Acoperirea:

-Se realizeaz prin utilizarea coroanelor de invelis.

-Acoperirea poate fi parial sau total.
-Se execut in situaii cu leziuni intinse pe mai multe fee ale dintelui
Alegerea culorii pentru protezele ceramice se face:
- n funcie de aspectul dinilor antagonisti
- n funcie de aspectul dinilor vecini
- n funcie de culoarea tenului
- se foloseste cheia de culori
Alegerea numrului de dinti stalpi ai unei punti depinde de:
-morfologia radicular
-exigentele fizionomice si constitutia psihic
- profesie, varsta, sex
Alegerea dintilor stalpi utilizati ca stalpi de punte se face:
-Topografia si mrimea edentatiei
-Este conditionat si de directia crestei edentate
Aliajele topite au urmtoarele carecteristici:
-au form sferic
-au culoare rosie intens
-au luciu caracteristic
Aplicarea pastei ceramice se face:
- n exces, pentru a compensa contracia
- la dimensiune mai mare dect a viitoarei coroane dup arderea opaquerului
Arderea straturilor de ceramic se face astfel:
- grundul se arde n vid
- dentina se arde n vid
Arderea straturilor de ceramic se face dup urmtoarea schem:
- smalul se arde n vid
- dentina si smalul se ard concomitent
- glazura se arde la presiune atmosferic
Aspectul estetic las de dorit din urmtoarele motive:
- nerespectarea nuanelor usor mai nchise din zonele proximale
- arderi de corectur prea numeroase
- aplicarea ceramicii n straturi neuniforme
Avantajele CMMC sunt urmtoarele:
- izolarea termic bun a bonturilor
Avantajele coroanei din dou buci sunt:
-Ablaia se face fr efort
-Are o greutate mic (mai mic dec a coroanelor turnate)
Avantajele ambalrii orizontale a coroanelor Jacket din acrilat sunt:
-Exist controlul repartizrii culorilor
-Se poate interveni pentru modificarea culorii ulterior in sensul dorit
-Indeprtarea din tipar a cerii se realizeaz usor
Avantajele dintilor artificiali din ceramic fat de cei din acrilat sunt urmtoarele:
-abrazia este absent
-aspectul estetic este deosebit
-nu si schimb culoarea n timp
Ca elemente de agregare se pot utiliza:
-Coroane metalice
-Coroane mixte
-Coroane metalo-ceramice
Canalele de turnare pentru confecionarea tiparului:
- nu se pot realiza prin metoda clasic
- nu se pot realiza prin metoda Heraeus
Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevrate?
-Puntea dentar ofer o eficient masticatorie mai bun decat protezele mobilizabile
-Igienizarea protezelor mobilizabile e mai usoar decat a punilor
Care dintre urmtoarele materiale pot fi folosite pentru sablare?
- corindonul
- cuartul
- polimetacrilatul de metil (PMMA)
Care din urmtoarele afirmatii sunt false:
-dintii artificiali din rsini acrilice sunt mai rezistenti la abrazie dect cei din ceramic
-dintii artificiali din ceramic se prelucreaz si se lustruiesc usor
-prin abrazie se produce o automodelare a dintilor din ceramic
-dup glazurare, coroanele ceramice se lustruiesc cu gume abrazive
Care sunt metodele directe de modelare functional individualizat a reliefului ocluzal inrestaurrile prin
punti dentare?
-metoda miezului functional
-metoda cu inel
-metoda FGP pentru punti
-metoda restauratiilor provizorii
Care sunt metodele de inregistrare a relatiilor intermaxilare in protezarea fix, cand rapoartele ocluzale
lipsesc?
-sablon de ocluzie
Caracteristicile coroanelor. de invelis (acoperire) sunt:
-Coroana nu trebuie s fie prea voluminoas, ca s nu depseasc curbele arcadei externe si
interne si s se armonizeze cu dinii vecini si cu dintele omolog
-S nu fie prea inalt, in supraocluzie
-S favorizeze transmiterea forelor masticatorii, cat mai fiziologic
-S contribuie la pstrarea constant a dimensiunii verticale de ocluz
Caracteristicile protezelor fixe unidentare sunt:
-volum foarte redus
-refac morfologia si funciile unui singur dinte
-sunt piese protetice de mare exactitate
-sunt realizate din aliaje metalice
Caracteristicile canalului de turnare:
-Canalele de turnare s nu fie prea lungi
-Canalele de turnare se plaseaz astfel incat metalul topit s intre pe cat posibil fr a-si
schimba direcia in spaiul piesei
-Canalele de turnare se plaseaz astfel incat metalul topit s curg din spaii mari spre
detalii fine, niciodat invers.
