Sunteți pe pagina 1din 24

CURS 2 SMALTUL SI DENTINA: 27 INTREBARI

1. Grosimea smaltului variaza astfel:


a. are 0,2 mm la colet
b. are 2,3 mm la nivelul cuspizilor molarilor
c. are 2,6 mm la nivel incizal
d. are 2 mm la nivel ocluzal, in santuri si fosete
e. are 2,6 mm la nivelul premolarilor
Corect: a

2. Urmatoarele afirmatii despre smalt sunt false:


a. in 60% din cazuri, smaltul acopera cementul pe o portiune de 1-2 mm;
b. duritatea cea mai mare a smaltului se afla la nivelul suprafetelor ocluzale;
c. componenta anorganica a smaltului este in proportie de 97%
d. majoritatea componentelor anorganice sunt reprezentate de carbonati de calciu
e. smaltul este un bun izolator termic, chimic si fizic.
Corect: a,c

3. Culoarea smaltului variaza astfel:


a. la coletul dintilor, are o culoare galben-brun, deoarece prin grosimea redusa a
smaltului se observa culoare dentinei subiacente;
b. la varstnici, smaltul are o nuanta cenusie;
c. dintii hipomineralizati au o culoare alb-albastruie;
d. la nivel incizal, smaltul este alb-transparent;
e. dintii galbui au un strat mai subtire de smalt.
Corect: b,e

4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


a. fractiunea minerala a smaltului este alcatuita dintr-o legatura calciu-fosfor, sub forma
de hidroxil-apatita;
b. ionii de calciu din aceasta legatura pot fi substituiti cu ioni de fluor sau zinc;
c. ionii de hidroxil pot fi substituiti cu ioni de fluor sau plumb;
d. radicalii fosfat pot fi substituiti cu radicalii silicat sau vanadat;
e. proportia de fosfor din dintii permanenti este de aproximativ 17%
Corect: a,d,e

5. Ionii prezenti in smalt:


a. magneziul se concentreaza in fisurile si straturile profunde din apropierea dentinei;
b. ionii de magneziu activeaza fosfatazele alcaline;
c. plumbul scade rezistenta la carie;
d. uraniul este prezent in smalt in cantitati mai mici decat in dentina sau pulpa;
e. cuprul are proprietati carioprotectoare.
Corect: a,b,c,d,e

6. Componenta organica a smaltului este reprezentata de:


a. perikimatiile smaltului;
b. acidul hialuronic;
c. fosfatazele smaltului;
d. keratinele smaltului;
e. colesterol
Corect: b,d,e

7. Prismele de smalt:
a. au diamentru variabil, fiind mai mare in apropierea smaltului si mai mic spre dentina;
b. prismele din regiunea cuspizilor sunt mai lungi decat cele din zona coletului
c. sufera modificari ale pozitiei de-a lungul vietii;
d. numarul lor se situeaza intre 15 si 20 milioane pentru un dinte;
e. traiectul prismelor este drept, perpendicular pe suprafata smaltului;
Corect: a,b

8. Orientarea prismelor de smalt:


a. prismele sunt perpendiculare pe jonctiunea amelo-dentinara la nivelul intregului dinte;
b. in portiunea mijlocie a coroanei, prismele sunt dispuse orizontal;
c. la dintii temporari, la nivelul cuspizilor, prismele au directie verticala;
d. in zona lor mijlocie, prismele pot suferi o deviere in sensul acelor de ceasornic sau in
sens invers
e. la nivelul marginii incizale a frontalilor, se gasesc prisme cu traiect sinuos, care dau
smaltului aspect optic noduros.
Corect: b,c,d,e

9. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


a. fenomenul optic denumit striile lui Hunter-Schreger apare datorita formelor diferite
ale prismelor pe sectiune transversala (ovalare, rotunde, hexagonale);
b. pe tot traiectul lor, prismele prezinta strii transversale la fiecare 4-5 microni, numite
linii de crestere ale lui Retzius;
c. liniile Retzius sunt expresia ritmului de depunere succesiva a straturilor de smalt in
decursul formarii coroanei dentare;
d. liniile Retzius au aspect de discuri suprapuse, intunecoase sau albicioase;
e. grosimea stratului de smalt dintre liniile Retzius creste pe masura apropierii de
dentina.
Corect: c,e

10. Care afirmatii sunt false?


a. lamelele smaltului sunt formatiuni organice mai slab mineralizate decat prismele, care
incep la limita smalt-dentina si ajung pana la 1/3 din grosimea interna a smaltului;
b. fusurile smaltului sunt manunchiuri de lamele spiralate, fusiforme, situate in treimea
interna a smaltului;
c. smocurile smaltului strabat intreaga suprafata a smaltului, pana la dentina;
d. fisurile smaltului sunt zone de clivaj foarte inguste, situate intre prismele de smalt, si
sunt alcatuite din substanta interprismatica;
e. perikimatiile sunt santuri circulare, orientate transversal, si care inconjoara prismele de
smalt.
Corect: a,b,c,d,e

11. Jonctiunea amelo-dentinara:


a. are un traiect ondulat, alcatuit din microconvexitati orientate spre dentina;
b. prin forma sa, creste rezistenta la solicitarile mecanice masticatorii;
c. are o grosime de 2-3 microni;
d. apare in cursul formarii matricei dentinei;
e. are un continut bogat in substante organice.
Corect: a,b

12. Cuticula smaltului:


a. reprezinta un strat de material organic, situat pe suprafata dintilor din cavitatea bucala;
b. are o grosime de 3-5 microni;
c. este rezistenta la actiunea acizilor, bazelor si enzimelor;
d. provine din materialul organic al substantei interprismatice;
e. acopera toata suprafata dintelui, patrunzand intre lamelele smaltului.
Corect: a,c

13. Cuticulele smaltului:


a. cuticula primara a smaltului este un strat primar acelular, cu grosime de 1-2 microni;
b. este formata preeruptiv, ca un produs final de secretie al ameloblastilor;
c. cuticula primara, impreuna cu epiteliul adamantin redus alcatuiesc membrana lui
Neumann;
d. dupa eruptia dintilor, aceasta membrana este inlocuita de cuticula tertiara, de origine
exogena;
e. cuticula secundara se formeaza in cursul eruptiei dentare, prin participarea epiteliului
gingival fuzionat cu epiteliul adamantin redus.
Corect: b,d,e

14. Culoarea dentinei:


a. la varstnici, are culoare galben-brun datorita demineralizarii si este mai transparenta;
b. la dintii normal mineralizati, culoarea este galben intens;
c. in cursul evolutiei proceselor carioase, culoarea devine galben-maronie;
d. la dintii insuficient mineralizati, culoarea este gri-galbuie;
e. la dintii devitali, culoarea este brun-negricioasa.
Corect: d

15. Dentina:
a. are conductibilitate termica mai mica decat a smaltului, mai mare la dintii vitali;
b. este depresibila si elastica, avand un modul de elasticitate mai mare decat al smaltului;
c. are o duritate mai mica decat a smaltului si osului;
d. are o grosime de 3-4 mm la colet;
e. are o grosime de 5-7 mm de-a lungul radacinii.
Corect: d

16. Compozitia chimica a dentinei:


a. calciul si fosforul sunt depuse sub forma de cristale de apatita, fiind de 2000 de ori mai
mici decat cele din smalt;
b. magneziul se gaseste mai mult in dentina coronara decat in cea radiculara;
c. manganul din dentina este de 2 ori mai putin cantitativ decat in smalt;
d. fierul are concentratii de 2-3 mg/100 g;
e. dioxidul de carbon din dentina este in cantitate mai mica decat in smalt.
Corect: c

17. Componenta anorganica a dentinei:


a. fluorul dentinar este de aproximativ 2,5 ori mai putin decat in smalt;
b. plumbul se concentreaza mai ales langa jonctiunea amelo-dentinara;
c. staniul se gaseste in cantitate de 2 mg/100 g;
d. zincul se concentreaza mai ales in apropierea pulpei si cementului;
e. calciul si fosforul se gasesc mai mult in dentina intercanaliculara decat in cea
pericanaliculara.
Corect: d

