GRILE TEHNICA DENTARA

Butonii de presiune sunt:

a. Situati in dreptul fetei distale a molarului 1
b. Situati pe mijlocul crestei la portamprenta maxilara
c. Sunt situati in zona corespunzatoare premolarilor inferiori
d. Elemente de intarire a lingurii
e. Elemente accesorii a portamprentei mandibulare

Modelul preliminar:
a. Reda cu exactitate zona de sprijin
b. Reda cu exactitate si finete toate detaliile campului protetic
c. Reda cu exactitate zona de mentinere periferica
d. Se utilizeaza pentru confectionarea portamprentei individuale
e. Este copia negativa a campului protetic

Greselile in tehnica ambalarii machetei coroanelor metalice sunt:

a. Ambalarea macheteu prin pensulare.
b. Deretentivizarea incorecta
c. Detensionarea machetei
d. Prepararea masei de ambalat prin dozarea empirica
e. Utilizarea unei mase de ambalat neadecvate

Timpii pentru obtinerea modelului preliminar sunt:

A. Turnarea modelului
B. Deretentivizarea modelului
C. Trasarea limitelor campului protetic
D. Demularea
E. Soclarea

Pe fata palatinala a incisivului central superior se gasesc urmatoarele formatiuni:

a. Fosete dentare
b. Foramen-caecum
c. Cingulum
d. 3 lobi
e. 2 santuri inter-lobare

Ocluzorul reproduce:
a. Miscari de inchidere
b. Miscari de propulsie
c. Miscari de lateralitate
d. Miscari de deschidere
e. Reproduce pozitia de intercuspidare maxima

Partile componente ale protezei totale sunt:

a. Butoni de presiune
b. Maner
 c. Dinti artificiali din acrilat
d. Val de ocluzie
e. Baza protezei si sa

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental are urmatoarele functii:

a. Impiedica propulsia protezei
b. Blocheaza distalizarea protezelor terminale
c. Blocheaza infundarea protezei
d. Franeaza desprinderea protezei prin bratul activ situat subecuatorial
e. Impiedica retruzia protezei

Crosetul cervico-alveolar deschis dental:

a. Este indicat in toate formele de edentatii
b. Extremitatea libera a crosetului este orientata spre dintii restanti
c. Este indicat pe dintii stalpi cu mobilitate dentara de gradul II si III
d. Este indicat pe dintii stalpi cu retentivitati mari si implantare parodontala pozitiva
e. Este indicat pe dintii stalpi cu inaltime coronara mica

Caracteristici clinice ai dintilor din portelan sunt:

a. Culoarea are transluciditate asemantoare cu a dintilor naturali (vitali)
b. Adaptarea ocluzala se face foarte usor prin slefuire
c. Se abrazeaza foarte greu
d. Culoarea se modifica in timp
e. Sunt mai putini estetici decat dintii din acrilat

Ce fel de gips poate fi utilizat pentru un model de studiu:

a. Gips de clasa a II-a
b. Gips colorat cu albastru de metil
c. Gips cu substante aromatizante
d. Gips de clasa a III-a
e. Gips de constructie

Modelajul in ceara presupune:

a. Modelajul se face cu ajutorul unor freze special de modelaj
b. Utilizarea spatulei de ceara
c. Sculptarea cerii
d. Ceara nu se plastifiaza
e. Plastifierea cerii

Soclarea:
a. La mandibula forma este de trapez
b. La maxilar forma este de pentagon
c. Soclarea se poate face cu o spatula electrica
d. Se realizeaza cu ajutorul unui aparat denumit vacuum malaxor
e. Este metoda prin care se obtine conturul modelului

Crosetul din sarma este alcatuit din:

a. Prezinta segment dentar
 b. Prezinta segment intermediar
c. Prezinta un segment de fixare
d. Crosetul inconjoara circular intreaga circumferinta a coroanei dentare
e. Sarma de wipla este indoita sub diferite forme

Caninul superior:
a. Are fata vestibulara cu 5 laturi, pentagon
b. Fata vestibulara prezinta 4 santuri drepte
c. Fata vestibulara prezinta 3 lobi inegali, lobu central fiind cel mai mare
d. Coroana se aseamana cu un varf de lance
e. Exista si varianta bifida

Din ce cauza apar portiuni lipsa din componenta metalica a protezelor fixe?
a. Au ramas gaze in tipar
b. Canalele de turnare au fost plasate incorect
c. Macheta nu a fost modelata corect
d. Masa de ambalat a fost preparata dupa prescriptiile fabricantului
e. Metalul a fost rece la turnare

Care sunt caracteristicile conectorului principal maxilar „placuta mucozala anterioara si

posterioara”:
a. Se poate utiliza numai pentru edentatiile frontale
b. Se indica atunci cand exista torus palatin mare
c. Prezinta doua benzi laterale
d. Marginea sa anterioara nu depaseste pintenii ocluzali cei mai anteriori
e. Este un conector principal mai putin rigid

Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:

a. Varful portiunii terminale a bratului retentiv este orientat (deschis) spre mezial
b. Conectorul secundar se afla pe fata proximala distala a dintelui stalp
c. Retentivitatea favorabila se afla in zona vestibulo-distala a dintelui stalp
d. Conectorul secundar se afla pe fata proximala meziala a dintelui stalp
e. Retentivitatea favorabila se afla in zona vestibulo-meziala a dintelui stalp

Caracteristicile lingurii individuale:

a. Sa nu prezinte deloc rezistenta la rupere
b. Poate fi reutilizata si la alt pacient
c. Obtinuta printr-un proces tehnologic simplu
d. Adaptata la suprafata campului protetic, la nivelul zonei succiune
e. Materialul utilizat sa fie ieftin

Verificarea pe model a coroanei metalice de invelis cuprinde:

a. Insertia coroanei pe bontul din model
b. Corectitudinea intercuspidarii maxime
c. Libertatea ghidajelor miscarii mandibulare
d. Adaptarea axiala si transversala a coroanei pe bont
e. Patrunderea subgingivala
Aparatele si dispozitivele necesare confectionarii modelelor din gips sunt:
a. Masuta vibratorie
b. Bol de cauciuc si spatula
c. Material placa de baza
d. Vacuum-malaxorul
e. Aparar cu flacara oxiacetilenica

Indentificati fazele de polimerizare prin care trece prepararea materialelor acrilice:

a. Suprasaturata
b. Amestec prin care se trage in fire
c. Polimerizata
d. Zahar umezit
e. Coca,aluat

Indicati fazele tehice in realizarea unei proteze partial acrilice:

a. Realizarea sabloanelor de ocluzie
b. Ambalarea indirecta fara val
c. Izolarea tiparului
d. Amprenta functionala
e. Trasarea liniilor de referinta pe bordura sablonului de ocluzie

Placuta dento-mucozala mandibulara:

a. Are in zona supracingulara o grosime de 0,4 – 0,5 mm
b. Se distanteaza prin foliere fata de parodontiu marginal si mucoasa procesului
alveolar
c. Nu asigura protezei un sprijin dento-parodontal
d. Nu necesita utilizarea de pinteni ocluzali sau incizali
e. Se indica in edentatiile terminale cu atrofii marcate ale crestelor edentate

Crosetul muco-alveolar:
a. Se plaseaza pe versantul vestibular al procesului alveolar maxilar
b. Poate fi folosit in edentatiile frontale maxilare
c. Se modeleaza sub forma unei anse duble de sarma cu grosimea de 0.6 – 0,8 mm
d. Poate fi utilizat in edentatiile mandibulare
e. Este utilizat in edentatiile biterminale maxilare

Aparatele de actionare a instrumentarului rotativ sunt:

a. Motorul electric suspendat
b. Portamprenta
c. Instrumente actionate cu ajutorul aerului comprimat
d. Frezele pentru acrilat
e. Micromotoare

Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:

a. Exista mai multi dinti restanti
b. Este prezent numai grupul frontal
c. Creste bine reprezentate
d. Torus palatin situat posterior
 e. Creste alveolare atrofiate

Cingulum Caninului superior:

a. Se afla in 1/3 cervicala palatinala
b. Se afla sub fata vestibulara
c. Este o formatiune uni sau bilobata
d. Uneste cele 2 creste marginale de smalt
e. Se afla in mijlocul fosei palatinale

Fata palatinala a incisivului central superior:

a. Are aceasi dimensiune comparativ cu fata vestibulara
b. Prezinta 2 creste marginale de smalt meziala, distala
c. Prezinta o foseta palatinala
d. Nu prezinta cingulum
e. Are conturul asemanator cu al fetei vestibulare

Elementele lingurei individuale sunt:

a. Maner
b. Val de ocluzie
c. Baza
d. Dinti artificiali
e. Butoni de presiune

Caracteristicile crosetelor de sarma sunt:

a. Crosetele de sarma nu au contact linear cu dintii stalpi
b. Segmentul dentar al crosetului se plaseaza intotdeauna supraecuatorial
c. Crosetele de sarma au contact linear cu dintele stalp
d. Crosetele de sarma sunt mai elastic comparative cu crosetele turnate
e. Segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintele stalp

Indicati fazele tehnice in realizarea unei proteze partial acrilice:

a. Fixarea si gipsarea modelelor in ocluzor
b. Determinarea relatiilor intermaxilare
c. Confectionarea tiparului
d. Proba machetei in ceara in cavitatea bucala
e. Prepararea pastei acrilice si introducerea acrilatului in tipar

Care este remediul ideal pentru a nu obtine modele cu goluri?

a. Prepararea manuala a gipsului
b. Desprinderea marginala a alginatului de amprenta preliminara
c. Inlaturarea apei si salivei din amprenta
d. Prepararea gipsului cu vacuum malaxorul
e. Uti,izarea unei masute vibratoare

Efectele excesului de polimer (din pasta de acrilat) sunt:

a. Creste plasticitatea pastei
b. Scade rezistenta mecanica a bazei protezei
 c. Creste coeficientul de contractie
d. Apare o pigmentatie inconstanta a bazei
e. Scade plasticitatea pastei

Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

a. Utilizarea crosetelor Ney biactive nr. 1 si 8
b. Subecuatorial prin desfiintarea convexitatii fetei orale
c. Utilizarea unor croste de tip Roach
d. Supraecuatorial
e. Subeacuatorial pe microproteze al caror perete oral este plan

Materialele pentru confectionat machete au urmatoarele proprietati:

a. Prezinta o faza plastica pentru a permite aplicarea pe bont
b. Dupa racire prezinta o faza elastica pentru a permite indepartarea machetei de pe model
c. Ardere faza reziduuri
d. Stabilitatea fizico-chimica
e. Se contracta/dilata la temperatura mediului ambiant
Sablonul de ocluzie:
a. Este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea si
inregistrarea relatiilor intermaxilare
b. Reproduce baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarei proteze
c. Se realizeaza pe modelul preliminar
d. Nu sunt intotdeauna necesare
e. Este realizat cel mai frecvent din placa de baza si val de ocluzie

Pe fata ocluzala a premolarului 2 inferior, morfotip cu 3 cuspizi se gasesc:

a. 4 fosete dentare
b. 1 foseta vestibulara
c. Nu avem fosete pe fata ocluzala
d. 2 fosete proximale principale
e. 1 foseta secundara centrala

Aliajul din care se toarna scheletul metalic trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
a. Modul de elasticitate mare
b. Rezistenta la coroziune si stabilitate chimica
c. Modul de elasticitate mic
d. Sa poate fi prelucrat usor si sa pastreze luciu timp indelungat
e. Elasticitate destul de mare la grosimi mici

Crosetul cervico-alveolar deschis Edental:

a. Crosetul este indicat in edentatiile terminale
b. Extremitatea libera a crosetului este orientata spre edentatie
c. Crosetul inconjoara dintele pe intreaga sa coroana
d. Crosetul se opune desprinderii protezei si tendintei de basculare
e. Extremitatea libera a crosetului este orientata spre dintii stalpi

Masele de ambalat trebuie sa prezinte stabilitate:

a. Mecanica
 b. Volumetrica
c. Termica
d. Optica
e. Chimica

Portamprentele sunt confectionate din:

a. Gips
b. Metal-otel inoxidabil
c. Material termo-plastic
d. Ceara buco-plastica
e. Material compozit

Materialele din care sunt confectionate modelele sunt:

a. Gips
b. Ceruri buco-plastice
c. Mase ceramice
d. Materiale acrilice
e. Materiale compozite

Ce fosete se gasesc pe fata ocluzala a molarului 1 superior:

a. Foseta centrala ocluzala
b. Foseta principala distala
c. Foseta vestibulara
d. Foseta linguala
e. Foseta principala meziala

Bordura de ocluzie:
a. Are limita distala sectionate oblic
b. Poate fi confectionata din material fotopolimerizabile
c. Trebuie modelata simetric fata de linia mediana
d. Are limite distale la tuberculul piriform sau la tuberozitatile maxilare
e. Are forma asemanatoare cu a viitoarei arcade dentare

Defectiunile aparute la piesa turnata – coroana metalica sunt:

a. Colorarea metalului
b. Porii
c. Perlele, lamele si conurile metalice
d. Scheletul metalic incomplet, fisurat sau fracturat
e. Apar rar defecte

Spatula de ceara prezinta:

a. Capetele spatului sunt taiate in unghi de 45 grade
b. O extremitate ascutita pentru sculptare
c. O extremitate rotunjita pentru topirea cerii
d. Este o simpla bucata de metal
e. Maner

Manerul lingurii individuale:

 a. Este situat paramedian la cerinta pacientului
b. Cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura
c. Are latimea a doi incisivi centrali superiori
d. Este situat pe linia mediana
e. Nu este necesar intotdeauna

Relieful fetei vestibulare a incisivului cnetral superior in sens cervico-incizal poate fi:
a. Prezint numeroase striuri
b. Convex
c. Plan
d. Ondulat
e. Neted

Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

a. Traiectul nu trebuie sa fie vertical
b. Unghiul dintre conectorul principal si cel secundar va fi ascutit
c. Rigiditate
d. Jonctiuneaa cu conectorul principal sa se faca perpendicular
e. Sa treaca la distanta de parodontiul marginal

Marginea incizala a caninului superior poate fi:

a. Bratul distal al V-ului este mai lung decat bratul mezial
b. Varful cuspidului este situat mai aproape de fata meziala
c. Are forma literei V
d. Are forma trilobata
e. Este rectilinie

Fata vestibulara a incisivului central inferior prezinta:

a. 3 lobi inegali
b. 3 lobi egali
c. 1 sant interlobar
d. 2 santuri interlobare
e. Creasta vestibulara de smalt

Premolarul 1 superior prezinta:

a. Fata linguala este cea mai mare
b. Prezinta 2 cuspizii V>P
c. Prezinta foramen ceacum
d. Fetele meziala si distala au forma de trapez
e. Pe fata ocluzala avem sant intercuspidian plasat pe mijloc

Care din urmatorii parametrii constituie caracteristici ale conectorilor principali:

a. Protectia parodontiului marginal
b. Grosimea mare la maxilar
c. Rigiditatea
d. Flexibilitatea
e. Latimea mare la maxilar
Identificati fazele de polimerizare prin care trece prepararea materialelor acrilice:
a. Suprasaturata
b. Amestec care se trage in fire
c. Polimerizata
d. Zahar umed
e. Coca, aluat

Identificati fazele tehnice de realizare a unei proteze totale acrilice:

a. Confectionarea modelului functional
b. Montarea modelelor in ocluzor
c. Amprenta preliminara
d. Confectionarea lingurii individuale
e. Proba machetelor din ceara in cavitatea bucala

Laboratorul tehnicianului dentar cuprinde:

a. Sala pentru ceramica dentara
b. Sala pentru polimerizarea maselor plastice
c. Laboratorul nu este compartimentat
d. Sala de asteptare
e. Sala de gips

Etapele de obtinere a lingurei din placa de baza sunt:

A. Finisarea lingurei
B. Realizarea bazei si a elementelor accesorii
C. Delimitarea campului protetic
D. Plastifierea placutei de baza in apa fiarta la 50 grade Celsius
E. Turnarea pastei de ghips in lingura

Alegerea culorii dintilor se face in functie de:

a. Varsta pacientului
b. Sex
c. Culoarea tenului
d. Culoarea parului se modifica
e. Doleanta pacientului

Dintii din acrilat prezinta urmatoarele caracteristici:

a. Isi modifica in timp culoarea
b. Pe suprafata lor se pot forma microcavitati in care pot patrunde resturi alimentare
c. Sunt mai rezistenti la abrazare decat dintii din portelan
d. Sunt mai scumpi ca pret decat cei din portelan
e. Se solidarizeaza de baza protezeu prin procedeu chimic

Caracteristicile unei portamprente sunt:

a. Se deformeaza foarte usor
b. Rigiditate
c. Prezinta retentii pentru materialul de amprenta
 d. Limiteaza miscarile functionale ale partilor moi
e. Sunt flexibile

MORFOLOGIE

COMPLEMENT SIMPLU
*1. Dentitia permanenta:
a. se mai numeste si dentitie de lapte
b. este formata dintr-un numar de 36 de dinti
c. este reprezentata de 8 molari (4 superiori si 4 inferiori)
d. arcada dentara mandibulara prezinta 16 dinti repartizati in mod asimetric
e. prezinta acelasi numar de incisivi ca si dentitia temporara
R: e
*2. Eruptia dintilor permanenti:
a. incepe la varsta de 6 ani si se termina in jurul varstei de 12 ani
b. la 6 ani erupe molarul 1 inferior
c. primul molar erupe la varsta de 18 luni
d. intre 6 si 18 ani copilul prezinta o dentitie mixta, pe arcadele dentare fiind prezenti atat
dinti temporari cat si permanenti
e. este un process biologic prin care partea radiculara a dintilor formata in structura oaselor
maxilare strabate periostul si mucoasa pentru a ajunge in contact cu dintii antagonisti
R: b
*3. Tesuturile dure ale dintelui sunt reprezentate de:
a. smalt, substanta foarte dura formata din 4% elemente minerale
b. cement, tesut calcificat care acopera toata suprafata radacinii
c. dentina, substanta organo-minerala situata sub cement doar la nivelul radacinii
d. pulpa dentara coronara si radiculara
e. dentina, substanta organo-minerala care acopera smaltul la nivel coronar
R: b
*4. Sistemul F.D.I. de notare a dintilor:
a. numerotarea incepe din partea stanga catre cea dreapta
b. cadranul corespunzator hemiarcadei stangi superioare este notat cu cifra 1
c. solicita un efort mare de memorare a unor cifre
d. primul molar superior drept este notat cu 2.6
e. primul premolar inferior stang este notat cu 3.4
R: e

COMPLEMENT MULTIPLU
5. Radacinile dentare:
a. prezinta dimensiunile maxime la nivelul apexului
b. sunt acoperite de dentina si se afla implantate in alveole
c. dimensiunile in sens axial sunt mai mari decat cele coronare
d. canalul radicular contine pulpa coronara
e. canalul radicular incepe din podeaua camerei pulpare coronare si se termina la nivelul
apexului prin delta apicala
R: c, e
6. Primul molar superior:
a. este situat in zona laterala a arcadei, inapoia molarului 2, ocupand locul 6
b. cei 4 cuspizi de pe fata ocluzala sunt in ordine descrescatoare asezati astfel: mezio-
palatinal, mezio-vestibular, disto-vestibular, disto-palatinal
 c. cuspidul mezio-vestibular este unit de cuspidul disto-palatinal printr-o creasta oblica de
smalt
d. pe lobul mezio-vestibular al fetei vestibulare se poate observa tuberculul lui Carabelli
e. fata meziala este cea mai lata dintre fetele laterale
R: b, e