Ceramica dentar poate fi utilizat pentru:
-punti
-fatete vestibulare
-implante
-dinti artificiali pentru protezele mobilizabile
Ceramica dentar prezint urmtoarele proprietti:
-transluciditate asemntoare smaltului
-duritate superioar smaltului
-porozitate redus
-este inert fat de saliv
Componenta fizionomica a coroanei mixte parialfizionmice trebuie s aib
urmtoarea grosime:
-1,5 mm.
Componentele puntilor dentare sunt:
-Elemente de Agregare
-Intermediarii protezelor fixe
-Conectorii
Componenta metalic a CMMC se poate realiza din urmtoarele metale si aliaje:
-Cr-Ni
-Cr-Co
-Ti
-Au
Componentele principale ale maselor ceramice sunt:
- feldspatul
- cuarul
- dioxidul de siliciu
- colorani anorganici
Contractia ceramicii dup ardere este de:
- 25-30%
Coroana ceramic are urmtoarele indicaii:
-Exigene fizionomice maxime
-Pe dini vitali de dimensiuni mici, ca s nu fie necesar o slefuire maxim
-Grila punte
Coroanele de acoperire se indic:
-Pe dini cu carii insoite de pierderi mari de substan
-Pe dini cu pierderi de substan prin traumatisme
Coroanele cu grosime total au urmtoarele caracteristici:
-perei laterali au grosime mic si uniform
Corpul de punte cu contact in semisa:
-Apar zone de subintranduri cu unghiuri ascuite si posibilitate de retenie alimentar
-Faa mucozal a corpului de punte se aplic pe versantul V si se intinde ca o sa pan la
mijlocul crestei alveolare de unde se distaneaz
-Se indic in creste late,la maxilar
Corpul de punte cu contact tangenial linear:
-Se indic in zona lateral maxilar la dinii cu coroane inalte.
-La acest tip de contact cu creasta se reduce din volumul fetei O =)o fa palato-mucozala
usor convex,neted,cu o direcie oblic in prelungirea versantului vestibular al crestei alveolare
-Oblicitatea depinde de distana dintre creasta alveolar si planul de ocluzie.
-Stabileste un contact linear cu mucoasa la nivelul unei linii corespunztoare cu coletul
dentar
Corpul de punte cu contact linear la mandibul:
-Din unirea feei Vestibulare cu cea Lingual rezult muchia mucozal care se suprapune pe
mijlocul crestei alveolare,in contact usor cu aceasta.
-Faa Vestibular se modeleaz individualizat cu sanuri de descrcare numai in treimea
oclz, in rest celelalte 2/3 se modeleaz fr relief,usor convexe in sens cervico-oclzal si in
intregime convergent spre L.
-Faa Lingual se modeleaz usor convex in sens cervico-oclzal iar in sens Mezio-Distal va
fi neted,fr sanuri si fr schiarea intermediarilor.
Corpul de punte cu contact punctiform:
-fiecare intermediar realizeaz cate un contact punctiform cu crst edentat pe mijlocul ei
-se utiliz in zona lateral mandibular,cu creste edentate inguste
Corpul de punte cu contact suspendat:
-Spaiul cervico-ocluzal s fie de cel putin 6 mm
-Este de dorit ca in sens Mezio-Distal s avem cel putin 10 mm
Corpul de punte cu dini ovoidali (situai intramucos):
-Au un design rotunjit ale fetei mucozale fiind utiliz in z unde principalul obiectiv este
estetica
-Potiunea din corp pte care face cct cu tes moi este rotunjita,fiind inclavata intr-o
concavitate a crst.
