21.

Tratamente proprotetice la nivelul dintilor restanti(cu exceptia prepararii lacasurilor pt pinteni)

-interventii la nivelul dintilor restanti ,os ,mucoasa

 Amputarea coronara
- se practica la dintii foarte mult egresati si exudati in scopul nivelarii planului de ocluzie
- aceasta interventie e frecvent urmata de devitalizare si de acoperire cu microproteze
 Acoperirea dintilor cu microproteze se face in urmatoarele scopuri:
- dinti cu obturatii voluminoase
- dinti ce prezinta tendinta crescuta la carie
- cand fetele V si orale nu au zone retentive pentru aplicarea crosetelor
- cand utilizam sisteme speciale!!!
 Solidarizarea dintilor restanti se poate face prin 3 mijloace:
- cu ajutorul microprotezelor de acoperire(se intervine pe 2-3 dinti)
- cu ajutorul puntilor dentare
- cu ajutorul barelor frictionale
 Prepararea dintilor pentru sisteme speciale
- toate sistemele speciale de MSS se aplica pe dintii stalpi si se probeaza pe campul
protetic INAINTE de amprentarea functionala si se INDEPARTEAZA cu aceasta pentru a
fi prezente pe modelul de lucru.
- sistemele speciale se cimenteaza cand proteza este GATA dupa ce s-a realizat si
componenta acrilica

22.Lingura individuala si amprenta functionala.

1.LINGURA INDIVIDUALA

- este o piesa protetica intermediara pentru amprenta functionala

- se realizeaza pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil prin
trasare cu creionul chimic
- este un suport rigid in care se aplica materialul pentru a obtine amprenta functionala sau
definitiva
- este ADAPTATA la suprafata campului protetic
- adaptarea lingurii individuale prevede
 sa cuprinda integral campul protetic
 sa prezinte margini cu forma si grosime corespunzatoare
- sa asigure un strat uniform de material de amprenta astfel incat modificarile dimensionale ale
materialului de amprenta sa fie minime
 Avantajele lingurii individuale
1. amprenta ce se obtine are marginile modelate functional
2. o suprafata mai fidela a amprentei prin grosimea uniforma a materialului de amprenta
dar si prin calitatea materialului de amprenta
3. permit economisirea materialului de amprenta
4. tehnica de amprentare cu aceste linguri e mai facila datorita dimensiunilor reduse ale
lingurii
 5. protezele ce se obtin sunt foarte precise si pot sa nu necesite retusuri
 COMPONENTELE LINGURII INDIVIDUALE
1. Baza –acopera suprafata campului protetic in totalitate
2. Accesoriile-maner ,butoni de presiune (mandibular ),intarituri
 MATERIALELE DIN CARE SE OBTIN LINGURI INDIVIDUALE
1. Rasini compozite fotopolimerizabile
2. Rasini acrilice autopolimerizabile-acrilat autopolimerizabil
3. Rasini acrilice termopolimerizabile-acrilat termopolimerizabil
4. Materiale termoplastice –placa de baza
 METODE DE OBTINERE A LINGURILOR INDIVIDUALE-caracter general
- delimitarea limitelor lingurilor ca urmare a trasarii limitelor campului protetic fie pe amprenta
preliminara fie pe modelul preliminar cu creionul chimic
- pregatirea dintilor restanti pt distantarea lingurii (deretentivizare)
- izolarea modelului
- modelarea si adaptarea materialului sub forma de PLACA
 max-din centru boltii palatine spre periferie
 md-versantul lingual si apoi versantul vestibular
- Adaptarea pe model se face prin presiuni digitale usoare si excesul este sectionat
 Aplicarea accesoriilor
1. MANERUL-se plaseaza pe linia medio-sagitala
- are forma retentiva cu suprafetele laterale concave care serveste la
prinderea intre degetele operatorului -are dimensiunea
asemanatoare incisivilor centrali
2. BUTONII DE PRESIUNE -pt lingura mandibulara
- servesc la sprijinirea degetelor operatorului cand amprenta e
mentinuta pe camp

-dimensiuni:

 10-15 mm lungime
 4-5 mm latime
 8-10 mm inaltime

-prelucrarea lingurii-la nivel marginal cu freze de acrilat pentru a ocoli frenurile si bridele in momentul
amprentarii

-aplicarea lingurii pe campul protetic si realizarea corecturilor marginale

-perforarea cu freze cilindrice sau sferice pentru retentionarea materialului de amprenta

2.AMPRENTA FUNCTIONALA SAU DEFINITIVA

- se ia cu o lingura individuala
- !!!lingura individuala e probate pe campul protetic si i se adapteaza!!!
- marginile la zona de mucoasa neutra.
- Marginile se rotunjesc prin slefuire si nu trebuie sa prezinte asperitati si proieminente
- ca material se foloseste material din grupa elastomerilor de sinteza
 - amprenta aceasta va cuprinde o parte din componentele sistemelor speciale

23.Modelul duplicat:caracteristici introductive -pregatirea modelului de lucru pentru confectionarea

modelului duplicat.

- se mai numeste si model definitiv

- se analizeaza la paralelograf
- serveste la conceperea planului ( proiectului )componentei metalice
1) Pregatirea modelului de lucru pentru confectionarea modelului duplicat are in vedere:

a) Deretentivizarea la nivelul dintilor restanti

- se face prin picurarea unui strat de ceara topita, la nivelul zonelor subecuatoriale a dintilor restanti
- apoi se definitiveaza deretentivizarea cu ajutorul paralelografului

b) Folierea la nivelul crestelor alveolare

- se foliaza crestele alveolare edentate in edentatii uni sau biterminale

- operatiunea consta in aplicarea unei placi de ceara cu grosimi de 0,5-1 mm
- aceasta se fixeaza la suprafata modelului cu ceara picurata si determina existenta unui spatiu
intre saua scheletului metalic si modelul de lucru.Acest spatiu se va completa cu acrilatul sailor

c) Folierea la nivelul zonelor expuse decubitusurilor

- se face pentru torusul maxilar, papila retroincisiva si crestele edentate alveolare acoperite de
mucoasa subtire
- se marcheaza prin desenare aceste zone la nivelul modelului de lucru de catre medic
- se utilizeaza folie de ceara cu grosimi variabile de la 0,25-1 mm

d) Folierea conectorilor principali si sec

- se face in functie de forma clinica de edentatie astfel incat:

 in edentatiile termino- terminale se foliaza in intregime tot traseul conectorilor
principali
 pentru edentatiile uniterminale, folierea pentru conectorii principali se face in
apropierea de unirea acestuia cu saua terminala
- folierea pentru conectorii sec se face pe tot traseul acestora

e) Izolarea modelului

-se face cu apa calduta prin mentinerea modelului in apa timp de 15-20 min
24.Modelul duplicat:amprentarea modelului de lucru ,turnarea si caracteristici tehnice ale sale.

