5.2.

MODELE CU BONTURI MOBILIZABILE

Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte

des adoptata pentru elaborarea protezelor unidentare,
puntilor si protezarilor compozite.

Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de

avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii bonturilor
din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces
facil m modelarea fetelor proximale. Tehnica permite
un confort sporit pentru cel ce modeleaza, asigurandu-
i o vizibilitate optima (. 16.7.). in literatura franceza
de specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este denumit model pozitiv unitar', prescurtat,
model unitar (MU).

. 16.7. Model cu bonturi mobilizabile (schema) bont mobilizabil clasic (a) bont mobilizabil cu pin dowel (b)

5.2.1. MODELUL CLASIC CU BONT MOBILIZABIL

Metoda, m formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea modelelor cu

bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inel de cupm (36).

. Tehnica implica doi timpi:

a) Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar, MU)

Bontul mobilizabil poate fi realizat dm diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi (FOZ, silicat,
silicofosfat), polimeri (rasini acrilice autopolimerizabile, materiale compozite) si amalgame (de
cupru sau argint).

Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure

Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata
de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel,
pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se
prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva.
Se marcheaza fata vestibulara pentm a fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se
ceruieste pentru a usura indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic
buton de ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

Confectionarea bontului mobilizabil din cimenturi

Utilizarea cimenturilor ca materiale pentru confectionarea bonturilor mobilizabile are tot Q

valoare istorica. Cu toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati (timp de priza scurt,
fidelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duriate acceptabila), ele nu mai sunt
utilizate decat foarte rar, din urmatoarele motive: pret de cost ridicat, fluiditate redusa,
deshidratare urmata de contractii si fisurari. Cimenturile nu se utilizeaza decat m cazul
amprentelor luate cu inel de cupm. Mai intrebuintate au fost cimenturile silicofosfatice.

, 16.8. Model cu bont mobilizabil clasic din gips dur (scheina): vedere dinspre vestibular (a);- sectiune sagitala (b).
. 16.9. Bont mobilizabil clasic (schema): portiunea radiculara este mai mare in diametru decat preparatia dentara (a);
portiune radiculara preparata impropriu (b); prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu freza de acrilat (c);
prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu spatula (d); finisarea regiunii cervicale a bontului clasic (e);
conturul bontului clasic trebuie sa fie similar cu cel al unui dinte natural (f); trasarea marginii preparatiei cu un
creion (g).

Confectionarea bontului mobilizabil din amalgame

In tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. Dintre acestea, se

prefera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus. Amalgamul de cupm se prezinta sub
forma unor pastile sau granule care se incalzesc pana cand apar pe suprafata lor mici

picaturi de mercur. in acest moment ele se transfera intr-un mojar, unde, prin frecare cu un pistil
aliajul devine plastic. Cu un fuloar, amalgamul se introduce strat cu strat in amprenta luata cu
masa termoplastica in inel de cupru (. 16.10.). Daca in locul maselor termoplastice s-au folosit
materiale de amprenta elastice, procedeul nu poate avea loc (35).

Bonturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi foarte rar datorita urmatoarelor
dezavantaje:

durata mare de confectionare (timpul total de priza), aproximativ 10 h;

imposibilitatea fularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru;

degajarea vaporilor de mercur;

coeficient de expansiune relativ mare (0,1-0,25%) m atie cu gipsurile extradure (0,05%);

necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de gips dur
(pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii amalgamului). Confectionarea
bonturilor mobilizabile din polimeri Neajunsurile si dezavantajele bonturilor mobile din
cimenturi sau amalgame au determinat testarea altor materiale. Astfel au fost utilizate RA.

Polimetilmetacrilatii PALAVIT si PALADUR (cu lanturi

macromoleculare liniare), primiti initial cu mare
entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita reactiei
de polimerizare exoterme, a contractiei mari de
polimerizare si duritatii lor scazute.

