Sunteți pe pagina 1din 104

1.

Palparea exobucala aprecieaza:


a)

grupe ganglionare marite de volum;

b)

prezenta de carii;

c)

integritatea contururilor osoase;

d)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

e)

toate raspunsurile sunt corecte;

2.Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


a)

distal;

b)

vestibular;

c)

caudal sau inferior;

d)

lingual;

e)toate cele de mai sus;


3.Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)

pacienti bruxisti ;

b)

edentati total bimaxilar;

c)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

d)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

e)

edentati total unimaxilar;

4.Zonele functionale maxilare sunt:


a)

planseul bucal;

b)

plica pterigo-mandibulara;

c)

spatiile retrozigomatice;

d)

spatiile vestibulare laterale;

e)spatiul vestibular labial (anterior);


1.Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:
a: masuratori faciale;
b:pronuntarea fonemei M;
c:pronuntarea fonemei L;
d: deglutitie;
e: masticatie
2.DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:
a) absenta armoniei faciale
b) Tulburari de fonatie
c) Dificultati masticatorii
d) Dificultati in deglutitie

e) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei


3.Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:
a) linia oblica externa
b) gaura mentoniera
c) tuberozitatea maxilara
d) apofizele genii
e) creasta milohioidiana
4. Cresterea DVO se face maxim:
a) 1-2 mm
b) 2-4mm
c.) 3-4 mm
d) 0,5-1 mm
e) 5-7 mm
1.Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
a)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

b)

inspectia vestibulului bucal;

c)

inspectie urmarind aspectul limbii;

d)

palparea ATM-ului;

e)aspectul ochilor
2. Care sunt etapele al examenul clinic facial?
A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;

3.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)

bolta palatina plata

b)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

c)

bolta palatina in V ogivala

d)

in forma de Y

e)

bolta palatina rotunjita si ogivala

4.Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


a)

centripet;

b)

centrufug;

c)

niciun raspuns este corect;

d)

centripet si centrifug;

e)lateral;
1.Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a)

coloratia mucoasei fixe;

b)

prezenta ulceratilor;

c)

absenta ulceratilor;

d)

bride longitudinale;
e)palatul dur

2. In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?


a)

b)

c)

d)

e)

10

3.La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


a)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

b)

forma faciesului;

c)

expresie faciala;

d)

simetria faciala;

e)aspectul buzelor
4.Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:
a)

fals prognatism;

b)

bruxismul anterior sau anterolateral;

c)

parodontita;

d)

trismus;

e)gingivita

1.Zonele functionale maxilare sunt:


a)

planseul bucal;

b)

plica pterigo-mandibulara;

c)

spatiile retrozigomatice;

d)

spatiile vestibulare laterale;

e)spatiul vestibular labial (anterior);


2. Etajele fetei sunt:

a)

inferior;

b)

superior;

c)

mijociu;

d)

posterior;

e)occipital;
3. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)

bridele laterale

b)

dinti

c)

cele doua santuri pterigomaxilare

d)

frenul buzei superioare

e)linia vibratorie a valului palatin


4. Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
a)

tuberozitatea maxilara;

b)

1/3anterioara a boltei palatin;

c)

versantele crestelor

d)

2/3 anterioara a boltei palatin

e)

acada temporo-zigomatica

1.Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:


a) linia oblica externa
b) gaura mentoniera
c) tuberozitatea maxilara
d) apofizele genii
e) creasta milohioidiana
2. DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:
a) absenta armoniei faciale
b) Tulburari de fonatie
c) Dificultati masticatorii
d) Dificultati in deglutitie
e) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
3. DVO reprezinta:
a)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

b)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

c)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

d)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

e)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza

contacte ocluzale in
poziti centrice;
4. Care sunt etapele al examenul clinic facial?
a:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
b: Proportionalitatea etajelor fetei;
c: Expresia faciala;
d:Palparea grupele ganglionare;
e:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;

1.Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:


a)

tuberozitatea maxilara;

b)

1/3anterioara a boltei palatin;

c)

versantele crestelor

d)

2/3 anterioara a boltei palatin

e)

acada temporo-zigomatica

2. Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


a)

substratul osos al zonei de sprijin;

b)

substatul mucos al zonei de sprijin;

c)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

d)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

e)varsta pacientului
3. Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :
a)

20-30mm;

b)

80-100 mm;

c)

40-60 mm;

d)

2-3 cm;

e)

8-10 cm;

4. Palparea exobucala aprecieaza:


a)

grupe ganglionare marite de volum;

b)

prezenta de carii;

c)

integritatea contururilor osoase;

d)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

e)toate raspunsurile sunt corecte;

1.Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


a)

fals prognatism;

b)

bruxismul anterior sau anterolateral;

c)

parodontita;

d)

trismus;

e)gingivita;
2. Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
a)

centripet;

b)

centrufug;

c)

niciun raspuns este corect;

d)

centripet si centrifug;

e)lateral;
3. Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:
a)

distal;

b)

vestibular;

c)

caudal sau inferior;

d)

lingual;

e)toate cele de mai sus;


4. Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
a)

tuberozitatea maxilara;

b)

1/3anterioara a boltei palatin;

c)

versantele crestelor

d)

2/3 anterioara a boltei palatin

e)

acada temporo-zigomatica

1.Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:


a)

Masuratori faciale

b)

Pronuntarea fonemei M

c)

Deglutitie

d)

Fara relaxarea pacientul

e)

Metoda electromiografica

2. DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


a) absenta armoniei faciale
b) Tulburari de fonatie
c) Dificultati masticatorii
d) Dificultati in deglutitie

e) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei


3.La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:
a)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

b)

forma faciesului;

c)

expresie faciala;

d)

simetria faciala;

e)aspectul buzelor;
4.Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a)

coloratia mucoasei fixe;

b)

prezenta ulceratilor;

c)

absenta ulceratilor;

d)

bride longitudinale;

e)palatul dur;
1.Zonele functionale maxilare sunt:
a)

planseul bucal;

b)

plica pterigo-mandibulara;

c)

spatiile retrozigomatice;

d)

spatiile vestibulare laterale;

e)spatiul vestibular labial (anterior);


2. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)

bridele laterale

b)

dinti

c)

cele doua santuri pterigomaxilare

d)

frenul buzei superioare

e)linia vibratorie a valului palatin


3. Care sunt etapele al examenul clinic facial?
a)Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
b) Proportionalitatea etajelor fetei;
c)Expresia faciala;
d)Palparea grupele ganglionare;
e)Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
4.Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
a:Forma de U;
b:forma deV;
c:semielipsa;

d:pentagonala;
e:esagonala
1.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)

bolta palatina plata

b)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

c)

bolta palatina in V ogivala

d)

in forma de Y

e)

bolta palatina rotunjita si ogivala

2.Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:


a)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

b)

inspectia vestibulului bucal;

c)

inspectie urmarind aspectul limbii;

d)

palparea ATM-ului;

e)aspectul ochilor;
3.DVO reprezinta:
a)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

b)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

c)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

d)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

e)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza

contacte ocluzale in
poziti centrice
4.Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)

pacienti bruxisti ;

b)

edentati total bimaxilar;

c)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

d)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

e)edentati total
1.Etajele fetei sunt:
a)

inferior;

b)

superior;

c)

mijociu;

d)

posterior;

e)occipital
2. Palparea exobucala aprecieaza:

a)

grupe ganglionare marite de volum;

b)

prezenta de carii;

c)

integritatea contururilor osoase;

d)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

e)toate raspunsurile sunt corecte;


3. Cresterea DVO se face maxim:
a) 1-2 mm
b) 2-4mm
c.) 3-4 mm
d) 0,5-1 mm
e) 5-7 mm
4. Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:
a) linia oblica externa
b) gaura mentoniera
c) tuberozitatea maxilara
d) apofizele genii
e) creasta milohioidiana
1.Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:
a)

substratul osos al zonei de sprijin;

b)

substatul mucos al zonei de sprijin;

c)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

d)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

e)varsta pacientului
2. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)

bridele laterale

b)

dinti

c)

cele doua santuri pterigomaxilare

d)

frenul buzei superioare

e)linia vibratorie a valului palatin

3. Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


a)

20-30mm;

b)

80-100 mm;

c)

40-60 mm;

d)

2-3 cm;

e)

8-10 cm;

4.Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:


a)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

b)

inspectia vestibulului bucal;

c)

inspectie urmarind aspectul limbii;

d)

palparea ATM-ului;

e)

aspectul ochilor;

1. Zona de inchidere marginala distalae reprezentata de:


A. Doua santuri pterigomaxilare
B. Linia vibratorie a valului palatin
C. Tuberozitatea maxilara
D. Fren lingual
E. Torusul palatin

2.Dupa latime creasta reziduala este:


A.Lata
B.Medie
C.Ingusta
D.Semielipsa
E.Parabola

3.Directia tuberculului piriform poate fi:


A.Orizontal
B.Oblic
C.Vertical
D.Nici un rapuns corect
E.Toate raspunsurile sunt corecte

4.La examinarea tuberozitatii maxilare evaluam:


A.grad de resorbtie
B.Polul vestibular si cel distal
C.Polul caudal
D.Nici un raspuns corect
E.Doar polul vestibular

1.

Mucoasa fixa atrofica este:

a.palida
b.subtire
c.cu rezilienta scazuta
d.foarte aderenta la periost
e.groasa
2.Mucoasa mobile e reprezentata de :
a.fundurile de sac
b.restul mucoasei orale
c.doar fundul de sac
d.doar restul mucoasei orale
e. ginfgia fixa
3.zonele functionale maxilare se examineaza prin:
a.inspectie
b.palpare
c.doar inspectie
d.doar palpare
e.nici un raspuns correct

4.Forma boltii palatine e:


a.plata
b.u
c.v
d.m
e.semicerc

1. La examinarea tuberozitatii maxilare evaluam:


a. polul vestibular si cel distal
b. grad de resorbitie
c. polul caudal
d.nici un raspuns

2. Examinarea campului protetic maxilar evaluam:


a.creasta reziduala
b.tuberozitatile maxilare
c.bolta palatina
d.zonele functionale

3. Directia tubercului piriform poate fie:


a.vertical
b.orizontal
c.oblic
d.nici un raspuns

4.Examinarea zonele functionale maxilare evaluam:


a. pungile lui Eisenring
b. spatiile vestibulare laterale
c. spatiile labial anterior
d.fosa pterigomandibulara
1.Creasta reziduala se caracterizeaza prin:
a.latime
b.forma
c.inaltimea
d.niciuna

2.Examinarea creasta reziduala mandibulara:


a.forma
b.aspactul muschii crestei
c.gradul de retentie
d.durere la presiune digitala

3.Prognostic protezare:
a.favorbil
b.mediu
c.rezervat
d.negativ

4.Forme faciesului poate fie:


a.ovala
b.triunghiulara
c.patrata
D.hiperbola

1) 1. La palparea tuberozitatii se apreciaza


A) gradul de mobilitate a tesuturilor
B) Grosimea aproximatva a acestor tesuturi
C) Imaginea radiologica
D) Culoarea
E) forma
2)Palparea exobucala nu se apreciazaapreciaza?
A.grupe ganglionare
B.Integritatea contururilor osoase
C.Tonusul si sensibilitatea la palpare
D.Palparea torusului palatin
E.Palparea mucoasei fixeare
3) Gradul de resorbtie al tuberozitatii este:
A) Medii
B) Bine reprzezentate
C) Resorbite
D) Doar medii
E) Doar resorbite

4) Forma pe sectiune a crestei alveolare reziduale maxilare este :


A)Patrat
B)Triunghi
C)Ovala
D)Doar triunghi
E)Nici un raspuns correct

1. Evaluarea boltii palatine vizeaza:


a)forma
b)sutua intermaxilara si eventual torus palatin
c)polul vestibular
d)polul caudal
e)polul lingual

2.examinarea zonelor functionalemaxilare se face prin:


a.inspectie
b.palpare
c.percutie
d.ascultatie
e.nici un raspuns corect

3. examinarea tuberculului piriform vizeaza:


a.directia
b.nivelul insertiei.ligamentului pterigomanibular
c..rezilienta mucoasei supraiacente
d..culoare
e.Ascpect
4. pozitiile valului palatin in repaus poate fi:
a.Orizontala
b.Vertical
c.Oblica
d.Doar orizontala
e.Doar verticala

1] Palparea exobucala apreciaza?


A.grupe ganglionare
B.Integritatea contururilor osoase
C.Tonusul si sensibilitatea la palpare
D.Palparea torusului palatin
E.Palparea mucoasei fixeare

2)Palparea exobucala nu se apreciaza?