2) Amprentarea modelului de lucru

-se face cu materiale elastice in conformatoare speciale pentru duplicare

3) Turnarea pastei de masa de ambalat

- se foloseste o masa de ambalat specifica fiecarui tip de aliaj folosit pentru turnare
- fiecare aliaj are masa lui specifica de ambalat
- cantitatea de masa de ambalat necesara pentru turnare e de aproximativ 150 g

MODELUL DUPLICAT

- e realizat din masa de ambalat si reprezinta copia modelului de lucru dupa ce acesta a fost
analizat la paralelograf si a fost prelucrat prin foliere si deretentivizare
- scopul realizarii modelului duplicat e acela:
 serveste la modelarea si la fixarea machetei componentei metalice pe suprafata lui
 reprezinta parte integranta din tipar deoarece macheta componentei metalice e
ambalata impreuna cu modelul duplicat
 componenta metalica a PS e turnata prin acest procedeu foarte precis prin care
macheta componentei metalice e fixata pe modelul duplicat

 Caracteristicile tehnice ale modelului duplicat:

- e obtinut prin turnarea in amprenta duplicatoare
- se obtine din masa de ambalat specifica fiecarui aliaj
- modelul duplicat difera mult fata de modelul de lucru datorita pregatirilor facute
- serveste pentru obtinerea machetei componentei metalice a PS si la obtinerea tiparului

25.Realizarea machetei componentei metalice.

- macheta a componentei metalice se realizeaza fie din elemente prefabricate , fie cu ajutorul
elementelor modelate din ceara
- elementele prefabricate pot sa fie din ceara sau din mase plastice si pot avea forme si
dimensiuni diferite
- utilizarea lor scade timpul de executie a machetei componentei metalice
- se incepe cu macheta seilor , dupa care se modeleaza conectorii principali si apoi la final
elementele de MSS ( crosetele)

 aceasta ordine e preferata deoarece crosetele reprezinta elementele cele mai mici si cele mai
sensibile ale machetei si realizarea lor initiala ar putea impiedica accesul spre spatiul edentat
 seile protetice se confectioneaza din placute de ceara atunci cand suprafata lor va fi metalica
sau seile pot avea forma de grila cand suprafata lor va fi acrilica ( seile din edentatiile laterale au
suprafata metalica )
 conectorii principali se obtin prin asocierea mai multor segmente ce se unesc la extremitati
 pentru obtinerea machetei crosetelor se urmareste desenul crosetului de la nivelul modelului,
iar pintenii ocluzali se obtin prin picurarea cerii la nivelul lacasurilor ocluzale
  trecerea de la componenta metalica a seii la conectorii principali se face printr-o treapta de
aproximativ 1,5 mm
 la acest nivel va fi plasat acrilatul care va trebui sa aibe o grosime corespunzatoare
- un strat de acrilat subtire favorizeaza desprinderea acestuia de la nivelul
componentei metalice
 dupa realizarea machetei componentei metalice, toate elementele sale se asambleaza si se
fixeaza cu ceara fierbinte picurata cu spatula la nivelul modelului duplicat
 unghiurile care rezulta intre diferitele componente ale machetei trebuie sa fie rotunjite

26.Proba scheletului metalic pe campul protetic.

- scheletul metalic este introdus in functie de axul de insertie al lucrarii determinat la paralelograf
- se urmareste adaptarea si asezarea scheletului in totalitate pe campul protetic si sunt foarte
importante rapoartele pe care scheletul metalic le are cu dintii restanti
- se urmareste daca pintenii ocluzali vin in contact intim cu lacasurile ocluzale si daca refac
morfologia ocluzala
- se urmaresc rapoartele de ocluzie cu dintii antagonisti atat in ocluzie statica cat si in miscarile de
propulsie si lateralitate
- se urmareste raportul pe care il are cu mucoasa conectorul principal si sec

27.Determinarea si inregistrarea RIM

- dupa proba si adaptarea scheletului metalic se determina si se inregistreaza relatiile IM

- se intalnesc 3 situatii:
 ocluzia stabila:- care inseamna contacte dento- dentare stabile in relatie centrica
 ocluzia instabila sau relatii IM cu contacte dento- dentare instabile
 lipsa ocluziei sau relatii IM fara contacte dento- dentare

!!! pentru ocluzia instabila si pentru lipsa de ocluzie e obligatoriu sa se determine si sa inregistreze
relatiile IM cu ajutorul bordurilor de ocluzie confectionate din ceara si fixate la nivelul seilor scheletului
metalic

- bordura de ocluzie din ceara se confectioneaza in functie de lungimea si latimea spatiului

edentat
- inaltimea bordurii depaseste cu 2-3 mm inaltimea dintilor vecini
- bordura e solidarizata cu ceara fierbinte la nivelul seilor metalice si la ceara aplicata anterior pe
crestele modelului
- bordurile de ceara se plastifiaza usor
- materialele cu care se face inregistrarea relatiilor IM sunt: siliconii de aditie ,ceara

28.Realizarea machetei componentei acrilice.

