Sunteți pe pagina 1din 38

BAZA DE DATE CU ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL UNIC TIP GRILĂ

1. Edentaţia partiala se subîmparte în: C


a) edentaţie parţială extinsă
b) edentaţie totală
c) edentaţie parţială întinsă
d) edentaţie extinsă
e) edentaţie subtotală
2. În funcţie de poziţionarea dinţilor restanţi, edentaţia poate fi: A
a) edentaţia intercalată
b) edentaţia bilaterală
c) edentaţia unilaterală
d) edentaţia subtotală
e) edentaţia totală
3. Edentaţia parţiala întinsă este prezentă: D
a) când lipsesc cel mult 3 dinţi consecutivi
b) când lipsesc cel mult 2 dinţi consecutivi
c) când lipsește cel mult 1 dinte
d) când lipsesc mai mult de 3 dinţi consecutivi
e) când lipsesc cel mult 2 dinți în zona frontală
4. Edentaţia terminală se caracterizează prin: C
a) breşa edentată este limitată atât mezial cât şi distal de dinţi restanţi
b) breşa edentată este limitată doar distal de dinţi restanţi
c) breşa edentată este limitată doar mezial de dinţii restanţi
d) breşa edentată este limitată doar mezial și distal de dinţii restanţi
e) dinţii restanţi care limitează breşa edentată sunt localizaţi distal de aceasta
5. Absenţa molarului trei: E
a) reprezintă o normalitate
b) nu declanşează o patologie aparte
c) nu reprezintă edentație
d) necesită tratament protetic
e) nu necesită tratament protetic
6. Edentaţia care include şi caninul se numeşte: D
a) edentaţie întinsă
b) edentaţie subtotală
c) edentaţie totală
d) edentaţie extinsă
e) edentaţie terminală
7. Ca forme clinice ale reducerii congenitale a numărului de unitaţi dento-parodontale, se E
citează:
a) hipodonţia, lipsa a cel mult două unitaţi dento-parodontale;
b) hipodonţia, lipsa a cel mult trei unitaţi dento-parodontale;
c) hipodonţia, lipsa a cel mult patru unitaţi dento-parodontale;
d) hipodonţia, lipsa a mai mult de cinci unitaţi dento-parodontale;
e) hipodonţia, lipsa a cel mult cinci unitaţi dento-parodontale;
8. Cauzele dobândite ale edentației pot fi: B
a) oligodonția
b) afecțiuni odontale
c) cauze congenitale
d) cauze ereditare
e) cauze aparente
9. Anodonţia reprezintă: C
a) lipsa a cel mult două unitaţi dento-parodontale
b) lipsa a cel mult cinci unitaţi dento-parodontale
c) lipsa în totalitate a unitaţilor dento-parodontale
d) este o cauză aparentă
e) este o cauză dobândită
10. Oligodonţia reprezintă: B
a) lipsa a cel mult două unitaţi dento-parodontale
b) lipsa a mai mult de cinci unitaţi dento-parodontale
c) lipsa în totalitate a unitaţilor dento-parodontale
d) este o cauză aparentă
e) este o cauză dobândită
11. Traumatismele intervin în apariţia edentaţiei prin: A
a) direct prin avulsia dintelui
b) afectare parodontală
c) afectare carioasă
d) sunt cause congenitale
e) reprezintă cause aparente
12. Iatrogenia stomatologică poate proveni din: E
a) este proprie pacientului
b) medicație
c) tratamentul aplicat de către pacient
d) tratamentul afecțiunilor digestive
e) tratamentul afecţiunilor pulpo-periapicale
13. La nivelul câmpului protetic se descriu următoarele elemente: C
a) dinți artificiali
b) șei mixte
c) creasta edentată acoperită de mucoperiost
d) șei acrilice
e) elemente speciale de mentinere
14. Molarii primi mandibulari prezintă: A
a) patru cuspizi
b) cinci cuspizi
c) trei cuspizi
d) șase cuspizi
e) nu prezintă cuspizi
15. Punctele de contact ale fețelor proximale se găsesc in: E
a) 1/2 ocluzală a acesteia
b) 1/4 ocluzală a acesteia
c) 1/3 distală a acesteia
d) 1/3 mezială a acesteia
e) 1/3 ocluzală a acesteia
16. Prin unirea convexităţilor maxime ale unui dinte se obtine: D
a) aria ocluzală
b) trunchiul de con ocluzal
c) conul de sprijin.
