Amprentarea pentru protezele

partiale scheletate
BRINZA CAMELIA MONA
Rezident anul I
Tipuri de amprenta utilizate in edentatia
partiala

 Amprenta documentara
 Amprenta preliminara
 Amprenta functionala sau definitiva
 Amprenta finala
Materiale de amprenta

Materiale Materiale Materiale

rigide semirigide elastice
GIPSUL MATERIALE TERMOPLASTICE – HIDROCOLOIZII REVERSIBILI
Stents si Kerr SI IREVERSIBILI
MATERIALE BUCOPLASTICE ELASTOMERII DE SINTEZA:
PASTELE DE EUGENAT DE ZINC SILICONII, POLISULFIDELE,
POLIETERII
Tipuri de portamprente:

 Portamprente standard
 Portamprente standard individualizate
 Linguri individuale
 Amprenta documentara

 Se realizeaza inainte de realizarea tratamentului preprotetic

 Este necesara in cazurile in care edentatia a determinat complicatii grave
 Se utilizeaza portamprente standard si se amprenteaza ambele maxilare cu alginat.
 Serveste la realizarea modelului documentar, care are valoare medico-legala, didactica,
statistica.
 Este copia negativă a întregului câmp protetic al pacientului, la prima prezentare la medic. Ea
reprezintă dovada situaţiei iniţiale, în care nu s-a instituit niciun tratament, situaţie prin care să
putem justifica terapia impusă şi pe care să o putem compara cu starea finală după tratamentul
instituit.
Amprenta preliminara

 Este utila in realizarea modelului de studiu si diagnostic

 Este copia negativă a câmpului protetic, care reproduce toate elementele zonei de sprijin ale
viitoarei proteze parţiale şi dă relaţii despre periferia acestuia (zona de menţinere şi
stabilizare).
 Vor fi amprentate ambele maxilare, cu portamprente standard si alginate, iar in timpul
amprentarii se executa usoare miscari ale periferiei campului protetic pentru o anumita
functionalizare a amprentei.
 Amprenta preliminara

 Calitatea amprentelor initiale si a modelului de studiu obtinut, chiar daca are doar scop
diagnostic, trebuie sa fie mult mai buna decat in mod normal.
 Este utila in conceperea planului de tratament, inclusiv a design-ului protezei partiale si
pentru realizarea portamprentelor individuale.
 Se utilizeaza portamprente standard, selectate astfel incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
 Criterii de alegere a lingurii standard
 La maxilar:
 În sens mezio-distal lingura trebuie să cuprindă tuberozităţile şi linia Ah, frontal să acopere
dinţii restanţi, astfel ca marginea lingurii să ajungă în fundul de sac vestibular.
 În sens transversal lingura trebuie să cuprindă crestele alveolare, tuberozităţile şi dinţii restanţi
din regiunea laterală.
 La mandibulă:
 În sens antero-posterior, lingura să acopere tuberculul piriform fără să deranjeze ligamentul
pterigo-mandibular, iar frontal să acopere complet dinţii restanţi.
 În sens transversal lingura trebuie să respecte direcţia crestelor edentate, vestibular
marginea să fie la 2-3 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lingual să urmărească traseul
planşeului bucal.
Sunt si situatii in care portamprentele standard nu se adapteaza corespunzator campului protetic.
In situatiile in care nu reusim sa gasim o portamprenta standard care sa cuprinda intreg campul protetic este necesara
individualizarea portamprentei standard cu material termoplastic.
 Amprentarea preliminara cu alginat

