INCRUSTATIILE

Clasificare dupa:
- localizarea leziunii tesuturilor dure
- clasa I- fata ocluzala a dintilor laterali si "foramen caecum" la incisivii superiori
- clasa II- fetele proximale ale lateralilor
- clasa III- fetele proximale ale frontalilor fara afectarea unghiului proximo-incizal
- clasa IV- fetele proximale ale frontalilor cu distrugerea unghiului proximo-incizal
- clasa V- la nivelul coletului pe fata vestibulara si orala
- dupa intinderea in profunzime sau in suprafata a microprotezei
- inlay- incrustatia este inconjurata de tesuturile dentare pe fetele laterale
- onlay- inconjurarea tesuturilor dentare mai mult de 180 de grade
- pinlay- avem nevoie de pivot
- dupa materialul din care sunt confectionate
- incrustatii metalice: nobile si seminobile
- incrustatii de ceramica
- rasini compozite
- metalo-ceramice
- metalo-compozite
Macheta- viitoarea incrustatie realizata din ceara
Tehnica modelarii indirecte( realizata de tehnician)
1. Se izoleaza modelul (apa sau ulei)
2. Se depune ceara (in cavitatea modelului : prin picurare sau ceara incalzita (plastificata) se
preseaza in interiorul cavitatii
3. Modelarea machetei- se indeparteaza excesul de ceara
4. Se finiseaza macheta
5. Se indeparteaza macheta de pe model
Metoda directa (realizata de catre medicul stomatolog)
Macheta pregatita ptr ambalare
1. Se realizeaza macheta canalului de turnare- tija din sarma se fixeaza pe zona cea mai groasa a
machetei
2. Se realizeaza macheta revervorului de aliaj fluid
3. Realizarea istmului
4. Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor( fir de nailon, de ceara sau par de cal)
5. Degresarea machetei incrustatiei si a canalelor de turnare
6. Detensionarea- macheta este introdusa intr-un vas cu apa 30 de min la 35-37 C
7. Aplicarea machetei pe conul conformatorului
8. Captusirea cu azbest a cilindrului si aplicarea cilindrului pe capacul conformatorului
Topirea si turnarea -

se alege aliajul (metal)

se alege sursa de topire: flacara, curenti electrici
se alege aparatul de turnat
determinarea intervalului de topire

Macheta COROANEI CU GROSIME DIRIJATA

peretii laterali au dimensiunea (grosimea) egale 0,3 mm
peretii laterali nu au contact cu bontul dentar
coroana are contact cu bontul pe fata ocluzala si la nivelul coletului
indepartarea de pe bontul dentar se realizeaza prin taiere
spatiul dintre bont si coroana este ocupat de ciment
ptr realizarea lor se utilizeaza o cantitate mica de aliaj

Tehnici de obtinere
1 Tehnici ce utilizeaza elemente prefabricate

2 Tehnici ce utilizeaza folia cu ceara calibrata

3 Tehnici ce utilizeaza un model din masa de ambalat
Tehnici ce utilizeaza folia cu ceara calibrata
1 se izoleaza bontul
2 se decupeaza o banda dreptunghiulara de ceara calibrata care este infasurata in jurul bontului
formandu-se un cilindru
3 la colet, bontul este adaptat intim prin picurare
4 forma fetelor laterale se realizeaza prin modelarea peretilor inelului
5 pe extremitatea ocluzala a cilindrului se fixeaza o rondela ce ceara calibrata pe care se
realizeaza macheta capacului prin picurare
-

Macheta COROANEI CU GROSIME TOTALA

fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu bontul dentar
peretii laterali au grosimi mari neuniforme
indepartarea de pe bontul dentar se face cu dificultate
ptr realizarea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de aliaj
stratul de ciment este mai subtire

1
2
3
4

Tehnici de obtinere a machetei

Tehnica prin imersie sau a racirii gradate
Tehnica prin picurare
Tehnica de obtinere a capei
Tehnica de obtinere a machetei prin aditie