Corpurile de punte dintr-un singur material se utilizeaz:
-cand spatiul (dimensiunea cervico- ocluzal) e mai mic de 5 mm
-contactul intermediarilor cu creasta alveolar este tangential
Degresarea machetei se face:
-Numai la macheta din cear
-Pentru reducerea tensiunii superficiale
-Cu alcool,neofalin,eter,cloroform sau aceton
Desprinderea placajului ceramic de pe metal are drept cauze:
- utilizarea unor aliaje si mase ceramice incompatibile
- strat prea gros de oxizi
- stopuri ocluzale la jonctiunea metalo-ceramica
- regimuri termice incorecte in cursul arderilor
Dezavantajele coroanelor turnate cu grosime dirijat:
-Transmit parial variaiile de temperatur
Dezavantajele CMMC sunt urmtoarele:
- necesit slefuiri ample ale dinilor stlpi
- uneori este necesar devitalizarea dinilor
-duritatea mare a ceramicii poate s determine abrazia dinilor antagonisti
Diametrul minim al tijei de turnare cu care se ambaleaz machete unei coroane metalice
turnate este:
-1,7 mm
Din grupa microprotezelor fac parte:
-coroanele de substitutie
-coroanele de acoperire
Ene, clasific afeciunile coronare in:
-Leziuni coronare cu lips de substan
-Leziuni coronare fr lips de substan
Efectul cromatic al unei CMMC depinde de urmtorii factori:
- saturaie
- culoarea pigmentului anorganic
- gradul de transluciditate al ceramicii
- condiiile de iluminare
Esecurile cromatice se produc din urmtoarele motive:
- nu s-a respectat culoarea dintelui de pe cheia de culori
- opaquerul s-a depus n strat prea gros
- opaquerul nu acoper n totalitate capa metalic
- straturile ceramice sunt prea subiri n zona cervical
Este obligatorie modelarea protezelor ceramice pe modele montate n articulator deoarece:
-discrepantele ocluzale conduc la fractura masei ceramice
-discrepantele ocluzale conduc la dezechilibre ocluzale
-discrepantele ocluzale conduc la bruxism
-apare uzura antagonistilor din acrilat
Etapele turnrii modelului de lucru sunt urmtoarele, cu excepia:
-dezinfectarea modelului
Fisurile din masa ceramic au urmtoarele cauze:
- lipsa de compatibilitate dintre aliaje si masa ceramic
- incluziuni de aer insesizabile care se mresc n decursul arderilor succesive
- prelucrarea cu instrumentar rotativ care genereaz cldur excesiv
- rcire brusc dup arderi
Flacra oxihidric dezvolt temperaturi de pan la:
3000oC
Fragilitatea maselor ceramice este o consecint a faptului c:
-rezistenta la compresie este mult superioar rezistenei la traciune
-rezistena la rupere este mare n timp ce rezistena la traciune este foarte mic
Glazurarea are urmtoarele consecinte:
- crearea unui strat superficial de mas transparent
- blocheaz absorbtia fluidelor din mediul bucal
- mpiedic aderarea plcii microbiene
- confer dintelui un aspect neted, translucid
Glazurarea se face n urmtoarele conditii:
-prin aplicarea unui strat superficial de mas transparent
-la o temperatur mai mic dect straturile de baz
Hartia de azbest se utilizeaz deoarece:
-favorizeaz dilatarea higroscopic
-este un izolator termic
In cuptorul de inclzit:
-Timp de . ore se ridic temperatura de la 200 grade la 700- 800 grade
-Apropierea temperaturii tiparului de cea a aliajului topit
-Se obine uscarea total a tiparului
In etiologia edentatiei partiale sunt incriminati:
-Caria si complicatiile ei:
-Obturaii MOD neechilibrate ocluzal
-Traumatisme directe
In intervalul de topire aliajul este:
-jumtate topit, jumtate solid;
Incrustatiile se indic:
-Reconstituiri morfo-funciomnale a dinilor afectai de carii mai puin extinse sau
mai puin profunde
-Ca element de agregare (retentori) pentru puni de intindere mic
-Refacerea ocluziei funcionale
Incrustatiile au urmtoarele indicatii:
-restaurarea morfologiei coronare
-element de fixare a sinelor de imobilizare
-element de echilibrare a ocluziei
Indicatiile coroanei de substitutie ca si component a unei lucrri protetice plurale sunt:
-pe caninii superiori si inferiori
Indicatiile in scop protetic ale coroanelor de invelis totale sunt:
-pentru realizarea elementelor de agregare ale unei punti
-in tratamentul disfunctiei ocluzale
n cazul n care o lucrare din ceramic nu este corect adaptat ocluzal, consecintele sunt
urmtoarele:
-fracturi ale antagonistilor
-dezechilibre ocluzale
-fracturi ale masei ceramice
-abrazii ale dintilor antagonisti
n tehnica Adapta, capa din material plastic trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici:
- marginea capei s rmn la o distant de 1-1,5 mm de preparatia cervical
n tehnica metalo-ceramic clasic placarea se face astfel:
- straturile de ceramic se aplic prin pensulare
- eliminarea excesului de lichid se face prin vibrare~%-
- eliminarea excesului de lichid se face prin tamponare
- coroana se modeleaz supradimensionat
n tehnica metalo-ceramica se succed urmtoarele etape de laborator:
- Se ambaleaz si se obtine tiparul
- Se topeste si se toarn metalul.
