Sunteți pe pagina 1din 19

TEHNOLOGIA CONFEClIONARII PROTEZEI TOTALE

Ambalarea directa mai este cunoscuta si ca:


- ambalarea cu val
- ambalarea ntr-o parte a chiuvetei
Ambalarea indirecta mai este cunoscuta si ca:
- ambalarea fara val
- ambalarea n ambele parti ale chiuvetei
Ambalarea directa prezinta dezavantajele:
- se realizeaza tehnic dificil
- izolarea peretilor tiparului se face greu
- dintii, daca mai prezinta urme de ceara , se
desprind din val fara posibilitatea repunerii n
aceiasi pozitie
- valul de ghips se poate fractura
Ambalarea directa prezinta avantajele:
- este conservata naltimea ocluziei daca nu se
strng corect cele doua parti ale chiuvetei
Ambalarea indirecta prezinta avantajele:
- este usor de realizat
- dintii si pastreaza pozitia n tipar
- izolarea peretilor tiparului se efectueaza simplu
si usor
- pasta de acrilat se introduce usor
Amprenta preliminara:
- este copia negativa a cmpului protetic
- reproduce cu exactitate suprafata de sprijin
- reproduce cu aproximatie zona de succiune
Amprenta preliminara se poate lua cu:
- gips
- mase termoplastice de tip Stents
- ceruri bucoplastice

- alginate
Articulatorul imita:
- miscarea de deschidere-nchidere
- miscarea de laterali tate
- miscarea de propulsie
- toate miscarile
Aspectul lucios al fetelor externe ale protezei este
necesar pentru:
- a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice
- a preveni producerea leziunilor n zonele de
contact
- a se mentine mai mult timp aspectul culorii
iniNiale
- a mpiedica aderenta si stagnarea alimentelor pe
suprafata protezei
Baza metalica a protezei totale se poate confectiona
din:
- aliajele de aur platinat
- cromAcobalt
- titanul si aliajele sale
- aluminiul
Baza machetei protezei totale se confectioneaza din:
- ceara roz
Baza protezei confectionata din metal prezinta
avantajele:
-rezistenta mecanica foarte mare
-este mai usor de ntretinut
-nu produce reactii alergice
-volum redus, crend pacientului un confort mai bun
Bazele acrilice ale protezelor totale pot fi ntarite cu:
-retea metalica rigida nedeformabila
-fibre de sticla sub forma de retea

-folii lamelare de 0,5 mm grosime care se suprapun


Bolta palatina este alcatuita din:
- apofizele palatine ale oaselor maxilare
- lamele orizontale ale oaselor palatine
Bordurile de ocluzie se pot confectiona din:
- ceara roz
- stents
Butonii de presiune:
- sunt proeminente paralelipipedice
- sunt fixati pe locul premolarilor inferiori
Caracteristicile lingurii individuale sunt:
- rigiditatea
- rezistenta mecanica
- dimensiunea suprafetei egala cu cea a cmpului
protetic
- margini rotunjite si netede
Caracteristicile machetei pentru proba sunt:
- gingia artificiala n zona anterioara este
modelata n concordanta cu cerintele fizionomice
- placa de ceara la nivelul boltii palatine este
ntarita cu o bucata de placa de baza pentru a fi
mai rezistenta
- placa linguala de ceara se ntareste cu ajutorul
unei srme
- marginile nu trebuie sa prezinte asperitati
Cauzele edentatiei totale sunt:
-caria dentara si complicatiile
-boala parodontala
-traumatismele
-tumorile maxilarelor
Cele cinci obiective de care trebuie sa se tina seama
la modelarea finala a machetei sunt:

- obiectivul fizionomic
- obiectivul fonetic
- obiectivul igienic
- obiectivul rezistentei
Cele cinci obiective de care trebuie sa se tina seama
la modelarea finala a machetei sunt:
- obiectivul fizionomic
- obiectivul igienic
- obiectivul mentinerii si stabilitatii
- obiectivul fonetic
Creasta alveolara mandibulara este:
- foarte mult redusa comparativ cu cea de la
maxilar
- suprafata de sprijin este mai mica
- poate fi situata sub nivelul liniei oblice interne si
externe (creasta negativa)
Configuratia marginilor amprentei finale maxilare
este:
- pe linia mediana prezinta impresiunea frenului
buzei superioare
- corespunzator molarilor marginea este mai
groasa
- la tuberozitati grosimea si naltimea sunt
variabile
Configuratia marginilor amprentei finale mandibulare
este:
- la nivelul incisivilor marginea e subtire
- pe linia mediana, vestibular este imprimata
urma frenului buzei inferioare
- pe linia mediana, lingual este imprimata urma
frenului lingual