7. Rolul periodontiului este:

a. de a fixa dintele in alveola
b. de a asigura fixarea fibrelor ligamentelor parodontale ce se insera pe osul alveolar
c. de mentinere a dintilor vecini si antagonisti intr-o relatie
d. opreste contractia muschilor ridicatori cand dintii intra in contact, dupa Kawamura
e. controleaza miscarile masticatorii prin intermediul receptorilor senzitivi
R: a, c, d, e
8. Caninul superior:
a. in dentitia temporara este notat cu 1.3 respectiv 2.3 conform F.D.I.
b. marginile proximale ale fetei vestibulare sunt convergente spre colet, cea distala fiind mai
scurta si mai convexa decat cea meziala
c. marginea incizala are forma de V, cu cele doua laturi egale
d. fata vestibulara prezinta 3 lobi de crestere, lobul central fiind cel mai mare
e. are o radacina lunga si foarte puternica, forma pe sectiune fiind de triunghi isoscel cu
unghiurile rotunjite
R: b,d,e
9. Caractere morfologice si clinice ale premolarilor inferiori:
a. forma coroanelor in sectiune este aproape circulara
b. santul intercuspidian este curb cu convexitatea spre vestibular
c. radacina prezinta doua canale radiculare
d. axul coronar fata de cel radicular formeaza un unghi deschis lingual
e. sunt dinti monoradiculari
R: a, d, e
10.Vestibulul bucal:
a. este un spatiu virtual
b. este limitat anterior si lateral de buze si respectiv obraji
c. este limitat anterior de arcadele dentare
d. este subimpartit in vestibulul drept si stang de frenul buzei superioare si inferioare
e. comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa doar la nivelul spatiului retromolar
R: a,b,d
11. Incisivul lateral inferior:
a. marginea incizala formeaza unghiuri drepte cu fetele proximale
b. dimensiunile coronare si radiculare sunt mai mici decat cele ale incisivului central
inferior
c. crestele marginale de pe fata linguala sunt mai evidente decat la incisivul central inferior
d. lungimea coroanei este mai mare decat cea a incisivului central inferior
e. fata distala a coroanei este putin mai inalta decat cea meziala, marginea incizala fiind
descendenta spre mezial
R: c,d
12. Al doilea molar inferior:
a. se mai numeste si molarul de 12 ani
b. fata ocluzala se inscrie intr-un patrat cu dimensiunea mezio-distala de 10.5mm iar cea
vestibulo-linguala de 10mm
c. fata ocluzala prezinta 4 cuspizi, 2 santuri intercuspidiene, o foseta principala, 2 fosete
secundare si creste de smalt
d. cuspizii sunt in ordine crescatoare situati astfel: disto-lingual, disto-vestibular, mezio-
vestibular si mezio-lingual
 e. cuspizii sunt in ordine crescatoare situati astfel: disto-lingual, disto-vestibular, mezio-
lingual si mezio-vestibular
R: a, b, e
13. Radacinile dentare:
a. prezinta toate o aplatizare in sens mezio-distal
b. la dintii pluriradiculari radacina meziala este mai voluminoasa decat cea distala
c. cele maxilare converg catre baza mandibulei
d. cele mandibulare diverg catre baza mandibulei
e. cele palatinale ale molarilor superiori sunt aplatizate mezio-distal
R: b,d

14. Incisivul central superior:

a. erupe la varsta de 6 ani
b. calcificarea incepe in lunile 3-4 dupa nastere si se termina la 7 ani
c. fata vestibulara prezinta 2 santuri ce o impart in 3 lobi: mezial (cel mai mare), central (cel
mai mic) si distal (mijlociu)
d. marginea cervicala a fetei vestibulare are forma de arc de cerc cu concavitatea spre
incizal
e. marginea meziala a fetei vestibulare este mai scurta, mai convexa si mai convergenta spre
colet decat cea distala
R: b,d
15. Primul premolar inferior:
a. ocupa locul 5 pe arcada inferioara fata de linia mediana
b. prezinta uneori 2 radacini aplatizate mezio-distal
c. prezinta o coroana sub forma cilindrica, dimensiunea fetei linguale fiind mai redusa decat
cea a fetei vestibulare
d. cuspidul lingual seamana cu un cingulum mai voluminous
e. pe fata ocluzala prezinta 2 fosete, 1 sant intercuspidian si o singura creasta de smalt
R: c,d

16. Primul molar inferior:

a. cel drept are indicativul 4.6 in sistemul F.D.I.
b. relieful fetei ocluzale este reprezentat de 5 cuspizi, 4 santuri intercuspidiene si 5 fosete
c. in ordine descrescatoare, cuspizii de pe fata ocluzala sunt: mezio-lingual, disto-lingual,
disto-vestibular, centro-vestibular, mezio-vestibular
d. santul intercuspidian mezio-distal are extremitatile in foseta meziala respectiv foseta de
pe fata vestibulara
e. are 2 radacini, meziala si distala aplatizate mezio-distal
R: a, b, e
17. Santurile intercuspidiene:
a. sunt depresiuni liniare ce separa lobii sau cuspizii intre ei
b. sunt situate pe fetele vestibulare sau palatinale ale molarilor si premolarilor
c. sunt orientate mezio-distal, vestibulo-oral sau vestibulo-ocluzal
d. cu orientare vestibule-orala se numesc santuri de descarcare
e. se gasesc la dintii frontali la baza cingulumului
R: a, c, d
18. Al doilea premolar superior:
a. seamana cu primul premolar superior dar are toate dimensiunile mai mici ca acesta
b. in dentitia temporara este notat cu 5.5, respectiv 6.5
c. in dentitia permanenta este notat cu 1.5, respectiv 2.5
d. cuspizii vestibulari si palatinali de pe fata ocluzala sunt de dimensiuni egale
e. radacina unica este mult aplatizata in sens mezio-distal
R: a, c, d, e
19. Ecuatorul de malpozitie:
a. este reprezentat de linia ce trece prin punctele de maxima convexitate ale fetelor laterale
ale dintelui cand acesta se afla in pozitie verticala
b. apare la dintii care si-au modificat pozitia de implantare in oasele maxilare
c. este diferit de ecuatorul anatomic
d. este reprezentat de linia ce uneste punctele de convergenta maxima de pe fetele laterale
ale coroanei la dintii implantati in alveola
e. apare la dintii extrasi
R: b, c

20. Dentitia temporara:

a. este formata din 24 de dinti temporari
b. este reprezentata de 6 incisivi
c. este formata din 20 de dinti temporari
d. este reprezentata de 8 molari (4 superiori si 4 inferiori)
e. este reprezentata de 8 premolari (4 superiori si 4 inferiori)
R: c, d

GRILE LICENŢĂ
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE (TPU)

COMPLEMENT MULTIPLU
1. Protezele unidentare (microprotezele) se pot clasifica, după volumul ţesuturilor dentare
restaurate, în:
a. incrustaţii
b. coroane de acoperire
c. coroane totale
d. coroane parţiale
e. coroane de substituţie
Răspuns: a, b, e.

2. Protezele unidentare (microprotezele) se pot clasifica, după aspectul estetic, în

a. microproteze parţial estetice
b. microproteze inestetice
c. microproteze parţial inestetice
d. microproteze estetice
e. microproteze înalt estetice
Răspuns: a, b, d.

3. Protezele unidentare (microprotezele) se pot clasifica, după materialul utilizat pentru

confecţionare, în:
a. microproteze stanţate
b. microproteze metalice
c. microproteze nemetalice
d. microproteze mixte
e. microproteze turnate
Răspuns: b, c, d.

4. Tehnologia de realizare a protezelor unidentare include următoarele tehnici de lucru, cu

excepţia:
a. ştanţare
b. turnare
c. cositorire
d. cofrare
e. polimerizare
Răspuns: c,d.

5. Ceara utilizată pentru modelarea machetelor incrustaţiilor are următoarele caracteristici fizico-
chimice:
a. nu prezintă modificări volumetrice la variaţii termice reduse
b. are un punct de fluiditate în jurul valorilor de 80o – 90o C
c. arde fără reziduuri la temperaturi de peste 900oC
d. este uşor deformabilă după răcire
e. are un punct de fluiditate în jurul valorilor de 60o – 70o C
Răspuns a, e.

6. Răşinile sintetice autopolimerizabile prezintă următoarele calităţi fizico-chimice ce le

recomandă pentru utilizarea în scopul obţinerii machetei incrustaţiilor:
a. coeficient crescut de contracţie
b. coeficient redus de contracţie
c. transportul în laborator este uşor de realizat
d. impun condiţii speciale de transport
e. coeficient de contracţie crescut, la cantităţi mici
Răspuns b,c.

7. Tehnica de modelare indirectă a machetei unei incrustaţii cuprinde următoarele operaţii:

a. finisarea machetei
b. depunerea cerii pe preparaţia dintelui
c. adaptarea machetei în cavitatea orală
d. modelarea machetei
e. izolarea modelului
Răspuns a, b, d, e.

8. Tijele ataşate machetei unei incrustaţii variază, în funcţie de tipul de incrustaţie, astfel:
a. pentru incrustaţia M.O. tija este sub formă de “U” cu braţe egale
b. pentru incrustaţia simplă tija este liniară, lungă de 3 cm
c. pentru incrustaţia M.O.D. tija este sub formă de „U” cu braţe inegale
d. pentru incrustaţia M.O. tija este sub formă de „U” cu braţe inegale
e. pentru incrustaţia simplă tija este liniară, lungă de 5 mm
Răspuns: b, d.

9. Tiparul pentru turnarea unei incrustaţii se obţine în urma efectuării următoarelor operaţiuni, cu
excepţia:
a. acoperirea machetei cu masă de ambalat
b. preîncălzirea tiparului
c. încălzirea tiparului
d. expansiunii termice
e. arderea machetei
Răspuns: b, c, d.

10. Avantajele tijelor prefabricate din mase plastice sunt:

a. sunt rigide, comparativ cu cele din ceară
b. ard fără reziduuri
c. trebuiesc acoperite cu ceară şi îndepărtate din tipar
d. sunt contraindicate datorită inexactităţii dimensionale
e. au dimensiuni corespunzătoare
Răspuns: a, b, e.

11. Pregătirea machetei incrustaţiei în vederea ambalării cuprinde următoarele etape:

a. detensionarea
b. realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor
c. realizarea machetei canalului de turnare
d. degresarea
e. aplicarea perlelor de retenţie
Răspuns: a, b, c, d.

12. Hârtia de azbest este utilizată pentru următoarele roluri:

a. bună izolatoare electrică
b. arde fără reziduuri
c. este izolator termic
d. favorizează îndepărtarea din cilindrul metalic
e. se prezintă sub formă de pulbere anhidră
Răspuns: c, d.

13. Masele de ambalat prezintă următoarele caracteristici fizico-chimice:

a. sunt hidrofile
b. sunt hidrofobe
c. favorizează dilatarea higroscopică
d. nu favorizează dilatarea higroscopică
e. sunt izolatoare termice
Răspuns: a, c, e.

14. Preîncălzirea tiparelor se face cu scopul de:

a. uscarea pereţilor tiparului
b. topirea şi scurgerea cerii
c. iniţierea dilatării termice a tiparului
d. topirea aliajului
e. eliminarea gazelor rezultate în timpul turnării
Răspuns: a,b,c.

15. Tehnicile pentru confecţionarea reconstituirilor corono-radiculare sunt:

a. tehnica Heraeus
b. tehnica frezării computerizate
c. tehnica directă
d. tehnica indirectă
e. tehnica mixtă
Răspuns: c, d.

16. Tehnica directă de obţinere a machetei unei reconstituiri corono-radiculare poate utiliza ca
material:
a. ceara
b. răşini termopolimerizabile
c. răşini termobaropolimerizabile
d. mase ceramice
e. răşini autopolimerizabile
Răspuns: a, e.
17. Caracteristicile machetei unei reconstituiri corono-radiculare modelate direct pe dintele
natural sunt:
a. adaptare deficitară a piesei turnate
b. fazele intermediare sunt mai multe şi mai dificile
c. adaptarea piesei turnate este foarte corectă
d. este o metodă ce economiseşte timp şi nu impune realizarea modelului
e. două faze intermediare sunt excluse (amprenta şi modelul)
Răspuns: c, d, e.

18. Tehnicile de obţinere a machetei unei coroane metalice cu grosime totală sunt:
a. tehnica ce utilizează un model duplicat din masă de ambalat
b. tehnica ce utilizează elemente prefabricate
c. tehnica prin imersie sau a răcirii gradate a cerii
d. tehnica prin adiţie după concepţia şcolii gnatologice
e. tehnica galvanodepunerii
Răspuns: c, d.

19. Tehnicile de obţinere a machetei unei coroane metalice cu grosime dirijată sunt:
a. tehnica prin imersie sau a răcirii gradate a cerii
b. tehnica ce utilizează elemente prefabricate
c. tehnica ce utilizează un model duplicat din masă de ambalat
d. tehnica prin adiţie după concepţia şcolii gnatologice
e. tehnica prin picurare
Răspuns: b, c.

20. Caracteristicile coroanelor turnate cu grosime totală sunt:

a. feţele interioare ale coroanei sunt în contact cu bontul dentar
b. pereţii laterali au grosimi egale
c. pereţii laterali se află la distanţă de bontul dentar
d. pereţii laterali au dimensiuni neuniforme
e. se utilizează o cantitate mai mare de aliaj decât la cele cu grosime dirijată
Răspuns: a, d, e.

21. Caracteristicile coroanelor metalice turnate cu grosime dirijată sunt:

a. pereţii laterali au grosimi neuniforme
b. necesită o cantitate minimă de aliaj
c. pereţii laterali au grosimi egale
d. transmite parţial bontului dentar variaţiile de temperatură din cavitatea orală
e. pereţii laterali se află la distanţă de feţele bontului dentar
Răspuns: b,c, d, e.

22. Coroanele estetice Jacket pot fi confecţionate din:

a. mase ceramice
b. aliaje metalice
c. mase de ambalat
d. răşini acrilice
e. răşini diacrilice compozite
Răspuns: a, d, e.

23. Avantajele ambalării orizontale a machetei din ceară a unei coroane jacket acrilice sunt:
a. pereţii tiparului sunt izolaţi uniform fără dificultate
b. ceara se îndepărtează uşor din tipar
c. posibilitatea repartizării nuanţelor pe faţa vestibulară
d. controlul repartizării nuanţelor
e. posibilitatea efectuaării unor intervenţii ulterioare asupra culorii
Răspuns: c, d, e.

24. Dezavantajele ambalării orizontale a machetei din ceară a unei coroane jacket acrilice sunt:
a. îndepărtarea dificilă a cerii din tipar
b. izolarea pereţilor tiparului se obţine neuniform
c. repartizarea dificilă a culorii pe faţa vestibulară
d. pasta de acrilat se introduce cu dificultate sub bontul de ghips
e. bontul de ghips se poate fractura
Răspuns: a, b, d, e.

25. Avantajele ambalării verticale a machetei din ceară a unei coroane jacket acrilice sunt:
a. posibilitatea repartizării nuanţelor pe faţa vestibulară
b. ceara se îndepărtează uşor din tipar
c. controlul repartizării nuanţelor
d. pereţii tiparului se izolează uniform
e. posibilitatea efectuaării unor intervenţii ulterioare asupra culorii
Răspuns: b, d.

26. Din punct de vedere al aspectului, coroanele mixte pot fi:

a. nefizionomice
b. fizionomice
c. parţial fizionomice
d. parţial nefizionomice
e. seminefizionomice
Răspuns: b, c.

27. În cazul unei coroane mixte metalo-acrilice, macroretenţiile pot fi reprezentate de către:
a. cavitatea retentivă
b. cositorire
c. retenţia perlată
d. cristale solubile sau insolubile
e. silanizare
Răspuns: a, c, d.

28. Sablarea componentei metalice a aunei coroane mixte metalo-acrilice are următoarele roluri:
a. curăţarea suprafeţelor metalice
b. mărirea suprafeţelor de contact (interfeţe)
c. creearea de microretenţii
d. reducerea forţelor tangenţiale (de forfecare) datorate coeficientului de dilatare diferit al celor
două materiale
e. creşterea calităţilor estetice
Răspuns: a, b, c, d.

29. Efectele secundare ale sablării pot fi:

a. ieşirea din combinaţie a elementelor ce compun aliajul
b. oxidarea aliajului
c. topirea aliajului
d. reacţii chimice între aliaj şi particule
e. înglobarea particulelor în suprafaţa aliajului
Răspuns: a, d, e.

30. Materialele utilizate pentru sablare pot fi:

a. masele ceramice
b. corindon
c. cuarţul
d. masele de ambalat
e. polimetacrilatul de metil
Răspuns: b, c, e.

31. Condiţionarea suprafeţelor metalice la coroanele mixte metalo-polimerice se poate realiza

prin:
a. metalizare
b. cositorire
c. turnare
d. depunerea unui strat intermediar de silicaţi
e. ceramizare
Răspuns: a, b, d, e.

32. Coroana de substituţie (dispozitivul corono-radicular) este compus din:

a. dispozitiv cervical
b. dispozitiv coronar
c. dispozitiv radicular
d. dispozitiv incizal
e. dispozitiv ocluzal
Răspuns: b, c.

33. Dispozitivele radiculare din cadrul unui dispozitiv corono-radicular pot fi:
a. dispozitive radiculare complexe
b. dispozitive radiculare unitare
c. dispozitive radiculare simple
d. dispozitive radiculare compuse
e. dispozitive radiculare secundare
Răspuns: c, d.

COMPLEMENT SIMPLU
*1. Următoarele caracteristici fizico-chimice sunt specifice maselor de ambalat, cu excepţia:
a. pasta obţinută în cursul preparării sale are o fază de plasticitate
b. după priză rezultă un corp solid cu pereţi cu un grad crescut de porozitate
c. se prezintă sub formă de sistem bicomponent pastă – pastă
d. realizează dilatare higroscopică în mediu umed
e. rezistă la temperaturi de 800o – 1100o C
Răspuns: c.
*2. Prepararea masei de ambalat se poate face:
a. manual
b. utilizând incinta de termobaropolimerizare
c. utilizând cuptorul de preîncălzire
d. utilizând cuptorul de încălzire
e. utilizand centrifuga automată (Castomatul)
Răspuns: a.

*3. Următoarele fenomene sunt specifice fazei de preîncălzire, cu excepţia:

a. topirea şi scurgerea cerii
b. iniţierea dilatării termice a tiparului
c. uscarea totală a tiparului
d. arderea resturilor de ceară
e. uscarea pereţilor tiparului
Răspuns: c.

*4. Preîncălzirea tiparului unei incrustaţii se face prin creşterea progresivă a temperaturii, în
următoarele condiţii:
a. timp de 1 oră până la 200oC
b. timp de 90 minute până la 200oC
c. timp de 1 oră până la 220oC
d. timp de 2 ore până la 200oC
e. timp de 100 minute până la 200oC
Răspuns: a.

*5. Identificaţi afirmaţia falsă privind coroana metalică turnată cu grosime totală:
a. feţele interioare ale coroanei sunt în contact cu bontul dentar
b. pereţii laterali au dimensiuni uniforme
c. pereţii laterali au dimensiuni neuniforme
d. se îndepărtează cu dificultate de pe bont
e. indicaţia majoră o reprezintă dinţi laterali cu dimensiuni reduse în sens cervico-ocluzal
Răspuns: b.

*6. Care dintre afirmaţiile de mai jos, privind coroanele metalice turnate cu grosime dirijată, este
falsă:
a. se utilizează o cantitate mare de aliaj
b. necesită o cantitate minimă de aliaj
c. pereţii laterali au grosimi egale
d. transmite parţial bontului dentar variaţiile de temperatură din cavitatea orală
e. pereţii laterali se află la distanţă de feţele bontului dentar
Răspuns: a.

*7. Dezavantajele ambalării verticale a machetei din ceară a unei coroane jacket acrilice sunt:
a. îndepărtarea dificilă a cerii din tipar
b. izolarea pereţilor tiparului se obţine neuniform
c. repartizarea nuanţelor cromatice este aproape imposibil de realizat
d. pasta de acrilat se introduce cu dificultate sub bontul de ghips
e. bontul de ghips se poate fractura
Răspuns: c.