Pregatirea pacientului:
- i se explica pacientului etapele ce trebuie parcurse in vederea amprentarii.
- Pacientul trebuie sa fie linistit si relaxat
- Pregatirea campului protetic: - deretentivizarea zonelor foarte retentive ( spatiile interdentare, corpurile de punte)
- La pacientii cu secretie exagerata de saliva: pentru a impiedica aparitia golurilor in amprenta se indica fie clatirea
cu apa rece inainte de amprentare (determina contractia orificiilor glandelor salivare), aplicarea de rulouri pentru
absorbtia salivei, care vor fi indepartate inainte de aplicarea lingurii sau chiar medicatie parasimpaticolitica.
- La pacientii cu saliva bogata in mucina, pentru a impiedica realizarea unei amprente imprecise, se indica clatirea
cu o solutie formata din jumatate de lingurita de bicarbonate de sodiu la o jumatate de pahar cu apa rece,
stergerea zonei cu rulouri de vata sau comprese sau utilizarea metodei de amprentare tandem. ( se ia o prima
amprenta de alginate- aceasta va indeparta stratul de mucina, apoi se ia amprenta propriu-zisa)
- La pacientii cu reflex exagerat de voma: clatirea cu apa rece inainte de amprentare, pozitia pacientului va fi
verticala si dupa introducerea amprentei in cavitatea orala se apleaca capul inainte, utilizarea unor materiale cu
priza rapida, suflarea nasului, controlul pozitiei limbii, anestezia de contact, psihoterapie, medicatie sedativa,
- Mai intai se va amprenta campul protetic mandibular si apoi cel maxilar.
Amprentarea preliminara cu alginat

Prepararea hidrocoloizilor ireversibili

 Prepararea alginatului pentru amprentare se face cu respectarea strictă a instrucţiunilor fabricii
producătoare.

Aplicarea alginatului în linguri:

 lingura standard prevăzută cu retenţii va fi bine uscată.
 aplicarea alginatului în lingură se va face în termen de 30 secunde.
 grosimea stratului de alginat să aibă 7-8 mm şi să acoperie marginile lingurii.
 lingura se va umple pornind de la o extremitate, sucesiv pe zone şi terminând la cealaltă extremitate,
pentru a nu îngloba bule de aer în masa materialului.
 după umplerea lingurii suprafaţa materialului va fi netezită cu mâna uşor umectată
Amprentarea preliminara cu alginat

Introducerea lingurii cu materialul de amprentă va fi precedată de spălături bucale cu apă rece timp de 15 secunde.
 La maxilar
 medicul ia poziţie latero-posterior drept faţă de pacient;
 dacă sunt necesare cantităţi suplimentare de alginat (pungi EISENRING foarte largi, boltă foarte adâncă) înainte de aplicarea lingurii medicul va
introduce cu o spatulă lată cantităţi corespunzătoare de alginat la acest nivel, pentru a preveni apariţia unor bule mari de aer;
 gura întredeschisă (cât să nu fie puse în tensiune comisurile), medicul îndepărtează comisura stângă cu indexul mâinii stângi, iar lingura ţinută de
mâner cu mâna dreaptă se introduce oblic întâi în jumătatea stângă a gurii, apoi în jumătatea dreaptă cu o uşoară mişcare de rotaţie; pacientul
deschide gura larg.
 se face centrarea lingurii cu mânerul pe linia mediană;
 aplicarea lingurii în poziţia de amprentare pe câmpul protetic se face mai întâi pe zonele retentive şi apoi pe restul câmpului protetic;
 se revine la o poziţie întredeschisă, pentru ca musculatura relaxată să permită o poziţionare stabilă şi lejeră a lingurii, care să favorizeze
amprentarea;
 în timpul de priză rămas la dispoziţie se fac mişcări de masaj uşor al obrajilor şi al buzei superioare, pentru modelarea marginilor amprentei în zona
crestelor edentate.
 La mandibulă
 medicul stă în poziţie antero-lateral drept faţă de pacient.
 Se păstrează regulile generale de la maxilar cu următoarele diferenţe:
 lingura ţinută de mâner cu mâna dreaptă, se introduce în gură oblic, întâi cu extremitatea dreaptă şi apoi prin rotaţie, se introduce şi în extremitatea
stângă;
 la mişcările de masaj ale obrajilor se adaugă mişcările limbii înspre bolta palatină şi jugal bilateral pentru modelarea marginilor linguale ale
amprentei.
Amprentarea preliminara cu alginat
Îndepărtarea amprentei, controlul şi protecţia acesteia:
 apreciind după priza rapidă sau normală a alginatului, timpul de menţinere în mediul
bucal a amprentei nu trebuie să depăşească 4 minute.
 îndepărtarea amprentei se face printr-o mişcare verticală, scurtă, sincronă cu manevra
introducerii unui deget în vestibul pe marginea amprentei pentru desfiinţarea succiunii.
 spălarea amprentei se face cu un jet uşor de apă la temperatura camerei.
 controlul amprentei constă într-o analiză a detaliilor de reproducere cu mare exactitate a
câmpului protetic. În caz de nereuşită, se repetă amprentarea.
 pentru protecţie, amprenta se înveleşte într-un şerveţel umed
 Se realizeaza dezinfectia amprentei inainte de a fi trimisa la laborator.
Amprenta functionala sau definitiva

