PROPEDEUTICA CURS 14

Etapele amprentei preliminare :

 Alegerea portamprentei standard ;
 Alegerea materialului ;
 Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
 Tehnica de amprentare ;
 Dezinsertia ;
 Examenul amprentarii ;
 Delimitarea marginilor amprentei.

Lingurile standard au 3 forme:

 Metalice (de la 1 la 4)-linguri ortomorfe ;
 Din material plastic ;
 Mixte.

Sunt prevazute cu sisteme retentive. Alegerea lingurilor potrivite se realizeaza prin

masuratori pe model , masurand distanta intertuberozitara sau intre tuberculii piriformi
cu ajutorul unui compas (Schreinemakers-linguri clan-tray).
Lingurile trebuie sa corespunda dimensiunilor campului protetic in sens sagital si
transversal; sa depaseasca 3-5 mm campul protetic. La nivelul crestelor mandibulare
(zonele laterale linguale) pot exista chiar pelote adaptabile.
Observatie :
Pentru o amprenta corecta preliminara se recomanda pregatirea portamprentei prin
aplicarea de conuri de Stents sau ceara in 3 puncte ale lingurii pentru a se dirija spatiul
de amprentare (unul median si doua in zonele laterale)

Materiale de amprentare :
 Gipsul ;
 Materiale elastice :alginice+siliconice in dublu amestec.
 Materiale rasinice cu priza lent progresiva.
Ultimele 2 categorii de materiale sunt folosite in procedeele moderne de amprentare.
In practica se indica functie de calitatea fibromucoasei gipsul pentru campurile
protetice deformabile(maxilare)/mandibulare pentru plasticitatea lui, este un material
tixotrop, nu deformeaza campul protetic.

Materialele tip Stents sunt indicate pentru campurile protetice dure. Pedro Saizar
recomanda amprenta preliminara dar si functionala cu acest material.
Campurile protetice intermediare se amprenteaza cu alginate, siliconi. Aceste
materiale pot fi extinse si la campurile protetice moi.
 2

Materialele siliconice+materialele cu vascozitate lent progresiva sunt folosite pentru

amprentele prefunctionale.
In timpul I se amprenteaza cu material siliconic chitos, dupa priza se prelucreaza
marginal dinspre median spre posterior, cu o grosime proportionala cu a fundului de
sac, 3-4mm in zona vestibulara centrala, 4-5 mm in zona vestibulara laterala, 6-7 mm
in zona retrozigomatica (Eissering).
Se prelucreaza amprenta la nivelul frenurilor, bridelor si este sectionata,
subdimensionata cu 1-2mm in sens sagital.
In timpul II se amprenteaza cu un silicon fluid rezultand amprenta prefunctionala care
reda 100%adeziunea (sprijinul) si succiunea (50-60%).
Fata de amprenta preliminara succiunea este de 10%.

Rasinile cu priza lent progresiva se folosesc in amprentele functionale , in linguri

individuale. Ele obtin direct inchiderea marginala si scurteaza etapele clinico-tehnice.
Pregatirea pacientului pentru amprentare :
Prevenirea pacientilor anxioasi, iritabili, a reflexelor de voma se realizeaza cu
Xilestezin, prin exercitii respiratorii, prepararea cu apa rece a materialelor alginice
pentru a scadea reflexul de voma. Se debuteaza in amprentare cu amprenta campului
mandibular.
Tehnici :vezi an.V.

Dupa priza materialului , dezinsertia se realizeaza in ax, cu tractiuni verticale, se

igienizeaza amprenta si se delimiteaza marginal. Schreinemakers –de la linia mediana
1,5 cm intr-o parte si alta pentru zona liguala centrala urmata de trasarea varfului
crestei in interiorul amprentei , se traseaza zonal liguala laterala, zona liguala
vestibulara la 1 mm in interiorul amprentei. Se ocolesc impresiunile frenurilor si
bridelor pentru transpunerea tuturor limitelor pe modelul preliminar de pe amprenta
preliminara.