*8. Regimul termic de polimerizare al acrilatului parcurge următoarea curbă:

a. se menţine timp de 2 ore la 90oC
b. timp de 30 minute se urcă temperatura la 60oC unde se menţine 60 minute şi apoi timp de 30
minute se ridică temperatura la 100oC unde se menţine 30 minute
c. timp de 60 minute se urcă temperatura la 60oC unde se menţine 30 minute şi apoi timp de 30
minute se ridică temperatura la 100oC unde se menţine 60 minute
d. timp de 30 minute se urcă temperatura la 30oC unde se menţine 60 minute şi apoi timp de 60
minute se ridică temperatura la 100oC unde se menţine 30 minute
e. timp de 30 minute se urcă temperatura la 60oC unde se menţine 60 minute şi apoi timp de 30
minute se ridică temperatura la 100oC unde se menţine 60 minute
Răspuns: b.

*9. Tehnica în care se utilizează folia de ceară calibrată pentru obţinerea machetei componentei
metalice a coroanei mixte metalo-acrilice are o grosime de:
a. 0,20 – 0,25 mm
b. 0,25 – 0,30 mm
c. 0,5 mm
d. 0,30 – 0,35 mm
e. 0,45 – 0,50 mm
Răspuns: d.

*10. Identificaţi care dintre procedeele de mai jos nu face parte din condiţionarea componentei
metalice a coroanei mixte metalo-polimerice:
a. sablare
b. silanizare
c. gravaj electrolitic
d. ambalarea machetei
e. oxidarea suprafeţelor metalice
Răspuns: d.

*11. Incrustaţia simplă din cavităţile de clasele I-a, a III-a şi a V-a cântăreşte aproximativ 1,5
grame, pentru confecţionarea ei fiind necesară topirea a:
a. 1 – 1,5 g aliaj
b. 1,5 – 2 g aliaj
c. 2,5 – 3 g aliaj
d. 3,5 g aliaj
e. 7,5 – 9 g aliaj
Răspuns: c.

12. Incrustaţia din cavitatea a II-a M.O.D. cântăreşte 3 – 3,5 grame, pentru confecţionarea ei
fiind necesară topirea unei cantităţi de:
a. 2 – 2,5 g aliaj
b. 3 g aliaj
c. 6 g aliaj
d. 8 g aliaj
e. 9 g aliaj
Răspuns: c.

GRILE TEHNICA DENTARA

TEHNOLOGIE METALO-CERAMICĂ

Complement multiplu
1. Componenta metalică a unei lucrări protetice metalo-ceramice poate fi obţinută prin:
a. turnare
b. sinterizare
c. polimerizare
d. galvanizare
e. frezare
Răspuns: a,b,d,e

2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la macheta componentei metalice a unei restaurări
metalo-ceramice sunt adevărate:
a. suprafața machetei va fi cât mai netedă, fără denivelări și rugozități
b. macheta trebuie să prezinte retenţii perlate
c. machetele coroanelor care se aplică pe dinții frontali nu au margine incizală
d. indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice trebuie să asigure o
grosime uniformă masei ceramice
e. faţa ocluzală se acoperă întotdeauna cu ceramică
Răspuns: a,c,d

3. Scheletul metalic al unei restaurări metalo-ceramice poate avea următoarele funcţii:

a. formează oxizii care se leagă chimic de oxizii masei ceramice
b. participă direct la restabilirea fizionomiei
c. reprezintă o fundaţie rigidă pe care se poate ataşa ceramica
d. îi pot fi ataşate sisteme speciale pentru menţinerea, spijinul şi stabilitatea protezelor scheletate
e. asigură profilul corect al restaurării finale
Răspuns: a,c,d,e

4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la conceperea scheletului metalic al unei

restaurări metalo-ceramice sunt false:
a. Cuspizii sau marginile incizale trebuie să fie sprijinite corespunzător de scheletul metalic,
astfel încât grosimea stratului ceramic să nu depăşească 2 mm
b. Contactele centrice ocluzale trebuie să fie situate la nivelul joncţiunii metal-ceramică.
c. Ariile de contact interproximale ale dinţilor anteriori şi ariile meziale ale dinţilor posteriori
sunt restaurate din ceramică din motive estetice.
d. Suprafeţele metalice care vor fi placate cu mase ceramice trebuie să aibă o grosime de maxim
0,5 mm.
e. O suprafaţă ocluzală metalică necesită o şlefuire a dintelui de 1- 1,5 mm, în timp ce o
suprafaţă ceramică necesită un spaţiu de minim 2mm
Răspuns: b,d

5. Următoarele afirmaţii referitoare la confecţionarea machetei scheletului metalic pentru

coroanele metalo-ceramice în zona frontală maxilară sunt adevărate:
a. Extinderea placării cu mase ceramice pe faţa palatinală depinde de localizarea contactelor
ocluzale
b. Extinderea placării cu mase ceramice pe faţa palatinală depinde de spaţiul existent în această
zonă faţă de dinţii antagonişti
c. marginea incizală este restaurată exclusiv din ceramică, dar nu va avea o grosime mai mare de
0,5 mm.
d. Când contactele ocluzale se realizează în jumătatea gingivală a feţei palatinale e de preferat
restaurarea lor pe metal
e. Când contactele ocluzale se realizează în jumătatea gingivală a feţei palatinale e de preferat
restaurarea lor pe mase ceramice
Răspuns: a,b, d
6. Următoarele afirmaţii referitoare la confecţionarea machetei scheletului metalic pentru
punţile metalo-ceramice sunt adevărate:
a. În cazul obţinerii punţii din elemente separate trebuie prevăzut pe scheletul metalic al părţilor
componente localizarea zonelor în care se va face solidarizarea
b. În cazul punţilor din zona anterioară sunt preferate corpurile de punte cu raport cu creasta
edentată tangent la versantul vestibular al crestei.
c. faţa mucozală va fi placată cu mase ceramice
d. Joncţiunea metalo-ceramică este obligatoriu să fie plasată la distanţă de mucoasa crestei
e. În conceperea design-ului scheletului metalic al corpului de punte trebuie ştiut că gradul de
deformare al metalului este invers proporţional cu lungimea scheletului.
Răspuns: a,c,d

7. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tehnicile Inzoma şi Probond sunt

adevărate:
a. sunt tehnici de aplicare a maselor ceramice
b. sunt tehnici de confecţionare a machetei scheletului metalic al lucrărilor metalo-ceramice
c. Tehnica Inzoma se referă la modul de aplicare şi condensare a maselor de dentină.
d. Tehnica Inzoma se bazează pe principiul conform căruia ceramica atinge valori maxime ale
rezistenței mecanice, dacă se arde pe un substrat metalic cu suprafețe concave.
e. pentru sistemul Probond componenta metalică a unei coroane mixte metalo-ceramice constă
dintr-o plasă care acoperă bontul în totalitate și care înlocuiește capa clasică.
Răspuns: b,d, e

8. Referitor la turnarea aliajelor, care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. Tija de turnare trebuie plasată în zona cea mai subţire a machetei.
b. Macheta trebuie plasată în zona caldă a tiparului.
c. Rezervorul de aliaj trebuie plasat în zona rece a tiparului.
d. Masa de ambalat trebuie să realizeze priza completă înainte de a introduce tiparul în cuptor.
e. Trebuie utilizată zona reductoare a flăcării produse de arderea gazelor pentru topirea aliajului.
Răspuns: d,e

9. Pentru realizarea unor lucrări protetice metalo-ceramice se pot utiliza:

a. aliaje nobile
b. aliaje pe bază de Ni-Cr
c. aliaje pe bază de Co-Cr
d. aliaje pe bază de Cu
e. aliaje pe bază de Ti
Răspuns: a,b,c,e.

10. Care din următoarele proprietăţi trebuie să le îndeplinească aliajele destinate lucrărilor
metalo-ceramice:
a. să aibă un interval de topire egal cu temperatura de ardere a maselor ceramice
b. coeficientul de dilatare termică să nu fie mai mare decât al maselor ceramice
c. să aibă un prag ridicat de deformare plastică
d. să aibă rezistenţă la coroziune
e. să aibă un modul de elasticitate scăzut.
Răspuns: b,c,d

11. În etapa de prelucrare a suprafeţelor metalice ce vor fi acoperite cu ceramică:

a. este obligatorie măsurarea periodică cu ajutorul micrometrului a grosimii metalului
b. se realizează o suprafaţă uşor rugoasă
c. se realizează o suprafaţă netedă, lustruită
d. finisarea suprafeţei se face în mai multe direcţii
e. finisarea suprafeţei se face într-o singură direcţie
Răspuns: a,b, e

12. În etapa de prelucrare a suprafeţelor unei lucrări metalo-ceramice care vor rămâne
metalice :
a. se folosesc freze grosiere şi fine
b.se folosesc rotiţe de cauciuc
c. O finisare excesivă a suprafeţelor metalice după aplicarea maselor ceramice poate duce la o
expunere a masei de opac la limita metal-ceramică
d. la final, suprafeţele trebuie să aibă un aspect neted
e. la final, suprafeţele trebuie să aibă un aspect satinat.
Răspuns: a, b, c, d

13. În etapa de prelucrare a scheletului unei punţi metalo-ceramice:

a. după secţionarea tijelor de turnare se probează scheletul pe model
b. se vor adapta iniţial elementele de agregare individual pe bontul mobilizabil
c. după ce toate coroanele au fost adaptate separat se încearcă aşezarea întregii lucrări pe un
model fix.
d. odată puntea aşezată pe model, se apasă uşor alternativ pe fiecare coroană pentru a vedea
dacă restaurarea se adaptează corect
e. structura metalică se poate secţiona utilizând un disc ultra-fin la nivelul unei zone de
conexiune şi apoi suda în poziţie corectă
Răspuns: b,c,d,e

14. Condiţionarea prin oxidare a componentei metalice a unei lucrări metalo-ceramice:

a. asigură o legătură strânsă între placajul ceramic şi suprafaţa metalică
b. se realizează prin aducerea în stare de incandescenţă a scheletului metalic
c. se realizează în prezenţa aerului
d. se realizează în vid.
e. poate fi evitată prin utilizarea agenţilor de legătură – ceramic bonding agents
Răspuns: a, b, c, e

15. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la turnarea scheletelor metalice ale
lucrărilor metalo – ceramice sunt adevărate:
a. aliajele nobile nu pot fi utilizate pentru că nu oxidează
b. In cazul aliajelor nenobile este posibilă arderea de mase ceramice conventionale (temperatura
de ardere 900-980o C).
c. pentru turnarea titanului sunt necesare instalatii speciale, cu mediu protejat.
d. se pot obţine piese protetice precise de 0,1 mm grosime.
e. la temperatura de ardere a maselor ceramice low-fusing(650-700o C), scheletul metalic este
supus unor deformari termice mari.
Răspuns: b,c

16. În compoziţia maselor ceramice dentare întâlnim:

a. caolin
b. feldspat
c. cuarţ
d. ceromeri
e.polimetacrilat de metil
Răspuns: a, b, c

17. Referitor la clasificarea maselor ceramice în funcţie de punctul de fuziune:

a. Masele ceramice cu punct înalt de fuziune (1288-1371 0C) se folosesc pentru dinţii de porţelan
din proteze
b. Masele ceramice cu punct mediu de fuziune (1093-1260 0C) se folosesc cu precădere pentru
producerea lucrărilor integral ceramice
c. Masele ceramice cu punct mediu de fuziune (1093-1260 0C) se folosesc cu precădere pentru
realizarea restaurărilor metalo-ceramice
d. Masele ceramice cu punct scăzut de fuziune (871-1066 0C) se folosesc cu precădere pentru
producerea lucrărilor integral ceramice
e. Masele ceramice cu punct scăzut de fuziune (871-1066 0C) se folosesc cu precădere pentru
realizarea restaurărilor metalo-ceramice
Răspuns: a, b, e

18. Masele ceramice opace:

a. au un indice de refracţie mic
b. maschează culoarea substructurii metalice
c. stau la baza realizării nuanţei dorite
d. stabilesc legătura metalo-ceramică
e. necesită aplicarea în strat de minim 0,4 mm.
Răspuns: b,c,d.

19. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la masele ceramice sunt adevărate:
a. volumul cel mai mare al viitoarei reconstrucţii coronare va fi realizată din mase pentru dentină
b. volumul cel mai mare al viitoarei reconstrucţii coronare va fi realizată din mase pentru smalţ
c. În majoritatea kiturilor ceramice există mase pentru dentină separate pentru fiecare nuanţă, în
timp ce mai multe nuanţe pot avea aceeaşi masă pentru smalţ.
d. În majoritatea kiturilor ceramice există mase pentru smalţ separate pentru fiecare nuanţă, în
timp ce mai multe nuanţe pot avea aceeaşi masă pentru dentină.
e. masele translucide oferă transluciditate asemănătoare smalţului natural, fără a altera nuanţa de
bază peste care se aplică.
Răspuns: a, c, e

20. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coloranţi şi glazuri sunt false:
a. coloranţii sunt obţinuţi prin amestecul oxizilor metalici cu sticle cu punct scăzut de fuziune
b. coloranţii sunt utilizaţi pentru realizarea de modificări interne ale culorii restaurării
c coloranţii conţin mai puţin siliciu şi aluminiu şi mai mult oxid de sodiu şi potasiu.
d. glazurile sunt în general mase ceramice cu punct crescut de fuziune
e. după ardere glazurile ajută la recrearea aspectului extern lucios al dinţilor naturali
Răspuns: b,d

21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la codarea coloristică a pulberilor ceramice sunt
adevărate:
a. convenţional masele ceramice pentru dentină sunt colorate în albastru
b. convenţional masele ceramice pentru smalţ sunt colorate în roz
c. coloranţii organici pot afecta nuanţa restaurării finale
d. coloranţii organici pot fi procuraţi separat şi adăugaţi pentru a crea o gamă largă de efecte
coloristice
e. se pot utiliza etichete coloristice pentru a evidenţia modificările şi zonele cu anumite nuanţe în
timpul procesului de construire a restaurării ceramice
Răspuns: d,e
22. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile mecanice ale maselor
ceramice dentare de placare sunt adevărate:
a. Rezistenţa la presiune pentru masele ceramice dentare, este mult inferioară forţelor
masticatorii
b. Rezistenţa la presiune pentru masele ceramice dentare, este mult superioară forţelor
masticatorii
c. Ceramica dentară este un material casant
d. Duritatea maselor ceramice folosite în practica stomatologică este destul de mare, depăşind
duritatea smalţului dentar.
e. Duritatea maselor ceramice folosite în practica stomatologică este destul de mică fiind
inferioară durităţii smalţului dentar.
Răspuns: b,c,d

23. Legătura metalo-ceramică se poate realiza prin:

a. macroretenții asemănătoare solzilor de pește
b. forțe Van der Waals intermoleculare
c. un strat hibrid de oxizi metalici şi oxizi ceramici
d. utilizarea silanilor
e. utilizarea agenţilor de legătură
Răspuns: b,c,e

24. O bună condensare a porţelanului înseamnă :

a. orice metoda in urma careia particulele de portelan nears sunt strans legate intre ele
(condensate)
b. creşterea rezistenţei restaurării
c. o restaurare mai estetică
d. o reducere a gradului de contractie la ardere
e. riscul unei desprinderi a masei ceramice de pe scheletul metalic
Răspuns: a,b, c, d

25. Metodele de condensare a porţelanului sunt reprezentate de:

a. actiunea capilara
b. silanizare
c. vibrare
d. aditia de pudra uscata
e. fulare
Răspuns: a,c, d

26. Aplicarea opacului ceramic pe structura metalică:

a. se realizează de obicei în 3 straturi
b. se face de obicei cu o bagheta de sticla sau cu o pensula de portelan
c. Exista tendinta unor opace de a se fisura la ardere cand sunt aplicate in strat prea gros
d. se face pe o suprafaţă metalică cât mai bine uscată
e.începe prin aplicarea opacului pe portiunea cea mai convexa a suprafeţei restaurării
Răspuns: b,c, e

27. Realizarea amestecului de porţelan de dentină:

a. se face cu o bagheta de sticlă
b. se face cu o spatula metalică
c. dacă porţelanul de pe placuţa de sticlă începe să se usuce trebuie umezit cu lichid special
d. dacă porţelanul de pe placuţa de sticlă începe să se usuce trebuie umezit cu apă distilată
e. trebuie evitata orice posibilitate de a ingloba aer in amestec
Răspuns: a,d, e
28. Procesul de ardere a maselor ceramice pentru dentină şi smalţ:
a. este precedat de o preîncălzire la gura cuptorului de cel puţin 5 minute
b. se realizează în aer
c. se realizează în condiţii de vid
d. majoritatea portelanurilor au un aspect de coaja de portocala atunci cand sunt arse corect.
e. majoritatea portelanurilor au un aspect mat atunci cand sunt arse corect.
Răspuns : a,c,d

29. Glazurarea ceramicii:

a. se poate face prin autoglazurare (glazurare naturală)
b. se poate face prin supraglazurare
c. se poate face prin subglazurare
d. oferă luciul natural necesar restaurării
e. este urmată de o finisare mecanică a suprafeţei ceramice
Răspuns: a,b, d, e

30. Aplicarea şi arderea machiajelor ceramice:

a. primul pas în aplicarea machiajului constă în umezirea suprafeţei porţelanului cu apă distilată
b. primul pas în aplicarea machiajului constă în umezirea suprafeţei porţelanului cu mediul lichid
oferit de producător
c. pulberile de machiaj se aplică cu ajutorul unor pensule
d. înainte de ardere restaurarea cu pulberile de machiaj aplicate se lasă în gura cuptorului pentru
uscare
e. arderea machiajelor ceramice se face la temperaturi mai mari decât temperatura de ardere
obişnuită.
Răspuns: b,c,d

31. Glazurarea naturală sau autoglazurarea:

a. este procesul prin care restaurarea este arsă la o temperatură care este de obicei mai
mică decât temperatura de ardere obişnuită.
b. este procesul prin care restaurarea este arsă la o temperatură care este de obicei egală cu sau
chiar uşor mai mare decât temperatura de ardere obişnuită.
c. cu cât temperatura este mai mare, cu atât suprafaţa va fi mai netedă.
d. cu cât temperatura este mai mică, cu atât suprafaţa va fi mai netedă.
e. cu cât restaurarea este menţinută mai mult la acea temperatură, cu atât se va obţine o suprafaţă
mai netedă.
Răspuns: b,c,e

32. Corecţiile de porţelan se pot realiza:

a. înainte de glazurarea porţelanului
b. se pot îngloba în procesul de glazurare
c. după ce procedeul de glazurare a luat sfârşit
d. prin utilizarea unui porţelan de adiţie cu temperatură de topire joasă
e. prin utilizarea unui porţelan de adiţie cu temperatură de topire înaltă
Răspuns: a,b,c,d

33. Apariţia porozităţilor în placajul ceramic se poate evita prin:

a. îndepărtarea prin şlefuire la turaţii înalte a porozităţilor şi impurităţilor de pe suprafaţa
scheletului metalic
b. evitarea formării incluziunilor de aer în cursul depunerilor straturilor de mase ceramice
c. aplicarea opacului într-un singur strat
d. arderea straturilor de masă ceramică la temperaturi mai mici decât cele prescrise
e. arderea straturilor de masă ceramică la temperaturi mai mari decât cele prescrise
Răspuns: a,b
34. Eşecurile cromatice ale restaurărilor metalo-ceramice pot fi cauzate de:
a. aplicarea masei de opac în strat prea gros
b. existenţa unei preparaţii vestibulare prea accentuate
c. existenţa unor straturi ceramice prea subţiri în zona cervicală
d. nerespectarea nuanţelor uşor mai închise din zonele proximale
e. arderi de corectură mai numeroase
Răspuns: a, c,d, e

35. Apariţia de fisuri, fracturi şi dehiscenţe în masa ceramică poate fi determinată de:
a. lipsa de compatibilitate dintre aliaje şi masele ceramice
b. utilizarea unei mase dentinare prea uscată
c. răcirea lentă după arderi
d. inserarea cu presiune a lucrării pe model
e. prelucrarea cu un instrumentar rotativ puţin abraziv
Răspuns: a,b, d,e

