TEMA 24 - METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI N ANURI I FOSETE 1.

*Cimenturile glass ionomer n comparaie cu rinile compozite pentru sigilare au: a. rezisten mai mare la uzur b. capacitate mai redus de a ptrunde n profunzimea anului gingival c. adeziune slab d. durata timpului de priz mai ndelungat e. adaptare marginal redus R: b. pag 33 2. *Folosirea cimenturilor galss ionemori este recomandat n urmtoarele situaii clinice a. n situaii clinice mai dificile cnd nu se poate realiza o izolare dentar sigur b. n situaii clinice cnd se poate asigura o izolare dentar sigur c. n cazul n care se poate asigura o bun retenie a cavitii d. folosirea ca obturaii definitive a acestor glss ionomeri e. n situaii clinice cnd nu ete necesar ptrunderea n profunzimea anurilor gingivale R: a. pag 34 3. *Curirea suprafeelor dentare pentru sigilarea cu rini compozite se efectueaz prin a. periaj profesional cu ajutorul unei perii profilactice i a unei paste formate din pulbere de piatr ponce i ap b. folosirea pastelor care conin fluor c. splarea cu ap oxigenat d. splarea cu soluii antiseptice e. tergerea suprafeei dentare cu o bulet imbibat n alcool R: a. pag 36 4. *Enameloplastia se recomand n urmtoarele situaii a. n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci, n special cnd anurile sunt adnci i nguste, prezint modificri de culoare i se suspectez ca a fi cariate b. n czul anurilor si fosetelor superficiale c. numai n cazul anurilor de pe feele vestibulare d. numai n cazul fosetelor de pe feele vestibulare e. numai n cazul fosetelor adnci R: a. pag 37 5. *Indicaia major a sigilrii o constituie a. anurile i fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale), ale premolarilor i ale incisivilor permaneni aplicat ct mai precoce dup erupia acestor dini cu condiia ca aceste formaiuni anatomice s fie retentive b. anurile i fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale), ale premolarilor i ale incisivilor permaneni aplicat ct mai tardiv dup erupia acestor dini c. anurile i fosetele superficiale ale molarilor temporari

R: a.

d. anurile i fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale), ale premolarilor i ale incisivilor permaneni aplicat ct mai precoce dup erupia acestor dini cu condiia ca aceste formaiuni anatomice s nu fie retentive e. anurile i fosetele aflate numai pe feele vestibulare ale dinilor pag 61

6. *Simonsen a folosit pentru tipul A de obturaie preventiv : a. sigilant negranulat b. rin compozit diluat c. rin compozit granular d. un sigilant fluid e. o rin negranular R: a. pag 70 7. *Tehnica sigilrii cu rini compozite presupune 3 faze importante a. curirea suprafeei dentarre, pregtirea dintelui, aplicarea sigilantului b. curirea suprafeei dentare, splarea i uscarea dintelui, verificarea sigilrii c. pregtirea dintelui, aplicare sigiliantului, controlul n relaie ocluzal d. pregtirea dintelui, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilare e. curirea suprafeei dentare, aplicarea materialului de sigilare, verificarea sigilrii R: a. pag 35-36 8. Iniierea polimerizrii rinii se poate realiza prin : a. activare chimic b. prin utilizarea unei surse externe de energie(raze ultraviloete, lumin vizibil) c. prin utilizarea sursei de lumin natural d. prin utilizarea numai a acceleratorului de priz e. prin utilizarea numai a iniatorului R: a, b pag 18 9. Efectele importante ale sigilanilor sunt urmtoarele : a. umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent b. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene c. uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor d. favorizeaz ptrunderea cu uurin a micoorganismelor cariogene n anuri i fosete e. necesit manopere speciale de curire ale anurilor R: a, b, c pag 15 10. Materialul de sigilare trebuie s ndelineasc urmtoarele caliti a. vscozitate b. aderen bun la suprafeele gravate c. priz rapid n condiiile cavitii bucale d. biocompatibilitate

e. s nu perturbe ocluzia R: b, c, d, pag 16 11. Proprietile ideale ale unui sigilant sunt a. timp de lucru mediu b. timp de priz ndelungat c. absorbia crescut a apei d. expansiune termic redus e. rezisten nalt la uzur R: a, d, e pag 16 12. Avantajele folosirii sigilanilor fotopolimerizabili : a. materialu face priz n 10-20 secunde b. nu se ncorporez bule de aer c. materialul i pstreaz aceeai vscozitate fotopolimerizarea d. costul redus al sursei de lumin e. timpul de priz mai ndelungat R: a, b, c pag 20