Dezavantajele RA au determinat lansarea altor polimeri cu

utilizare in acest domeniu. Dintre acestia amintim rasinile
epoxidice, epiminice si poliuretanice. Pentru a creste
rezistenta li s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar fi
particule metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau
cuart.
Legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare. De aceea, aceste
materiale pentru confectionat modele pot fi considerate materiale compozite. Sunt livrate m
diferite sisteme: pasta/lichid -EPOXI-DIE (IVOCLAR), lichid/lichid - ALPHA DIE (SCHUTZ-
DENTAL), pulbere/lichid - IMPREDUR si se depun fara presiune in amprenta. Ele se intaresc
intr-un interval scurt de timp. Utilizarea lor se asociaza
cu pinuri (dowel), eliminandu-se astfel etapa de
confectionare a . 16.10. Tehnica de realizare a bontului prelungirii radiculare a bontului mobil.
mobilizabil din amalgam: A. amprenta cu
Gradul de inel de cupru si cofrajele ei masa de fidelitate crescut, duritatea mare si
manipularea amprenta termoplastica (a); inelul de cupru usoara sunt calitati care recomanda tot
mai mult aceste (b); bontul si prelungirea radiculara din materiale.
amalgam (c); manson de hartie cerata (d);
gips dur (e); conformator din hartie cerata
in confectionarea bonturilor mobilizabile se
(1); B. bont mobilizabil din amalgam cu
utilizeaza si prelungire radiculara neretentiva mase ceramice (DIAMOND DIE).
Dupa introducerea in amprenta (in faza
plastica), aceasta se depune m cuptor (650C) unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza
(aproximativ 0,2%) este compensata de contractia de ardere.

b) Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)

Modelul unitar - MU, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de cupru sau
capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de situatie exact in pozitia
initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara
a MU cu un strat subtire de ceara

si se fixeaza o sfera de ceara cu diametrul de 3-4 mm.

Aceasta are rolul de a usura luxarea modelului unitar,
dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa urmatoare
difera in functie de modul in care s-a luat amprenta:
intr-un singur timp(l), m doi timpi(2) si in trei timpi(3).

1. Se toama gips dur in amprenta cu bontul mobil,

depasindu-se marginea acesteia cu 3-4 mm. Peste
gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se
confectioneaza soclul si prelungirea distala. Dupa
priza, se taie in prelungirea distala un sant sub forma
literei T sau Y. Se izoleaza, dupa care se toama in amprenta antagonistilor modelul cu acelasi
nume, format si el din doua parti: modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul
impreuna cu prelungirea distala, care se adapteaza perfect in santul practicat anterior (. 16.11.).

2. In cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu prelungirea distala
(cheia de ocluzie) dupa metoda prezentata anterior. Dupa priza se demuleaza amprenta,
aplicandu-se pe modelul de ansamblu a doua amprenta care contine impresiunile antagonistilor
dupa care se toama modelul dintilor antagonisti.
^
 3. In cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de
ansamblu, modelul antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor
sau articulator in functie de a treia amprenta (de inregistrare a
ocluziei). Inainte de montarea in ocluzor sau articulator se practica
luxarea (mobilizarea) modelului unitar.
. 16.11. Modele segmentare cu bonturi
mobilizabile (in prelungirea distala se taie
un sant in tbrma de T sau Y care fixeaza
relatia de ocluzie)

5.2.2. MODELE SECTIONATE CU PINURI (DOWEL)

Pinurile (dowel*) sunt tije cilindro-conice, care prezinta un cap retentiv ce se fixeaza m mijlocul
bontului mobilizabil (. 16.12.). ,

La ora actuala, bontul mobilizabil se poate realiza atat prin tehnici care apeleaza la utilizarea
pinurilor, cat si prin procedee fara pinuri. in continuare enumeram etapele de realizare a unui
model cu bont mobilizabil, prevazut cu pinuri:

1. Pinurile se centreaza in impresiunile bonturilor din amprenta pana la 13 mm de marginea

incizala sau se fixeaza m aceasta in cazul pinurilor care prezinta o prelungire distantatoare (.
16.12.). Se pot utiliza unul sau doua pinuri pentru fiecare bont, iar daca exista mai multe bonturi,
pinurile trebuie sa fie paralele intre ele. Acest lucru se obtine cu ajutorul unui aparat care
prezinta o placuta de ghidaj in care se gasesc tijele de ghidaj. Acestea servesc la fixarea pinurilor.
Se mai poate utiliza si o instalatie speciala ALPHA-PIN (SCHUTZ DENTAL).

Daca nu posedam un paralelograf, putem folosi pinuri ce prezinta o prelungire subtire sub forma
de sarma care se indoaie dupa necesitati. Capul respectiv al pinului se centreaza m impresiunea
bontului.