36. Desprinderea placajului ceramic sau a unor părţi din acesta poate fi evitată prin:
a. utilizarea de aliaje şi mase ceramice compatibile
b. evitarea sablării scheletului metalic înainte de aplicarea opacului
c. arderea maselor ceramice la temperaturi mai mari decât cele indicate
d. machetarea corectă a scheletului metalic
e. prelucrarea cu pietre cu granulaţie mică şi putere medie de abrazie
Răspuns: a,d, e

37. Tehnicile aditive de obţinere a restaurărilor integral ceramice sunt reprezentate de:
a. depunerea de straturi succesive de ceramică
b. infiltrare şi sinterizare
c. turnare
d. frezare
e. injectare (presare) la temperatură scăzută sau înaltă.
Răspuns: a, b, c, e

38.Tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanică:

a. se bazează pe copierea unei machete şi realizarea pur mecanică a piesei protetice
b. dispozitivul de scanare (profilometrul) este reprezentat de o tijă metalică care urmăreşte
conturul machetei realizată din ceară
c. dispozitivul de scanare (profilometrul) este reprezentat de o tijă metalică care urmăreşte
conturul machetei realizată din răşină diacrilică.
d. dispozitivul de frezare constă într-un micromotor cu freze diamantate de diferite forme
e. sunt folosite în vederea realizării de restaurări integral acrilice
Răspuns: a,c, d

Complement simplu
39*. Referitor la scheletele metalice ale lucrărilor metalo-ceramice realizate pe cale galvanică:
a. se realizeaza prin electroformare o capa de aur cu puritate crescuta
b. realizează o adaptare deficitară.
c. nu se pot utiliza aliaje nobile.
d. se utilizează sisteme computerizate
e. au un efect fizionomic scăzut
Răspuns: a

40*. Instrumentul ideal pentru aplicarea maselor ceramice pe scheletul metalic este:
a. o spatulă de plastic
b. o pensulă cu vârful ascuţit
c. o pensulă cu vârful bont
d. un fuloar
e. o spatulă metalică.
Răspuns: b.
41*. Primul pas în ajustarea unei restaurări metalo-ceramice este reprezentat de:
Ajustarea contactelor interproximale şi ocluzale
Conturarea iniţială a suprafeţei vestibulare
Adaptarea pe bontul mobil
Aplicarea porţelanului de corectare
Stabilirea texturii suprafeţei
Răspuns: c.
42*. O supraglazură este:
a. un porţelan care se aplică peste restaurarea metalo-ceramică după glazurarea naturală
b. un porţelan cu punct de topire scăzut care este ars în general la o temperatură cu 20-60C mai
mică decât arderea masei de porţelan.
c. un porţelan cu punct de topire crescut care este ars în general la o temperatură cu 20-60C mai
mare decât arderea masei de porţelan.
d. un porţelan care se arde în vid.
e. un strat fin de porţelan opac care crează natural luciul restaurării.
Răspuns: c
43*. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tehnicile CAD-CAM este falsă:
sunt tehnici aditive
sunt tehnici substractive
se bazează pe o amprentă optică
concepţia formei restaurării este realizată cu ajutorul computerului
frezarea este realizată de către un dispozitiv cu comandă numerică
Răspuns: a

GRILE TEHNICA DENTARA

MATERIALE DENTARE
1. Următoarele afirmaţii referitoare la culoare şi metodele de determinare a culorii sunt
adevărate:
a. Nuanţa culorii este dată de lungimea de undă a radiaţiei monocromatice
b. Saturaţia culorii este determinată de energia reflectată ori transmisă de corpul luminos
c. Metoda vizuală de determinare a culorii este o metodă obiectivă
d. Caninul are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare
dinţilor naturali
e. Metodele tehnice de determinare a culorii se fac cu ajutorul spectrometrului
Răspuns: a, d, e

2. Forţele ocluzale:
a. sunt mai mici pe partea pe care pacientul prezintă o restaurare comparativ cu partea unde
există dentiţia naturală.
b. sunt mai mari pe partea pe care pacientul prezintă o restaurare comparativ cu partea unde
există dentiţia naturală
 c. valoarea lor variază în funcţie de vârsta pacientului
d. valoarea lor variază în funcţie de sexul pacientului
e. valoarea lor variază în funcţie de tipul constituţional
Răspuns: a,c,d, e

3. Modulul de elasticitate a unui material:

a. este denumit şi modulul lui Young
b. este determinat de natura materialului
c. cu cât este mai mare cu atât materialul este mai rigid.
d. Scade odată cu creşterea temperaturii
e. Scade odată cu scăderea temperaturii
Răspuns: a, b, c, d

4. Următoarele afirmaţii legate de rezistenţa la oboseală a unui material sunt adevărate:

a. Oboseala este definită ca ruperea progresivă sub influenţa unei sarcini repetate
b. Fracturile determinate de oboseală se dezvoltă din mici fisuri şi se propagă printre
cristalele materialului
c. Caracteristicile oboselii sunt întotdeauna strâns legate de celelalte proprietăţi mecanice
d. Fluctuaţiile de pH reduc valorile rezistenţei la oboseală a unui material
e. Umiditatea creşte rezistenţa la oboseală a unui material
Răspuns: a, b, d

5. Următoarele materiale dentare pot determina reacţii alergice:

a. masele ceramice
b. metacrilatul de metil
c. aliajele pe bază de Ni-Cr
d. aliajele pe bază de titan
e. unele materiale de amprentă (polieteri-Impregum)
Răspuns: b, c, e

6. Materialele de amprentare trebuie să îndeplinească anumite condiţii esenţiale:

a. plasticitate
b. elasticitate şi rezistenţă mecanică
c. fidelitate
d. preţ scăzut
e. stabilitate dimensională
Răspuns: a, b, c, e

7. Care dintre următoarele materiale de amprentă sunt elastice în faza finală – ireversibilă:
a. masele termoplastice
b. pastele oxid de zinc eugenol
c. hidrocoloizii ireversibili
d. siliconii
e. polieterii
Răspuns: c, d, e

8. Pentru amprenta finală în vederea obţinerii unei proteze totale se pot folosi:
a. masele bucoplastice
b. pastele oxid de zinc eugenol
c. hidrocoloizii reversibili
d. hidrocoloizii ireversibili
e. siliconii
Răspuns: a, b, e
9. Amprentele cu elastomeri de sinteză prezintă următoarele avantaje:
a. realizarea unor amprente cu fidelitate superioarǎ
b. stabilitatea volumetricǎ este mai mare faţǎ de hidrocoloizii ireversibili.
c. în amprentele cu elastomeri de sintezǎ se pot turna mai multe modele
d. sunt rigide după priză
e. se pot igieniza cu soluţii dezinfectante uzuale ( cu excepţia polieterilor)
Răspuns: a, b, c, e

a. 10. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la condiţiile impuse materialelor pentru
confecţionarea modelelor este adevărată:
b. să prezinte rezistenţă la abrazie
c. să nu prezinte modificări volumetrice
d. să prezinte stabilitate chimică
e. un material posedă o plasticitate cu atât mai mică cu cât este mai fluid
f. un material posedă o plasticitate cu atât mai mare cu cât este mai fluid
Răspuns: a, b, c, e

11. Care din următoarele tipuri de gipsuri după clasificarea ISO pot fi folosite pentru
confecţionarea modelelor:
a. tipul I
b. tipul II
c. tipul III
d. tipul IV
e. tipul V
Răspuns: b, c, d, e

12. Timpul de priză al gipsurilor:

a. scade cu proporţia de apă
b. creşte cu proporţia de apă
c. este influenţat de timpul de spatulare
d. scade cu scăderea dimensiunii particulelor
e. creşte cu scăderea dimensiunii particulelor
Răspuns: b, c, d

13. Următoarele afirmaţii referitoare la momentul confecţionării unui model din gips sunt
adevărate:
a. hidrocoloizii ireversibili impun turnarea cât mai rapidă a modelului
b. hidrocoloizii ireversibili pot aştepta până la 24 ore pentru turnarea modelului
c. siliconii de condensare impun turnarea cât mai rapidă a modelului
d. siliconii de condensare pot aştepta până la 24 ore pentru turnarea modelului
e. amprentele cu siliconi de condensare trebuie depozitate 30 de minute la temperatura camerei
înainte de turnare
Răspuns: a, d, e

14. Ce metode pot fi utilizate pentru obţinerea modelelor din materiale metalice:
a. turnarea
b. galvanoplastia
c. sinterizarea
d. ambutisarea
e. pulverizarea
Răspuns: b, e
15. Ce materiale pot fi utilizate pentru confecţionarea machetelor:
a. gipsuri
b. ceruri
c. răşini acrilice simple
d. răşini compozite
e. mase ceramice
Răspuns: b, c, d

16. Care din următoarele afirmaţii referitoare la cerurile dentare sunt adevărate:
a. cerurile se contractă în momentul creşterii temperaturii
b. cerurile se dilată în momentul creşterii temperaturii
c. majoritatea cerurilor prezintă un coeficient specific de contracţie termică între 220C şi
520C
d. majoritatea cerurilor prezintă un coeficient specific de dilatare termică între 220C şi 520C
e. majoritatea cerurilor prezintă cel puţin doi coeficienţi specifici de dilatare termică între
220C şi 520C
Răspuns: b, e

17. Tensiunile interne de la nivelul machetelor din ceară pot fi reduse prin:
a. încălzirea uniformă a cerii la 500C pentru 15 minute înaintea utilizării
b. folosirea la modelare a unor ceruri calde
c. folosirea la modelare a unor instrumente calde
d. prin folosirea la modelare a unor modele calde
e. degresare cu soluţii alcoolice
Răspuns: a, b, c, d

18. Pentru machetarea macroretenţiilor se pot utiliza:

a. ceruri
b. mase plastice
c. ceromeri
d. cristale solubile
e. cristale insolubile
Răspuns: a, b, d, e

19. Masele de ambalat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a. particulele de pulbere să fie de mici dimensiuni
b. particulele de pulbere să fie de dimensiuni mari
c. să fie poroase
d. să aibă un coeficient de contracţie cât mai mic
e. să aibă un coeficient de dilatare cât mai mic
Răspuns: a, c

20. În funcţie de tipul de liant conţinut, masele de ambalat se clasifică în:

a. mase de ambalat pe bază de sulfaţi;
b. mase de ambalat pe bază de fosfaţi;
c. mase de ambalat pe bază de carbonaţi;
d. mase de ambalat pe bază de silicaţi;
e. mase de ambalat pe bază de nitraţi;
Răspuns: a, b, d

21. Masele de ambalat pe bază de sulfaţi sunt indicate pentru

a. confecţionarea tiparelor protezelor acrilice
b. confecţionarea tiparelor restaurărilor ceramice
c. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nobile pe bază de aur
 d. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nenobile
e. unirea şi fixarea într-o anumită poziţie a pieselor protetice metalice care trebuie lipite
Răspuns: a, c, e

22. Modificarea de volum a masei de ambalat cuprinde:

a. expansiunea de priză
b. contracţia de priză
c. expansiunea higroscopică
d. d.expansiunea termică
e. contracţia termică.
Răspuns: a, c, d, e

23. Următoarele afirmaţii referitoare la comportamentul volumetric al maselor de ambalat sunt

adevărate:
a. expansiunea higroscopică scade odată cu creşterea timpului dintre preparare şi imersia
într-o baie de apă
b. expansiunea higroscopică creşte odată cu creşterea timpului dintre preparare şi imersia
într-o baie de apă
c. un raport lichid/pulbere scăzut determină o expansiune higroscopică mai mare
d. un raport lichid/pulbere crescut determină o expansiune higroscopică mai mare.
e. vechimea masei de ambalat scade expansiunea higroscopică.
Răspuns: a, d, e

24. Pentru sablarea suprafeţelor metalice se utilizează:

a. corund
b. cuarţ
c. polimetacrilat de metil
d. ormoceri
e. ceromeri
Răspuns: a, b, c

25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la polimetacrilaţii de metil sunt adevărate:
a. pulberea conţine monomerul, iar lichidul polimerul
b. pulberea conţine polimerul, iar lichidul monomerul
c. pot fi termopolimerizabili
d. pot fi autopolimerizabili
e. pot fi fotopolimerizabili
Răspuns: b, c, d

26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formarea pastei de acrilat sunt adevărate:
a. timpul de formare al pastei scade odată cu creşterea temperaturii mediului ambiant
b. timpul de formare al pastei creşte odată cu creşterea temperaturii mediului ambiant
c. timpul de formare al pastei creşte proporţional cu mărimea particulelor din pulbere
d. timpul de formare a pastei scade cu creşterea cantităţii de pulbere.
e. timpul de formare a pastei creşte cu creşterea cantităţii de pulbere.
Răspuns: a, c, d

27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile polimetacrilatului de metil sunt
adevărate:
a. este constituit în general din lanţuri macromoleculare polimerizate liniar
b. este constituit în general din lanţuri macromoleculare polimerizate reticular
c. contracţia de polimerizare este generată de metacrilatul de metal
d. rezistenţa la abrazie este redusă
e. rezistenţa la abrazie este crescută
Răspuns: a, c, d

28. Dinţii artificiali din răşini acrilice:

a. se confecţionează în laboratorul de tehnică dentară
b. se confecţionează industrial
c. sunt livraţi în garnituri
d. realizează o legătură slabă cu baza protezei
e. realizează o legătură bună cu baza protezei
Răspuns: a, b, c, e

29. Răşinile diacrilice compozite:

a. prezintă o polimerizare reticulată
b. prezintă o polimerizare liniară
c. sunt alcătuite dintr-o fază organică şi alta anorganică
d. au un modul de elasticitate mare
e. au un modul de elasticitate mic.
Răspuns: a, c, d

30. Faza organică a răşinilor diacrilice compozite conţine:

a. monomeri de bază
b. monomeri de diluţie
c. cuarţ
d. silice coloidală
e. sisteme de iniţiere
Răspuns: a, b, e

31. Ceromerii :
a. sunt polimeri cu procent scăzut de umplutură anorganică
b. sunt polimeri cu procent crescut de umplutură anorganică
c. se aplică pe structuri metalice
d. se aplică pe structuri confecţionate dintr-o răşină armată cu fibre de sticlă
e. au o rezistenţă la abrazie asemănătoare ţesuturilor dure dentare
Răspuns: b, d, e

32. Pentru realizarea unei legături metalo – ceramice optime trebuie asigurate următoarele
condiţii:
a. să existe un strat de oxizi la suprafaţa metalului în momentul arderii primului strat de
masă ceramică
b. să se asigure saturarea unei componente a legăturii prin elementele celeilalte componente
c. suprafaţa metalică să fie lucioasă
d. suprafaţa metalică să fie rugoasă
e. suprafaţa metalică să prezinte macroretenţii
Răspuns: a, b, d

33. Conform specificaţiilor ISO în laboratoarele de tehnică dentară se pot utiliza aliaje nenobile
pe bază de:
a. nichel – crom
b. cobalt – crom
c. paladiu
d. titan
 e. cupru
Răspuns: a, b, d

34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile aliajelor dentare sunt adevărate:
a. intervalele de topire ale aliajelor nobile au valori mai mici decât cele ale aliajelor
nenobile
b. intervalele de topire ale aliajelor nobile au valori mai mari decât cele ale aliajelor
nenobile
c. densităţile aliajelor nobile au valori mai mici decât cele ale aliajelor nenobile
d. densităţile aliajelor nobile au valori mai mari decât cele ale aliajelor nenobile
e. duritatea aliajelor nobile este mai mică decât cea a aliajelor nenobile
Răspuns: a, d, e

35. Titanul :
a. formează un strat de oxid foarte stabil
b. are un modulul de elasticitate cu valori mici
c. are un punct de topire scăzut
d. are o densitate crescută
e. este utilizat pentru confecţionarea implanturilor dentare
Răspuns: a, b, e

36. Pentru realizarea unei legături metalo-compozite se pot utiliza următoarele mecanisme de
adeziune chimică:
a. oxidarea
b. silanizarea
c. ceramizarea
d. ştanţarea
e. sablarea.
Răspuns: a, b, c

Complement simplu
1. *Reactivitatea mucoasei bucale este:
a. de 50 de ori mai mică decât cea a epiteliului cutanat
b. de 5-12 ori mai mică decât cea a epiteliului cutanat
c. egală cu cea a epiteliului cutanat
d. de 5-12 ori mai mare decât cea a epiteliului cutanat
e. de 50 de ori mai mare decât cea a epiteliului cutanat
Răspuns: b

2*. Gipsurile prezintă în urma reacţiei de priză:

a. contracţie de priză de 10-15 %
b. contracţie de priză de 0,3 – 0,4%
c. nu prezintă modificări volumetrice
d. expansiune de priză de 0,3 – 0,4 %
e. expansiune de priză de 10 – 15%
Răspuns: d
3*.Masele de ambalat pe bază de fosfaţi nu sunt indicate pentru confecţionarea tiparelor în care
se toarnă :
a. aliaje de Co-Cr
b. aliaje de Ni-Cr
c. aliaje de titan
d. aliaje pentru tehnica metalo-ceramică
e. aliaje pe bază de paladiu-argint.
Răspuns: c
4*. Intervalul de topire al aliajelor pe bază de Ni –Cr şi Co – Cr este cuprins intre :
a. 600 – 8500C
b. 850 – 10000C
c. 1000 – 12000C
d. 1200 – 14500C
e. 1500 – 17000C
Raspuns: d

TEHNICĂ DENTARĂ

ORTODONŢIE

Complement simplu

1. *Resortul auxiliar în ac de siguranţă este utilizat pentru:

a. mezializarea dinţilor din zona laterală;
b. distalizarea dinţilor din zona laterală;
c. disto-palatinizarea şi egresiunea caninilor ectopici;
d. distalizarea caninilor entopici;
e. pentru închiderea unei diasteme.

R: c

2. *Resortul auxiliar în „S” este utilizat pentru:

a. vestibularizarea grupului dentar frontal;
b. mezializarea unor dinţi;
c. distalizarea unor dinţi;
d. palatinizarea grupului dentar frontal;
e. vestibularizarea sau derotarea unui singur dinte (mai rar a doi dinţi vecini).

R: e

3. *În funcţie de repartizarea zonelor de sprijin şi de acţiune, aparatele ortodontice pot fi:
a. aparate ortodontice intraorale;
b. aparate ortodontice pasive;
c. aparate ortodontice funcţionale;
d. aparate ortodontice mixte;
e. aparate ortodontice mecanice (active).

R: a

4. *După modul de racordare la arcadele dentare, aparatele ortodontice pot fi:

a. aparate ortodontice mobile;
b. aparate ortodontice pasive;
c. aparate ortodontice mixte;
 d. aparate ortodontice funcţionale;
e. aparate ortodontice intraorale.

R: a

5. *Placa inferioară a monoblocului ANDRESEN cuprinde:

a. un plan înclinat;
b. un arc palatinal COFFIN;
c. un arc vestibular;
d. şurub ortodontic;
e. arc transpalatinal.

R: a

6. *Placa superioară a monoblocului ANDRESEN cuprinde:

a. un arc vestibular din sârmă de 1 mm;
b. un arc vestibular din sârmă de 0,7 sau 0,8 mm;
c. un arc COFFIN din sârmă de 0,7 mm;
d. un arc COFFIN din sârmă de 1 mm;
e. un arc COFFIN din sârmă de 0,9 mm.

R: b

Complement multiplu

1. Printre dezavantajele monoblocului ANDRESEN se numără:

a. volumul mare al aparatului;
b. instabilitatea în timp a aparatului în cavitatea bucală;
c. este purtat numai noaptea şi câteva ore ziua, prelungind durata tratamentului;
d. nu poate fi utilizat în perioada de masticaţie;
e. în timpul purtării limba este obligată să ia o poziţie posterioară în timp ce
mandibula este în poziţie de propulsie.

