EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII

PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

1. Fibromucoasa sănătoasă cu grosime şi rezilienţă moderată, conform clasificării Supple

corespunde clasei:
1A – I[x]
B – II
C – III
D – IV
E–V

2. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă, conform clasificării Supple corespunde

clasei:
A–I
B – II
C – III
1D – IV[x]
E–V

3. Fibromucoasa atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării

Supple corespunde clasei:
A–I
1B – II[x]
C – III
D – IV
E–V

4. Conform clasificării Liund zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă

este situată:
A – pe coama apofizei alveolare
B – în zona mediană a palatului dur
C – în zona rugilor palatine
1D – în treimea posterioară a bolţii palatine[x]
E – în zonele periferice ale proceselor alveolare

5. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă subţire şi sensibilă la presiuni, conform

clasificării Liund corespunde:
A – zonei periferice a apofizelor alveolare
B – zonei rugilor palatine
1C – zonei mediane[x]
D – zonei glandulare
E – zonei apofizelor alveolare

6. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic după diferiţi autori în diferite zone variază
între:
A – 10 –12 mm
B – 8,0 – 9,0 mm
C – 7,0 – 5,0 mm
D – 4,0 – 3,0 mm
1E – 2,5 – 0,4 mm[x]
7. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţioanează din sîrmă de Wiplă
cu diametrul:
A – 2,0 – 2,5 mm
B – 1,5 – 2,0 mm
1C – 0,6 – 0,8 mm[x]
D – 0,2 – 0,4 mm
E – nu are importanţă

8. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor

piriformi:
A – îi acoperă în totalitate
B – îi acoperă cu 1/2
C – îi acoperă cu 2/3
D – nu ajunge la limita lor mezială
1E – îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică[x]

9. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:

A – 0,5 mm
B – 1,0 mm
C – 1,5 mm
1D – 2,0 mm[x]
E – 3,0 mm

10. Protezele parţiale mobilizabile pot fi confecţionate:

A – numai în edentaţiile terminale bilaterale
B – numai în edentaţiile terminale unilaterale
C – numai în edentaţiile frontale
D – numai în edentaţiile intercalate
E – în orice tip de edentaţie parţială[x]

11. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:

A – fixarea dinţilor artificiali
B – unirea elementelor dentare cu şeile protezei
1C – unirea şeilor protezei[x]
D – fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
E – micşorarea dimensiunilor bazei protezei

12. Avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
A – nu traumează fibromucoasa
B – sunt fizionomice
C – sunt fiziologice
1D – permit corecţia şi rebazarea [x]
E – sunt igienice

13. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de

plăcuţă la maxillă este de:
A – 3,0-4,0 mm
B – 5,0 mm
C – 6,0-8,0 mm
D – 9,0-10,0 mm
1E – mai mult de 10 mm[x]

14. Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de

plăcuţă la maxilă este de:
A – 0,2 mm
1B – 0,4-0,5 mm[x]
C – 6,0-7,0 mm
D – 8,0-10,0 mm
E – 1,0-2,0 mm

15. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la

maxilă este plasat:
1A – în zona palatinală posterioară[x]
B – pe versantele interne a apofizelor alveolare
C – în zona torusului palatinal
D – în zona liniei Ah
E – în orice zonă

16. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la

mandibulă este plasat:
1A – la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual[x]
B – la 1-2 mm de festonul gingival şi la nivelul fundului de sac lingual
C – în zona coletului dinţilor restanţi
D – în zona ecuatorială a dinţilor laterali
E – nu are importanţă locul plasării

17. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la

mandibulă în sens antero-posterior va fi plasat în raport de:
A – implantarea dinţilor restanţi
B – înălţimea dinţilor restanţi
C – lăţimea procesului alveolar
1D – orientarea versantului lingual al procesului alveolar[x]
E – nu are importanţă nici un factor

18. În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin preponderent dento-paradontal

conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:
A – este distanţat cu 5,0 mm
B – este distanţat cu 8,0 mm
C – este distanţat cu 1,0 mm
D – este distanţat cu 1,2 mm
1E – are contact intim cu mucoasa [x]

19. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasa cîmpului protetic a conectorului principal

prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat
de la ea cu:
A – 2,0-3,0 mm
B – 4,0 mm
C – 0,5 mm
D – 0,6 mm
!E – în raport de gradul de rezilienţă[x]

20. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:

A – unirea şeilor protezei
1B – unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale[x]
C – unirea croşetelor în bloc
D – ocolirea formaţiunilor anatomice
E – ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

21. Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:

A – pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor
B – pe versantele interne ale proceselor alveolare
C – pe procesele alveolare
1D – pe feţele proximale ale dinţilor ancoră[x]
E – pe centrul apofizelor alveolare

22. Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de:
A – 5,0-8,0 mm
1B – 1-1,5 mm[x]
C – 2,0 mm
D – 2,5 mm
E – nu are importanţă

23. Croşetul Bonwill are următoarele braţe:

1A – două retentive, două opozante, două ocluzale[x]
B – două retentive, două opozante, unul ocluzal
C – două retentive, unul opozant, două ocluzale
D – două retentive, trei opozante, unul ocluzal
E – numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

24. Croşetul inelar Jackson este indicat în următoarele clase ale edentaţiei parţiale după
Kennedy:
A–I
1B – II[x]
C – VI
D – IV
E– V