2. Se blocheaza sumbul care regleaza glisarea placutei, dupa care tijele se indeparteaza in
vederea tumarii modelului.

3. Se depune un gips extradur, de exemplu DURALIT-DEGUSSA, care nu va depasi inaltimea

marginilor amprentei cu mai mult de 3-4 mm. in timpul cat gipsul se gaseste in faza plastica se
introduc pinurile in pozitia anterior determinate. La extremitatea lor libera pinurile se pot
solidariza cu o tija de ceara (. 16.13.C=

* dowel (engl.) = pivot, stift

. 16.12. 1. Pinuri (dowel): vedere laterala (a); vedere superioara (b); vedere inferioara (c), 2. Tipuri de sisteme
antirotationale: pinuri drepte (A); pinuri curbe (B); doua pinuri cu cap comun (C); doua pinuri paralele independente
(D); cheie de plastic externa (E).

. 16.13. Etape de confectionare a bonturilor mobilizabile cu pinuri-Dowel: A. benzi metalice (tip matrice) aplicate in
interiorul amprentei; B. sectiune V-0 prin amprenta la nivelul preparatiilor, bontul premolar (1); bontul unui molar
(2); distanta maxima dintre pin si materialul de amprenta; C. sectiune sagitala printr-o amprenta in care s-a turnat un
gips superdur si s-au aplicat pinurile: tija de ceara (1); gips superdur (2), D. dupa priza gipsului superdur se frezeaza
retentii paralele cu pinurile; E. realizarea santului de ghidaj cu ajutorul unui disc diamantat; F. finalizarea santului de
ghidaj cu un instrument pentru smalt' din trusa de modelat mase ceramice; G. sectiune V-0 printr-un bont
mobilizabil cu pin dowel; se observa santul de ghidaj in care se adapteaza aproape perfect un instrument de modelat
marginea cervicala a machetei.

Dupa priza materialului se realizeaza un sant de ghidaj si se izoleaza suprafata acestuia (. 16.13.D), iar
pinurile se acopera cu un strat subtire de ceara. La varful for se fixeaza fie o sfera de ceara, fie o tija cu
diametrul de 3-4 mm care serveste ulterior la reperarea si luxarea mai usoara a pinului din soclul
modelului. Apoi se toama soclul dintr-un gips dur, al carui coeficient de expansiune la priza este apropiat
celui extradur, utilizat anterior. Dupa priza acestuia se demuleaza amprenta, iar cu ajutorul unei panze de
fierastrau sau al unor aparate tip MODEL-CUT se sectioneaza mezial si distal fiecare bont pana la nivelul
soclului. Benzile de metal fixate anterior in amprenta (. 16.13.A.) pot usura mult aceasta faza

Soclul se incalzeste la o sursa de caldura, dupa care fiecare pin se repereaza si se luxeaza cu un instmment
metalic. - '

. 16,14. Pasii de lucru in confectionarea modelului sectionat: (a) turnarea modelului arcadelor si pozitionarea
stiftului la nivelul preparatiei; (b) si (c) dupa izolare se socleaza modelul; (d) evidentierea limitelor preparatiilor;
(e) reconstructia gingiei cu material elastic sub amprenta; (t) model sectionat cu papila elastica.
. 16.15. Utilizarea pinurilor curbe : Sectiune printr-o amprenta prezentand relatiile dintre pinul curb (A), bara de
pozitionare (B), pinurile drepte (C) si stratul de gips pentru arcada (1); cofrarea modelului pentru turnarea soclului
(2);sectionarea modelului final (3); mobilizarea bontului cu pin curb
. 16.16. Utilizarea pinurilor dupa priza gipsului pentru model Modelul este pregatit la soclator (1); se foreaza canale
petru pinuri (2); se picura in fiecare canal ciment pe baza de cianoacrilat (3); inserarea pinurilor in model (4).

5.2.3. PROCEDUL PINDEX

Procedeul PINDEX utilizeaza pinuri care, spre deosebire de tehnologia clasica, se introduc in
modelul arcadei dupa priza gipsului. Inelele de retentie nu mai sunt necesare ( modelul cu
pinuri), ele fiind inlocuite cu pinuri.

