Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b)
prezenta de carii;
c)
d)
e)
distal;
b)
vestibular;
c)
d)
lingual;
pacienti bruxisti ;
b)
c)
d)
e)
planseul bucal;
b)
plica pterigo-mandibulara;
c)
spatiile retrozigomatice;
d)
b)
c)
d)
palparea ATM-ului;
e)aspectul ochilor
2. Care sunt etapele al examenul clinic facial?
A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
3.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)
b)
c)
d)
in forma de Y
e)
centripet;
b)
centrufug;
c)
d)
centripet si centrifug;
e)lateral;
1.Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a)
b)
prezenta ulceratilor;
c)
absenta ulceratilor;
d)
bride longitudinale;
e)palatul dur
b)
c)
d)
e)
10
b)
forma faciesului;
c)
expresie faciala;
d)
simetria faciala;
e)aspectul buzelor
4.Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:
a)
fals prognatism;
b)
c)
parodontita;
d)
trismus;
e)gingivita
planseul bucal;
b)
plica pterigo-mandibulara;
c)
spatiile retrozigomatice;
d)
a)
inferior;
b)
superior;
c)
mijociu;
d)
posterior;
e)occipital;
3. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)
bridele laterale
b)
dinti
c)
d)
tuberozitatea maxilara;
b)
c)
versantele crestelor
d)
e)
acada temporo-zigomatica
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
b)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
c)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
d)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
e)
contacte ocluzale in
poziti centrice;
4. Care sunt etapele al examenul clinic facial?
a:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
b: Proportionalitatea etajelor fetei;
c: Expresia faciala;
d:Palparea grupele ganglionare;
e:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
tuberozitatea maxilara;
b)
c)
versantele crestelor
d)
e)
acada temporo-zigomatica
b)
c)
d)
e)varsta pacientului
3. Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :
a)
20-30mm;
b)
80-100 mm;
c)
40-60 mm;
d)
2-3 cm;
e)
8-10 cm;
b)
prezenta de carii;
c)
d)
fals prognatism;
b)
c)
parodontita;
d)
trismus;
e)gingivita;
2. Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
a)
centripet;
b)
centrufug;
c)
d)
centripet si centrifug;
e)lateral;
3. Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:
a)
distal;
b)
vestibular;
c)
d)
lingual;
tuberozitatea maxilara;
b)
c)
versantele crestelor
d)
e)
acada temporo-zigomatica
Masuratori faciale
b)
Pronuntarea fonemei M
c)
Deglutitie
d)
e)
Metoda electromiografica
b)
forma faciesului;
c)
expresie faciala;
d)
simetria faciala;
e)aspectul buzelor;
4.Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a)
b)
prezenta ulceratilor;
c)
absenta ulceratilor;
d)
bride longitudinale;
e)palatul dur;
1.Zonele functionale maxilare sunt:
a)
planseul bucal;
b)
plica pterigo-mandibulara;
c)
spatiile retrozigomatice;
d)
bridele laterale
b)
dinti
c)
d)
d:pentagonala;
e:esagonala
1.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)
b)
c)
d)
in forma de Y
e)
b)
c)
d)
palparea ATM-ului;
e)aspectul ochilor;
3.DVO reprezinta:
a)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
b)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
c)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
d)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
e)
contacte ocluzale in
poziti centrice
4.Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)
pacienti bruxisti ;
b)
c)
d)
e)edentati total
1.Etajele fetei sunt:
a)
inferior;
b)
superior;
c)
mijociu;
d)
posterior;
e)occipital
2. Palparea exobucala aprecieaza:
a)
b)
prezenta de carii;
c)
d)
b)
c)
d)
e)varsta pacientului
2. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)
bridele laterale
b)
dinti
c)
d)
20-30mm;
b)
80-100 mm;
c)
40-60 mm;
d)
2-3 cm;
e)
8-10 cm;
b)
c)
d)
palparea ATM-ului;
e)
aspectul ochilor;
1.
a.palida
b.subtire
c.cu rezilienta scazuta
d.foarte aderenta la periost
e.groasa
2.Mucoasa mobile e reprezentata de :
a.fundurile de sac
b.restul mucoasei orale
c.doar fundul de sac
d.doar restul mucoasei orale
e. ginfgia fixa
3.zonele functionale maxilare se examineaza prin:
a.inspectie
b.palpare
c.doar inspectie
d.doar palpare
e.nici un raspuns correct
3.Prognostic protezare:
a.favorbil
b.mediu
c.rezervat
d.negativ
2.Examinarea ATM ?