Tehnica racirii gradate

izolarea bontului
se topeste ceara albastra
se introduce bontul in ceara topita cateva secunde
stratul de ceara din jurul bontului are grosime de 0,3-0,4 mm
forma definita (finala) a machetei se obtine prin picurare
modelarea se face prin razuirea cu ajutorul spatulei

Tehnica prin picurare

- izolarea bontului
- depunem ceara prin picurare
- modelarea este efectuata prin razuirea cu spatula
Tehnica de obtinere a machetei prin aditie
- modelele sunt montate in articulator
- macheta incepe prin realizarea fetei ocluzale
- fetele laterale le modelam in functie de morfologia dintilor vecini
Coroana JACKET
Realiarea mechetei se face prin.
- picurare
- izolarea bontului
- se picura ceara pana se ajunge la columul initial al dintelui, apoi se modeleaza
- prin racirea progresiva a cerii
- plastifierea cerii
Ambalarea coroanei jacket: orizontala si verticala
Ambalarea orizontala
- in interiorul machetei se introduce pasta de ghips dur
- in prima jumatate de chiuveta se introduce pasta de ghips

- se aplica macheta in pasta de ghips intr-o pozitie orizontala, cu fata orala in jos, fata
vestibulara ramanand neacoperita de ghips (in sus)
- dupa ce ghipsul face priza (30 de min), se izoleaza (se introduce in apa 10 min)
- se asaza si si cea de-a 2 pasta a chiuvetei si se toarna pasta de ghips
- se tine la presa pana ce ghipsul face priza
- se introduce intr-un vas cu apa fierbinte (5 min)
- se desface chiuveta si se spala ceara cu apa clocotita
Avantaje
- repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare
- controlul repartizarii culorilor
- interventia ulterioara ptr a modifica culoarea in sensul dat
Dezavantaje
- ceara se indeparteaza mai greu din cavitatea tiparului
- izolarea peretilor tiparului este neuniforma
- pasta de acrilat se intrpduce mai greu sub bont
- daca nu se ambaleaza corect si nu se preseaza suficient fata vestibulara va avea o
grosime mai mare
Ambalarea verticala
- se depune ghips in prima jumatate de chiuveta
- macheta situata pe bontul mobil se introduce in panta de ghips intr-o pozitie verticala cu
marginea incizala in jos, pana la marginea cervicala
- dupa priza ghipsului se izoleaza (10 min in apa)
- se asaza si cea de-a 2-a jumatate a chiuvetei si se toarna pasta de ghips. Se asaza
capacul
- se preseaza, pana cand ghipsul face priza
- se introduce intr-un vas cu apa fiarta (5 min)
- chiuveta este desfacuta si se spala ceara cu apa clocotita
Avantaje
- ceara se indeparteaza usor
- peretii tiparului se izoleaza uniform
- pasta de acrilat se introduce fara dificultati
Dezavantaje
- repartizarea nunatelor cromatice este foarte greu de realizat
- presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei, rezulta ingrosarea marginii
cervicale
Polimerizarea acrilatului
Rasina acrilica se prezinta: lichid (monomer) si pudra (polimer)
Se amesteca lichidul si pudra in proportia recomandata de producator, rezulta o pasta
Cand pasta devine neaderenta, se trage in fire si se introduce in tipar si se preseaza
Apoi se face polimerizarea pr-zisa
- chiuveta prinsa in ring se introduce intr-un vas cu apa rece si se pune la flacara
- timp de 30 de min se ridica temperatura la 60 C
- se mentine aceasta temp timp de 60 de min
- timp de 30 de min se ridica temp la 100 C
- se mentine aceasta temp timp de 30 de min
- apoi se raceste lent
COROANA MIXTA
Este o microproteza formata din
- componenta metalica
- componenta fizionomica
- rasini acrilice
- mase ceramice