- macheta componetei acrilice e reprezentata de macheta seilor si macheta arcadei artificiale

- modelele se fixeaza in simulatoare pentru a se pastra relatiile IM determinate anterior
- realizarea machetei componentei acrilice are urmatorii timpi:
  izolarea modelului in apa 2-3 min
 picurarea cerii roz la nivelul seilor peste componenta metalica
- seile terminale se incorporeaza in ceara deoarece suprafata mucozala va fi realizata din acrilat
- macheta va fi modelata mai groasa la nivelul treptei care exista intre conectorii principali si sei
- pe mijlocul seii exista un rulou de ceara roz ce reprezinta suportul pe care se monteaza dintii
- montarea dintilor se face prin plastifierea ruloului de ceara
- montarea dintilor se face dupa reguli generale si individuale de montare
- montarea dintilor artificiali depinde de dintii restanti, dintii antagonisti si de dimensiunea
spatiului edentat
- la nivelul marginilor macheta componentei acrilice e modelata usor rotunjit
- macheta componentei acrilice e finisata cu ajutorul jetului de aer cald

29.Proba machetei si realizarea componentei acrilice

 Proba machetei
- in edentatiile de clasa I,II,III Kennedy nu e necesara aceasta faza clinica
- ea e necesara numai in edentatiile frontale pentru a urmari modul in care e
restaurata fizionomia
 Realizarea componentei acrilice
- se obtine prin polimerizarea masei acrilice in tipar
- modelul de LUCRU, scheletul metalic si macheta componentei acrilice se pregatesc pentru
ambalare:
 macheta componentei acrilice e lipita de suprafata modelului cu ceara fierbinte la
nivelul marginilor
 macheta componentei acrilice e controlata la nivelul suprafetei sale ( se fac retusuri
si finisari finale )
 modelul se indeparteaza din simulatoare si e probat la dimensiunea chiuvetei

30 Prelucrarea finala a protezei.

- dezambalarea se face cu multa atentie deoarece proteza e introdusa intr-o masa de gips si
proteza are multe elemente metalice subtiri ce se pot fractura
- indepartarea protezei se face prin taierea gipsului din aproape in aproape cu spatula
- prelucrarea se face numai la nivelul componentei acrilice si consta in indepartarea plusurilor,
netezire si lustruire
- se lustruieste numai componenta acrilica de pe suprafata externa a seilor si in acest scop se
folosesc materiale usor abrazive si pufuri de bumbac
- componenta metalica e ferita de actiunea abraziva a acestor instrumente deoarece ea e deja
lustruita
- piesa protetica obtinuta in acest mod se spala si se pastreaza intr-un vas cu apa
1. Edentatia totala-def, exemple,etiologie,simptome

- prin edentatia totala se intelege absenta tuturor dintilor de pe un maxilar sau de pe ambele
maxilare
 ex: exista edentatie totala maxilara sau edentatie totala mandibulara ( acestea
sunt edentatii totale unimaxilare )
 ex: exista edentatii totale bimaxilare
 Etiologia edentatiei totale - poate fi de doua cauze:
1) congenitala
2) dobandita
- Cauze congenitale: anodontia totala caracterizata prin lipsa mugurilor dentari
- Cauze dobandite: caria dentara si complicatiile ei, boala parodontala, traumatisme
dentare si maxilare, procesele tumorale , iatrogenia etc
 Simptomele edentatiei totale: -in edentatia totala apar tulburari de masticatie, tulburari
fizionomice, tulburari de fonatie, tulburari psihice

2. Edentatia totala- Fiziopatologia structurilor ADM

- la nivel osos intalnim resorbtii si atrofii osoase prin care procesul alveolar se transforma in
creasta alveolara
- atrofia osoasa e de tip centrifug la mandibula si de tip centripet la maxilar
- uneori, atrofia e atat de marcata incat la maxilarul superior devine proeminenta spina nazala
anterioara iar la mandibula, in zonele laterale, gaura mentoniera poate ajunge pe creasta
edentata
- din punct de vedere al mucoasei orale, aceasta fie devine mai groasa si mai rezistenta la
presiune, fie se atrofieaza si devine subtire si sensibila
- ca urmare a modificarilor si neconcordantei dintre atrofia osoasa si cea mucoasa pot aparea
pliuri longitudinale ale mucoasei
- la nivelul musculaturii mobilizatoare a ADM, unele fascicule musculare, fie se dezvolta in mod
excesiv ca urmare a efortului depus in masticatie, fie se atrofiaza
- Limba are tendinta unei” latiri”
- la nivelul ATM toate componentele acesteia devin mai laxe

3. Campul protetic edentat total

- e reprezenat de totalitatea tesuturilor cu care proteza vine in contact.

- la nivelul campului protetic distingem doua zone: zona de sprijin si de succiune.
- zona de sprijin - reprezinta suprafata pe care se sprijina proteza totala (sprijin muco-osos si care
ia maximul de suprafata)
- ea e acoperita cu mucoasa fixa, aderenta
- zona de succiune- e situata la periferia zonei de sprijin si e foarte redusa ca suprafata
- la nivelul campului protetic distingem: tesutul mucos si tesutul osos
4. Campul protetic edentat total maxilar

- zona de sprijin este reprezenata de crestele alveolare, bolta palatina, tuberozitatile maxilare

 Creasta alveolara
- rezulta din procesul alveolar dupa extractia dintilor
- forma versantului extern a crestei dentate determina o creasta alveolara retentiva,
neretentiva, neutra
- crestele alveolare preiau cea mai mare forta ocluzala si o transmit oaselor maxilare
- crestele subtiri,ascutite, nu suporta presiuni ocluzale mari
- crestele voluminoase pot suporta presiuni mari

Tuberozitatile maxilare
- sunt situate in zona distala a crestelor edentate maxilare si se prezinta sub forma
unei proieminente osoase
- ele nu sunt prezente in mod obligatoriu
- detin un rol important in mentinerea si stabilitatea protezei totale maxilare
 Bolta palatina
- este formata in cele doua treimi anterioare prin sutura la nivelul liniei mediane a
apofizelor palatine ale oaselor maxilare si in treimea posterioara de lamele orizontale
ale osului palatin
- pe linia mediana, la locul de unire a celor doua apofize palatine apare o proeminenta
osoasa numita torus palatin, nefavorabil protezarii
- cu cat bolta palatina are o suprafata mai mare, cu atat fortele de adeziune de la acest
nivel sunt mai mari, iar presiunile ocluzale sunt mai bine distribuite pe unitatea de
suprafata
- cele mai reprezentative bolti palatine sunt: bolta palatina adanca sau ogivala, bolta
palatina plata sau orizontala si bolta palatina intermediara -cea mai favorabila protezarii