A inspectie
B palpare
C auscultatie
D sonda
E doar inspectie
3. Palparea tuberozitatii :
A) gradul de mobilitate a tesuturilor
B) Grosimea aproximatva a acestor tesuturi
C) Imaginea radiologica
D) Culoarea
E) forma
E.parabola
fals prognatism;
B)
C)
stomatita;
D)
trismus;
E)
carie;
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
E)
Masuratori faciale
B)
Pronuntarea fonemei M
C)
Deglutitie
D)
E)
1)DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
contacte ocluzale in
poziti centrice;
2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
B)
C)
D)
4) BOLTA PALATINA:
A) cea rotunjita sau in V are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala
B) bolta plata nu asigura un spijin adecvat si o adeziune maxima
C) forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la manila
D) daca sutura intermaxilara prezinta un relief sensibil la presiune, ea trebui despovarata prin foliere
1)Etajele fetei sunt:
A)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
transversal;
E)
vertical
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
B)
C)
D)
grupe ganglionare
B)
C)
D)
E)
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
A)
B)
inspectia faringelor
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul obrajilor;
distal;
B)
vestibular;
C)
D)
lingual;
E)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
transversal;
E)
occipital
2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)pacienti bruxisti ;
B)edentati total bimaxilar;
C)pacienti cu lucrari protetice fixe;
D)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
E)edentati total unimaxilar;
3) Care dintre aceste poate fi foarma din boltei palatine:
A)forma plata
B)forma rotunjita
C)forma larga
D)forma Y
4) Care sunt zonele functionale maxilare:
A) spatiile retrozigomatice
B)spatiile vestibule laterale
C)spatiile vestibulo labial
D)toate de mai sus
1)La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:
A)
B)
culoarea tegumentului
C)
expresie faciala;
D)
E)
aspectul buzelor;
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
- stabilitati
- nu trebuie neaparat sa se obtina une anestezici corespunzatoare (false)
2) IN AMPRENTA PRELIMINARA CARE DINTRE URMATOARELE SUNT CORECTE:
- retentia este influenzata de presiunea atmosferica
- retentia este influenzata de coesiunea
- coeziunea se realizeaza prin atractia moleculelor de saliva intre ele
- presiunea atmosferica nu depinde in nici un cas de inchiderea marginala (false)
3) IN MENETINEREA SAU INDEPARTAREA ULTIMILOR DINTI RESTANTI SE VOR ANALIZA URMATOARELE
OBIECTIVE:
- parodontite avanzate cu resorbtia severa osul alveolar
- pacienti fara sanse prea mari de imbunatatire cu o igiena bucala precaria
- fracturi radiculare
- leziune carioase simple (false)
4) EXAMENUL PROTEZELOR VECHI:
- analiza permite detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului
- analiza permite depistarea deficientelor care trebuie corectate
-analiza permite identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze
- analiza nu permite depistarea deficientelor (false)
DIAGNOSTICUL EDENTATIEI TOTALE INCLUDE:
- diagnostic topografic
- diagnostic etiologic
- diagnostic anatomo clinic
- nici un raspuns este corect
2) PORTAMPRENTA PENTRU AMPRENTA PRELIMINARA TREBUIE SA PREZINTE URMATOARELE
CARATERISTICE:
- sa fie rigida
- sa poate fie sterilizata pentru a putea fi refolosita (cu exceptia celor de unica folosinta)
- sa poate fi modificata usor la nevoie
- sa fie elastica (false)
3) AVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:
- distorsionarea minima a tesuturilor
- redarea cu acuratete a detalilor
- manevrarea rapida
- este casant (false)
4) DEZAVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:
- este casant
c- Excursiile condiliene.
D- Nu se aprecierea dureri la nivelul unei ATM.
4. Clasificarea R. Sangiuolo:
a- Clasa I: creasta de inaltime egala sau mai mare de 10mm, cu insertie joasa a frenurilor, tuberculi piriformi duri si bine
formati.
b- Clasa a II-a: creste cu aceleasi caractere ca la clasa I, dar cu aspect hiperplazic.
c- Clasa a III-a: creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
d- Clasa I: creste negative.
1 Clasificarea A.Mersel:
a- Grupa 1: creste mult resorbite (0-5 mm)
b- Grupa 2: cresta destul de atrofiata (5 mm)
c- Grupa 3: creste destul de resorbite la pacienti cu stare generala buna, dar cu parafunctii.
