Machetele protezelor totale

Scopuri: 1. Sa se efectueze o proba pe cmpul protetic pentru a se controla daca dintii alei sunt corespunztori si daca sunt montai incat sa restaureze armonia dento-faciala. 2. Sa se obtina un tipar in care sa se produc polimerizarea rinii acrilice Macheta realizata in 2 timpi diferiti: macheta bazei protezei arcada artificiala cu dintii montai in ceara

Arcadele dentare artificiale Dintii din zona frontala au rol in estetica faciala si in fonatie. Dintii din zona laterala au rol in masticaie si stabilizarea mandibulei fata de maxilar. Proba machetei

In aceasta faza este obligatoriu sa fie decelate toate erorile care au aprut de la faza de determinare a relaiei intermaxilare pana la proba machetei. Se pot stabili urmtoarele: sa se definitiveze machete si sa se confecioneze proteza sa se aduc modificri pariale in aranjamentul dinilor care sunt necesare si obligatorii sa se schimbe garnitura de dini deoarece nu corespunde culoarea , dimensiunea sau forma sa se reia confecionarea machetei de la nceput dup o noua determinare si nregistrare a relaiei intermaxilare cu ajutorul abloanelor de ocluzie . In controlul extrabucal se verifica: existenta si corectitudinea liniilor trasate pe modele valoarea estetica a dinilor raportul de ocluzie in zona frontala poziia dinilor laterali fata de creasta alveolara relaia centrica si coincidenta acesteia la nivelul arcadei artificiale cu poziia de intercuspidare maxima dimensiunea verticala de ocluzie a etajului inferior al figurii valoarea fizionomica a machetelor la nivelul dinilor frontali valoarea fonetica

Controlul intrabucal se efectueaz astfel: -

Macheta definitiva

1. Pregtirea modelelor: Modelul superior a. folierea zonelor de despovrare: papila incisiva, sutura intermaxilara, torusul palatin , exostoze sensibile la palpare b. gravarea zonei Ah Modelul inferior a. folierea zonelor de despovrare:liniile oblice interne, muchia crestelor ascuite, torusul mandibular b. gravarea in treimea anterioara a tuberculului piriform 2. Modelarea definitiva a machetei: a. Obiectivul fizionomie Trebuiesc realizate proteze cu aspect cat mai natural. Se modeleaz: versantul vestibular al eii si gingia zona de colet a dinilor care apare mai vizibila in fonatie relieful festonului gingival si al papilei interdentare

Linia de colet a incisivilor centrali este mai ridicata dect a incisivilor laterali cu 1-2 mm. Linia de colet a caninilor este mai ridicata dect a incisivilor centrali. Culoarea gingiei la brbai este mai inchisa dect la femei. b. Obiectivul meninerii si stabilitii Marginile machetei sunt modelate cu forma si grosime funcionala. Versantele vestibulare ale eilor sunt modelate progresiv uor convex. Recomandrile lui Gerber: versantului vestibular al eii in zona frontala sa i se dea o forma uor concava marginile vestibulare si versantul vestibular din zonele laterale sa fie ingrosate zonele din dreptul trenurilor, bridelor sa fie adncite corespunztor versantul lingual al protezei mandibulare este modelat sa se obtina spaiul cu dimensiuni coerespunzatoare in care sa se mite limba Machetele de ceara cuprind tuberozitatile maxilare si tuberculul piriform, zone cu valoare biostatica, capabile sa suporte bine presiunile. c. Obiectivul meninerii igienei Se urmrete sa se obtina suprafee netede, plane, fara spatii retentive. ln zonele laterale este posibil sa fie aplicat, in zona frontala are prioritate obiectivul fizionomie. Machetele sunt foarte bine finisate, intreaga suprafaa externa este lustruita.
2

d. Obiectivul fonetic Protezele trebuie sa prezinte un volum cat mai mic si cu un modelaj corespunztor pentru a nu modifica in mod substanial dimensiunile spaiului funcional al limbii. Trebuiesc reproduse rugile palatine si papila incisiva. Adaptarea limbii pentru articulare si producerea sunetelor este de scurta durata daca intalneste suprafee si reliefuri modelate simetric. e. Obiectivul rezistentei mecanice Placa palatinala este realizata cu o grosime de 2 mm, pentru a rezista solicitrilor mecanice, ea trebuie sa fie uniforma. Micorarea grosimii este insotita de mrimea confortului dar si de scderea rezistentei mecanice. Pentru a marii rezistenta bazei protezei, este introdusa plasa de sarma sau o plcuta metalica. Plcile palatine cu grosime mai mica de 1-2 mm si nearmate sunt expuse pericolului de deformare si de fracturare.