Tehnologia de realizare a procedeului PINDEX consta in urmatoarele faze:

1. Amprentarea campului protetic si a zonelor limitrofe;

2. Toaleta amprentei; . ..

3. Tumarea unui gips superdur pana la marginile amprentei sau pana in.apropierea acestora (.
16.17.);

4. Dupa priza finala (50-60 minute), se demuleaza amprenta, iar baza modelului se slefuieste
intr-o suprafata perfect a (. 16.17.). Aceasta trebuie sa fie perpendiculara pe axul de insertie al
bonturilor mobilizabile.

5. Modelul se aplica cu baza pe stativul de inaintare al masinii de gaurit. Din partea opusa,
dinspre bonturile coronare se proiecteaza un fascicul (SPOT) luminos pentru a permite, prin
transparenta, centrarea in mijlocul bontului mobil, respectiv al celorlalte elemente mobilizabile (.
16.17.). Adancimea si diametrul forajului vor fi individualizate m functie de model si de tipul
pinului utilizat, astfel incat capul pinului sa se adapteze exact in putul forat. Puturile se foreaza
perpendicular pe ul bazei modelului (in sensul mobilizarii bonturilor) si paralele intre ele. Pentru
fiecare element se utilizeaza cate un pin. De asemenea, se introduc pinuri si m portiunile de
arcada care nu se mobilizeaza.

6. Se izoleaza baza modelului propriu-zis si se toama soclul. Pentru aceasta se utilizeaza un

conformator in care se introduce pasta de gips preparata la un vacuum-malaxor sau manual.
Peste gipsul care inca nu a facut priza se aplica modelul cu pinuri, astfel incat baza acestuia sa fie
perfect paralela cu ul mesei de lucru.

7. Dupa priza gipsului se indeparteaza conformatorul si se finiseaza modelul la soclator.

8. Mezial si distal de fiecare element mobilizabil se realizeaza un sant cu ajutoml aparatului

MODEL-CUT (CUTMAN-MODELLSAGE) sau cu o panza de fierastrau.

9. Cu ajutorul unui instrument ascutit, dinspre baza soclului se luxeaza elementele

mobilizabile.
 Procesul de forare al canalelor pentm pinuri este realizat de cele mai multe ori cu
instalatii mecanice, dezavantajul acestora fiind reprezentat de resturile de gips ramase in canale,
care pot influenta adaptarea bontului. De aceea clasa dispozitivelor de acest gen a fost
imbunatatita cu aparitia pe piata a Laser-pin-ului, instmment de pozitionare si forare cu laser.

5.2.4. MODELE TIP ZEISER

Lansarea de catre Zeiser in 1979 a modelului care-i poarta numele a reprezentat un eveniment
important in tehnologia protezelor fixe. Modelul care se realizeaza pe o placa preformata
transparenta, constitute obiectivul brevetului 0030312 (Europa Patent), fiind socotit la acea
vreme numarul unu mondial, m precizie.

Modelul Zeiser este compus din trei elemente diferite atat din punct de vedere al structurii
chimice, cat si a functiilor:

1. Soclul - constituie infrastructura;

2. MU (modele unitare) si celelalte elemente ale arcadei reprezinta suprastmctura;

3. Pinurile care fac legatura intre elementele suprastmcturii si soclul modelului.

 . 16.17. Sistemul Pindex: modelul trebuie sa aiba cel putin 15 mm inaltime, excluzand dintii (1); locurile canalelor
pentru pinuri sunt marcate cu un creion (2); semnele realizate sunt plasate sub spot-ul luminos al dispozitivului de
trezat canale pentru pinuri (3); degetele mari stabilizeaza modelul, in timp ce cu celelalte operatorul ridica
dispozitivul de frezare (4); resturile rezultate in urma frezarii sunt indepartate (5); intai sunt plasate pinurile scurte si
apoi cele lungi (6); sunt pozitionate tecile corespunzatoare pinurilor (7); extremitatile tecilor pinurilor scurte sunt
blocate cu ceara (8); pe extremitatile libere ale pinurilor lungi este plasata ceara (9); cofrarea modelului (10);
turnarea modelului (11); indepartarea cerii de la extremitatea pinurilor lungi (12); sectionarea modelului (13);
mobilizarea bonturilor (14); modelul in articulator (15).