d- Grupa 1: creste destul de atrofiata (7 mm)
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul nasului;
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E)
carie;
3)Elemente anatomice ale osului mandibular care pot fi examinate prin palpare:
A)relieful liniei oblice externe
B)gaura mentoniera
C)relieful crestei milohioidiene
D)tuberositatea maxilara
E)gaura incisiva
4) Mucoasa fixa atrofica este:
A)Palida
B)subtire
C)presiunea scazuta
D)ingrosata
E)hiperemica
1)DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
contacte ocluzale in
poziti centrice;
2)Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
A)
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral
3) Pacientii care se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A)in iminenta de a deveni edentati total
B)edentati total unimaxilar
C)extractiei dentare
D)edentati total bimaxilar
E)formatiunile osoase maxilare au o valoare de sprijin diferita
4) Mucoasa pasiv mobila:
A)este esentiala pentru realizarea inchiderii marginale interne
B)protezele cu margini scurte nu pot realizeaza inchiderea interna de ventil
C)este esentiala pentru alegerea individualizata a materialului
D)cele cu margini lungi sunt dislocate de formatiunile musculare si ligamentare subiacente
B)
C)
D)
E)
B)
forma faciesului;
C)
expresie faciala;
D)
E)
aspectul buzelor;
fals prognatism;
G)
H)
parodontita;
I)
trismus;
F)
carie;
A)
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
Adancimea fundului de sac nu este modificata prin contractia unor muschi inserati perpendicular
B)
C)
Este recomdat ca pacientul sa muste degetele medicului plasate intre cele doua creste
D)
Contractia blanda a muschio ridica tori determina relaxarea reflexa a buzei inferiore
B)
C)
D)
fals prognatism;
B)
C)
stomatita;
D)
trismus;
E)
carie;
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
E)
Masuratori faciale
B)
Pronuntarea fonemei M
C)
Deglutitie
D)
E)
B) 2-4mm
C.) 7-8 mm
D) 3-4mm
E) 2,5-4,5 mm
1)DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
B)
C)
D)
4) BOLTA PALATINA:
A) cea rotunjita sau in V are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala
B) bolta plata nu asigura un spijin adecvat si o adeziune maxima
C) forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la manila
D) daca sutura intermaxilara prezinta un relief sensibil la presiune, ea trebui despovarata prin foliere
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
transversal;
E)
vertical
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
B)
C)
D)
grupe ganglionare
B)
C)
D)
E)
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
D)latime si largime
1)Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
A)
B)
inspectia faringelor
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul obrajilor;
distal;
B)
vestibular;
C)
D)
lingual;
E)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
transversal;
E)
occipital
2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)pacienti bruxisti ;
B)edentati total bimaxilar;
C)pacienti cu lucrari protetice fixe;
D)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
B)
culoarea tegumentului
C)
expresie faciala;
D)
E)
aspectul buzelor;
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
In ceea ce priveste evaluarea a componentei dure palatine, clasificarea dupa Sangiuolo spune ca:
A) Cl.1: substrat osos palatin atrofiat cu creste reziduale inalte
B) Cl.1: Substrat osos fara atrofieri
C) Cl.2: crestele au atrofia medie, cu torus palatin prezent
D) Cl.2: crestele au atrofia medie cu torus mandibular
E)Cl.3: crestee reziduale mult atrofiate cu bolta palatina plata
Care sunt zonele care trebuie examinate ca zi zone functionale maxilare?
A) Spatiile vestibulare anterioare mandibulare
B) Spatiile retrozigomatice
C) Spatiile vestibulare laterale superioare
D) Spatiile retromolare mandibulari
E) Spatiile vestibulare anterioare superioare
Ce urmareste examinarea crestei reziduale mandibulare?
A) forma, inaltimea, latimea crestei
B) Prezenta durerii la presiune
C) Aspectul muchiei crestei
D) Frenul lingual si raportul lui cu cresta atrofiata
E) Durere la presiune nu este un factor important
In ceea ce priveste examinarea limbii:
A) Prin inspectie se pot observa fasciculatii pe dosul limbii
B) Prin inspectie se poate observa amplitudinea miscarii de lateralitate
C) Prin inspectie se poate observa devierea limbii
D) Prin inspectie se poate observa afectiunii ale mucosei linguale
E) Prin palpare se pot identifica formatiuni tumorale ale limbii
Palparea exobucala apreciaza:
a)grupe ganglionare
b)integritatea coturilor osoase
c)tonusul si sensibilitatea muschilor
d)ADM
e)creasta alveolara
Aspectul versantului vestibular al crestei pot fi:
a)retentiv
b)neretentiv
c)neutru
d)patrata
e)inalt
examinarea atm se face:
a)pentru determinarea falsului prgnatism
b)prin inspectie
c)prin palpare
d)prin ascultatie fara stretoscop
e)prin ascultatie cu stretoscop
in examinarea campului protetic mandibular se axamineaza:
a)substartul osos al zonei de sprijin
b)substartul mucos al zonei de sprijin
c)zonele functionale periprotetice
d)tuberozitatea maxilara
e)creasta reziduala maxilara
La examenul exobucal din norma frontala se apreciaza urmatoarele aspecte:
a) culoarea tegumentului
b)forma faciesului
c)expresia faciala
d)proportionalitatea etajelor fetei
e)par
Amplitudinea normala de deschidere a cavitatii bucale este de:
a)40/60 mm
b)5/10 mm
c)16cm
d)100 mm
e)120/130 mm
In examinarea campului protetic maxilar se analizeaza:
a)Bolta palatina
b)Creasta reziduala
c)frenuri
d)Limba
e)planseul bucal
In examinarea campului protetic mandibular se analizeaza:
a)mucoasa fixa aderenta
b)creasta reziduala
c)mucoasa pasiv mobila a zonei de inchidere marginala
d)frenuri
e)bolta palatina
Cresta alveolara reziduala maxilara:
a)inaltime:redusa(sub 6 mm),medie(6-12mm),mare(13-15mm)
b)inaltime:redusa(2-3mm),medie(6mm),mare(12mm)
c)latime (lata,ingusta,medie
d)forma: triangulara,patrata,ovala
e)toate de mai sus
Punga lui Fish:
a)fundul de sac vestibular al acestor zone este mai larg si este dominat de fibrele buccinatorului
b)este limitat median de frenul bucal
c)este orientata aproape paralela pe directia de actiune a fortelor ocluzale verticale
d)limitata anterior de frenul bucal
e)nici raspuns este corect
R.Sangiuolo distinge la mandibula in patru clase:
a)clasa I :creasta de inaltime egala sau mai mare de 10 mm, cu insertia joasa a frenurilor, tuberculi piriformi duri
b)clasa II a : creste cu acelasi caracter de clasa I, dar cu aspect hiperplazic
c) clasa III-a : creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
d)clasaIV-a: creste negative
e)toate de mai sus
Se observa raportul dintre creste in zona:
a)Frontala in plan sagital
b)Frontala in plan vertica
c)Laterala In plan transversal
d)Laterala in plan orizontal
e)toate raspuns sunt corecte
Urmatoarele afirmatii privind examinarea profilului sunt adevarate:
A un profil convex semnifica un maxilarel care circumscrie mandibula
B nu ofera indicaii privind relatiile intermaxilare
C daca profilul este concav se asoceaza o barbie proeminenta. D profilul convex se inscrie in clasa a 3 angle
E profilul concav se inscrie in clasa 3 angle.
