GRILE LICENTA tehnica dentara

TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE​

*1. Modelul maxilar în edentaţia totală este pregătit prin folierea următoarelor zone:
a. muchia crestei şi cele 2/3 dinspre muchie ale versanţilor
b. papila retroincisivă, pachetul vasculo-nervos palatin anterior, torusul palatin
c. rafeul median
d. torusul palatin
e. linia Ah

*2. Butonii de presiune sunt:

a. elemente accesorii ale portamprentei mandibulare
b. elemente de întărire
c. situaţi pe mijlocul crestei la portamprenta maxilară
d. necesari pentru înregistrarea relaţiilor intermaxilare
e. situaţi în dreptul feţei distale a molarului 1

*3. Dinţii artificiali din porţelan au următoarele caracteristici:

a. sunt uşor de frezat şi lustruit
b. nu se abrazează
c. au retenţie chimică  şi mecanică în baza protezei
d. nu sunt casanţi
e. nu abrazează antagoniştii

*4. Succiunea protezei totale maxilare este afectată când torusul palatin este situat în:
a. 1/3 anterioară a bolţii palatine
b. 2/3 anterioare ale bolţii palatine
c. C.1/3 posterioară a bolţii palatine
d. D.1/3 medie a bolţii palatine
e. E. în dreptul premolarilor

*5. Gipsurile dure si extradure:

a. au granulaţie mai mare decât cele obişnuite
b. au duritatea de 10 ori mai mare decât cele obişnuite
c. au duritatea de 20 de ori mai mare decât cele obişnuite
d. poartă denumirea de „gips alabastru”
e. sunt indicate pentru realizarea modelelor preliminare

* 6. Fenomenul de adeziune
a. favorizează stabilitatea protezei totale
b. favorizează sprijinul protezei totale
c. favorizează menţinerea protezei totale
d. reprezintă forţa de atracţie dintre moleculele aceluiaşi material
e. apare la nivelul feţei externe a protezei

*7. În cadrul regimului termic de polimerizare al răşinilor acrilice:

a. temperatura se menţine la 100° C timp de 60 de minute
b. temperatura se menţine la 60° C timp de 30 de minute
c. temperatura se menţine la 60° C timp de 60 de minute
d. temperatura se menţine la 30° C timp de 60 de minute
e. temperatura se ridică la 100°C timp de 60 minute
 
*8. Protezele totale acrilice au următoarele avantaje:
a. pot fi căptuşite
b. se pot fractura
c. suferă fenomenul de îmbătrânire
d. pot produce reacţii alergice
e. îşi modifică culoarea în timp 

*10. Bordura de ocluzie

a. este fixată obligatoriu pe mijlocul crestei
b. are forma literei V
c. are limita distală la nivelul tuberculului piriform sau a tuberozităţii maxilare
d. are limita distală secţionată  oblic
e. poate fi realizată din acrilate fotopolimerizabile

*11. ​Ș​abloanele de ocluzie se utilizează la:

a. înregistrarea amprentei funcţionale
b. înregistrarea relaţiilor intermaxilare
c. montarea dinţilor artificiali
d. ambalarea indirectă
e. rebazarea protezei totale

*12. La montarea în ocluzor a complexului modele funcţionale-​ș​abloane de ocluzie se

respectă
următoarele reguli:
a. linia mediană a modelelor trebuie să coincidă cu linia mediană a ocluzorului
b. linia mediană a celor două modele trebuie să fie paralelă cu linia mediană  a ocluzorului
c. linia mediană a modelelor trebuie să fie perpendiculară pe planul de ocluzie
d. se gipsează întâi modelul superior
e. înainte de montare machetele de ocluzie se desolidarizează

*13. Portamprenta individuală din placă de bază este indicată pentru:

a. amprenta preliminară cu alginat
b. amprenta preliminară  cu pastă de oxid de zinc-eugenol
c. amprenta funcţională  cu pastă de oxid de zinc-eugenol
d. amprenta funcţională  cu mase termoplastice
e. amprenta funcţională  cu alginat