25. În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii
premolari elementele de ancorare ale protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi
plasate:
A – pe primii molari bilateral
B – pa primii premolari bilateral
C – pe ambii premolari şi primul molar unilaterali
1D – pe toţi dinţii bilaterali prezenţi[x]
E – nu are importanţă numărul dinţilor ancoră

26. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:

1A – direcţia de aplicare şi înlăturare a protezei[x]
B – întroducerea protezei în cavitatea bucală
C – aplicarea protezei pe model
D – studierea protezei în paralelograf
E – studierea protezei vizual

27. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:

1A – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole[x]
B – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic cu obstacole
C – calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu obstacole considerabile
D – calea relativă de aplicare a protezei în cavitatea orală
E – calea relativă de înlăturare a protezei din cavitatea orală

28. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:

A – axului de inserţie a protezei
B – axului de dezinserţie a protezei
1C – punctului extremităţii braţului retentiv al croşetei[x]
D – lăcaşilor pentru pintenii ocluzali
E – poziţiei modelelor

29. Determinarea ecuatorului protetic în paralelograf se efectuază cu tija:

A – detectoare
B – răzuşă
C – retentivometrică
1D – portcreion[x]
E – suplimentară

30. Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt
alcătuite din:
A – numai matrice
B – numai patrice
1C – matrice şi patrice[x]
D – inele
E – benzi supracingulare

31. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile parţiale cl. I Kennedy este şi un element:
A – fiziologic
1B – antibascular[x]
C – antivibrator
D – antiinflamator
E – antialergic

32. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor
frontali:
A – gingival
B – la colet
1C – supracingular[x]
D – în apropierea marginelor incisivale
E – supraocluzal

33. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale mandibulare cl. IV Kennedy în zona dinţilor
laterali este plasat:
A – gingival
B – subecuatorial
C – în zona ecuatorului
1D – supraecuatorial[x]
E – supraocluzal

34. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor
funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
A – asupra fibromucoasei
B – asupra substratului osos
1C – asupra dinţilor stîlpi[x]
D – asupra dinţilor antagonişti
E – bolţii palatine

PROTEZE PARŢIAL MOBILIZABILE SCHELETIZATE

35. Pentru proteza parţială mobilizabilă scheletată e caracteristic:
A- 1că părţile componente sînt solidarizate într-o unitate comună[x]
B- că şeile sînt situate în spaţiile edentate fără conexiune cu alte elemente
C- conectorul acrilic este armat cu metal
D- conectorul principal este din acrilat
E- transmiterea presiunii funcţionale numai suportului muco-osos

196. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
A- inclusă în acrilat[x]
B- ovală
C- suspendată
D- punctiformă
E- tangenţială

197. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate dacă nu este
inclusă în acrilat atunci ea:
A- are contact cu fibromucoasa[x]
B- nu are contact cu fibromucoasa
C- este suspendată
D- uşor plată
E- uşor convexă

198. Elementul de legătură dintre şeile protezei parţiale mobilizabile scheletate (conectorul
principal) trebuie să posede:
A- elasticitate maximă
B- plasticitate
C- fragilitate
D- duritate[x]
E- luciu

199. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară la

mandibulă în secţiune are formă:
A- triunghiulară
B- patrată
C- pentagon
D- trapezoidală
E- ovală[x]

200. La maxilă conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de

bară în secţiune are formă:
A- semipatrată
B- semiovală[x]
C- triunghiulară
D- patrată
E- asimetrică

201. Grosimea conectorului principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la

mandibulă prezentat de bară trebuie să fie:
A- 0,5-1,0 mm
B- 1,5-2,0 mm[x]
C- 3,0 mm
D- 4,0 mm
E- 5,0 mm

202. Cerinţe către plăcuţe ca conector principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate
la maxilă se referă:
A- grosimea 0,4-0,5 mm[x]
B- lăţimea mai mică de 3,0 mm
C- este situată la distanţă de 0,5 mm de la suprafaţa mucoasei palatului moale
D- să fie elastică
E- să fie fragilă

203. Zonele de plasare a conectorului principal în formă de bară a protezei parţiale

mobilizabile scheletate la maxilă:
A- în zona frontală
B- în treimea anterioară a palatului dur
C- în treimea anterioară a zonei posterioare a palatului dur[x]
D- în zona liniei “A”
E- în zona palatului moale

204. Lăţimea plăcuţelor ca conector principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la

maxilă:
A- 5,0 mm
B- 6,0 mm
C- 7,0 mm
D- 8,0 mm
E- 10 mm şi mai mult[x]

205. Care din croşetele mai jos numite pot fi confecţionate din sîrmă:
A- Kemeny
B- Jackson[x]
C- Ackers
D- Bonwill
E- Ney

206. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A- !să cuprindă mai mult de 1800 din cercumferinţa dintelui[x]
B- să cuprindă mai puţin de 1800 din cercumferinţa dintelui
C- să dezvolte o forţă continue orizontală asupra dintelui ancoră
D- toate părţile componente ale croşetei trebuie să se situieze în 1/3 ocluzală
E- se aplică pe dinţii ancoră cu starea paradontală nefavorabilă

207. Croşetul Adams se confecţionează prin:

A- turnare
B-! îndoire[x]
C-mixt
D-polimerizare
E-presare

208. Ce elemente de fixare, menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabile scheletate pot

fi utilizate din cele indicate:
A- !capse[x]
B- camere de vid
C- cameră fără vid
D- magneţi
E- balamale

209. Mijloacele care se opun deplasărilor protezei parţiale mobilizabile scheletate:

A- !Elementele de menţinere, sprigin şi stabilizare[x]
B- dinţii artificiali
C- şeile protezei
D- conectorul principal
E- conectorii secundari