Care sunt cele mai frecvente nemulumiri legate de protezele vechi?
A diminuarea eficientei masticatorii
B mibilizarea protezei in timpul masticatiei
C aspectul fizionomic nefavorabil
D.10mm
E Latime 1mm
Examinarea crestei rezidualr mandibulare urmareste :
A : forma,inaltimea siblatimea crestei reziduale
B: aspectul muchiei crestei
C:gradul de retentivitate al versantului vestibular
D:durere la presiune digitala
E: gradul de retentiviate al versantului lingual
Osteoporoza generalizata :
A:apare mai frecvent la femei
B:se mnifesta clinic prin ,,dureri de spate "
C:se manifesta clinic prin pierdere de inaltime
D:se asociaza resorbtia accelerata a crestei
E: apare cel mai frecvent la barbati
Osteoartrita:
A:este mai frecventa la femei
B:se declanseaza in jurul varstei de 40 ani
C:afecteaza coloana vertebrala
D:ataca si articulatile terminale ale degetelor si ATM
E:este mai frecventa la barbati
Zona de sprijin mandibulara:
A:este reprezentata de creasta reziduala
B:are o suprafata mult mai redusa decat la maxilar
C:asigura o retentie si stabilitate deficitara a protezei totale mandibulare
D:are o suprafata mult mai extinsa decat l mandibula
E :asigura o buna retentie si stabilitate a protezei totale mandibulare
Bolta palatina poate fi de forma:
a-
Rotunda
b-
Forma de V
c-
Forma de U
d-
Plana
e-
Plata
Inaltime redusa
b-
Inaltime medie
c-
Inaltime mare
d-
Latime:lata,ingusta ,medie
e-
Inaltime lata
b-
c-
d-
Zonele functionale
e-
Etajele fetei
Alcoolism
b)
Anemie
c)
Boala Addison
d)
TBC
e)
Hipotiroidism
Creasta se resoarbe
b)
c)
d)
e)
b)
c)
d)
e)
b)
Forma de U sau V
c)
d)
e)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
posterior;
E)
occipital;
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E)
gingivita;
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
E)
B)
C)
D)
E)
10
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
2. Cresterea DVO se face maxim:
A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 3-4 mm
D) 0,5-1 mm
E) 5-7 mm
3. Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
A)
tuberozitatea maxilara;
B)
C)
versantele crestelor
D)
E)
acada temporo-zigomatica;
B)
prezenta de carii;
C)
D)
E)
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E)
gingivita;
4. DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
centripet;
b)
centrufug;
c)
d)
centripet si centrifug;
e)lateral;
distal;
b)
vestibular;
c)
d)
lingual;
e)toate cele de mai sus;
b)
forma faciesului;
c)
expresie faciala;
d)
simetria faciala;
e)
aspectul buzelor;
b)
prezenta ulceratilor;
c)
absenta ulceratilor;
d)
bride longitudinale;
e)palatul dur;
1.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)
b)
c)
d)
in forma de Y
e)
bridele laterale
b)
dinti
c)
d)
e)
b)
c)
d)
e)
varsta pacientului
4. Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)
pacienti bruxisti ;
b)
c)
d)
e)
edentati total
1)
B)
C)
D)
E)
a)
Alcoolism
b)
Anemie
c)
Boala Addison
d)
TBC
e)
Hipotiroidism
2)
a)
Creasta se resoarbe
b)
c)
d)
e)
3)
a)
b)
c)
d)
e)
4)
a)
b)
Forma de U sau V
c)
d)
e)
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
aspectul ochilor;
B)
C)
D)
E)
palparea ATM-ului;
B)
centriped;
C)
centrufug;
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
B)
prezenta ulceratilor;
C)
absenta ulceratilor;
D)
bride longitudinale;
E)
palatul dur;
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
B)
C)
D)
E)
varsta pacientului
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
1-5 mm;
D)
40-60 cm;
E)
8-10 cm;
1.Aprecierea traiectoriei mentonului la coborarea mandibulei pana se ajunge la amplitudinea maxima de deschidere a