*14. Pe bordura de ocluzie medicul trasează următoarele repere:

a. linia mediană, linia surâsului, planul de ocluzie, planul lui Camper
b. linia mediană, linia surâsului, planul de ocluzie, planul de la Frankfurt
c. linia mediană, linia surâsului, liniile caninilor
d. linia mediană, linia surâsului, liniile caninilor, planul lui Camper
e. linia surâsului, liniile caninilor, planul lui Camper, planul de la Frankfurt

*15. Modelul funcţional în protezarea edentaţiei totale:

a. redă cu exactitate zona de sprijin a câmpului protetic
b. redă cu exactitate zona de sprijin şi zona de succiune
c. este copia negativă  a câmpului protetic
d. este necesar pentru realizarea portamprentei individuale
e. are rol de document medico-legal
*16. Bolta palatină plată favorizează:
a. fenomenul de succiune
b. fenomenul de adeziune
c. fenomenul de coeziune
d. stabilitatea protezei
e. funcţia fonetica
 
Complement multiplu
17 . Elementele câmpului protetic edentat mandibular sunt:
a. Crestele edentate;
b. Torusul mandibular;
c. Torusul palatin;
d. Bolta palatină;
e. Tuberculul piriform   

18. Zona vestibulară la maxilar-zonă func​ț​ională este reprezentată de​:

a. spa​ți​ ul retrozigomatică​;
b. spa​ți​ ul vestibular labial​;
c. Zona Ah;
d. Zona tuberculului piriform;
e. spa​ți​ ul vestibular lateral ​.
 
19. Timpii pentru ob​ț​inerea modelului​ preliminar sunt:
a. Igienizarea amprentei;
b. Turnarea modelului;
c. Demularea;
d. Soclarea;
e. Deretentivizarea modelului .
 
20. Igienizarea amprentei preliminare:
a. Constă in indepărtarea salivei sau a resturilor de sange din amprentă ;
b. Se realizează cu jet de apă;
c. Nu este necesară;
d. Se face de către medic intotdeauna;
e. Constă in scufundarea amprentei intr-un bol cu apă timp de 60 minute .
 
21. Demularea reprezintă:
a. Turnarea amprentei preliminare;
b. Indepărtarea modelului preliminar din amprentă;
c. Trasarea marginilor modelului preliminar;
d. Realizarea conturului soclului modelului;
e. Ob​ț​inerea sabloanelor de ocluzie​ .
 
22 . Soclarea:
a. Este metoda prin care se ob​ți​ ne conturul​ modelului;
b. La maxilar forma este de pentagon;
c. La mandibulă forma este de trapez;
d. Soclarea se poate face o spatulă  electrică;
e. Se realizează cu ajutorul unui aparat denumit soclator .
 
 
 
 
23. Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt:
a. men​ț​inerea si stabilitatea sunt asigurate​ in principal prin fenomenele de succiune si prin 
for​ța​ de adeziune​;
b. confec​ți​ onarea este posibilă in condi​ț​ii​ materiale si de laborator modeste
c. fazele clinice sunt de amprentare, de determinare si inregistrare a rapoartelor 
intermaxilare,
d. fazele de laborator sunt reprezentate de montarea din​ți​ lor, modelajul machetei si d​e
prelucrare,
e. confec​ți​ onarea este posibilă in condi​ț​ii​ materiale si de laborator ultra moderne .
 
24 . Păr​ți​ le componente ale protezei​ totale sunt:
a. baza protezei:
b. elemente accesorii:butoni de presiune si maner;
c. sei;
d. arcade dentare artificiale;
e. crosete din sarmă .
 
25 . Păr​ți​ le componente ale protezei​ totale sunt:
a. din​ț​i artificiali din acrilat​;
b. val de ocluzie;
c. maner;
d. butoni de presiune;
e. baza protezei ​și​ ​ș​ei ​.