 Suportul mucos - acopera substratul osos si uneori intre tesutul osos si cel mucos se interpune
tesut submucos
 Mucoasa fixa acopera bolta, creasta si tuberozitatile
- pe mucoasa fixa se sprijina suprafata protezei si transmite presiunile osului
 mucoasa neutra sau pasiv mobila este situata la periferia campului protetic
- este o bandeleta de mucoasa de aproximativ 1-3mm ce inconjoara zona de mucoasa fixa
- atunci cand mucoasa neutra e lata si e situata in apropierea fundului de sac, ea are un rol
deosebit in mentinerea protezei datorita fenomenului de succiune
 mucoasa mobila acopera obrajii, buzele, formatiunile mobile de acest nivel, frenurile, bridele,
valul palatin
- mucoasa mobila nu trebuie sa fie acoperita de suprafetele sau marginile protezei
5. Campul protetic edentat total mandibular

- zona de sprijin este reprezentata de creasta alveolara si de tuberculul piriform

- creasta alveolara la mandibula e foarte mult redusa, in consecinta suprafata de sprijin este mai
mica
- uneori, creasta se poate situa sub nivelul liniei oblice interne si al liniei oblice externe
- in zona distala, creasta este limitata de tuberculul piriform cu insertia ligamentului
pterigomandibular
- tuberculul piriform e o formatiune morfologica care se formeaza dupa extractia molarului trei
inferior
- aceasta formatiune este structurata sa suporte presiuni, de aceea e acoperita in cele doua treimi
anterioare de catre proteza
- mucoasa fixa la nivelul crestei alveolare are posibilitatea glisarii pe planul periostic si poate
prezenta bride longitudinale de-a lungul crestei
- mucoasa pasiv mobila de foarte multe ori e posibil sa nu poata fi localizata, in concluzie campul
protetic mandibular are o suprafata foarte redusa si nu are nicio delimitare precisa
- delimitarea la acest nivel se obtine cu ajutorul materialelor performante de amprentare
functionala

6. Proteza totala

- e un corp fizic obtinut prin mai multe faze clinico-tehnice pentru a restaura morfo-functional
arcadele dentare
 Caracteristicile clinico-tehnice -terapeutice:
1. se indica pentru restaurarea arcadelor dentare pt campurile protetice edentate total
2. sunt realizate cel mai adesea din materiale de tipul RA
3. restaureaza morfo-functional ADM in ceea ce priveste masticatia, fizionomia,
fonatia
4. obtinerea lor se aseamana cu obtinerea PPA
5. mentinerea si stabilitatea PT sunt asigurate in principal prin fenomenul de succiune
si prin forta de adeziune
6. confectionarea lor e posibila in conditii materiale de laborator modeste
7. fazele clinice de amprentare, de determinare si inregistrare a RIM necesita
cunostinte ale clinicianului
8. etapele de laborator sunt solicitante pentru tehnicianul dentar
9. relatia intermaxilara obtinuta are o valoare functionala, curativa, imediata sau
tardiva si poate fi profilactica sau iatrogena
10. adaptarea si integrarea protezei reprezinta o faza ce se desfasoara in timp si
depinde de corectitudinea piesei protetice si de reactivitatea organismului
11. PT se poate reconditiona si repara
7. Elementele componente ale PT - Baza protezei

- prezenta la maxilar!!! componenta care acopera bolta palatina

- seile acopera crestele edentate - intre baza si sei exista continuitate - definirea limitei dintre ele
nu este posibila
- baza si seile sunt confectionate din RA, iar in mod exceptional, in trecut erau confectionate din
aliaje metalice
- bazele acrilice ale PT se pot consolida pentru a le creste rezistenta la rupere, utilizand o retea
metalica rigida, nedeformabila sau fibra de sticla distribuite sub forma de retea
- baza protezei prezinta 2 suprafete: o suprafata mucozala ( in contact cu mucoasa ) si o suprafata
externa
- suprafata mucozala are raport de contact cu mucoasa fixa, iar suprafata externa are un aspect
foarte lucios
- grosimea bazei e de aprox. 1,5- 2,5 mm in functie de campul protetic

8. Elementele componente ale PT-Seile protezei

- reprezinta partea protezei ce acopera in totalitate crestele alveolare pe cele 2 versante V si O

- in zonele distale acopera tuberozitatile maxilare si cele 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
la mandibula
- saua are 2 versante: V si O, fiecare avand 2 suprafete, o suprafata mucozala si o suprafata
externa
- suprafata externa a versantului V e lustruita si modelata diferit
- in zonele laterale e neteda pentru a nu retentiona alimente, iar in zona frontala e modelata cu
un relief asemanator procesului alveolar pentru a avea un aspect cat mai natural
- marginea libera a seii ajunge pana la nivelul zonei de mucoasa neutra
- grosimea seilor nu e uniforma, ci variabila deoarece depinde de forma si de dimensiunile
fundului de sac
- modelarea functionala in cadrul amprentei functionale face sa se obtina o grosime optima
pentru marginea protezelor
- la proteza inferioara, versantul L e concav pentru a asigura spatiul necesar miscarilor limbii
- lingual, marginile protezei nu depasesc linia oblica interna pe care se insera milohioidianul
- in zona anterioara, pe linia mediana, lingual exista o incizura care corespunde frenului lingual

9. Elementele componente ale PT - Arcada artificiala

- e formata din max. 14 dinti ce se fixeaza pe suprafata externa a seii

- dintii din fiecare garnitura contin: 6 dinti F inferiori, 6 dinti F superiori, 8 dinti laterali inferiori, 8
dinti laterali superiori

1. Culoarea dintilor
- contribuie la armonia dento- faciala si e necesar sa existe o mare varietate de nuante de culori
- nuantele de culori depind de: varsta, sex, tip constitutional, de culoarea parului, ochilor, pielii
- in zona coletului se afla nuanta cea mai inchisa, iar zona incizala poate fi mai transparenta
 2. Volumul dintilor: mic ,mediu ,mare
3. Forma dintilor:
- relevanta in special la dintii F
- conturul fetei V a ICS e corelat cu conturul facial astfel incat ICS poate fi patrat,
triunghiular, ovalar ( armonie dento- faciala )
- indivizii inalti au dintii mai lungi, iar cei scunzi au dintii mai mici ( armonie dento-
somato-faciala