A.grupe ganglionare
B.Integritatea contururilor osoase
C.Tonusul si sensibilitatea la palpare
D.Palparea torusului palatin
E.Palparea mucoasei fixeare
3.Forma faciesului poate fi:
A.ovalara
B.triunghiulara
C.patrata
D.hiperbola
E.parabola

4.Dupa latime ,creasta reziduala este:


A,lata
b.medie
c,ingusta
d,parabolafu
e.hiperbola

1. Latimea ,creasta reziduala:


A,lata
b.medie
c,ingusta
d,parabola
e.hiperbola

2.Examinarea ATM ?
A inspectie
B palpare
C auscultatie
D sonda
E doar inspectie

3. Palparea tuberozitatii :
A) gradul de mobilitate a tesuturilor
B) Grosimea aproximatva a acestor tesuturi
C) Imaginea radiologica
D) Culoarea
E) forma

4.Nu se apreciaza la palparea exobucala:


A.grupe ganglionare
B.Integritatea contururilor osoase
C.Tonusul si sensibilitatea la palpare
D.Palparea torusului palatin
E.Palparea mucoasei fixeare

1. Amplitudinea maxima de deschidere a cavitatii bucale:


A.normala: 40-60mm;
B.redusa: mai mic sau egal cu 4;
c.excesiv redusa: mai mare sau egal cu 30
D.normala:80 mm
E. Normala:90mm

2.In cadrul inspectiei la examenul extraoral ,paloarea indica:


A.anemie
B.alcoolism
C.addison
D.deficit de vitamina b2
E.icter

3.Forma faciesului poate fi:


A.ovalara
B.triunghiulara
C.patrata
D.hiperbola

E.parabola

4.In cadrul tuberozitatii maxilare se va examina:


A.gradul de rezobtie
B.polul v si d
C.polul caudal
D.polul supero-anterior
E.polul antero superior

1)Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

stomatita;

D)

trismus;

E)

carie;

2)Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

3) Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:


A)

Masuratori faciale

B)

Pronuntarea fonemei M

C)

Deglutitie

D)

Fara relaxarea pacientul

E)

Testele de vitalitatea pulpara

4) Cresterea DVO se face maxim:


A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 7-8 mm
D) 3-4mm
E) 2,5-4,5 mm

1)DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza

contacte ocluzale in
poziti centrice;
2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

3) CARE ESTE METODA DETERMINARII POZITIEI DE POSTURA A MANDIBULEI?


A)

In pozitia de postura exista un echilibriu intre tonusul muscolo antagonisti

B)

Contratia tonica nu este reflexa

C)

Pacientul trebuie sa relaxeze complet muschi masticatori si faciali

D)

Pe linia mediana se marcheaza 3 puncte

4) BOLTA PALATINA:
A) cea rotunjita sau in V are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala
B) bolta plata nu asigura un spijin adecvat si o adeziune maxima
C) forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la manila
D) daca sutura intermaxilara prezinta un relief sensibil la presiune, ea trebui despovarata prin foliere
1)Etajele fetei sunt:
A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

transversal;

E)

vertical

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

3)Palparea exobucala apreciaza:


A)

integritatea contururilor osoase;

B)

culoare si integritatea mucoaselor;

C)

tonusul si sensibilitatea la palpare;

D)

grupe ganglionare

4) Mucoasa fixa atrofica:


A) este palida si subtire;
B) este incapabila sa suporte presiunile masticatorii;
C) se ulcereaza foarte usor;
D) este bine vascularizata;
1)Palparea exobucala aprecieaza:
A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de parodontite apicale

C)

integritatea conturilor osoase

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

2):Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;


3)Care este examinat in campului protetic mandibular?
A)substratul osos al zonei de sprijin
B)zona de inchidere marginala distala
C)creasta reziduala mandibulara
D)substratul mucos al zonei de sprijin
4)Ce va tinut in considerare in examinarea tubercului piriform:
A) directia sa
B)nivelul insertiei lig. Pterigomandibular
C)consistenta mucoasei supraiacente
D)latime si largime
1)Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:

A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia faringelor

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul obrajilor;

2) Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudal sau inferior;

D)

lingual;

E)

toate cele de mai sus;

3) Ce se apreciaza la examenul exobucal din norma faciala?


A)Expresia faciala
B)Simetria faciala
C)Aspectul buzelor
D)Prezenta leziunilor carioase
4) Care sunt cele 3 zone functionale vestibolare?
A)Spatiile retrozigomatice
B)Spatiile vestibulare laterale
C)Spatiul vestibular labial
D)Spatiul palatinal
1)Etajele fetei sunt:
A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

transversal;

E)

occipital

2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)pacienti bruxisti ;
B)edentati total bimaxilar;
C)pacienti cu lucrari protetice fixe;
D)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
E)edentati total unimaxilar;
3) Care dintre aceste poate fi foarma din boltei palatine:
A)forma plata

B)forma rotunjita
C)forma larga
D)forma Y
4) Care sunt zonele functionale maxilare:
A) spatiile retrozigomatice
B)spatiile vestibule laterale
C)spatiile vestibulo labial
D)toate de mai sus
1)La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:
A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

culoarea tegumentului

C)

expresie faciala;

D)

simetria santurilor periorale;

E)

aspectul buzelor;

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

3)In examinarea campului protetic maxilar se analizeaza:


A)substratul osos al zonei de sprijin
B)substratul mucos al zonei de sprijin
C)mucoasa pasiva mobila si mobila a zonei de inchidere marginala
D)tegumente
E)etajelor fetei
4) Creasta alveolara reziduala maxilara se caracterizeaza prin:
A)culoare
B)temepratura
C)forma
D)inaltime
E)latime
1) OBIECTIVELE AMPRENTE PRELIMINARE:
- trebuie asigurarea sprijinului
- retentiei

- stabilitati
- nu trebuie neaparat sa se obtina une anestezici corespunzatoare (false)
2) IN AMPRENTA PRELIMINARA CARE DINTRE URMATOARELE SUNT CORECTE:
- retentia este influenzata de presiunea atmosferica
- retentia este influenzata de coesiunea
- coeziunea se realizeaza prin atractia moleculelor de saliva intre ele
- presiunea atmosferica nu depinde in nici un cas de inchiderea marginala (false)
3) IN MENETINEREA SAU INDEPARTAREA ULTIMILOR DINTI RESTANTI SE VOR ANALIZA URMATOARELE
OBIECTIVE:
- parodontite avanzate cu resorbtia severa osul alveolar
- pacienti fara sanse prea mari de imbunatatire cu o igiena bucala precaria
- fracturi radiculare
- leziune carioase simple (false)
4) EXAMENUL PROTEZELOR VECHI:
- analiza permite detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului
- analiza permite depistarea deficientelor care trebuie corectate
-analiza permite identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze
- analiza nu permite depistarea deficientelor (false)
DIAGNOSTICUL EDENTATIEI TOTALE INCLUDE:
- diagnostic topografic
- diagnostic etiologic
- diagnostic anatomo clinic
- nici un raspuns este corect
2) PORTAMPRENTA PENTRU AMPRENTA PRELIMINARA TREBUIE SA PREZINTE URMATOARELE
CARATERISTICE:
- sa fie rigida
- sa poate fie sterilizata pentru a putea fi refolosita (cu exceptia celor de unica folosinta)
- sa poate fi modificata usor la nevoie
- sa fie elastica (false)
3) AVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:
- distorsionarea minima a tesuturilor
- redarea cu acuratete a detalilor
- manevrarea rapida
- este casant (false)
4) DEZAVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:
- este casant

- saliva poate distorsiona suprafata prin desidratarea tesuturilor


- saliva poate spala materialul
- manevrarea rapida (false)
1) LA NIVELUL CAMPULUI PROTETIC, IN VEDEREA TECHNICILOR AMPRENTARI PRELIMINARE AVEM
URMATOARELE REPERE ANATOMICE:
- frenul labial
- frenul bucal
- ligamentul pterigomaxilar
- frenul lingual (false)
2) MICROBASE ESTE UN COMPOSIT CARE ARE APROXIMATIV URMATOARELE COMPOZITIE:
- 44% polimeri dimetacrilici cu masa moleculara mare
- 54% umpluturi: pulbere microfina de sticla, dioxidu de siliciu cu grad mare de dispersie, pulbere de polimeri, fibre
organice
- 2% initiatori
- nici un raspuns este corect (false)

3. Amplitudinea maxima de deschidere a cavitati bucale:


a- nromala 40/60 mm
b- redusa 40mm
c- excesiv redusa 30mm
d- mare 80mm

4.Palparea exobucale apreciaza:


a- grupe ganglionare
b- integritatea conturului osoase
c- tonusul si sensibilitatea la palpare
d-simetria faciala
.Examinarea profilului:
a- ofera indicatii privind relatiile intermaxilare.
b- un profil convex (prognat) semnifica un maxilar care circumscrie mandibula.
c- profilul concav (retrognat) se asociaza cu o barbie proeminenta, clasa III-a Angle.
d- profilul concav (retrognat) se asociaza cu o barbie proeminenta, clasa II-a Angle.

2. La examinarea articulatia temporo-mandibulare (ATM) se monitoreaza:


a- Amplitudinea miscari de deschidere a gurii.
b- Directia traiectului de deschidere/inchidere a cavitati bucale.

c- Excursiile condiliene.
D- Nu se aprecierea dureri la nivelul unei ATM.

3. Clasificarea lui R. Mercier:


a- Grupa I: creasta normala si sanatoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei.
b- Grupa a II-a: creasta ascutita ca o lama, foarte dureroasa la presiunile masticatorii.
c- Grupa a III-a: creasta reziduala resorbita total
d- Grupa I: creasta cu resorbtia care intereseaza si o parte a osului bazal.

4. Clasificarea R. Sangiuolo:
a- Clasa I: creasta de inaltime egala sau mai mare de 10mm, cu insertie joasa a frenurilor, tuberculi piriformi duri si bine
formati.
b- Clasa a II-a: creste cu aceleasi caractere ca la clasa I, dar cu aspect hiperplazic.
c- Clasa a III-a: creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
d- Clasa I: creste negative.
1 Clasificarea A.Mersel:
a- Grupa 1: creste mult resorbite (0-5 mm)
b- Grupa 2: cresta destul de atrofiata (5 mm)
c- Grupa 3: creste destul de resorbite la pacienti cu stare generala buna, dar cu parafunctii.
d- Grupa 1: creste destul de atrofiata (7 mm)

2. In spatiul lingual lateral se evalueaza:


a- Aspectul liniei oblice interne si distanta sa fata de muchia crestei (prin palpare)
b- Aspectul glandei sublinguale si raportul sau cu creasta.
c- Marimea limbi
d- Aspectul glandei submandibulare.

3. Examinarea relatiilor dintre creste vizeaza:


a- Raportul crestelor frontale in plan sagital si al celor laterale in plan transveral.
b- Valoarea spatiului protetic potential.
c- Directia crestelor laterale antagoniste.
d- Directia crestelor frontale

4 Analiza protezelor vechi permite:


a- Detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului.
b- depistarea deficientelor care trebuie corectate.

c- identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze.


d- Aprecierea marimea
1)Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul nasului;

2)Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

E)

carie;

3)Elemente anatomice ale osului mandibular care pot fi examinate prin palpare:
A)relieful liniei oblice externe
B)gaura mentoniera
C)relieful crestei milohioidiene
D)tuberositatea maxilara
E)gaura incisiva
4) Mucoasa fixa atrofica este:
A)Palida
B)subtire
C)presiunea scazuta
D)ingrosata
E)hiperemica
1)DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza

contacte ocluzale in
poziti centrice;
2)Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:

A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral

3) Pacientii care se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A)in iminenta de a deveni edentati total
B)edentati total unimaxilar
C)extractiei dentare
D)edentati total bimaxilar
E)formatiunile osoase maxilare au o valoare de sprijin diferita
4) Mucoasa pasiv mobila:
A)este esentiala pentru realizarea inchiderii marginale interne
B)protezele cu margini scurte nu pot realizeaza inchiderea interna de ventil
C)este esentiala pentru alegerea individualizata a materialului
D)cele cu margini lungi sunt dislocate de formatiunile musculare si ligamentare subiacente

1)Palparea exobucala aprecieaza:


A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de distrutii coronare

C)

integritatea conturilor osoase

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

2)Care sunt etapele al examenul clinic facial?


A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
3) Examinarea articulatiei temporo-manibulare (ATM) se face prin:
A)radiografia
B)palpatia
C)inspectia
D)ascultatia
4) Metoda determinarii pozitiei de postura a mandibulei:

A)stabilirea lungimii optime e contractie a muchilor ridicatori ai mandibulei


B) pozitia de postura este pozitia mandibulei fata de baza craniuliu
C)contractia tonica este reflexa antigravitationala
D)pe linia mediana a fetei se marcheaza doua puncte pe tegumentul de pe varful nasului si de pe menton
E)disfunctia muschiului pterigoidian lateral impiedica ghidarea corecta a mandibulei in R.C.

1)La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

forma faciesului;

C)

expresie faciala;

D)

simetria santurilor periorale;

E)

aspectul buzelor;

2) Care sunt etapele al examenul clinic facial?


A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
3)Examinarea ATM se face:
A)inspectie, ascultatie, palpatie
B)cavitatea bucala inchisa
C)cavitatea bucala deschisa
D)degetele ale medicului se aplica pretragian
4)Care este amplitudinea maxima de deschidere a cavitatii bucale:
A) normala: 40-60
B) redusa: -40
C) excesiv redusa: -30
D) mare: +60
1)Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:
F)

fals prognatism;

G)

bruxismul anterior sau anterolateral;

H)

parodontita;

I)

trismus;

F)

carie;

2) Zonele functionale maxilare sunt:

A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

spatiul vestibular labial (anterior);

3) ZONA VESTIBULARA LABIALA:


A)

Adancimea fundului de sac nu este modificata prin contractia unor muschi inserati perpendicular

B)

Pentru a evalua adancime a fundului de sac pacientul se gaseste cu gura inchisa

C)

Este recomdat ca pacientul sa muste degetele medicului plasate intre cele doua creste

D)

Contractia blanda a muschio ridica tori determina relaxarea reflexa a buzei inferiore

4) CUM SE FACE EXAMINAREA CRESTA REZIDUALA MANDIBULARA?