d) ecuatorul anatomic al coroanei dentare
e) al doilea trunchi de con
17. Elemente de structură dentară sunt: C
a) crestele alveolare
b) sei acrilice
c) organul pulpo-dentinar
d) crosetele turnate
e) mucoasa
18. Tabloul clinic al edentatiei partial intinse este compus din: B
a) fenomen dureros
b) simptome subiective si obiective
c) hiperestezie alveolara
d) insuficienta functional
e) tulburari psihice
19. Care sunt semnele subiective ale edentatiei intinse? C
a) inversarea treptei labiale
b) invaginarea obrajilor
c) fenomenul dureros si insuficienta functionala
d) durerea fantoma
e) hiperestezia alveolara
20. Ce este hiperestezia alveolara? A
a) sindrom dureros aparut la atingerea crestei edentate
b) durere fantoma
c) taxonomie
d) durere patologica
e) sindromul de bont dureros
21. Care din raspunsurile de mai jos reprezinta un semn subiectiv, in tabloul clinic al EPI? B
a) Semnele faciale
b) Insuficienta functiei fizionomice
c) Tulburarile morfologiei faciale
d) Modificari tisulare faciale
e) Modificarea dimensiunii etajelor fetei
22. Care sunt modificarile adaptative masticatorii aparute in urma EPI? C
a) stilul frecator de masticatie
b) stilul tocator de masticatie
c) accelerarea ritmului de masticatie, cresterea ciclului masticator si prelungirea
pragului de deglutitie
d) imposibilitatea efectuarii masticatiei complete
e) efectuarea masticatiei cu ajutorul grupului incisiv
23. In zonele distale ale arcadei alveolare reziduale mandibulare se gasesc doua formatiuni osoase A
numite :
a) tuberculi piriformi
b) tuberozitati
c) apofize coronoide
d) apofize stiloide
e) linia oblica interna
24. Prelungirea protezei intre limba si fata interna a crestei edentate, la nivelul zonei linguale D
laterale se numeste :
a) sea
b) arcada artificiala
c) baza protezei
d) aripioara paralinguala
e) marginea protezei
25. Din ce este formata zona functionala de sprijin ? E
a) dintr-o componenta osoasa
b) dintr-o componenta mucoasa
c) dintr-o componenta odonto parodontala
d) din dinti
e) dintr-o componenta osoasa, muco-osoasa si odonto- parodontala
26. Care sunt limitele spatiului protetic potential? C
a) ocluzal
b) mezial
c) mezial si distal, ocluzal si inferior
d) superior
e) distal
27. Ce este amplitudinea spatiului protetic potential? B
a) inaltimea
b) distanţa dintre limitele mezială şi distală ale spaţiului protetic potenţial
c) distanta dintre limita ocluzala si creasta edentata
d) latimea
e) distanta dintre tangentele trasate la fetele orale si vestibulare ale limitelor edentatiei
28. Apofizele genii superioare sunt locul de insertie a muschilor: A
a) genioglosi
b) milohioidieni
c) buccinator
d) maseter
e) orbicular
29. Din ce este formata bolta palatina osoasa? B
a) din trei oase
b) apofizele palatine ale osului maxilar şi lamele orizontale ale osului palatin
c) din patru oase
d) osul boltei palatine
e) apofizele stiloide
30. Care sunt zonele functionale maxilare? C
a) zona retrozigomata
b) zona vestibulara laterala si vestibulara frontala
c) toate cele trei de mai sus
d) zona tuberculului piriform
e) punga lui Fish
31. Dimensiunea lizei osoase orizontale în cazul parodontitei marginale cronice superficiale este A
de :
a) mai puţin de 1/3 din lungimea rădăcinii
b) 2/3 din radacina
c) liza osoasa verticala
d) pungi osoase
e) mai mult de 1/3 din radacina
32. Care sunt semnele obiective ale tabloului clinic al edentatiei partial intine ? B
a) disfunctii masticatorii
b) semne faciale si modificari intraorale
c) modificari la nivelul fizionomiei fetei
d) modificari la nivelul partilor moi
e) modificari ale contururilor osoase
33. Cum se modica etajul inferior al fetei in cazul unei edentatii partiale intinse sau intercalate ? D
a) se mareste
b) mandibula sufera o elongatie
c) condilul sufera un salt articular
d) se micsoreaza
e) se lateste
34. Metoda Leonardo Da Vinci compara : A
a) etajul inferior (Sn - Gn) cu etajul mijlociu măsurat între N – Sn
b) subnazale gnation cu ophrion subnazale