- Se dezambaleaz si se prelucreaz scheletul metalic.
- Scheletul metalic este oxidat
n zona lateral fata ocluzal se va acoperi cu ceramic:
- dac ocluzia este normal, fr abateri patologice
- dac exist spatiu suficient pentru metal si ceramic
ntre suportul metalic si placajul ceramic sunt posibile urmtoarele tipuri de legturi:
- legturi chimice
- legturi fizice
- legturi adezive
Jonctiunea metal-ceramic prezint urmtoarele caracteristici:
- stopurile ocluzale pot fi pe metal
- stopurile ocluzale pot fi pe ceramic
- trecerea aliaj-ceramic s fie clar definit
Jonctiunea dintre metal si ceramic trebuie s fie:
- la 2 mm de aria de contact cu antagonistii pe fata ocluzal
La verificarea amprentei pentru CMMC se va urmri:
- dac nu exist incluziuni de aer
- lipsa de aderen a materialelor de amprent fa de linguri
- dac nu exist resturi de snge sau saliv
- centrarea corect a amprentei pe cmpul protetic
Legtura metalo-ceramic se face prin:
- prin legturi dipol-dipol
- prin intermediul forelor van der Waals
- prin oxidarea capei din aliaje nenobile
- prin utilizarea unor ageni de cuplare (bonding)
Lipsurile prezente la nivelul lucrrii turnate sunt determinate de:
-Aliajul a rmas vscos dac temperatura dezvoltat a fost mai mic decat punctul de topire
al aliajului
-Tiparul a prezentat o zon de dimensiuni reduse ceea ce a constituit un obstacol in calea
aliajului fluid
Macheta coroanei cu grosime total:
-Tehnica rcirii gradate
-Macheta are contact intim cu modelul bontului pe toat suprafaa lui
Macheta coroanei cu grosime dirijat:
-Tehnica cu machet prefabricat
-Tehnica cu folie de cear calibrat
-Tehnica cu model duplicat din mas de ambalat
Macheta coroanei cu grosime dirijat realizat prin tehnica ce utilizeaz modelul duplicat din
mas de ambalat are urmtoarele caracteristici:
-Macheta nu se mai detaseaz de pe model
-Vestibular, oral, proximal si ocluzal macheta este subdimensionat cu 0,30mm
Macheta CMMC trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- suprafaa machetei s fie ct mai neted, fr denivelri si rugoziti
Machetea canalului de turnare:
-Se aplic o tij de sarm in poriunea mai groas a machetei care s formeze cu suprafaa
machetei un unghi de 90
-Tija se acoper cu o pelicul de cear astfel incat s-i crestem diametrul pan la 1,5-
1,8mm.
-Aceasta va permite pe ca viitorul canal s permit curgerea aliajului topt in tipar
Macheta componentei metalice a CMMC se realizeaz astfel:
- prin modelarea unei cape din cear calibrat
- prin adaptarea unei cape din material plastic
Macheta din cear se pregteste pentru ambalare astfel:
- se aplic tijele de turnare ntr-o zon mai groas a machetei
- se aplic tijele de evacuare a gazelor
Macheta rezervorului de aliaj fluid se aseaz la o distant de machet de:
-1-2mm
Macheta rezervorului de aliaj fluid:
-Se obine prin formarea unei sfere de cear cu un diametru de 4 mm
-Se plaseaz la o distan de 2-3 mm de macheta incrustaiei.
Macheta rezervorului de aliaj fluid se aseaz la o distan de macheta de :
-2-3 mm
Masa de ambalat petru incrustatii se obtine prin omogenizarea pulberii cu
lichidul in raport de:
-3/1 .