18. Compozitia organica a dentinei:


a. proteinele insolubile se gasesc in proportie de 3-15% din proteinele totale;
b. colagenul dentinar reprezinta 90% din matricea organica, fiind alcatuit din
protocolagen matur;
c. in dentina se gasesc si diverse proteine serice;
d. proteinele solubile reprezinta din proteinele insolubile;
e. fosfoproteinele au rol esential in legarea calciului.
Corect: e

19. Limfa dentinara:


a. este un lichid clar, acelular, cu compozitie similara plasmei;
b. contine prelungirile protoplasmatice ale odontoblastilor;
c. este alcatuita din apa, lipide, glucide si saruri minerale;
d. se gaseste in spatiul intercanalicular dentinar;
e. reprezinta 25% din volumul total al dentinei.
Corect: b

20. Canaliculele dentinare:


a. pe o sectiune longitudinala, canaliculele dentinare au un traiect ondulat, care le dau
aspect de tirbuson;
b. de la nivelul pulpei, canaliculele fac o curba dubla, in care segmentul intern este arcuit
cu convexitatea spre coroana, iar segmentul extern are concavitatea spre coroana;
c. numarul canaliculelor dentinare este 3075000/mm3 in vecinatatea pulpei si
150000/mm3 in dentina periferica;
d. diametrul canaliculelor este de 1 micron in vecinatatea pulpei si 3-4 microni la
periferia dentinei, deoarece da mai multe ramuri terminale;
e. dentina circumpulpara contine mai multe canalicule dentinare decat cea radiculara.
Corect: a

21. Dentina:
a. dentina pericanaliculara este mai putin mineralizata decat dentina intercanaliculara,
limita dintre cele doua fiind bine evidentiata;
b. canaliculele secundare dentinare au un diametru de 3-4 microni si se desprind din cele
principale pentru a se uni cu alte canalicule secundare similare;
c. dentina intercanaliculara poseda o matrice organica ce reprezinta mai mult de
jumatate din volumul sau;
d. dentina de invelis se situeaza langa jonctiunea amelodentinara, si formeaza un strat
gros;
e. dentina circumpulpara se afla intre dentina de invelis si pulpa, si reprezinta partea cea
mai importanta a dentinei din punct de vedere cantitativ.
Corect: c

22. Continutul unui canalicul dentinar:


a. fibrele Tomes reprezinta prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor, situandu-se in
interiorul canaliculelor dentinare;
b. canaliculele dentinare secundare nu sunt strabatute de prelungiri odontoblastice;
c. teaca Newman este considerata a fi o teaca protectoare a fibrei Tomes, si se situeaza
in spatiul dintre fibra Tomes si peretele canaliculului dentinar;
d. tot in acest spatiu exista si fibre de colagen dispuse in manunchiuri, provenind din
pulpa dentara, denumite fibre Korff;
e. in canaliculele dentinare mai exista si fibre nervoase mielinice, cu diametrul de 0,2
microni.
Corect: a,c,d

23. Formarea si mineralizarea dentinei:


a. au loc ritmic, incepand din varful cuspizilor, in straturi de 4-8 microni pe zi;
b. pe o sectiune transversala, aceasta ritmicitate a depunerii apare sub forma unor striatii
concentrice, denumite striile Hunter-Schreger;
c. la intervale de 25 microni se afla liniile de contur Owen, corespunzand liniilor Retzius
din smalt;
d. linia neonatala este o linie de contur Owen mai bine exprimata, si reprezinta dentina
depusa in prima saptamana dupa nastere;
e. liniile de contur Owen reflecta diferentele de mineralizare pe care le provoaca
perturbarile de metabolism calcic.
Corect: a,c,e

24. Structura dentinei:


a. in cursul mineralizarii dentinei pot apare spatii intre calco-sferite, ca urmare a
fuzionarii lor incomplete;
b. spatiile interglobulare Czermak reprezinta spatii goale in dentina globulara;
c. dentina globulara se situeaza in vecinatatea jonctiunii amelodentinare;
d. dentina semilunara reprezinta o dentina interglobulara;
e. stratul granular Tomes este o banda cu structura granulara, situata langa jonctiunea
amelodentinara.
Corect: a,d

25. Tipurile de dentina:


a. predentina apare ca o banda ingusta acidofila, situata imediat in afara odontoblastilor;
b. dentina de dezvoltare este dentina formata dupa eruptia dintelui pe arcada;
c. dentina primara apare dupa dentina de dezvoltare, neputand fi delimitata de aceasta;
d. dentina secundara regulata se produce sub influenta unor stimuli functionali obisnuiti,
cantitatea sa fiind proportionala cu intensitatea stimulului;
e. dentina de reparatie apare odata cu inaintarea in varsta, si duce la obliterarea
lumenului canaliculelor dentinare.
Corect: c

26. Dentina secundara neregulata:


a. are caracter de aparare a pulpei in fata unui stimul agresor, si se depune in zone
restranse;
b. formarea sa este dependenta de activitatea celulelor mezenchimale care s-au
diferentiat si specializat;
c. crearea puntii de dentina de reparatie se face lent, deoarece o parte a odontoblastilor
au fost lezati datorita factorului agresor;
d. canaliculele dentinare ale dentinei de reparatie sunt in numar redus, sinuoase si
subtiri;
e. procentul in saruri minerale este scazut, iar duritatea sa este mai mica decat dentina
primara.
Corect: a,b,d,e

27. Tipurile de dentina:


a. dentina opaca apare cand stratul de odontoblasti din anumite zone este distrus in
intregime;
b. in acest caz, continutul canaliculului sufera un proces de degenerare si necroza;
c. la capatul dentinar, canaliculul se inchide cu o substanta de aspect translucid;
d. dentina scleroasa este mai dura, mai rezistenta la carie dar mai casanta;
e. in dentina scleroasa, fenomenul de mineralizare al canaliculelor apare initial in cele
mai inguste.
Corect: a,b,c,d,e

CURS 3 CEMENTUL, PULPA : 16 intrebari


28. Cementul:
a. este un tesut mineralizat, de origine ectodermala;
b. la nivelul sau se insera fibrele de colagen ale ligamentelor alveolo-dentare;
c. permeabilitatea sa este mai mica decat a celorlalte tesuturi dentare;
d. culoarea este galben intens, mai inchisa decat a dentinei, iar aspectul este mat;
e. duritatea este de 2,4 ori mai scazuta decat a smaltului.
Corect: b,e

29. Compozitia chimica a cementului:


a. cementul este alcatuit din substanta organica 45-50% si anorganica 50-55%;
b. principalii constituienti ai cementului sunt reprezentati de calciu, fosfor si silicati;
c. mucopolizaharidele acide se localizeaza mai ales la nivelul cementoblastilor;
d. fosfataza alcalina se localizeaza preferential in apropierea fibrelor Sharpey si al
cementoblastilor;
e. fluorul din cement are cea mai mare concentratie comparativ cu restul tesuturilor
mineralizate din organism.
Corect: c,d,e

30. Cementul fibrilar:


a. se mai numeste si cement secundar, deoarece se depune dupa cementul celular;
b. se situeaza cu precadere in treimea cervicala si medie, iar in treimea apicala se gasesc
doar insule izolate de cement fibrilar;
c. este alcatuit predominant din fibre de colagen, dintre care unele sunt mai
voluminoase, dispuse paralel, denumite fibrele lui Sharpey;
d. mineralizarea cementului fibrilar se face continuu, ingloband fibrele Sharpey;
e. mineralizarea are loc concomitent cu formarea fibrelor de colagen.
Corect: c