10. Factorii care contribuie la instabilitatea PT ( factori dislocanti )

1. greutatea protezei: actioneaza la maxilar pentru proteza superioara si e determinata de forta de

gravitatie - la mandibula, gravitatia actioneaza favorabil in sensul mentinerii protezelor pe camp
2. alimentele aderente, vascoase, in special hidrocarbonatii - aderenta alimentelor e favorizata de
prezenta unor suprafete nelustruite si de prezenta unor locuri retentive
3. contractia musculaturii periprotetice cu insertie perpendiculara pe marginea protezei
4. campul protetic nefavorabil
5. ocluzia neechilibrata
6. pozitia arcadei artificiale, respectiv sa nu existe un echilibru intre muschii oro- faciali si muschii
limbii

11. Mentinerea si stabilitatea PT

- Mentinerea reprezinta imposibilitatea protezei de a se desprinde de pe campul protetic in sens

vertical
- Stabilitatea reprezinta imposibilitatea protezei de a se deplasa pe campul protetic in sens
orizontal
- mentinerea si stabilitatea sunt conferite de factori obisnuiti si de factori exceptionali

 factorii obisnuiti de mentinere sunt dati de:

1. succiune
2. adeziune
3. tonicitatea musculara
4. deglutitie
 factorii obisnuiti de stabilitate sunt reprezentati de:
1. retentivitatile anatomice
2. montarea arcadei artificiale coresp in zona fr si lat
3. coincidenta pozitiei de intercuspidare maxima cu relatia centrica
4. repartitia egala a presiunilor pe suprafata zonei de sprijin

12. Succiunea

- fenomenul se aplica in special la proteza superioara daca marginile protezei realizeaza o

etanseizare foarte buna la nivelul fundurilor de sac
- succiunea se mai numeste si inchidere marginala
- distingem o succiunea interna sau inchiderea marginala interna si o succiune externa
- la nivelul maxilarului superior, succiunea e asigurata de mucoasa neutra si de mucoasa mobila a
buzelor si obrajilor, iar la nivelul boltii palatine de mucoasa neutra din zona de trecere de la
palatul dur la palatul moale
- la nivelul mandibulei, succiunea e asigurata de mucoasa neutra de la nivelul fundului de sac V si
L si de mucoasa mobila a buzelor, obrajilor, planseului si cele 2//3 anterioare ale tuberculului
piriform

 Adeziunea
- reprezinta forta de atractie intermoleculara ce se manifesta la nivelul a 2 suprafete puse in
contact intre care exista o pelicula de lichid
- ea depinde de:
1. marimea suprafetei
2. paralelismul suprafetei
3. cantitatea de lichid dintre suprafete
4. de vascozitatea lichidului - forta de adeziune la maxilarul superior e mai mare decat
forta de adeziune la mandibula (datorita dimensiunilor diferite ale campului protetic) -
adeziunea depinde de fidelitatea materialelor de amprentare

 Tonicitatea musculara
- fibrele musculare cu directie paralela cu marginea protezei au efecte favorabile pentru
mentinerea protezei ( muschiul buccinator si muschii orbiculari )
- tonicitatea musculara e mai evidenta la vechii purtatori de proteza unde e un factor principal de
mentinere si stabilitate aparand reflexe de-a lungul anilor si contractie musculara favorabila
pentru mentinerea protezei
- ex: purtarea protezelor vechi fracturate pe o anumita perioada de timp

 Deglutitia - e un act reflex ce se produce in relatie centrica astfel, ca urmare a contactelor

ocluzale in deglutitie proteza se aseaza pe suprafata campului protetic

 Factorii exceptionali de mentinere:

1. implantele endo- osoase
2. paste adezive

13. Stabilitatea PT

Factorii obisnuiti de stabilitate:

1. retentivitatile anatomice: adancimea boltii palatine, crestele alveolare, tuberozitatile

maxilare, tuberculii piriformi ( impiedica deplasarea protezei in sens orizontal )
2. situarea arcadei artificiale in zona neutra si pe mijlocul crestei:
- in zona laterala, arcada artificiala se monteaza strict pe mijlocul crestei
- in zona frontala, dintii sunt montati in zona neutra unde tonicitatea musculaturii
oro- faciale si a limbii sunt in echilibru
3. contactele interdentare sa se realizeze cu intercuspidare maxima in pozitie de relatie
centrica a mandibulei
 4. repartizarea echilibrata a presiunilor pe toate suprafetele campului protetic
- are in vedere existenta proeminentelor, aspectul mucoasei
- aceste probleme se pot elimina din faza de amprentare si prin foliere

14. Fazele clinico- tehnice de realizare a PT

1. C : examinarea pacientului

- medicul conduce anamneza, noteaza motivul prezentarii, cauza pierderii dintilor si daca
pacientul a mai fost protezat mobil
- examinarea ADM, respectiv a campului protetic indica materialele ce pot fi folosite pentru
amprenta preliminara si pentru amprenta functionala: PROGNOSTIC
- examenul clinic exo- oral si endo- oral se completeaza cu examenul modelului preliminar si al
modelului de lucru:
- crestele alveolare bine reprezentate versus creste resorbite sau lamelare
- bolta palatina adanca e favorabila pentru stabilitatea protezei
- bolta plata participa la mentinere prin adeziune
- mucoasa groasa si aderenta suporta bine presiunile masticatorii
- mucoasa subtire nu suporta presiunile
- mucoasa neutra e un element important, situat la nivelul fundurilor de sac si a zonei Ah

2. C- amprenta preliminara

3. L - realizarea modelului preliminar

4. L – realizarea lingurii indivuale

5. C – amprenta functionala sau finala

6. L – realizarea modelului definitiv sau functional

7. L – realizarea sabloanelor de ocluzie

- sunt piese de lucru intermediare, indispensabile pentru fixarea modelelor in simulatoare in

pozitie de relatie centrica!!!