Masa de ambalat folosit pentru confectionarea tiparului:
- trebuie s fie compatibil cu aliajul
- este indicat s fie realizat din fosfai
- este indicat s fie realizat din silicai
Masa opac (grundul) se aplic astfel:
-se aplic iniial un strat mai fluid, apoi unul mai vscos
-stratul de opaquer trebuie s acopere n ntregime suprafetele ce vor fi placate cu
ceramic
Masele ceramice prezint urmtoarele proprietti:
- transluciditate apropiat de cea a smaltului
- rezistent mare la presiune
- nu retin placa bacterian
Materiile prime care intr n compozitia ceramicii dentare sunt:
- feldspatul
- cuartul
- pigmenti
- lianti organici
Metoda direct de modelare a inlay-ului:
-Se execut in laborator de ctre tehnician
-Batonul de cear plastifiat se introduce si se preseaz in cavitatea uleiat anterior
Metoda indirect de modelare a inlay-ului:
-In cadrul acestei tehnici macheta se realizeaz in laborator
-Se execut in cabinet de ctre medic
-Modelul este izolat 10 min in ap
-Cavitatea incrustaiei se umple cu cear fie prin picurare, fie prin indesare
Modelul din cimenturi speciale:
-Are o exactitate mare
-Din aceste materiale se realizeaz numai modele mici
-Macheta trbuie executat imediat dup obinerea modelului
Modelarea inelului coroanei din dou buci, const in:
-Realizarea convexitilor feei vestibulare si feei orale
-Realizarea sanurilor de descrcare intre convexiti.
-Realizarea punctului de contact
-Adunarea marginilor extremitii ocluzale a inelului
Modelul (monobloc) cu bont fix:
-Se toarn pasta de gips dinspre marginea superioar a amprentei
-Se poate realiza dup toate tipurile de amprent
Modelul de lucru:
-este numit si model funcional sau definitiv;
Modelele folosite la CMMC:
- trebuie s fie ct mai rezistente, fiind confecionate din ghips extradur
- la coroanele integral ceramice trebuie s compenseze contracia acestora
- trebuie s se poat monta n articulator
- trebuie s aib o suprafa ct mai neted
Modelul de lucru prin sistemul Tray:
-Utilizeaz un conformator prefabricat din material plastic
-Prezint proeminene sub form de lamele pentru ghidaj
-Utilizeaz bonturi mobile fr pinuri
Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie s ndeplineasc urmtoarele
conditii:
- posibilitatea de mobilizare a bonturilor dentare
- redarea corect a santului gingival si a gingiei interdentare
- pstrarea integritii modelului pn la realizarea piesei protetice
- posibilitatea duplicrii modelului
Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie s ndeplineasc urmtoarele
conditii:
- pozitionarea spatial unic a bonturilor
- paralelismul bonturilor
Modelarea unui corp de punte nefizionomic, pentru o edentaie redus:
-Se poate executa dintr-un paralelipiped de cear
-Se tine cont de direcia corpului de punte
-Dimensiunea vestibulo-oral a corpului este egal cu a dinilor pe care ii inlocuieste
Modelajul unui corp de punte suspendat:
-Intre faa mucozal a corpului de punte si creast s existe un spaiu de 3 mm
-Faa mucozal a corpului de punte s fie convex
Pentru amprentarea precis a cmpului protetic n vederea confectionrii CMMC se pot
folosi:
- siliconi de adiie
- siliconi de condensare
- polieteri
- amprenta optic
Pentru ca o punte frontal s restabileasc fonatia trebuie s aib:
relief oral corect
Polimerizarea acrilatului pentru coroana fizionomic:
-Temperatura se ridic la 60o si se menine 60 min.
-Temperatura se ridic la 100o si se menine 30 min.