- mase compozit
Indicatii
Din punct de vedere conservativ-restaurator
- in refacerea morfologiei dintilor afectati de carii, traumatisme, abraziune
- in refacerea dintilor fracturati
- in corectarea anomaliilor
Din punct de vedere protetic
- ca element de agregare pt punti
- in tratamentul protetic al protezelor partial scheletate
- in echilibrul ocluzal
Contraindicatii
- pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal
- la tinerii pana in 20 de ani
Avantaje
- mai conservative decat coroanele de substiturie
- aspect fizionomic superior celor metalice
- sunt mai rezistente decat coroanele jacket
Dezavantaje
-ptr prepararea bontului este necesara slefuirea la nivelul fetei vestibulare si a marginii
incizale( se reduce o cantitate mare de tesut dentar)
- gradul de retentie este mai mic decat la alta coroana de invelis datorita formei bontului
- se poate despinde componenta estetica
- pot aparea fisuri si fracturi a componentei estetice
Clasificare
1 Dupa aspectul estetic
- total estetice- componenta nemetalica acopera toate fetele structurii metalice
- partial estetice- doar fata vestibulara este acoperita cu componenta fizionomica
2 Dupa componenta estetica (fizionomica)
- metalo-acrilice
metalo-polimerice
- metalo-compozitemetalo-polimerice
- metalo-ceramice
3 Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice
- termopolimerizarea clasica: rasini acrilice
- termopolimerizare sub vapori de presiune - baropolimerizare
- fotopolimerizare: rasini compozite
- fotobaropolimerizare: rasini compozite
- prin ardere: mase ceramice
Componenta metalica se poate obtine prin
- turnare
- galvanizare
COROANA MIXTA METALO-ACRILICA (WEISER)
Este o coroana metalica care prezinta o caseta (lacas) vestibular in care se aplica componenta
acrilica
La prepararea bontului dentar trebuie sa se aibe in vedere crearea spatiului ptr cele 2
componente: metal si fizonomica
Bontul va avea o forma cilindro-conica, neretentiva
Se indica amprenta de arcada in 3 timpi
Modelul se toarna cu
- ghipsuri dure- soclu
- ghipsuri superdure- arcada
Se recomanda modelele de arcada cu bonturi mobile
Macheta componentei metalice
- acoperirea in intregime a bontului dentar
- reface morfologia - fetei orale
- fetei ocluzale