A)

Forma, inaltimea si latimea crestei reziduale

B)

Aspectul muchiei crestei

C)

Gradul de retentivitate al versantului lingual

D)

Nu este durere la presiune digitala

1)Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

stomatita;

D)

trismus;

E)

carie;

2)Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

3) Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:


A)

Masuratori faciale

B)

Pronuntarea fonemei M

C)

Deglutitie

D)

Fara relaxarea pacientul

E)

Testele de vitalitatea pulpara

4) Cresterea DVO se face maxim:


A) 1-2 mm

B) 2-4mm
C.) 7-8 mm
D) 3-4mm
E) 2,5-4,5 mm
1)DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

3) CARE ESTE METODA DETERMINARII POZITIEI DE POSTURA A MANDIBULEI?


A)

In pozitia de postura exista un echilibriu intre tonusul muscolo antagonisti

B)

Contratia tonica nu este reflexa

C)

Pacientul trebuie sa relaxeze complet muschi masticatori si faciali

D)

Pe linia mediana se marcheaza 3 puncte

4) BOLTA PALATINA:
A) cea rotunjita sau in V are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala
B) bolta plata nu asigura un spijin adecvat si o adeziune maxima
C) forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la manila
D) daca sutura intermaxilara prezinta un relief sensibil la presiune, ea trebui despovarata prin foliere

1)Etajele fetei sunt:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

transversal;

E)

vertical

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

3)Palparea exobucala apreciaza:


A)

integritatea contururilor osoase;

B)

culoare si integritatea mucoaselor;

C)

tonusul si sensibilitatea la palpare;

D)

grupe ganglionare

4) Mucoasa fixa atrofica:


A) este palida si subtire;
B) este incapabila sa suporte presiunile masticatorii;
C) se ulcereaza foarte usor;
D) este bine vascularizata;
1)Palparea exobucala aprecieaza:
A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de parodontite apicale

C)

integritatea conturilor osoase

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

2):Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;


3)Care este examinat in campului protetic mandibular?
A)substratul osos al zonei de sprijin
B)zona de inchidere marginala distala
C)creasta reziduala mandibulara
D)substratul mucos al zonei de sprijin
4)Ce va tinut in considerare in examinarea tubercului piriform:
A) directia sa
B)nivelul insertiei lig. Pterigomandibular
C)consistenta mucoasei supraiacente

D)latime si largime
1)Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia faringelor

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul obrajilor;

2) Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudal sau inferior;

D)

lingual;

E)

toate cele de mai sus;

3) Ce se apreciaza la examenul exobucal din norma faciala?


A)Expresia faciala
B)Simetria faciala
C)Aspectul buzelor
D)Prezenta leziunilor carioase
4) Care sunt cele 3 zone functionale vestibolare?
A)Spatiile retrozigomatice
B)Spatiile vestibulare laterale
C)Spatiul vestibular labial
D)Spatiul palatinal

1)Etajele fetei sunt:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

transversal;

E)

occipital

2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)pacienti bruxisti ;
B)edentati total bimaxilar;
C)pacienti cu lucrari protetice fixe;
D)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)edentati total unimaxilar;


3) Care dintre aceste poate fi foarma din boltei palatine:
A)forma plata
B)forma rotunjita
C)forma larga
D)forma Y
4) Care sunt zonele functionale maxilare:
A) spatiile retrozigomatice
B)spatiile vestibule laterale
C)spatiile vestibulo labial
D)toate de mai sus
1)La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:
A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

culoarea tegumentului

C)

expresie faciala;

D)

simetria santurilor periorale;

E)

aspectul buzelor;

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

3)In examinarea campului protetic maxilar se analizeaza:


A)substratul osos al zonei de sprijin
B)substratul mucos al zonei de sprijin
C)mucoasa pasiva mobila si mobila a zonei de inchidere marginala
D)tegumente
E)etajelor fetei
4) Creasta alveolara reziduala maxilara se caracterizeaza prin:
A)culoare
B)temepratura
C)forma
D)inaltime
E)latime

In ceea ce priveste evaluarea a componentei dure palatine, clasificarea dupa Sangiuolo spune ca:
A) Cl.1: substrat osos palatin atrofiat cu creste reziduale inalte
B) Cl.1: Substrat osos fara atrofieri
C) Cl.2: crestele au atrofia medie, cu torus palatin prezent
D) Cl.2: crestele au atrofia medie cu torus mandibular
E)Cl.3: crestee reziduale mult atrofiate cu bolta palatina plata
Care sunt zonele care trebuie examinate ca zi zone functionale maxilare?
A) Spatiile vestibulare anterioare mandibulare
B) Spatiile retrozigomatice
C) Spatiile vestibulare laterale superioare
D) Spatiile retromolare mandibulari
E) Spatiile vestibulare anterioare superioare
Ce urmareste examinarea crestei reziduale mandibulare?
A) forma, inaltimea, latimea crestei
B) Prezenta durerii la presiune
C) Aspectul muchiei crestei
D) Frenul lingual si raportul lui cu cresta atrofiata
E) Durere la presiune nu este un factor important
In ceea ce priveste examinarea limbii:
A) Prin inspectie se pot observa fasciculatii pe dosul limbii
B) Prin inspectie se poate observa amplitudinea miscarii de lateralitate
C) Prin inspectie se poate observa devierea limbii
D) Prin inspectie se poate observa afectiunii ale mucosei linguale
E) Prin palpare se pot identifica formatiuni tumorale ale limbii
Palparea exobucala apreciaza:
a)grupe ganglionare
b)integritatea coturilor osoase
c)tonusul si sensibilitatea muschilor
d)ADM
e)creasta alveolara
Aspectul versantului vestibular al crestei pot fi:
a)retentiv
b)neretentiv
c)neutru
d)patrata

e)inalt
examinarea atm se face:
a)pentru determinarea falsului prgnatism
b)prin inspectie
c)prin palpare
d)prin ascultatie fara stretoscop
e)prin ascultatie cu stretoscop
in examinarea campului protetic mandibular se axamineaza:
a)substartul osos al zonei de sprijin
b)substartul mucos al zonei de sprijin
c)zonele functionale periprotetice
d)tuberozitatea maxilara
e)creasta reziduala maxilara
La examenul exobucal din norma frontala se apreciaza urmatoarele aspecte:
a) culoarea tegumentului
b)forma faciesului
c)expresia faciala
d)proportionalitatea etajelor fetei
e)par
Amplitudinea normala de deschidere a cavitatii bucale este de:
a)40/60 mm
b)5/10 mm
c)16cm
d)100 mm
e)120/130 mm
In examinarea campului protetic maxilar se analizeaza:
a)Bolta palatina
b)Creasta reziduala
c)frenuri
d)Limba
e)planseul bucal
In examinarea campului protetic mandibular se analizeaza:
a)mucoasa fixa aderenta
b)creasta reziduala
c)mucoasa pasiv mobila a zonei de inchidere marginala

d)frenuri
e)bolta palatina
Cresta alveolara reziduala maxilara:
a)inaltime:redusa(sub 6 mm),medie(6-12mm),mare(13-15mm)
b)inaltime:redusa(2-3mm),medie(6mm),mare(12mm)
c)latime (lata,ingusta,medie
d)forma: triangulara,patrata,ovala
e)toate de mai sus
Punga lui Fish:
a)fundul de sac vestibular al acestor zone este mai larg si este dominat de fibrele buccinatorului
b)este limitat median de frenul bucal
c)este orientata aproape paralela pe directia de actiune a fortelor ocluzale verticale
d)limitata anterior de frenul bucal
e)nici raspuns este corect
R.Sangiuolo distinge la mandibula in patru clase:
a)clasa I :creasta de inaltime egala sau mai mare de 10 mm, cu insertia joasa a frenurilor, tuberculi piriformi duri
b)clasa II a : creste cu acelasi caracter de clasa I, dar cu aspect hiperplazic
c) clasa III-a : creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
d)clasaIV-a: creste negative
e)toate de mai sus
Se observa raportul dintre creste in zona:
a)Frontala in plan sagital
b)Frontala in plan vertica
c)Laterala In plan transversal
d)Laterala in plan orizontal
e)toate raspuns sunt corecte
Urmatoarele afirmatii privind examinarea profilului sunt adevarate:
A un profil convex semnifica un maxilarel care circumscrie mandibula
B nu ofera indicaii privind relatiile intermaxilare
C daca profilul este concav se asoceaza o barbie proeminenta. D profilul convex se inscrie in clasa a 3 angle
E profilul concav se inscrie in clasa 3 angle.
Care sunt cele mai frecvente nemulumiri legate de protezele vechi?
A diminuarea eficientei masticatorii
B mibilizarea protezei in timpul masticatiei
C aspectul fizionomic nefavorabil

D prima fractura a protezei


E dureri articulare
Retentia insuficienta semnifica urmatoarele deficiente ale bazei protezei
A baza acopera prea mult in zona de sprijin
B resorbtia in timp a campului da nastere la o discordanta intre fata mucozala a protezei si zona de sprijin.
C suprafata lustruita a protezei este prea tare modelata.
D marginile protetice nu ocolesc corect frenurile
E baza nu acopera suficient zona de sprijin
La examinare limbii se pot observa:
A amprenta dintilor pe marginea linguala frontala
B asimetria amplitudini miscarii de lateralitate
C amprenta dintilor pe marginea linguala laterala
D devierea limbii in timpul protectiei pe partea afectata
E afectiuni ale mucoasei
Palparea exobucala apreciaza?
A grupe ganglionare
B Integritatea contururilor osoase
C Tonusul si sensibilitatea la palpare
D Palparea torusului palatin
E Palparea mucoasei fixeare
Examinarea ATM se face prin?
A inspectie
B palpare
C auscultatie
D sonda
La inspectia mucoasei fixa la maxilar se evalueaza?
A coloratia mucoasei fixe
B dintii
C prezenta sau absenta ulceratiilor
D torusul palatin
E rugi palatine
Creasta reziduala se caracterieaza prin?
A.inaltime-redusa[<6mm],medie[6-12mm],mare[13-15mm]
B.1mm
C.Latime[lata,ingusta,medie]

D.10mm
E Latime 1mm
Examinarea crestei rezidualr mandibulare urmareste :
A : forma,inaltimea siblatimea crestei reziduale
B: aspectul muchiei crestei
C:gradul de retentivitate al versantului vestibular
D:durere la presiune digitala
E: gradul de retentiviate al versantului lingual
Osteoporoza generalizata :
A:apare mai frecvent la femei
B:se mnifesta clinic prin ,,dureri de spate "
C:se manifesta clinic prin pierdere de inaltime
D:se asociaza resorbtia accelerata a crestei
E: apare cel mai frecvent la barbati
Osteoartrita:
A:este mai frecventa la femei
B:se declanseaza in jurul varstei de 40 ani
C:afecteaza coloana vertebrala
D:ataca si articulatile terminale ale degetelor si ATM
E:este mai frecventa la barbati
Zona de sprijin mandibulara:
A:este reprezentata de creasta reziduala
B:are o suprafata mult mai redusa decat la maxilar
C:asigura o retentie si stabilitate deficitara a protezei totale mandibulare
D:are o suprafata mult mai extinsa decat l mandibula
E :asigura o buna retentie si stabilitate a protezei totale mandibulare
Bolta palatina poate fi de forma:
a-

Rotunda

b-

Forma de V

c-

Forma de U

d-

Plana

e-

Plata

Creastav reziduala se calculeaza prin:


a-

Inaltime redusa

b-

Inaltime medie

c-

Inaltime mare

d-

Latime:lata,ingusta ,medie

e-

Inaltime lata

Examinarea campului protetic maxilar:


a-

Substrat osos al zonei de sprijin

b-

Substrat mucos al zonei de sprijin

c-

Mucoasa pasiva mobile

d-

Zonele functionale

e-

Etajele fetei

Spatiul vestibular lateral este delimitat:


a-posterior de apofiza zigomato-alveolara
b-anterior de frenul bucal
c posteriorde frenul bucal
d- anterior de apofiza zigomato-alveolara
e-anterior de buza
Ce indica culoarea palida a fetei?
a)

Alcoolism

b)

Anemie

c)

Boala Addison

d)

TBC

e)

Hipotiroidism

DVO diminueaza atunci cand:


a)

Creasta se resoarbe

b)

Datorita masticatiei excesive

c)

Se uzeaza dintii artificiali

d)

Se pierd stopurile centrice

e)

Greseli in realizarea vechilor proteze

Examinarea articulatiei temporo-mandibulare


a)

Se face doar prin palpare

b)

Degetul medicului se aplica pretragian

c)

Deschiderea gurii mai mare de 60mm este normal

d)

Se urmareste traiectul de deschidere/inchidere a gurii

e)

Se urmaresc excursiile condililor

Creasta reziduala alveolara maxilara se caracterizeaza prin:


a)

Inaltime intre 6-15mm

b)

Forma de U sau V

c)

Pe sectiune poate fi:patrata, triunghiulara sau ovala

d)

Aspectul triunghiular este cel mai nefavorabil

e)

Aspectul patrat este cel mai nefavorail

1.Etajele fetei sunt:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

posterior;

E)

occipital;

2. Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

E)

gingivita;

3. Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

4. In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?


A)

B)

C)

D)

E)

10

1. DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


A) absenta armoniei faciale
B) Tulburari de fonatie

C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
2. Cresterea DVO se face maxim:
A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 3-4 mm
D) 0,5-1 mm
E) 5-7 mm
3. Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
A)

tuberozitatea maxilara;

B)

1/3anterioara a boltei palatine;

C)

versantele crestelor

D)

2/3 anterioara a boltei palatine;

E)

acada temporo-zigomatica;

4. Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:


A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
E: masticatie;
1. Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A) Forma de U;
B)forma deV;
C)semielipsa;
D)pentagonala;
E)esagonala;
2. Palparea exobucala aprecieaza:
A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de carii;

C)

integritatea contururilor osoase;

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

3. Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

E)

gingivita;

4. DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

1. Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


a)

centripet;

b)

centrufug;

c)

niciun raspuns este corect;

d)

centripet si centrifug;
e)lateral;

2. Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


a)

distal;

b)

vestibular;

c)

caudal sau inferior;

d)

lingual;
e)toate cele de mai sus;

3.La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


a)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

b)

forma faciesului;

c)

expresie faciala;

d)

simetria faciala;

e)

aspectul buzelor;

4.Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:


a)

coloratia mucoasei fixe;

b)

prezenta ulceratilor;

c)

absenta ulceratilor;

d)

bride longitudinale;

e)palatul dur;
1.Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a)

bolta palatina plata

b)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

c)

bolta palatina in V ogivala

d)

in forma de Y

e)

bolta palatina rotunjita si ogivala

2. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :


a)

bridele laterale

b)

dinti

c)

cele doua santuri pterigomaxilare

d)

frenul buzei superioare

e)

linia vibratorie a valului palatin

3. Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


a)

substratul osos al zonei de sprijin;

b)

substatul mucos al zonei de sprijin;

c)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

d)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

e)

varsta pacientului

4. Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)

pacienti bruxisti ;

b)

edentati total bimaxilar;

c)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

d)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

e)

edentati total

1)

Care sunt etapele al examenul clinic facial?