- corespunzator molarilor marginea se ngroasa


Cofrarea amprentei functionale are rolul:
- pasta de gips nu curge n lateral
- soclul modelului rezulta cu forma si dimensiuni
corespunzatoare
- se reduce soclarea modelului
Culoarea dintilor artificiali este determinata de :
- vrsta
- sex
- culoarea ochilor
- tipul constitutional
Dezavantajele ambalarii indirecte sunt:
- se poate nalta ocluzia
Dezambalarea reprezinta operatia prin care:
- proteza polimerizata este ndepartata din peretii
tiparului
Dintii artificiali din portelan prezinta caracteristicile:
- culoarea prezinta transluciditate asemanatoare
cu a din
- duritate foarte mare
- sunt casanti
Dintii artificiali din acrilat prezinta caracteristicile:
- culoarea se degradeaza n timp
- solidarizarea la baza protezei este foarte
rezistenta
- fixarea la baza protezei se face printrA un proces
chimic
- favorizeaza penetratia lichidului bucal
Dintii de acrilat se pot confectiona:
- industrial
- n stante metalice
- n tipare de gips
- amprente tipar de silicon

Dupa modelarea finala a machetei se efectueaza


urmatoarele:
- dintii sunt curatati foarte minutios de ceara
- sunt netezite si lustruite suprafetele machetei
Dupa proba machetei n cavitatea bucala, modelul
inferior este pregatit pentru folierea urmatoarelor
zone:
- toate proeminentele determinate de exostoze
- liniile oblice interne
- torusul mandibular cnd exista
- muchia crestelor ascutita sub forma de lama
Dupa proba machetei n cavitatea bucala, modelul
superior este pregatit pentru folierea urmatoarelor
zone:
- locurile cu exostoze sensibile la palpare
- papila incisiva
- torusul palatin
- sutura intermaxilara
Durata totala a regimului clasic de polimerizare este:
- 2,5 ore
Edentatia totala poate determina tulburari de:
-masticatie
-fonatie
-fizionomice
-psihice

Elementele accesorii ale unei linguri individuale


superioare sunt reprezentate de:
-mner
-ntariturile
-bordurile de ocluzie
Excesul de monomer (lichid) determina la nivelul
protezelor gata polimerizate urmatoarele:
- proteza are dimensiuni mai reduse deoarece
creste coeficientul de contractie al masei acrilice
- are actiune iritanta asupra tesuturilor
- rezistenta mecanica scazuta
- aparitia porilor
Excesul de polimer (pulbere) determina la nivelul
protezelor gata polimerizate urmatoarele:
- rezistenta mecanica scazuta
- aspect cromatic neuniform, apar zone cu pete pe
proteza
Factorii obisnuiti (biologici) de mentinere ai protezei
totale sunt reprezentati de:
-succiune
-adeziune
-tonicitatea musculara
-presiunea atmosferica
Factorii exceptionali de mentinere ai protezei totale
sunt reprezentati de:
- succiunea limitata
- arcurile intermaxilare
- implantele aloplastice
- prafurile si pastele adezive
Factorii care produc instabilitatea protezei totale
sunt:
- alimentele lipicioase, aderente