 Este utilizata in obtinerea modelului functional sau de lucru

 Trebuie sa redea cu maxima exactitate forma si intinderea campului protetic
 Se realizeaza in linguri individuale corect adaptate marginal
 In edentatia partiala, amprenta functionala are caracteristici legate de clasa de
edentatie, dar si de tipul de sprijin al protezei.
Amprenta functionala in edentatiile clasa I si
a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate

 Amprenta functionala ridica unele probleme din cauza sprijinului mixt rigid pe
care il au aceste proteze.
 Scopul amprentei functionale este:
- Reproducerea anatomica a suportului dento-parodontal: pentru a se realiza
mentinerea si stabilitatea protezei, protectia tesuturilor parodontale care nu
trebuie sa vina in contact cu elementele protetice de tipul crosetelor turnate.
- Reproducerea suportului muco-osos: marginile amprentei sa fie extinse, dar in
limitele fiziologice date de linia de reflexie a mucoasei vestibulare, insertiile
muschilor genioglos si milohioidian, ligamentul pterigomandibular si bride; sa se
asigure modelarea marginala functionala; sa se redea forma functionala a
mucoasei crestei alveolare;
Tipuri de amprenta functionala utilizate in
edentatiile clasa I si a II-a Kennedy:

1. Amprenta functionala necompresiva, indicata in:

- Edentatii clasa I si a II-a la maxilar in aproape toate cazurile.
- Edentatii clasa I si a II-a la mandibula , cand sunt aplicate dispozitive ce
realizeaza sprijinul mixt articular – ruptori sau amortizori de forte sau cand
protezele au sprijin mixt rigid- acestea vor fi captusite prin metoda directa daca
in sedinta de aplicare a protezei se constata ca acestea au testul de rotatie
pozitiv.
- Pentru aceste amprente functionale se utilizeaza linguri idividuale din acrilat
corect adaptate marginal si material de amprenta elastomer de sinteza de
consistenta medie.
 Amprenta functionala necompresiva

 Pregatirea pacientului pentru amprentare este asemanatoare celei pentru o amprenta preliminara. Este obligatorie
deretentivizarea campului protetic pentru a nu se produce deformari sau desprinderi ale materialului de amprenta.
 Adaptarea lingurii individuale la maxilar: In cazul unei edentatii clasa I Kennedy, marginile lingurii trebuie sa ajunga in zona
vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei, sa ocoleasca bridele laterale, in regiunea frontala va acoperi
dintii restanti si procesul alveolar, fara sa interfere cu frenul buzei, iar distal se va opri inainte de linia Ah. Adaptarea se face
prin slefuire cu freze, sau, daca lingura este prea scurta, se poate prelungi cu material termoplastic. In cazul unei edentatii
clasa a II-a Kennedy, lingura trebuie sa ajunga in regiunea crestei edentate si a zonei distale, iar in zona dentata trebuie sa
acopere dintii restanti si o parte din procesul alveolar, fara sa jeneze frenul, bridele sau mucoasa procesului alveolar.
 Se realizeaza orificii cu o freza sferica sau cilindrica cu diametrul de 1 mm in zona torusului maxilar, la nivelul muchiei
crestelor (1-2 orificii) si la nivelul zonei frontale (3-2 orificii).
 Se poate aplica si adeziv pentru a mari retentia materialului de amprenta.
 Adaptarea lingurii individuale la mandibula: este mai pretentioasa. In cazul unei edentatii clasa I Kennedy, in regiunea
vestibulara laterala, lingura trebuie sa ajunga pana la 1 mm de limita de reflexie a mucoasei evidentiata prin usoare
tractiuni orizontale ale obrazului. In zona vestibulara frontala, lingura va acoperi dintii restanti. In zona distala, se va opri la 1
mm de insertia ligamentului pterigomandibular, evidentiata prin inchideri si deschideri ale gurii. In zona linguala, lingura se
va opri la 1 mm de linia milohioidiana, care se evidentiaza prin palpare. Daca nu se palpeaza creasta milohioidiana,
atunci lingura se va opri la 1 mm de planseul bucal. In zona linguala centrala, marginea se plaseaza deasupra insertiei
frenului lingual. Se realizeaza miscarea de umezire a rosului buzei si miscari ale limbii dintr-un obraz in altul.
 Se prepara materialul – elastomer de consistenta medie- conform instructiunilor producatorului. Aplicarea lingurii si tehnica
de amprentare este asemanatoare cu cea in care se utilizeaza o portamprenta standard. se fac miscari de modelare si
functionalizare ale amprentei.
Tipuri de amprenta functionala utilizate in
edentatiile clasa I si a II-a Kennedy:

2. Amprenta functionala compresiva:

- Are ca scop invingerea rezilientei mucoasei, reproducand forma functionala a mucoasei
crestei alveolare.
- Presiunea aplicata asupra mucoasei este realizata digital de catre medic sau de forta
masticatorie a pacientului.
 Tehnica de amprentare fiziologica Mc Lean

 Necesitatea realizarii unei amprente functionale a fost propusa pentru prima data de McLean si
colaboratorii. Ei au realizat necesitatea amprentarii tesutului crestei reziduale intr-o forma
functionala, iar a dintilor stalpi intr-o forma anatomica. Ca rezultat, acestia au conceput
tehnica de amprentare duala. Pentru a indeplini obiectivele, acesti practicieni au construit o
portamprenta individuala pe un model preliminar. Se realizeaza o amprenta functionala cu
aceasta portamprenta individuala utilizand un material de amprenta adecvat. Se ia apoi o a
doua amprenta cu hidrocoloid in timp ce amprenta functionala este mentinuta pe camp.
Dezavantajele acestei tehnici: presiunea digitala nu este egala cu cea generate in masticatie.
 **varianta: cu borduri de ocluzie, din ceara, pentru aplicarea unei presiuni ocluzale in
amprentare.
Tehnica de amprentare McLean

Se realizeaza o portamprenta Se realizeaza amprenta Se realizeaza o a doua amprenta, cu

individuala speciala functionala sub cu ajutorul alginate, sub presiune digitala, in timp ce
acestei portamprente prima amprenta este plasata pe camp.

A doua varianta a tehnicii de amprentare

McLean: cu borduri de ocluzie pentru a se
aplica presiune ocluzala in momentul
amprentarii.
Tehnica de amprentare Hindels

 Este tehnica McLean modificata.

 Se utilizeaza pentru a doua amprenta o portamprenta standard modificata,
care permite aplicarea presiunii digitale.
 Se realizeaza o portamprenta din rasina pentru zona distala.
 Se realizeaza o amprenta cu pasta de oxid de zinc eugenol, fara presiune.
 Apoi se realizeaza a doua amprenta, cu o portamprenta standard modificata,
aplicand presiune digitala.
Metoda functionala cu ceara fluida – metoda amprentarii
compresive dupa O.C Applegate si S.G. Applegate

 Obiective:
- De a obtine extensia maxima a marginilor periferice fara sa interfe cu functionalitatea
tesuturilor de support
- De a inregistra zonele de presiune in forma lor functionala
- De a inregistra zonele de rezistenta in forma lor anatomica
 Amprentarea se realizeaza cu gura deschisa, astfel incat riscul de a modifica tesuturile
moi de fortele ocluzale sau verticala este mai mica.
Metoda functionala cu ceara fluida – metoda amprentarii
compresive dupa O.C Applegate si S.G. Applegate

 Se utilizeaza ceara de tipul Korrecta nr.4 sau Iowa.