pn

cnd

se

produce

13. Avantajele foosirii laserului pentru producerea reaciei de priz a sigilanilor fotopolimerizabili : a. reducerea timpului de priz b. controlul asupra energiei de radiaie specific c. scderea cantitii de rin rmas nepolimerizat d. creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare e. smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni R: a, b, c, d, e pag 20 14. Dezavantajele cimenturilor glass ionomeri autopolimerizabile sunt urmtoarele : a. aplicarea mai greoaie b. timp de priz scurt c. finisare bun a obturaiilor d. rezisten sczut n zonele supuse direct forelor masticatorii e. dezhidratare n timpul stadiului iniial a reaciei de priz R: a, d, e pag 32 15. Caracteristicile glass ionemerilor fotopolimerizabile sunt urmtoarele a. manevrare mai uoar b. timp de priz mai redus c. adaptare marginal bun d. rezisten sczut la abraziune e. adeziune mai bun R: a, b, c, e pag 32-33 16. Avantajele folosirii glass ionomerului autopolimerizabil Fuji Ionomer Type III sunt : a. nchidere marginal excelent

b. c. d. e. R: a, b, c, e

legtur puternic la structura dentar fr a fi necesar demineralizarea prealabil biocompatibilitate timp de priz mai mare efect carioprotector datorit ionilor de fluor din compoziie pag 35

17. n cazul folosirii sigilanilor autopolimerizabili trebuie s se cunoasc urmtoarele : a. timpul de lucru limitat b. polimerizarea materialului ncepe imediat ce catalizatorul se adaug la baz c. amestecul celor dou componente trebuie fcut cu meticulozitate fr micri energice pentru a mpiedica ncorporarea bulelor de aer d. temperatura ridicat n mediul ambiant modific polimerizarea, micornd perioada de lucru i de priz e. amestecul celor dou componente prin spatulare rapid R: a, b, c, d pag 41-42 18. n cazul folosirii materialelor pe baz de rini bis-GMA enameloplastia ofer urmtoarele avantaje : a. permite mai profund a materialului indiferent dac ste granular sau negranular b. permite ptrundere profund numai a materialului granular c. asigur o adaptare mai bun la smal d. asigur adaptare mai bun la nivelul dentinei e. crete rezistena la uzur a materialului deoarece i permite aplicarea ntr-un strat mai gros R: a, c, e pag 48 19. Factori care influeneaz retenia sigilrii : a. topografia suprafeei de smal demineralizat b. timpul de demineralizare c. agentul de demineralizare d. concentraia demineralizantului e. gradul de curenie i uscare a smalului R: a, b, c, d, e pag 49 20. Avantajele folosirii sigilanilor, comparativ cu folosirea obturaiilor de amalgam : a. comportamentul n timp a obturailor de amalgam este mai puin bun necesitnd nlocuiri periodice b. retenia obturaiei de amalgam se realizeaz prin pierderea de substan dur sntoas c. costul ridicat al sigilantului d. ntr-o comunitate fluorizat probabilitatea de a se caria a molarilor de 6 ani nesigilai este mai mare dect a celor sigilai e. sigilarea se realizeaz printr-o tehnic care afecteaz structura dentar R: a, b, d pag 60-61 21. Sigilarea se recomanda n urmatoarele situaii clinice : a. anuri i fosete adanci n forma de anfor, picatura i in form de ,,I

b. c. d. e. R: a, b, c

sonda aga dar nu sunt alte semne de carie dentar dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafat uscat izolarea dentar nu este necesar formaiunile anatomice nu sunt retentive pag 61-62

22. Surmont indic aplicarea sigilrilor la grupul persoanelor cu grad nalt de risc care cuprinde: a. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans b. pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri c. pacieni handicapai fizic sau psihic care nu-i pot efectua igiena oral d. pacieni cu o activitate carioas redus e. pacieni cu leziuni incipiente R: a, b, c - pag 62 23. Simonsen recomand ca perioade potrivite pentru sigilare : a. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari b. vrsta de 4-5 ani pentru molarii temporari c. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni d. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi permaneni i premolari e. vrsta de 14-15 ani pentru molarii doi permaneni i premolari R: a, c, d pag 64 24. coala scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii : a. molarii unu i doi predispui la carie b. pacienii cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte important c. dini cu defecte de dezvoltare d. molarii temporari e. dini fr defecte de dezvoltare R: a, b, c pag 65 25. Criterii de selecionare a pacienilor : a. copiii cu nevoi speciale sigilare tuturor feelor ocluzale ale dinilor permaneni ar trebui avut n vedere pentru pacienii a cror stare de sntate este compromis fizic sau din punct de vedere stomatologic, pentru cei cu dificulti n cea ce privete nvatul i pentru cei provenind din medii sociale dezavantajate b. copiilor cu carii multiple la nivelul dinilor temporary ar trebui s li se sigileze toi molarii permaneni ct mai curnd dup erupie c. copiii cu dentiie temporar indemn nu necesit neaprat sigilarea molarilor de 6 ani; mai bine ar fi ca acetia s fie controlai periodic d. copiii care prezint un numr redus de leziuni carioase la nivelul dinilor temporari e. copiii care prezint la nivelul dentiiei temporare leziuni multimple nu necesit sigilarea molarilor de 6 ani R: a, b , c, pag 66 26. Criteriile de selecionare a dinilor sunt :