- cmpul protetic nefavorabil


- contractia musculaturii periprotetice
Factorii obisnuiNi de stabilitate ai protezelor totale
sunt reprezentati de:
- adncimea boltii palatine
- crestele alveolare
- tuberozitatile maxilare
- tuberculii piriformi
Izolarea amprentei pentru confectionarea modelului
de lucru este necesara la:
- amprentele luate cu gips
n alegerea dintilor artificiali, dupa reperele continute
de sabloanele de ocluzie sunt stabilite:
- dimensiunea mezio-distala a celor sase dinti
frontali
- naltimea dintilor frontali
n alegerea dintilor artificiali, dupa indicatiile scrise n
fisa de laborator sunt stabilite:
- materialul din care sunt confectionati dintii
- culoarea dintilor frontali
- forma dintilor frontali
- aspectele particulare daca pacientul le-a solicitat
ndiguirea amprentei functionale se realizeaza
pentru:
- pentru a reda pe model configuratia
nemodificata a fundurilor de sac
n cazul ambalarii indirecte, naltarea ocluziei se
poate datora:
- utilizarii unei chiuvete defecte la care nu se mai
pot asambla corect cele doua jumat
- forta de presare insuficienta, incapabila sa
scoata excesul de pasta acrilica

n rezorbtii si atrofii foarte accentuate, la mandibula


ajung pe zona de sprijin a cmpului
protetic:
- gaura mentoniera
- cele doua creste oblice (interna si externa)

La analiza amprentei preliminare se urmareste:


- daca amprenta a nregistrat n totalitate
suprafata cmpului protetic
- daca materialul de amprenta este sustinut de
lingura
- daca suprafata amprentei este neteda, fara
urme de tras sau lipsuri
- daca materialul de amprenta este n strat
uniform
La maxilar, mucoasa fixa acopera:
-bolta palatina
La montarea n ocluzor se ncepe cu:
-bratul inferior
La maxilar, zona de mucoasa fixa acopera:
-crestele alveolare
-bolta palatina
-tuberozitaNile maxilare
La umplerea tiparului ca rasina acrilica se fac de
obicei:
- 2 verificari
Limita posterioara a bordurii de ocluzie este situata
n dreptul:
- fetei distale a primului molar

Lingura individuala se poate confectiona din:


-metal
-placa de baza
-acrilat autopolimerizabil
-acrilat termopolimerizabil
Lustruirea protezei totale se face pe:
- numai pe fetele orala si vestibulara
- pe toate fetele cu exceptia celei mucozale
Mnerul lingurii individuale:
- are rolul sa permita manevrarea ei
- este situat anterior pe linia medio - sagitala
- are dimensiunea a doi incisivi centrali
- are o pozitie oblica-verticala
Modelul preliminar este utilizat:
- pentru completarea examenului cmpului
protetic
- pentru confectionarea lingurii individuale
Modelul definitiv (de lucru) se foloseste pentru:
- completarea examinarii cmpului protetic
- confectionarea sablonului de ocluzie
- confectionarea machetei protezei totale
- obtinerea tiparului
Monomerul (lichidul) rasinii acrilice are proprietatile:
- este transparent
- fierbe la 100,3 grade Celsius
- este insolubil n apa
- este volatil
Modelarea finala a machetei n scop fizionomic
urmareste:
- ascunderea starii de edentatie
- refacerea foselor si boselor pe versantul
vestibular al seii
- refacerea relieful festonului gingival

- refacerea reliefului papilei interdentare


Modelarea finala a machetei n scop igienic
urmareste:
- obtinerea de suprafete netede, plane
- se face numai n zonele laterale
- macheta trebuie bine finisata
Modelul preliminar:
- este copia pozitiva a cmpului protetic
- reda cu exactitate zona de sprijin
- reda cu aproximatie zona de succiune
- este folosit pentru confectionarea lingurii
individuale
Modelarea finala a machetei n scop fonetic
urmare<te:
- un volum ct mai mic
- un modelaj corespunzator formatiunilor
anatomice pe care le acopera
- reproducerea rugilor palatine si a papilei incisive
- versantele orale ale seilor sa fie simetrice
Muschii limbii, n urma activitatii mai intense depuse
n procesul de masticatie se:
-hipertrofiaza
Mucoasa mobila acopera:
-valul palatin
-obrajii
-buzele
-formatiunile mobile din vestibulul bucal
Netezirea protezei totale se face cu:
- pietre cu granulatie mare
- freze pentru acrilat
- micromotorul
amprenta finala se poate lua cu:

- pastele de eugenat de zinc


- pastele de gips
- materiale elastice de tipul alginatelor
- materiale bucoplastice
amprenta finala corecta prezinta urmatoarele
caracteristici:
- centrarea amprentei pe suprafata cmpului
protetic
- repartizarea materialului de amprenta ntr-o
grosime uniforma
- materialul este aderent pe toata suprafata
lingurii
- modelajul marginilor conform fundurilor de sac
amprenta finala corecta prezinta urmatoarele
caracteristici:
- cuprinde ntreaga suprafata a cmpului protetic
- materialul este aderent pe ntreaga suprafata a
lingurii
- centrarea amprentei pe suprafata cmpului
protetic
Operatia de lustruire a protezei totale se executa cu:
- filturi
- perii circulare
- pufuri de bumbac
Ocluzorul imita numai:
- miscarea de deschidere-nchidere
Pe o proteza totala de obicei se monteaza:
- 14 dinti
Pentru ndepartarea cerii de macheta din tipar sunt
necesare:
- un vas cu apa a carei temperatura este de 100
grade Celsius

- un scufundator
- spatula de ceara
- chiuveta cu macheta

Pentru prepararea pastei acrilice trebuie respectate


conditiile:
- absenta vaporilor de apa din laborator
- minile tehnicianului sa fie curate
- recipientul si spatula sa fie curate si uscate
- dupa amestec se controleaza cu atentie
succesiune fazelor
Pentru luarea unei amprente preliminare sunt
necesare:
- o lingura standard
- un material de amprenta
- o tehnica de amprentare
- colaborarea pacientului
Proteza totala prezinta urmatoarele caracteristici:
- mentinerea si stabilitatea sunt asigurate n
special prin fenomenele de adeziune si succiune
- se poate realiza si n conditii modeste de
laborator
- se confectioneaza din materiale diverse: rasini
acrilice, mase ceramic, metale;
Proprietatile substantelor folosit la izolarea peretilor
de gips ai tiparului sunt:

- sa fie inerte
- sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de
fracturare
- sa se poata utiliza usor
- sa fie insolubile n apa si n monomer
Proprietatile substantelor pentru izolat peretii de
ghips ai tiparului sunt:
- sa faciliteze separarea protezei de model
- sa favorizeze recuperarea modelului
- sa mpiedice orice unire ntre gips si acrilat
- sa fie inerte
Pregatirea modelelor n vederea montarii n ocluzor
consta din:
- reducerea dimensiunii soclurilor
- taierea a mai multor santuri de retentie de 3-4
mm pe suprafata bazala a soclurilor
- solidarizarea provizorie a modelelor ntre ele
Regimul termic de polimerizare se desfasoara astfel
nct temperatura
sa nu depaseasca:
- 100,3 grade
Regulile generale de montare a dintilor artificiali
dupa Gysi prevad ca:
- dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei
alveolare
- dintii frontali superiori, din motive fizionomice,
sunt montati n afara crestei alveolare
- n propulsia mandibulei sunt stabilite contacte
multiple la nivelul fetelor ocluzale si a marginilor
incizale ale celor doua arcade

- montarea dintilor artificiali este astfel efectuata


nct toate fortele care pot mobiliza proteza sa
fie neutralizate
Regulile generale de montare a dintilor artificiali
dupa Gysi prevad ca:
- dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei
alveolare
- planul de ocluzie formeaza n sens sagital o
curba cu concavitatea n sus numita curba
sagitala
- n sens transversal se formeaza curba
transversala, de asemenea cu concavitatea
superioara
- n relatie centrica se realizeaza intercuspidare
maxima ntre cele doua arcade artificiale
Regulile montarii n ocluzor sunt:
- planul de orientare ocluzala materializat de locul
de unire a celor doua suprafete ale bordurilor
este plasat n planul orizontal reprezentat de
planul mesei
- planul medio-sagital al modelelor sa se
suprapuna planului medio-sagital al ocluzorului
- distanta dintre punctul interincisiv si axul de
rotatie sa fie de 10,5 cm

Rasinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie sa


prezinte urmatoarele proprietati biologice si fizicochimice:
- sa fie tolerate de tesuturile cu care vin n contact