cavitatii bucale:
A)devierea spre dreapta sau stanga cu revenire;
B)devierea spre dreapta cu revenire;
C)devierea spre stanga cu revenire;
D)devierea spre dreapta sau stanga fara revenire;
E)devierea in baioneta spre dreapta sau stanga la finalul coborarii;
2. Substratul osos al zonei de sprijin este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
3. La edentatul total buzele :
A)se invagineaza
B)rosul buzelor dispare
C)se maresc
D)se micsoreaza
E)se intensifica rosul buzelor
4. Cum se face examinarea campului protetic maxilar:
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E)
gingivita;
B)
prezenta de carii;
C)
D)
e)
B)
grupa I creasta normala si sanatoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei
C)
D)
E)
Se examineaza urmatoarele zone functionale, cu scopul de a realiza extinderea maxima a bazei protezei mandibulare:
A)
B)
C)
D)
E)
B)
prezenta ulceratilor;
C)
absenta ulceratilor;
D)
pungi parodontale;
E)
palatul dur;
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
torus maxillar
Insertia frenurilor, bridelor si muschilor de la periferia campului protetic in raport cu muchia crestei poate fi:
A)
favorabila pentru realizarea si mentinerea unei inchideri marginale eficiente: circa 1,5 cm de muchia crestei;
B)
C)
D)
favorabila pentru realizarea si mentinerea unei inchideri marginale eficiente: circa 0,75 cm de muchia crestei
E)
bridele laterale
B)
dinti
C)
D)
E)
B)
C)
D)
E)
varsta pacientului
B)
C)
consistent mucoasei supraiacente, eventual prin palparea digitala sau cu un fuloar de ciment mai mare
D)
directia transversala
In cazul modelarii marginale a spatiului vestibular labial pacientul este rugat sa:
A)
B)
C)
D)
sa spuna alfabetul
E)
Forma de U;
B)
forma deV;
C)
semielipsa;
D)
pentagonala;
E)
esagonala;
B)
C)
D)
E)
B)
C)
D)
E)
Edentatiunimaxilar
B)
Edentatibimaxilar
C)
D)
E)
In examinareacampuluiprotetimaxilar se analizeaza:
A)
B)
C)
Atriculatiatemporomandibulara
D)
Planseul buccal
E)
Resorbit
B)
Retentive
C)
Neretentiv
D)
Mediu
E)
Neutru
B)
C)
D)
E)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
posterior;
E)
occipital;
Ce reprezinta DVO:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
normala = 40/60 mm
B)
redusa 40 mm
C)
D)
mare 60 mm
E)
Aprecierea traiectoriei mentonului la coborarea mandibulei pana se ajunge la amplitudinea maxima de deschidere a
cavitatii bucale:
A)
B)
C)
D)
E)
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
e)
aspectul ochilor;
B)
forma faciesului;
C)
expresie faciala;
D)
simetria faciala;
E)
aspectul buzelor;
forma, inaltimea
B)
C)
D)
E)
Care sunte cele 3 zone functionale vestibulare la maxilare pe care le vom examina:
A)
B)
C)
D)
E)
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul ochilor;
inferior;
G)
superior;
H)
mijociu;
I)
posterior;
J)
occipital;
K)
20-30mm;
L)
80-100 mm;
M)
40-60 mm;
N)
2-3 cm;
O)
8-10 cm;
centripet;
Q)
centrufug;
R)
S)
centripet si centrifug;
T)
lateral;
distal;
B)
vestibular;
C)
D)
lingual;
E)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
posterior;
E)
occipital;
B)
prezenta de carii;
C)
D)
E)
Vestibolul bucal
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
gingivita;
2 Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :
A)
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
8-10 cm;
3 Creasta alveolara reziduale mandibulara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
A)
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
lateral;
4In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?