Verficarea amprentei :
 Sa nu fie desprinsa,
 Sa nu existe goluri ;
 Grosimea sa fie uniforma de 3-4 mm,
 Sa cuprinda zona campului protetic.
 Periferia campului protetic poate fi inregistrata mai exact cand se fac miscari de
modelare functionale.

Modelul preliminar:
 Se realizeaza dupa turnarea amprentei preliminare;
 Scopul principal este obtinerea portamprentei individuale si ajutarea examenului
clinic;
De asemenea exista un model prefunctional = portamprenta individualizata mult mai
exacta.
 3

Etapele tehnologice privind obtinerea modelului preliminar=vezi L.P.

 Se toarna din gipsuri  hemihidrat ;
 Necesita conditionarea amprentei preliminare : cele din gips se coopteaza si se
izoleaza in apa, apa saponata timp de 5-10 minute. La cele alginice se
igienizeaza, usoara uscare pentru a rezulta un surfactant ce va separa usor
amprenta de gipsul modelului.
 Turnarea in 2 timpi :-ideal-mai ales la materialele elastice usor deformabile
marginal sau 1 timp in mod curent.
 Depunerea gipsului se realizeaza prin vibrare manuala (curent)sau mecanica.
Priza va fi obligatoriu supravegheata pentru materialele alginice 45-60 minute ;
demularea (indepartarea amprentei de model) se realizeaza usor pentru
materialele elastice ; dificil pentru gipsuri (ciocanire +spatula) ; la materialelel
termoplastice (bucoplastice+Stents)-prin incalzire.
 Materialele siliconice nu ridica probleme de demulare. Demularea se realizeaza
usor pentru a nu fractura modelul preliminar.
Prelucrarea marginala a modelului=soclarea=fasonarea se realizeaza curent mecanic
sau manual. Pentagonal la maxilar si trapezoidal la mandibula.

Lingura individuala reprezinta un conformator rigid, nedeformabil, rezistent mecanic

la tractiuni, rupere utilizat pentru amprenta functionala a campului protetic edentat
total.

Caracteristicile lingurii individuale :

 Sa cuprinda suprafata campului protetic ;
 Sa fie extinsa marginal pana la zona de reflexie a mucoasei unde sunt scurtate
cu 1-2mm ;
 Sa reproduca prin incizuri frenurile si bridele laterale ;
 Sa prezinte un profil semirotund cu o grosime de 2-2,5mm ;
 Sa prezinte orificii pentru materialele elastice (ele nu adera decat daca aplicam
adeziv) ;
 Sa prezinte accesorii :borduri de ocluzie+nervuri.

Parti componente :
 Baza intim adaptata, poate fi selectiv distantata de zonele sensibile sau de
zonele negative sau distantata total (Predo Saizar-amprenta functionala cu
Stents).
 Accesorii : manerul(la maxilar)si butoni de presiune +maner (mandibula).
Butonii au forma paralelipipedica, plasati in dreptul premolarilor si molarilor,
cu o lungime de 15 mm si inaltime de 5 mm.
Rolul lor este de a exercita presiuni armonioase , uniforme pe campul protetic.
Manerul este asemanator cu incisivul central superior (10 mm), latimea sa si retentiv
vertical si trensversal, utilizabil in etapa de adaptare a lingurii, dezinsertie si transport
 4

a amprentei in laborator. Armarea lingurii se realizeaza cu sarma (la cele din placa de
baza) ; o ansa in dreptul incisivului central. Se mai poate arma si la rasinile acrilice
simple in zonele sensibile supuse la ruptura/fractura.