210. Ce elemente de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate pot avea formă în
“T”:
A- bara la sistem Dolder-Rumpel
B- capsa
C- telescoapele
D- disjunctorii de forţă
E- !culisele[x]

211. Şeile protezelor parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din:

A- ceară
B- acrilat elastic
C- compozite
D- acrilate termopolimerizabile[x]
E- mase poliesterice

212. Pentru lustruirea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va folosi:

A- filţuri conice[x]
B- carborundul
C- vazelina
D- uleiul vegetal
E- filţuri triunghiulare

213. Pentru dublarea modelului deretentivizat este necesar de:

A- vacum-malaxor
B- paralelograf
C- chiuvetă specială [x]
D- chiuvetă obişnuită
E- gips

214. La confecţionarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin

turnare se foloseşte sursa de topire a aliajului:
A- electro-galvanică
B- aparatul de lipire
C- curentul de fregvenţă înaltă[x]
D- aparatul de sudare
E- spirtiera

215. Ca antioxidant la lipirea elementelor scheletului metalic al protezei parţiale

mobilizabile scheletate se utilizează:
A- heliu
B- criptonul
C- argonul
D- xenonul
E- boraxul[x]

216. Conceperea defenitivă a construcţiei protezei parţiale mobilizabile scheletizate se

efectuiază la etapa:
A- examenului pacientului
B- examinarea modelului de studiu vizual
C- preconizarea planului de tratament
D- analiza modelului de lucru la paralelograf[x]
E- la etapa dublării modelului

217. Croşetul Bonwill are:

A- un braţ elastic în formă de “L”
B- un braţ elastic în formă de “G”
C- două braţe retentive[x]
D- un pinten ocluzal
E- un braţ opozant

218. Modelul de lucru a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează după

amprenta:
A- documentară
B- de diagnostic
C- funcţională[x]
D- standart
E- parţială
219. Edentaţia parţială congenetală se caracteriziază prin:
A-absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la un maxilar
B- absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la ambele maxilare
C-extracţia a cîţiva dinţi la un maxilar
D-extracţia a cîţiva dinţi la ambele maxilare
E-absenţa mugurilor dentari a cîţiva dinţi pe un maxilar[x]

220. Edentaţia parţială congenetală este considerată ca o edentaţie:

A-primară[x]
B-secundară
C-unilaterală
D-bilaterală
E-totală

221. Edentaţia parţială congenitală clinic se manifestă ca:

A-anodonţie
B-hipodonţie[x]
C-hiperdonţie
D-macrodonţie
E-microdonţie

222. Absenţa parţială a mugurilor dentari pe un maxilar este:

A-hipodonţie[x]
B-hiperdonţie
C-anodonţie
D-microdonţie
E-macrodonţie

223. Absenţa totală a mugurilor dentari pe un maxilar este:

A-hipodonţie
B-anodonţie[x]
C-hiperdonţie
D-macrodonţie
E-microdonţie

224. Pentru edentaţia parţială primară este caracteristic absenţa dinţilor ca urmare a:
A-extracţiei
B-traumatismului
C-absenţei mugurilor dinţilor[x]
D-abraziuni patologice a dinţilor
E-avitaminozei

225. Edentaţia parţială falsă se caracteriziază prin absenţa dinţilor ca urmare a:

A-retenţiei dinţilor în profunzimea osului[x]
B-extracţiei
C-absenţei mugurilor dinţilor
D-traumatismului
E-fracturii coroanelor

226. Anodonţia se caracteriziază prin:

A-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe una din arcadele dentare
B-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe ambele arcade dentare
C-absenţa totală a mugurilor dinţilor[x]
D-absenţa totală a coroanelor dinţilor ca urmare a abraziunii dinţilor
E-absenţa tuturor dinţilor de minte

227. Eedentaţia parţială produsă de factori postnatali este:

A-primară
B-secundară[x]
C-terminală
D-intercalată
E-totală

228. Examenul clinic al pacientului cu edentaţie parţială începe cu:

A-radiografia dinţilor restanţi
B-percuţia dinţilor restanţi
C-determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
D-palparea zonei ATM
E-clarificarea motivaţiei[x]

229. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:

A-caracterul alimentelor
B-frecvenţa alimentaţiei
C-localizarea breşei arcadei dentare[x]
D-particularităţile respiraţiei
E-igiena cavităţii orale

230. La absenţa dinţilor frontali superiori simptomul facial va fi exprimat prin:

A-micşorarea DVO
B-majorarea DVO
C-prăbuşirea buzei inferioare
D-prăbuşirea buzei superioare[x]
E-prăbuşirea ambelor buze

231. Gradul de pronunţare a apofizei alveolare edentate va depinde de:

A- topografia breşei
B-profesia pacientului
C-stajiul de muncă
D-cauzele care au determinat edentaţia[x]
E-tipul de ocluzie

232. Dinţii frontali superiori în ocluzia ortognată au în mediu o înclinare vestibulară în

zona incizală de:
A-00
B- 5-100[x]
C- 19-200
D- 250
E- mai mult de 250
233. Dinţii frontali inferiori în ocluzia ortognată au o înclinare vestibulară în zona incizală
de:
A- 00
B- 2-30[x]
C- 3-100
D- 150
E- mai mult de 150

234. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy-Applegate la rînd cu criteriul topografic

include:
A- numărul dinţilor absenţi
B- prezenţa dinţilor de minte
C- elemente defiziologie şi terapie protetică[x]
D- gradul de extindere a breşei
E- numărul breşelor

235. Pentru clasa I subdiviziunea I a edentaţiei parţiale conform clasificării Kennedy este
caracteristic prezenţa:
A- unei breşe în zona dinţilor restanţi[x]
B- a două breşe în zona dinţilor restanţi
C- a trei breşe în zona dinţilor restanţi
D- a patru breşe în zona dinţilor restanţi
E- în zona dinţilor restanţi nu sînt breşe

236. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă a procesului alveolar după clasuficarea Supple

corespunde clasei:
A-I
B-II
C-III
D-IV[x]
E-V

237. Pentru clasa II a fibromucoasei cîmpului protetic după Supple este caracteristic:
A- fibromucoasă cu grosime şi rezilienţă moderată
B- fibromucoasă atrofiată, subţire cu grad de rezilienţă redusă[x]
C- fibromucoasă groasă,friabilă cu un grad mare de rezilienţă
D- fibromucoasă hipertrofiată, mobilă, în creastă de cocoş
E- fibromucoasă cu grosime neuniformă pe toată întinderea

238. Zonele Schroder ale fibromucoasei după Liund sunt situate:

A- în treimea anterioară a bolţii palatine
B- în treimea medie a bolţii palatine
C- în treimea posterioară a bolţii palatine[x]
D- în zona posterioară a palatului moale
E- în zona medie a palatului moale

239. Apofizele alveolare la maxilă cu valoare protetică negativă după Lejoyeux corespund
clasei:
A- I
B- II
C- III
D- IV[x]
E- V

240. Tuberculii piriformi ai mandibulei sînt situaţi:

A- în triunghiul retromolar[x]
B- în triunghiul retropremolar
C- în triunghiul retroalveolar
D- pe centrul procesului alveolar în zona frontală
E- pe versantul vestibular a procesului alveolar

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR

DENTARE

410. După modul de agregare punţile dentare pot fi:

A- mobilizabile[x]
B- pe magniţi
C- fixe[x]
D- demontabile[x]
E- cu succiune

411. Punţile dentare se confecţionează din:

A- acrilate[x]
B- ceramică[x]
C- cauciucuri
D- aliajele metalelor nobile[x]
E- materiale termoplastice

412. Puntea dentară este destinată la:

A- restaurarea integrităţii arcadei dentare[x]
B- restabilirea funcţiei gustative
C- restabilirea masticaţiei[x]
D- îmbunătăţire igienei cavităţii orale
E- îmbunătăţirea respiraţiei orale

413. După tehnica confecţionării punţile dentare pot fi:

A- din două bucăţi[x]
B- întreg turnate[x]
C- ştanţate
D- prin frezare
E- prin ardere[x]

414. După materialul din care sînt confecţionate punţile dentare deosebim:
A-mixte[x]
B-metalice[x]
C- diamantate
D-nemetalice[x]
E-din carborund
415. Elementele de agregare utilizate în punţile dentare:
A- onlay[x]
B- inlay [x]
C- croşet Kemeny
D- coroane de înveliş[x]
E- magniţi

416. Cerinţe către corpul de punte:

A- dimensiunea vestibulo-orală trebuie să fie egală cu a dinţilor naturali[x]
B- să restabilească curbura de ocluzie sagitală a arcadei dentare[x]
C- să prezinte o linie ondulată dintre elementele de agregare
D- să restabilească curbura frontală a arcadei dentare[x]
E- relieful ocluzal să aibă cuspizi exprimaţi

417. Cerinţe către corpul de punte (partea intermediară):

A- să fie fizionomic[x]
B- să restabilească funcţia fonetică[x]
C- pantele cuspizilor dinţilor laterali să fie nu mai mari de 20-250[x]
D- să aibă supracontacte
E- să fie în inocluzie

418. Ca elemente de agregare în punţile dentare pot fi utilizate:

A- magneţi
B- coroane Jacket[x]
C- capse
D- coroane de substituţie[x]
E- inlay-uri[x]

419. După tehnica confecţionării deosebim punţi dentare:

A- din două bucăţi[x]
B- sculptate
C- perforate
D- polimerizate[x]
E- confecţionate prin ardere[x]

420. După particularităţile de construcţie deosebim punţi dentare:

A- monolite[x]
B- suspendate
C- întinse
D- atipice[x]
E- reduse

421. După zonele topografice ale arcadelor dentare deosebim punţi dentare:
A- intercalată unilaterală[x]
B- intercalată bilaterală[x]
C- intercalată frontală[x]
D- maxilară
E- mandibulară
422. Tehnici de modelare a machetei corpului de punte metalic:
A- picurare
B- adiţia cerii la blocul de dinţi modelaţi pentru redarea reliefului ocluzal[x]
C- sculptare din bloc de ceară[x]
D- cu baia cu ceară topită
E- cu ceară calibrată

423. Cerinţele către elementele de agregare ale punţii dentare:

A- să fie rezistente[x]
B- să transmită presiunile masticatorii asupra parodontului dinţilor stîlpi[x]
C- dinţii să fie devitalizaţi
D- să nu influenţeze asupra morfologiei dintelui
E- dinţii să fie vitali

424. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se găseşte în dependenţă de:

A – numărul şi topografia dinţilor absenţi[x]
B – examenul radiografic
C – atenţia medicului
D – timpul ce s-a scurs după extracţiile dentare[x]
E – starea familiară a pacientului