26 . Baza protezei:
a. este diferită maxilar de mandibulă;
b. frecvent este din acrilat;
c. la maxilar din placa palatină  si sei;
d. la mandibulă se confundă  cu versantul lingual al seii;
e. nu poate fi realizată din aliaje metalice .
 
27. Suprafe​țe​ le bazei protezei​ totale:
a. suprafa​ța​ mucozală-cea care vine in​ contact cu mucoasa campului;
b. suprafa​ța​ externă-cea care priveste spr​e cavitatea bucală;
c. suprafa​ța​ externă-cea care vine in contact​ cu mucoasa campului;
d. suprafa​ța​ mucozală-cea care priveste spre​ cavitatea bucală;
e. suprafa​ța​ vestibulară-prezintă suprafa​ța​ ​ mucozală si externă .

28. Saua protezei totale:

a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate;
b. prezintă două versante, unul vestibular si altul oral;
c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatină;
d. versantul vestibular al seii protezei prezintă o suprafa​ță​ mucozală ​si una externă;
e. sunt in număr de una pană  la 14 in func​ț​ie de din​ți​ i lipsă ​. 

29. Garnitura de din​ț​i artificiali​ are în componen​ț​ă​:

a. 6 din​ț​i frontali superiori​;
b. 6 din​ț​i frontali inferior​i
c. 8 din​ț​i laterali superiori​;
d. 8 din​ț​i laterali inferiori ​.
e. 8 din​ț​i frontali inferiori ​. 
30 . Garnitura de din​ț​i artificiali​ are în componen​ț​ă​:
a. 8 din​ț​i frontali inferiori ​.
b. 6 din​ț​i frontali superiori​;
c. 6 din​ț​i laterali inferiori ​.
d. 8 din​ț​i laterali superiori​;
e. In total sunt 32 de din​ți​ ​. 

31 . Caracteristici clinico-terapeutice din​ț​i din por​țe​ lan sunt​:

a. Culoarea are trasluciditate asemănătoare cu a din​ți​ lor naturali (vitali)​;
b. Culoarea se modifică  in timp;
c. Sunt mai pu​ți​ n estetici decat din​ț​ii din​ acrilat;
d. Se abrazează foarte greu;
e. Adaptarea ocluzală se face foarte usor prin slefuire .

32 . Baza protezei:
a. este diferită maxilar de mandibulă;
b. frecvent este din acrilat;
c. la maxilar din placa palatină  si sei;
d. la mandibulă se confundă  cu versantul lingual al seii;
e. nu poate fi realizată  din aliaje metalice .  

33 . Suprafe​ț​ele bazei protezei​ totale:

a. suprafa​ța​ mucozală-cea care vine in​ contact cu mucoasa campului;
b. suprafa​ța​ externă-cea care priveste spre​ cavitatea bucală;
c. suprafa​ța​ externă-cea care vine in contact​ cu mucoasa campului;
d. suprafa​ța​ mucozală-cea care priveste spre​ cavitatea bucală;
e. suprafa​ța​ vestibulară-prezintă suprafa​ța​ ​ mucozală si externă . 

34 . ​Ș​aua protezei​ totale:

a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate;
b. prezintă două  versante, unul vestibular si altul oral;
c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatină;
d. versantul vestibular al seii protezei prezintă o suprafa​ță​ mucozală si una ex​ternă;
e. sunt in număr de una pană  la 14 in func​ț​ie de din​ți​ i lipsă ​. 

35 . Garnitura de din​ț​i artificiali​ are în componen​ț​ă​:

a. 6 din​ț​i frontali superiori​;
b. 6 din​ț​i frontali inferior​i
c. 8 din​ț​i laterali superiori​;
d. 8 din​ț​i laterali inferiori ​.
e. 8 din​ț​i frontali inferiori ​. 