A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM


B: Proportionalitatea etajelor fetei
C: Expresia faciala
D:Palparea grupele ganglionare
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM
2)

La examinarea campului protetic maxilar, se observa:

A:Substrat osos al zonei de sprijin


B:Substrat mucos al zonei de sprijin
C:Mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala.

D:Substrat osos al zonei de sprijin format din creasta reziduala


E: Substrat mucos reprezentat de mucoasa aderenta
3)
Se examineaza urmatoarele zone functionale, cu scopul de a realiza extinderea maxima a bazei protezei
mandibulare:
A)

zona tuberculului piriform

B)

spatiile linguale laterale

C)

zona linguala centrala

D)

zona vestibulara labiala

E)

zonele vestibulare laterale (pungile lui Fish)

4) Pozitiile valului palatin in repaus sunt:


A) Orizontala clasa I House
B) Oblica clasa I House
C) Orizontala clasa II House
D) Verticala clasa II House
E) Oblica clasa III House
1)

Ce indica culoarea palida a fetei?

a)

Alcoolism

b)

Anemie

c)

Boala Addison

d)

TBC

e)

Hipotiroidism

2)

DVO diminueaza atunci cand:

a)

Creasta se resoarbe

b)

Datorita masticatiei excesive

c)

Se uzeaza dintii artificiali

d)

Se pierd stopurile centrice

e)

Greseli in realizarea vechilor proteze

3)

Examinarea articulatiei temporo-mandibulare

a)

Se face doar prin palpare

b)

Degetul medicului se aplica pretragian

c)

Deschiderea gurii mai mare de 60mm este normal

d)

Se urmareste traiectul de deschidere/inchidere a gurii

e)

Se urmaresc excursiile condililor

4)

Creasta reziduala alveolara maxilara se caracterizeaza prin:

a)

Inaltime intre 6-15mm

b)

Forma de U sau V

c)

Pe sectiune poate fi:patrata, triunghiulara sau ovala

d)

Aspectul triunghiular este cel mai nefavorabil

e)

Aspectul patrat este cel mai nefavorail

1. Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

2. Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:


A)

aspectul ochilor;

B)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

C)

inspectia vestibulului bucal;

D)

inspectie urmarind aspectul limbii;

E)

palparea ATM-ului;

3. Creasta alveolara reziduale mandibulara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

niciun raspuns este corect;

B)

centriped;

C)

centrufug;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

4. Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:


A)

coloratia mucoasei fixe;

B)

prezenta ulceratilor;

C)

absenta ulceratilor;

D)

bride longitudinale;

E)

palatul dur;

1) Creasta alveolara reziduale mandibulara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

2) Zonele functionale maxilare sunt:


A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

spatiul vestibular labial (anterior);

3) Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

E)

varsta pacientului

4) Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

1-5 mm;

D)

40-60 cm;

E)

8-10 cm;

1.Aprecierea traiectoriei mentonului la coborarea mandibulei pana se ajunge la amplitudinea maxima de deschidere a
cavitatii bucale:
A)devierea spre dreapta sau stanga cu revenire;
B)devierea spre dreapta cu revenire;
C)devierea spre stanga cu revenire;
D)devierea spre dreapta sau stanga fara revenire;
E)devierea in baioneta spre dreapta sau stanga la finalul coborarii;
2. Substratul osos al zonei de sprijin este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
3. La edentatul total buzele :
A)se invagineaza
B)rosul buzelor dispare
C)se maresc
D)se micsoreaza
E)se intensifica rosul buzelor
4. Cum se face examinarea campului protetic maxilar:

A) se analizeaza substratul osos al zonei de sprijin


B) substratul mucos al zonei de sprijin
C) mucoasa pasiva mobila
D) mucoasa mobila
E) creasta mandibulara
In cazul disfunctiilor muschiului pterigoidian extern pot aparea:
A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

E)

gingivita;

In cazul palparii exobucale a pacientului:


A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de carii;

C)

integritatea contururilor osoase;

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

e)

toate raspunsurile sunt corecte;

Clasificarea lui R. Mereier prezinta 4 grupe de creste reziduale mandibulare:


A)

grupa I creasta normala si sanatoasa

B)

grupa I creasta normala si sanatoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei

C)

grupa a II a creasta ascutita ca o lama foarte dureroasa

D)

grupa a III a creasta reziduala resorbita total

E)

grupa a IV a resorbtia intereseaza si o parte a osului bazal

Se examineaza urmatoarele zone functionale, cu scopul de a realiza extinderea maxima a bazei protezei mandibulare:
A)

zona tuberculului piriform

B)

spatiile linguale laterale

C)

zona linguala centrala

D)

zona vestibulara labiala

E)

zonele vestibulare laterale (pungile lui Fish)

Creasta alveolara reziduala maxilara sufera in timp un process de resorbtie de tip:


A) centrifug
B) centripet concentric
C) Nici un raspuns nu este correct
D) centripet si centrifug
E) lateral

Creasta alveolara reziduala mandibulara sufera in timp un process de resorbtie de tip:


A) centrifug
B) centripet
C) nici un raspuns nu este corect
D) centri pet si centrifug
E) progresiv lateral
Clasificarea crestelor maxilare dupa Lekholm si Zarb:
A) Creasta reziduala prezenta
B) Resorbtie moderata a crestelor
C) Resorbtie accentuate a crestelor, baza oaselor maxilare ramane
D) Resorbtie moderata si a bazei oaselo rmazilare
E) Resorbtie extrema a bazei oaselo rmaxilare
Pozitiile valului palatin in repaus sunt:
A) Orizontala clasa I House
B) Oblica clasa I House
C) Orizontala clasa II House
D) Verticala clasa II House
E) Oblica clasa III House
Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
A)

coloratia mucoasei fixe;

B)

prezenta ulceratilor;

C)

absenta ulceratilor;

D)

pungi parodontale;

E)

palatul dur;

Zonele functionale maxilare sunt:


A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

torus maxillar

Insertia frenurilor, bridelor si muschilor de la periferia campului protetic in raport cu muchia crestei poate fi:
A)

favorabila pentru realizarea si mentinerea unei inchideri marginale eficiente: circa 1,5 cm de muchia crestei;

B)

normal: la 0,75 cm de muchia crestei

C)

normal: 1,5 cm de muchia crestei

D)

favorabila pentru realizarea si mentinerea unei inchideri marginale eficiente: circa 0,75 cm de muchia crestei

E)

nefavorabila: 0,25 cm de muchia crestei

Aspecte normale ale mucoasei fixe de clasa 1 sunt:


A) grosime uniforma(1- 2mm)
B) aderenta la periost
C) bine vascularizata
D) culoare roz
E) rezilienta scazuta
Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
A)

bridele laterale

B)

dinti

C)

cele doua santuri pterigomaxilare

D)

frenul buzei superioare

E)

linia vibratorie a valului palatin

Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

E)

varsta pacientului

Pentru examinarea tubercului piriform se vizeaza:


A)

directia; orizontal,oblic, vertical

B)

nivelul insertiei lugamentului pterigo-mandibular, evidentiat prin deschiderea maxima a gurii

C)

consistent mucoasei supraiacente, eventual prin palparea digitala sau cu un fuloar de ciment mai mare

D)

directia transversala

In cazul modelarii marginale a spatiului vestibular labial pacientul este rugat sa:
A)

mimeze dispretul, coborand comisurile bucale

B)

sa traga buza inferioara in jos si inainte

C)

sa fluiere si sa suga degetele medicului

D)

sa spuna alfabetul

E)

sa pronunte cuvantul coca cola

Care sunt etape al examenul clinic facial?


A) Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B) Proportionalitatea etajelor fetei;
C) Expresia faciala;

D) Palparea grupele ganglionare;


E) Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A)

Forma de U;

B)

forma deV;

C)

semielipsa;

D)

pentagonala;

E)

esagonala;

Creasta reziduala maxilara se caracterizeaza prin:


A)

inaltime redusa sub 6 mm

B)

inaltime medie 6/12 mm

C)

inaltime redusa sub 3 mm

D)

inaltime medie 13/15 mm

E)

inaltime mare peste 15 mm

Frenul labial prezinta urmatoarele aspecte:


A)

are o mobilitate mare in sens vertical

B)

are o mobilitate mare in sens orizontal

C)

trebuie ocolit de marginea protezei

D)

nu necesita sa fie ocolit de marginea protezei

E)

mobilitatea in sens vertical este data de muschii incisivi

Pacientii care se prezinta in vederearealizariiueiprotezetotale pot fi:


A)

Edentatiunimaxilar

B)

Edentatibimaxilar

C)

Edentati total unimaxilarprotezati

D)

Pacienti care prezinta bruxism

E)

Pacientiedentati total neprotezati

In examinareacampuluiprotetimaxilar se analizeaza:
A)

Substratulosos al zonei de sprijin

B)

Substratulmucos al zonei de sprijin

C)

Atriculatiatemporomandibulara

D)

Planseul buccal

E)

Mucoasapasiv mobile si mobile a zonei de inchideremarginala

Versantul vestibular al cresteialveolarerezidualepoate fi:


A)

Resorbit

B)

Retentive

C)

Neretentiv

D)

Mediu

E)

Neutru

Inserareafrenurilor, bridelorsimuschiilor de la periferiacampuluiprotetic in raport cu muchiacresteialveolarepoate fi:


A)

Favorabila la 1.5 cm de muchiacrestei

B)

Favorabila la 0.75 cm de muchiacrestei

C)

Normala la 1.5 cm de muchiacrestei

D)

Normala la 0.75 cm de muchiacrestei

E)

Nefavorabila la 0.25 cm de muchiacrestei

Care sunt etajele fetei:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

posterior;

E)

occipital;

Ce reprezinta DVO:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

Amplitudinea maxima de deschidere a cavitatii bucale este?:


A)

normala = 40/60 mm

B)

redusa 40 mm

C)

excesiv redusa (blocaj) 30 mm

D)

mare 60 mm

E)

foarte mare (subluxatie sau luxatie condiliana) 60 mm

Aprecierea traiectoriei mentonului la coborarea mandibulei pana se ajunge la amplitudinea maxima de deschidere a
cavitatii bucale:
A)

devierea spre dreapta sau stanga cu revenire

B)

devierea spre stanga cu revenire

C)

deviere spre dreapta sau stanga fara revenire

D)

deviere in baioneta spre dreapta sau stanga fara revenire

E)

deviere in baioneta spre stanga la finalul coborarii

La examenul exobucal al edentatului se inspecteaza:


A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

e)

aspectul ochilor;

La examenul exobucal din norma frontala se ia in considerare:


A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

forma faciesului;

C)

expresie faciala;

D)

simetria faciala;

E)

aspectul buzelor;

Examinarea crestei reziduale mandibulare urmareste:


A)

forma, inaltimea

B)

latimea crestei reziduale

C)

aspectul muchiei crestei: rotunjit, ascutit, present

D)

gradul de retentivitate al versantului vestibular

E)

gradul de retentivitate al versantului sagital

Care sunte cele 3 zone functionale vestibulare la maxilare pe care le vom examina:
A)

spatiile retrozigomatice (pungile lui Eiseuring)

B)

spatiile vestibulare laterale

C)

spatiul vestibular labial (anterior)

D)

inchiderea marginala externa

E)

inchiderea marginala distala

1 Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:


A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul ochilor;

2 Etajele fetei sunt:


F)

inferior;

G)

superior;

H)

mijociu;

I)

posterior;

J)

occipital;

3 Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :

K)

20-30mm;

L)

80-100 mm;

M)

40-60 mm;

N)

2-3 cm;

O)

8-10 cm;

4 Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


P)

centripet;

Q)

centrufug;

R)

niciun raspuns este corect;

S)

centripet si centrifug;

T)

lateral;

1 Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudal sau inferior;

D)

lingual;

E)

toate cele de mai sus;

2 zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :


a)bridele laterale
b)dinti
c)cele doua santuri pterigomaxilare
d)frenul buzei superioare
e)linia vibratorie a valului palatin
3 Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
a)pacienti bruxisti ;
b)dentati total bimaxilar;
c)pacienti cu lucrari protetice fixe;
d)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
e)edentati total unimaxilar;
4 DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:


A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
E: zambirea

2 Care sunt etapele al examenul clinic facial?


A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
3 Etajele fetei sunt:
A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

posterior;

E)

occipital;

4 Palparea exobucala aprecieaza:


A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de carii;

C)

integritatea contururilor osoase;

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

Vestibolul bucal

1:Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

gingivita;
2 Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :
A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

8-10 cm;
3 Creasta alveolara reziduale mandibulara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

lateral;
4In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?
A)

B)

C)

D)

1Zonele functionale maxilare sunt:


A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

spatiul vestibular labial (anterior);

2 examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

e)

varsta pacientului

Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?