a. sigilrile au efectul cel mai benefic la nivelul feelor ocluzale ale molarilor permaneni b. materialele de sigilare ar trebui aplicate n mod normal de ndat ce dintele selecionat a erupt ndeajuns pentru a permite o uscare adecvat c. orice copil cu carie ocluzal la nivelul unui molar de 6 ani ar trebui s beneficieze de sigilarea molarilor de 6 ani sntoi d. cariile ocluzale afectnd unu sau mai multi molari de 6 ani indic sigilarea molarilor de 12 ani ndata ce acetia au erupt suficient e. cariile ocluzale afectnd unu sau mai multi molari de 6 ani indic sigilarea premolarilor de ndat ce acetia au erupt sufiient R: a, b, c, d pag 66 27. Criterii de apreciere a situaiilor clinice : a. cnd exist dubii privind integritatea vreunei suprafee ocluzale trebuie recurs la radiografii bitewing - dac leziunea este limitat la smal anurile trebuie sigilate b. dac se suspecteaz o afeciune precoce a dentiiei anurile trebuie investigate cu ajutorul frezelor mici dac se constat un proces carios minim se aplic obturaie cu compozit, iar suprafaa se sigileaz c. dac se constat prezena unui proces carios extins se aplic o sigilare ocluzal d. dac leziunea este extins la dentin anurile trebuie sigilate e. sigilarea molarilor de 6 ani imediat dup erupie dac dentiia temporarp a prezentat un numr redus de leziuni carioase R: a, b pag 67 28. Clasificare dup Simonsen a obturaiilor preventive cu rini : a. tipul A cnd leziunea de carie n an i foset este minim, cantonat numai n smal sau cnd exist dubii n privina existenei cariei b. tipul B cnd leziunea de carie a progresat n dentin, dar este nc mic c. tipul C cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin d. tipul C cnd leziunea are o extindere mic n smal e. tipul B cnd leziunea a progresat n dentin la o adncime mare R: a, b, c pag 69 29. Cerinele pe care trebuie s le respecte obturaiile preventive sunt urmtoarele. a. indicaie de trataent corect n condiile unui diagnostic aplicat corect b. experien clinic pentru aprecierea cu exactitate a situaiei clinice c. respectarea tuturor detaliilor de tehnic fiecare etap avnd rolul bine definit n rezultatul final d. contrale periodice pentru eventuale corectri sau nlocuiri e. igien oral foarte bun R: a, b, c, d, e pag 74-75

TEMA NR. 25. ROLUL FACTORILOR FUNCTIONALI IN FORMAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR ( Boboc G. Aparatul dento-maxilar. Ed Med. Bucuresti 1995; 315-392; 405-417; 433-445).
1.Aerul inspirat sufera modificari cantitative si calitative datorita urmatoarelor caracteristici ale pasajului aerian nazo-faringian: a) arhitectonicii speciale; b) inervatiei; c) functiilor glandulare; d) circulatiei arteriale; e) functiilor specifice ale epiteliului. R: a, b, c, e. (pag.318) *2.La nivelul mucoasei nazale secretia in 24 de ore este de: a) 500 centimetri cubi; b) 550 milimetri cubi; c) 350 centimetri cubi; d) 400 milimetri cubi; e) 450 milimetri cubi. R: a. (pag.318) 3.Fenomenele compensatorii aparute la respiratorii orali constau in; a) hipotrofia mucoasei nazale; b) ritm respirator neregulat; c) modificari ale lumenului faringian; d) scaderea frecventei respiratiilor; e) amplitudine inegala a respiratiilor. R: b, c, e. (pag 321) 4.Respiratia orala intervine in dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin: a) reducerea presiunii intrasinusale, care nu mai contrabalanseaza presiunea atmosferica; b) modificari in comportamentul complexului hioidian; c) hipotonie a musculaturii obrazului; d) prezenta vegetatiilor limfoepiteliale; e) presiuni crescute linguale pe versantii boltii palatine. R: a, b, d . (pag 323-325) 5.Anomaliile dento-maxilare exercita o influenta negativa asupra respiratiei prin: a) ocluzia adanca acoperita; b) propulsia mandibulei; c) retropozitia maxilarului superior; d) ingustarea maxilarului superior;

e) ocluzia deschisa. R: d, e.

