Varianta 1

1. Procesul de diagnosticare a cariei este o procedura clinica in timpul careia observatiile sunt
clasificate in functie de ceea ce se cunoaste despre fiecare tip de leziune observat in functie
de :
a. Etiologie
b. Patologie
c. Epidemiologie
d. Profilaxie
e. Prognostic
2. Urmatoarele instructiuni pentru spalarea mainilor in cabientul dentar sunt corecte:
a. Mainile nu se vor spala cand se schimba manusile
b. Mainile vor fi spalate cu apa curenta si sapun cel putin 5 secunde
c. Mainile se vor spala de fiecare data cand se schimba manusile
d. Mainile vor fi spalate cu apa curenta si sapun cel putin 10 secunde
e. Mainile vor fi spalate cu apa curenta si sapun cel putin 1 minut
3. Un agent de racire pe suprafata dentinei si pe capul frezei in timpul taierii:
a. Reduce temeperatura
b. Actioneaza ca lubrifiant
c. Creste viteza de inaintare a frezei
d. Reduce viteza de inaintare a frezei
e. Este inactivat din cauza deflectiei jetului datorat turatiei frezei
4. Leziunile carioase incipiente noncavitare se caracterizeaza prin:
a. Aspect cretos al smaltului pe peretii si baza fisurii
b. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
c. Creasta marginala discromica
d. Posibila retentie a sondei dentare la sondaj
e. Zona apaca a smaltului proximal se poate vedea prin transiluminare
5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la smaltul dintilor sunt adevarate:
a. Grosimea smaltului variaza in functie de grupa de dinti
b. Grosimea smaltului nu variaza in functie de grupa de dinti
c. Smaltul este mai gros incizal si ocluzal pentru ca, in mod progresiv, sa se subtieze spre
joctiunea smalt-ciment
d. Smaltul are o grosime constanta pe toata suprafata coroanei dintelui
e. Smaltul este semitranparent
6. Caria radiculara:
a. Poate interesa smaltul subminat de la nivelul JSC
b. Este o leziune cu tesut cariat de consistenta moale si forma neregulata
c. Clinic, leziunea debuteaza la nivelul cementului radicular
d. Clinic, leziunea debuteaza la nivelul smaltului din zona coletului
e. Poate fi initiata doar daca suprafata radiculara este expusa mediului bucal
7. Caria incipienta activa a suprafetelor netede se caracterizeaza prin:
a. Prezenta la suprafta a unei arii alb-cretoase opace
b. Prezenta la suprafata a unei arii maro-negre
c. Demineralizarea smaltului care iese in evidenta cand suprafata dintelui este uscata
d. Demineralizarea smaltului care iese in evidenta cand suprafata dintelui este umeda
e. Absenta cavitatiei
 8. Caria radiculara:
a. Se poate manifesta pe orice suprafata radiculara expusa
b. Leziunea initiala apare mai frecvent pe suprafetele vestibulare
c. Leaziunea initiala apare mai frecvent pe suprafetele orale
d. Leziunea intiala apare mai frecvent pe suprafetele proximale
e. Se poate manifesta doar pe suprafetele radiculare acoperite de placa si tartru
9. O carie radiculara activa progresiva:
a. Are discromie accentuata
b. Are discromie redusa
c. Prezinta tesut cariat mare
d. Prezint cavitatie
e. Nu prezinta cavitatie
10. Din punct de vedere chimic smaltul:
a. Este o structura cristalina puternic mineralizata
b. Este o structura cristalina nemineralizata
c. Contine materie anorganica in proportie de circa 60-65%
d. Contine materie organica in proportie de circa 50-55%

22. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului de restaurare implica:

a. condensarea insuficienta a materialului in cavitate

b. matricea dentara aplicata incorect

c. nepolimerizarea in straturi a rasinilor compozite pentru reducerea contractiei de

polimerizare

d. exercitarea unei presiuni prin intermediul matricei asupra materialului in timpul prizei
primare

e. introducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitate

23. Pelicula formata la suprafata dintilor:

a. Joaca un rol de modificator in caria dentara

b. Este selectiv permeabila

c. Se formeaza pe suprafata curata a dintilor in cateva zile

d. este un gel anorganic fara structura

e. nu restrictioneaza transferul de ioni din si in interiorul tesuturilor dure dentare

