1. Modelul preliminar – scopul şi metodica de confecţionare.

*Modelul turnat în amprenta preliminară.

Scop: confecționarea lingurii individuale, pentru amprentarea funcțională a câmpului protetic.
Confecţionare: din gips simplu. Se prepară pasta de gips, se introduce în amprentă în cantități mici până
la umplere; în acest timp amprenta este amplasată pe măsuța vibratorie; se verifică curgerea gipsului
astfel încât să pătrundă în toate imprimările amprentei. Un conformator de soclu se umple cu gips peste
care se întoarce și se înfundă amprenta. De menționat că gipsul trebuie să acopere marginile amprentei!
(pentru a reda configurarea fundului de sac unde este edentație). După priza gipsului,
conformatorul și amprenta sunt înlăturați iar soclul modelului este fasonat.

Modelul preliminar: este copia fidela pozitiva a campului protetic, realizat cu amprenta
preliminara si se realizeaza cu scopul realizarii lingurii individuale necesare pentru ca mai apoi
sa se efectueze modelul functional pe care se va realiza lucrarea protetica.
Metodica de confectionare: Se realizeaza din ghips simplu pe baza amprentei primare sau
preliminare si ulterior se pregateste prin foliere si deretentivizare precum si izolare pentru ca sa
se realizeze lingura individuala.
Pentru aceasta se alege initial lingura standard, se scoate amprenta utilizand materialul de
amprentare potrivit, si pe baza acesteia se toarna modelul preliminar.
Se recomanda ca modelul sa fie confectionat din ghips dur ce poseda rezistenta si duritate
corespunzatoare pentru urmatoarele etape.
Tehnica de confectionare a modelului:
Initial se prepara pasta de ghips de consistenta smantanoasa urmand urmatorii pasi: in vas se
toarna apa si apoi se toarna ghipsul pana la saturare, astfel incat la suprafata apei se formeaza o
movilita de ghips uscat, aceasta se amesteca cu spatula formand o masa omogena.
Punem amprenta pe masuta vibratorie, pe portiunea cea mai proeminenta a amprentei se prelinge
pasta de ghips preparata. Se favorizeaza prin vibratii patrunderea pastei pana la umplerea tuturor
incluziunilor amprentei lasandu-se liber 0,5 mm de la marginea libera a amprentei. Ulterior pe
masa de lucru se toarna o movilita de pasta de ghips (sau se utilizeaza conformator care se umple
cu ghips) si se aplica deasupra ei amprenta umpluta, astfel incat partea posterioara a ei sa fie
paralela cu masa de lucru si dimensiunea soclului sa fie de 1,5- 2 cm, se netezeste, iar dupa priza
amprenta se inlatura si la soclator se fasoneaza soclul.

2. Linguri de amprentare standarde şi individuale. Caracteristica.

Lingura standart poate fi metalică sau din plastic și este confecționată industrial în trei mărimi: mică,
medie și mare; este folosită pentru amprentarea anatomică (preliminară) a câmpului protetic pentru a
obține modelul preliminar. Poate avea sau nu perforații pentru retentivizarea masei de amprentare,
butoni de presiune; compusă din bază și mâner.

Lingura individuală este confecționată pe modelul din ghips obținut după amprenta anatomică, în
scopul amprentării funcționale a câmpului protetic; este o portamprentă adaptată suprafeței câmpului
protetic, reprezentând un suport rigid, nedeformabil pentru materialul amprentar. Totodată lingura este
utilizată şi cu scopul obținerii unei amprente precise cu o grosime a materialului amprentar egală pe
toată suprafața câmpului protetic. Se confecționează din acrilat autopolimerizabil sau
termopolimerizabil, plexiglas, ceară sau alte materiale.
Este compusă din bază care acoperă în totalitate câmpul protetic, ocolind inserțiile frenurilor şi bridelor,
şi are un mâner solidarizat de bază pe linia mediosagitală. Pot fi realizate orificii pentru evacuarea
surplusului și retenția materialului amprentar și butoni de presiune.

Lingurile de amprentare –cu ajutorul acestora se obtin amprente, reprezinta un suport rigid,
rezistent, nedeformabil pe care se depune materialul de amprentare si se plaseaza pe campul
protetic.
Lingurile amprentare sunt diverse dupa dimensiuni si forme, caracteristice pentru maxila si
mandibula.
Lingurile pentru obtinerea amprentei de pe maxila este compusa din baza, care acopera palatul
dur, versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara. In partea anterioara e solidarizat
manerul lingurii, care permite manevrarea in timpul introducerii si indepartarea amprentei de pe
campul protetic. Manerul reprezinta un element de reper pentru asezarea simetrica a lingurii cu
material de amprentare pe campul protetic.
Lingurile mandibulare se deosebesc de cele maxilare prin:

a. Rascroirea bazei la crearea locului pentru limba

b. Prezenta bordurii linguale ce acopera versantul intern al apofizei alveolare.

Sunt 2 tipuri de linguri:

a. Linguri standard
se cunosc si sub denumirea de linguri universale, confectionate industral, variate ca dimensiuni,
din materiale metalice si nemetalice. Se realizeaza pentru fiecare maxilar cat si pentru realizarea
concomitent a amprentei de pe ambele maxilare in pozitii de intercuspidare maxima.

b. Linguri individuale
sunt confectionate in conditii clinice din materiale termoplastice sau in conditii de laborator din
acrilate auto si termopolimerizabile, adaptate prin slefuire la dimensiunea campului protetic
individual.