A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;
4

Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:

a) mucoasa pasiv mobila si mobila azonei de inchidere marginala;

b)

substratul osos al zonei de sprijin;

c)

mentonul;

d)

limba;

e)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

1 In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?


E)

F)

G)

H)

2 Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:


A) linia oblica externa
B) gaura mentoniera
C)

tuberozitatea maxilara

3 Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)

bolta palatina plata

B)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

C)

bolta palatina in V ogivala

D)

in forma de Y

e)

bolta palatina rotunjita si ogivala

4 Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


E)

20-30mm;

F)

80-100 mm;

G)

40-60 mm;

H)

2-3 cm;

I)

8-10 cm;

1 Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

2 Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


a) mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

F)

substratul osos al zonei de sprijin;

G)

mentonul;

H)

limba;

e)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

3 Zonele functionale maxilare sunt:


a)planseul bucal;
b)plica pterigo-mandibulara;
c)spatiile retrozigomatice;
d)spatiile vestibulare laterale;
e)spatiul vestibular labial (anterior);
4 Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
A)

bridele laterale

B)

dinti

C)

cele doua santuri pterigomaxilare

D)

frenul buzei superioare

E)

linia vibratorie a valului palatin

1:Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala
2:Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
a)pacienti bruxisti ;
b)edentati total bimaxilar;
c)pacienti cu lucrari protetice fixe;
d)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);
e)edentati total unimaxilar;
3:Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
a) bolta palatina plata
b) bolta palatina rotunjita sau in forma de V
c)bolta palatina in V ogivala
d) in forma de Y
E)

bolta palatina rotunjita si ogivala

4:Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:

A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

forma faciesului;

C)

expresie faciala;

D)

simetria faciala;

E)

aspectul buzelor;

1:La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


a)culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;
b)forma faciesului;
c)expresie faciala;
d)simetria faciala;
e)aspectul buzelor;
2:DVO reprezinta:
a)dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
b)dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
c)dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

3:Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:


A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
4Cresterea DVO se face maxim:
A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 3-4 mm
D) 0,5-1 mm
E) 5-7 mm
1:La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:
a)culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;
b)forma faciesului;
c)expresie faciala;
d)simetria faciala;

e)aspectul buzelor;
2:DVO reprezinta:
a)dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
b)dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
c)dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand
c)dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;
F)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

G)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

3:Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


a)20-30mm;
b)80-100 mm;
c)40-60 mm;
d)2-3 cm;
e)8-10 cm;
4:Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:
A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

lateral;
1)Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:
a)distal;
b)vestibular;
c)caudal sau inferior;
d)lingual;
e)toate cele de mai sus;
2:Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :
a)bridele laterale
b)dinti
c)cele doua santuri pterigomaxilare
d)frenul buzei superioare
e)linia vibratorie a valului palatin
3:Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;

B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;
4:DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:
A) absenta armoniei faciale
B) Tulburari de fonatie
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
1)

Care sunt etapele al examenul clinic facial?

A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM


B: Proportionalitatea etajelor fetei
C: Expresia faciala
D:Palparea grupele ganglionare
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM

2)

La examinarea campului protetic maxilar, se observa:

A:Substrat osos al zonei de sprijin


B:Substrat mucos al zonei de sprijin
C:Mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala.
D:Substrat osos al zonei de sprijin format din creasta reziduala
E: Substrat mucos reprezentat de mucoasa aderenta

3)

Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?

A:Forma de U
B:forma deV
C:semielipsa
D:pentagonala
E:esagonala
4)

Clasele mandibulare lui Sangiuolo:

A: Cl I: creasta de inaltime egala sau >10 mm, cu insertie joasa a frenurilor, tuberculii piriformi duri si bine formati
B: Cl II-a: creasta reziduala surprinsa imediat postextractional
C: Cl III-a: creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu
D: Cl IV-a: creste negative

E: Cl IV-a: creasta reziduala cu o valoare protetia buna

1)

La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza urmatoarele aspecte:

A: Curoarea si gradul de hidratare a tegumentului


B: Forma faciesului
C: Expresia faciala
D: Simetria faciala
E: Forma nasului

2)

Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:

A: masuratori faciale
B:pronuntarea fonemei M
C:pronuntarea fonemei L
D: deglutitie
E: masticatie

3)

Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:

A: in iminenta de a deveni edentati total


B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar
D: lipseste numai grupul frontal
E: edentati total bimaxilar

4)

Creasta reziduala se caracterizeaza prin:

A: grosime
B: inaltime
C: latime
D: adancimea
E: calitatea
1)

Mucoasa pasiva mobila are urmatoarele caracteristicele:

A: este reprezentata de o banda de latime variabila intre 1-3 mm


B: se gasetse in zona de inchidere distala la trecerea dintre palatiul dur si cel moale
C: are un tesut submucos lax
D: are o legatura slaba cu periostul

E: este reprezentata de o banda de latime variabila intre 12-15 mm


2)

Cum este aspectul buzelor la examenul exobucal:

A: variat
B: buzele subtiri,stranse si scurte creeaza dificultati la amprentare
C: buzele subtiri creeaza probleme estetice
D: acelas pentru toti
E: nedelimitate
3)

La examinarea articulatiei temporo-mandibulare se monitorizeaza:

A: amplitudinea miscarii de deschidere a gurii


B: amplitudinea mai mare de deschiderea gurii este ideala pentru amprentare
C: dinti devitali
D: dinti absenti
E: excursiile condiliene
4)

Cum poate sa fie un pacient care se prezinta pentru o proteza totale:

A: in iminenta de a deveni edentat total:unimaxilar sau bimaxilar


B: edentat totsl unimaxilar
C: edentat total bimaxilar
D: are toti dinti
E: prezinta 2 brese edentate
1)

Cum se face examinarea campului protetic maxilar:

A: se analizeaza substratul osos al zonei de sprijin


B: substratul mucos al zonei de sprijin
C: mucoasa pasiva mobila
D: mucoasa mobila
E: creasta mandibulara
2)

Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:

A: tuberozitatea maxilara
B: 1/3anterioara a boltei palatin
C: versantele crestelor
D: 2/3 posteriori < boltei palatine
E: 2/3 anterioara a boltei palatin
3)

Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?

A: bolta palatina rotunjita sau in forma de V


B: bolta palatina plata
C: bolta palatina in V ogivala

D: in forma de Y
E: bolta palatina rotunjita si ogivala
4)

In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?

A: 3
B: 2
C: 4
D: 8
E: 10
1)

Creasta reziduala maxilara se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

A: Inaltime
B: Latime
C: Forma U, V
D: Forma pe sectiune :patrata, triunghiulara, ovala
E: Prin prezenta dintilor restanti
2) In proteza totala care este forma boltii palatine cu prognosticul cel mai favorabil:
A: plat
B: rotunjita
C: in forma de U
D: in forma de V
E: de forma patrata

3) Dintre zonele functionale maxilare amintim urmatoarele cu exceptia:


A.spatiile retrozigomatice
B.spatiul retromilohioidian
C.spatiile vestibulare laterale
D.spatiul vestibular labial
E.Punga lui Eisenring
4) Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:
A.linia oblica externa
B. gaura mentoniera
C.tuberozitatea maxilara
D.apofizele genii
E.creasta milohioidiana

1) Cresterea DVO se face maxim:


A. 1-2 mm
B. 2-4mm
C. 3-4 mm
D. 0,5-1 mm
E. 5-7 mm
2) DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:
A. absenta armoniei faciale
B. Tulburari de fonatie
C. Dificultati masticatorii
D.Dificultati in deglutitie
E.Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
3) La examinarea ATM amplitudinea maxima de deschidere a cavitatii bucale este de:
A. 30-40 mm
B. 40-60 mm
C. 20-40mm
D. 10-20mm
E. 30-50 mm
4) Dimensiunea verticala de postura trebuie verificata prin urmatoarele manopere cu exceptia:
A. masuratori faciale
B.pronuntarea fonemei M
C.prin deglutitie
D. prin miscari de propulsie
E. cu ajutorul ocluzometrului Willis
1)

Paloarea a tegumentul indica :

A: Anemie
B: TBC
C: Malnutritia
D: Alcolism cronic
E: Afectiune he-patica

2)

Absenta mimici indica:

A: pierderea tonusul musculatorii orofaciale


B: presenza nevralgia de trigemin
C: positia musciul facial imobila

D: obositate
E: forma fetei ovalara
3)

Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:

A: Masuratori faciale
B: Pronuntarea fonemei M
C: Deglutitie
D: Fara relaxarea pacientul
E: Metoda electromiografica
4)

Palparea exobucala apreciaza:

A: Grupe ganglioanare
B: Intregritatea conturului osos
C: Tonusul si sensibilitatea la palparea
D: Bruxismului anterior sau antero-lateral
E: Articulatiei temporo-mandibulara
1)Palparea exobucala aprecieaza:
A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de distrutii coronare

C)

integritatea conturilor osoase

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

2)Care sunt etapele al examenul clinic facial?


A)Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B) Proportionalitatea etajelor fetei;
C)Expresia faciala;
D) Palparea grupele ganglionare;
E) Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;

3) Examinarea articulatiei temporo-manibulare (ATM) se face prin:


A)radiografia
B)palpatia
C)inspectia
D)ascultatia
E) Percutia

4) Metoda determinarii pozitiei de postura a mandibulei:


A)stabilirea lungimii optime e contractie a muchilor ridicatori ai mandibulei
B) pozitia de postura este pozitia mandibulei fata de baza craniuliu
C)contractia tonica este reflexa antigravitationala
D)pe linia mediana a fetei se marcheaza doua puncte pe tegumentul de pe varful nasului si de pe menton
E)disfunctia muschiului pterigoidian lateral impiedica ghidarea corecta a mandibulei in R.C.
1)

Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:

A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

e)

aspectul ochilor;

2)

Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:

A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

3)

Care sunt etapele al examenul clinic facial?

A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;


B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;

4)

Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:

A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

e)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

1)DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:

A) absenta armoniei faciale


B) Tulburari de fonatie
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei

2) Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)

bolta palatina plata

B)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

C)

bolta palatina in V ogivala

D)

in forma de Y

E)

bolta palatina rotunjita si ogivala

F)
3) Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:
A)

tuberozitatea maxilara;

B)

1/3anterioara a boltei palatin;

C)

versantele crestelor

D)

2/3 anterioara a boltei palatin

E)

acada temporo-zigomatica

4)Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;
1)

Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:

A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

E)

varsta pacientului;

2)

Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :

A)

bridele laterale

B)

dinti

C)

cele doua santuri pterigomaxilare

D)

frenul buzei superioare

e)

linia vibratorie a valului palatin

3)Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:


A)

coloratia mucoasei fixe;

B)

prezenta ulceratilor;

C)

absenta ulceratilor;

D)

bride longitudinale;

e)

palatul dur;

4)Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

e)

lateral;

1.Paloarea la examinarea exobucala indica :


A)anemie,hipotiroidism,nefropatie,tbc,malnutritie
B)tegument normal
C)afectiuni hepatice
D)alcolism
E)dermatita

2.Forma boltii palatine poate fi :


A)plata
B)rotunjita
C)in forma de U
D)in forma de V
E)in forma de E

3.Coloratia mucoasei fixe poate fi:


A)normala
B)hiperemiata
C)ischemica
D)mov
E)neagra

4.Spatiul vestibular lateral este delimitat de:


A)anterior de frenul bucal iar posterior de apofiza zigomato-alveolara
B)anterior de canin
C)posterior de molarul de minte
D)anterior de incisivi
E)posterior de spina lui spix

1.Asimetriile faciale pot fi date de:


a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bilaterala a maseterului;
c)atrofia unilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
d)atrofia bilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
e)bruxism;
2.Protezele incorecte cu o DVO exagerata se caracterizeaza prin:
a)absenta unei armonii faciale;
b)tulburari de respiratie;
c)tulburari de fonatie;
d)tulburari de deglutitie;
e)dificultati masticatorii;
3.Aprecierea traiectoriei mentonului la coborarea mandibulei pana se ajunge la amplitudinea maxima de deschidere a
cavitatii bucale:
a)devierea spre dreapta sau stanga cu revenire;
b)devierea spre dreapta cu revenire;
c)devierea spre stanga cu revenire;
d)devierea spre dreapta sau stanga fara revenire;
e)devierea in baioneta spre dreapta sau stanga la finalul coborarii;

4.Creasta reziduala se caracterizeaza prin:


a)inaltime: redusa(sub 6 mm), medie(6-12mm), mare (13-15mm);
b)latime ( lata, ingusta, medie);
c)forma: U, V, semielipsa,pentagon;
d)forma pe sectiune: patrata, triunghiulara, ovala;
e)aspectul versantului extern: retentiv, neutru, neretentiv.
Substratul osos al zonei de sprijin este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;

C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
Zonele functionale maxilare vestibulare sunt:
A)

pungile lui Eisering;

B)

spatiile vestibulare laterala;

C)

spatiulvestibular lateral;

D)

zona tuberculului piriform;

E) pungile lui Fish.