R: a, b, c, d, e

2. După BOBOC, dintre aparatele funcţionale mobile integral cu sediul principal în

interiorul cavităţii bucale fac parte:
a. monoblocul ANDRESEN;
b. bionatorul BALTERS;
c. activatoarele REHAK;
d. activator-gutiere pentru ocluzii distalizate;
e. kinetorul lui STOCKFISCH.

R: a, c, e

3. După BOBOC, dintre aparatele funcţionale mobile integral aşezate în special în vestibul
fac parte:
a. activatoarele fenestrate anterior;
b. plăci vestibulare anterioare;
c. placa vestibulară extinsă;
d. activatoarele BIMLER;
e. activatoarele fenestrate anterior KLAMMT.

R: b, c
4. Planurile înclinate sunt clasificate în:
a. planuri înclinate folosite pentru ghidarea erupţiei dentare;
b. planuri înclinate folosite pentru ghidarea mandibulei;
c. planuri înclinate folosite pentru rezolvarea ocluziei deschise;
d. planuri înclinate folosite pentru rezolvarea angrenajelor inverse frontale;
e. planuri înclinate componente ale aparatelor funcţionale.

R: a, b, d, e

5. Arcul COFFIN este confecţionat din sârmă elastică de diferite grosimi în funcţie de
aparatul la care este aplicat, astfel:
a. 1mm pentru monobloc;
b. 1,2 mm pentru o placă despicată median cu un singur arc COFFIN;
c. 1,2 mm pentru monobloc;
d. 0,9 mm pentru arcul posterior şi 0,8 mm pentru arcurile anterioare la o placă
despicată în „Y” în dentiţia mixtă sau definitivă;
e. 0,8 mm pentru arcul posterior şi 0,9 mm pentru arcurile anterioare la o placă
despicată în „Y” în dentiţia temporară.

R: c, d

6. Părţile componente ale şurubului ortodontic monomaxilar clasic sunt:

a. cheiţa de activare;
b. plasticul de protecţie;
c. una sau două tije de ghidare netede ce culisează în tunelele existente pe semirame;
d. două tije filetate;
e. două semirame care prezintă câte un tunel filetat şi câte unul sau două tunele
netede.

R: a, b, c, e

7. Şuruburile monomaxilare sunt clasificate în:

a. şuruburi clasice;
b. şuruburi de mezializare-distalizare;
c. şuruburi monomaxilare pentru îndreptarea molarilor de 12 ani inferiori înclinaţi
lingual;
d. şuruburi monomaxilare pentru disjunctoare;
e. şuruburi monomaxilare balama: simetrice sau asimetrice.

R: a, b, d, e

8. Arcurile vestibulare active pot efectua:

a. oralizarea incisivilor;
b. derotarea incisivilor rotaţi;
c. vestibularizarea incisivilor;
d. acţiuni de ingresiune a incisivilor;
e. acţiuni de egresiune a incisivilor.

R: a, b, d, e

9. Arcurile vestibulare pot fi lasificate astfel:

a. arcuri vestibulare active;
b. arcuri vestibulare pasive;
c. arcuri vestibulare funcţionale;
 d. arcuri vestibulare cu bucle rotunjite;
e. arcuri vestibulare pentru pacienţi cu despicături labio-maxilo-palatine.

R: a, b, c, e

10. Elementele de acţiune ale plăcilor ortodontice sunt reprezentate de:

a. şuruburile ortodontice;
b. platoul retroincizal;
c. masa interocluzală;
d. arcurile vestibulare;
e. resorturile auxiliare.

R: a, d, e

11. Gutiera ortodontică are următoarele caracteristici:

a. suprafaţa ocluzală a gutierei, în principiu se realizează plan;
b. marginile gingivale ale gutierei sunt prelucrate efilat;
c. pereţii gutierei au grosimi diferite;
d. deoarece se aplică pe dinţi neşlefuiţi, gutiera trebuie să fie elastică;
e. fricţiunea dintre dinţi şi suprafaţa internă a gutierei slăbeşte în timp ducând la
pierderea stabilităţii aparatului, fiind necesară în acest caz căptuşirea gutierei.

R: a, b, d, e

12. Croşetul SCHWARZ prezintă următoarele caracteristici:

a. oferă o bună stabilitate aparatelor ortodontice;
b. se aplică în zonele laterale în dentiţia temporară;
c. se aplică în zonele laterale în dentiţia permanentă;
d. prezintă un grad de elasticitate scăzut;
e. prezintă multe plieri ale sârmei şi se accidentează uşor.

R: a, c, e

13. Croşetul ADAMS prezintă următoarele caracteristici:

a. blochează egresiunea dinţilor pe care se aplică;
b. se accidentează uşor, repararea sa făcându-se în cabinetul stomatologic;
c. este utilizat în stabilizarea aparatelor ortodontice;
d. poate fi aplicat numai pe dinţi izolaţi;
e. în situaţia utilizării lui pe dinţi frontali poate determina înghesuirea acestora.

R: a, c, e

14. Croşetul JACKSON prezintă următoarele caracteristici:

a. are dezavantajul că produce înclinarea orală a dinţilor pe care se aplică;
b. blochează erupţia dinţilor pe care se aplică;
c. blochează deplasările în sens aproximal a dinţilor pe care se aplică;
d. se utilizează de regulă pe dinţii temporari;
e. nu poate fi aplicat pe dinţii izolaţi.

R: a, b, c

15. Croşetul STAHL prezintă următoarele caracteristici:

a. poate determina înălţarea ocluziei sau laterognaţie;
b. nu oferă o bună stabilitate aparatelor ortodontice;
 c. nu blochează egresiunea dinţilor pe care se aplică;
d. necesită existenţa unui spaţiu interdentar, deci cel puţin a doi dinţi vecini;
e. se fracturează uşor.

R: a, d

16. Când se lucrează cu sârmă de wipla trebuie respectate următoarele reguli:

a. să nu se îndoaie sârma de mai multe ori în acelaşi loc;
b. se folosesc cleşti cu fălci ascuţite sau care au muchii;
c. să se încălzească sârma înainte sau în timpul prelucrării;
d. cleştele va servi întotdeauna la fixarea sârmei care va fi îndoită cu mâna;
e. curburile largi vor fi realizate doar prin îndoirea sârmei cu mâna.

R: a, d, e

17. Avantajele aparatelor mobilizabile sunt:

a. confecţionarea tehnică şi eventualele reparaţii sunt greu de efectuat;
b. costul acestor aparate este redus;
c. ele se sprijină atât pe dinţi cât şi pe parodonţiu;
d. purtarea aparatului permite o igienă bucală riguroasă, precum şi efectuarea
eventualelor tratamente odontale concomitent cu tratamentul ortodontic;
e. ele se sprijină doar pe dinţi nu şi pe parodonţiu.

R: b, c, d

18. Printre dezavantajele aparatelor mobilizabile se numără:

a. deoarece pot fi îndepărtate cu uşurinţă din cavitatea bucală, există riscul ca
pacienţii să nu poarte aparatul conform indicaţiilor;
b. purtarea aparatului permite o igienă bucală riguroasă;
c. apariţia de reacţii gingivo-parodontale la pacienţii ce prezintă alergie la acrilat;
d. posibilitatea deformării sau ruperii arcurilor sau croşetelor în cazul unui pacient
neglijent;
e. pericolul suprasolicitării unor dinţi este mare.

R: a, c, d

19. Variantele patologice ale rapoartelor ocluzale în plan sagital în zona frontală în dentiţia
permanentă sunt:
a. inocluzia sagitală;
b. devierea liniei interincisive;
c. ocluzia inversă frontală;
d. ocluzia cap la cap;
e. angrenaj invers frontal.

R: a, c, d, e

20. Variantele patologice ale rapoartelor ocluzale în plan transversal în zona laterală în
dentiţia permanentă sunt:
a. rapoarte total lingualizate cu contact dentar;
b. raport cap la cap;
c. rapoarte total lingualizate fără contact dentar;
d. raport mezializat;
 e. raport distalizat.

R: a, b, c

21. Rapoartele patologice ale ocluziei în plan vertical în zona frontală în dentiţia permanentă
sunt:
a. ocluzia psalidodontă;
b. ocluzia deschisă;
c. ocluzia adâncă în acoperiş;
d. ocluzia adâncă acoperită;
e. supraacoperirea inversă frontală.

R: b, c, d, e

22. Variantele de rapoarte de ocluzie patologică în dentiţia temporară sunt:

a. planul postlacteal în linie dreaptă;
b. planul postlacteal în treaptă distalizată;
c. planul postlacteal în treaptă mezializată;
d. plan postlacteal în treaptă mezială;
e. plan postlacteal în treaptă distală.

R: b, c

23. După natura forţelor ortodontice, aparatele ortodontice pot fi clasificate în:
a. aparate ortodontice funcţionale;
b. aparate ortodontice mixte;
c. aparate ortodontice intraorale;
d. aparate ortodontice pasive;
e. aparate ortodontice extraorale.

R: a, b, d

24. Materialele utilizate curent pentru obţinerea modelului de lucru sunt:

a. gipsurile uzuale de modelat;
b. mase de ambalat;
c. gipsurile dure;
d. gipsurile extradure;
e. cimenturile dentare.

R: a, b, c, d, e

GRILE TEHNICA DENTARA

PROTETICA DENTARA

Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate – Dr. Andrei Ionescu, Ed. CERMA
1994
Complement simplu
1*. Croşetul Ackers se aplică pe
a. incisivii superiori
b. incisivii inferiori
c. caninii superiori
d. caninii inferiori
e. premolari.
Răspuns: e

2*. Croşetul Bonwill prezintă următoatele caracteristici

a. se aplică între doi incisivi centrali
b. se aplică între incisivul lateral şi canin
c. se aplică între doi molari
d. nu necesită acoperirea dinţilor cu coroane de înveliş
e. este indicat în edentaţiile biterminale.
Răspuns: c

3.Croşetul în semi T se aplică pe

a. incisivii centrali superiori
b. incisivii centrali inferiori
c. caninii superiori
d. molarii inferiori
molarii superiori
Răspuns: c

Complement multiplu
4. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:
a. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei
b. trasarea ecuatorului protetic
c. trasarea ecuatorului anatomic
d. trasarea ecuatorului de malpoziţie
e. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf.
Răspuns: a, b, e

5. Zonele protetice negative ale câmpului protetic edentat parţial maxilar sunt
a. papila incisivă
b. crestele edentate
c. dinţii restanţi
d. rafeul median
e. torusul palatin.
Răspuns: a, d, e

6. Conectorii principali mandibulari sunt

a. plăcuţa mucozală fenestrată
b. bara linguală
c. bara vestibulară
d. conectorul principal dentar
e. placa dento-mucozală mandibulară.
Răspuns: b, c, d, e

7. Conectorii principali maxilari sunt:

a. plăcuţa mucozală cu lăţime redusă
b. plăcuţa mucozală cu lăţime mare
c. bara linguală
d. placa palatinală completă
e. bara vestibulară.
Răspuns: a, b, d

8. Funcţiile croşetelor turnate sunt

a. menţinerea
b. stabilitatea
 c. sprijinul
d. elasticitatea crescută
e. pasivitatea.
Răspuns: a, b, c, e

9. Avantajele croşetelor mixte sunt:

a. flexibilitatea crescută a braţelor retentive
b. contact redus cu dintele stâlp
c. vizibilitate redusă
d. dezactivarea în timp datorită oboselii aliajului
e. activarea se face empiric.
Răspuns: a, b, c

Edentaţia totală – E. Hutu, M. Păuna, V. Botnar, Editura didactică şi Pedagogică, R.A.

Bucureşti
Complement simplu
1. Care dintre următoarele operaţiuni NU face parte din etapa de determinare a relaţiilor
intermaxilare
a. verificarea şabloanelor de ocluzie
b. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior
c. montarea dinţilor artificiali
d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei
e. determinarea şi înregistrarea relaţiei centrice.
Răspuns: c

2. Zona linguală centrală este dominată de acţiunea muşchiului

a. maseter
b. genioglos
c. pterigoidian
d. temporal
e. sternocleidomastoidian.
Răspuns: b

3. Dinţii artificiali posteriori anatoformi sunt indicaţi în următoarea situaţie clinică
a. pacienţi cu creste edentate foarte atrofiate
b. predominenţa mişcărilor verticale de masticaţie
c. cavitatea glenoidă plată
d. predominenţa mişcărilor orizontale de masticaţie
e. pacienţi cu abrazie mare la nivelul dinţilor naturali.
Răspuns: b

Complement multiplu
4. Amprenta preliminară necesită următoarele operaţiuni
a. pregătire amprentării
b. alegerea şi verificarea lingurii standard
c. alegerea şi verificarea lingurii individuale
d. alegerea tehnicii de amprentare
e. proiectarea lingurii individuale
Răspuns: a,b,d,e

5. Mijloacele fizice care asigură menţinerea protezei totale pe câmpul protetic sunt
a. adeziunea
 b. succiunea
c. presiunea atmosferică
d. tonicitatea musculară
e. deglutiţia.
Răspuns: a, b, c

6. Confecţionarea lingurii individuale se face respectând următoarele recomandări

a. trasarea limitelor lingurii individuale trebuie făcută de medic pe amprenta preliminară
b. trasarea limitelor lingurii individuale trebuie făcută de tehnician pe model
c. lingura mandibulară va fi prevăzută lateral cu butoni de presiune
d. lingura maxilară va fi prevăzut lateral cu butoni de presiune
e. lingura individualăă se poate confecţiona din alginat.
Răspuns: a, c

7.Semnele supraevaluării dimensiunii verticale de ocluzie sunt

a. vizibilitatea exagerată a dinţilor
b. aspect îmbătrânit
c. vizibilitatea redusă a roşului buzelor
d. facies crispat
e. tendinţa aproape permanantă a pacientului de a strânge dinţii
Răspuns: a, d, e

8. Situaţiile care necesită remontarea dinţilor după proba machetei protezei totale sunt
a. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
b. montarea dinţilor frontali superiori în afara crestei
c. neconcordanţa dintre linia interincisivă şi linia mediană a feţei
d. rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzătoare
e. apariţia durerilor la nivelul crestei zigomato-alveolare.
Răspuns: a, c, d

9. Factorii locali încriminaţi în apariţia stomatopatiilor protetice sunt

a. igiena necorespunzătare a protezei totale
b. imperfecţiunile de execuţie a protezei
c. scăderea temperaturii locale sub baza acrilică a protezei
d. creşterea temperaturii locale sub baza protezei
e. microporozităţile acrilatului.
Răspuns: a, b, d, e

Aspecte clinice şi practice în tratamentul edentaţiei parţiale prin punţi – Veronica Mercuţ,
Ed Medicală Universitară Craiova, 2007.
Complement simplu
1*. Care dintre următoarele etape NU aparţinei tehnicii de realizare a punţilor dentare dintr-o
bucată
a. tratamentul proprotetic
b. prepararea dinţilor stâlpi
c. protezarea provizorie
d. lipirea corpului de punte la elementele de agregare
e. adaptarea punţii.
Răspuns: d

2. Factorul special care influenţează retenţia elementelor de agregare este

a. lungimea spaţiului edentat
b. suprafaţa de contact a elementelor de agregare cu pereţii preparaţiei
c. tipul masticator individual
d. ocluzia
e. dinţii înlocuiţi
Răspuns: b

3. Care dintre următoarele edentaţii corespunde clasei I Kennedy

a. edentaţia frontală
b. edentaţia laterală
c. edentaţia latero-laterală
d. edentaţie uniterminală
e. edentaţia termino-terminală.
Răspuns: e

4. După modul de fixare, punţile dentare pot fi

a. punţi fixe
b. punţi demontabile
c. punţi intercalate
d. punţi integral ceramice
e. punţi fixe-mobile
Răspuns: a, b. e

5. Valoarea funcţională a dinţilor stâlpi este apreciată în funcţie de

a. capacitatea de suport
b. statusul coroanelor dentare
c. lungimea spaţiului edentat
d. morfologia radiculară
e. raportul coroană-rădăcină
Răspuns: a, b, d, e

6. În funcţie de raportul cu creasta edentată, corpurile de punte pot fi

a. corp de punte în şa
b. corp de punte suspendat
c. corp de punte integral ceramic
d. corp de punte punctiform
e. corp de punte cu casete şi faţete
Răspuns: a, b, d

7. Caracteristicile corpurilor de punte sunt

a. să asigure refacerea funcţiilor masticatorie, fizionomică şi fonetică
b. să aibă elasticitate crescută
c. să aibă stabilitate oferită de rigiditate
d. să nu permită migrarea dinţilor antagonişti
e. intermediarii să fie concavi în toate sensurile.
Răspuns: a, c, d

8. Indicaţiile punţilor fixe-mobile sunt

a. punţi cu sprijin mixt: dento-parodontal şi implantar
b. edentaţii laterale despărţite de un intermediar
c. edentaţii totale
 d. edentaţii reduse când stâlpul mezial nu oferă retentivitate
e. axele de implantare ale dinţilor nu sunt paralele sau nu se poate realiza paralelismul
dinţilor stâlpi.
Răspuns: a, b, d,e

9. Restaurările protetice integral ceramice prezintă următoarele avantaje comparativ cu

restaurările protetice metalo-ceramice
a. estetică mai bună
b. biocompatibilitate
c. conductibilitate termică mai mare
d. conductibilitate termică mai mică
e. stabilitate chimică
Răspuns: a, b,d, e

Protetică dentară – Mihai Crăiţoiu , Editura Medicală Universitară Craiova 2003

Complement multiplu
1. Indicaţiile coroanei mixte sunt
a. dinţi frontali
b. dinţi vitali şi dinţi devitali
c. dinţi cu înălţime mică
d. tinerii sub 20 de ani
e. element de agregare al punţilor dentare.
Răspuns: a, b, e

Indicaţiile coroanei de înveliş sunt

a. tratamentul leziunilor coronare cu lipsă medie de substanţă
b. tratamentul leziunilor coronare cu lipsă mare de substanţă
c. prevenirea abraziei produse de croşete
d. agregarea punţilor dentare
e. dinţi cu procese patologice apicale
Răspuns: a, c, d

3. Obiectivele preparării bontului pentru coroana de înveliş metalică turnată sunt

a. pereţi laterali neretentivi
b. respectarea morfologiei ocluzale
c. şlefuirea plană a feţei ocluzale
d. realizarea unui prag circumferenţial în unghi de 90° faţă de axul lung al dintelui
e. respectarea conturului de colet.
Răspuns: a, b, e

4. Obiectivele preparării bontului pentru coroana jacket din ceramică sunt

a. feţele axiale ale bontului să fie deretentivizate
b. bontul preparat să aibă o conicitate mare
c. bontul preparat să aibă o conicitate mică
d. feţele proximale au o convergenţă spre oral de 10°
e. feţele proximale au o convergenţă spre vestibular de 10°
Răspuns: a, c, d

5. Indicaţiile incrustaţiilor sunt

a. dinţii vitali
b. dinţii devitali
 c. dinţii temporari
d. element de agregare al punţilor de amplitudine mică
e. element de agregare al punţilor de amplitudine foarte mare
Răspuns: a, d

6. Avantajele coroanei Richmond sunt

a. impune devitalizarea dintelui
b. asigură stabilitate ocluzală
c. necesită amputarea coroanei dentare
d. reface foarte bine morfologia şi funcţionalitatea dentară
e. rezistenţă mecanică foarte bună
Răspuns: b, d, e

GRILE TEHNICA DENTARA

PROTEZE SCHELETATE

COMPLEMENT SIMPLU

*1. În clasificarea Kennedy absenţa tuturor molarilor se încadrează în:

a. clasa I-a
b. clasa a II-a
c. clasa a III-a
d. clasa a IV-a
e. clasa a II-a cu o modificare
.
* 2. În cadrul clasificării edentaţiei parţiale după Kennedy, edentaţia frontală se încadrează
clasei:
a. I-a
b. a VI-a
c. a III-a
d. a II-a
e. a IV-a
R: e.

* 3. Conectorul principal mandibular cel mai folosit în construcţia protezei scheletate este:
a. plăcuţa fenestrată
b. bara linguală
c. bara vestibulară
d. plăcuţa dento-mucozală
e. conectorul principal dentar
R: b.