425. După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim:

A – edentaţii mici (1-3 dinţi) [x]
B – edentaţii congenetale
C – edentaţii medii (4-6 dinţi) [x]
D – edentaţii întinse(mai mult de 6 dinţi) [x]
E – edentaţii dobîndite

426. După forma apofizei alveolare edentate în edentaţia parţială deosebim apofize:
A – înguste (pînă la 5 mm) [x]
B – foarte înguste
C – de o lăţime medie (5-8mm) [x]
D – de o lăţime satisfăcătoare
E – late (mai mult de 8 mm) [x]

427. După modul de agregare pe dinţii stîlpi puntea dentară poate fi:
A – mobilă[x]
B – fixă[x]
C – mixtă
D – gingivală
E – semigingivală

428. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:
A – în şa
B – în formă ovală
C – în formă semiovală
D – în semişa[x]
E – suspendat[x]

429. După rapotrul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:
A – fixe
B – punctiforme[x]
C – tangent liniare[x]
D – semiovale
E – ovale

430. Puntea dentară cu corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare:
A – din metaloceramică
B – mobilizabile
C – din 2 bucăţi[x]
D – acrilice[x]
E – ceramice

431. Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare sunt:

A – prepararea atentă
B – prepararea cu răcire
C – obţinerea paralelismului între dinţii stâlpi[x]
D – obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregare[x]
E – nu sunt particularităţi

432. Elementele fundamentale ale ocluziei centrice sunt:

A – dimensiunea verticală de ocluzie[x]
B – poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă[x]
C – poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibulei
D – spaţiul fiziologic de inocluzie
E – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

433. Avantajele punţilor dentare din două bucăţi:

A- transmisia forţelor ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi[x]
B- transmisia forţelor ocluzale pe cale mixtă
C- necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi[x]
D- restabilirea funcţiilor dereglate[x]
E- nu este obligatorie anestezia la prepararea dinţilor stîlpi

434. Dezavantajele punţilor dentare din 2 bucăţi:

A – transmit forţele ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi
B – poate avea loc dezlipirea corpului de punte[x]
C – restabilesc parţial funcţia fizionomică[x]
D – pot conduce la apariţia galvanozei în cavitatea bucală[x]
E – necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi

435. Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:

A – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinte
B – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi
C – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor
intercalate[x]
D – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate
[x]
E – în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi
436. Avantajele puntei dentare metalice întreg turnate:
A – numărul etapelor de confecţionare [x]
B – este realizată dintru-n aliaj[x]
C – este fizionomică
D – impune prezenţa dinţilor cu coroane înalte
E – nu are loc fracturarea corpului de punte[x]

437. Dinţii stîlpi în punţile dentare metalice întreg turnate sînt supuşi preparării la colet:
A – cu prag circular în unghi drept[x]
B – cu prag circular în unghi ascuţit
C – fără prag[x]
D – mixt[x]
E – cu prag circular convex

438. Consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din

metaloceramică:
A – amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizorii[x]
B – prepararea dinţilor stîlpi[x]
C – devitalizarea dinţilor stîlpi
D – amprentarea finală[x]
E – realizarea modelelor

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR

PARŢIALE MOBILIZABILE

439. Proteza parţial mobilizabilă scheletată este o piesă protetică la care conectorul
principal este:
A- acrilic
B- din acrilat armat
C- metalică în formă de arc[x]
D- din ceramică
E- prezentat de o plăcuţă metalică[x]

440. Scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează:

A- din elemente prefabricate[x]
B- modelate separat, apoi turnate şi lipite între ele[x]
C- prin turnare[x]
D- polimerizare
E- presare

441. Şeile protezei parţiale mobilizabile scheletezete sînt situate:

A- în spaţiile edentate[x]
B- pe mijlocul apofizei alveolare[x]
C- vestibular de la centrul apofizei alveolare
D- oral de centrul apofizei alveolare
E- nici una din variantele susnumite nu sînt corecte
442. Şaua scheletului metalic a protezei parţial mobilizabile scheletate pe suprafaţa externă
se realizează cu elemente retentive ca:
A- bonturi[x]
B- grile sau anse[x]
C- ciupercuţe[x]
D- solzi de peşte
E- suprafaţă haşurată

443. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată trebuie să posede:

A- duritate[x]
B- fragilitate
C- rezistenţă [x]
D- plasticitate
E- rigiditate[x]

444. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată, poate fi reprezentat de:
A- bară, arc[x]
B- pivot
C- plăcuţe[x]
D- bandă (plăcuţă dento-mucoasă) [x]
E- nici una din cele enumerate nu pot fi aplicate

445. Tipurile de conectori principali la mandibulă sunt:

A- Bara linguală[x]
B- Placa linguală[x]
C- Arcada linguală
D- Bara palatinală
E- Plăcuța palatinală
446. Tipurile de conectori principali la maxilă sunt:
A- Arcada palatinală
B- Placuța palatinală[x]
C- Plăcuța antero-posterioară[x]
D- Bara linguală
E- Plăcuța linguală

447. La mandibulă bara în proteza parţial mobilizabilă scheletată, ca conector principal

poate avea formă:
A- rotundă[x]
B- semirotundă[x]
C- ovală[x]
D- patrată
E- nici una din cele enumerate anterior

448. Lăţimea şi grosimea barei în proteza parţial mobilizabilă scheletată, la mandibulă

este:
A- grosimea 0,5mm
B- lăţime nu mai mică de 3,0 mm[x]
C- grosime1,0 mm
D- grosime 1,5-2,0 mm[x]
E- lăţime 1,5-2,0 mm