31. Cementul celular:


a. se depune stratificat deasupra cementului intermediar;
b. se localizeaza in special in treimea apicala a radacinii si in zona bifurcatiei/trifurcatiei
dintilor pluriradiculari;
c. grosimea sa este uniforma;
d. contine numeroase spatii lacunare, in care se gasesc insule de cement fibrilar;
e. cementoblastele se gasesc in diferite stadii evolutive, si comunica unele cu altele prin
prelungiri citoplasmatice.
Corect: b,e

32. Cementoidul:
a. reprezinta produsul unei perturbari in formarea dintelui;
b. este un strat subtire de tesut mineralizat, care se situeaza intre dentina si cementul
fibrilar;
c. la originea sa sta incorporarea celulelor tecii epiteliale a lui Hertwig in matricea
dentinei sau a cementului;
d. este marginit spre spatiul periodontal de un singur rand de cementoblasti;
e. se gaseste mai ales in treimea de colet a radacinii.
Corect: d

33. Functiile cementului:


a. la suprafata radacinii are loc o depunere repetata de cement nou format, peste cel
existent imbatranit;
b. hipercementoza localizata apare in zonele unde s-au format perle de smalt pe dentina
radiculara;
c. hipercementoza fiziologica se caracterizeaza prin depunerea de cement celular,
insotita de ingustarea spatiului periodontal;
d. hipercementoza periapicala apare in suprasolicitarile functionale ale dintilor;
e. hipercementoza dintilor nesupusi solicitarilor functionale poate fi localizata in zone
restranse sau cuprinde toata radacina.
Corect: a,b,c,e

34. Ce este caracteristic cementului?


a. repararea defectelor suprafetei radiculare se face prin depunere de neocement;
b. cementiculii sunt formatiuni hipermineralizate care au rolul de a umple lacunele din
cementul celular;
c. cementiculii se formeaza prin degenerarea tesutului periodontal sau din resturile
epiteliale Mallassez;
d. hipercementoza furcatiei dintilor pluriradiculari duce la sudarea radacinilor intr-un
bloc;
e. depunerea permanenta de cement la apex produce o alungire a radacinii, care
compenseaza scurtarea coroanei prin abraziune ocluzala.
Corect: a,c,d,e

35. Pulpa dentara:


a. este un tesut conjunctiv fibros, situat in camera pulpara si canalul radicular;
b. pulpa coronara si radiculara sunt deosebite din punct de vedere morfologic;
c. pulpa apicala este responsabila de inchiderea apicala in urma unor tratamente
endodontice;
d. aproximativ 15% din proteinele pulpei se gasesc sub forma de aminoacizi liberi;
e. apa din structura pulpei reprezinta aproximativ 95% din volumul pulpar.
Corect; c,d

36. Zonele topografice ale pulpei dentare:


a. zona sarac celulara se gaseste la periferia pulpei, imediat sub dentina;
b. zona bogat celulara se gaseste sub zona sarac celulara, si contine numeroase celule
conjunctive si plexul nervos Raschov;
c. zona odontoblastilor este situata in centrul pulpei, contine numerosi odontoblasti si un
sistem vascular foarte bine reprezentat;
d. zona Weill se situeaza sub zona odontoblastica si are o latime de 40 microni;
e. zona fibroasa este alcatuita din numeroase fibre de colagen si reticulina, precum si
fibre nervoase, si reprezinta suportul conjunctiv al pulpei.
Corect: d

37. Fibroblastul din pulpa dentara:


a. este cea mai mare celula pulpara, avand forma stelata;
b. secreta matricea intercelulara, de aspect gelatinos;
c. in stare de sanatate reflecta potentialul reactional al pulpei fata de diversi excitanti;
d. in procesul inflamator, se deplaseaza de-a lungul fibrelor de colagen spre zona de
inflamatie, unde intervine prin fagocitoza;
e. poate evolua spre alte forme celulare, si anume mastocit sau plasmocit.
Corect: b,c

38. Odontoblastul:
a. are forme diferite, si anume: cilindrica pentru odontoblastele din camera pulpara;
cilindrica sau cubica pentru cele din pulpa radiculara; aplatizate in zona apicala;
b. formeaza colagen pentru matricea organica a dentinei;
c. spre polul dentinar al celulei se gaseste aparatul Golgi;
d. trimite prelungiri citoplasmatice spre centrul pulpei, formand plexul central Raschov;
e. fibrele Tomes, impreuna cu fibrele nervoase si de colagen formeaza un adevarat
schelet de sustinere al pulpei.
Corect: a,b,c

39. Fibrele pulpei dentare:


a. fibrele elastice au diametrul de 10-18 microni, sunt ondulate si dispuse in retea;
b. fibrele de colagen sunt subtiri, inconjurate de un manson de MPZ, si au diametrul de
1-2 microni;
c. fibrele de reticulina sunt foarte rare, situate in apropierea vaselor sangvine;
d. fibrele pulpei dentare au rol modelator in formarea matricei dentinare si mineralizarea
ei;
e. au rol activ in mentinerea homeostaziei locale.
Corect: d,e

40. Functiile substantei fundamentale sunt:


a. se opune prin densitatea sa invaziei agentilor nocivi;
b. serveste ca matrice pentru dentinogeneza si amelogeneza;
c. serveste ca structura coloid-mecanica a pulpei, determinand caracterul de rigiditate si
extensibilitate;
d. participa la permeabilitatea peretilor vasculari, formand imprejurul lor mansoane
intens polimerizate;
e. constituie mediul intercelular al pulpei, prin care circula metabolitii.
Corect: a,b,c,e

41. Arteriolele pulpare:


a. provin din plexurile vasculare parodontale si ale osului alveolar;
b. in fiecare radacina patrunde cate o arteriola, care se ramifica intens in pulpa radiculara
cat si coronara;
c. vasele retrodirectionale au un traiect curb, intorcandu-se spre centrul pulpei;
d. stratul extern al arteriolelor pulpare este format din fibre musculare netede si
mucopolizaharide;
e. stratul intern este format din celule endoteliale si fibre nervoase vegetative.
Corect: a,c

42. Capilarele pulpare:


a. sunt alcatuite dintr-un strat endotelial, un strat de fibre musculare nedete si un manson
de mucopolizaharide la exterior;
b. cand presiunea din vas creste, celulele endoteliale isi pierd contactul si se creaza zone
de disjunctie, prin care elementele vasculare strabat peretele vascular;
c. cresterea permeabilitatii este favorizata de depolimerizarea mansonului de MPZ si
relaxarea fibrelor musculare netede;
d. datorita stratului muscular, capilarele sunt foarte sensibile la orice modificare a
presiunii sangvine;
e. mansonul de MPZ se repolimerizeaza sub actiunea fosfatazelor alcaline.
Corect: b

43. Functiile pulpei dentare:


a. functia inductiva presupune inducerea formarii dentinei de catre odontoblasti;
b. functia de protectie presupune reglarea circulatiei sangvine pulpare prin acte reflexe
simpatice si parasimpatice;
c. ph-ul alcalin al pulpei, situat intre 7,5-8,5 se datoreaza bogatiei in saruri minerale, mai
ales fosfati si carbonati;
d. functia senzitiva a pulpei presupune raspunsul pulpei prin durere la stimulii mecanici
si termici care depasesc anumite intensitati, pe care ii recepteaza;
e. functia de aparare-reparare se realizeaza prin sinteza de dentina de reparatie,
mineralizarea canaliculelor dentinare si inflamatie pulpara.
Corect: b,e

CURS IV: CONCEPTIA ETIOPATOGENICA CONTEMPORANA: 18 intrebari

44. Perturbarea formarii matricii organice a smaltului:


a. carenta de vitamina A determina modificari in morfologia coroanelor dentare;
b. rubeola intre saptamanile a sasea si a noua de sarcina au produs leziuni severe ale
adamantoblastilor, insotite de o structura neomogena, cu mari neregularitati ale matricei
smaltului;
c. carenta in vitamina D determina atrofierea organului smaltului, cu sistarea formarii de
smalt;
d. prezenta in alimentatie in cantitati exagerate a elementelor precum bor, molibden,
strontiu mareste frecventa cariilor;
e. oligoelemente precum bor, fluor si molibden induc modificari in morfologia coroanelor
dentare, prin rotunjirea cuspizilor, largirea si reducerea santurilor ocluzale.
Corect: d,e

45. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului:


a. captarea fluorului de catre smalt are drept urmare reducerea solubilitatii in solutie
acida;
b. carenta de vitamina C poate produce microchisturi si microhemoragii in organul
smaltului;
c. dereglari hormonale precum nanismul hipofizar se caracterizeaza printr-o frecventa mai
redusa a cariilor dentare, datorita unei perioade mai lungi de maturare preeruptiva a
smaltului;
d. aportul scazut de fosfat scade continutul mineral, fiind afectata structura dentinei;
e. insuficienta paratiroidiana interfereaza cu perioada de formare a matricei, precum si
mineralizarea smaltului si dentinei, avand drept consecinta intarzierea eruptiei.
Corect: a,d,e

46. Dintele adult:


a. se comporta ca o membrana semipermeabila, ce asigura un schimb ionic si hidric
permanent intre lichidul bucal si smalt;
b. schimburile ionice dintre smalt si mediul bucal, precum si permeabilitatea smaltului
scad odata cu varsta;
c. reducerea continutului organic al smaltului in aceasta perioada nu favorizeaza formarea
unor noi cristale de hidroxiapatita;
d. aportul foarte scazut in calciu de-a lungul vietii reduce cantitativ tesuturile dure
dentare;
e. pasajele ionice care au loc in smalt ofera posibilitatea substituirii unor ioni din structura
cristalelor de hidroxiapatita.
Corect: b,e

47. Saliva influenteaza patogenia cariei prin:


a. reducerea solubilitatii smaltului, existand un interschimb permanent intre saliva si
suprafata acestuia;
b. formarea peliculei dobandite, care este acidorezistenta;
c. activitatea antibacteriana a lizozimului si lactoperoxidazei;
d. neutralizare, datorita capacitatii tampon amoniu-uree si a unui peptid salivar;
e. fluxul salivar, care impiedica concentrarea florei microbiene numai in anumite zone.
Corect: a,c,d

48. Saliva:
a. vascozitatea salivei glandei sublinguale este de 3,4;
b. vascozitatea salivei depinde prezenta enzimelor salivare;
c. cantitatea de mucina este invers proportionala cu cantitatea de saliva secretata;
d. secretia salivara se intensifica in timpul meselor, mai ales pe seama glandelor
sublinguale;
e. in timpul noptii, aportul secretor al glandei submaxilare devine de trei ori mai mare
decat al parotidei.
Corect: c,e

49. Sistemele tampon salivare:


a. capacitatea de tamponare a lichidului bucal variaza in functie de valorile pH-ului atins;
b. se apreciaza ca aproape 90% din aciditatea bucala poate fi neutralizata, cu conditia ca
sistemele tampon sa actioneze la nivelul placii bacteriene;
c. fosfatii au cea mai puternica actiune de tamponare a lichidului bucal;
d. pH-ul creste in timpul masticatiei si scade in timpul somnului;
e. un pH neutru sau usor alcalin ofera dintilor protectie impotriva factorilor cariogeni.
Corect: a,b,d,e

50. Pelicula dobandita:


a. este o pelicula formata din resturi alimentare, saliva si bacterii, care poate fi indepartata
prin periaj;
b. este independenta de cantitatea de saliva produsa;
c. se regenereaza spontan, in cateva minute;
d. protejeaza toata suprafata dintelui;
e. este subtiata prin consumul de bauturi si alimente acide.
Corect: c,e

51. Activitatea antibacteriana a salivei:


a. aglutininele sensibilizeaza microorganismele pentru a fi mai usor fagocitate de catre
leucocite;
b. peroxidaza scindeaza polizaharidele din peretele celulare al microorganismelor;
c. leucotaxina salivara creste permeabilitatea capilara, stimuland diapedeza
polimorfonuclearelor neutrofile;
d. opsoninele produc liza lactobacililor;
e. fosfataza alcalina are rol in neutralizarea aciditatii salivare.
Corect: c

52. Structura placii bacteriene:


a. primul strat este format din glicoproteine salivare, la care coloniile bacteriene apar in
24 de ore;
b. intre glicoproteinele salivare ale primului strat se gasesc enzime salivare;
b. al doilea strat contine placa bacteriana matura, la care cocii, bacilii gram pozitivi si
negativi apar in primele 3-4 zile;
c. al treilea strat contine doar resturi epiteliale descuamate, leucocite, hidrocarbonate,
saruri minerale si lipide;
d. placa bacteriana ia nastere initial sub forma unor centre de condensare situate
predominent la nivelul suprafetelor ocluzale si al rebordului gingival.
Corect: a

53. Formarea placii bacteriene este favorizata de:


a. cresterea concentratiei ionice, in special cu ioni bivalenti din saliva;
b. cresterea cantitatii de mucina secretata de glandele salivare;
c. scaderea raportului calciu-fosfat din alimentatie;
d. scaderea capacitatii de tamponare a lichidului bucal;
e. cresterea concentratiei celulelor epiteliale din lichidul bucal.
Corect: a,b,e

54. Patogenitatea placii bacteriene consta in: pag 12


a. posibilitatea de sinteza a polizaharizilor bacterieni intracelulari si extracelulari;
b. concentrarea unui numar imens de microorganisme pe o suprafata mica, majoritatea
fiind acidogene;
c. capacitatea unor microorganisme acidogene de a produce rapid mari cantitati de acid;
d. scaderea constanta si indelungata a pH-ului placii bacteriene sub nivelul critic;
e. varsta placii bacteriene: o placa matura, densa, impiedica difuzarea in saliva a acizilor
rezultati din fermentatia hidrocarbonatelor.
Corect: a,b,c,d

55. Mentinerea cat mai indelungata a pH-ului critic depinde de:


a. pastrarea unui grad de ionizare cat mai puternic al acizilor;
b. concentratia scazuta a ionilor de calciu si fosfat din placa bacteriana;
c. clearance-ul prelungit al acizilor rezultati din fermentatia hidrocarbonatelor;
d. varsta placii bacteriene: o placa tanara scade mai usor pH-ul;
e. productia de acid: la indivizii carioactivi, pH-ul final al placii bacteriene, dupa ingestia
de hidrocarbonate, este mai crescut decat la indivizii carioimuni.
Corect: a,b

56. Secventa atacului cariogen al microorganismelor placii dentare:


a. initial intervin microorganisme filamentoase, care scad pH-ul pana la 5,3;
b. urmeaza bacteriile puternic acidogene, precum streptococii si lactobacilii, care scad
pH-ul pana la 4,7-4,3;
c. streptococii mor la un pH de 4,2 daca acesta se mentine 24 ore;
d. dintele rezista la 5-6 episoade acide, chiar daca se produc la intervale scurte de timp;
e. indiferent de varsta si grosime, placile bacteriene pot fi usor strabatute de sistemele
tampon salivare, care le neutralizeaza aciditatea.
Corect: c

57. Speciile bacteriene pot varia procentual, in diversele forme de carie, astfel:
a. in placile bacteriene vechi sunt prezenti in special lactobacilii si streptococii;
b. in cariile radiculare se intalnesc doar specii de Actinomyces;
c. in caria smaltului, la indivizii susceptibili la carie predomina streptococcul mutans si
lactobacilii;
d. placile bacteriene subtiri au o rata mare de formare a acizilor, datorita accesului rapid la
suportul alimentar;
e. in placile batrane si ingrosate predomina procesele de demineralizare.
Corect: c,d,e

58. Mecanismele de favorizare a cariei inainte de resorbtie sunt legate de:


a. prin unele componenta (zaharoza, fructoza, glucoza), care pot actiona direct asupra
sarurilor de calciu din saliva, formand zaharat de calciu solubil;
b. modificarea rolului biologic bucal;
c. consumul exagerat de glucide, care modifica pH-ul spre zonele acide;
d. tulbura asimilarea altor alimente necesare nevoilor plastice si energetice ale
organismului;
e. glucidele ofera un substrat fermentabil microorganismelor acidogene.
Corect: a,c,e