Zonele functionale mandibulare :
A)

zona tuberculului piriform;

B)

pungile lui Fish;

C)

zona vestibulara labial frontal;

D)

spatiile linguale laterale;


E) spatiile retromilohioidiene.

Principalele nemultumiri legate de proteze sunt:


A)

mobilizarea protezei in timpulmasticatiei/fonatiei;

B)

tulburari de fonatie;

C)

diminuarea eficientei masticatorii;

D)

semnele si simptomele stomatitei protetice;


E) nici una din cele de mai sus.

1.Urmatoarele raspunsuri cu privire la bolta palatina sunt adevarate:


a.Bolta palatina rotunjita sau in V are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala, conferind o buna retentie prin
adeziune, sprijin si stabilitate a protezei;
b.Valoarea protetica a boltii plate este insa relativa, ea fiind influentata in sens pozitiv sau negativ in calitatea crestelor si
a tuberozitatilor;
c.Valoarea protetica scazuta la bolta palatina in V este caracterizata prin absenta suprafetelor orizontale si prin
prezenta a 2 versante oblice;
d.Forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la maxilar si prin asocierea cu istmuri buco-faringiene;
e.Din punct de vedere protetic nu intereseaza forma torusului palatin (rotunjit, alungit), ci marimea (mica, medie, mare)
si localizarea sa.

2. Creasta alveolara reziduala maxilara:


a.Are o inaltime: redusa( sub 3mm), medie (3-4mm), mare (4-5mm);
b.Are o inaltime:redusa( sub 6mm), medie (6-12mm), mare(13-15mm);
c.Nu sufera niciodata in timp un proces de resorbtie;
d.Tipurile pure de creste sunt intalnite aproape la fiecare pacient;

e.Sufera in timp un proces de resorbtie, care progreseaza concentric centripet.

3.La examinarea campului protetic maxilar:


a.Se analizeaza substratul osos al zonei de sprijin, format din creasta reziduala, tuberozitatile maxilare si bolta palatina;
b.Substratul mucos al zonei de sprijin, reprezentat de mucoasa fixa aderenta;
c.mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;
d.Zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice nu se iau in considerare;
e.Mucoasa pasiv-mobila nu realizeaza inchiderea marginala interna.

4.Evaluarea zgomotelor articulare urmareste:


a.Articulatia la care survine;
b.Occipitalii, iradiere dureroasa parietala si supraorbitara;
c.Platisma, proiectare in aria geniana mandibulara;
d.articulatia la care survine;
e.Trapezul, iradiere algica in aria mastoidiana.

1.La examinarea campului protetic mandibular se examineaza:


a.Aspectul muchiei crestei: rotunjit, ascutit, absent;
b.Gradul de retentivitate al versantului vestibular;
c.Substratul osos al zonei de sprijin, format din creasta reziduala;
d.Mucoasa pasiv mobila a zonei de inchidere marginala;
e.Substratul mucos al zonei de sprijin, reprezentat de mucoasa fixa aderenta.

2. La creasta reziduala mandibulara se urmareste:


a.Forma, inaltimea si latimea crestei reziduale;
b.Aspectul muchiei crestei: rotunjit, ascutit, absent;
c.Mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;
d.durere la presiune digitala;
e.gradul de retentivitate al versantului vestibular.

3. Care din urmatoarele raspunsuri cu privire la zona linguala centrala sunt false:
a.Elementul anatomo-functional dominant este muschiul genioglos care se insera pe apofizele genii superioare;
b.Prin contractia sa el modifica esential adancimea si pozitia fundului de sac lingual in timpul diferitelor miscari
functionale ale limbii;
c.Examinarea relatiilor dintre creste vizeaza valoarea spatiului protetic potential;
d.Lungimea protezei in zona linguala centrala trebuie sa menajeze functionalitatea genioglosului;

e.La directia crestelor laterale antagoniste, in examenul clinic ofera o imagine al aspectului paralel sau divergent al
crestelor.
4. La analiza protezelor vechi permite:
a.Detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului;
b.Depistarea deficientelor care trebuie corectate;
c.Contur convex al versantului din spatiul retrozigomatic;
d.Identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze;
e.Contur concav in zona linguala laterala si centrala, permite aplicarea corpului limbii.

Forma boltii palatine poate fi :


A)plata
B)ovala
C)in forma de n
D)in forma de b
E)in forma de E
Creasta reziduala se caracterizeaza prin:
a)inaltime: redusa(sub 6 mm), medie(6-12mm), mare (13-15mm);
b)aspect( lata, medie);
c) culoare(alba)
d)forma pe sectiune: patrulatera ,ovala;
e)aspectul versantului extern: mic sau mare.
La examinarea campului protetic mandibular se examineaza:
a.Aspectul muchiei crestei: rotunjit, ascutit, absent;
b.Gradul de retentivitate al versantului vestibular;
c.Substratul osos al zonei de sprijin, format din creasta reziduala;
d.Mucoasa fixa a zonei de inchidere marginala;
e.Substratul osos al zonei de sprijin, reprezentat de mucoasa fixa aderenta
Coloratia mucoasei fixe poate fi:
A)normala
B)alba
C)maronie
D)mov
E)neagra
1.Asimetriile faciale pot fi date de:
a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bilaterala a maseterului;

c)atrofia unilaterala de inactivitate a temporalului anterior;


d)atrofia bilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
e)bruxism;
1.Asimetriile faciale pot fi date de:
a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bicepsului
c)atrofia unilaterala de inactivitate a tricepsului anterior;
d)hipotonia orbicularului
e)hipotonia tricepsului
La examinarea campului protetic maxilar:
a.Se analizeaza substratul osos al zonei de sprijin, format din creasta reziduala, tuberozitatile maxilare si bolta palatina
b.planseul bucal
c.cresata edentata mandibulara
d.creasta edentata mandibulara posterioara
e.torusul lingual

La examinarea campului protetic maxilar:


a.se examineaza bolta palatina
b.tuberozitatile
c.spina spix
d.canalul maxilar
e.mentonul
Paloarea la examinarea exobucala indica :
A)anemie
B)hipotiroidism,
C)nefropatie,
D)tbc,
E)malnutritie
Anemia are ca minifestari clinice:
A)durere
B)paloare
C)hiperglicemie
D)hipoglicemie
E)tahicardie
Nemultumirile legate de protezele dentare sunt:

A)mobilizarea protezei in timpulmasticatiei/fonatiei;


B)vorbirea prea corecta
C)masticatia foarte buna
D)stablitatea foarte buna
E)curatire prea usoara
Pungile lui Fish sunt la :
A)mandibula
B)maxila
C)stomac
D)duoden
E)faringe
Pungile lui Eisering sunt la:
A)maxila
B)mandibula
C)ambele
D)sfenoid
E)etmoid
Tulburari de fonatie sunt o consecinta a:
A)DVO exagerata
B)vorbire corecte
C)ocluzie corecte
D)masticatie corecte
E)niciu una de mai sus
Bolta palatina in forma de V este:
A)foarte buna pentru protezare
B)nu este buna pentru protezare
C)slab retentica
D)torus redus
E)prezinta durere la protezare
Care sunt straturile epiteliului bucal:
A)germinativ
B)spinos
C)granular
D)cornos
E)tegumentar

Statusul sistemic se refera la :


A)evaluarea starii generale a pacientului
B)stranut
C)raceli
D)guturai
E)lucrari anterioare
Examenul ocluzal urmareste:
A)orientarea planului de ocluzie
B)fundurile de sac
C)zonele biostatice
D)punga lui fish
E)punga lui eisering
Prognosticul protezarii este nefavorabil daca :
A)a pierdut o cantitate apreciabila de os
B) nu a pierdut o cantitate apreciabila de os
C)are fracturi de maxilar
D)nu are fracturi de maxilar
E)nu are dureri
Modificarea DVO se face prin:
A)pierderea tuturor dintilor naturali
B)mestecarea alimentelor dure
C) mestecarea alimentelor moi
D)mestecarea gumei
E)nemestecarea alimentatiei
La edentatul total buzele :
A)se invagineaza
B)rosul buzelor dispare
C)se maresc
D)se micsoreaza
E)se intensifica rosul buzelor
Edentatii total se pot hrani ?
A)da dar mai dificil deoarece raman alimente nemasticate in totalitate
B)nu
C)doar cu paiul
D)nu pot inghiti

E)apar dureri insuportabile


Tulburarile pshice pot sa apara si la edentatul total ?
A)da
B)nu
C)niciodata
D)toate
E)nici una de mai sus
La un an de la o extractie la maxilar se apreciaza un deficit de masa osoasa de :
A)2-3 mm
B)9 mm
C)8 mm
D)7 mm
E)6 mm
1. Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:
A) linia oblica externa
B) gaura mentoniera
C) tuberozitatea maxilara
D) apofizele genii
E) creasta milohioidiana

2. Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;
B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;

3. Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

4. Zonele functionale maxilare sunt:

A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

spatiul vestibular labial (anterior);

1. La amprenta preliminara mandibular se apreciaza daca au fost inregistrate?


A)santul format de creasta oblica intern
B)tuberculul piriform
C)incizura lingual
D)crestelor reziduale
E) Proportionalitatea fetei

2. Reperelor antomice pe amprenta finala la maxilar?


A)frenurile apar ca niste depresiuni
B)creasta reziduala formeaza nisa alveolara
C)reflexia membrane mucosae
D)linea oblica esterna apare ca un sant usor evidentiat
E) Spatiu intre dintilor

3. Istoricul general vizeaza?


A)varsta
B)oras
C)sexul
D)ocupatia
E) Proportionalitatea fetei.

4. Creasta alveolara reziduala maxilara se caracterizeaza prin ?


A)inaltime
B)latime
C)forma
D)volume
E)pozitia

1.

Etajele fetei sunt:

A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

posterior;

E)

occipital;

2.

Care sunt etapele al examenul clinic facial?

A)

Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;

B)

Proportionalitatea etajelor fetei;

C)

Expresia faciala;

D)

Palparea grupele ganglionare;

E)

Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;

3.

Palparea exobucala aprecieaza:

A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de carii;

C)

integritatea contururilor osoase;

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

4.

Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:

A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

1. La amprenta preliminara maxilar se apreciaza inregistrarea?


A)vestibule bucal si labial
B)zonei vibratorei si a santurilor pretigomaxilare
C)incizura lingual
D)crestelor reziduale
E) Proportionalitatea fetei

2. Reperelor antomice pe amprenta finala la mandibular?


A)frenurile apar ca niste depresiuni
B)reflexe a membrane mucosei in vestibulul este ai active
C)reflexe sunt uniforme si netede
D)linea oblica esterna apare ca un sant usor evidentiat
E) Spatiu intre dintilor

3. Istoricul general vizeaza?


A)varsta
B)oras
C)efortul fizic
D)ocupatia
E) Proportionalitatea fetei

4. Elemente componente ale portamprenta individuale?


A)accesorile
B)manerul
C)butonii de presiune pentru maxilar
D)butonii de presiune pentru mandibula
E)baza
1. Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;
B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;

2. La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

forma faciesului;

C)

expresie faciala;

D)

simetria faciala;

E)

aspectul buzelor

3. Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:

A)

Masuratori faciale

B)

Pronuntarea fonemei M

C)

Deglutitie

D)

Fara relaxarea pacientul

E)

Metoda electromiografica

4.

Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:

A)

tuberozitatea maxilara;

B)

1/3anterioara a boltei palatin;

C)

versantele crestelor

D)

2/3 anterioara a boltei palatin

E)

acada temporo-zigomatica

1.Resorbtia crestei reziduale mandibulare este de tipul:


A) Centrifug
B) Centripet
C) Totala
D) Diminuata
E) Absenta

2. Resorbtia crestei reziduale maxilare este de tipul:


A)Centripet
B) Centrifug
C)Totala
D)Absenta
E) Accentuata
3. Fisa protetica contine:
A) Nume
B) Motivul prezentari
C) Istoricul general
D) Plan de tratament
E) Prognostic

4. Examenul endobucal cuprinde:


A) Creasta reziduala
B)Tuberozitate maxilara
C) Bolta palatine

D) Frenurile
E) Simetria faciala
1. Complicatiile locale endoorale ale endodontului total neprotezat:
A)Modificarea fizionomiei
B)Cheilite angulare
C)Stomatite protetice
D)Crestele balante
E) Zgomote articulare

2. Examenul exobucal din norma frontal se apreciaza:


A) Simetrie facial
B) Proportionalitatea etajelor
C) Aspectul buzelor
D) Deglutitia
E) Fonetica

3. Istoricul General vizeaza:


A) Ocupatia si modul de viata
B) Comunicarea
C) Varsta
D) Sexul
E) Cabinetul

4. Palparea exobucala apreciaza:


A) Tonusul si senzibilitatea muschilor
B) Conturile osoase
C) Grupele Ganglionare
D) Bruxismul
E) Tulbulari masticatori
1. Anamneza constituie?
A)

Primul pas in descoperirea edentatului.