36 . Caracteristicile lingurei individuale:

a. adaptată la suprafa​ța​ campului protetic,​ la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune;
b. ob​ți​ nută printr-un proces tehnologic​ simplu;
c. materialul utilizat să  fie ieftin;
d. rezistentă la rupere;
e. poate fi reutilizată  si la alt pacient . 
 
 
 
 
37 . Elementele lingurei individuale sunt:
a. baza;
b. maner;
c. butoni de presiune;
d. val de ocluzie, uneori;
e. din​ț​i artificiali ​. 

38. Baza lingurei individuale:

a. intotdeauna depăseste periferia campului;
b. poate fi acrilat sau placă  de bază;
c. acoperă zona de sprijin a modelului;
d. este intim adaptată;
e. trebuie să basculeze in jurul unui ax . 

39 . Mânerul lingurei individuale:

a. nu este necesar intotdeauna;
b. este situat pe linia mediană;
c. are lă​ț​imea a doi incisivi centrali​ superiori;
d. este situat paramedian la cerin​ța​ ​ pacientului;
e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura .

40. Baza lingurei individuale:

a. intotdeauna depăseste periferia campului;
b. poate fi acrilat sau placă  de bază;
c. acoperă zona de sprijin a modelului;
d. este intim adaptată;
e. trebuie să basculeze in jurul unui ax . 

41. Mânerul lingurei individuale:

a. nu este necesar intotdeauna;
b. este situat pe linia mediană;
c. are lă​ț​imea a doi incisivi centrali​ superiori;
d. este situat paramedian la cerin​ța​ ​ pacientului;
e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura . 

42. Butonii de presiune:

a. sunt atat la maxilar, cat si la mandibulă;
b. sunt situa​ți​ lingual in zona​ premolarilor;
c. au formă paralelipipedică;
d. necesari ptr aplicarea degetului in timpul amprentării;
e. uneori poate exista numai unul in zona mediană si cu rol de maner . 

43. Etapele de confec​ț​ionare a​ lingurei din acrilat sunt:

a. Delimitarea zonei de succiune;
b. Turnarea soclului;
c. Prepararea pastei de acrilat;
d. Modelarea bazei lingurei;
e. Prelucrarea lingurei . 
44. Etapele tehnicii de ob​ț​inere a​ lingurei din placă de bază sunt:
a. delimitarea campului protetic;
b. turnarea pastei de ghips in lingură;
c. plastifierea plăcu​ț​ei de bază in apă​ fiartă la 50°C;
d. realizarea bazei si a elementelor accesorii;
e. finisarea lingurei . 

45. Delimitarea modelului în vederea ob​ți​ nerii lingurei individuale din placă de bază​:
a. se face cu un creion chimic;
b. are ca scop delimitarea perferiei campului;
c. se ocolesc bridele si frenul;
d. se poate face cu orice creion;
e. la acest tip de lingură  nu este necesară . 

46 . Timpii de ob​ți​ nere a unei​ linguri din acrilat termopolimerizabil diferă de cea din
acrilat autopolimerizabil prin următoarele:
a. modelarea machetei din ceară;
b. fotopolimerizarea machetei;
c. ambalarea machetei;
d. ob​ți​ nerea unui tipar​;
e. prepararea pastei, introducerea ei in tipar si termopolimerizare . 

47. Îndiguirea amprentei func​ți​ onale​;

a. este o etapă in ob​ți​ nerea m​odelului func​ți​ onal​;
b. constă in fixarea prin lipire a unui rulou de ceară cu diametrul de circa 4-5 mm, la o distan​ț​ă
de 3-4 mm de marginile​ amprentei pe fa​ța​ exterioară​;
c. opera​ți​ e este efectuată pentru a se​ asigura redarea pe model a configura​ț​iei fun​durilor de sac 
nemodificate, asa cum au fost inregistrate de modelajul marginilor amprentei;
d. nu este intotdeauna necesară, chiar dacă marginile protezei vor fi lungi acestea se pot ajusta de 
medic in cabinet;
e. se realizează la toate amprentele indiferent de materialul de amprentare .
 

