţele cu acţiune antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
[x] Aglutininele
[ ] Kalicreina
[ ] Anhidraza carbonică
[x] Opsoninele
[x] Peroxidaza

574. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Remineralizarea smaltului este
favorizata de:
[x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
[x] PH alcalin salivar
[ ] suprasaturarea salivei in minerale
[ ] hipersalivatie
[x] concentratii salivare mari de fluor

575. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Sistemele tampon salivare include
[ ] sistemul fosfat organic
[x] sistemul fosfat anorganic
[x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
[x] sistemul macromolecular proetinic
[ ] sistemul acid carbonic

576. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de:
[x] variatiile PH-ului atins
[x] ritmul secretiei salivare
[x] valoarea initiala a PH-ului bucal
[ ] concentratia de imunoglobuline salivare
[ ] vascozitatea salivara

577. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar poate fi cauzata de:
[ ] vascozitatea scazuta a salivei
[ ] continutul scazut de mucina al salivei
[x] ritmul scazut al secretiei salivare
[x] factori retentivi bucali
[ ] tipul de hidrocarbonate

578. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Alimentele cu rol cariprotector includ:
[x] faina din cerealele nerafinate
[ ] faina din cerealele rafinate
[x] grasimile
[x] cacao
[x] branzeturi

579. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Hidrocarbonatele cu cariogenicitate
redusa include
[ ] xilitolul
[ ] sorbitolul
[x] siropul de porumb
[x] zaharul de cuplare
[ ] aspartamul

580. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Placa este constituita din:
[x] proteine
[x] glicoproteine anionice
[x] glicoproteine cationice
[ ] lipide
[x] amilaza

581. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Factorii imuni nespecifici include
[x] lizozimul
[x] lactoperoxidazele
[x] lactoferinele
[ ] Ig A salivare
[ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica

582. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Triada Keyes cuprinde urmatorii
factori:
[x] terenul
[x] flora microbiana
[x] alimentatia
[ ] factori locali
[ ] factori morfologici

583. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Apar perturbari in formarea matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
[ ] carente in vitamina A in forme usoare
[x] carente in vitamina C la copii
[ ] carente in seleniu
[x] carente in vitamina A in forme grave
[ ] carente in vitamina C la adulti

584. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbari in mineralizarea matricei
smaltului apar in:
[x] carente in calciu
[x] carente in fosfor
[x] raport calciu/fosfat 2/1
[ ] raport calciu/fosfat 3/1
[x] insuficiente tiroidiene

585. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea mineralizării matricei
smalţului are drept cauze:
[x] Carenţa în calciu şi fosfor
[x] Carenţa în fluor
[x] Carenţa în vitamina D
[ ] Carenţa în vitamina E
[x] Dereglările hormonale

586. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Carenta vitaminei A poate genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
[x] Atrofierea organului smaltilui
[ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
[x] Mineralizare defectuasa a dentinei
[ ] Microchisturi in organul smaltului
[ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea
varfurilor cuspizilor
587. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Fluxul slivar marit poate contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
[x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare
aderente
[ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
[x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite
zone
[x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
[ ] Aport sporit de fosfati salivari

588. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Clearence-ul salivar, este un proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala,
se caracterizeaza prin:
[ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
[x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
[x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare
functioneaza normal
[ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
[ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de
suprafetele dintilor

589. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Calciul salivar prezent sub forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
[ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
[ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
[ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare
functioneaza normal
[x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
[x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din
calciul total salivar

590. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Concentratia calciului salivar poate fi
influentatade:
[ ] Regimul alimentar
[x] Ponderea secretiei glandelor salivare
[x] Ritmul circadian
[x] Antagonisti calciului
[x] Fibroza chistic a glandelor salivare

591. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Efectele carioprofilactice ale fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
[x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
[ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
[x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
[x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
[ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence

592. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Actiunea cariostatica a xilitolului se
bazeaza pe:
[ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
[x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
[x] Stimularea secretiei salivare
[x] Reducerea acumulari de placa
[x] Este un substituent al zaharului din unele produse

593. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Caria dentara reprezinta
[ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
[x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter
inflamator producand necroza si distructia acestora
[x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana
si dinte
[x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie
localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte

595. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cario-preventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin
[ ] exacerbarea adeziunii microbiene
[x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor
fermentabile
[x] efect bactericid
[x] remineralizarea cariilor incipiente
[ ] demineralizarea cariilor necavitare

596. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Placa bacteriana reprezinta
[x] un sistem ecologic microbian viguros
[x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a
dintelui
[ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a
dintelui
[x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin
intermediul unei matrici organice
[ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta

777. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Gravarea acida a dentinei se face timp
de:
[ ] 10 secunde
[x] 15 secunde
[ ] 20 secunde
[ ] 30 secunde
[ ] 60 secunde

778. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Gravarea acida a smaltului se face timp
de:
[ ] 10 secunde
[ ] 15 secunde
[ ] 20 secunde
[x] 30 secunde
[ ] 60 secunde

780. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prin demineralizare, porozitatea plagii
dentinare creste:
[x] de la 1% la 13,4%
[ ] de la 1% la 1,9%
[ ] de la 1% la 28,6%
[ ] de la 1% la 6,8%
[ ] de la 2% la 13,4%

847. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt urmatoarele:
[ ] Regleaza pH-ul bucal
[ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
[ ] Digestiva
[ ] Excretorie
[x] Toate de mai sus

867. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea tampon a lichidului
bucal depinde de
[x] variatiile ph-ului
[x] ritmul secretiei salivare
[x] valoarea initiala a pH-ului bucal
[ ] consumul de alimente acide
[ ] vascozitatea salivei

869. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt
[x] reglarea ph-ului bucal
[x] clearance
[x] lubrefianta
[ ] stimularea neodentinogenezei
[x] excretorie

876. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Urmatoarele alimente reduc riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
[x] lapte
[x] branzeturi
[x] grasimi
[ ] ceaiuri
[ ] cafea

884. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Etiopatogenia cariei
[x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si
alimentatie
[ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si
postprocesiv
[x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia,
diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului
bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza
producerea unor sunete dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria

885. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului
dentar
[x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a
smaltului
[ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care
insa este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile
metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului
carios decat in sezonul rece

886. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal
[x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si
santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de
stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu
intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din
volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata

897. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Sistemele tampon salivare include
[ ] sistemul fosfat organic
[x] sistemul fosfat anorganic
[x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
[x] sistemul macromolecular proetinic
[ ] sistemul acid carbonic

916. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt
[x] functie digestiva
[x] reglarea PH-ului bucal
[x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
[x] functie lubrifianta
[ ] rapunsuri corecte a si c

1145. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2916104.

Cresteri ale lichidului gingival se
constata:
[x] dimineata;
[x] prin periaj;
[ ] la pubertate;
[x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
[x] in cursul folosirii contraceptivelor

1314. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001.

Baza santului gingival o constituie
[ ] epiteliul sulcular;
[x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
[ ] epiteliul adamantin redus;
[ ] insertia epiteliala;
[ ] jonctiunea amelo-dentinara.
1315. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002.
Celulele periferice situate pe suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
[x] stratul adamantin extern;
[ ] stratul adamantin intern;
[ ] lamina dentara primara;
[ ] teaca Hertwig;
[ ] stratul epitelial.

1316. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003.

Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se
caracterizeaza prin
[ ] aparitia fenomenului de atritie;
[ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si
pe cement;
[x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
[ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata
cementului;
[ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smaltcement.

1317. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416004.

Adancimea santului gingival este in
medie:
[ ] 2 mm;
[ ] 1,5 mm;
[ ] 1 mm;
[x] 1,8 mm;
[ ] 2,2 mm.

1318. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416005.

Gingia fixa are o inaltime verticala de:
[ ] 3-5 mm;
[x] 1-9 mm;
[ ] 5-9 mm;
[ ] 1-5 mm;
[ ] 3-9 mm.

1319. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516007.

Coroana clinica este:
[ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
[ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
[x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
[ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei
gingivale;
[ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii
sau hiperplazii gingivale.

1320. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2116012.

Mucoasa gingivala este:
[ ] Senzoriala;
[ ] Jugala;
[ ] Alveolara;
[ ] De captusire;
[x] Masticatorie.

1321. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024.

Cresteri ale volumului de lichid gingival
se constata:
[ ] dimineata;
[ ] prin masaj gingival;
[ ] in sarcina;
[ ] in urma folosirii contraceptivelor;
[x] toate de mai sus.