59. In ceea ce priveste rolul postresorbtiv al glucidelor, cand cantitatea acestora depaseste
60%, in cadrul metabolismului se produce:
a. o scadere marcanta a pH-ului de catre lactobacili, pana la valoarea de 3,8;
b. o productie masiva de acizi, care nu poate fi neutralizata de sistemele tampon salivare;
c. un consum exagerat de tiamina (vitamina B1), care intervine in decarboxilarea acidului
piruvic;
d. spolierea organismului de vitamina B1 are drept consecinta acumularea unor metaboliti
intermediari ce actioneaza ca toxici celulari;
e. retentionarea mecanica la nivelul suprafetelor dentare si determinarea aparitiei unei
salive vascoase.
Corect: c,d

60. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor este dat de:


a. degradarea rapida in acizi de catre microorganismele bucale;
b. consumul frecvent;
c. rolul gradului de rafinare;
d. obligativitatea contactului direct al hidrocarbonatelor cu dintele;
e. vascozitatea si adezivitatea unor produse zaharoase.
Corect; c,d,e

61. Urmatoarele afirmatii sunt false:


a. zaharoza si glucoza sunt cele mai nocive hidrocarbonate, urmate de fructoza, lactoza si
maltoza;
b. pornind de la zaharoza, streptococcul mutans sintetizeaza levanul, care este un
polizaharid bacterian extracelular insolubil;
c. streptococcul sanguis si mitis sintetizeaza anumiti polizaharizi extracelulari insolubili
dar care nu intervin decisiv in structurarea placii bacteriene;
d. sinteza de levan si heteroglucid, de catre actinomyces viscosus depinde exclusiv de
prezenta zaharozei;
e. proportia acizilor organici obtinuti variaza de la o specie la alta dar nu si in cadrul
aceleiasi specii.
Corect: a,b,d,e

CURSUL 5: DIAGNOSTICUL CARIEI DENTARE: 18 intrebari

62. Boala carioasa:


a. este o maladie transmisibila, neinfectioasa, ce produce modificari in tesuturile dure ale
coroanei dentare, si care are capacitatea de reversibilitate;
b. este o maladie netransmisibila, infectioasa, ce produce prin fenomene de demineralizare
modificari in tesuturile dure dentare, si care are capacitatea de reversibilitate si vindecare prin
proces de remineralizare;
c. este o maladie infectioasa, transmisibila, ce produce prin fenomene de demineralizare
modificari in continutul mineral si organic al tesuturilor dure dentare si care are intotdeauna
capacitatea de reversibilitate si vindecare prin proces de remineralizare;
d. este o maladie infectioasa, transmisibila, ce produce prin fenomene de demineralizare
modificari in continutul mineral al tesuturilor dure dentare si care are in anumite conditii
capacitatea de reversibilitate si vindecare prin proces de remineralizare;
e. nicio varianta nu este corecta.
Corect: d

63. Stabilirea unui diagnostic corect al cariei dentare impune asigurarea si respectarea
urmatoarelor conditii:
a. anamneza corecta si completa a pacientului, periajul profesional al dintelui, spalarea si
uscarea sa, izolarea, buna iluminare, utilizarea oglinzii si sondei dentare, examinarea
simultana a dintilor omologi;
b. anamneza corecta si completa a pacientului, spalarea, curatirea si uscarea dintelui,
iluminarea adecvata, examinarea tuturor dintilor;
c. anamneza corecta si completa a pacientului, pozitia corecta a medicului, spalarea curatarea
si uscarea dintelui, iluminarea campului operator, examinarea in echipa in cazuri incerte;
d. anamneza corecta si completa a pacientului, pozitia corecta a pacientului, spalarea,
curatirea si uscarea perfecta a dintelui de examinat, iluminarea campului operator,
examinarea simultana a dintilor omologi, examinarea in echipa in cazuri incerte;
e. anamneza corecta si completa a pacientului, pozitia corecta a medicului si pacientului,
spalarea, curatirea si uscarea perfecta a dintelui de examinat, iluminarea campului operator,
examinarea simultana a dintilor omologi, examinarea in echipa in cazuri incerte.
Corect: e

64. Examinarea clinica prin inspectie:


a. leziunile carioase mici pot fi mascate de detritusuri alimentare, depozite de placa
bacteriana sau o pelicula de saliva ce reflecta lumina;
b. dispozitivele de marire consta in microscop optic, ce identifica cele mai mici modificari de
culoare, transluciditate si textura a suprafetei;
c. examinarea suprafetelor aproximale se poate realiza direct prin separarea rapida a dintilor
in aceeasi sedinta;
d. spatiul interproximal se poate amprenta cu material siliconic fluid;
e. tendinta de afectare simetrica a suprafetelor dentare ne obliga sa examinam si dintii vecini
celor afectati.
Corect: a,d

65. Diagnosticul cariei prin palpare:


a. palparea presupune utilizarea unei sonde dentare bine ascutite, care sa deceleze cu precizie
rugozitatea sau reducerea consistentei suprafetei dentare;
b. utilizarea sondei trebuie facuta cu precautii, deoarece exista riscul de a prabusi smaltul
demineralizat si de a accelera evolutia procesului carios;
c. senzatia tactila in cadrul palparii, prin agatarea varfului sondei semnifica intotdeauna
prezenta unei cavitati carioase;
d. prin utilizarea sondei se pot coloniza zonele inactive, cu bacterii prelevate involuntar din
zonele de atac cariogen;
e. este permisa doar o palpare lejera, cu scopul de a curati suprafata si de a evalua atraumatic
textura suprafetei.
Corect: b,d,e

66. Examinarea paraclinica a cariei dentare presupune:


a. realizarea de modele de studiu din gips;
b. folosirea colorantilor bifazici;
c. folosirea colorantilor fluorescenti;
d. percutia in ax;
e. conductibilitatea electrica.
Corect: c,d,e

67. Examinarea paraclinica a cariei dentare se face prin:


a. separarea dintilor si amprentarea spatiului aproximal unde se presupune existenta unei
carii;
b. examinarea suprafetelor dentare in echipa, in cazuri incerte;
c. examinarea radiologica;
d. examinarea sub microscop optic;
e. diafanoscopia.
Corect; c,e

68. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare presupune:


a. dureri la masticatie, in special in regiunea molarilor si premolarilor, datorita presiunii
exercitate de alimente asupra cavitatii carioase ocluzale;
b. sensibilitate dureroasa la agenti fizici si chimici la dintele afectat, care dureaza cateva
minute dupa incetarea actiunii excitantului;
c. retentionarea resturilor alimentare in spatiile interdentare unde exista cavitati carioase
aproximale;
d. modificari de culoare ale dintilor datorita depunerii placii bacteriene;
e. modificari de volum si culoare la nivelul papilei interdentare din zona dintilor frontali.
Corect: c

69. Cariile necavitare din santuri si fosete:


a. sunt dificil de diagnosticat de cariile cavitare, deoarece evolueaza rapid cu distructia
smaltului, patrunzand in dentina;
b. la inspectie se observa o modificare de culoare alb-cretoasa (white-spot), care apoi poate
deveni brun-maronie (brown-spot);
c. palparea acestor leziuni se face cu o sonda boanta, parodontala, pentru a nu distruge
smaltul sanatos de la suprafata leziunii;
d. agatarea varfului sondei in leziune semnifica transformarea ei in leziune cavitara;
e. se pot detecta cu ajutorul colorantilor de smalt gen acriflavin, acridin, fluoral ZGA.
Corect: b,e