- sa fie stabile n conditiile de utilizare


- sa se manipuleze usor
Rasinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie sa
prezinte urmatoarele proprietati biologice si fizicochimice:
- sa fie insolubile si insipide
- sa fie neutre din punct de vedere chimic la toate
alimentele si enzimele din compozitia salivei
- sa fie usor de lustruit
Rezorbtia si atrofia la maxilar poate fi:
-centripeta (concentrica)
-simetrica
-asimetrica
Rezorbtia si atrofia la mandibula poate fi:
- centrifuga (excentrica)
- simetrica
- asimetrica
Soclul modelului preliminar are forma:
- de pentagon la modelul superior
- trapezoidala la modelul inferior
Tehnica de fixare a modelelor n articulatorul mediu
cuprinde urmatoarele operatii:
- pregatirea modelelor
- pregatirea sabloanelor
- pregatirea articulatorului
- gipsarea propriu-zisa
Transferul reperelor de pe sabloane pe modele este
efectuat pentru urmatoarele repere:
- linia mediana
- linia caninilor
- linia sursului
- planul de orientare ocluzala

Tuberculul piriform se formeaza dupa extractia:


-molarului de minte inferior
Tuberozitatile maxilare:
- sunt situate n regiunea posterioara
- sunt zone biostatice care se atrofiaza mai lent
- au valoare deosebita n menrinerea protezei
- au rol deosebit n stabilitatea protezei
Zabloanele de ocluzie prezinta urmatoarele
caracteristici:
- se pot ndeparta si repune pe model fara
dificultate
- baza este rigida, nedeformabila
- marginile nu sunt ascutite sau taioase
- bordura este modelata neted si simetric, de o
parte si de alta a liniei mediane
Zabloanele de ocluzie prezinta urmatoarele
caracteristici:
- baza sablonului este rigida, nedeformabila,
rezistenta la presiunile ocluzale
- baza sablonului este confectionata din placa de
baza sau rasini acrilice
- bordurile de ocluzie prezinta forme si dimensiuni
asemanatoare arcadelor dentare
- marginile sablonului sunt modelate cu
dimensiuni si forma corespunzatoare fundurilor
de sac

Zabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceara,


sunt prelucrate n faza de cabinet intitulata
determinarea relatiei intermaxilare pentru a se
obtine urmatoarele elemente:
- curbura vestibulara a arcadelor dentare n zona
frontala
- pozitia mandibulei n relatie centrica
- directia si nivelul planului de ocluzie n zona
frontala si n zona laterala
Zabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceara,
sunt prelucrate n faza de cabinet intitulata
determinarea relatiei intermaxilare pentru
obtinerea urmatoarelor elemente:
- curbura vestibulara n zona frontala a arcadelor
dentare
- dimensiunea verticala a etajului inferior
- pozitia mandibulei n relatie centrica
- repere necesare alegerii si montarii dintilor
frontali
Zeile unei proteze totale superioare acopera:
- crestele alveolare
- tuberozitatile maxilare
Zeile unei proteze totale inferioare acopera:
- crestele alveolare
- tuberculul piriform
Zona de sprijin a cmpului protetic maxilar este
reprezentata de:
-bolta palatina
-creasta alveolara
-tuberozitatile maxilare
Zona de mucoasa mobila la maxilar acopera:

-obrajii
-buzele
-valul palatin
-formatiunile mobile din vestibulul bucal
Zona de sprijin a cmpului protetic reprezinta:
-zona ce preia maximum de presiuni
-asigura sprijinul protezei totale
-zona acoperita de mucoasa fixa
Zona de mucoasa neutra este situata:
-la periferia cmpului protetic
-dincolo de limitele suprafeNei acoperite cu mucoasa
fixa
-n apropierea fundurilor de sac
Tuberculul piriform este acoperit de baza protezei
inferioare:
- pe treime anterioara
Zona de succiune a cmpului protetic:
- este situata la periferia zonei de sprijin
- are o suprafata foarte redusa
- este formata din mucoasa ce tapeteaza fundurile
de sac
- de multe ori are aspectul unei linii
Zona de mucoasa fixa care acopera bolta palatina n
treimea anterioara:
- este puternic aderenta de os
- aici se afla rugile palatine
- aici se afla papila incisiva
- sunt situatii clinice cnd necesita folierea