A)
B)
C)
D)
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
B)
C)
D)
e)
varsta pacientului
Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;
4
b)
c)
mentonul;
d)
limba;
e)
F)
G)
H)
tuberozitatea maxilara
3 Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)
B)
C)
D)
in forma de Y
e)
20-30mm;
F)
80-100 mm;
G)
40-60 mm;
H)
2-3 cm;
I)
8-10 cm;
1 Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
F)
G)
mentonul;
H)
limba;
e)
bridele laterale
B)
dinti
C)
D)
E)
1:Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala
2:Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
a)pacienti bruxisti ;
b)edentati total bimaxilar;
c)pacienti cu lucrari protetice fixe;
d)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
e)edentati total unimaxilar;
3:Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a) bolta palatina plata
b) bolta palatina rotunjita sau in forma de V
c)bolta palatina in V ogivala
d) in forma de Y
E)
A)
B)
forma faciesului;
C)
expresie faciala;
D)
simetria faciala;
E)
aspectul buzelor;
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
e)aspectul buzelor;
2:DVO reprezinta:
a)dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
b)dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
c)dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand
c)dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
F)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
G)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
lateral;
1)Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:
a)distal;
b)vestibular;
c)caudal sau inferior;
d)lingual;
e)toate cele de mai sus;
2:Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)bridele laterale
b)dinti
c)cele doua santuri pterigomaxilare
d)frenul buzei superioare
e)linia vibratorie a valului palatin
3:Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;
B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;
4:DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:
A) absenta armoniei faciale
B) Tulburari de fonatie
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
1)
2)
3)
Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U
B:forma deV
C:semielipsa
D:pentagonala
E:esagonala
4)
A: Cl I: creasta de inaltime egala sau >10 mm, cu insertie joasa a frenurilor, tuberculii piriformi duri si bine formati
B: Cl II-a: creasta reziduala surprinsa imediat postextractional
C: Cl III-a: creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
D: Cl IV-a: creste negative
1)
2)
A: masuratori faciale
B:pronuntarea fonemei M
C:pronuntarea fonemei L
D: deglutitie
E: masticatie
3)
Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
4)
A: grosime
B: inaltime
C: latime
D: adancimea
E: calitatea
1)
A: variat
B: buzele subtiri,stranse si scurte creeaza dificultati la amprentare
C: buzele subtiri creeaza probleme estetice
D: acelas pentru toti
E: nedelimitate
3)
A: tuberozitatea maxilara
B: 1/3anterioara a boltei palatin
C: versantele crestelor
D: 2/3 posteriori < boltei palatine
E: 2/3 anterioara a boltei palatin
3)
Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
D: in forma de Y
E: bolta palatina rotunjita si ogivala
4)
A: 3
B: 2
C: 4
D: 8
E: 10
1)
A: Inaltime
B: Latime
C: Forma U, V
D: Forma pe sectiune :patrata, triunghiulara, ovala
E: Prin prezenta dintilor restanti
2) In proteza totala care este forma boltii palatine cu prognosticul cel mai favorabil:
A: plat
B: rotunjita
C: in forma de U
D: in forma de V
E: de forma patrata
A: Anemie
B: TBC
C: Malnutritia
D: Alcolism cronic
E: Afectiune he-patica
2)
D: obositate
E: forma fetei ovalara
3)
A: Masuratori faciale
B: Pronuntarea fonemei M
C: Deglutitie
D: Fara relaxarea pacientul
E: Metoda electromiografica
4)
A: Grupe ganglioanare
B: Intregritatea conturului osos
C: Tonusul si sensibilitatea la palparea
D: Bruxismului anterior sau antero-lateral
E: Articulatiei temporo-mandibulara
1)Palparea exobucala aprecieaza:
A)
B)
C)
D)
E)
A)
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
e)
aspectul ochilor;
2)
Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
3)
4)
A)
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
e)
2) Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)
B)
C)
D)
in forma de Y
E)
F)
3) Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
A)
tuberozitatea maxilara;
B)
C)
versantele crestelor
D)
E)
acada temporo-zigomatica
4)Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;
1)
A)
B)
C)
D)
E)
varsta pacientului;
2)
A)
bridele laterale
B)
dinti
C)
D)
e)
B)
prezenta ulceratilor;
C)
absenta ulceratilor;
D)
bride longitudinale;
e)
palatul dur;
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
e)
lateral;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
Zonele functionale maxilare vestibulare sunt:
A)
B)
C)
spatiulvestibular lateral;
D)
B)
C)
D)
B)
tulburari de fonatie;
C)
D)
3. Care din urmatoarele raspunsuri cu privire la zona linguala centrala sunt false:
a.Elementul anatomo-functional dominant este muschiul genioglos care se insera pe apofizele genii superioare;
b.Prin contractia sa el modifica esential adancimea si pozitia fundului de sac lingual in timpul diferitelor miscari
functionale ale limbii;
c.Examinarea relatiilor dintre creste vizeaza valoarea spatiului protetic potential;
d.Lungimea protezei in zona linguala centrala trebuie sa menajeze functionalitatea genioglosului;
e.La directia crestelor laterale antagoniste, in examenul clinic ofera o imagine al aspectului paralel sau divergent al
crestelor.
4. La analiza protezelor vechi permite:
a.Detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului;
b.Depistarea deficientelor care trebuie corectate;
c.Contur convex al versantului din spatiul retrozigomatic;
d.Identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze;
e.Contur concav in zona linguala laterala si centrala, permite aplicarea corpului limbii.
2. Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;
B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
E)
A)
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
1.
A)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
posterior;
E)
occipital;
2.
A)
B)
C)
Expresia faciala;
D)
E)
3.
A)
B)
prezenta de carii;
C)
D)
E)
4.
Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
B)
forma faciesului;
C)
expresie faciala;
D)
simetria faciala;
E)
aspectul buzelor
A)
Masuratori faciale
B)
Pronuntarea fonemei M
C)
Deglutitie
D)
E)
Metoda electromiografica
4.
A)
tuberozitatea maxilara;
B)
C)
versantele crestelor
D)
E)
acada temporo-zigomatica
D) Frenurile
E) Simetria faciala
1. Complicatiile locale endoorale ale endodontului total neprotezat:
A)Modificarea fizionomiei
B)Cheilite angulare
C)Stomatite protetice
D)Crestele balante
E) Zgomote articulare
B)
Ultimul pas.