Materiale pentru linguri individuale :

 Materiale termoplastice :stents, placa de baza,
 R.A.S. ;
 Rasini compozite ;
 Poliesteri (termoformare) ;
 Copoliesteri –prin termohidroformare ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile-tehnica laborioasa , scop stiintific, in
amprentari functionale speciale ;
 Metale prin stantare si turnare (rar)-inutile.
Cele mai utilizate linguri sunt cele din R.A.S. (rigide) apoi din placa de baza (selectiv)
si din rasini compozite (ideale).
Unii autori cer linguri individuale cu borduri de ocluzie. Schreinemakers recomanda
amprenta functionala cu gura inchisa.
Lingurile din R.A.S. termopolimerizabile sunt utilizate in amprentari fonetice (Devin)
sau cu inregistrari piezografice (proteza totala mandibulara).

Amprenta finala(functionala ) :

 Se realizeaza cu diferite materiale aplicate in portamprente individuale foarte
exacte
 Portamprentele pot fi cu contact intim –Scoala de Protetica Bucuresti.
 Portamprente distantate selectiv(zonele sensibile –papila, torus, rafeu,
exostoze) ;
 Portamprente confectionate dirijat la distanta de mucoasa (Pedro Saizar).
Amprenta functionala reda cu mare exactitate detaliile campului protetic (zona de
sprijin +zona de inchidere marginala) si intruneste toate conditiile pentru factorii de
mentinere si stabilitate.

Obiective :
-aceleasi ca si cele de la amprenta preliminara-
 Sa amprenteze cat mai extins pana in limitele functionale campul protetic ;
 Sa se obtina margini cu o inaltime, grosime, profil asemanatoare morfologiei
fundurilor de sac ;
 Proteza sa transmita presiunile in mod armonios pe suprafata campului protetic ;
 Marginile protezei sa nu interfereze factorul muscular ;

Materiale necesare :
 Portamprente individuale ;
 Materiale de amprentare ;
 Tehnica.
 5

Etapele amprentarii finale :

 Adaptarea lingurii individuale ;
 Alegerea materialului de amprentare ;
 Pregatirea cazului clinic ;
 Amprentarea propriu-zisa ;
 Dezinsertia ;

Verificarea amprentei finale.

Lingura se adapteaza pe camp prin inspectie si palpare la nivelul zonelor functionale
ale campului protetic (vezi curs anterior).
Portamprentele individuale se inchid selectic la « zonele cheie » pentru Stens, Kerr sau
total pentru materialele rasinice cu priza lent progresiva sau cu materiale siliconice
vascoase =metode moderne-Scoala germana.

Alegerea materialelor de amprentare fuctionala :

-pentru maxilar :paste ZOE, siliconi fluizi ; mai rar gips si materiale termoplastice.
-pentru mandibula :paste ZOE, siliconi fluizi, materiale bucoplastice (indispensabile),
rasini acrilice cu priza lent progresiva =amprente moderne fonetice sau
miomucodinamice.
Materialele rigide (gips), Mucoseal (rasini pe baza de etil metacrilat)-din ce in ce mai
putin utilizate.

Tehnici de amprentare :
-Functie de implicarea factorului muscular.
 Metode de amprentare miomucostatice in care componenta musculara nu este
utilizata =nu se fac miscari de modelaj functional.Campul protetic +zonele
functionale se amprentau prin fluiditatea materialului (gips), marginal fiind
inexacte, proteze instabile ce necesitau multe retusuri pentru mentinere,
stabilizare-metoda abandonata.
 Metoda mucomiodinamica –miscari test- comandate de medic cu rol in
modelarea zonelor functionale. Este o metoda acceptata azi.; modelare
periferica foarte exacta a amprentei functionale
-Dupa calitatea fibromucoasei:
 Aderenta –nedeformabila-=camp protetic dur;
 Camp protetic mediu-fibromucoasa usor deformabila;
 Camp protetic moale pe fondul rezorbtiilor accentuate cu creste balante.