70. Detectorul electronic Vanguard:


a. masoara impedanta existenta intre dinte si mucoasa bucala, cu ajutorul unui curent electric
continuu cu frecventa de 4000 Hz;
b. dintele examinat trebuie sa fie indemn de placa si uscat cu aer, iar santurile si fosetele vor
fi umezite cu ser fiziologic;
c. un electrod al aparatului se aplica pe dinte, iar celalalt este tinut in mana de catre pacient;
d. ledul galben indica o carie care a patruns in dentina;
e. ledul portocaliu indica o carie de smalt.
Corect: b

71. Radiografiile retroalveolare pentru cariile necavitare fisurale:


a. se indica intotdeauna, deoarece pot detecta cu usurinta si precizie demineralizarea
smaltului;
b. in cazul in care caria a ajuns in dentina, apare ca o radioopacitate de forma rombica, avand
un varf la smalt si altul spre dentina;
c. caria fisurala se observa ca o pata neagra ocluzala care opreste transmisia razelor
luminoase prin smalt;
d. pentru cariile care au patruns in dentina, imaginea este reprezentata de o radiotransparenta
care are varful spre suprafata ocluzala si baza spre dentina;
e. intre smaltul cariat si cel sanatos apar diferente de fluorescenta.
Corect: d

72. Aparatul Diagnodent:


a. este o metoda optica ce foloseste laser-fluorescenta;
b. are o specificitate crescuta insa o sensibilitate scazuta;
c. scaneaza fisura si reda pe ecran o valoare numerica in functie de intensitatea
demineralizarii;
d. valorile sub 15 sunt pozitive;
e. este influentat de prezenta tartrului sau a smaltului hipocalcifiat.
Corect: a,c,e

73. Cariile cavitare fisurale:


a. inspectia releva subminarea smaltului, sub forma unei modificari de culoare maro sau gri,
cu punct de plecare in santul sau foseta respectiva;
b. la palpare, baza santului sau a fisurii este moale;
c. sonda are tendinta de a fi retinuta in cavitate;
d. imaginea radiografica arata o radiotransparenta ce se intinde lateral si sub santul sau foseta
respectiva;
e. Foti arata o zona intunecata, ce indica prezenta cariei in smalt si dentina.
Corect: a,b,c,d,e

74. Diagnosticul cariilor necavitare pe suprafetele aproximale:


a. sonda 17 se agata in peretii leziunii;
b. papila interdentara este inflamata mecanic si chimic de produsele bacteriene din carie;
c. la transiluminarea cu fibra optica imaginea cariei apare ca o umbra sub creasta marginala;
d. se produce scamosarea firului de matase trecut interdentar pe suprafata lezata a smaltului;
e. colorantii fluorescenti se fixeaza la nivelul leziunii.
Corect: c,e

75. Diagnosticul cariilor cavitare situate pe suprafetele laterale (vestibulare, orale):


a. se prezinta sub forma unei pete albe cretoase (white spot);
b. dispozitivul electronic indica un led verde;
c. in cazul in care leziunea carioasa se intinde si la nivelul jonctiunii smalt-cement, se observa
inflamatia gingiei si proliferarea ei in cavitate;
d. diagnosticul diferential se face cu hipocalcifierile;
e. palparea nu este indicata, data fiind apropierea de camera pulpara.
Corect: c

76. Diagnosticul cariilor de pe suprafetele radiculare:


a. se prezinta sub forma unor leziuni cronice, lent progresive, ce afecteaza populatia adulta si
cea in varsta;
b. cei mai afectati dinti sunt molarii maxilari, urmati de caninii maxilari si incisivii
mandibulari;
c. cariile cu evolutie acut-progresiva sunt mai putin colorate, fiind detectate mai frecvent prin
aparitia fenomenului de cavitatie;
d. in stadiul III, caria se caracterizeaza printr-o ramolire superficiala a tesuturilor dure
(cement si dentina), de mica intindere;
e. de obicei cariile radiculare nu submineaza smaltul.
Corect: a,c,e

77. Testele de vitalitate:


a. excitantii de aplica pe suprafata verstibulara sau orala a dintelui;
b. nu se ating obturatiile sau coroanele de invelis;
c. testul se aplica intai pe dintele afectat, apoi pe dintii sanatosi;
d. Freonul 12 scade temperatura pana la 29 grade Celsius;
e. forajul explorator presupune crearea unei cavitati in dintele respectiv, cu turbina, iar
prezenta unei senzatii dureroasa indica vitalitatea dintelui.
Corect: b,d

78. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:


a. hiperemia preinflamatorie, la care durerea este provocata de agenti chimici, fizici si
mecanici si dureaza cateva minute dupa indepartarea excitantului;
b. gangrena pulpara, care se caracterizeaza prin absenta oricarei sensibilitati dureroase, iar la
inspectie dintele este inchis la culoare, lipsit de transluciditate;
c. pulpitele acute, la care testele de vitalitate vor declansa reactii dureroase la valori mult mai
mari ale excitantului;
d. leziunile cervicale necariogene, care sunt pierderi de substanta dura dentara produse de
factori mecano-abrazivi;
e. pata alba, care se localizeaza de obicei in treimea ocluzala si are o suprafata neteda,
lucioasa.
Corect: a,d,e

79. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:


a. modificarile de culoare datorate administrarii de tetraciclina in perioada de formare a
smaltului, care coloreaza dintii in gri-cenusiu;
b. hiperestezia dentinara, care se manifesta prin durere violenta la coletul dintilor, cauzata de
pierderea de substanta dentara prin carie;
c. necroza pulpara, la care testele de vitalitate sunt negative;
d. displaziile dentare, care sunt prezente pe dinte inca de la eruptie;
e. pulpitele cronice, la care imaginea radiologica arata un aspect neregulat al spatiului
endodontic, prin depunere de dentina sau prin instalarea unor resorbtii radiculare interne.
Corect: c,d,e

CURSUL 6: CLASIFICAREA LEZIUNILOR CARIOASE / CARIA SEC. MARG,


RECIDIVA DE CARIE : 11 intrebari

80. Criteriile de clasificare a leziunilor carioase sunt:


a. tipul dintelui (frontal, lateral);
b. zona anatomica a dintelui;
c. optiunea de tratament;
d. evolutia clinica;
e. tipul lezional din punct de vedere temporal.
Corect: b,c,d,e

81. Caria smaltului:


a. prima alterare se gaseste intr-o zona limitata a smaltului, care sufera un proces de
tumefiere, detasare si degradare, lasand descoperita o suprafata de smalt rugoasa, fara luciu;
b. procesul carios incepe la nivelul prismelor de smalt prin demineralizarea si dezorganizarea
cristalitelor prismelor, precum si deprecierea substantei organice interprismatice;
c. progresiunea se face fie de-a lungul prismelor, fie prin intermediul substantei
interprismatice, fie simultan pe ambele cai;
d. la periferia leziunii carioase exista o zona de hipercalcifiere, ca o bariera in calea
progresiunii cariei, fenomen denumit mutatie calcica;
e. acest fenomen are loc prin precipitarea sarurilor de calciu solubilizate in focarul carios de
catre acizi, care ajung in zonele vecine alcaline, unde precipita din nou, dand nastere acestor
zone de hipercalcifiere.
Corect: a,b,c,d,e

82. Caria dentinei:


a. in dentina apar modificari patologice doar cand procesul carios a distrus smaltul in
totalitate;
b. la limita smalt-dentina apar niste spatii cu lichid tisular datorita degradarii componentei
minerale de catre bacterii;
c. fibrele Tomes sufera modificari diferite, precum degenerescenta lipoidica in apropierea
focarului de carie;
d. pe o sectiune, stratul de dentina demineralizata, normal colorat sau galbui, nu pastreaza
duritatea dentinei normale;
e. ultimul strat, cel mai profund, este stratul opac, fiind caracterizat de degenerescenta
grasoasa a prelungirilor odontoblastice care precede scleroza canaliculilor.
Corect: c,d,e