B)

Ultimul pas.

C)

Nu se face anamneza.

D)

Se face dar nu in protetica.

E)

Nu este importanta.

2. Istoricul general cuprinde?


A)Varsta.
B)Sexul.
C)Ocuparia si modul de viata.
D)Statusul civil ( casatorit, necasatorit).
E) Proportionalitatea fetei.

3. Examenul clinic cuprinde?


A)

Examenul exobucal.

B)

Examenul endobucal.

C)

Investigatii praclinice.

D)

Diagnosticul.

E)

Reprotezare.

4.Fisa de examinare a pacientului edentat cuprinde?


A)

Motivul prezentarii.

B)

Istoric general.

C)

Examen clinic.

D)

Plan de tratament.

E)

Diagnostic.

1. Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

2. DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


A) absenta armoniei faciale
B) Tulburari de fonatie
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei

3. Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :


A)

bridele laterale

B)

dinti

C)

cele doua santuri pterigomaxilare

D)

frenul buzei superioare

E)

linia vibratorie a valului palatin

4.

Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:

A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;
E) gingivita;

1. La amprenta preliminara mandibular se apreciaza daca au fost inregistrate?


A)santul format de creasta oblica intern
B)tuberculul piriform
C)incizura lingual
D)crestelor reziduale
E) Proportionalitatea fetei

2. Lingura individuale pot fi din materiale:


A)ciment
B)gips
C)placa de baza
D)hidroxidul de calciu
E)aliaje

3. Metoda bimanuala:
A)utilizeaza o singura mana
B)utilizeaza ambele maini
C)folosita pentru a conduce mandibular in R.C.
D)nu utilizeaza maini
E)se utilizeaza pentru amprentarea

4, Creasta alveolara reziduala maxilara se caracterizeaza prin ?


A)inaltime
B)latime
C)forma
D)volume
E)pozitia
1. Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)

bolta palatina plata

B)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

C)

bolta palatina in V ogivala

D)

in forma de Y

E)

bolta palatina rotunjita si ogivala

2. Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudal sau inferior;

D)

lingual;

E)

toate cele de mai sus;

3. Cresterea DVO se face maxim:


A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 3-4 mm
D) 0,5-1 mm
E) 5-7 mm

4.

Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:

A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
E: masticatie;

1. OBIECTIVELE DETERMINARII RC SUNT?


A) Centrarea condilor mandibulari intr-o posizie terminala de inchidere
B) Nu se ia in considerare posizia condililor.
C)Centrarea sabloanelor de ocluzie pe campul protetic.
D)Amprentarea corecta
E)Diagnostic

2. METODA BIMANUALA:
A)Utilizeaza o singura mana
B)Utilizeaza ambele maini
C)Utilizata pentru a conduce mandibula in RC
D)Nu utilizeaza maini
E)se utilizeaza pentru amprentarea
3. METODA UNIMANUALA:
A)

Utilizeaza de obicei mana dreapta

B)

Utilizeaza un singur deget

C)

Utilizeaza ambele maini .

D)

Folosita pentru a conduce mandibula in RC


E) se utilizeaza pentru amprentarea

4.LINGURA NDIVIDUALA POATE FI DIN MATERIALE:


A)

Ciment

B)

Gibs

C)

Placa de Baza

D)

Hidroxid de calciu
E)aliaje

1. Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:


A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul ochilor;

2.

DVO reprezinta:

A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

3.

Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :

A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

4.

Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:

A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

E)

varsta pacientului

1)

Positia retrudata a limbi recunoaste urmatoarele variante:

A) varful orientat in jos si baza ridicata


B)varful orientat in sus
C)varful par sa dispara in corpul limbii cu aspect patrat
D)corpul limbii este coborat
F)varful orientat spre buze

2 Analiza proteza veche permite:


A)detalierea nemultumililor si doileantelor pacientului
B)depistarea deficentelor care trebuie corectate
C) identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noule proteze
D) enumerarea dintilor
E)aspectilor culorilor dinti
3 Principalele nemultumiti legate de proteze sunt:
A) diminuirea eficentei masticatoari
B)mobilizarea protezei in timpul mastiatei si fonatei
C)Semnele si simptomele stomatitei protetice
D)tulburari de fonatie
E)aspect estetic nemasticator

4 Examinarea campul protetic mandibular e examineaza:


A) substratul osoasa a zonei de sprijin
B)subtratul mucoas a zonei de sprijin
C) mucoasa pasiva mobile si mobila zonei de inchidere marginala
D)Zonele functionale periprotetice si formatiune anatomice periferice
e)Examinarea formei mandibulare
Care sunt obiectivelepe care trebuiesa le indeplineasca o amprenta in protezareaedentatieitotale:A)Sprijinul
B)stabilitatea
C)retentia
D)mentinereacrestereziduale
E)toate de maisus
Ce caracteristici trebuie sa aiba o lingura standard?
A)sa fie elastica
B)sa fie rigida
C)sa fie prevazuta cu maner, stopurisipuncte de reper
D)sapoata fi sterilizata (cu exceptiacelor de unicafolosinta)
E)saasigure o grosime cat maiuniforma a materialului de amprentape care sailretentioneze
In sens transversal linguratrebuiesacuprindacrestelereziduale,astfelincatintreperetiisaisiversantulcrestelorsaexiste un
spatiu de:
A)

1-3mm

B)

2-4mm

C)

3-5mm

D)

5-6mm

E)

0-1mm

La controlulamprenteipreliminaremaxilare se apreciazainregistrarea:
A)

Crestelorreziduale

B)

Zoneivibratorii

C)

Vestibululuibucalsi labial

D)

Santurilepterigomaxilare

E)

Toate de maisus

In amprentarea preliminara a campurilor protetice edentate total se folosesc cu precadere:


A gipsurile,
B hidrocoloizi ireversibili,
C elastomeri de sinteza,
D materiale termoplastice.
Avantajele utilizari gipsurilor:

A-redarea cu acuratete a detaliilor,


B-manevrare rapida,
C-saliva poate spala materialul,
D-este casant,
E-proprietatea de a curge
Marginea lingurii individuale maxilare va fi mai scurta decat fundul de sac cu:
A 3-4 mm,
B- 1-2 mm,
C- 0,5-1mm,
D 2-3 mm,
E la nivelul fundului de sac
Valorile normale ale amplitudinii maxime de deschidere a cavitatii bucale sunt:
A- 30-40mm,
B- peste 60mm,
C- 40-60mm ,
D-sub 40mm,
E- sub 30mm
Cum se clasifica pacientii edentate total varstnici:
A)

Filozofi

B)

Pretentiosi

C)

Histionici

D)

Indiferenti

E)

Nici un raspuns corect

Muschiul temporal poseda 3 fascicule cu functionalitate diferita, ele sunt:


A)

Anterior

B)

Mijlociu posterior

C)

Superior

D)

inferior

Examinerea ATM se monitorizeaza :


A) amplitudinea deschiderii gurii
B)directia traiectului de deschidere/inchidere a cavitatii bucale
C)excursiile condiliene
D)aplitudinea mai mare de deschidere a gurii idwala pt amprentare
E) coloratia tegumentului preauricular
examinarea boltii palatine vizeaza:

A)forma
B)structura intermaxilara si eventual un torus palatin
C)prezenta ulceratiilor D)eventuale sensibilitati E)culoarea
Examinarea campul protetic mandibular e examineaza:
A) substratul osoasa a zonei de sprijin
B)subtratul mucoas a zonei de sprijin
C) mucoasa pasiva mobile si mobila zonei de inchidere marginala
D)Zonele functionale periprotetice si formatiune anatomice periferice
E)Examinarea formei mandibulare
Positia retrudata a limbi recunoaste urmatoarele variante:
A) varful orientat in jos si baza ridicata
B)varful orientat in sus
C)varful par sa dispara in corpul limbii cu aspect patrat
D)corpul limbii este coborat
F)varful orientat spre buze
Principalele nemultumiti legate de proteze sunt:
A) diminuirea eficentei masticatoari
B)mobilizarea protezei in timpul mastiatei si fonatei
C)Semnele si simptomele stomatitei protetice
D)tulburari de fonatie
E)aspect estetic nemasticator
Analiza proteza veche permite:
A)detalierea nemultumililor si doileantelor pacientului
B)depistarea deficentelor care trebuie corectate
C) identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noule proteze
D) enumerarea dintilor
E)aspectilor culorilor dinti
Cresterea DVO se face maxim:
a)2-3mm
b)3-4mm
c)4-5mm
d)0-1mm
e)5-6mm
Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:
a) coloratia mucoasei fixe

b)bride longitudinale
c)prezenta carilor
d)prezenta ulceratilor
e)absenta ulceratilor
Examinarea boltii palatine vizeaza:
a)vestibul bucal
b)forma boltii palatine
c)prezenta torusul palatin
d)absenta torusul palatin
e)sutura intermaxilara
Creasta reziduala se caracterizeaza prin:
a)inaltime
b)lungime
c)latime
d)toate raspunsurile corecte
e)prezenta exostoze sau de zone dureroase la presiune
Inaltimea normala a crestei reziduale maxilare este:
A-

sub 6 mm,

B-

14-16mm,

C-

12-14mm,

D-

6-12mm,

E-

peste 16mm

Factorii care influenteaza eutroficitatea mucoasei orale sunt:


A-ph-ul acid,
B-modificarea constantelor biologice sanguine si salivare,
C- sexul,
D- scaderea rezistentei organismului,
E- scaderea rezistentei organismului
Accesoriile portamprentei individuale sunt:
A-manerul,
B-baza,
C-butonii de presiune,
D-intariturile,
Echipamentul necesar amprentarii preliminare:
A-linguri de amprenta,

B-alginat,
C-elastomeri de sinteza,
D- bol de cauciuc,
E- spatula
Care forma a boltei palatine are cel mai favorabil prognostic in protezarea totala:
A-

in forma de U,

B-

in forma de V,

C-

-plata,

D-

- rotunjita

Cantitatea normala de saliva pe zi:


A-

300-700 ml,

B-

- sub 400 ml,

C-

- 700-1500 ml,

D-

-1500-2000ml,

E-

- 2000-2200ml

Principalele nemultumiri legate de proteze sunt:


A-

diminuarea eficientei masticatorii,

B-

- tulburari de fonatie,

C-

- aspect estetic nesatisfacator,

D-

-mobilizarea protezei in timpul masticatiei,

E-

- proteza este prea fixa.

Spatiul de inocluzie sagitala este de:


A-0,5mm,
B-1mm,
C-1,5mm,
D-2,5 mm,
E-2mm
Examinare ATM se face prin:
a)inspectie
b)palpare
c)auscultatie
d)percutie
e)niciun raspuns corect
Examinarea tuberculului piriform vizeaza :
a)directia sa

b)consistenta
c)nivelul insertie ligamentului pterigomandibular
d)culoarea
e)mobilitatea
Metoda bimanuala:
a)utilizeaza o singura mana
b)utilizeaza amele maini
c)folosita pentru a conduce mandibula in R.C.
d)nu utilizeaza maini
e)niciun raspuns corect

Cresterea DVO se face maxim:


a) 1-2 mm
b) 2-4mm
c) 3-4 mm
d) 0,5-1 mm
e) 5-7 mm
In cadrul aspectului buzelor ne intereseaza:
a)conturul
b)mobilitatea
c)forma
d)dimensiunea
e)rezilienta
Palparea exobucala apreciaza:
a)grupele ganglionare
b)integritatea contururilor osoase
c)tonusul si sensibilitatea la palpare
d)osul frontal
e)muschiul genioglos
Istoricul general vizeaza?
a)varsta
b)oras
c)sexul
d)ocupatia
e)numar de frati

Lingura individualea poate fi din materiale:


a)ciment
b)gips
c)placa de baza
d)hidroxidul de calciu
e)ceara
Etapele examenului clinic sunt urmatoarele:
A)

Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM

B)

Proportionalitatea etajelor fetei

C)

Expresia faciala

D)

Palparea grupelor ganglIonare

E)

Aprecierea durerii la nivelul unei ATM

Prin ce se caracterizeaza creasta reziduala:


A: grosime
B: inaltime
C: latime
D: adancimea
E: calitatea
Ce caracteristici are mucoasa pasiva mobila:
A: este reprezentata de o banda de latime variabila intre 1-3 mm
B: se gasetse in zona de inchidere distala la trecerea dintre palatiul dur si cel moale
C: are un tesut submucos lax
D: are o legatura slaba cu periostul
E: este reprezentata de o banda de latime variabila intre 12-15 mm

Cate tipuri de clase avem in clasificarea lui Sangiolo :


A: 3
B: 2
C: 4
D: 8
E: 10

Care sunt indiciile la examinare exobucala:


A)anemie,hipotiroidism,nefropatie,tbc,malnutritie
B)tegument normal

C)afectiuni hepatice
D)alcolism
E)dermatita
De ce aspecte pot fi date asimetriile fetei :
a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bilaterala a maseterului;
c)atrofia unilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
d)atrofia bilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
e)bruxism;
Substratul osos al zonei de sprijin este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
Creasta alveolara reziduala maxilara:
a.Are o inaltime: redusa( sub 3mm), medie (3-4mm), mare (4-5mm);
b.Are o inaltime:redusa( sub 6mm), medie (6-12mm), mare(13-15mm);
c.Nu sufera niciodata in timp un proces de resorbtie;
d.Tipurile pure de creste sunt intalnite aproape la fiecare pacient;
e.Sufera in timp un proces de resorbtie, care progreseaza concentric centripet.