 2 factori cheie in utilizarea cerii fluide:
- Factorul spatiu: spatial necesar cerii 1-2 mm
- Factorul timp: de fiecare data cand portamprenta este introdusa in cavitatea
orala, este nevoie de un timp de 5-7 min, care sa permita curgerea cerii, pentru
a preveni acumularea de presiune, cu deplasarea sau distorsiunea tesuturilor.
- Este necesara o baie de apa mentinuta la 51°C -54°C, in care se introduce
ceara. La aceasta temperature, ceara devine fluida si va fi pensulata pe fata
mucozala a portamprentelor.
 Metoda functionala cu ceara fluida – metoda amprentarii
compresive dupa O.C Applegate si S.G. Applegate

 Timpii acestei tehnici de amprentare:

1. Realizarea scheletului metalic dupa o amprenta cu hidrocoloizi. Scheletul va fi probat in cavitatea orala si se vor delimita pe modelul functional limitele intiderii seilor.
2. Tehnicianul realizeaza doua sei aplicand acrilat autopolimerizabil peste seile metalice. Aceste sei se vor termina la 1-2 mm de limita de reflexie a mucoasei
3. Aceste doua sei reprezinta portamprentele. Se pensuleaza pe fata mucozala un strat de ceara de tipul Koreccta nr 4. Se aplica in cavitatea orala si va fi mentinut prin
apasare digitala pe elementele de sprijin dentar. Nu se fac presiuni pe sei. Se raceste amprenta cu apa, se scoate din cavitatea orala si se usuca la aer. Se aplica un alt
strat de ceara, apoi se introduce amprenta in cavitatea orala si se fac miscari functionale pentru modelarea periferiei campului protetic: de catre medic si de catre
pacient prin miscari ale limbii dintr-un obraz in altul si prin apasarea limbii pe dintii anteriori pentru mandibula/ deschiderea larga a gurii pt modelarea disto-vestibulara la
maxilar. Dupa 5 minute , amprenta se raceste, se scoate si se usuca la aer.
- Se verifica: daca este lucioasa pe toata suprafata inseamna ca s-a amprentat creasta in intregime. Zonele mate indica lipsa de presiune.
- Se aplica ceara in zonele nemodelate si in zonele mate. Si se reia amprentarea.
- Daca amprenta este corecta, se aplica ceara la nivelul marginilor si se reia amprentarea, modelandu-se timp de 8 minute.
- In laborator: se sectioneaza crestele de pe modelele de lucru la 1 mm inapoia ultimului dinte restant, linia de sectiune fiind perpendiculara pe directia crestei. La
maxilar se va realiza si o sectiune sagitala la limita dintre conectorul principal si ceara de amprenta. Se fac retentii pe zonele sectionate. Se aplica pe model
scheletul cu amprenta si se lipeste de dintii restanti. Se va turna un nou model, numit model corijat sau modificat. Se indeparteaza amprenta cu scheletul. De pe
schelet vor fi indepartate seile care au servit drept portamprente si se vor realiza seile definitive pe scheletul metalic si noul model.
 Tehnica de realizare a modelului corijat

Modificarea modelului pentru o edentatie biterminala Se plaseaza pe modelul ansamblul schelet metalic-
amprenta si se fixeaza pe model. Modelul este intors in
vederea pregatirii pentru indiguire si cofrare.

Se toarna gips si se obtine modelul corijat.

 Tehnica amprentarii functionale cu compresiune selectiva
(McCracken)
 are ca obiectiv directionarea fortelor in acele zone care sunt capable sa absoarba presiuni si sa protejeze
zonele crestei care nu sunt capabile sa absoarba stres. Pentru aceasta, mai ales in cazul amprentarii zonei
distale a mandibulei, suprafata mucozala a portamprentei este redusa in aceasta zona, aproximativ 1 mm.

Se plaseaza scheletul metalic in cavitatea orala si se traseaza limitele

Se plaseaza o baza subtire din ceara pe model, Se plaseaza scheletul metalic si se
in limitele trasate , astfel incat sa permite spatiu preseaza pe pozitie, pe modelul foliat.
portamprentei acrilice. pentru materialul de amprenta.