83. Modificarile pulpei in caria cu evolutie lenta sunt:


a. odontoblastele subiacente procesului carios dispar partial, iar cele ramase sufera procese
lezionale de tip degenerativ;
b. numarul elementelor celulare creste, in scopul apararii fata de carie;
c. vasele sangvine sunt hiperemiate, cu peretii subtiati si lumenul ingustat;
d. fibrele nervoase pot fi incluse in matricea calcifiata a dentinei de reactie, si cu timpul
degenereaza si isi pierd functia;
e. procesele carioase cu evolutie lenta pot provoca in timp aparitia unui puseu de inflamatie
acuta.
Corect: a,d

84. Caria secundara marginala:


a. este procesul carios care apare pe coroana unui dinte obturat, la limita de contact dintre
materialul de obturatie si marginea cavitatii;
b. are tendinta de a evolua spre marginile cavitatii, subtiind si distrugand peretii dentinari;
c. produce modificari de culoare a obturatiei la dintii laterali;
d. durerea apare precoce, la rece, dulce, acru, din cauza solubilizarii marginale a obturatiei si
expunerea dentinei;
e. dupa indepartarea obturatiei se observa prezenta dentinei alterate pe peretii laterali ai
cavitatii.
Corect: a,e

85. Factorii etiologici ai aparitiei cariei secundare marginale sunt:


a. neindepartarea in totalitate a dentinei alterate de pe peretii laterali ai cavitatii;
b. nebizotarea pragului gingival si a marginilor cavitatii atunci cand este cazul;
c. uscarea incompleta a cavitatii;
d. finisarea incorecta a obturatiilor;
e. manipularea incorecta a matricilor dentare.
Corect: a,b,d,e

86. Semnele obiective in caria secundara marginala sunt:


a. smaltul dentar apare de culoare bruna sau alb-cretoasa;
b. la indepartarea dentinei alterate, intre peretele pulpar si camera pulpara ramane un strat de
dentina dura normal colorata sau pigmentata;
c. obturatie ocluzo-aproximala fracturata la nivelul istmului;
d. probele de vitalitate sunt pozitive;
e. probele de vitalitate sunt pozitive daca nu s-a produs gangrena pulpei.
Corect: a,c,d

87. Diagnosticul pozitive de carie secundara marginala se pune pe:


a. prin transparenta smaltului se poate observa o coloratie alb-cretoasa, in special la nivelul
cuspizilor;
b. la palpare cu sonda in profunzime se constata prezenta dentinei alterate;
c. probele de vitalitate sunt pozitive;
d. camera pulpara poate fi integra sau se deschide dupa indepartarea dentinei alterate;
e. datorita evolutiei rapide in profunzime, se poate produce fractura peretilor cavitatii.
Corect: b,c

88. Factorii etiologici ai aparitiei recidivei de carie sunt:


a. extensia preventiva insuficienta/incorecta;
b. tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului de obturatie;
c. toaleta si antiseptizarea incompleta a plagii dentinare;
d. modelarea incorecta a obturatiilor;
e. prepararea incorecta a materialelor de obturatie.
Corect: c

89. Diagnosticul diferential al recidivei de carie se face cu:


a. fractura obturatiilor ocluzo-aproximale dupa indepartarea obturatiei, se observa prezenta
dentinei alterate in cavitate;
b. gangrena pulpara dinte cu obturatie corecta, modificat de culoare; sub obturatie se
constata dentina alterata, lipsa sensibilitatii, camera pulpara integra;
c. pulpita cronica dinte cu obturatie veche, sensibilitate redusa sau absenta la indepartarea
dentinei alterate;
d. caria secundara marginala sub cuspizi, prin transparenta, se observa o coloratie alb-
cretoasa;
e. fractura peretilor dentari in cazul obturatiilor vechi de amalgam.
Corect: d

90. Evolutiile si complicatiile recidivei de carie sunt:


a. fractura boltilor cuspidiene;
b. evolutia spre camera pulpara, rezultand inflamatia;
c. prin evolutia indelungata, distrugerea crestei marginale;
d. hipersensibilitatea dentara;
e. atrofia pulpara.
Corect: a,b

Tratamentul plagii dentinare

91. Alegeti raspunsul corect:


a. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal
repartizate volumetric: 20% hidroxiapatita, 60% faza organica, 20% apa ;
b. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal
repartizate volumetric: 50% hidroxiapatita, 30% faza organica, 20% apa ;
c. dentina este un tesut mineralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal
repartizate volumetric: 10% hidroxiapatita, 70% faza organica, 20% apa ;
d. dentina nu contine hidroxiapatita;
e. apa este componenta majoritata a dentinei.
Corect: b

92. Care sunt prorprietatile fizice ale dentinei ?


a. elasticitatea neuniforma;
b. permeabilitatea;
c. capacitatea de tamponare a aciditatii;
d. protectia antitoxica a pulpei;
e. microduritatea.
Corect: a, b, e

93. DDR este:


a. este o pelicula organica amorfa;
b. are o grosimea de cel mult 1-2 cm;
c. contine incorporate cristale de hidroxiapatita;
d. a fost numit Smear layer;
e. nu contine incorporate cristale de hidroxiapatita.
Corect: a,c,d

94. Caracteristicile DDR:


a. DDR este extrem de aderent, neregulat ca forma si neuniform ca grosime si distributie;
b. DDR nu dispare prin demineralizare terapeutica :gravare acida, chelatori, EDTA;
c. DDR este prezent pe toate suprafetele dentare, indiferent de instrumentul cu care este
prelucrat;
d. DDR dispare prin demineralizare terapeutica :gravare acida, chelatori, EDTA;
e. in cavitati DDR nu acopera si marginile de smalt si provine preponderant din cement.
Corect: a, c, d

95. Din punct de vedere functional, DDR se comporta ca un liner natural, avand efect
benefic:
a. reducere permeabilitatea dentinei;
b. impiedica sa curga limfa in plaga dentiara;
c. impiedica penetrarea bacteriilor in canaliculele dentinare, dar nu se poate opune difuziunii
toxinelor si enzimelor microbiene;
d. creste permeabilitatea dentinei;
e. nu modifica permeabilitatea dentinei.
Corect: a, b, c

96. Atitudinile terapeutice fata de DDR sunt:


a. tratamentul conventional si tratamentul de hibridizare;
b. tratamentul conventional care consta in pastrarea DDR doar in interiorul canaliculelor
dentinare sub forma de cepuri si indepartarea lui doar la suprafata plagii dentinare;
c. tratamentul conventional care consta in indepartarea DDR din interiorul canaliculelor
dentinare si pastrarea lui doar la suprafata plagii dentinare;
d. tratamentul de hibridizare care este un proces in urma caruia rezulta un hibrid intre
tesuturile dure dentare si materialele adezive adica o zona cu proprietati fizico-chimice
complet diferit de structura originala, ca urmare a demineralizarii sale partiale si
impregnarii fibrelor de colagen eliberate din masa de tesut dur cu polimeri din rasina
adeziva;
e. hibridizarea nu reprezinta o atitudine terapeutica corecta fata de DDR;
Corect : a, b, d

97. Alegeti raspunsurile corecte privitoare la contitionatea plagii dentinare:


a. prin conditionarea plagii dentinare se obtine indepartarea partiala a DDR-ului;
b. prin conditionarea plagii dentinare se obtine indepartarea totala a DDR-ului;
c. prin conditionare se indeparteaza stratul superficial al DDR pastrand cepurile
canaliculare;
d. prin conditionare se indeparteaza stratul superficial al DDR si cepurile canaliculare;
e. in urma conditionarii adeziunea la dentina a CIS-ului si a cimenturilor policarboxilice
creste de 3 ori.
Corect: a, c

98. Gravarea acida:


a. realizeaza indepartarea DDR-ului si a cepurilor;
b. este nociva pentru pulpa daca se folosesc acizi diluati, timp limitat ;
c. este lipsita de nocivitate pentru pulpa daca se folosesc acizi diluati, timp limitat ;
d. descoperrirea canaliculelor dentinare in scop retentiv este unul din avantajele gravarii;
e. cresterea de 4 - 9 ori a permeabilitatii dentinare este unul din avantajele gravarii.
Corect : a, c,d