1322. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027.

Care din urmatoare functii sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
[x] functia senzitiva;
[x] functia colageno-formatoare;
[ ] mezializarea fiziologica;
[ ] functia de implantare;
[x] functia de nutritive.

1323. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216031.

Care sunt componentele gingiei
[x] papila interdentara;
[x] marginea gingivala libera;
[ ] mucoasa alveolara;
[ ] frenul labial;
[x] gingia fixa.

1324. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216032.

Eruptia dentara activa se caracterizeaza
prin
[x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
[x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
[x] apozitie de os alveolar;
[ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
[x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea
nivelului epiteliului jonctional.

1325. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216033.

Gingia fixa se caracterizeaza prin
[ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
[x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
[ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
[x] adera ferm de dinte;
[x] adera de osul alveolar.
1326. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316039.
Osul alveolar propriu-zis se mai numeste
si:
[ ] os alveolar sustinator;
[x] lamina dura;
[x] lamina cribriforma;
[ ] os medular;
[ ] corticala externa.

1327. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042.

Principalele tipuri de celule din
desmodontiu sunt:
[x] fibroblasti;
[x] osteoblasti;
[ ] odontoblasti;
[x] cementoblasti;
[x] celule nediferentiate.

1328. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047.

Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
[x] granulos;
[x] cornos;
[x] bazal;
[x] spinos;
[ ] lamelar.

1329. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050.

Raportul opographic intre cement si smalt
poate fi:
[x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
[ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
[x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din
cazuri;
[ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
[x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.

1330. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053.

Formele de uzura pe care le sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
[x] atritia;
[ ] egresiunea;
[ ] extruzia;
[x] abfractia;
[x] eroziunea..

1331. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071.

Epiteliul joncţional poate fi localizat:
[x] numai pe smalt;
[x] pe smalt si pe cement;
[x] numai pe cement;
[ ] pe smalt si pe dentina;
[ ] numai pe dentina.

1332. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316076.

Zonele cele mai bogate in os medular
sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
[ ] la nivelul molarilor inferiori;
[ ] la nivelul premolarilor inferiori;
[x] la nivelul premolarilor superiori;
[ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
[x] la nivelul molarilor superiori.

1333. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816094.

Stadiul 2 al eruptiei pasive este
reprezentat de:
[ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
[ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
[x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt
si cement;
[x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
[ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.

1334. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816097.

Gingia fixa are o inaltime verticala de:
[x] 2 mm;
[x] 5 mm;
[x] 7 mm;
[x] 1 mm;
[ ] 10 mm.

1335. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816098.

Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
[ ] sex;
[x] varsta;
[x] tipul constitutional;
[x] traumatisme directe;
[x] traumatisme indirecte.
1336. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816100.
Zonele cele mai bogate in os medular
sunt:
[ ] caninii superiori;
[ ] caninii inferiori;
[x] tuberozitatea maxilara;
[x] premolarii inferiori;
[x] molarii inferiori.

1149. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417004.

In cadrul maturarii placii bacteriene,
substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
[ ] Mg;
[ ] Al;
[x] Ca;
[ ] Fe;
[ ] Li.

1150. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517007.

Actinobacillus actinomycetemcomitans
este implicat in producerea:
[ ] gingivitei descuamative;
[x] parodontopatiei juvenile;
[ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
[ ] parodontopatiei adultului;
[ ] parodontitei marginala cronica.

1151. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517010.

Formarea placii bacteriene incepe dupa
periaj la:
[ ] doua ore;
[ ] 30 minute;
[ ] 10 minute;
[x] 60 minute;
[ ] 3 ore.

1152. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517011.

Nivelul maxim de acumulare a tartrului
se obtine la:
[ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
[ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
[ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
[x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
[ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.

1348. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2517022.

Compoziţia plăcii dentare procentual în
bacterii este de:
[ ] 20%;
[ ] 30%;
[ ] 60%;
[x] 70%;
[ ] 100%.

1349. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317037.

Aderenta bacteriilor la pelicula
dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
[x] aderenta prin mecanism electrostatic;
[ ] aderenta prin mecanism chimic;
[ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
[x] aderenţa prin structuri bacteriene specializate;
[x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.

1350. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317045.