8. C – determinarea si inregistrarea RIM cu pozitia mandibulei in relatie centrica si indicatii referitoare la

alegerea si montarea dintilor artificiali

9. L – montarea modelelor in relatie centrica in simulatoare

10. L – realizarea machetelor protezelor pentru proba

11. C – proba machetei

12. L – machetele viitoarelor proteze se transforma in proteze prin: definitivarea modelajului, pregatirea
modelului, realizarea tiparului, preparea pastei, polimerizarea, dezambalarea, prelucrarea

13. C – aplicarea protezei pe campul protetic cu sau fara ajustarile ocluzale ale arcadei dentare artificiale
si indicatii pentru purtatorii de proteze si mentinerea starii de igiena a protezelor
15. Amprenta preliminara + Modelul preliminar

1) Amprenta preliminara

-reprezinta reproducerea in imagine negativa a zonei de sprijin si partial a zonei de succiune

 A. materialele cu care se ia:

- in functie de calitatea tesutului fibro- mucos, proprietatile materialului de amprenta si
preferintele medicului
- materialele termoplastice sunt indicate pentru campuri protetice dure
- materialele fluide ( alginate ) sunt indicate pentru campuri protetice dificile si preferate
pentru campuri protetice moi
- !!! exista tendinta folosirii in exclusivitate a materialelor elastice de tip alginic

 B.Lingura universala ( standard )

- cu dimensiuni si forme adecvate campului protetic
- poate fi din metal si mase plastice
- la pacientii vechi purtatori de proteze, vechea proteza poate folosi ca portamprenta pentru
amprentarea preliminara

2)Modelul preliminar

- reprezinta copia pozitiva a campului protetic si reda cu exactitate zona de sprijin si a aprox. zona
succiune
- scopul:
 completarea examinarii campului protetic
 confectionarea lingurii individuale
- materialul din care se obtine: gips obisnuit
- dpdv tehnic, se face turnarea modelului, demulare si trasarea conturului periferiei campului
protetic

16. Lingura individuala

-reprezinta suportul rigid al materialului de amprentare functionala si corespunde particularitatilor

individuale ale fiecarui camp protetic

*Caracteristicile lingurilor individuale

1. rigiditatea ce ii confera nedeformabilitate in timpul amprentarii

2. rezistenta mecanica
3. dimensiunile lingurii individuale sa fie egale cu dimensiunile campului protetic
4. sa fie ADAPTATA la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune
5. grosimea marginilor lingurii sa fie de aprox. 1,5- 2mm, iar marginile sa fie rotunjite si netede
6. sa prezinte sisteme de retentie pentru materialele de amprentare elastice
7. manerul lor sa fie situat pe linia mediana in pozitie verticala si cu dimensiuni asemanatoare cu a
2 IC
8. sa se obtina printr-un proces tehnologic simplu
9. sa se obtina dintr-un material ieftin
 17. Elementele componente ale lingurii individuale

1. Baza lingurii
- acopera zona de sprijin a modelului
- marginile sunt situate in zona de succiune
- e intim adaptata pe suprafata modelului
- nu basculeaza la presiuni alternative
2. Elemente accesorii
- manerul
- butonii de presiune sau laterali, pentru lingura inferioara

A.Manerul

- permite manevrarea lingurii in timpul adaptarii ei, in timpul amprentarii si pentru

indepartarea de pe camp
- e situat anterior pe linia mediana astfel incat e un punct de reper pentru asezarea
simetrica pe camp a lingurii cu materialul de amprentare
- are dimensiuni asemanatoare cu cele ale unor 2 ICS, iar marginile sunt concave, forma
ce asigura prinderea manerului intre degete
- pozitia manerului fata de creasta edentata e verticala
- permite efectuarea miscarilor partilor moi necesare la modelarea marginilor

B. Butonii de presiune

- sunt proieminente cu dimensiuni: 5mm inaltime, 4mm latime, 15mm lungime

- se plaseaza in zona corespunzatoare PM la lingura inferioara
- pe ei se aplica degetele operatorului pentru mentinerea amprentelor pe campul protetic fara a
deforma marginile

18. Materiale utilizate pentru confectionare lingurilor individuale

1. Placile de baza
- se folosesc si pentru obtinerea sabloanelor de ocluzie
- mod de prezentare: sub forma de placi trapezoidale pentru maxilarul superior si sub
forma de potcoava la mandibula
- grosimea lor e de 1,5mm
- se plastifiaza sub actiunea caldurii (sunt materiale termoplastice)
- din punct de vedere chimic, sunt amestecuri de rasini naturale si sintetice

2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

- lingurile individuale se obtin printr-un proces tehnologic foarte simplu
- cu toate acestea, lingurile din acrilat se utilizeaza pentru orice tip de material de
amprentare, dar tehnica de realizare e mai complicata decat lingura obtinuta cu
placa de baza, iar pretul de cost este mai crescut
 3. Materiale fotopolimerizabile

19.Amprenta funcțională (finală/secundară)

- redă cu exactitate zona de sprijin si zona de succiune

- in ea se toarna modelul definitiv
- evidentiază toti factorii ce contribuie la mentinerea si stabilitatea protezei pe câmpul protetic
- inainte de efectuarea amprentei finale in cabinet, lingura individuală e ADAPTATA cu multă
atenție la limitele câmpului protetic; adaptarea lingurii individuale se face cu ajutorul unor teste
specifice pentru maxilar si mandibulă
- amprenta este efectuată după ce a fost obtinută mentinerea si stabilitatea lingurii individuale pe
câmpul protetic
- materialele utilizate: paste ZOE, elastomeri de sinteză, materiale buco-plastice ( pentru câmpul
protetic mandibular ), materiale termoplastice ( indicate la câmpurile protetice dure deoarece
au vascozitate crescută )

20. Obiectivele amprentei finale in edentatia totală, Tehnici de amprentare,Analiza amprentei finale

I.Obiectivele amprentei finale in edentatia totală:

1. extinderea maxima la nivelul zonei de sprijin cu realizarea unei înaltimi corecte a marginilor
2. repartizarea echilibrată a presiunilor pe intreaga suprafată a câmpului protetic
3. respectarea libertatii de miscare a părtilor moi
4. realizarea închiderii marginale ( succiunea )

