Criterii de modelaj a casetei vestibulare la coroana mixta

Pentru coroanele mixte polimerice ( CM met-acrilica si CM met-compozit):

Prin diferite procedee se aplica pe faţa vestibularâ a machetei de ceară o serie de macroretenţii.
Macroretenţiile pentru retenţia polimerilor, pe lângă încercuirea marginală (caseta vestibulara)
sunt utilizate diferite sisteme de macroretenţii: perlele, ansele, butonii, solzii de peşte, plasele,
cavităţile retentive, cristalele etc.
a. Retenţia perlată:
Bile calcinabile de 0,1 mm pentru retentivizarea punţilor adezive. Cu peste zece ani înainte
(1974) Rochette utiliza in acelaşi scop perle de 0,4 mm. Dimensiunile la care se livrează sunt:
0,2; 0,4; 0,6 şi 0,8 mm.
b. Butonii, ansele şi alte forme de retenţii:
Ele sunt confecţionate din ceară şi mai ales din mase plastic.
c. „Solzii de peşte":
Solzii de peşte se realizeazâ cu un bisturiu fîn sau cu un alt instrument tăios prin crestarea
peretelui vestibular al machetei componentei metalice. Se obţin astfel mai multe secţiuni cu
direcţie incizo-cervicală. Porţiunea de ceară secţionată se departează spre vestibular . Se crează
astfel o suprafaţă retentivă in care este „prins" polimerul. Crearea acestor solzi reprezintă o
tehnică mai delicată, fiind rezervată tehnicienilor cu „două mâini drepte".
d. Plasele:
Sistemul de retenţie sub forma de plase este o modalitate care se practica foarte des in ultimul
deceniu la elaborarea machetei unei CMMP. Plasele prefabricate sunt confecţionate din ceara sau
materiale plastice. După tumarea componentei metalice, sablarea acestor macroretenţii conduce
la îmbunătăţirea considerabilă a adeziunii polimerilor la aceste structuri.
e. Firele şi ansele de nylon sau ceară:
Aceste macroretenţii sunt foarte des utilizate în cursul machetării componentei metalice a unei
CMMP. Ele se prezintă sub forme şi calibre diferite, aplicându-se de obicei la nivelul marginilor
incizale sau ale suprafeţelor ocluzale ale „casetei" vestibulare in care polimerii inseraţi sunt
reţinuţi. în multe cazuri pot fi asociate cu retenţia perlată.

f. Cristalele solubile şi insolubile:

Cristalele, modalitate de retenţie mai recentă, funcţionează asemănător cu zonele subecuatoriale
ale perlelor, dar de două ori mai eficient. Cristale cu dimensiuni de 0,2; 0,5 şi 0,8 mm, care se
lipesc pe faţa vestibulară a machetei din ceara cu ajutorul unui adeziv. Acesta dizolva partial
cristalul, după care îl imobilizează putemic. Dupa ambalare şi tumare, aceste cristale se
transformă într-un relief pronunţat retentiv situat pe suprafaţa vestibulară a scheletului metalic. în
afara sistemului descris mai sus care realizează un relief pozitiv, existâ şi un alt tip de cristale,
care permit obţinerea unui relief retentiv negativ. Acest gen de cristale se aplică pe faţa
vestibulară a machetei de ceară unde se înfunda uşor. Fiind hidrosolubile, ele se pot dizolva sub
acţiunea unui jet de apă. In locul lor apărând microcavităţi retentive, favorizând astfel
retenţionarea polimerilor.
g. Cavităţile retentive
In faza de machetare a unei CMMP se mai pot obţine o serie de retenţii sub formă de cavităţi.
Ele se realizează pe suprafaţa vestibulară a machetei prin săparea în ceară cu ajutoml unor
spatule fine a unor cavităţi retentive. Acest tip de relief negativ este realizat adeseori in
laboratorul de tahnică dentară datorita simplitatii lui. Pretinde însa o grosime mai mare a stratului
de ceară în zona vestibulară.

Pentru coroana mixta metalo-ceramica:

Macheta componentei metalice a CMMC se deosebeşte fundamental de cea a CMMP.
1. Macroretenţiile sunt contraindicate
2. Suprafaţa machetei va fi cât mai neteda, fâră denivelari şi rugozităţi.
3. Grosimea viitorului schelet metalic va fi de aproximativ 0,3 mm (aliajele extradure pot avea o
grosime şi de 0,2 mm) şi va trebui să asigure un spaţiu uniform componentei ceramice, de 1-1,2
mm, pentru a nu aparea tensiuni în grosimea acesteia şi pentru ca aliajul sâ nu transpară.
Grosimea minimă a placajului este de0,7mm.
4. Retenţiile care rezulta din morfologia scheletului metalic sunt contraindicate, tranziţia de la
metal la ceramică trebuie sa se faca prin suprafeţe line, convexe, iar limita metal-placaj în unghi
de 90°.
5. Pentru a asigura o grosime suficientă masei ceramice, limita marginală metalo-ceramică se
face in unghiuri de 90° şi nu ascuţite ca la CMMP. Astfel, se previn fisurile, fracturile şi
desprinderile masei ceramice de pe scheletul metalic.
6. Machetele coroanelor care se aplică pe dinţii frontali nu au margine incizală, aceasta va
consta doar din masa ceramică.
7. Intre forma bontului dentar şi morfologia machetei există o strânsă interdependenţă.
8. Componenta metalică nu va ajunge niciodată pânâ la marginea incizală, respectiv marginea
vestibulara a suprafeţei ocluzale, deoarece aceasta va transpare prin masa ceramic.