Tartrul supragingival se caracterizeaza
prin:
[ ] culoare maroniu inchis spre negru;
[ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
[x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor
inferiori;
[x] se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de
antagonistiş
[x] are consistenta friabila moale.

1351. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417052.

Placa supragingivala este alcatuita in
prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
[x] glicoproteine;
[x] carbohidrati;
[x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
[ ] celule fagocitare;
[ ] celule epiteliale descuamate.

1352. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517055.

Bruxismul este:
[x] diurn;
[ ] intotdeauna nocturn;
[x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
[x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
[ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea
unor forte laterale puternice.

1353. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517058.

Saliva contine numerosi factori
antibacterieni ca:
[x] lizozimul;
[ ] indolul;
[x] lactoferina;
[ ] mmoniac;
[x] sistemul peroxidaza.

1354. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517059.

Tartrul dentar:
[x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin
mineralizarea acesteia;
[x] se depune de la varste tinere;
[x] care apare primul este cel supragingival;
[x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii
bacteriene;
[ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la
o concentratie de 25 de ori mai mare ca in
saliva.

1355. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617061.

Celula bacteriana prezinta urmatorii
factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
[x] peretele celular bacterian;
[ ] enzime;
[ ] exotoxine;
[ ] metaboliti;
[x] lipopolizaharidul.
1450. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1623013.
Lacunele cuneiforme:
[ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
[ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
[ ] apar mai frecvent ocluzal;
[x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre
axul longitudinal al dintelui;
[ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.

1138. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071.

Epiteliul joncţional poate fi localizat:
[x] numai pe smalt;
[x] pe smalt si pe cement;
[x] numai pe cement;
[ ] pe smalt si pe dentina;
[ ] numai pe dentina.

1137. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053.

Formele de uzura pe care le sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
[x] atritia;
[ ] egresiunea;
[ ] extruzia;
[x] abfractia;
[x] eroziunea..

1134. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042.

Principalele tipuri de celule din
desmodontiu sunt:
[x] fibroblasti;
[x] osteoblasti;
[ ] odontoblasti;
[x] cementoblasti;
[x] celule nediferentiate.

1135. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047.

Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
[x] granulos;
[x] cornos;
[x] bazal;
[x] spinos;
[ ] lamelar.

1136. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050.

Raportul opographic intre cement si smalt
poate fi:
[x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
[ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
[x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din
cazuri;
[ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
[x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.

1128. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024.

Cresteri ale volumului de lichid gingival
se constata:
[ ] dimineata;
[ ] prin masaj gingival;
[ ] in sarcina;
[ ] in urma folosirii contraceptivelor;
[x] toate de mai sus.
1129. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027.
Care din urmatoare functii sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
[x] functia senzitiva;
[x] functia colageno-formatoare;
[ ] mezializarea fiziologica;
[ ] functia de implantare;
[x] functia de nutritive.

1121. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001.

Baza santului gingival o constituie
[ ] epiteliul sulcular;
[x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
[ ] epiteliul adamantin redus;
[ ] insertia epiteliala;
[ ] jonctiunea amelo-dentinara.

1122. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002.

Celulele periferice situate pe suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
[x] stratul adamantin extern;
[ ] stratul adamantin intern;
[ ] lamina dentara primara;
[ ] teaca Hertwig;
[ ] stratul epitelial.

1123. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003.

Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se
caracterizeaza prin
[ ] aparitia fenomenului de atritie;
[ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si
pe cement;
[x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
[ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata
cementului;
[ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smaltcement.

523. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Aportul scazut de calciu perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
524. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Calciul neionizat din compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus

525. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus

526. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Volumul zilnic al secretiei salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l
527. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Functiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi
nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni
precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)

528. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formarii matricei organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce
microchisturi cerebrale care la randul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari
pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului,
fierului si aluminiului previne aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena,
in "fagure de miere"
529. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Saliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic

530. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

scazutCare este concentraţia fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%

531. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Valoarea normală a sialometriei la
secreţia de repaos este :
72
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut

c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minute) [ ] 0,55-0,65 ml/minut

532. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formării matricei organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP

533. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Calciul neionizat din lichidul bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%

534. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Triada incriminata in etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure
dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect

535. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care dintre urmatoarele afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2

536. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

scazutCare dintre afirmatiile care se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
537. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Care dintre urmatoarele afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului
bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare
decat in saliva submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si
bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai
mare decat in saliva parotidiana

538. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

In categoria indulcitorilor calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
539. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Leucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala
a tesutului conjunctiv
73
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat
in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat
in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor

540. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

scazutLichidul bucal este alcatuit din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian

541. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza

542. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare
care secreta de 3 ori mai multa saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care
secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
submandibulare

543. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Staterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea
lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru
suprasaturat de fosfat de calciu cu rol
remineralizant

544. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Volumul zilnic al secretiei salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare
accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor
sublinguale

545. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea tampon a lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei

546. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Ecosistemul microbian al placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.

547. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie

548. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian

549. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formarii matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale

550. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea maturarii preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
551. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Perturbarea mineralizarii matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.

552. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara

553. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prezenta in dieta a urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa
cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden

554. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Urmatoarele alimente reduc riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea

555. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
75
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei
bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal

556. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Care din urmatoarele substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul

557. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Dintre enzimele ce intra in compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina

558. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

in lichidul bucal se gasesc o serie de

enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale
din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida

559. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Materializarea semnificatiei biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

560. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
561. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Scurtarea timpului de clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei

562. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Etiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si
alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si
postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea
debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza
producerea unor sunete dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
563. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a
smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa
este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile
metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios
decat in sezonul rece

564. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Lichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si
santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea
inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din
volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata

565. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Proprietati antimicrobiene ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular
al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu
rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din
lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din
constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana

566. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar
incidenta cariei circulare acute creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si
frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei
care se pierde in cursul procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar
si in conditiile pastrarii consumului ridicat
de zahar

567. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si
cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai
puternic decat al zaharului din cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor
odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de
aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei

568. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul laptelui in etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in
forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

569. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Saliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de
saliva este mai mare decat al parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva
decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa
crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se
explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona

570. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Substituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
571. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Care oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu

572. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Indulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul

573. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Substanţele cu acţiune antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza

574. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Remineralizarea smaltului este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor

575. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Sistemele tampon salivare include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic

576. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Capacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara

577. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Prelungirea timpului de clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate

578. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Alimentele cu rol cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
579. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Hidrocarbonatele cu cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul

580. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Placa este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza

581. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Factorii imuni nespecifici include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
582. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Triada Keyes cuprinde urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici

583. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Apar perturbari in formarea matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti

584. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbari in mineralizarea matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene

585. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea mineralizării matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale

586. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Carenta vitaminei A poate genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor
cuspizilor
587. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Fluxul slivar marit poate contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari

588. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Clearence-ul salivar, este un proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se
caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza
normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele
dintilor
589. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Calciul salivar prezent sub forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza
normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul
total salivar

590. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Concentratia calciului salivar poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare

591. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Efectele carioprofilactice ale fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence

592. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Actiunea cariostatica a xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse

593. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Caria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter
inflamator producand necroza si distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si
dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a
tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte

594. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c

595. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Rolul cario-preventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare

596. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Placa bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin
intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta

597. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin

523. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Aportul scazut de calciu perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
524. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
Calciul neionizat din compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus

525. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei sunt urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus

526. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Volumul zilnic al secretiei salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l

527. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Functiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi
nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni
precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)

528. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

Perturbarea formarii matricei organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce
microchisturi cerebrale care la randul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari
pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului,
fierului si aluminiului previne aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena,
in "fagure de miere"

529. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:

scazutSaliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic
530. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare este concentraţia fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%
531. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutValoarea normală a sialometriei la
secreţia de repaos este :
72
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut
532. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbarea formării matricei organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP
533. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCalciul neionizat din lichidul bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%
534. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutTriada incriminata in etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure
dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect
535. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare dintre urmatoarele afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
536. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare dintre afirmatiile care se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
537. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare dintre urmatoarele afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului
bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare
decat in saliva submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si
bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai
mare decat in saliva parotidiana
538. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutIn categoria indulcitorilor calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
539. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutLeucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala
a tesutului conjunctiv
73
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat
in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat
in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
540. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutLichidul bucal este alcatuit din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian
541. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPrelungirea timpului de clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
542. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare
care secreta de 3 ori mai multa saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care
secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei
submandibulare
543. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutStaterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea
lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru
suprasaturat de fosfat de calciu cu rol
remineralizant
544. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutVolumul zilnic al secretiei salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare
accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor
sublinguale
545. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCapacitatea tampon a lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei
546. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutEcosistemul microbian al placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.
547. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
74
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie
548. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutLichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian
549. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbarea formarii matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale
550. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbarea maturarii preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
551. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbarea mineralizarii matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.
552. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPrelungirea timpului de clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara
553. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPrezenta in dieta a urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa
cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden
554. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutUrmatoarele alimente reduc riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea
555. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCapacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
75
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei
bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal
556. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare din urmatoarele substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul
557. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutDintre enzimele ce intra in compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina
558. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutin lichidul bucal se gasesc o serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale
din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida
559. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutMaterializarea semnificatiei biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
560. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRolul cariopreventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
561. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutScurtarea timpului de clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei
562. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutEtiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si
alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si
postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea
debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza
producerea unor sunete dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
563. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutEtiopatogenia cariei: calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a
smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa
este organizat intr o retea cristalina
76
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile
metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios
decat in sezonul rece
564. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutLichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si
santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea
inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din
volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata
565. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutProprietati antimicrobiene ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular
al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu
rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din
lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din
constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
566. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRolul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar
incidenta cariei circulare acute creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si
frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei
care se pierde in cursul procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar
si in conditiile pastrarii consumului ridicat
de zahar
567. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRolul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si
cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai
puternic decat al zaharului din cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor
odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de
aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei
568. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRolul laptelui in etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in
forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
569. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSaliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de
saliva este mai mare decat al parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva
decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa
crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se
explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona
570. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSubstituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
571. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCare oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
77
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu
572. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutIndulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul
573. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSubstanţele cu acţiune antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza
574. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRemineralizarea smaltului este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor
575. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSistemele tampon salivare include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic
576. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCapacitatea de tamponare a lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara
577. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPrelungirea timpului de clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate
578. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutAlimentele cu rol cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
579. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutHidrocarbonatele cu cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
78
e) [ ] aspartamul
580. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPlaca este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza
581. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutFactorii imuni nespecifici include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
582. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutTriada Keyes cuprinde urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici
583. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutApar perturbari in formarea matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
584. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbari in mineralizarea matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene
585. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPerturbarea mineralizării matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale
586. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCarenta vitaminei A poate genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor
cuspizilor
587. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutFluxul slivar marit poate contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari
588. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutClearence-ul salivar, este un proces
79
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se
caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza
normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele
dintilor
589. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCalciul salivar prezent sub forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza
normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul
total salivar
590. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutConcentratia calciului salivar poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare
591. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutEfectele carioprofilactice ale fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence
592. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutActiunea cariostatica a xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse
593. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutCaria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter
inflamator producand necroza si distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si
dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a
tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte
594. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c
595. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutRolul cario-preventiv al lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare
596. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutPlaca bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
80
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin
intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta
597. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate:
scazutSubiectiv, in hiperemia preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin

Functiile salivei
a.favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
b.defensiva (mentinerea echilibrului ecologic bucal)
c.excretorie (fluorul)
d.reglatoare a ph-ului
e.digestiva (prin amilaza salivara)
Canaliculele dentinare
a.conțin prelungirile citoplasmatice ale odontoblaștilor, denumite și
fibre Tomes
b.canaliculele sunt oblice fata de axul lung al dintelui, în dentina
coronară superioară ce corespunde feței ocluzale
c.au un diametru mai mare la nivelul smaltului si mai redus la nivelul
pulpei
d.sunt legate între ele prin canicule dentinare secundare
e.au o dispozitie divergenta; mai multe pe unitatea de suprafata la
nivelul pulpei
Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor
a.ceaiuri
b.lapte
c.branzeturi
d.cafea
e.grasimi
Caria profunda
a.in cele mai multe cazuri apare dentina de reactie
b.radiologic apare ca radiotransparenta
c.intereseaza smaltul si o treime din dentina
d.presupune deschiderea camerei pulpare
e.apare posiblitatea infiltarii bacteriene
Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii
factori:
a.contraceptivele orale
b.ritmul secretiei salivare
c.asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei
bacteriene
d.reologia bucala
e.valoarea initiala a ph-ului buccal
Caria cronica cu evolutie lenta
a.progreseaza in suprafata
b.are o evolutie lenta care conduce frecvent la deschiderea camerei
pulpare
c.dentina alterata de consistenta crescuta si inchisa la culoare
d.simptomatologia subiectiva este zgomotoasa
e.mai frecventa la tineri și copii
In forma necavitara a cariei simple de pe suprafetele netede
a.se pot trata doar de catre medic
b.radiotransparenta are forma triunghiulara cu varful spre smalt si baza
spre pulpa
c.smaltul este intact si demineralizat
d.separarea temporară a dinților poate ajuta în stabilirea diagnosticului
e.se pot remineraliza spontan
Caria radiculara
a.progreseaza lent, asimptomatic
b.are debut in cement
c.are debut la jonctiunea smalt-cement
d.are debut la jonctiunea smalt-dentina
e.are debut proximal favorizat de curatire deficitara
Caria cronica stationara (caria oprita in evolutie)
a.mai cariorezistenta fata de smaltul inconjurator
b.nu necesita tratament
c.apare pe suprafetele dintilor expuse autocuratirii
d.necesita tratament
e.are o culoare bruna si consistenta moale la palparea cu sonda
Semnele clinice ale cariei cavitare in santuri si fosete
a.dentina ramolita brun cenusie
b.examinarea necesita iluminare buna si uscare cu aer
c.smalt de consistenta redusa
d.deschidere la suprafata mare (sonda agata), forma de V
e.radioopacitate
Placa bacteriana reprezinta
a. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
b. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
c. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d. un sistem ecologic microbian viguros
e. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin
intermediul unei matrici organice
Factorii salivari cu proprietati antimicrobiene sunt :
a. Lactoferina
b. Leucotaxina salivara
c. Peroxidazele salivare
d. Opsoninele
e. Lizozimul
Cariile de pe suprafetele netede
a. se localizeaza deasupra punctului de contact
b. au o deschidere redusa in suprafata
c. se localizeaza pe fetele proximale ale dintilor
d. se localizeaza sub punctul de contact
e. se localizeaza pe fetele palatinale ale dintilor
Prismele de smalt
a. ocluzal au un aspect noduros
b. sunt drepte
c. sunt continue toate de la suprafata dintelui la denting
d. au forma de coloane poliedrice
e. au dispozitie radiara
In caria acuta
a. se pastreaza integritatea camerei pulpare
b. nu este limitata la grupe de dinti
c. dentina este bruna, ramolita
d. se intalneste la copii
e. evolutie rapida, simptomatologie zgomotoasa
Testarea la rece
a. serveste Ia realizarea unor diagnostice diferentiale
b. indica o afectare a pulpei dentare
c. indica o patologie periapicala
d. se poate realiza pe coroane cu conditia sa aiba colerete metalice
e. este cel mai utilizat test de vitalitate
Lichidul bucal contine
a. saliva
b. exudat din pungi parodontale
c. limfa dentinara
d. mucus nazofaringian
e. transudat al mucoasei bucale si gingivale
Caracterele clinice ale cariei dentare
a. coloratii brune
b. suprafete rugoase
c. cavitatia
d. agatarea sondei
e. pata cretoasa
Dentina tertiara
a. canaliculele se ingusteaza prin cresterea dentinei peritubulare, apoi
se oblitereaza
b. se produce intr-un timp scurt
c. apare ca un fenomen de apararare impotriva agresiunii
d. se produce intr-un timp lung
e. canalicule dentinare mai reduse ca numar, sinuoase, subtiri, pot lipsi
Sigilarea se indica
a. Ia pacienti cariorezistenti
b. in santurile palatinale ale molarilor
c. Ia pacieni cu xerostomie
d. in santuri si fisuri supuse autocuratirii
e. cand sonda "agata" dar nu sunt semne de carie dentara