*4. Dimensiunile barei linguale sunt:

a. 2-3 mm înălţime şi 4-5 mm grosime
b. 3-4 mm înălţime şi 2-3 mm grosime
c. 1-3 mm înălţime şi 4-5 mm grosime
d. 4-5 mm înălţime şi 1-3 mm grosime
e. 9 mm înălţime şi 1-3 mm grosime
R: d.

*5. Elementele componente ale paralelografului sunt următoarele cu excepţia:

a. soclul
b. braţul orizontal
c. braţul vertical
d. modelul propriu-zis
e. tija verticală
R: d.

*6. Timpii analizei modelului de studiu sunt următorii:

a. amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea axei de inserţie şi
dezinserţie, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
b. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie, amplasarea modelului de studiu pe măsuţa
paralelografului, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
c. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic, marcarea
locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului, amplasarea modelului de
studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie
d. amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, fixarea poziţiei modelului
faţă de paralelograf, stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
e. trasarea ecuatorului protetic, marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii
flexibile a croşetului, amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea
axei de inserţie şi dezinserţie, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf
R: a.

*7. Dezambalarea se efectuează:

a. după 3 ore
b. după 1 oră
c. imediat după turnare
d. după cel puţin 20 de minute
e. la 24 de ore
R: d.

*8. Deretentivizarea paralelă se realizează la nivelul:

a. tuturor zonelor retentive ale modelului funcţional cuprinse în proiectul protezei scheletate
b. la nivelul conectorilor secundari
c. pe feţele proximale ale dinţilor stâlpi dinspre edentaţie
d. pe spaţiile interproximale dentate, care vin în contact cu conectorii principali
e. traseul braţului activ al croşetului
R: c.
 *9. Deretentivizarea arbitrară se face pentru:
a. parodonţiu marginal
b. zone retentive perituberozitare
c. zone retentive de pe model plasate în afara proiectului scheletului;
d. zone retentive retrozigomatice
e. la tremele şi diastemele care interferează cu planul scheletului
R: c.

*10. Unde se practică deretentivizarea modelată ?

a. la nivelul procesului alveolar în zona de aplicare a barei linguale
b. pe feţele vestibulare ale dinţilor stâlpi principali între colet şi marginea gingivală unde este
plasat braţul retentiv al croşetului circular
c. zona dintre marginea gingivală şi coletul dintelui la braţul retentiv al croşetului în „T”
d. pe feţele orale pentru braţele care se aplică supraecuatorial
e. b+c+d
R: e.

*11. Scopul detensionării machetei este de a:

a. reduce energia de suprafaţă pentru asigurarea unei umectări corespunzătoare de către masa
de ambalat
b. curăţa macheta de impurităţi în vederea ambalării
c. facilitează expansiunea masei de ambalat
d. conferă un aspect estetic adecvat
e. nu este necesară
R: a.

*12. Funcţia de sprijin parodontal în cazul croşetului circular este realizată de:
a. braţul vertical
b. porţiunea subecuatorială a braţului activ
c. pintenul ocluzal
d. coada croşetului
e. croşetul continuu
R: c.

*13. Traumatismele mecanice date de protezele parţiale pot avea drept cauză:
a. stabilitatea protezelor
b. bascularea protezelor
c. lipsa echilibrării ocluzale
d. şeile supaextinse
e. b+c+d
R: e.

*14. Adaptarea pe model a scheletului metalic al protezei parţiale va urmări:

a. verificarea corectitudinii aplicării braţului retentiv al croşetelor
b. înlăturarea basculării scheletului pe model la presiuni alternative pe elementele de sprijin,
menţinere şi stabilizare
c. gradul de fricţiune dintre croşete şi dinţii stâlpi
d. rapoartele ocluzale optime
e. a+b+c+d
R: e.

Complement multiplu
 1. Clasificarea Kennedy:
a. este cea mai utilizată clasificare în precizarea diagnosticului de edentaţie parţială
b. în funcţie de aceasta, edentaţiile parţiale se împart în patru clase
c. în cadrul acesteia edentaţia de clasă I este reprezentată de o edentaţie intercalată în zona
frontală
d. se face în funcţie de topografia spaţiilor edentate
e. se face în funcţie de linia croşetelor
R: a, b, d.

2. Costa utilizează următoarele denumiri:

a. edentaţie terminală pentru breşele mărginite doar posterior de dinţi
b. edentaţie laterală pentru breşele situate în zonele laterale mărginite doar anterior de dinţi
c. edentaţie frontală pentru breşele situate în zona frontală a arcadei dentare
d. edentaţie terminală pentru breşele mărginite doar anterior de dinţi
e. edentaţie laterală pentru breşele situate în zonele laterale mărginite anterior şi posterior de
dinţi
R: c, d, e.

3. O proteză parţială scheletată este alcătuită din următoarele componente:

a. conectorii principali
b. mijloacele de menţinere sprijin şi stabilizare
c. şeile protetice
d. conectorii secundari
e. baza şablonului
R: a, b, c, d.

4. Conectorii principali reprezintă elemente transversale care realizează legătura între:

a. şeile protetice
b. între şaua protetică de o parte a arcadei cu elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare
c. între corpul croşetului şi şa
d. între pintenul ocluzal şi şa
e. între bara linguală şi croşetul continuu
R: a, b

5. Următoarele afirmaţii referitoare la bara linguală sunt corecte:

a. poate avea formă rotundă, ovală, eliptică.
b. forma adecvată e considerată cea semipiriformă
c. în sens vertical, faţă de parodontiu marginal bara linguală trebuie să se poziţioneze la o
distanţă de 4-5 mm.
d. în sens orizontal, bara linguală trebuie să se situeze la o distanţă de 0,3-2 mm
e. bara linguală este indicată în toate cazurile, indiferent de înălţimea procesului alveolar
R: a, b, c, d.

6. Elementele componente ale unui croşet circular turnat sunt următoarele:

a. porţiunea supraecuatorială
b. braţul retentiv
c. braţul opozant
d. porţiunea subecuatorială
e. pintenul şi conectorul secundar
R: b, c, e.

7. Principalele tipuri de croşete turnate circulare sunt:

a. croşetul Ackers
b. croşetul caninului
c. croşetul inelar cu patru braţe
d. croşetul circular în ac de păr
e. croşetul Bonwill
R: a, b, c, d, e.

8. Următoarele afirmaţii referitoare la croşetul Ackers sunt false:

a. este denumit şi croşetul cu 3 braţe
b. este indicat la premolari şi molari, la maxilar şi mandibulă
c. face parte din grupa croşetelor mixte
d. are două braţe opozante şi un braţ retentive
e. are un braţ retentiv, unul opozant şi un pinten
R: c, d.

9. Croşetul Bonwill:
a. este indicat în edentaţiile de clasa a II a şi a IV a
b. se aplică între doi molari, între un molar şi un premolar, între doi premolari
c. mai este denumit şi croşetul cu 3 braţe
d. pentru plasarea conectorului secundar este necesară lărgirea nişei masticatorii prin şlefuire
e. are două braţe retentive, două braţe opozante şi doi pinteni
R: a, b, d, e.

10. Dezavantajele croşetelor mixte sunt următoarele:

a. asigură funcţia de menţinere, sprijin şi stabilitate
b. braţele retentive se deformează în timp
c. braţele din sârmă ale croşetelor mixte dezvoltă forţe orizontale
d. dintele stâlp este mai puţin solicitat
e. adaptarea pe dinte a braţului din sârmă nu este la fel de precisă ca a braţelor turnate
R: b, c, e.

11. După funcţionalitatea lor, componentele modelului sunt:

a. soclul modelului
b. tuberozităţile maxilare
c. crestele edentate
d. tuberculii piriformi
e. modelul propriu-zis
R: a, e.

12. Instrumentele şi utilajele necesare turnării unui model sunt:

a. bol de cauciuc, spatulă, apă, gips, vacuum-malaxor, măsuţa vibratoare, conformator
b. bol de cauciuc, spatulă inoxidabilă, spatulă (cuţit) de ceară
c. vacuum-malaxor, măsuţă vibratoare, soclator
d. cuptor de preîncălzire şi încălzire
e. aparate de turnare prin centrifugare
R: b, c.

13. Sunt corecte următoarele afirmaţii referitoare la turnarea propriu-zisă a modelului

monobloc:
a. masa de gips trebuie să fie de consistenţă smântânoasă
b. aplicarea ei se face dinspre posterior spre anterior până la refularea marginală
c. timpul de priză este variabil, în medie 10-15 min.
d. se recomandă o bună vibrare a masei de gips pentru a realiza o legătură bună cu soclul
e. se are în vedere mai întâi umplerea zonelor declive
R: a, b, e.
 14. Demularea amprentei de pe model:
a. se realizează numai după priza completă a gipsului 50-60 min.
b. zonele retentive şi dinţii restanţi necesită o atenţie deosebită
c. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se face prin introducerea acestora în apă
fierbinte
d. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se face prin tracţiune
e. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se începe prin desprinderea marginii
materialului
R: a, b, d, e

15. Prin trasarea ecuatorului protetic se determină două zone dentare:

a. zona supraecuatorială
b. zona ocluzală
c. zona cervicală
d. zona subecuatorială
e. zona incizală
R: a, d.

16. Liniile de ecuator protetic tradiţionale sunt:

a. linia nr. 1 – traversează suprafaţa vestibulară a dintelui stâlp: spre edentaţie este aproape
de coletul dintelui, iar spre dintele vecin este aproape de suprafaţa ocluzală
b. Linia ecuatorială nr. 2 – traversează oblic faţa orală dar în sensul traseului descris mai sus;
c. Linia ecuatoriala nr. 2 – traversează faţa vestibulară paralel cu marginea cervicală;
d. Linia ecuatorială nr. 3 (mixtă) – este o combinaţie a două trasee;
e. Linia ecuatorială nr. 1 – traversează suprafaţa vestibulară a dintelui stâlp: spre edentaţie
este aproape de suprafaţa ocluzală, iar spre dintele vecin este aproape de coletul dintelui;
R: a, d.

17. În cadrul ambalării machetei prin pensulare se regăsesc următorii timpi:

a. modelul refractar şi macheta se ţin în apă caldă, timp de 10 min.
b. se aplică pe machetă şi canalele de turnare o substanţă ce reduce tensiunea superficială a
cerii
c. se prepară masa de ambalat, punându-se mai întâi pulberea şi apoi apa
d. cu o pensulă se aplică masa de ambalat de jur-împrejurul canalelor de turnare şi apoi pe
macheta scheletului
e. cu o pensulă se aplică masa de ambalat mai întâi pe macheta scheletului
R: b, d.

18. Turnarea scheletului metalic al protezei cuprinde trei timpi:

a. preîncălzirea tiparului
b. uscarea tiparului
c. încălzirea tiparului
d. eliminarea cerii din tipar
e. turnarea propriu-zisă
R: a, c, e.

19. Un aliaj necesar realizării scheletului metalic al protezei trebuie să îndeplinească

următoarele caracteristici:
a. modul de elasticitate mic
b. rezistenţă mecanică mică
c. stabilitate chimică
d. să fie bine tolerat de ţesuturile cavităţii bucale
e. să poată realiza turnături de precizie
R: c, d, e.
 20. Pentru a dezambala scheletul metalic:
a. ambalajul este introdus în apă rece
b. cu un ciocan se loveşte conul de turnare
c. fragmentele mari de masă de ambalat se pot îndepărta cu un dispozitiv special, sub
presiune de aer
d. fragmentele aderente se îndepărtează cu ajutorul aparatului de sablat
e. pentru curăţirea masei de ambalat se poate utiliza şi aparatul cu ultrasunete
R: a, c, d, e.

21. În situaţia în care pe scheletul metalic se observă porţiuni lipsă, cauzele pot fi:
a. supraîncălzirea metalului
b. metal rece la turnare
c. canale de turnare incorecte
d. masa de ambalat preparată sub vid
e. gaze rămase în tipar
R: b, c, d, e.

22. Prelucrarea, finisarea şi lustruirea scheletului urmăreşte:

a. îndepărtarea masei de ambalat
b. secţionarea canalelor de turnare
c. îndepărtarea plusurilor metalice
d. netezirea şi lustruirea scheletului
e. adaptarea în cavitatea bucală
R: b, c, d.

23. Pentru secţionarea tijelor de turnare se folosesc:

a. motorul special de mare turaţie
b. discuri abrazive
c. cleştele de tăiat sârmă
d. pietre de mărime adecvată
e. filturi de diferite forme
R: a, b.

24. Lustruirea definitivă:

a. se face pe toate suprafeţele scheletului
b. se realizează cu perii
c. se realizează cu pufuri
d. se realizează cu pastă specială de lustruit
e. se face pe suprafaţa externă a scheletului
R: b, c, d, e.

25. Lustruirea perfectă a scheletului are următoarele avantaje:

a. facilitează autocurăţarea şi curăţarea artificială
b. evită aderarea alimentelor lipicioase la proteză
c. se evită formarea plăcii bacteriene şi se va reduce procentul cariilor
d. ţesutul mucos tolerează mult mai bine proteza
e. limba alunecă cu dificultate peste părţile externe ale protezei
R: a, b, c, d.

26. În cazul edentaţiei de clasa a IV-a Kennedy întinse proteza scheletată va fi concepută
astfel încât să se realizeze:
a. un sprijin elastic
b. un sprijin mixt rigid
 c. menţinerea directă utilizând patru croşete
d. reoptimizarea prin rebazare frecventă
e. sprijin pe canini şi incisivi
R: b, c.

27. Care este cauza ineficienţei masticatorii determinată de o proteză parţială?

a. lipsa de menţinere a protezei
b. dinţi artificiali abrazaţi
c. durere provocată la inserţia şi dezinserţia protezei
d. ingestia unor cantităţi mari de alimente
e. ingestia unor fragmente mari de alimente
R: a, b, c, e.

28. Alegerea dinţilor artificiali pentru edentaţiile frontale rezolvate cu proteze scheletate
necesită atenţie maximă cu privire la:
a. alegerea formei, mărimii dinţilor
b. alinierea coletelor în funcţie de dinţii restanţi
c. stabilirea corectă a culorii acestora în funcţie de dinţii restanţi
d. realizarea obligatorie de artificii de montare (diasteme, treme sau înghesuiri, rotaţii)
e. mascarea braţelor active ale croşetelor
R: a, b, c.

29. Lustruirea electrolitică se face la nivelul:

a. vârfurilor braţelor retentive ale croşetelor
b. la conectori principali
c. la conectori secundari
d. la nivelul şeilor acrilice ale protezelor scheletate
e. b+c+d
R: b, c.

30. Defecţiunile apărute la piesa turnată-scheletul metalic al protezei parţiale scheletate sunt:
a. perlele, lamele şi conurile metalice
b. colorarea metalului
c. scheletul metalic incomplet, fisurat sau fracturat
d. porii
e. apar rar defecte
R: a, c, d.

31. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite de proteza parţială scheletată mandibulară
sunt:
a. bridele şi frenurile, parodontiul marginal
b. zona, rafeul median palatinal
c. linia milohioidiană, mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
d. mijlocul crestelor alveolare
e. nu există zone protetice negative care să nu poată fi acoperite de proteza parţială
R: a, c.

32. Greşelile în tehnica ambalării machetei scheletului protezei parţiale sunt:

a. detensionarea machetei
b. ambalarea machetei prin pensulare
c. prepararea masei de ambalat prin dozare empirică
d. utilizarea unei mase de ambalat neadecvate
 e. deretentivizarea incorectă
R: c, d.

33. Lingura individuală se confecţionează cel mai frecvent din:

a. compozite fotopolimerizabile
b. placa de bază
c. materiale rigide
d. răşină acrilică autopolimerizabilă
e. materiale buco-plastice
R: b, d.

34. Elementele de legătură dintre şeile protezei scheletate sunt:

a. capsele
b. conectorii secundari
c. benzile
d. barele
e. plăcuţele mucozale
R: c, d, e.

35. Reoptimizările prin rebazare a protezelor parţiale scheletate se fac atunci când:
a. dinţii restanţi sunt integri
b. componenta metalică nu a suferit modificări
c. dinţii artificiali nu au suferit abrazii patologice şi sunt montaţi corect
d. croşetele turnate au fost înlocuite cu croşete de sârmă
e. extinderea şeilor a fost prea mare
R: b, c.

36. Refacerea şeilor protezei scheletate şi a arcadelor artificiale se va face când:

a. proteza scheletată este nouă
b. proteza scheletată a suferit mai multe reoptimizări
c. scheletul metalic este corespunzător, dar dinţii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
d. apar atrofii galopante de creastă alveolară
e. acrilatul bazei protezei este poros
R: b, c, d.

GRILE
PUNŢI DENTARE

Complement Multiplu
1. Referitor la caracteristicile punţilor dentare sunt adevarate următoarele afirmaţii:
a. volumul ocupat în cavitatea orală este mai mare decît al dinţilor înlocuiţi
b. suprafeţele vestibulare şi orale sunt asemănătoare cu cele ale dinţilor înlocuiţi
c. transmit fiziologic presiunile masticatorii
d. sunt construcţii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere şi abraziune
e. nu se fixează prin cimentare.
R. - b,c,d

2. Factorii care influenţează conceperea punţilor dentare:

a.ocluzia dentară
b. topografia edentaţiei
c. mărimea breşei edentate
d. parodontopatia marginală
e. mobilitatea dentară
R. - a,b,c

3.Punţile dentare sunt alcătuite din:

a. elemente de agregare
b. şei protetice
c. corp de punte
d. placa palatinală
e. bară linguală
R. - a,c

4.Corpul de punte:
a. este reprezentar de dinţii artificiali ce inlocuiesc dinţii absenţi
b. restaurează integritatea morfologică a arcadei
c. restaurează funcţiile aparatului dentomaxilar
d. nu suportă presiunile dinţilor antagonişti
e.este deformabil
R. - a,b,c

5.Pentru a serealiza funcţia de masticaţie punţile dentare trebuie să aibă următoarele

caracteristici:
a. rezistenţă mecanică la deformareae elastică, plastică şi la rupere
b. rezistenţă la abraziune
c. relieful ocluzal modificat
d.în zona laterală maxilară presiunile masticatorii se transmit paralel cu axul dintelui
e.să fie estetice
R. - a,b

6. În funcţie de materialul din care este realizat, corpul de punte poate fi:
a. masiv metalic
b. metalo-acrilic
c. metalo-ceramic
d. metalo-compozit
e. fotopolimerizabil
R. - a,b,c,d

7.În zona laterală maxilară, raportul corpului de punte cu creasta va fi:

a. suspendat
b. punctiform
c. tandent linear la versantul vestibular
d. semişa
e.şa
R. - c,d,e

8.Ca element de agregare, coroana turnată:

a. poate fi cu grosime totală
poate fi cu graosime dirijată
c. acoperă dinţii stîlpi în edentaţii frontale
d. este preferată cea cu grosime dirijată
e. în edentaţii laterale acoperă stâlpii distali
R. - a,b,d,e
9. Punţile dentare pot fi obţinute prin următoarele tehnici:
a. turnare
b. sinterizare
c.polimerizare
d. CAD-CAM
e. galvanizare
R. - a,b,d,e

10.Corpul de punte cu contact tangent linear:

a. prezintă o formă caracteristică
b. faţa mucozală nu este desfiinţată
c. faţa vestibulară este modelată cu şanţuri adânci
d. este indicat în zona laterală la maxilar
e este indicat în zona frontală la maxilar.
R. - a,d

11.Corpul de punte cu contact tangent linear la mandibulă:

a.este asemănător ca formă cu cel de la maxilar
b.prezintă trei feţe şi o muchie
c. reducerea feţei ocluzale se poate realiza spre lingual
d. faţa linguală este modelată cu aspect uşor concav
e. trebuie să favorizeze curăţirea şi autocurăţirea.
R. - b,c,e