Tiparul

Prezint negativul machetei protezei totale. Este o piesa cavitara delimitate de pereii groi, obinui in urma operaiei de ambalare a machetei.

Ambalarea Constitue acoperirea machetei aezata pe model cu pasta de ghips. Mai trziu ceara machetei va putea fi inlocuita cu rasina acrilica. Cele 3 tehnici de ambalare: ambalarea directa ambalarea indirecta ambalarea mixta a. ambalarea directa : Modelul si machete sunt cuprinse intr-o singura parte a chiuvetei, dinii sunt acoperii de ghips pe fata vestibulara si ocluzala. La deschiderea celor 2 parti ale chiuvetei dinii artificiali si modelul raman intr-o parte a chiuvetei, iar in cealalt parte ramane o masa de ghips care constitue "contra". Tehnica este folosita rar. b. ambalarea indirecta
3

Modelul si machete sunt cuprinse in ambele parti ale chiuvetei. La deschiderea celor 2 parti ale chiuvetei dinii artificiali raman intr-o parte iar modelul in partea opusa. Tehnica este folosita frecvent. Avantaje: tehnic e uor de realizat ceara machetei este uor de indepartat din ambalaj dinii isi pstreaz poziia in tipar izolarea pereilor tiparului se efectueaz bine si simplu pasta de acrilat este introdusa uisor in tipar Dezavantaj: inaltimea ocluziei. c. ambalarea mixta Tehnica rezulta din combinarea celor 2 tehnici descriese mai nainte.

ndeprtarea cerii machetei Macheta din ceara a bazei si a eilor trebuie sa fie indepartata din interiorul ghipsului pentru ai lua locul pasta de rasina acrilica. Tehnica de ndeprtare: 1. vas cu apa la temperatura de 100 grade C 2. chiuveta, macheta si modelul este aezata pe scufundtor si introdusa in apa fiarta 10-15 min 3. chiuveta este scoasa din apa si se dezasambleaza 4. ceara este scoasa cu ajutorul spatulei; resturile sunt indepartae cu un jet de apa fiarta. 5. pereii cavitii sunt splai cu soluie de detergeni casnici. Izolarea Trebuie sa se produc fizic si chimic. Proprietile si obiectivele substanelor pentru izolat: sa se asigure dezambalarea fara riscul de fracturare sa se faciliteze separarea protezei de model sa favorizeze recuperarea modelului sa impiedice orice unire sa fie inert sa fie insolubil in apa si in monomer sa se poat utiliza uor

Polimerizarea bazei protezei

Baza protezei este confecionat din rasina acrilica, prin introducerea acesteia sub forma de pasta in tipare. Proprietile biologice si fizico-chimice ale rinilor acrilice: sa fie tolerate de esuturile cu care vin in contact sa fie stabile in toate condiiile de utilizare sa fie insolubile , insipide, si neutre sa nu prezinte fenomene de distorsiune, dilataii sa fie rezistente la abraziune si la periajul efectuat pentru intretinere sa fie uor de lustruit sa fie cu aspect cromatic estetic, stabil sa se manipuleze uor sa fie uor de reparat sa prezinte suprafee fara porozitati Rasina acrilica se prezint sub forma de lichid si de pulbere. Cantitatea de acrilat necesara pentru o proteza totala este de ~ 150 g pulbere. Acrilatele cu proporia de amestec de 3/1 sunt superioare deoarece au un coninut mai redus de monomer. Succesiunea fazelor in prepararea acrilatului: 1. amestecul formeaz o pasta friabila 2. se formeaz o pasta lipicioasa , filanta si aderenta care curge 3. pasta este neaderenta se desprinde uor de pe pereii vasului Excesul de monomer determina: creterea coeficientului de contracie, monomer rezidual care are aciune toxica, apariia porilor. Excesul de polimer determina: reducerea plasticitii, neuformitatea aspectului cromatic, rezistenta mecanica sczuta. Introducerea acrilatului in tipar se face prin 2 tehnici: a. manuala b. prin injecie Polimerizarea rinii acrilice se defasoara in 3 etape : iniierea , dezvoltarea si stoparea polimerizarii. Reacia de polimerizare este exoterma , elibereaz o temperatura de 30 - 40 grade C. Regim de polimerizare : 1. timp de 30 min temperatura ajunge la 60-65 grade C unde staioneaz 60 min 2. temperature urca timp de 30 min pana la 100 grade C unde se menine 60 min, dup care
5