II. Tehnici de amprentare

1. amprente muco-dinamice ( ce utilizează mișcări test ); amprente muco-statice ( câmpul protetic

nu este deformat și părțile moi nu se mobilizează )
2. amprente cu gura deschisa ( sunt frecvente și părtile moi sunt mobilizate de pacient si de
operator ); amprente cu gura închisa ( sunt rare, se fac sub presiune ocluzala functionala, cu
mandibula în relație centrica, lingurile au borduri de ocluzie )

III. Analiza amprentei finale:

1. materialul de amprenta să fie repartizat pe suprafata lingurii individuale cu grosime uniforma de

1,5-2 mm
2. aderenta materialului la suprafata lingurii în toate zonele
3. centrarea amprentei pe suprafata câmpului protetic în zona frontala si cea laterala
4. cuprinderea întregii suprafete a câmpului protetic
5. modelajul marginilor sa fie corespunzator cu fundurile de sac
21. Modelul de lucru=functional

I. Caracteristicile modelului funcțional:

1. se obtine prin turnarea în amprenta definitiva a materialului de realizat modele

2. e realizat din gipsuri performante , dure ,rezistente la fazele ulterioare de laborator
3. e o copie pozitiva foarte exacta, exacta a câmpului protetic ce redă cu fidelitate zona de sprijin
si cea de succiune

II. Indicații:

1. completeaza examinarea câmpului protetic

2. confectionarea sablonului de ocluzie
3. confectionarea machetei
4. obtinerea tiparului
5. la dezambalare poate fi distrus sau pastrat

22. Șabloanele de ocluzie - Partile componente:

- sunt piese auxiliare, indisponibile în tehnologia protezei totale, necesare pentru determinarea și
înregistrarea relatiei centrice

1. Baza sablonului :
- se aseamana cu lingura individuala
- frecvent este formata din materiale fotopolimerizabile , placa de baza si chiar din rasini
acrilice, când mentinerea și stabilitatea protezei sunt deficitare

2. Bordura de ocluzie ( valul de ocluzie ):caracteristici

- forma si dimensiunile sale sunt asemanatoare cu cele ale arcadelor dentare
- pozitia: fixate corespunzator mijlocului crestei alveolare
- se realizeaza din ceara
- dimensiunea: inaltimea la dintii frontali: 10 mm ce descreste progresiv până în zona
molarului 1 pana la 6 mm, iar latimea este de 5 mm si creste progresiv spre distal pana
la 8 mm
- limita posterioara a bordurii e situata în dreptul fetei distale a molarului 1
- prezinta muchii rotunjite și suprafete plane
- se solidarizeaza prin lipire cu ceara de baza sablonului

!!! Observație: în tratamentul edentatiei totale bimaxilare se utilizeaza 2 sabloane de

ocluzie, unul maxilar și unul mandibular

23.Caracteristicile șablonului de ocluzie:

1. baza sa fie rigida, nedeformabila si rezistenta la presiuni ocluzale

2. baza e formata din materiale diferite
3. baza trebuie să fie în contact intim cu zona de sprijin a câmpului protetic
4. baza sa nu prezinte miscari de basculare la presiuni alternative pe borduri
 5. marginile sablonului au forma si dimensiunile corespunzatoare fundurilor de sac
6. bordurile de ocluzie:
- au forma și dimensiunile asemanatoare cu cele ale arcadelor dentare
- sunt bine solidarizate la baza sablonului corespunzator crestelor
- să fie modelate simetric, de o parte și de alta a liniei mediane
7. sabloanele se îndeparteaza si se repun pe model fara dificultate
8. sablonul trebuie sa aibe pe campul protetic un anumit grad de mentinere si stabilitate, conditie
obligatorie scopului pentru care au fost destinate

24. Proba machetei

- in aceasta faza este obligatoriu sa fie decelate toate erorile care au aparut la faza de
determinare a relatiei intermaxilare pana la proba machetei
- Se pot stabili urmatoarele:
 sa se definitiveze machetele si sa se confectioneze proteza
 se aduca modificari partiale in montarea dintilor care sunt necesare si obligatorii
 sa se schimbe garnitura de dinti, deoarece nu corespunde culoarea, dimensiunea
sau forma
 sa se reia confectionarea machetei de la inceput dupa o noua determinare si
inregistrare a relatiei intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

*Controlul extrabucal se verifica :

- valoarea estetica a dintilor

- raportul de ocluzie in zona frontala
- pozitia dintiilor laterali fata de cresterea alveolara

*Controlul intrabucal se efectueaza astfel:

- relatia centrica si coincidenta acesteia la nivelul arcadei artificiale cu pozitia de intercuspidare

maxima
- dimensiunea verticala de ocluzie a etajului inferior al figurii
- valoarea fizionomica a machetelor la nivelul dintilor frontali
- valoarea fonetica

25. Macheta definitiva

1. Pregatirea modelelor

 Modelul superior
-a. folierea zonelor de despovarare: papila incisiva, sutura intermaxilara, torusul palatin,
exostoze sensibile la palpare
- b. gravarea zonei Ah
 Modelul inferior
- a. folierea zonelor de despovarare: liniile oblice interne, muchia crestelor ascutite,
torusul mandibular
- b. gravarea in treimea anterioara a tuberculului piriform
2. Modelarea definitiva a machetei

 1.Obiectivul fizionomic :
- trebuiesc realizate proteze cu aspect cat mai natural
- se modeleaza:
 versantul vestibular al seii si gingia artificiala
 zona de colet a dintilor care apare mai vizibila in fonatie
 relieful festonului gingival si al papilei interdentare
 linia de colet a incisivilor centrali este mai ridicata decat a incisivilor laterali
cu 1-2 mm
 linia de colet a caninilor este mai ridicata decat a incisivilor centrali
 culoarea gingiei la barbati este mai inchisa decat la femei

 2. Obiectivul mentinerii si stabilitatii :

- marginile machetei sunt modelate cu forma si grosime functionala
- versantele vestibulare ale seilor sunt modelate progresiv usor convex
- machetele de ceara cuprind tuberozitatile maxilare si tuberculul piriform, zone cu
valoare biostatica, capabile sa suporte bine presiunile
- recomandarile lui Gerber:
 versantului vestibular al seii in zona frontala sa i se dea o forma usor
concava
 marginile vestibulare si versantul vestibular din zonele laterale sa fie
ingrosate
 zonele din dreptul frenurilor, bridelor sa fie adancite corespunzator
 versantul lingual al protezei mandibulare este modelat sa se obtina spatiul
cu dimensiuni corespunzatoare in care sa se miste limba