99. Particularitatile plagii dentinare sunt urmatoarele :


a. este o plaga sangeranda;
b. plaga este expusa direct factorilor excitanti din mediul bucal;
c. plaga dentinara este o plaga infectata;
d. plaga dentinara prezinta pe suprafata un lichid numit limfa dentinara;
e. plaga dentinara este o plaga neinfectata;
corect: b,c,d

100. Metodele de tratament ale plagii dentinare difera in raport cu adancimea cavitatii
preparate, din acest punct de vedere se descriu:
a. cavitati superficiale - plaga dentinara cu aspect de dentina normala;
b. cavitati de adancime medie- plaga dentinara poate avea aspect de dentina dura de aspect
normal sau dentina dura pigmentata;
c. cavitati superficiale - plaga dentinara cu aspect de dentina moale in dreptul coarnelor
pulpare;
d. cavitati profunde - unde plaga dentinara cu aspect de dentina normala sau dentina dura
pigmentata;
e. cavitati profunde - unde plaga dentinaracu aspect de dentina dura cu mici zone de dentina
alterata in dreptul coarnelor pulpare.
Corect: a,b,d,e

101. Alegeti raspunsurile adevarate privitoare la obiectivele tratamentului plagii dentinare:


a. izolarea pulpei de elementele nocive din materialele de obturatie
( acizi, monomeri, mercur);
b. protectie termica fata de variatiile din mediu bucal;
c. remineralizarea dentinei demineralizate;
d. stimularea neodentinogenezei;
e. favorizarea fenomenului de percolare marginala.
Corect: a,b,c,d

102. Ce calitati trebuie sa indeplineasca substante si materiale folosite in tratamentul plagii


dentinare:
a. Izolare chimica
b. Rezistenta mecanica
c. Incompatibilitate chimica cu materiale de obturatie coronara
d. Radiotransparenta
e. Remineralizarea plagii dentinare
Corect: a,b,e

103. Ce calitati trebuie sa indeplineasca substante si materiale folosite in tratamentul plagii


dentinare:
a. Sa coloreze dintele;
b. Blocarea microorganismelor in canaliculele dentinare;
c. Manipulare usoara;
d. Rezolutia inflamatiei pulpare asimptomatice determinata de evolutia cariei;
e. Impiedica formarea dentinei transparente (scleroase).
Corect: b,c,d

104. Dentina de aspect normal (aparent sanatoasa clinic) este alcatuita din:
a. dentina sanatoasa propriu-zisa;
b. dentina moale, inchisa la culoare;
c. dentina partial demineralizata;
d. dentina transparenta (scleroasa);
e. dentina opaca (cu canalicule devitale)
Corect: a,c,d,e

105. Pentru a diferentia dentina de aspect normal de cea alterata se pot folosi detectori de
carie; care sunt acestia:
a. fuxina bazica 0,5%
b. albastru de metilen
c. galben tartazin
d. turnesol
e. violet de gentiana?
Corect: a,c

106. Alegeti raspunsurile corecte:


a. Eficienta Ca(OH)2 , in zonele cu dentina alterata, se obtine dupa 8-10 saptamani;
b. CIS are activitate antibacteriana prin eliberarea fluorului;
c. Sigilare eficienta a plagii dentinare, fara tratament antiseptic, anihileaza bacteriile
pioniere in 2 saptamani;
d. Ca(OH)2 nu este eficient in zonele cu dentina alterata ;
e. Ca(OH)2 anihileaza activitatea bacteriana dupa 1 luna de la tratament.
Corect: a,b,e
107. Nocivitate compozitului asupra pulpei se datoreaza:
a. gravarii acide;
b. nocivitatii monomerului liber;
c. aplicarii sistemului adeziv;
d. reactiei termice indusa de lampa de polimerizare;
e. defectelor de inchidere marginala.
Corect: a,b,c,d,e

108. Tratamentul plagii dentinare in cavitatile superficiale:


a. pulpa dentara este acoperita cu un strat subtire de dentina care nu asigura o protectie
suficienta fata de factorii agresivi;
b. infiltratia microbiana este redusa;
c. se spala cavitatea cu un jet de apa pentru indepartarea resturilor de dentina rezultate din
frezare si a eventualelor urme de sange si saliva care au patruns in cavitate si se izoleaza
dintele,
d. se realizeaza toaleta plagii dentinare prin sterilizarea peretilor cavitatii cu substante
neiritante, unele din ele avand ca scop indepartarea detritusului dentinar remanent si
pregatirea suprafetei dentinare in vederea aplicarii obturatiei.
e. se aplica obturatie de baza sau liner in functie de caz.
Corect: b, c, d

109. Tratamentul plagii dentinare in cavitatile de adancime medie :


a. pulpa dentara este acoperita de un strat de dentina care, desi relativ gros, nu ofera aceeasi
protectie fata de factorii agresivi ca in cazul cavitatilor superficiale;
b. se iau masuri suplimentare de dezinfectare a plagii dentinare, de obliterare a canaliculelor
dentinare ;
c. se aplica obturatie de baza sau liner in functie de solicitarea masticatorie;;
d. liner din ciment ionomer de sticla in cazul solicitarilor masticatorii ;
e. obturatie de baza din CIS in lipsa solicitarii.
Corect: a, b, c

110. Tratamentul plagii dentinare in cavitatile profunde :


a. stratul de dentina ramas pe fundul cavitatii intr-o grosime foarte redusa, nu asigura o
protectie satisfacatoare pulpei dentare fata de agentii agresori
b. in acest tip de cavitati nu este necesara stimularea mecanismelor de neodentinogeneza
pulpara;
c. toaleta cavitatii se face cu alcool si apa oxigenata;
d. uscarea se realizeaza cu un jet de aer rece, proiectat in cavitate cu presiune mare;
e. Se aplica o baza intermediara din Ca(OH)2 si o baza propriu-zisa din CIS.
Corect:a,e

Hipersensibilitatea si hiperestezia

111. Etiopatogenia hipersensibilitatii dentare:


a. Dinti abrazati cu dentina descoperita;
b. Fracturi coronare ce intereseza smaltul si dentina;
c. Dinti cu strat subtire de smalt;
d. Denudarea cementului in urma terapiei chirurgicale parodontale;
e. Slefuiri de bonturi.
Corect: b,d,e

112. Semnele clinice caracteristice hipersensibilitatii dentare sunt:


a. Durere provocata de agenti termici, chimici si electrici;
b. Durere spontana;
c. Durerea cedeaza odata cu incetarea excitantului;
d. Durerea este declansata de excitanti mecanici;
e. Excitanti mecanici nu declanseaza durere.
Corect: a,c,e

113. Hiperestezia dentinara :


a. Apare datorita modificarilor metabolice si biochimice de receptivitate a fibrelor nervoase;
b. Poate sa apara in sarcina
c. Este favorizata de avitaminozele B si C;
d. Apare in fracturi coronare
e. Poate coexista cu hipersensibilitatea in cavitatile gata peparate neprotejate.
Corect: a,b,c,e

114. Diagnosticul diferential al hipersensibilitatii si hiperesteziei se face cu:


a. Caria dentata incipienta
b. Parodontita apicala
c. Fracturi coronarepenetrante
d. Carie profunda
e. Hiperemie preinflamatorie.
Corect: a,c,d,e,

Amalgamul

115. Caracteristicile amalgamului de argint sunt:


a. Nu adera de structurile dure dentare;
b. Necesita cavitati retentive;
c. Rezistenta mecanica buna;
d. Nu este iritant;
e. Nu necesita cavitati retentive.
Corect: a,b,c,d

116. Indicatiile amalgamului de argint sunt:


a. Clasa I pe dintii laterali;
b. Clasa a II-a;
c. Clasa a V-a pe dintii frontali;
d. Clasa a V-a pe dintii laterali;
e. Clasa a III meziala pe laterali.
Corect:a,b,d