12.Corpul de punte cu contact punctiform:

a. asigură o igienă satisfăcătoare
b. este indicat în zona laterală mandibulară
c. este indicat în zona laterală maxilară
d. feţele proximale, vestibulară şi linguală, sunt convergente spre zona cervicală
e.este fizionomic
R. - b,d

13. Corpul de punte suspendat:

a. nu are contact cu creasta edentată
b. este igienic
c. se realizează când există un spaţiu de 3-4 mm între faţa mucozală a corpului de punte şi
creasta edentată.
d. poate fi realizat din materiale fizionomice
e. este indicat în zona laterală mandibulară.
R. - a,b,c,e

14. În zona frontală la maxilar corpul de punte are un raport cu creasta edentată:
a. tangent linear la versantul vestibular
b. punctiform
c. semişa
d. mai rar în şa
e suspendat
R. - c,d

15. În zona laterală la maxilar corpul de punte are un raport cu creasta edentată:
a. tangent linear la versantul vestibular
b. semişa
c. suspendat
d. punctiform
e şa
R. - a,b

16.Formele corpului de punte în zona laterală maxilară:

a. casete cu faţete de acrilat
b. metalo-ceramic
c. total metalic
d. cupe metalice
e. semicupe
R. - a,b,c

17. Corpul de punte total metalic este:

a. indicat când dinţii stâlpi au dimensiuni cervico-incizală de 3-4 mm
b. indicat când creasta edentată este lată, proeminentă
c. rezistent la rupere
d. deformabil
e. ineficient în masticaţie
R. - a,b,c

18. În zona laterală mandibulară, corpul de punte trebuie să asigure:

a. curăţirea şi autocurăţirea
b. condiţiile ocluziei funcţionale static şi dinamic
c. fizionomia
d. triturarea eficientă a alimentelor
e. în dinamica mandibulară intererferenţe ocluzale
R. - a,b,d

19 În zona frontală mandibulară raportul corpului de punte cu creasta edentată:

a. depinde de forma şi volumul crestei alveolare
b. semişa
c.suspendat
d. tangent linear la vârful crestei
e. tangent linear la versantul vestibular.
R. - a,b,d

20. Tiparul poate fi realizat prin:

a. tehnica modernă
b. tehnica clasică
c. tehnici indirectă
d. tehnici directe
e. termopolimerizare
R. - a,b

21. În tehnica modernă Hereus:

a. la fiecare element se aplică câte o tijă
b. tija are lungime de 2-4 mm
c. tija are diametru de 10-15 mm
d. la extremitatea liberă se aplică o tijă ce va reprezenta macheta canalului intermediar de
curgere a aliajului lichid
e. pe fiecare element se aplică tija pentru canal principal de turnare.
R. - a,b,d

22.Machetele prefabricate:
a. se adaptează mai greu
b. pentru solidarizarea celor din ceară cu machetele elementelor de agregare se adaugă ceară
fierbinte
c.pot fi din ceară
d. pot fi din răşini sintetice
e. sunt ieftine
R. - b,c,d

23. Ambalarea machetei întru-un singur timp:

a. se realizează în chiuvete metalice
b. se realizează în chiuvete din plastic
c. macheta trebuie plasată într-o zonă mai rece, de unde începe procesul de solidificare
d. macheta se plasează într-o zonă caldă
e.se folosesc două materiale
R. - a,c

24.Migrarea dinţilor limitanţi breşei edentate:

a. poate fi în sens orizontal
b. este mai accentuată la tineri
c. poate fi în sens vertical
d. dacă spaţiul edentat este mai mare, dinţii corpului de punte vor fi mai mici
e. dacă spaţiul edentat este redus, modelarea suprafeţelor vestibulare va fi plană.
R. - a,b,c,e

25. Dacă dimensiunea spaţiului în sens cervico-ocluzal este redus:

a. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată în semişa
b. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată tangent linear la versantul vestibular
c. corpul de punte la mandibulă va avea raport suspendat
d. corpul de punte la mandibulă va avea raport punctiform
e. corpul de punte la mandibulă va avea raport în semişa.
R. - a,d

26. Solidarizarea corpului de punte la alementele de agregare se poate obţine prin:

a. fierbere
b.lipire
c. termopolimerizare
d. sudură
e. aplicare de acrilat autopolimerizabil
R. - b,d

27. Materialul topit este introdus în tipar folosind:

a. vacuum şi presiune
b. rotax
c. frondă
d. forţa de împingere a vaporilor
e presiune
R. - a,b,c,d,e

28.În laborator pot fi trimise următoarele tipuri de amprente realizate:

a. în 2 timpi
b. în 3 timpi
c în 4 timpi
d. într-un timp
e. în mai multi timpi
R. - a,b,d

29.Examinarea amprentei constă în:

a. verificarea integrităţii
b. controlul poziţiei elementelor de agregare
c. dacă antagoniştii sunt bine reprezentaţi
d.dacă ocluzia este corectă
e.materialul a făcut priză
R. - a,b,c,d

30.Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească un model:

a. să fie precis
b. să fie rigid nedeformabil
c.să fie dur
d. să prezinte rezistenţă la rupere, presiune şi frecare
e. să fie uşor de folosit.
R. - a,b,c,d

31. Materialele din care se realizează modelele pentru punţi dentare sunt:
a.gips obişnuit
b.gips dur (Moldano)
c.gips extradur (Moldaroc)
d. gips sintetic
e. acrilat autopolimerizabil
R. - a,b,c,d

32.Controlul modelelor constă în:

a. aprecierea poziţiei elementelor de agregare faţă de dinţii vecini şi antagonişti
b. apreciei asupra ocluziei
c. apreciei asupra morfologiei pe care o prezintă dinţii antagonişti şi vecini
d. dacă sunt soclate
e. să nu prezinte retenţii.
R. - a,b,c

33. Tehnica adiţiei de ceară:

a. tehnica “ocluziei anatomice”
b. presupune dotarea cu un arc facial de transfer
c.este preferată machetelor prefabricate
d.presupune cursuri speciale
e. foloseşte o ceară specială.
R. - a,b

34. Loturile – materiale folosite pentru lipit au următoarele caracteristici:

a. prezintă luciu şi culoare asemănătoare cu aliajul turnat
b. rezistente la tracţiuni, încovoiere
c. rezistente la coroziune în mediu bucal
d. curg cu uşurinşă la o temperatură de 800-1000º C
e. curg cu uşurinţă la o temperatură de 700-850º C
R. - a,b,c,d

35. Accidente ale lipirii:

a. la temperaturi mai ridicate decât cele recomandate, granulaţia aliajului se măreşte, aliajul
devine casant ceea ce duce la fracturi
b. depus în exces curge pe zonele vecine
c. pe suprafaţa ocluzală surplusul de lipitură modifică raportul cu dinţii antagonişti
d. pe suprafaţa vestibulară se produc modificări de culoare.
e. pe suprafaţa mucozală surplusul de lipitură reduce locul rezervat papilei interdentare.
R. - a,b,c,d,e

36. Materiale utilizate pentru înregistrarea ocluziei:

a. folii de ceară roz
b. pasta ZOE
c. bordură de ocluzie din ceară fixată la baza unui şablon
d. cape de transfer şi răşină autopolimerizabilă
e. amprente totale cu elastomeri chit şi fluid.
R. - a,b,c,d,e

37.Modelul cu bonturi mobilizabile poate fi realizat din:

a. gips extradur
b. cupru
c.aliaje uşor fuzibile
d.acrilat termopolimerizabil
e.acrilat autopolimerizabil
R. - a,b,c

38. Din categoria punţilor speciale fac parte:

a. puntea totală
b.puntea cu extensie
c. puntea pe implanturi
d.puntea provizorie
e. puntea Marylend
R. - a,b,c,d,e

39 Fazele clinico-tehnice pentru realizarea punţii totale constau în:

a. examen clinic
b. amprentarea ambelor arcade
realizarea modelului de studie şi şabloanelor
d. înregistrarea poziţiei de IM în relaţie centrică şi prepararea dinţilor stâlpi
e. amprentarea câmpului protetic.
R. - a,b,c,d,e

40. Puntea provizorie are drept scop restabilirea funcţiei:

a. fizionomice
b. fonetice
c. parţial masticatorie
d. menţinerea raporturilor intermaxilare
e.biologică
R. - a,b,c,d,e

Complement simplu
1.Corpul de punte suspendat asigură refacerea:
a. funcţiilor fonetică şi fizionomică
b. funcţiilor fonetică şi masticatorie
c.funcţiilor igienică şi masticatorie
d.funcţiilor fizionomică şi masticatorie
e. zonei frontale maxilare
R. - c
2.Relieful ocluzal al corpului de punte trebuie realizat:
a. moderat cuspidat
b. în acord cu stereotipul masticator al pacientului individualizat, în raport coresct cu arcada
antagonistă
c. în acord cu dimensiunea vestibulo-orală a dinţilor stâlpi
d. aplatizat
e. cuspizi inalţi şi şanţuri intercuspidiene adânci
R. - b

3. Puntea din elemente separate se caracterizează prin:

a. număr redus de faze de lucru
b. rezistenţă crescută
c.consum redus de materiale
d. uşor de realizat
e. rezistenţă redusă la nivelul joncţiunii elementelor de agregare cu corpul de punte
R. - e

4. În cazul ambalării machetei corpului de punte după metoda Hereus, macheta rezervorului de
aliaj fluid este reprezentată de:
a. câte o sferă pentru fiecare element al machetei
b. macheta canalului intermediar
c. macheta canalelor principale
d. macheta canalelor secundare
e. macheta canalelor secundare şi intermediare
R. - b

5.Ambalarea machetei unei punţi se realizează în scopul obţinerii:

a. modelului duplicat
b. tiparului
c. imaginii pozitive a machetei
d. modelului de studiu
e. modelului cu bont mobilizabil
R. - b

6. Ambalarea orizontală a machetei unei punţi se adresează:

a. machetei punţii acrilice
b. machetei punţii metalo-compozite
c. machetei punţii metalo-ceramice
d. machetei punţii integral ceramice
e. machetei punţii integral compozite
R. - a

7.Corpul de punte punctiform este indicat în:

a. edentaţii clasa a IIIa Kennedy maxilare
b. edentaţii clasa a IV-a mandibulare
c.edentaţii clasa a III-a Kennedy mandibulare
d. atunci când dinţii stâlpi au diametru cervico-ocluzal de 7-8 mm
e. edentaţii clasa I Kennedz mandibulare
R. - c

8. Pregătirea machetei infrastructurii metalice a unei punţi, pentru ambalare se realizează prin:
a.sablare
b.detensionare, degresare, oxidare
c. aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor, detensionare, degresare
d. condiţionare
e. gravaj electrochimic
R. - c

9. Retenţia punţilor dentare pe câmpul protetic este asigurată de:

a. utilizarea coroanelor parţiale ca elemente de agregare
b. fricţiunea dintre elementele de agregare şi dinţii stâlpi
c. paralelismul dintre dinţii stâlpi
d. utilizarea de dinţi stâlpi amplasaţi în planuri diferite
e. utilizarea dinţilor stâlpi cu coroane scurte
R. - b,c,d

10 Amprentarea câmpului protetic este:

a. fază de laborator
b. fază clinică
c. realizată de către tehnician
d. greu de realizat
e.realizată pe modelul duplicat
R. - b

GRILE TEHNICA DENTARA

Reabilitare orala complexa, clinică, tehnologie

Complement multiplu
1. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate, referitor la culoarea dinţilor:
a. culoarea dinţilor variază de la individ la individ;
b. la acelaşi individ culoarea dinţilor omologi este identică;
c. caninii au nuanţa cea mai deschisă dintre dinţii frontali;
d. culoarea smalţului este albă, cu tonuri de galben, gri, albastru, roz;
e. la tineri, culoarea dinţilor este în general mai deschisă.
Răspunsuri corecte: a, b, d, e

2. Care este gradul de vizibilitate a dinţilor la euriprosopi:

a. în poziţie de repaus, dinţii nu se văd;
b. la pronunţarea vocalei ˝a˝ , se văd numai dinţii inferiori;
c. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori;
d. la pronunţarea vocalei ˝a˝, dinţii superiori se văd mult, iar cei inferiori puţin;
e. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori în întregime.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

3. Care este gradul de vizibilitate a dinţilor la leptoprosopi:

a. în poziţie de repaus, dinţii nu se văd;
b. la pronunţarea vocalei ˝a˝, dinţii superiori se văd mult;
 c. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori în întregime;
d. la pronunţarea vocalei ˝a˝ , se văd numai dinţii inferiori;
e. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori, dar mai mult cei
superiori.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

4. Fluorescenţa este definită de:

a. emisia de lumină vizibilă după expunerea la lumină fluorescentă (UV);
b. este caracteristică dentinei;
c. porţelanurile cu dentină mai opacă au o fluorescenţă similară dentinei;
d. când este excesivă restaurarea este prea gri / prea întunecată;
e. nici una de mai sus.
Răspunsuri corecte: a, b, c,e.

5. Transluciditatea este definită de:

a. structura şi grosimea smalţului şi dentinei;
b. apare la nivelul dentinei;
c. apare la nivelul smalţului;
d. când este excesivă restaurarea este prea gri / prea întunecată;
e. când este redusă dintele apare lipsit de viaţă.
Răspunsuri corecte: a, b, d,e.

6. Puncte cheie în alegerea culorii:

a. se selectează nuanţa la începutul întâlnirii;
b. se selectează nuanţa la sfârşitul întâlnirii;
c. pacientul trebuie să stea ridicat;
d. distanţa faţă de dinţi trebuie să fie de aproximativ 35 cm;
e. distanţa faţă de dinţi trebuie să fie de aproximativ 60 cm.
Răspunsuri corecte: a, c, d.

*7. Care dintre caracteristicile individuale ale sunetelor fonetice este diferită şi caracteristică
fiecărui individ, asemănător amprentelor digitale:
a. intensitatea;
b. înălţimea;
c. timbrul;
d. tonul;
e. armonicele.
Răspunsuri corecte: c.

8. Cum este afectată funcţia fonetică de pierderea dinţilor superiori:

a. apare un şuierat care modifică timbrul vocii;
b. îngreunează pronunţarea consoanelor F şi V care se aud de mai multe ori ca B;
c. alterează pronunţia consoanelor T, D, Z;
d. alterează pronunţarea consoanei S;
e. alterează pronunţia consonei M.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

9. Care sunt caracteristicile relaţiei centrice:

a. asigură o dimensiune verticală de ocluzie corectă;
b. condilii situaţi în poziţia lor cea mai retrasă, neforţată în cavitatea glenoidă;
c. poziţia de la care sunt posibile mişcările de lateralitate;
d. când arcada mandibulară poate fi deviată de la ocluzia normală;
 e. este rezultatul contactului unor suprafeţe ocluzale artificiale.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

*10. În ce poziţie a mandibulei faţă de maxilar se realizează întotdeauna un număr maxim de

contacte de ocluzie:
a. poziţia de intercuspidare maximă (P.I.M.);
b. poziţia de ocluzie terapeutică;
c. poziţia de ocluzie habituală;
d. poziţia de repaus mandibular;
e. poziţia de ocluzie artificială.
Răspunsuri corecte: a.

11. Cum se numeşte ocluzia în care, datorită unor factori legaţi de dezvoltarea ocluziei – factori
fiziologici sau patologici – arcada mandibulară poate fi deviată de la ocluzia normală:
a. ocluzie terapeutică;
b. ocluzia de obişnuinţă;
c. ocluzia habituală;
d. ocluzia de convenienţă;
e. ocluzia de confort.
Răspunsuri corecte: b,c,d,e.

12. Care sunt factorii care influenţează morfologia ocluzală:

a. unghiul de înclinare a traiectoriei condiliene;
b. unghiul BENNETT, respectiv mişcarea BENNETT;
c. distanţa intercondiliană;
d. supraocluzia frontală;
e. nici unul de mai sus.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

13. Care sunt criteriile ocluziei funcţionale:

a. stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în relaţie centrică şi intercuspidare maximă;
a. b. ghidaj anterior armonizat cu mişcările funcţionale ale mandibulei şi posibilităţile
articulaţiei temporo-mandibulare;
b. dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi când mandibula efectuează mişcarea de propulsie;
c. dezocluzia dinţilor cuspidaţi de pe partea nelucrătoare când mandibula face mişcarea de
lateralitate;
d. prezenţa interferenţelor pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate, indiferent de tipul
ghidajului.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

14. Care este importanţa stopurilor ocluzale:

a. în realizarea poziţiei de intercuspidare maximă (IM);
b. în realizarea poziţiei de repaus mandibular;
c. în procesul de triturare a alimentelor;
d. în menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO);
e. în menţinerea dimensiunii verticale de repaus (DVR).
Răspunsuri corecte: a, c, d.

15. Contactele ocluzale statice pot fi:

a. funcţionale;
b. nefuncţionale;
c. în suprafaţă;
d. absente;
e. interferenţe ocluzale.
 Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

16. Contactele ocluzale funcţionale sunt:

a. contactul vârf cuspid – fund fosetă;
b. contactul versantelor cuspidului cu versantele fosetei;
c. contactul dintre marginea liberă a dinţilor frontali mandibulari şi faţa palatinală a dinţilor
frotali maxilari infracingular;
d. ˝tripodice˝;
e. contactul vârf cuspid – vârf cuspid.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

17.Contactele ocluzale nefuncţionale sunt:

a. contactul vârf cuspid – versant fosetă;
b. contactul versant cuspid – versant fosetă;
c. contactul vârf cuspid – vârf cuspid;
d. contactul vârf cuspid – fund fosetă;
e. contactul versantelor cuspidului cu versantele fosetei.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

18. Care sunt punctele cheie în comunicarea medic dentist – tehnician dentar:
a. a.pregătirea dintelui;
b. fişa de laborator;
c. c.alegerea culorii;
d. dezinfecţia modelelor dentare turnate;
e. relaţia centrică.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

19. Responsabilităţile tehnicianului dentar sunt:

a. să traseze pe amprentă limitele câmpului protetic atunci când este necesar;
a. să potrivească nuanţa conform descrierilor din instrucţiunile originale;
b. să realizeze lucrări protetice în timpul corespunzător;
c. să păstreze o copie a instrucţiunilor scrise pentru o perioadă de timp;
d. să urmeze protocolul de control infecţios corespunzător.
Răspunsuri corecte: b, c, e.

20. O fişă de laborator ar trebui să includă:

a. descrierea generală a restaurării care urmează să fie făcută;
b. informaţii despre elementele de agregare;
c. distanţa dintre punctele subnasale – gnation;
d. înclinarea pantei tuberculului articular;
e. informaţii privind alegerea nuanţei pentru restaurările estetice.
Răspunsuri corecte: a, b, e.

21.Lanţul de transmitere a infecţiei cuprinde:

a. agentul patogen;
b. calea;
c. intrarea;
d. gazda;
e. sursa.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.

22.Controlul infecţiei prin sistemul de barieră include:

a. existenţa unui protocol scris;
b. spălarea mâinilor cu săpun antibacterian;
 c. folosirea echipamentelor de protecţie personală;
d. constă într-o serie de proceduri de curăţare;
e. se realizează printr-un proces de curăţare mecanică şi chimică.
Răspunsuri corecte: b, c, d, e.

23.Metodele de dezinfecţie a amprentelor dentare sunt:

a. autoclavarea;
b. pulverizarea;
c. scufundarea scurtă;
d. imersiunea;
e. nici una.
Răspunsuri corecte: b, c, d.

24.Condiţiile ce se impun modelelor pot fi:

a. exactitatea dimensională;
b. rezistenţă la abrazie;
c. manipulare uşoară;
d. confecţionare rapidă;
e. toate.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.

25.Studiul arcadelor dento-alveolare pe model, are următoarele obiective:

a. stabilirea diagnosticului de ocluzie;
b. analiza spaţială a conduitei de tratament protetic;
c. stabilirea poziţiei de relaţie centrică;
d. evaluarea rezultatelor terapeutice la un moment dat;
e. analiza funcţiei de automenţinere.
Răspunsuri corecte: a, b, d.