 3.Obiectivul igienic:
- se urmareste sa se obtina suprafete netede, plane, fara spatii retentive
- in zonele laterale este posibil sa fie aplicat, in zona frontala are prioritate obiectivul
fizionomic
- machetele sunt foarte bine finisate, intreaga suprafata externa este lustruita

 4.Obiectivul fonetic
- protezele trebuie sa prezinte un volum cat mai mic si cu un modelaj corespunzator
pentru a nu modifica in mod substantial dimensiunile spatiului functional al limbii
- trebuiesc reproduse rugile palatine si papila incisiva
- adaptarea limbii pentru articulare si producerea sunetelor este de scurta durata daca
intalneste suprafete si reliefuri modelate simetric

 5.Obiectivul rezistentei mecanice

- placa palatinala este realizata cu o grosime de 2 mm, pentru a rezista solicitarilor
mecanice, ea trebuie sa fie uniforma
 - micsorarea grosimii este insotita de marimea confortului dar si de scaderea rezistentei
mecanice
- pentru a creste rezistenta bazei protezei, este introdusa plasa de sarma sau o placuta
metalica
- placile palatine cu grosime mai mica de 2 mm si nearmate sunt expuse pericolului de
fracturare

26. Ambalarea

- constituie acoperirea machetei asezata pe model cu pasta de gips

- mai târziu, ceara va putea fi înlocuita cu rasina acrilica
- cele 3 tehnici de ambalare: - ambalarea directa - ambalarea indirecta - ambalarea mixta

 a) ambalarea directă:
- modelul si macheta sunt cuprinse într-o singura parte a chiuvetei, dintii sunt
acoperiti de gips pe fata vestibulara si ocluzala
- la deschiderea celor 2 parti ale chiuvetei, dintii artificiali si modelul raman într-o
parte a chiuvetei, iar în cealalta parte ramane o masa de gips care constituie
imaginea negativa
- tehnica este folosită rar
 b) ambalarea indirecta:
- modelul si macheta sunt cuprinse în ambele parti ale chiuvetei
- la deschiderea celor 2 parti ale chiuvetei, dintii artificiali raman într-o parte, iar
modelul în partea opusă
- tehnica este folosita frecvent

 Avantaje:
- tehnic e usor de realizat
- ceara machetei este usor de îndepartat din ambalaj
- dintii isi pastreaza poziția în tipar
- izolarea peretilor tiparului se efectuează bine si simplu
- pasta de acrilat este introdusa usor în tipar

 Dezavantaj: determinarile ocluziei

 Îndepartarea cerii machetei

 macheta din ceara a bazei si a seilor trebuie sa fie îndepartata din interiorul gipsului pentru
ai lua locul pasta de rasina acrilica

 Tehnica de îndepartare:
1. vas cu apa la temperatura de 100 ̊C
2. chiuveta, macheta si modelul este asezata pe scufundator si introdusa în apa fiarta 10-15
min
3. chiuveta este scoasa din apa si se dezasambleaza
 4. ceara este scoasa cu ajutorul spatulei, resturile sunt îndepartate cu un jet de apa fiarta
5. peretii cavitătii sunt spalati cu soluție de detergenti casnici

 Izolarea
- trebuie sa se produca fizic și chimic
- proprietatile si obiectivele substantelor pentru izolat:
1. sa se asigure dezasamblarea fara riscul de fracturare
2. sa se faciliteze separarea protezei de model
3. sa favorizeze recuperarea modelului
4. sa împiedice orice solidarizare dintre componente
5. sa fie inert
6. sa fie insolubil în apa si în monomer
7. sa se poata utiliza usor

27. Polimerizarea bazei protezei

- baza protezei este confectionata din rasina acrilica, prin introducerea acesteia sub forma de
pasta in tipare

 Proprietatile biologice si fizico-chimice ale rasinilor acrilice:

 sa fie tolerate de tesuturile cu care vin in contact
 sa fie stabile in toate conditiile de utilizare
 sa fie insolubile, insipide si neutre
 sa fie rezistente la abraziune si la periajul efectuat pentru intretinere
 sa fie usor de lustruit
 sa fie cu aspect cromatic estetic, stabil
 sa se manipuleze usor
 sa fie usor de reparat
 sa prezinte suprafete fara porozitati

- rasina acrilica se prezinta sub forma de lichid si de pulbere

- cantitatea de acrilat necesara pentru o proteza totala este de ~150g pulbere
- acrilatele cu proportia de amestec de 3/1 sunt superioare deoarece au un continut mai redus de
monomer

 Succesiunea fazelor in prepararea acrilatului:

1. amestecul formeaza o pasta friabila
2. se formeaza o pasta lipicioasa, filanta si aderenta care curge
3. pasta este neaderenta, se desprinde usor de pe peretii vasului
 excesul de monomer determina:
- cresterea coeficientului de contractie, monomer rezidual care are actiune toxica,
aparitia porilor
- reducerea plasticitatii
- neuniformitatea aspectului cromatic,
 - rezistenta mecanica scazuta

28. Prelucrarea si lustruirea protezelor

1. dezambalarea
- reprezinta operatia prin care proteza este scosa dintre peretii tiparului
- proteza eliberata din masa de gips este spalata sub jetul de apa cu o perie aspra
2. netezirea
- consta in indepartarea plusurilor de acrilat
- aceste plusuri sunt slefuite cu ajutorul frezelor pentru acrilat
3. lustruirea
- este operatia de prelucrare a protezelor la nivelul SUPRAFETELOR EXTERNE pentru a se
obtine luciul sticlos
- aspectul lucios este necesar pentru:
- a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice
- a preveni producerea leziunilor
- a impiedica aderenta si stagnarea alimentelor
- a se mentine mai mult timp culoarea initiala
- lustruirea se realizeaza cu filturi, perii si pufuri montate, utilizandu-se paste de lustruit cu
dimensiuni foarte mici
- puful circular actioneaza fara a se utiliza pasta
- in final, este introdusa in apa pana in momentul aplicarii ei pe campul protetic, pentru a
preveni contractia produsa prin deshidratare