- jumatatii orale a fetelor proximale

- in dreptul fetei vestibulare se realizeaza o caseta in care se va incrusta(aplica, prinde)
componenta acrilica
- ptr a asigura o retentie mai buna a rasinilor acrilice, in caseta vestibulara a machetei de
ceara se realizeaza o serie de macroretentii: - perle
- butoni
- solzi de peste
- plase
- cristale
- fire de nylon
Retentii perlate- dimensiuni: 0,2. 0,4.0,6. 0,8 mm se aplica cu ajutorul unui adeziv
Butonii, ansele: retentii prefabricate realizate din ceara si mai ales din mase plastice
Solzii de peste: se realizeaza cu un instrument taios prin crestarea peretelui vestibular al
machetei componentei metalice
Plasele: prefabricate realizare din ceara sau materiale plastice
Firele de nylon: au diverse dimensiuni, se aplica direct marginii incizale
Cristalele: diverse dimensiuni, se aplica cu ajutorul unui adeziv
Tehnologia de obtinere a macheteli componentei metalice
1 Tehnologia prin picurare
- se izoleaza bontul
- se picura ceara
2 Sculptarea machetei
- dintr-un bloc de ceara care a fost plastifiat (incalzit la flacara) si introdus pe bontul izolat.
Apoi cu spatula se decupeaza excesul de ceara
3 Tehnica in care se utilizeaza ceara calibrata (0,3-0,35 mm)
- se izoleaza bontul
- ceara calibrata decupata in forma dreptunghiulara se aplica pe bont (din aproape in
aproape) sa fie in contact cu fetele laterale
- se reface prin picurare morfologia: fetei orale, ocluzale si jumatatea orala a fetelor
proximale
- in dreptul fetei vestibulare se va realiza o caseta in care se va insera componenta acrilica
- ptr a asigura o retentie mai buna a rasinilor acrilice in caseta vestibulara a machetei de
ceara se realizeaza o serie de macroretentii.
Aplicarea acrilatului
- componenta metalica este prelucrata si lustruita
- pe fata vestibulara se aplica opac izolator
- se picura ceara in caseta metalica apoi se modeleaza prin sculptare
- macheta obtinuta se ambaleaza in prima jumatate a chiuvetei, orizontal, cu fata metalica
in jos si macheta orientata in sus. Se aplica si cea de-a 2-a jumatate a chiuvetei, se toarna pasta
de ghips. Dupa ce pasta de ghips face priza se introduce intr-un vas cu apa fiarta (5 min). Apoi se
chiuveta, se spala ceara cu apa clocotita, se izoleaza tiparul
- se prepara acrilatul
- se introduce in tipar
- se face polimerizarea acrilatului
- apoi se raceste lent
- se dezambaleaza
- se prelucreaza si se lustruieste
Tehnica moderna de modelare directa a pastei acrilice
- se prepara paste de acrilat
- se aplica pe bont modeland fata vestiburala
- se introduce intr-un aparat special cu vapori de apa (miniautoclav) rezulta suprafete
compacte, rezistente, lucioase

COROANA MIXTA METALO-CERAMICA

Lucrarile metalo-ceramice - lucrari protetice mixte, formate dintr-o:
- componenta metalica
- componenta fizionomica
Clasificare
1 Dupa aspectul fizionomic
- partial (componenta fizionomica acopera scheletul metalic doar partial )
- in totalitate (componenta fizionomica acopera scheletul metalic in totalitate)
2 Dupa procedeul tehnologic de realizare a componentei metalice
- turnarea
- ambalarea
- sintetizarea
- galvanizare
- prin frezare
Avantaje:
- combinarea rezistentei mecanice a restaurarilor metalice cu aspectul fizionomic al
coroanei jacket
- sunt indicate la dintii frontali si premolari
- sunt indicate atat ptr refacerea unui sg dinte cat si ca element de agregare in cadrul unei
punti dentare
Dezavantaje
- indepartarea mai mare de tesuturi dure dentare la nivelul fetei vestibulare
- pot aparea fisuri, fracturi care duc la desprinderea componentei fizionomice
MACHETA
- sa nu existe macroretentii
- suprafata mechetei trebuie sa fie
- neteda
- fara denivelari
- fara rugozitati
- scheletul metalic- grosimea min de 0,3 mm
- componenta ceramica- grosime de 1-1,2 mm
- limita marginala metal-ceramica sa se faca in unghiuri de 90 de grade si nu ascutite
- zona lateral, fata ocluzala se acopera cu ceramica doar daca:
- ocluzia este normala
- exista un spatiu interocluzal de min 1,3 mm
- componenta metalica se aplica pe bontul dentar fara dificultate
- stopurile ocluzale sunt bine realizate
Teoria de realizare a machetei coroanei metalo-ceramice
- macheta este modelata din ceara calibrata de 0,30-0,35 mm completata prin actiunea de
picurare
COROANA DE SUBSTITUTIE
Elemente componente
- un pivot
- un inel cu capac
- o caseta cu fateta
Indicatii
- refac morfo-functional coronele distruse
- se recomanda a se realiza pe dintii monoradiculari
- refac coroana dintelui distrusa de carie sau abrazie
- poate fi folosita ca element de agregare fizionomic al puntii dentare
Contraindicatii
- nu se recomanda pe dintii cu tratament endodontic incorect sau incomplet
- pe dintii la care portiunea radiculara este mult redusa