26.Metodele de studiu ale arcadelor dentare oferă informaţii despre:

a. statusul odontal;
b. planul Camper;
c. c.unghiul de înclinare a traiectoriei condiliene;
d. calitatea crestelor edentate;
e. starea ambrazurilor.
Răspunsuri corecte: a, d, e.

27.Funcţiile sistemului stomatognat sunt:

a. fonaţia;
b. masticaţia;
c. ocluzia dinamică;
d. automenţinerea;
e. relaţia centrică.
Răspunsuri corecte: a, b, d.

28.Poziţia de RC este:
a. un reper osos;
b. o poziţie constantă;
c. o poziţie care nu poate fi determinată;
d. o poziţie diagnostică;
e. înregistrată şi transferată la nivelul unui articulator.
Răspunsuri corecte: a, b, d, e.

29.Poziţionarea manuală a modelelor în RC se poate realiza în următoarele condiţii:

 a. modele de ghips segmentare;
b. stopuri ocluzale doar în zonele laterale;
c. poziţia de RC să coincidă cu IM;
d. să existe point centric;
e. să nu existe obstacole dentare;
Răspunsuri corecte: c, d, e.

30.Inregistrările interocluzale:
a. reprezintă metode de transfer a poziţiei de RC;
b. reprezintă metode de transfer a poziţiei deIM;
c. acoperă părţile moi;
d. materialul utilizat nu trebuie să fie deformabil;
e. reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale şi marginilor incizale.
Răspunsuri corecte: a, d, e.

31.Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare:

a. este o mişcare în plan sagital;
b. este o mişcare în plan frontal;
c. este asociată cu prehensiunea şi incizia alimentelor;
d. este dependentă de înclinarea pantelor condiliene;
e. este o mişcare de rotaţie a condilului pivotant.
Răspunsuri corecte: a, c, d.

32.La programarea articulatorului trebuie să se ţină cont de:

a. informaţiile primite din cabinet;
b. sensul mişcărilor pe care le simulează este invers celui real;
c. braţul inferior e fix;
d. mişcările de coborâre a mandibulei se realizează prin ridicarea modelului maxilar;
e. mişcarea de lateralitate stângă se face prin mobilizarea spre dreapta a braţului superior al
articulatorului.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.

GRILE LICENTA tehnica dentara

TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE

*1. Modelul maxilar în edentaţia totală este pregătit prin folierea următoarelor zone:
a. muchia crestei şi cele 2/3 dinspre muchie ale versanţilor
b. papila retroincisivă, pachetul vasculo-nervos palatin anterior, torusul palatin
c. rafeul median
d. torusul palatin
e. linia Ah
R-B

*2. Butonii de presiune sunt:

a. elemente accesorii ale portamprentei mandibulare
b. elemente de întărire
c. situaţi pe mijlocul crestei la portamprenta maxilară
d. necesari pentru înregistrarea relaţiilor intermaxilare
e. situaţi în dreptul feţei distale a molarului 1
R-A

*3. Dinţii artificiali din porţelan au următoarele caracteristici:

a. sunt uşor de frezat şi lustruit
 b. nu se abrazează
c. au retenţie chimică şi mecanică în baza protezei
d. nu sunt casanţi
e. nu abrazează antagoniştii
R-B

*4. Succiunea protezei totale maxilare este afectată când torusul palatin este situat în:
a. 1/3 anterioară a bolţii palatine
b. 2/3 anterioare ale bolţii palatine
c. C.1/3 posterioară a bolţii palatine
d. D.1/3 medie a bolţii palatine
e. E. în dreptul premolarilor
R-C

*5. Gipsurile dure si extradure:

a. au granulaţie mai mare decât cele obişnuite
b. au duritatea de 10 ori mai mare decât cele obişnuite
c. au duritatea de 20 de ori mai mare decât cele obişnuite
d. poartă denumirea de „gips alabastru”
e. sunt indicate pentru realizarea modelelor preliminare
R-B

* 6. Fenomenul de adeziune
a. favorizează stabilitatea protezei totale
b. favorizează sprijinul protezei totale
c. favorizează menţinerea protezei totale
d. reprezintă forţa de atracţie dintre moleculele aceluiaşi material
e. apare la nivelul feţei externe a protezei
R-C

*7. În cadrul regimului termic de polimerizare al răşinilor acrilice:

a. temperatura se menţine la 100° C timp de 60 de minute
b. temperatura se menţine la 60° C timp de 30 de minute
c. temperatura se menţine la 60° C timp de 60 de minute
d. temperatura se menţine la 30° C timp de 60 de minute
e. temperatura se ridică la 100°C timp de 60 minute
R-C

*8. Protezele totale acrilice au următoarele avantaje:

a. pot fi căptuşite
b. se pot fractura
c. suferă fenomenul de îmbătrânire
d. pot produce reacţii alergice
e. îşi modifică culoarea în timp
R-A

*10. Bordura de ocluzie

a. este fixată obligatoriu pe mijlocul crestei
b. are forma literei V
c. are limita distală la nivelul tuberculului piriform sau a tuberozităţii maxilare
d. are limita distală secţionată oblic
e. poate fi realizată din acrilate fotopolimerizabile
R-D
*11. Șabloanele de ocluzie se utilizează la:
a. înregistrarea amprentei funcţionale
b. înregistrarea relaţiilor intermaxilare
c. montarea dinţilor artificiali
d. ambalarea indirectă
e. rebazarea protezei totale
R-B

*12. La montarea în ocluzor a complexului modele funcţionale-șabloane de ocluzie se

respectă
următoarele reguli:
a. linia mediană a modelelor trebuie să coincidă cu linia mediană a ocluzorului
b. linia mediană a celor două modele trebuie să fie paralelă cu linia mediană a ocluzorului
c. linia mediană a modelelor trebuie să fie perpendiculară pe planul de ocluzie
d. se gipsează întâi modelul superior
e. înainte de montare machetele de ocluzie se desolidarizează
R-A

*13. Portamprenta individuală din placă de bază este indicată pentru:

a. amprenta preliminară cu alginat
b. amprenta preliminară cu pastă de oxid de zinc-eugenol
c. amprenta funcţională cu pastă de oxid de zinc-eugenol
d. amprenta funcţională cu mase termoplastice
e. amprenta funcţională cu alginat
R-C

*14. Pe bordura de ocluzie medicul trasează următoarele repere:

a. linia mediană, linia surâsului, planul de ocluzie, planul lui Camper
b. linia mediană, linia surâsului, planul de ocluzie, planul de la Frankfurt
c. linia mediană, linia surâsului, liniile caninilor
d. linia mediană, linia surâsului, liniile caninilor, planul lui Camper
e. linia surâsului, liniile caninilor, planul lui Camper, planul de la Frankfurt
R-C

*15. Modelul funcţional în protezarea edentaţiei totale:

a. redă cu exactitate zona de sprijin a câmpului protetic
b. redă cu exactitate zona de sprijin şi zona de succiune
c. este copia negativă a câmpului protetic
d. este necesar pentru realizarea portamprentei individuale
e. are rol de document medico-legal
R-B

*16. Bolta palatină plată favorizează:

a. fenomenul de succiune
b. fenomenul de adeziune
c. fenomenul de coeziune
d. stabilitatea protezei
e. funcţia fonetica
R-B

Complement multiplu
17 . Elementele câmpului protetic edentat mandibular sunt:
a. Crestele edentate;
b. Torusul mandibular;
 c. Torusul palatin;
d. Bolta palatină;
e. Tuberculul piriform .
R-A,E

18. Zona vestibulară la maxilar-zonă funcțională este reprezentată de:

a. spațiul retrozigomatică;
b. spațiul vestibular labial;
c. Zona Ah;
d. Zona tuberculului piriform;
e. spațiul vestibular lateral .
R-A,B,E

19. Timpii pentru obținerea modelului preliminar sunt:

a. Igienizarea amprentei;
b. Turnarea modelului;
c. Demularea;
d. Soclarea;
e. Deretentivizarea modelului .
R-A,B,C,D

20. Igienizarea amprentei preliminare:

a. Constă in indepărtarea salivei sau a resturilor de sange din amprentă ;
b. Se realizează cu jet de apă;
c. Nu este necesară;
d. Se face de către medic intotdeauna;
e. Constă in scufundarea amprentei intr-un bol cu apă timp de 60 minute .
R-A,B

21. Demularea reprezintă:

a. Turnarea amprentei preliminare;
b. Indepărtarea modelului preliminar din amprentă;
c. Trasarea marginilor modelului preliminar;
d. Realizarea conturului soclului modelului;
e. Obținerea sabloanelor de ocluzie .
R-B
22 . Soclarea:
a. Este metoda prin care se obține conturul modelului;
b. La maxilar forma este de pentagon;
c. La mandibulă forma este de trapez;
d. Soclarea se poate face o spatulă electrică;
e. Se realizează cu ajutorul unui aparat denumit soclator .
R-A .B .C .E

23. Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt:

a. menținerea si stabilitatea sunt asigurate in principal prin fenomenele de succiune si prin
forța de adeziune;
b. confecționarea este posibilă in condiții materiale si de laborator modeste
c. fazele clinice sunt de amprentare, de determinare si inregistrare a rapoartelor
intermaxilare,
d. fazele de laborator sunt reprezentate de montarea dinților, modelajul machetei si de
a. prelucrare,
e. confecționarea este posibilă in condiții materiale si de laborator ultra moderne .
R-A,B,C,D
24 . Părțile componente ale protezei totale sunt:
a. baza protezei:
b. elemente accesorii:butoni de presiune si maner;
c. sei;
d. arcade dentare artificiale;
e. crosete din sarmă .
R-A,C,D

25 . Părțile componente ale protezei totale sunt:

a. dinți artificiali din acrilat;
b. val de ocluzie;
c. maner;
d. butoni de presiune;
e. baza protezei și șei .
R-A,E

26 . Baza protezei:
a. este diferită maxilar de mandibulă;
b. frecvent este din acrilat;
c. la maxilar din placa palatină si sei;
d. la mandibulă se confundă cu versantul lingual al seii;
e. nu poate fi realizată din aliaje metalice .
R-A,B,C,D

27. Suprafețele bazei protezei totale:

a. suprafața mucozală-cea care vine in contact cu mucoasa campului;
b. suprafața externă-cea care priveste spre cavitatea bucală;
c. suprafața externă-cea care vine in contact cu mucoasa campului;
d. suprafața mucozală-cea care priveste spre cavitatea bucală;
e. suprafața vestibulară-prezintă suprafața mucozală si externă .
R-A,B

28. Saua protezei totale:

a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate;
b. prezintă două versante, unul vestibular si altul oral;
c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatină;
d. versantul vestibular al seii protezei prezintă o suprafață mucozală si una externă;
e. sunt in număr de una pană la 14 in funcție de dinții lipsă .
R-A,B,D

29. Garnitura de dinți artificiali are în componență:

a. 6 dinți frontali superiori;
b. 6 dinți frontali inferiori
c. 8 dinți laterali superiori;
d. 8 dinți laterali inferiori .
e. 8 dinți frontali inferiori .
R-A,B,C,D

30 . Garnitura de dinți artificiali are în componență:

a. 8 dinți frontali inferiori .
b. 6 dinți frontali superiori;
c. 6 dinți laterali inferiori .
 d. 8 dinți laterali superiori;
e. In total sunt 32 de dinți .
R-B,D

31 . Caracteristici clinico-terapeutice dinți din porțelan sunt:

a. Culoarea are trasluciditate asemănătoare cu a dinților naturali (vitali);
b. Culoarea se modifică in timp;
c. Sunt mai puțin estetici decat dinții din acrilat;
d. Se abrazează foarte greu;
e. Adaptarea ocluzală se face foarte usor prin slefuire .
R-A,D

32 . Baza protezei:
a. este diferită maxilar de mandibulă;
b. frecvent este din acrilat;
c. la maxilar din placa palatină si sei;
d. la mandibulă se confundă cu versantul lingual al seii;
e. nu poate fi realizată din aliaje metalice .
R-A,B,C,D

33 . Suprafețele bazei protezei totale:

a. suprafața mucozală-cea care vine in contact cu mucoasa campului;
b. suprafața externă-cea care priveste spre cavitatea bucală;
c. suprafața externă-cea care vine in contact cu mucoasa campului;
d. suprafața mucozală-cea care priveste spre cavitatea bucală;
e. suprafața vestibulară-prezintă suprafața mucozală si externă .
R-A,B

34 . Șaua protezei totale:

a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate;
b. prezintă două versante, unul vestibular si altul oral;
c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatină;
d. versantul vestibular al seii protezei prezintă o suprafață mucozală si una externă;
e. sunt in număr de una pană la 14 in funcție de dinții lipsă .
R-A,B,D

35 . Garnitura de dinți artificiali are în componență:

a. 6 dinți frontali superiori;
b. 6 dinți frontali inferiori
c. 8 dinți laterali superiori;
d. 8 dinți laterali inferiori .
e. 8 dinți frontali inferiori .
R-A,B,C,D

36 . Caracteristicile lingurei individuale:

a. adaptată la suprafața campului protetic, la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune;
b. obținută printr-un proces tehnologic simplu;
c. materialul utilizat să fie ieftin;
d. rezistentă la rupere;
e. poate fi reutilizată si la alt pacient .
R-A,B,C,D

37 . Elementele lingurei individuale sunt:

 a. baza;
b. maner;
c. butoni de presiune;
d. val de ocluzie, uneori;
e. dinți artificiali .
R-A,B,C,D

38. Baza lingurei individuale:

a. intotdeauna depăseste periferia campului;
b. poate fi acrilat sau placă de bază;
c. acoperă zona de sprijin a modelului;
d. este intim adaptată;
e. trebuie să basculeze in jurul unui ax .
R-B,C,D

39 . Mânerul lingurei individuale:

a. nu este necesar intotdeauna;
b. este situat pe linia mediană;
c. are lățimea a doi incisivi centrali superiori;
d. este situat paramedian la cerința pacientului;
e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura .
R-B,C

40. Baza lingurei individuale:

a. intotdeauna depăseste periferia campului;
b. poate fi acrilat sau placă de bază;
c. acoperă zona de sprijin a modelului;
d. este intim adaptată;
e. trebuie să basculeze in jurul unui ax .
R-B,C,D

41. Mânerul lingurei individuale:

a. nu este necesar intotdeauna;
b. este situat pe linia mediană;
c. are lățimea a doi incisivi centrali superiori;
d. este situat paramedian la cerința pacientului;
e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura .
R-B,C

42. Butonii de presiune:

a. sunt atat la maxilar, cat si la mandibulă;
b. sunt situați lingual in zona premolarilor;
c. au formă paralelipipedică;
d. necesari ptr aplicarea degetului in timpul amprentării;
e. uneori poate exista numai unul in zona mediană si cu rol de maner .
R-C,D

43. Etapele de confecționare a lingurei din acrilat sunt:

a. Delimitarea zonei de succiune;
b. Turnarea soclului;
c. Prepararea pastei de acrilat;
d. Modelarea bazei lingurei;
e. Prelucrarea lingurei .
R-A,C,D,E
44. Etapele tehnicii de obținere a lingurei din placă de bază sunt:
a. delimitarea campului protetic;
b. turnarea pastei de ghips in lingură;
c. plastifierea plăcuței de bază in apă fiartă la 50°C;
d. realizarea bazei si a elementelor accesorii;
e. finisarea lingurei .
R-A,D

45. Delimitarea modelului în vederea obținerii lingurei individuale din placă de bază:
a. se face cu un creion chimic;
b. are ca scop delimitarea perferiei campului;
c. se ocolesc bridele si frenul;
d. se poate face cu orice creion;
e. la acest tip de lingură nu este necesară .
R-A,B,C

46 . Timpii de obținere a unei linguri din acrilat termopolimerizabil diferă de cea din
acrilat autopolimerizabil prin următoarele:
a. modelarea machetei din ceară;
b. fotopolimerizarea machetei;
c. ambalarea machetei;
d. obținerea unui tipar;
e. prepararea pastei, introducerea ei in tipar si termopolimerizare .
R-A,C,D,E

47. Îndiguirea amprentei funcționale;

a. este o etapă in obținerea modelului funcțional;
b. constă in fixarea prin lipire a unui rulou de ceară cu diametrul de circa 4-5 mm, la o distanță
de 3-4 mm de marginile amprentei pe fața exterioară;
c. operație este efectuată pentru a se asigura redarea pe model a configurației fundurilor de sac
nemodificate, asa cum au fost inregistrate de modelajul marginilor amprentei;
d. nu este intotdeauna necesară, chiar dacă marginile protezei vor fi lungi acestea se pot ajusta de
medic in cabinet;
e. se realizează la toate amprentele indiferent de materialul de amprentare .
R-A,B,C

48 . Cofrarea amprentei funcționale:

a. este o etapă in obținerea modelului funcțional;
b. prin cofrare se obține un fel de cutie, amprenta va reprezenta partea inferioară
c. cofrarea amprentei constă in fixarea unei benzi de ceară lată de 15-20 mm imprejurul ruloului
utilizat pentru indiguire .
d. este indicată mai ales la amprentele cu material bucoplastic;
e. este o etapă realizată de medicul stomatolog imediat după amprentarea funcțională a campului
protetic .
R-A,B,C

49 . Demularea modelului functional:

a. se face prin ciocănire si desprindere a fragmentelor cu spatula, la amprentele de ghips;
b. se face prin incălzirea in apă a amprentelor luate cu materiale bucoplastice, termoplastice
pasta de oxid de zinc-eugenol si de desprinderea lor prin tracțiune;
c. se face prin tracționarea amprentelor din materiale elastice care cedează si eliberează
materialul .
d. este o etapă realizată de tehnician cu foarte mare atenție pentru a nu fractura si modifica
modelul funcțional;
e. se realizează imediat după priza ghipsului obisnuit .
R-A,B,C,D

50 . Sablonul de ocluzie:
a. este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea si inregistrarea
relațiilor intermaxilare;
b. se realizează pe modelul preliminar;
c. reproduce baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarelor proteze;
d. este realizat cel mai frecvent din placă de bază si val de ocluzie;
e. nu sunt intotdeauna necesare .
R-A,C,D

51. Ce repere se transferă de pe sabloane pe modele în vederea montării dinților:

a. linia mediană;
b. planul lui Camper;
c. linia bipupilară;
d. linia canină;
e. curbura vestibulară .
R-A,D,E

52. Operațiile realizate pentru obținerea bazei machetei sunt:

a. izolarea modelului in apă 1-2 minute; este necesară deoarece macheta este indepărtată de pe
model pentru probă;
b. adaptarea intimă a unei jumătăți de placă de ceară roz la suprafața modelului, pană in
fundurile de sac;
c. consolidarea machetei bazei cu placă de bază la nivelul bolții palatine .
d. Realizarea butonilor de presiune si a manerului;
e. Intărituri din sarmă la macheta inferioară .
R-A,B,C

53. Reguli de montare a ansamblului modele-sablon în ocluzor:

a. planul de orientare ocluzală materializat de locul de unire a celor două suprafețe ale
bordurilor este plasat in planul orizontal reprezentat de suprafața mesei;
b. planul medio-sagital al modelelor să se suprapună planului medio-sagital al ocluzorului
(paralel pe axa balama);
c. distanța intre punctul interincisiv, marcat pe sabloane, de intersecția liniei mediană cu planul
de ocluzie si axul de rotație să fie de 10,5 cm .
d. linia surasului paralelă cu linia bipupilară;
e. liniile canine paralele intre ele si cu axul ocluzorului .
R-A,B,C

54 . Înălțimea dinților frontali se alege în funcție de:

a. varsta pacientului;
b. lungimea buzei superioare si gradul ei de mobilitate;
c. profesia pacientului;
d. gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul cand era dentat
e. sexul pacientului .
R-A,B,D,

55 . Alegerea culorii dinților se face în funcție de:

a. sex;
b. personalitate;
 c. varstă;
d. culoarea ochilor, a părului;
e. doleanța pacientului .
R-A,B,C,D