Prmcipiul metodei consta m transpunerea pozitiei bonturilor cu ajutoml aparatului Zeiser 1 pe soclul din
PMMA m care se foreaza puturi; m acestea se introduc pinurile. Pentru o mai mare stabilitate
antirotationala se pot fora cate doua puturi pentru fiecare bont mobilizabil (respectiv element al arcadei
dentare). Cu ajutorul unei prese care produce o incalzire a pinurilor, acestea se infunda pana la o
adancime optima m soclu, astfel incat sa nu transpara.
in continuare se toama modelul propriu-zis din gips dur, extradur sau rasina epoxidica, dupa care
se rastoama soclul cu pinurile in jos, peste amprenta, in pozitia unica permisa de placuta pe care
sunt fixate soclul si amprenta. Dupa defmitivarea reactiei de priza se demuleazaamprenta si se
dezinsera modelul cu pinuri de pe soclu. Se sectioneaza mezial si distal bonturile, dupa care se
repun la loc in soclu toate elementele componente ale modelului. Pentru detalii recomandam
consultarea documentatiilor firmei GIRRBACH DENTAL.

5.2.5. TEHNICA KIEFER

in tehnicile clasice de tumare a modeleior, arcada si soclul modelului erau turnate succesiv,
avand ca efect aparitia deformarilor. Pentru a controla efectul de expansiune a gipsului si pentru
minimalizarea aparitiei deformarilor, Kiefer a imaginat o placa perforata prefabricata peste care
toama direct modelul arcadei.

. 16.18.TehnicaKietter

Pinurile traverseaza placa prin orificiile existente si sunt inserate m modelul de arcada. Pe
perioada prizei gipsului, expansiunea modelului este absorbita de placa. Modelul de arcada este
sectionat de asa natura incat fiecami fragment sectionat sa ii corespunda doua pinuri pentm a
asigura o repozitionare optima.

5.2.6. EVALUAREA EFICENTEI UNOR PINURI

La ora actuala se comercializeaza o multitudine de forme si sisteme de pinuri. In donnta

de a evalua eficienta acestora, Setz si Diehl au intreprins un studiu interesant. Autorii au
confectionat sase modele experimentale prevazute cu pinuri diferite:

modelele 1-3 cu Pinuri nr. 2 (RENFERT) - conice cu o suprafata a;

modelul 4 cu Pindex-Pinuri (WHALEDENT) - cu pereti paraleli si cu teaca din material plastic

dublate de un al doilea pin mai scurt, prevazut si el cu teaca din material plastic;

modelul 5 cu Bi-Pinuri (RENFERT) - conice cu teaca metalica de ghidaj integrate cu un al

doilea pin, care opreste rotirea bontului;
 modelul 6 cu Pindex-Dual-Pinuri (WHALEDENT) - conice cu teaca metalica, integrate cu un
al doilea pin, care impiedica rotirea bontului.

Bonturile au fost scoase si repuse pe model de 20 ori, masurandu-se de fiecare data latimea
fisurii intre bonturi si soclu. Dupa o singura scoatere si repunere nu s-au observat diferente
semnificative intre diferitele sisteme de pinuri. Dupa 20 de manevre pinurile duble cu teaca si-
au dovedit superioritatea neta, m sensul pastrarii, relativ constante, a spatiului dintre bonturi si
soclu (tabelul si reprezentarea sa grafica . 16.19.).

Un alt studiu al Universitatii din Washington, avea in vedere, pe acceasi linie de interes,
modalitatea de comportament a patru sisteme, Belle (St. Claire), Pindex, DVA si pinurile

conventionale (brass).
Modele experimentale cu Bontul repus pe model . Bontul repus de 20 ori pe model
difente pinun osinguradata

Valori medii Variatie Valori medii Variatie

standard standard

Model 1 (Dowel-Pin) Model 2 ' 4 ' 12 7 6 6 5 i52212 ' 80 42 25 14 10 48 22 14 5 5 3

(Dowel-Pin) Model 3 (Dowel- 7 -.
Pin) Model 4 (Pindex-Pin)
Model 5 (Renfert Bi-Pin) Model
6 (Pindex Dual-Pin)

Latimea fisurii in m intre bont si soclul de ghips la modelele sectionate cu pinuri.

Reprezentarea grafica a rezultatelor.
.16.19. Rezultatele experimentului lui Setz si Diehl

S-a observat ca sistemul Pindex are cel mai bun comportament m orizontal (pe axele OX, OY are
mobilitatea cea mai redusa), pentru ca sistemul conventional (brass) sa fie cel mai stabil in sens
vertical - pe axa OZ.