48 . Cofrarea amprentei func​ț​ionale​:

a. este o etapă in ob​ți​ nerea modelului​ func​ți​ onal​;
b. prin cofrare se ob​ț​ine un fel de cutie,​ amprenta va reprezenta partea inferioară
c. cofrarea amprentei constă  in fixarea unei benzi de ceară lată de 15-20 mm imprejurul ruloului 
utilizat pentru indiguire .
d. este indicată mai ales la amprentele cu material bucoplastic;
e. este o etapă realizată  de medicul stomatolog imediat după amprentarea func​ți​ onală a campului
protetic ​. 

49 . Demularea modelului functional:

a. se face prin ciocănire si desprindere a fragmentelor cu spatula, la amprentele de ghips;
b. se face prin incălzirea in apă a amprentelor luate cu materiale bucoplastice, termoplastice
pasta de oxid de zinc-eugenol si de desprinderea lor prin trac​ți​ une​;
c. se face prin trac​ți​ onarea amprentelor din​ materiale elastice care cedează si eliberează
materialul .
d. este o etapă realizată  de tehnician cu foarte mare aten​ț​ie pentru a nu fractura si modific​a
modelul func​ț​ional​;
e. se realizează imediat după priza ghipsului obisnuit . 
 
 
50 . Sablonul de ocluzie:
a. este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea si inregistrarea
rela​ți​ ilor intermaxilare​;
b. se realizează pe modelul preliminar;
c. reproduce baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarelor proteze;
d. este realizat cel mai frecvent din placă de bază si val de ocluzie;
e. nu sunt intotdeauna necesare . 

51. Ce repere se transferă de pe sabloane pe modele în vederea montării din​ți​ lor​:

a. linia mediană;
b. planul lui Camper;
c. linia bipupilară;
d. linia canină;
e. curbura vestibulară  .

52. Opera​ți​ ile realizate pentru​ ob​ț​inerea ba​zei machetei sunt:

a. izolarea modelului in apă  1-2 minute; este necesară deoarece macheta este indepărtată de pe 
model pentru probă;
b. adaptarea intimă a unei jumătă​ț​i de placă​ de ceară roz la suprafa​ța​ modelului, pană i​n
fundurile de sac;
c. consolidarea machetei bazei cu placă de bază la nivelul bol​ț​ii palatine ​.
d. Realizarea butonilor de presiune si a manerului;
e. Intărituri din sarmă  la macheta inferioară . 

53. Reguli de montare a ansamblului modele-sablon în ocluzor:

a. planul de orientare ocluzală  materializat de locul de unire a celor două suprafe​țe​ al​e
bordurilor este plasat in planul orizontal reprezentat de suprafa​ța​ mesei​;
b. planul medio-sagital al modelelor să se suprapună planului medio-sagital al ocluzorului
(paralel pe axa balama);
c. distan​ț​a intre punctul interincisiv,​ marcat pe sabloane, de intersec​ți​ a liniei mediană cu planu​l
de ocluzie si axul de rota​ți​ e să fie de 10,5​ cm .
d. linia surasului paralelă  cu linia bipupilară;
e. liniile canine paralele intre ele si cu axul ocluzorului . 

54 . Înăl​ț​imea din​ți​ lor frontali se​ alege în func​ț​ie de​:

a. varsta pacientului;
b. lungimea buzei superioare si gradul ei de mobilitate;
c. profesia pacientului;
d. gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul cand era dentat
e. sexul pacientului . 

55 . Alegerea culorii din​ț​ilor se​ face în func​ț​ie de​:

a. sex;
b. personalitate;
c. varstă;
d. culoarea ochilor, a părului;
e. dolean​ța​ pacientului ​.