24. Dentina este mai moale decat smaltul de circa:

a. doua ori

b. trei ori

c. patru ori

d. cinci ori

e. sase ori
 25. Factorii etiologici ai cariei secundare la dintii devitali:

a. nereducerea volumului cavitatii cu un inlocuitor de dentina adecvat (CIS, ciment

policarboxilat)

b. mentinerea unor pereti subtiri, fara a fi scurtati la grosimea de rezistenta (min. 1 mm)

c. utilizarea de materiale neadecvate din punct de vedere al rezistentei la grupul lateral

d. intreruperea de material de baza intre materialul de restaurare si marginile cavitatii

e. interpunearea de material e baza intre materialul de restaurare si peretele pulpar al cavitatii

26. Colonizarea microbiana initiala a suprafetelor dintilor se face in mod special cu:

a. Streptococcus mutans

b. Streptococcus sanguis

c. Streptococcus oralis

d. Streptococcus mitis

e. Lactobacilus acidophilus

27. Calitatile indicelui CER sunt:

a. este recunoscut pe plan international

b. este general

c.nu ia in considerare localizarea cariilor dentare

d. reprezinta suma dintolor cariati

e. este cel mai folosit in cunoasterea situatiei sanatatii/morbiditatii buco-dentare

28. Alternativele de tratament in caria secundara sunt :

a. remodelarea marginilor restauratiilor

b. inlocuirea restauratiei

c. refinisarea marginilor restauratiei

d. monitorizarea defectului

e. sigilarea defectului cu varnish-uri

29. Determinantii ecologici ai placii bacteriene pot fi :

a. adapostul (nisele) placii bacteriene

b. Ph-ul

c. disponibilitatea de nutritivi
 d. saturatia cu hidrogen

e. saturatia cu oxigen

30. Factorii directi care vor fi luati in considerare in evaluarea riscului la carie sunt :

a. cantitatea de placa

b. circumstantele epidemiologice

c. aspectele socio-economice

d. secretia salivara

e. frecventa consumului de carbohidrati

31. Plaga dentinara chirurgicala:

a. are un rol potential mai redus de vindecare fata de plaga dentinara patologica

b. are un potential mai crescut de vindecare fata de plaga dentinara patologica

c. rezulta in urma procesului chirurgical de preparare a cavitatilor

d. rezulta in urma unui traumatism prin expunerea dentinei la mediul bucal

e. apare in situatia in care sa produs disparitia partiala sau totala a smaltului dentar ca rezultat al
evolutiei procesului carios

32. Dintre proprietatile salivei cu rol major in protectia dintilor amintim:

a. prezenta proteinelor salivare antimicrobiene

b. capacitatea tampon

c. capacitatea de a inlatura mecanic bacteriile (clearance bacterian)

d. capacitatea de remineralizare

e. capacitatea de oxigenare

33. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abraziune sunt adevarate:

a. abraziunea este selectiva pentru o anumita suprafata dentara

b. abraziunea nu este slectiva pentru o anumita suprafata dentara

c. o arie de abrazie nu este bine definita de obicei

d. o arie de abrazie este bine definita de obicei

e. abraziunea tinde sa rotunjeasca cuspizii sau marginile

34*. Cavitatea de tic C dupa stratul de dentina restant presupune:

a. un strat de dentina de minim 2 mm intre peretele pulpar si pulpa

b. un strat de dentina de 0,5 – 1 mm intre peretele pulpar si pulpa
 c. un strat de dentina de 0,5 -1,5 mm intre peretele pulpar si pulpa
d. un strat de dentina de grosime maxima posibila
e. un strat de dentina minim cu deschiderea iminenta a camerei pulpare

35. Demineralizarea si dizolvarea structurilor dentare este determinata de:

a. cresterea pH-ului la nivelului interfetei placa-dinte

b. scaderea pH-ului la nivelul interfetei placa-dinte

c. frecventa expunere la zahar a placii

d. capacitatea tampon a dintelui

e. metabolismul placii bacteriene

36. Aspectul clinic al eroziunii in stadiile incipiente este reprezentat de:

a. transparenta-dintii frontali:pot sa apara usor transparenti in apropierea marginii incizale

b. discromia-dintele poate avea o coloratie usor galbuie de dentina prin transparenta

c. discromie avansata-dintii pot sa capete o culoare galben inchis din cauza transparentei
accentuate a dentinei subiacente

d. dinti rotunjiti

e. fisuri

37. Inlocuitorii de dentina sunt:

a. linerii solutie

b. linerii suspensie

c. linerii solizi

d. cimenturile de baza

e. rasinile compozite

38. Dintre factorii adjuvanti in etiologia cariei dentare amintim:

a. continutul de Ca, P, Mg si carbonati ai smaltului

b. hipoplazia de smalt

c. fisuri, fose si fosete adanci in inguste

d. pozitia dintelui pe arcada

e. atritia avansata

39. In tratamentul clinic al traumatismelor dentare:

a. daca smaltul este fisurat sau foarte putin fracturat o resturatie de compozit peste un material
de protectie pulpara este suficient

b. daca s-a produs fractura smaltului si a dentinei este necesar sa se indeparteze tesutul pulpar
 c. daca smatul este fisurat sau foarte putin fracturat nu se va trata ci se va finisa fara alt tratament

d. daca fractura a expus pulpa dentara o restaurare de compozit peste un material de protectie
pulpara este suficienta

e. dintii dacare au devenit discromici dupa traumatisc se vor albi numai dupa realizarea obturatiei
radiculare