Ce urmareste evaluarea zgomotelor articulare:


a.Articulatia la care survine;
b.Occipitalii, iradiere dureroasa parietala si supraorbitara;
c.Platisma, proiectare in aria geniana mandibulara;
d.articulatia la care survine;
e.Trapezul, iradiere algica in aria mastoidiana.

Ce forma poate avea bolta palatina :


A)plata
B)ovala
C)in forma de n
D)in forma de b
E)in forma de E

Cum poate fi coloratia mucoasei fixe :


A)normala
B)alba
C)maronie
D)mov
E)neagra
Asimetriile faciale pot fi date de:
a) hipertrofia unilaterala a maseterului;
b)hipertrofia bilaterala a maseterului;
c)atrofia unilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
d)atrofia bilaterala de inactivitate a temporalului anterior;
e)bruxism;
Ce se examineaza la campul protetic maxilar:
a.se examineaza bolta palatina
b.tuberozitatile
c.spina spix
d.canalul maxilar
e.mentonul
Pungile lui Fish sunt la :
A)mandibula
B)maxila
C)stomac
D)duoden
E)faringe
Pot aparea tulburarile pshice si la edentatul total ?
A)da
B)nu
C)niciodata
D)toate
E)nici una de mai sus
La un an de la o extractie la maxilar se apreciaza un deficit de masa osoasa de :
A)2-3 mm
B)9 mm
C)8 mm
D)7 mm

E)6 mm
Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:
A)

inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B)

inspectia vestibulului bucal;

C)

inspectie urmarind aspectul limbii;

D)

palparea ATM-ului;

E)

aspectul ochilor;

La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:


A)

culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B)

forma faciesului;

C)

expresie faciala;

D)

simetria faciala;

E)

aspectul buzelor;

Etajele fetei sunt:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

posterior;

E)

occipital;

DVO reprezinta:
A)

dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

B)

dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

C)

dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

D)

dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E)

dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

Palparea exobucala aprecieaza:


A)

grupe ganglionare marite de volum;

B)

prezenta de carii;

C)

integritatea contururilor osoase;

D)

tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E)

toate raspunsurile sunt corecte;

Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:


A)

fals prognatism;

B)

bruxismul anterior sau anterolateral;

C)

parodontita;

D)

trismus;

E)

gingivita;

Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :


A)

20-30mm;

B)

80-100 mm;

C)

40-60 mm;

D)

2-3 cm;

E)

8-10 cm;

Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:
A)

pacienti bruxisti ;

B)

edentati total bimaxilar;

C)

pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)

in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)

edentati total unimaxilar;

Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:


A)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B)

substratul osos al zonei de sprijin;

C)

mentonul;

D)

limba;

E)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

Creasta alveolara reziduale maxilara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

Creasta alveolara reziduale mandibulara sufera in timp de un proces de reabsortie de tip:


A)

centripet;

B)

centrufug;

C)

niciun raspuns este corect;

D)

centripet si centrifug;

E)

lateral;

Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:


A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudal sau inferior;

D)

lingual;

E)

toate cele de mai sus;

Prin inspectia mucoasei fixe maxilare se evalueaza:


A)

coloratia mucoasei fixe;

B)

prezenta ulceratilor;

C)

absenta ulceratilor;

D)

bride longitudinale;

E)

palatul dur;

Zonele functionale maxilare sunt:


A)

planseul bucal;

B)

plica pterigo-mandibulara;

C)

spatiile retrozigomatice;

D)

spatiile vestibulare laterale;

E)

spatiul vestibular labial (anterior);

Zona de inchidere marginala distala la maxilar este reprezentata de :


A)

bridele laterale

B)

dinti

C)

cele doua santuri pterigomaxilare

D)

frenul buzei superioare

E)

linia vibratorie a valului palatin

Examinarea campului protetic mandibular analizeaza:


A)

substratul osos al zonei de sprijin;

B)

substatul mucos al zonei de sprijin;

C)

mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

D)

zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

E)

varsta pacientului

Care sunt etapele al examenul clinic facial?


A:Inspectia fetei, palparea exobucala, examinarea ATM;
B: Proportionalitatea etajelor fetei;
C: Expresia faciala;
D:Palparea grupele ganglionare;
E:Aprecierea durerii la nivelul unei ATM;
Care sunt formele ale crestei reziduale care se intalneste foarte des la maxilar?
A:Forma de U;

B:forma deV;
C:semielipsa;
D:pentagonala;
E:esagonala;

Adoptarea pozitiei de postura poate fi verificata prin:


A: masuratori faciale;
B:pronuntarea fonemei M;
C:pronuntarea fonemei L;
D: deglutitie;
E: masticatie;

Pacienti care se prezinta in vederea unei eventuale protezari totale pot fi:
A: in iminenta de a deveni edentati total;
B: edentate partial
C: edentati total unimaxilar;
D: lipseste numai grupul frontal;
E: edentati total bimaxilar;

Care sunt formatiunile osoase maxilare care au valoare de sprijin primar:


A)

tuberozitatea maxilara;

B)

1/3anterioara a boltei palatin;

C)

versantele crestelor

D)

2/3 anterioara a boltei palatin

E)

acada temporo-zigomatica

Care este cea mai buna forma a boltii palatine in vederea protezarii totala?
A)

bolta palatina plata

B)

bolta palatina rotunjita sau in forma de V

C)

bolta palatina in V ogivala

D)

in forma de Y

E)

bolta palatina rotunjita si ogivala

In clasificarea a lui Sangiuolo cat tipuri de clase avem?


A)

B)

C)

D)

E)

10

Care NU este un element anatomic al osului mandibular in vederea protezarii:


A) linia oblica externa
B) gaura mentoniera
C) tuberozitatea maxilara
D) apofizele genii
E) creasta milohioidiana

Cresterea DVO se face maxim:


A) 1-2 mm
B) 2-4mm
C.) 3-4 mm
D) 0,5-1 mm
E) 5-7 mm

DVO exagerata se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


A) absenta armoniei faciale
B) Tulburari de fonatie
C) Dificultati masticatorii
D) Dificultati in deglutitie
E) Se produce relaxarea muschilor ridicatori ai mandibulei
Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:
A)

Masuratori faciale

B)

Pronuntarea fonemei M

C)

Deglutitie

D)

Fara relaxarea pacientul

E)

Metoda electromiografica

Falsul prognatism este indus de:


F)

Uzura marcata a dintilor posteriori

G)

Prezenta pe arcada mandibulara numai a frontalilor

H)

Amplitudinea de deschidere a guri limitata

I)

DVO

J)

Uzura marcata a dintilor frontali

Substratul osos al zonei de sprijin este format de:


F)

creasta reziduala;

G)

tuberozitate maxilare;

H)

bolta palatina

I)

mucoasa fixa aderenta;

J)

frenuri

Substratul mucos al zonei de sprijin este reprezentat de:


K)

creasta reziduala;

L)

tuberozitate maxilare;

M)

bolta palatina

N)

mucoasa fixa aderenta;

F)

frenuri

Creasta reziduala se caracterizeaza prin:


F)

inaltime

G)

latime

H)

forma

I)

forma pe sectiune

J)

aspectul versantul extern

Forma pe sectiunea crestei reziduala poate sa fie:


F)

patrata

G)

tringhiulara

H)

ovala

I)

ogivala

J)

forma de V

In palparea tuberozitatii se apreciaza:


F)

Gradul de mobilitate a tesuturilor moi;

G)

Grosimea aproximativa a tesuturilor moi;

H)

Raportul de vecinitate cu sinusale maxilar;

I)

Forma boltei palatina;

J)

Spatile vestibolare laterale;

Costistenza dura la nivel tuberozitati indica:


A)

Hiperostoza

B)

Presenta unui dinte inclus

C)

Prezenta ulceratiilor

D)

Toate de mai sus

E)

Ipertrofia

Radiografia panoramica evidentiaza la nivelul tuberozitatii:


F)

Prezenta unui dinte inclus

G)

Raportul de veinitate cu sinusul maxilar

H)

Densitatea osoasa a tuberositatii

I)

Gosimea fibromucoasei supradiacente

J)

Gradul de mobilitate a tesuturilor moi

In classificare dupa Sangiuolo (evaluarea componentei dure)sunt prezenti:


F)

2 clase;

G)

3 clase

H)

4 clase

I)

5 clase

J)

6 clase

In clasa 1 dupa Sangiulo(evaluarea componentei dure):


F)

subtratul osos este putin atrofiat;

G)

niciun raspuns este corect;

H)

crestele reziduale sunt inalte;

I)

crestele reziduale sunt foarte atrofiate

J)

tuberozitate sunt bine reprezente;

Examinarea tubercului piriform vizeaza:


F)

directia sa

G)

nivelul insertiei ligamentul pterigo-mandibular;

H)

niciun raspuns este corect;

I)

consistenza mucoasei supradiacente;

J)

spatile linguale laterale;

La examinarea zonele functionale mandibulare trebuie verificate:


F)

zona tubercului pirifom

G)

zona vestibulara labiala

H)

tuberozitatea

I)

bolta palatina

J)

zona linguala centrala

Pentru modelarea marginala a spatiului vestibular labial se invita pacientul sa:


F)

Mimeze dispretul

G)

Sa coboara comisure bucale

H)

Sa traga buza inferiora in jos si inainte

I)

Fluiere sa suga degetul medicului

J)

Sa traga buza superiora in jos

In clasa 1 dupa Neil:


F)

Avem un raport coborat

G)

Avem un raport mediu

H)

Cazul este cel mai nefavorabil protezarii

I)

Avem un raport scazut

J)

Este situatia mai favorabila pentru protezarii

DVOreprezinta:
A)

dimensiuneaetajuluiinferioralefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;

B)

dimensiuneaetajuluimijlociualefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;

C)

dimensiuneaetajuluisuperioralefeteiatuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;

D)

dimensiuneabuzeloratuncicandpacientulrealizeazacontacteocluzale in poziticentrice;

E)

dimensiuneadintiloratuncicandpacientulrealizeaza contacteocluzale in poziticentrice;

Disfunctiile a muschiuluipterigoidianexternapare in cazul de:


K)

falsprognatism;

L)

bruxismulanteriorsauanterolateral;

M)

parodontita;

N)

trismus;

O)

carie;

F)

anatomice periferice;

G)

varsta pacientului

Pacientii care se prezinta de obicei in vedereaunei eventuale protezari totale pot fi:
A)iniminenta de a deveniedentatitotal
B)edentati total unimaxilar
C)extractieidentare
D)edentatitotalbimaxilar
E)formatiunileosoasemaxilareau o valoare de sprijindiferita

Bolta Palatina:
A) cearotunjitasau in V are prognosticulcel mai favorabil in protezareatotala
B) boltaplata nu asigura un spijinadecvatsi o adeziunemaxima
C) forma boltii palatine nu influenteazaprognosticulprotezarii la manila
D) daca sutura intermaxilaraprezinta un reliefsensibil la presiune, ea trebuidespovarataprinfoliere

Pozitia retrudata a limbii recunoaste ca variante morfologice:


A) varful orientat in jos si baza ridicata
B) varful orientat in sus
C) varful cu aspect patrat
D) corpul libi este cobaorat
E) Baza limbi este orientate in sus
Mucoasafixa atrofica:
A) este palida si subtire;
B) este incapabila sa suportepresiunilemasticatorii;
C) se ulcereazafoarteusor;
D) este bine vascularizata;
Secretia salivara normala este de:
A)

700-1500 ml/zi

B)

600-800 ml/zi

C)

500-1000 ml/zi

D)

1000-1500 ml/zi

E)

<1500 ml/zi

Insertia frenurilor, bridelor si muschilor de la periferia campului protetic in raport cu muchia crestei este favorabila:
F)

La circa 1,5 cm demuchia crestei

G)

La circa 2 cm demuchia crestei

H)

La circa 2,5 cm demuchia crestei

I)

La circa 3 cm demuchia crestei

J)

La circa 1 cm demuchia crestei

Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:


F)

Masuratori faciale

G)

Pronuntareafonemei M

H)

Deglutitie

I)

Fara relax area pacientul

J)

Testele de vitalitatea pulpara

Etajele fetei sunt:


A)

inferior;

B)

superior;

C)

mijociu;

D)

transversal;

E)

vertical

Directia tuberculul piriform poate sa fie


A)

orizzontal

B)

vertical

C)

oblic

D)

toate raspunsurle sunt corecte

Care dintre aceste poate fi foarmadinboltei palatine:


A)formaplata
B)formarotunjita
C)forma larga
D)forma Y
Care este examinat in campuluiproteticmandibular?
A)substratulosos al zonei de sprijin
B)zona de inchidere marginala distala
C)creastarezidualamandibulara
D)substratulmucos al zonei de sprijin
Poluriletuberozitatilormaxilare se gasesc:
A)

distal;

B)

vestibular;

C)

caudalsauinferior;

D)

lingual;

E)

toatecele de mai sus;

Creastaalveolararezidualamaxilara se caracterizeazaprin:
A)culoare
B)temepratura
C)forma
D)inaltime
E)latime

S-ar putea să vă placă și