Se adapteaza acrilat autopolimerizabil pe Se adapteaza portamprentele, se scurteaza Marginile portamprentei trebuie sa fie cu 2 mm Se pot realiza orificii de despovarare pentru a
model pentru realizarea portamprentei. marginile. mai scurte decat limitele de reflexive ale minimiza presiunea exercitata in timpul
mucoasei. amprentarii.
 Metoda amprentarii functionale compresive (prof.
Ionescu)

 Etape:
- Amprenta preliminara si realizarea modelului de studiu.
- Confectionarea lingurii individuale si adaptarea ei.
- Amprenta functionala cu elastomer de consistenta medie.
- Realizarea modelului functional si a scheletului metalic.
- Proba scheletului si adaptarea lui intraorala.
- Realizarea unor portamprente din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice.
- Aplicarea de valuri de ocluzie din stents.
- Aplicarea pe fata mucozala a seilor, in regiunea tuberculului piriform, a unui strat de material termoplastic de tip Kerr sau Stents, de grosime de 1
mm. Se ramoleste materialul termoplastic si se introduce in cavitatea orala, presandu-se pe elementele de sprijin parodontal. Se realizeaza
modelarea marginala functionala prin deschiderea maxima a gurii si miscari ale limbii si prin modelarea vestibulara de catre medic.
- Se verifica testul de rotatie al protezei prin apasare pe pintenii cei mai meziali si pe extremitatea distala a valului de ocluzie. Daca scheletul
basculeaza => presiune insuficienta pe mucoasa tubercului piriform. Se va adauga un nou strat si se reia amprentarea distala. Cand testul de
rotatie este negative, se va trece la etapa urmatoare.
- Se ramolesc valurile de ocluzie si se determina RIM.
- Se scoate scheletul din cavitatea orala, se usuca si se aplica pe fata mucozala a seilor un strat de ceara bucoplastica de tip Dentiplast (mai fluida).
Se introduce scheletul in cavitatea orala si se inchide in ocluzie. Se fac miscari de modelare vestibulara de catre medic, apoi cu gura deschisa,
pacientul duce limba dintr-un obraz in altul si de apasare a limbii pe dintii anteriori si miscari de deschidere maxima. In tot acest timp, ansamblul
schelet-portamprente-valuri de ocluzie va fi tinut de catre medic prin presiune pe elementele de sprijin parodontal.
- Se realizeaza apoi modelul corijat.
Amprenta functionala in edentatiile clasa a III-
a si a IV-a

 Obiective:
- Reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare.
- Reproducerea crestelor edentate si a mucoasei acoperitoare.
 Tipuri de amprentare functionala utilizata in edentatiile de clasa a III-a si a IV-a :
- Amprenta functionala cu lingura individuala
- Amprenta functionala de spalare (Wash technique)
Amprenta functionala in edentatiile clasa a III-
a si a IV-a

Amprenta functionala cu lingura individuala

- Se utilizeaza o lingura individuala, realizata din acrilat, correct adaptata, iar ca material de
amprenta: elastomer de consistenta medie.
 Amprenta functionala de spalare (Wash technique)

- Se utilizeaza elastomeri de consistenta chitoasa (vascoasa) aplicati in linguri standard, cu

perforatii, in care se va aplica in timpul doi un elastomer fluid,intr-un strat foarte subtire,
realizandu-se astfel amprenta de spalare, care este o amprenta functionala.
- Dupa o astfel de amprenta poate fi realizat scheletul metalic la maxilar, dar nu si la
mandibula, deoarece marginile acestei amprente functionale vor fi intotdeauna
supraextinse si nu sunt modelate functional, din cauza lingurii standard si a materialului
chitos. (deformeaza fundul de sac lingual, deci bara linguala nu poate fi aplicata
corespunzator)
VA MULTUMESC!
Bibliografie

 Stewart’s clinical removable partial prosthodontics, Rodney D. Phoenix, David R. Cagna,

Charles F. DeFreest.— 4th ed., Quintessence Publishing Co, Inc.
 Removable Partial Dentures A Clinician’s Guide, John D. Jones, Lily T. García, A John Wiley
& Sons, Inc., Publication.
 McCracken’s REMOVABLE PARTIAL PROSTHODONTICS. Thirteenth Edition, Elsevier.
 Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile. Prof. dr Andrei Ionescu, National 2006.