(pag 326)

6.Tipul constitutional leptosomatic se caracterizeaza prin: a) glosoptoza: b) compresie de maxilar; c) fanta labiala deschisa; d) astm si tendinta alergica; e) retrognatism maxilar. R: b, c, d. (pag 327) 7.Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in: a) absenta stimulilor functionali de propulsie ai mandibulei; b) cresterea secretiei salivare; c) aerofagie; d) influente de ordin general; e) accentuarea travaliului muscular in timpul alimentatiei. R: a, c, d. (pag.332) 8.Coeficientul de eficienta masticatorie dupa Katz depinde: a) direct proportional de presiunea masticatorie; b) direct proportional de starea organismului; c) invers proportional cu defectele arcadei; e) direct proportional cu duritatea alimentelor; f) direct proportional cu timpul necesar masticatiei. R: a, c, f. (pag 338) *9.Presiunea verticala pe care o pot suporta premolarii doi este dupa Max Muller: a) 35 kg; b) 51 kg; c) 45, 7 kg; d) 44 kg; e) 32 kg. R: d. (pag 340) 10.Intensitatea fortei masticatorii depinde de: a) puterea de contractie a musculaturii; b) sensibilitatea parodontiului; c) ritmul masticator; d) stereotipul dinamic al masticatiei; e) amplitudinea miscarilor mandibulare. R: a, b.

(Pag 341)

11.Anomaliile dento-maxilare pot influenteaza masticatia prin: a) absenta abraziunii fiziologice in dentitia temporara; b) reducerea suprafetei de contact ocluzal; c) perturbarea dinamicii mandibulare;

d) traumatizarea directa de catre dinti a mucoasei de pe maxilarul antagonist; e) instalarea unui anumit stereotip masticator. R: b, c, d, e. (pag 345-347) 12.Pentru deglutitia normala (de tip adult) sunt valabile urmatoarele afirmatii: a) buzele raman in repaus, sau prezinta o contractie foarte usoara; b) forta exercitata de musculatura obrajilor pe fata alveolara a apofizelor alveolare este mica; c) dintii posteriori raman in inocluzie; d) fascicolul posterior al temporalului si maseterul prezinta o activitate intensa; e) limba ramane in interiorul limitelor cavitatii bucale. R: a, b, e. (pag 366) 13.Inregistrarile radiocinematografice la subiectii cu deglutitii anormale, care imping limba, au aratat ca; a) succesiunea fazelor din primul timp al deglutitiei este neregulata, sacadata; b) la inceputul primului timp al deglutitiei are loc o inspiratie; c) timpul unu al deglutitiei este scurt si autonom; d) inocluzia labiala este prezenta atat in repaus cat si in fazele intermediare; e) in repaus osul hioid ocupa o pozitie mai posterioara decat la subiectii cu deglutitie normala. R: a, d, e. (pag. 359) *14.Presiunea exercitata de limba pe peretii laterali ai boltii palatine la deglutitia salivei este in medie de: a) 115g /cm2; b) 111g /cm2; c) 117g /cm2; d) 112g /cm2; e) 110g /cm2. R: d. (pag. 357) *15.Dupa Graber numarul miscarilor de deglutitie efectuate in 24 de ore este de: a) 1200-1600; b) 800-1200: c) 1000-1200; d) 1600-1800; e) 1800-2000. R: a. (pag. 357) 16.Obiceiul vicios de sugere a degetului poate conduce la instalarea unei deglutitii infantile prin: a) deformarea segmentului anterior maxilar; b) pierderea precoce, in grup a incisivilor temporari; c) vestibularizarea incisivilor superiori; d) propulsia limbii intre incisivi, pentru a etanseiza cavitatea bucala; e) hipertonie a muschilor maseteri, mentonieri si pterigoidieni. R: a, c, d. (pag. 360)