449. Cerinţele către bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă:

A- să fie distanţate cu 0,5-1.0mm de la mucoasă[x]
B- marginile barei să fie atraumatizante[x]
C- să fie la nivelul gingiei marginale
D- să se înfunde în mucoasa cîmpului protetic
E- să fie plasată în zona planşeului bucal

450. Cerinţe către plăcuţe în proteza parţial mobilizabilă scheletată la maxilă:

A- să aibă grosimea 0,4-0,5mm[x]
B- să aibă lăţimea de 10mm şi mai mult[x]
C- să aibă contact intim cu mucoasa[x]
D- să posede plasticitate
E- suprafaţa mucozală a plăcuţei să fie rugoasă pentru majorarea retentivităţii, adeziunii,
succiunii

451. După contactul plăcuţelor cu conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile

scheletate cu elementele cîmpului protetic deosebim plăcuţe:
A- ocluzale
B- mucosale[x]
C- dento-mucosale[x]
D- laterale
E- posterioare

452. Benzele ca conector principal în protezele parţial mobilizabile scheletizate

îndeplinesc mai multe funcţii:
A- refac ocluzia centrică
B- realizează blocuri de dinţi rezistente la forţele nocive declanşate de proteză[x]
C- îndeplinesc funcţia antibasculantă[x]
D- contribuie la stabilizarea protezelor situate pe maxilarul opus
E- nici una din susnumitele funcţii benzile nu îndeplinesc

453. Elemente a protezei parţial mobilizabile scheletate cu indirectă antibasculantă sînt:

A- croşetul continuu[x]
B- croşetul Ackers
C- croşetul mucozal
D- croşetul Ney N2
E- benzele dentare[x]

454. Prin ce metodă se pot confecţiona croşetele:

A- turnare[x]
B- îndoire[x]
C- mixtă[x]
D- galvanoplastie
E- ardere

455. Prin turnare se confecţionează croşetele:

A- Kemeny
B- Ney [x]
C- Ackers[x]
D- Roach[x]
E- Kennedy

456. Din sistemele speciale de fixare a protezei parţiale mobilizabile scheletate fac parte:
A- sistemul telescopic[x]
B- sistemul Rumpel-Dolder[x]
C- sistemul adeziv
D- sistemul cu succiune
E- sistemul antibascular

457. Factorii care se opun desprinderii protezei mobilizabile sînt:

A- adeziunea[x]
B- retentivităţile anatomice ale cîmpului protetic[x]
C- lustrul perfect al protezei
D- elementele de fixare şi stabilizare[x]
E- fonaţia

458. Aparatele necesare pentru turnarea modelului:

A- chiuvetă
B- măsuţă vibratorie[x]
C- ocluzorul
D- vacuum-malaxorul[x]
E- articulatorul

459. Netezirea protezei parţiale mobilizabile se efectuiază cu:

A- pietre de carborund de diferite forme[x]
B- freze metalice pentru acrilat[x]
C- lac special
D- hîrtie de şmirgel[x]
E- sablatorul

460. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezei parţial mobilizabile scheletate:

A- radiografia
B- amprenta preliminară[x]
C- modelul preliminar[x]
D- amprenta funcţională[x]
E- degrasarea protezei

461. Scheletul metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din

următoarele aliaje:
A- Cr-Co[x]
B- Au 750, Pt 12%[x]
C- Cu
D- Ni-Cr moderne[x]
E- uşor fuzibile

462. Croşetul Ackers este format din:

A- două braţe retentive
B- un braţ vestibular retentiv[x]
C- doi pinteni ocluzali
D- un braţ opozant[x]
E- un pintene ocluzal[x]

463. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A- să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezei[x]
B- să încercuiască mai mult de jumătate a cercumferinţei dintelui ancoră[x]
C- să fie plasate pe dinte comod
D- să nu fie plasate comod pe dinte
E- fiecărui dinte –ancoră să-i revină cîte două croşete

464. Reglarea transmiterii presiunilor funcţionale asupra suportului dento-paradontal în

PPMS are loc prin:
A- conectorii secundari elastici[x]
B- disjunctori de forţă[x]
C- cape
D- succiunea funcţională
E- adeziunea

465. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:

A – vălul palatin
B – dinţii restanţi[x]
C – muşchii mobilizatori
D – fibromucoasa inmobilă[x]
E – crestele alveolare şi bolta palatină[x]

466. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize alveolare:
A – înalte, retentive cu versante extinse, paralele[x]
B – înalte, neretentive cu versante periforme
C – cu valoare protetică slabă[x]
D – cu valoare protetică negativă[x]
E – ascuţite

467. Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot fi:

A – retentive[x]
B – cu valoare protetică medie[x]
C – ondulate
D – trapezoidale
E – cu valoare protetică negativă[x]

468. Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în:

A – favorabili stabilizării şi menţinerii protezelor mobilizabile[x]
B – cu valoare protetică negativă[x]
C – triunghiulari
D – cuboidali
E – piramidali

469. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în:

A – piramidale
B – parabolice[x]
C – plate
D – triunghiulare[x]
E – trapezoidale[x]

470. Varietăţile bolţii palatine:

A – extinsă, fără torus palatin[x]
B – ovoidală
C – patrată
D – cu valoare protetică medie[x]
E – alungită

471. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile:

A – şeile protezei[x]
B – dinţii artificiali[x]
C – corpul protezei
D – elementele de ancorare, fixare şi stabilizare[x]
E – elementele antideformante

472. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:

A – elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
B – dinţii artificiali
C – conectorul principal[x]
D – conectorii secundari
E – şeile protezei[x]

473. Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi din:

A – oasele animalelor
B – acrilate [x]
C – lemn special
D – aliajele metalelor[x]
E – ceramică[x]

474. Croşetele din sîrmă sînt alcătuite din următoarele segemente:

1A – dentar[x]
B – mandibular
C – maxilar
1D – elastic [x]
1E – de fixare [x]

475. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:

1A – vestibular – fundul de sac în limitele mucoasei pasiv - mobile[x]
B – vestibular – fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv - mobile
C – vestibular – nu ajunge cu 1- 2 mm la mucoasa pasiv - mobilă
1D – în zona dinţilor frontali restanţi – la colet[x]
E – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

476. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:

1A – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorială[x]
B – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială – la colet
C – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular
1D – în zona dinţilor frontali restanţi – la colet[x]
E- În zona dinţilor frontali restanţi- pînă la marginea incisală

477. Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:

1A – numărul dinţilor restanţi[x]
B – starea arcadei dentare antagoniste
1C – topografia breşelor arcadei dentare[x]
D – funcţia glandelor salivare
E – tipul de ocluzie

478. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depind
de:
A – înălţimea caronară a dinţilor restanţi
1B – caracterul breşei – terminală s-au limitată distal[x]
!C – mărimea breşelor arcadei dentare[x]
D – gradul de înclinare a dinţilor restanţi
E – tipul de ocluzie
479. Cerințele către baza protezei acrilice sunt următoarele:
A- 1Să se adapteze pe cîmpul protetic cu schimbarea minimală a volumului din cavitatea
bucală[x]
B- 1Conductivitate termică[x]
C- Gravitate specifică înaltă
D- 1Ușor să se supună igienizării[x]
E- Să nu fie rezistentă la fracurare sau distorsie

480. Limita distală în proteza parţială mobilizabilă acrilică la maxilă va fi în zona liniei Ah
în următoarele situaţii clinice:
1A – în edentaţiile întinse bilaterale terminale[x]
1B – în edentaţiile întinse unilaterale terminale[x]
C – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare retentive
1D – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare protetic
negative[x]
E – în edentaţiile laterale medii intercalate

481. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor
restanţi:
A – la coletul dinţilor frontali
1B – supracingular în zona dinţilor frontali[x]
C – subecuatorial în zona dinţilor laterali
D – la coletul dinţilor laterali
1E – supraecuatorial în zona dinţilor laterali[x]

482. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:

A1 – acrilate termopolimerizabile dure[x]
B – acrilate termopolimerizabile elastice
C 1– mixt[x]
D 1– aliajele Cr-Co[x]
E – ceramică

483. Protezele parţiale mobilizabile acrilice sînt indicate:

A –1 cînd sînt contraindicate punţile dentare[x]
B – în ocluzia adîncă şi alergii
C – 1cînd sînt contraindicate protezele parţiale mobilizabile scheletate[x]
D – 1în edentaţiile subtotale[x]
E – la absenţa totală a dinţilor

484. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

A – nu sînt fizionomice
B –1 au un suport muco-osos[x]
C –1 micşorează volumul cavităţii orale[x]
D – nu restabilesc întocmai DVO
E – provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală

485. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice cele mai favorabile
linii croşetare sînt:
A – sagitală
B – 1diagonală[x]
C – 1transversală[x]
D – punctiformă
E – dreaptă

486. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cele mai favorabile linii
croşetare sînt:
1A – diagonală[x]
B – sagitală
C – dreaptă
1D – în suprafaţă[x]
E – transversală

487. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cele mai favorabile linii
croşetare sînt:
A – tangenţială
B – diagonală
C – dreaptă
1D – transversală[x]
1E – în suprafaţă[x]

488. La confecţionarea croşetelor din sîrmă prin tehnica de îndoire se utilizează cleşte:
11A – crampon[x]
1B – în cioc[x]
1C – cu fălci rotunde[x]
D – cu fălci piramidale
1E – de tăiat sîrmă[x]

489. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletezate este prezentat de:
A – bare [x]
B – capse
C – plăcuţe[x]
D – dejunctoare de forţă
E – benzi[x]
490. În proteza parţial moblizabilă scheletezată şeile protezei pot fi:
A – întreg metalice[x]
B – parţial metalice incluse în acrilat[x]
C – suspendate
D – elastice
E – tangenţiale

491. Lăţimea şi grosimea barei – ca conector principal al protezei parţial mobilizabile

scheletate la mandibulă este de:
A – lăţimea de 3,0 mm[x]
B – lăţimea de 8,0 mm
C – lăţimea de 0,5 mm
D – grosimea de 0,5 – 1,0 mm
E – grosimea de 1,5 – 2,0 mm[x]

492. Formele de bare linguale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:

A – rotundă[x]
B – în şa
C – semirotundă[x]
D – ovoidală[x]
E – în semişa

493. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletezate la mandibulă

prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:
A – în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial[x]
B – la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
C – la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
D – la o distanţă de 3-4 mm de la fundul sacului planşelului bucal[x]
E – se realizează la dorinţă

494. În funcţie de starea parodontului dinţilor de suport şi gradul de rezilienţă a

fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţial mobilizabilă scheletezată pot fi:
A – rigizi[x]
B – semilabili[x]
C – labili[x]
D – subţiri
E – groşi

495. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi

stabilizare sunt prezentate de:
A – diferite tipuri de croşete[x]
B – arcuri intermaxilare
C – magniţi
D – implante
E – sisteme speciale[x]

496. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletezate pot fi confecţionate

prin:
A – presare
B – îndoire[x]
C – turnare[x]
D – coacere
E – galvanoplastie

497. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:

A – monodentare[x]
B – bidentare[x]
C – multidentare
D – dento-alveolare
E – tridentare [x]

498. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele tipuri de

croşete:
A – Ackers[x]
B – Kemeny
C – Ney[x]
D – Roach[x]
E – Dolder

499. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele sisteme

speciale de fixare şi stabilizare:
A – culisele[x]
B – capsele[x]
C – croşetele Ney
D – sistemul Dolder-Rumpel[x]
E – croşetele Kemeny

500. Protezele parţiale mobilizabile scheletezate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem
următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
A – 1 dinte
B – 2 dinţi situaţi alături
C – 3 dinţi situaţi alături
D – 4 dinţi situaţi în zona frontală limitaţi de primii premolari[x]
E – 5-6 dinţi situaţi în zona frontală[x]

501. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe

cîmpul protetic poate fi:
A – strict vertical[x]
B – liber
C – cu eforturi
D – vertical spre dreapta[x]
E – vertical spre stînga[x]

502. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe

cîmpul protetic poate fi:
A – pe toţi dinţii
B – pe cîţiva dinţi
C – vertical posterior[x]
D – pînă la colet
E – vertical anterior[x]

503. Metodele de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale

mobilizabile scheletezate:
A – fiziologică
B – liberă[x]
C – de alegere[x]
D – de autodeterminare
E – de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi[x]

504. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:

A – 0,25 mm[x]
B – 0,5 mm[x]
C – 0,75 mm[x]
D – 1,0 mm
E – 1,5 mm

505. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice poate fi:
A – rigid[x]
B – rezelient[x]
C – fizico-chimic
D – fizic
E – chimic

506. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit este indicat în edentaţiile Kennedy:
A – cl. I[x]
B – cl. II[x]
C – cl. III
D – cl. IV
E – cl. V

507. Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:

A – C, L[x]
B – U, S[x]
C – T, I, R[x]
D – A, K
E – E, Z

508. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:

A- caracterul respiraţiei
B- numărul dinţilor absenţi[x]
C- respectarea igienii cavităţii arale
D- factorul etiologic[x]
E- starea dinţilor restanţi[x]

509. Din simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale fac parte:

A- dereglări de integritate a unei sau ambelor arcade dentare[x]
B- migrări dentare a dinţilor restanţi[x]
C- dereglări gustative
D- dereglări de respiraţie
E- abraziunea patologică a dinţilor din grupa funcţională[x]

510. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale în caz de pierdere a dimensiunei verticale de

ocluzie se v-a manifesta prin:
A- păstrarea dimensiunei treimei inferioare a feţii
B- micşorarea dimensiunei treimei inferioare a feţii[x]
C- majorarea dimensiunei treimei inferioare a feţii
D- pronunţarea plicelor nazo-labiale şi mentonieră[x]
E- coborîrea comisurilor gurii[x]

511. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:

A- caracterul alimentelor
B- frecvenţa alimentaţiei
C- timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilor[x]
D- starea ţesuturilor dure a dinţilor restanţi[x]
E- starea generală a organismului[x]

512. La examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină starea:

A- dinţilor restanţi[x]
B- articulaţiei temporo-mandibulare
C- a apofizelor alveolare edentate[x]
D- a unghurilor mandibulare
E- a mucoasei cavităţii arale[x]

513. Apofiza alveolară în spaţiile edentate este examinată din punct de vedere a:
A- dimensiunii[x]
B- formei[x]
C- mobilităţii
D- stabilităţii
E- nu se examinează

514. Conform topografiei breşelor arcadelor dentare edentaţia parţială poate fi localizată:
A- circular
B- frontal [x]
C- lateral[x]
D- mixt[x]
E- segmentar

515. La examenul endobucal în caz de edentaţie parţială se v-or utiliza următoarele

instrumente:
A- oglinda stomatologică[x]
B- pensa stomatologică[x]
C- pensa anatomică
D- pensa chirurgicală
E- elevatorul

516. Examenul clinic a apofizei alveolare edentate în edentaţiile parţiale se v-a efectua
prin:
A-radiografie
B- inspecţie[x]
C- palpare[x]
D- sondare
E- percuţie

517. Fibromucoasa cavităţii arale se împarte în:

A- transparentă
B- activ mobilă[x]
C- pasiv mobilă[x]
D- imobilă[x]
E- netransparentă

518. Fibromucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:

A- procesele alveolare[x]
B- palatul moale
C- palatul dur[x]
D- planşeul bucal
E- limba

519. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la maxilă fac parte:

A- palatul moale
B- papila incizivală[x]
C- ruge palatine[x]
D- frenul buzei superioare[x]
E- palatul dur

520. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la mandibulă fac parte:

A- tuberculii piriformi[x]
B- frenul buzei inferioare[x]
C- planşeul bucal
D- torusul mandibular
E- frenul limbii[x]

521. Materialele din siliconi utilizate la modelarea machetei scheletului protezei parţiale
mobilizabile scheletate are imprimări ale componentelor scheletului:
A- bare[x]
B- benzi[x]
C- plăcuţe [x]
D- braţe de croşete[x]
E- croşete mucosale