Amprenta
- In amprenta trebuie sa se inregistreze negativul elementelor campului protetic
- dinte preparat
- tesuturi moi
- dinti vecini
- dinti antagonisti
- relatia de ocluzie
Macheta
- modelul radacinii se izoleaza
- o cantitate mica de ceara plastificata se introduce fortat in canalul modelului radacinii
- se incalzeste o tija metalica groasa de 1 mm si lunga de 4 cm cu varful ascutit si se
introduce in ceara din interiorul canalului radacinii- se obtine macheta pivotului
- se picura ceara pe suprafata de sectiune a modelului si de jur-imprejurul coletului
modelului- obtinerea inelului si placuta (capacul). Inelul si placuta- grosime de 0,3-0,4 mm
- apoi se modeleaza din ceara calibrata fata orala a coroanei dintelui sau fata orala si
ocluzala in functie de morfologie
- pe vestibular se realizeaza retentii ptr componenta fizionomica
PUNTILE DENTARE
Puntea dentara este formata din
- corpul de punte- dintii intermediari care inlocuiesc dintii pierduti
- elementele de agregare- protezele unidentare fixate pe dintii stalpi si de care este
solidarizat corpul de punte
- incrustatiile metalice- doar de clasa II si IV, se folosesc pe stalpul mezial, la lucrarile
protetice reduse ca intindere
- coroanele partiale- pe stalp mezial
- coroanele de invelis totale- sunt cele mai folosite ca elemente de agregare
- coroanele metalice turnate cu grosime dirijata si totala
- coroanele mixte: metalo-ceramice, acrilice si compozite
Raportul corpului de punte cu creasta edentata
La maxilar - corpul de punte cu contact tangential liniar
- corp de punte cu contact in sa
- corp de punte cu contact in semisa
1 Corpul de punte cu contact tangential liniar
- este indicat in zona laterala
- contactul cu mucoasa se realizeaza pe versantul vestibular al crestei
- fata palatinala face un unghi de 45 grade cu creasta edentata sau metalica si asigura o
buna curatare artificiala si autocuratare
- fata vestibulara este modelata la forma si volumul dintilor absenti
2 Corp de punte cu contact in sa
- este indicat in zona frontala
- contactul intim cu mucoasa se realizeaza pe versantul vestibular si oral al crestei
edentate
- columul sau este egal cu volumul dintilor absenti
- ofera un confort maxim, fonetic si fizionomic
- din punct de vedere igienic este f deficitar, poate provoca leziuni ale mucoasei
3 Corp de punte cu contact in semisa
- este indicat in zona frontala
- suprafata mucozala este mai redusa acoperind doar versantul vestibular al crestei
edentate
- retentioneaza mai putin resturile alimentare
- prezinta o igiena satisfacatoare
La mandibula

- corp de punte cu raport tangential liniar

- corp de punte cu contact punctiform

- corp de punte suspendat (fara contact cu mucoasa)
1 Corp de punte cu raport tangential liniar
- este indicat in zona laterala
- muchia dintre fata vestibulara si cea orala se va plasa( se intalnesc) pe mijlocul crestei
edentate
- fata vestibulara prezinta 1/3 ocluzala santuri ce individualizeaza dintii intermediari
- in 2/3 cervicale sunt convexe in sens cervico-ocluzal
2 Corp de punte cu contact punctiform
- este indicat in zona laterala
- contactul cu mucoasa se face pe mijlocul crestei
- punctul de contact cu mucoasa este reprezentata de varful conului catre care converg
fetele proximale, vestibulare si orale
3 Corp de punte suspendat (fara contact cu mucoasa)
- este indicat in zona laterala
- este cel mai igienic
- este cel mai putin fizionomic
- este total metalic, fata sa mucozala se afla la distanta de creasta edentata 3-4 mm
- grosimea corpului de punde 3-4 mm