17.Persistenta deglutitiei de tip infantil se poate datora: a) macroglosiei; b) hipertoniei labiale; c) afectiunilor rinofaringiene; d) pierderii precoce in grup a dintilor temporari, in special incisivi; e) buzelor scurte. R: a, c, d, e. (pag 363-366) 18.Semifatigabilitatea muschilor vocali se datoreaza: a) metabolismului de tip aerob; b) metabolismului de tip anaerob; c) numarului foarte mare de mitocondrii; d) originii embriologice a muschilor vocali; e) alcatuirii din tesut conjunctiv elastic a marginilor libere ale corzilor vocale. R: b, c, d. (pag. 372) *19.Frecventa ciclilor de activitate ai corzilor vocale variaza intre: a) 70-150 cicli /secunda; b) 250-400 cicli /secunda; c) 50-90 cicli /secunda; d) 90-300 cicli /secunda; e) 65-1100 cicli /secunda. R: d. (pag. 372) 20.Tinand cont de gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer consoanele se clasifica in: a) nazale; b) labiale; c) africative; d) explozive; e) rulate. R: a, c, d, e. (pag 378) 21.Dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer consoanele se clasifica in: a) nazale; b) labiale; c) prepalatale; d) labio-dentare; e) lingvo-palatale. R: b, d, e. (pag 377) 22.Fenomene disdiadocokinetice sunt considerate: a) depresiunea varfului limbii si emisia lui ta cu corpul limbii; b) disritmiile de miscare ale limbii si miscarile foarte lente; c) distorsiunea, taraganarea si silabificarea neregulata;

d) sustinerea indelungata a pronuntarii aceluiasi sunet; e) miscarile relativ ample si sincronizate ale limbii si mandibulei, la care se adauga miscari ale capului si fetei. R: a, b, e. (pag. 379) 23.Tulburarile fonetice de ritm includ: a) lambdacismul; b) tahilalia; c) bradilalia: d) tumultus sermonis; e) rotacismul. R: b, c, d. *24.Spatiul subsinaptic are o dimensiune de: a) 100-200 angstromi; b) 200-500 angstromi; c) 150-250 angstromi; d) 300-600 angstromi; e) 50-100 angstromi. R: b. 25. Zonele A din structura miofibrilelor contin: a) derivati adenozinici; b) miozina sub forma de micelii; c) fosfocreatina; d) Ca, Mg si K; e) Cl si Na. R: b, d.

(pag. 384)

(pag. 391)

(pag. 390)

26.Aparatele functionale prezinta urmatoarele caracteristici: a) prezenta lor in cavitatea bucala declanseaza reflex contractia musculara; b) prin volumul, conformatia si pozitia lor contribuie la normalizarea functiilor perturbate (deglutitie, respiratie); c) rezultatele obtinute cu aparatele functionale sunt mai putin stabile decat cele obtinute prin alte mijloace terapeutice ortodontice; d) recidiva postratament ortodontic este mai putin frecventa; e) fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise direct asupra oaselor maxilare inhiband astfel dezvoltarea lor. R: a, b, d. (pag.416-417) 27. Precizati care dintre urmatoarele modificari de comportament muscular consecutive unor anomalii dento-maxilare sunt reale: a) in compresia de maxilar cu prodentie apare o contractie puternica a muschilor mentonieri ceea ce duce la cutarea barbiei; b) in compresia de maxilar cu protruzie se constata o hipertonie a pterigoidienilor externi; c) in ocluziile adanci acoperite apare o activitate crescuta a fasciculului posterior al temporalului si maseterului;

d) in ocluziile deschise se constata o hipotonie la nivelul musculaturii obrajilor si muschiului mentonier; e) in prognatiile mandibulare, in timpul deglutitiei, apare o activitate intensa a musculaturii supra- si infrahioidiene. R: a, c, e. (pag. 364) *28.Dupa Fraudet varsta de la care sugerea degetului inceteaza sa mai fie o manifestare in cadrul normalului si devine un obicei vicios este de: a) 2-3 ani; b) 1-2 ani: c) 3-4 ani; d) 4-5 ani; e) 2-4 ani. R: d. (pag 441) 29.Pentru atitudinile posturale anormale ale capului si corpului adoptate in timpul somnului sunt valabile urmatoarele afirmatii; a) se instaleaza adesea inca din primele luni de viata; b) in cazul dormitului cu capul in hiperflexie se produce o crestere a tonusului de postura al muschilor retropulsori; c) in cazul dormitului cu capul in hiperflexie apare o pozitie retrognata a mandibulei: d) in cazul dormitului cu capul in hiperextensie se produce propulsia mandibulei; e) pot determina laterodeviatii mandibulare. R: a, b, e. (pag.434-435) 30.Obiceiurile vicioase de interpozitie cu succiune se caracterizeaza prin: a) contractii ale muschiului motul barbiei; b) contractii ritmice ale musculaturii labiale: c) stergerea santurilor juxtacomisurale; d) compresia maxilarelor si proceselor alveolare; e) biprotruzie faciala. R: a, b, d. (Pag. 437)