C)
Nu se face anamneza.
D)
E)
Nu este importanta.
Examenul exobucal.
B)
Examenul endobucal.
C)
Investigatii praclinice.
D)
Diagnosticul.
E)
Reprotezare.
Motivul prezentarii.
B)
Istoric general.
C)
Examen clinic.
D)
Plan de tratament.
E)
Diagnostic.
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
bridele laterale
B)
dinti
C)
D)
E)
4.
A)
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E) gingivita;
3. Metoda bimanuala:
A)utilizeaza o singura mana
B)utilizeaza ambele maini
C)folosita pentru a conduce mandibular in R.C.
D)nu utilizeaza maini
E)se utilizeaza pentru amprentarea
B)
C)
D)
in forma de Y
E)
distal;
B)
vestibular;
C)
D)
lingual;
E)
4.
A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
E: masticatie;
2. METODA BIMANUALA:
A)Utilizeaza o singura mana
B)Utilizeaza ambele maini
C)Utilizata pentru a conduce mandibula in RC
D)Nu utilizeaza maini
E)se utilizeaza pentru amprentarea
3. METODA UNIMANUALA:
A)
B)
C)
D)
Ciment
B)
Gibs
C)
Placa de Baza
D)
Hidroxid de calciu
E)aliaje
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul ochilor;
2.
DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
3.
A)
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
4.
A)
B)
C)
D)
E)
varsta pacientului
1)
1-3mm
B)
2-4mm
C)
3-5mm
D)
5-6mm
E)
0-1mm
La controlulamprenteipreliminaremaxilare se apreciazainregistrarea:
A)
Crestelorreziduale
B)
Zoneivibratorii
C)
Vestibululuibucalsi labial
D)
Santurilepterigomaxilare
E)
Toate de maisus
Filozofi
B)
Pretentiosi
C)
Histionici
D)
Indiferenti
E)
Anterior
B)
Mijlociu posterior
C)
Superior
D)
inferior
A)forma
B)structura intermaxilara si eventual un torus palatin
C)prezenta ulceratiilor D)eventuale sensibilitati E)culoarea
Examinarea campul protetic mandibular e examineaza:
A) substratul osoasa a zonei de sprijin
B)subtratul mucoas a zonei de sprijin
C) mucoasa pasiva mobile si mobila zonei de inchidere marginala
D)Zonele functionale periprotetice si formatiune anatomice periferice
E)Examinarea formei mandibulare
Positia retrudata a limbi recunoaste urmatoarele variante:
A) varful orientat in jos si baza ridicata
B)varful orientat in sus
C)varful par sa dispara in corpul limbii cu aspect patrat
D)corpul limbii este coborat
F)varful orientat spre buze
Principalele nemultumiti legate de proteze sunt:
A) diminuirea eficentei masticatoari
B)mobilizarea protezei in timpul mastiatei si fonatei
C)Semnele si simptomele stomatitei protetice
D)tulburari de fonatie
E)aspect estetic nemasticator
Analiza proteza veche permite:
A)detalierea nemultumililor si doileantelor pacientului
B)depistarea deficentelor care trebuie corectate
C) identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noule proteze
D) enumerarea dintilor
E)aspectilor culorilor dinti
Cresterea DVO se face maxim:
a)2-3mm
b)3-4mm
c)4-5mm
d)0-1mm
e)5-6mm
Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a) coloratia mucoasei fixe
b)bride longitudinale
c)prezenta carilor
d)prezenta ulceratilor
e)absenta ulceratilor
Examinarea boltii palatine vizeaza:
a)vestibul bucal
b)forma boltii palatine
c)prezenta torusul palatin
d)absenta torusul palatin
e)sutura intermaxilara
Creasta reziduala se caracterizeaza prin:
a)inaltime
b)lungime
c)latime
d)toate raspunsurile corecte
e)prezenta exostoze sau de zone dureroase la presiune
Inaltimea normala a crestei reziduale maxilare este:
A-
sub 6 mm,
B-
14-16mm,
C-
12-14mm,
D-
6-12mm,
E-
peste 16mm
B-alginat,
C-elastomeri de sinteza,
D- bol de cauciuc,
E- spatula
Care forma a boltei palatine are cel mai favorabil prognostic in protezarea totala:
A-
in forma de U,
B-
in forma de V,
C-
-plata,
D-
- rotunjita
300-700 ml,
B-
C-
- 700-1500 ml,
D-
-1500-2000ml,
E-
- 2000-2200ml
B-
- tulburari de fonatie,
C-
D-
E-
b)consistenta
c)nivelul insertie ligamentului pterigomandibular
d)culoarea
e)mobilitatea
Metoda bimanuala:
a)utilizeaza o singura mana
b)utilizeaza amele maini
c)folosita pentru a conduce mandibula in R.C.
d)nu utilizeaza maini
e)niciun raspuns corect
B)
C)
Expresia faciala
D)
E)
C)afectiuni hepatice
D)alcolism
E)dermatita
De ce aspecte pot fi date asimetriile fetei :
a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bilaterala a maseterului;
c)atrofia unilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
d)atrofia bilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
e)bruxism;
Substratul osos al zonei de sprijin este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
Creasta alveolara reziduala maxilara:
a.Are o inaltime: redusa( sub 3mm), medie (3-4mm), mare (4-5mm);
b.Are o inaltime:redusa( sub 6mm), medie (6-12mm), mare(13-15mm);
c.Nu sufera niciodata in timp un proces de resorbtie;
d.Tipurile pure de creste sunt intalnite aproape la fiecare pacient;
e.Sufera in timp un proces de resorbtie, care progreseaza concentric centripet.