-Functie de camp :
 amprente compresive :campuri protetice dure –materiale de amprentare cu
vascozitate crescuta:Stents, materiale rasinice;
 amprente de despovarare (noncompresive) in campuri protetice medii si in
special moi se utilizeaza materiale cu consistenta medie.
Materialele cu consistenta fluida se folosesc pentru campurile protetice mandibulare.
 6

-Functie de cum se practica amprenta :

 Amprente finale cu gura inchisa (sub presiunile ocluzale ale pacientului)
 Amprente finale cu gura deschisa (frecvent in practica).
Cele cu gura inchisa necesita portamprente cu borduri si determinarea R.C. la D.V.O.a
cazului clinic=amprenta se ia sub presinui ocluzale, presiuni fiziologice, nu arbitrare –
Schreinemakers.
Ca dezavantaj ar fi factorul lingual (limba)-aceasta amprenta este utilizata limitat,
autorul efectueaza miscarile linguale inainte de inchiderea in R.C.
Amprenta cu gura deschisa confera un modelaj functional, atat oral cat si vestibular-
frecvent utilizata.

Verificarea amprentei functionale :

 Suprafata lucioasa , neteda, fara goluri, nedesprinsa marginal ;
 Lingura sa nu transpara marginal prin materialul de amprentare ;
 Grosimea materialului de amprentare sa fie in mm(1,5 mm), uniform distribuit
in portamprenta ;
 Centrarea lingurii pe camp.

Turnarea modelului de lucru :

Reproducerea in pozitiv a elementelor campului protetic foarte exact inregistrate.

Caracteristici tehnologice:
 Se realizeaza din gipsuri dure, clasa III (nu IV), prelucrabile prin gravare ;
 Utilizate pentru completarea examenului clinic ;
 Pentru confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
 Pentru modelarea machetelor ;
 Pentru obtinerea tiparului.

Caracteristici tehnologice ;
Amprenta finala se conditioneaza. Fragmentele din gips se coopteaza si se izoleaza
amprenta dupa indiguire, cofrare.
La celelalte amprente se realizeaza igienizarea + indiguirea , cofrarea =dupa caz.
Indiguirea se realizeaza la amprentele din materiale cum ar fi gipsul, ZOE, materiale
termoplastice . Nu se realizeaza la amprentele din materiale deformabile –
bucoplastice, siliconice.

Indiguirea la materialele elastomerice se realizeaza modern prin aplicarea intre

conformator si amprenta aunui strat de alginat in stare plastica. Orice mic exces dupa
gelificare se sectioneaza.

Cofrarea-clasic-cu o folie de ceara ce are inaltimea de 1,5 mm lipita de digul

marginal pe toata circumferinta amprentei pentru a rezulta un model cu un val
corespunzator.
 7

N.B. :
La maxilar digul (in metoda clasica) nu se aplica la zona AH ci o prelungire dintr-o
folie de ceara ce se adauga posterior de linia AH ce va continua cofrajul ; de asemenea
la nivelul planseului bucal se aplica o folie de ceara interdig.
In tehnologia moderna (Scoala germana)-se aplica dig la nivelul zonei AH, rulou de 2-
2,5 mm pentru inchiderea distala inca din faza de amprentare (numai in campurile
protetice moi).

Dozarea/prepararea-tehnica de preparare-vezi L.P.

Modelul de lucru –curent- se toarna din gips dur (Moldano, Duralite) intr-un timp.
Din ratiuni aconomice –in 2 timpi-cu dezavantajelele mentionate.
Priza are loc in 60 minute dupa care urmeaza demularea ce este asemanatoare cu cea a
modelului preliminar.
In etapa de prelucrare marginala nu va fi sectionata zona de inchidere marginala.
Modelul maxilar se socleaza pentagonal. Se recomanda in zonele frontale in semicerc
pentru a favoriza montarea dintilor frontali intr-un mod armonios.
La mandibula modelul se socleaza trapezoidal.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara necesara in tehnologia protezei

totale.
Parti componente :
 Baza din materiale folosite curent in portamprenta individuala :placa de baza ,
R.A.S., R.C. (ideal) sau copoliesteri.
 Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin caracteristicile
dimensionale si topografie. Se realizeaza din ceara, Stents, R.A.S. functie de
cum solicita clinicianul (functie de metoda de amprentare functionala).Din
R.A.S. se realizeaza cand se inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda
moderna.