40. Coafajul pulpar:

a. este definit ca un tratament endodontic destinat sa mentina vitalitatea endodotiului

b. impune conditia ca in antecedente sa nu existe dureri pulpare spontane

c. bacteriile trebuie sa fie excluse din zoa prin restauratia permanenta

d. impune conditia ca durerea provocata in timpul testarii vitalitatii cu stimul rece sau cald sa
inceteze in cateva minute dupa indepartarea actiunii acestora

e. impune conditia ca o radiografie a regiunii apicale sa nu evidentieze leziuni periapicale de

origine endodontica

41. Incidenta cariei dentare creste semnificativ cand frluxul salivar se reduce sub:

a. 1,2 ml/min

b. 1 ml/min

c. 0,5 ml/min

d. 1,5 ml/min

e. 0,7 ml/min

42. In examinarea clinica a restauratiilor de amalgam debordarile proximale:

a. sunt diagnosticate prin inpectie, palpare si radiografie

b. se pot evidentia cu ajutorul firului de matase care se agata, scamoseaza sau rupe

c. sunt un obstacol pentru o igiena orala buna

d. nu duc de regula la inflamatia tesutului adiacent

e. duc de regula la inflamatia tesutului adiacent

43. Cimenturile ionomere de sticla (CIS):

a. au capacitatea de a se lega chimic de dentina

b. au capacitatea de a se lega chimic de smalt

c. o componenta de baza a lor este apa

d. intotdeauna se conditioneaza suprafata dentinara pentru glasionomeri

e. niciodata nu se coditioneaza suprafata dentinara pentru glasionomeri

44. La finalul colonizarii initiale a placii bacteriene supraingivale in ziua 1, in primele 4 ore situatia
arata asa:

a. coci si bastonase gram pozitive 60%

b. coci si bastonase gram pozitive 30%

c. spirili si spirochete 3%

d. fusiforme si filamentoase 60%

e. coci si bastonase gram negative 5%

45. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abraziune sunt adevarate:

a. o arie de atritie nu este bine definita de obicei

b. o arie de atritie este bine definita de obicei

c. repartizarea atritiei este influentata de tipul de ocluzie

d. repartizarea atritiei nu este influentata de tipul ocluziei

e. repartizarea atritiei este influentata de tiparele individuale de bruxism

46. Bacteriile pioniere:

a. au tendinta de invazie in tubulii dentinari aparent sanatosi

b. preced dezvoltarea procesului carios

c. apar dupa formarea procesului carios

d. cercetarile arata ca daca se realizeaza o restaurare coronara etansa are loc autosterilizarea cu
atenuarea virulentei acestor bacterii

e. private de un mediu nutritiv acestea nu se mai reporduc, ramanand intr-o strare de

somnolenta

47. Separarea lenta a dintilor, fara pierderi de substanta de realizeaza cu:

a. departatorul Ivory

b. departatorul Eliot

c. depratatorul Ferier

d. inel ortodontic elastic

e. inel ortodontic metalic

48. Imbunatatirea starii de sanatate bucala industrializate se datoreaza urmatorilor factori:

a. larga raspandire a folosirii fluoridelor sub orice forma, in special utilizarea pastelor de dinti
fluorurate

b. cresterea frecventei consuului de glucide

c. neutralizarea fluorului sub nici o forma

 d. cresterea constiintei sanatatii bucale

e. usoara crestere a importantei asistentei stomatologice

49. Pentru a se evita aparitia cariei secundare prismele de smalt de la nivelul pragului gingival la
cavitatea de clasa a 2-a se vor bizota sub unghi de:

a. 15 grade

b. 20 grade

c. 30 grade

d. 45 grade

e. 70-80 grade

50. Microorganismele asociate cu progresia activa a leziunii carioase sunt:

a. specii de fusobacterium

b. specii de latobacilus

c. specii de actinomycetes

d. specii de veilonela

e. streptococii mutans