se rcete lent. Prelucrarea si lustruirea protezelor

Dezambalarea reprezint operaia prin care proteza polimerizata este scoasa dintre pereii tiparului. Proteza eliberata din masa de ghips este splata sub jetul de apa cu o perie aspra . Netezirea consta in indepartarea plusurilor de acrilat. Aceste plusuri sunt lefuite cu ajutorul frezelor pentru acrilat. Lustruirea este operaia de prelucrare a protezelor la nivelul suprafeelor externe pentru a se obine luciul sticlos. Aspectul lucios este necesar pentru: a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice a preveni producerea leziunilor a impiedica aderenta si stagnarea alimentelor a se menine mai mult timp culoarea iniiala Lustruirea se realizeaz cu filturi, perii si pufuri montate, utilizanduse paste de lustruit cu dimensiuni foarte mici. Puful circular acioneaz fara a se utiliza pasta. In final proteza este introdusa in apa pana in momentul aplicrii ei pe cmpul protetic, pentru a preveni contracia produsa prin deshidratare. abloanele de Ocluzie abloanele de ocluzie snt piese auxiliare indispensabile n tehnologia protezelor totale, necesare pentru determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare. Prile componente: baza ablonului i bordura de ocluzie. 1. Baza ablonului este asemntoare cu lingura individual confecionat, n general, din plac de baz este realizat din rini acrilice n dou situaii clinice: - condiiile de meninere i de stabilitate sunt foarte deficitare; - pentru determinarea relaiei intermaxilare prin nregistrri grafice. 2. Bordura de ocluzie = val de ocluzie Caracteristici: 1. forma i dimensiunea sunt asemntoare cu ale arcadei dentare;
6

2. poziia este fixat corespunztor mijlocului crestei alveolare; 3. realizate din cear roz, sau Stents; 4. dimensiunile: 10 mm nlime n zona frontal, descrescand progresiv spre distal, corespunztor molarului de 6 ani nlimea are 6 mm. Ltijnea este de 5 mm n zona frontal i de 8 mm n zona molarilor 5. limita posterioar a bordurii este situat n dreptul feei distale a primului molar 6. muchiile bordurii sunt rotunjite iar suprafeele plane; 7. se solidarizeaz la baza ablonului prin lipire cu cear, foarte, fierbinte. n tratamentul edentaiei totale bimaxitare sunt necesare dou abloane de ocluzie, unul pentru maxilar i altul pentru mandibul. Caracteristicile sabloanelor de ocluzie 1. Baza ablonului este rigid, nedeformabil, rezistent la presiunile ochizale. 2. Baza ablonului este confecionat din plac de baz sau din rini acrilice 3. Baza este n contact intim cu suprafaa zonei de sprijin a c.p. 4. Baza ablonului nu prezint micri de basculare la presiuni alternative la nivelul bordurilor de ocluzie. 5. Marginile ablonului modelate cu dimensiuni i form corespunztoare fundurilor de sac 6. Bordurile de ocluzie prezint forme i dimensiuni asemntoare cu a arcadelor dentare. 7. Bordurile de ocluzie sunt bine solidarizate la baza ablonului, corespunztor crestelor alveolare cu excepia bordurii superioare in zona frontal. 8. Bordura de ocluzie este modelat neted i simetric, de o parte i de alta a liniei mediane. 9. ablonul se poate ndeprta i repune pe model fara dificultate. 10. abloanele aezate pe c.p. prezint, mai mult sau mai puin, un grad de meninere i de stabilitate, condiie obligatorie care este necesar scopului lor.