Polimerizarea RDC-urilor se face:
-In incinte speciale
-La temperatur si presiune
Porozittile prezente pe suprafata scheletului metalic au urmtoarele cauze:
- impuritti n grosimea machetei
- pozitionarea gresit a tijelor
Prepararea cervicala cea mai indicat a bonturilor pentru coroanele metalo-ceramice este:
- cu prag in chanfrein larg
Prelucrarea capei metalice pentru CMMC se face n urmtoarele condiii:
- cu freze diamantate
- cu freze din oel extradur
- dup prelucrare se sableaz
Premodelarea este:
-realizat dincear special ce contine gutaperc
-realizat astfel incat marginea cervical a machetei s se adapteze intim la zona
cervical
Prepararea masei de ambalat se poate face:
-Pe o plcu de sticl manual
-Manual intr-un godeu
-Manual in bol de cauciuc
Preinclzirea ambalajului se efectueaz pentru:
-Topirea si scurgerea cerii din ambalaj
-Inceperea dilatrii termice a tiparului
-Uscarea tiparului
Preincalzirea tiparului pentru incrustaii se realizeaz in urmtorul regim termic
-temperatura cuptorului creste progresiv timp de 60 minute la 200 grade C;
Protetic, coroanele de acoperire se indic:
-Ca element de agregare
-Pentru imobilizarea dini in paradontopatii
-Pentru refacerea reliefului ocluzal in disfuncii ocluzale
-Pentru ancorarea protezelor mobilizabile
Proba in cavitatea bucal a unui inlay metalic urmreste:
-stabilitate in toate sensurile
- adaptare perfect a marginilor
- puncte de contact cu dintii vecini corecte
Raportul corpului de punte cu creasta edentat, la maxilar, in zona lateral este:
-semisa
-tangential-liniar
Raportul corpului de punte cu creasta edentat in zona mandibular lateral este:
- suspendat
- punctiform (premolari)
- contact liniar redus cu mijlocul crestei
Raportul intermediarilor cu creasta alveolar in sa:
-acoper (incalec) creasta alveolar pe ambii versanti pe o zon echivalent cu suprafata de
colet a dintilort pe care ii inlocuieste,in contact intim cu mucoasa.
-are dini intermediari de dimensiune si volum asemntoir cu al dinilor naturali
Raportul intermediarilor cu creasta alveolar in sa:
-Nu permite curirea si autocurirea (produc reacii inflamatorii)
-Se recomand in creste cu lime mare si cu dini scuri.
Realizarea machetei canalelor de evacuare:
-Sunt obinute din fire de nailon sau de cear
-Aceste canale permit evacuarea aer din interiorul tiparului in momentul turnrii
-Se fixeaz cu un capt la macheta incrust. iar cu cellalt la exteriorul tiparului
Reconstituirea:
-Este o metod prin care se complecteaz anumite proiuni lips ale coroanei dentare.
-Aceast complectare se poate executa fie prin obturaii , fie prin incrustai.
-Obturaiile nu realizeaz rezistena si etanseizarea, pe care le obinem prin utilizarea
Rezistenta la compresie a masei ceramice depinde de:
- tipul de mas ceramic utilizat (ceramica aluminoas prezint valori superioare fa de
ceramica clasic)
- modelarea corecta a suportului metalic
- de metoda de condensare a pastei ceramice (condensarea prin vibrare creste rezistena)
- arderile repetate scad rezistena
Scheletul metalic al CMMC se poate realiza prin:
- turnare
- sinterizare
- pe cale galvanic din aur
- ambutisare
Sistemul ATR:
-Sunt elemente obtinute in laborator
-Acoper bontul in intregime cu o cap din material plastic
Subfazele tehnicii de realizare a componentei fizionomice a coroanei mixte metalo-acrilice
sunt:
-nici una
Stratul de oxizi de la interfaa metal-ceramic are urmtoarele roluri:
- realizeaz o trecere ntre dou materiale cu structuri chimice diferite
- asigur legarea chimic a masei ceramice de aliaj
- permite o difuzare a ionilor metalici n masa ceramic
- creste umectabilitatea suprafeei ceramice
Substituirea:
-Inlocuieste in totalitate coroana dentar distrus.
-Inlocuieste doar faa oral a unui dinte
-Se utilizeaz la dinii cu leziuni coronare profunde
Succesiunea depunerii straturilor de ceramic este:
- opaquer fluid, opaquer vscos, dentin, smal, glazur
Temperatura cuptorului pentru preinclzirea tiparului:
-Temperatura trebuie s creasc in decurs de 60min pan la 200
Timpii ambalrii verticale sunt:
-Depunerea pastei de gips intr-o jumtate de chiuvet
-Macheta pus pe bontul mobil se introduce in pasta de gips cu marginea incizal in
jos
-Se asteapt priza gipsului si se izoleaz
Tiparul:
-Tiparul se obine prin acoperirea machetei cu mas de ambalat sub form de past
-Este cavitatea dintre interiorul masei de ambalat apare dup indeprtarea cerii machetei
Turnarea capelor metalice pentru CMMC se face n urmtoarele conditii:
- cu dispozitive de turnare cu oxigaz
- cu dispozitive de turnare folosind cureni de nalt frecven
- cu dispozitive de tip Castomat
Tulburrile fonetice apar in caz de:
- edentatii frontale recente
- imediat dup protezarea unei edentatii frontale vechi, neprotezate