Grile examen:
1. Cariile cervicale:
a) Pot sa devina carii circulare de colet
b) Au o tendinta de evolutie in profunzime si apoi in suprafata
c) In cazul atrofiilor vertical ale parodontiului marginal, procesul carios intereseaza
coletul dintelui de jur imprejur
d) Au o tendinta de evolutie in suprafata si apoi in profunzime
e) Sunt leziuni care prezinta o simptomatologie dureroasa moderata
2. Cariile de pe suprafetele netede:
a) Se localizeaza sub punctul de contact
b) Se localizeaza deasupra punctului de contact
c) Se localizeaza pefete;e proximale ale dintilor
d) Au o deschidere redusa in suprafata
e) Se localizeaza pe fetele palatinale ale dintilor
3. Radiografic:
a) carie medie are o radiotransparenta la nivelul jumatatii grosimii dentinei
b) Cariilel de colet au margini slab delimitate
c) Pe radiografii nu sunt vizibile cariile oprite in evolutie
d) Cariile proximale au aspectul unui con radiotransparent cu baza mare la periferie
e) Recidiva de carie apare ca o radiotransparenta sub obturatie
4. Diagnosticul pozitiv de carie simpla se stabileste pe baza urmatoarelor semne clinice
a) Sensibilitate la palpare cu sonda pe peretii juxtapulpari
b) Leziuni de uzura dentara
c) Modificari de culoare ale dintilor endogene si exogene
d) Camera pulpara inchisa
e) Modificari de culoare
5. Semnele clinice subiective ale cariei secundare marginale sunt:
a) Pacienetul acuza dureri provocate de excitanti fizici (rece) sau chimici (dulce)
b) Prezenta unei discontinuitati marginale
c) Coloratie alb cretoasa/brun cafenie a smaltului marginal restaurarii
 d) In prima faza este nedureroasa
e) Modificari de culoare ale dintilor
6. Diagnosticul pozitiv al recidivei de carie se stabilește pe baza următoarelor semen
clinice
a) Aparitia semnelor clinice de necroza pulpara
b) Dinte cu restaurare coronara neadaptata marginal
c) Dinte cu restaurare coronara bine adaptata marginal
d) Prezenta dentinei necrotice la indepartarea restaurarii
e) Aparitia semnelor clinice de complicatie pulpara acuta
7. Diagnosticul diferential al cariei simple se realizeaza cu urmatoarele afectiuni dentare:
a) hiperemia preinflamatorie: există pierdere de substantă dură dentară cu toate
semnele clinice caracteristice cariei simple, dar durerea provocată de excitanți
durează 10-15 minute după îndepărtarea excitantului
b) hiperemia preinflamatorie: există pierdere de substantă dură dentară cu toate
semnele clinice caracteristice cariei simple, dar durerea provocată de excitanți
durează 5-10 minute după îndepărtarea excitantului
c) hiperestezia dentinară: durerea are caracteristici diferite, apare la palparea zonelor
neafectate sau la masticație
d) gangrena pulpară: testele de sensibilitate sunt negative, procesul carios este
profund, cu camera pulpară deschisa
e) gangrena pulpară: testele de sensibilitate sunt pozitive, procesul carios este profund,
cu camera pulpară deschisă
8. Rolurile smaltului sunt:
a) prin grosimea sa, are rol în neutralizarea parțială a presiunilor masticatorii
b) favorizează triturarea, tăierea alimentelor și formarea bolului alimentar
c) prin forma sa neregulată are rol pasiv în procesele funcționale
d) protejează țesutul pulpar de excitațiile fizice din cavitatea bucala
e) protejează țesutul pulpar de excitațiile electrice din cavitatea bucală
9. Testarea la rece
a) indică o patologie periapicală
b) indica o afectare a pulpei dentare
c) se poate realiza pe coroane cu conditia sa aiba colerete metalice
d) este cel mai utilizat test de vitalitate
e) serveste la realizarea unor diagnostice diferentiale
10. Leziunile cuneiforme:
a) se mai numesc leziuni de abfracție
b) pot apărea pe unul sau mai mulți dinți, iar dinții își păstrează, frecvent, vitalitatea
c) sunt leziuni patologice, localizate oocluzal, generale de periuțe manuale cu peri tari
d) prezintă un plan
e) sunt leziuni patologice, localizate cervical frecvent oral, generate de trauma ocluzală