E)6 mm
Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
A)
B)
C)
D)
palparea ATM-ului;
E)
aspectul ochilor;
B)
forma faciesului;
C)
expresie faciala;
D)
simetria faciala;
E)
aspectul buzelor;
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
posterior;
E)
occipital;
DVO reprezinta:
A)
dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
C)
dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)
dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
E)
dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
B)
prezenta de carii;
C)
D)
E)
fals prognatism;
B)
C)
parodontita;
D)
trismus;
E)
gingivita;
20-30mm;
B)
80-100 mm;
C)
40-60 mm;
D)
2-3 cm;
E)
8-10 cm;
Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)
pacienti bruxisti ;
B)
C)
D)
E)
B)
C)
mentonul;
D)
limba;
E)
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
centripet;
B)
centrufug;
C)
D)
centripet si centrifug;
E)
lateral;
distal;
B)
vestibular;
C)
D)
lingual;
E)
B)
prezenta ulceratilor;
C)
absenta ulceratilor;
D)
bride longitudinale;
E)
palatul dur;
planseul bucal;
B)
plica pterigo-mandibulara;
C)
spatiile retrozigomatice;
D)
E)
bridele laterale
B)
dinti
C)
D)
E)
B)
C)
D)
E)
varsta pacientului
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;
Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;
B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;
tuberozitatea maxilara;
B)
C)
versantele crestelor
D)
E)
acada temporo-zigomatica
Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)
B)
C)
D)
in forma de Y
E)
B)
C)
D)
E)
10
Masuratori faciale
B)
Pronuntarea fonemei M
C)
Deglutitie
D)
E)
Metoda electromiografica
G)
H)
I)
DVO
J)
creasta reziduala;
G)
tuberozitate maxilare;
H)
bolta palatina
I)
J)
frenuri
creasta reziduala;
L)
tuberozitate maxilare;
M)
bolta palatina
N)
F)
frenuri
inaltime
G)
latime
H)
forma
I)
forma pe sectiune
J)
patrata
G)
tringhiulara
H)
ovala
I)
ogivala
J)
forma de V
G)
H)
I)
J)
Hiperostoza
B)
C)
Prezenta ulceratiilor
D)
E)
Ipertrofia
G)
H)
I)
J)
2 clase;
G)
3 clase
H)
4 clase
I)
5 clase
J)
6 clase
G)
H)
I)
J)
directia sa
G)
H)
I)
J)
G)
H)
tuberozitatea
I)
bolta palatina
J)
Mimeze dispretul
G)
H)
I)
J)
G)
H)
I)
J)
DVOreprezinta:
A)
dimensiuneaetajuluiinferioralefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;
B)
dimensiuneaetajuluimijlociualefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;
C)
dimensiuneaetajuluisuperioralefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;
D)
dimensiuneabuzeloratuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;
E)
falsprognatism;
L)
bruxismulanteriorsauanterolateral;
M)
parodontita;
N)
trismus;
O)
carie;
F)
anatomice periferice;
G)
varsta pacientului
Pacientii care se prezinta de obicei in vedereaunei eventuale protezari totale pot fi:
A)iniminenta de a deveniedentatitotal
B)edentati total unimaxilar
C)extractieidentare
D)edentatitotalbimaxilar
E)formatiunileosoasemaxilareau o valoare de sprijindiferita
Bolta Palatina:
A) cearotunjitasau in V are prognosticulcel mai favorabil in protezareatotala
B) boltaplata nu asigura un spijinadecvatsi o adeziunemaxima
C) forma boltii palatine nu influenteazaprognosticulprotezarii la manila
D) daca sutura intermaxilaraprezinta un reliefsensibil la presiune, ea trebuidespovarataprinfoliere
700-1500 ml/zi
B)
600-800 ml/zi
C)
500-1000 ml/zi
D)
1000-1500 ml/zi
E)
<1500 ml/zi
Insertia frenurilor, bridelor si muschilor de la periferia campului protetic in raport cu muchia crestei este favorabila:
F)
G)
H)
I)
J)
Masuratori faciale
G)
Pronuntareafonemei M
H)
Deglutitie
I)
J)
inferior;
B)
superior;
C)
mijociu;
D)
transversal;
E)
vertical
orizzontal
B)
vertical
C)
oblic
D)
distal;
B)
vestibular;
C)
caudalsauinferior;
D)
lingual;
E)
Creastaalveolararezidualamaxilara se caracterizeazaprin:
A)culoare
B)temepratura
C)forma
D)inaltime
E)latime