c) distanta intercomisurala
d) distanta St-Gn cu distant interpupilara
e) nu exista aceasta metoda de masurare
35. Ce este spatiul protetic potential? E
a) spatiu edentate pe creasta osoasa unde nu exista dinte
b) spatiul aparut la nivelul crestei datorita lipsei mugurilor dentari
c) un spatiu imaginar\
d) spatiul din spatele ultimilor molari
e) spatiu aparut la nivelul arcadei dentare consecutive extractiei
36. Cum se apreciaza inaltimea spatiului protetic potential? C
a) se masoara cu linia
b) aproximativ, se evalueaza vizual
c) se masoara pe baza distantei dintre limita inferioara( muchia crestei) si cea
superioara ( planul de ocluzie al arcadei antagoniste)
d) se masoara pe baza limitei inferioare (coletul dintilor vecini) si cea superioara(
marginea incizala a dintilor vecini)
e) se masoara in urma trasarii tangentelor prin fetele vestibulare si orale ale dintilor vecini
37. Ce este diagnosticul de integritate al arcadei? C
a) diagnostic care se pune in urma efectuarii apelului dintilor
b) diagnostic care se pune in urma examenelor paraclinice radiografice
c) diagnostic care arata starea prezenta a arcadei
d) diagnostic care se pune in urma palparii contururilor osoase
e) diagnostic care cuprinde toate celelalte diagnostice
38. Diagnosticul starii de igiena poate influenta: B
a) complianta pacientului vis a vis de planul terapeutic stabilit
b) prognosticul tratamentului
c) planul de tratament
d) durata tratamentului ce urmeaza a fi efectuat
e) nu influenteaza nimic
39. Aprecierea diagnosticului de integritate osoasa sau de parti moi, pe care a existat o patologie, B
poate fi incadrat in:
a) diagnosticul de integritate osoasa
b) diagnosticul chirurgical
c) diagnosticul de integritate a mucoasei, limbii si a glandelor salivare
d) diagnosticul de stare generala
e) diagnosticul de integritate homeostazica si functionala
40. Ce etape de diagnostic cuprinde stabilirea diagnosticului final de edentatie partial intinsa: C
a) doar diagnostic odontal
b) diagnosticul odontal, chirurgical si de parti moi
c) diagnosticul de stare generala, locala si de igiena
d) diagnosticul de integritate odontala, pulpara si parodontala
e) diagnosticul de stare locala si de integritate a arcadei
41. Modificarile parodontale din cadrul tabloului clinic al edentatului partial intins vizeaza: A
a) structura parodontala de la nivelul unitatilor masticatorii restante
b) structura mucoase de acoperire a crestei edentate existente
c) structura parodontala a unitatilor masticatorii antagoniste restante
d) nu fac parte din tabloul clinic al edentatiei partial intinse
e) structura parodontala a grupului frontal restant pe arcada
42. Clasa a IV-a Kennedy cuprinde edentaţiile : A
a) Din zona frontală a arcadei, breşa edentată fiind limitată distal de dinţi.
b) Din zonele laterale ale arcadei, breşa edentată fiind limitată mezial şi distal de dinţi.
c) Bilaterale la care breşele edentate sunt limitate numai mezial de dinţi.
d) Unilaterale la care breşa edentată este limitată numai mezial de dinţi.
e) Nici un raspuns nu este corect.
43. Pentru stabilirea clasei de edentaţie, cand exista brese suplimentare, se procedeaza in felul C
urmator:
a) Bresele suplimentare nu influenteaza clasa de edentatie.
b) Se ia in considerare bresa cea mai meziala.
c) Se ia in considerare bresa cea mai distala.
d) Doar edentatia de clasa a IV-a prezenta modificari.
e) Nici un raspuns nu este corect.
44. Subclasa A Lejoyeux se acordă atunci când: E
a) Suportul dento-parodontal este sanatos.
b) Suportul muco-osos este sanatos.
c) Suportul dento-parodontal este afectat.
d) Suportul muco-osos este afectat.
e) Atât suportul dento-parodontal cât şi cel muco-osos sunt sănătoase.
45. Subclasa B Lejoyeux se acordă atunci când: A
a) Suportul dento-parodontal este sanatos si cel muco-oasos este afectat.
b) Suportul muco-osos este sanatos.
c) Suportul dento-parodontal este afectat.
d) Suportul muco-osos este afectat.
e) Atât suportul dento-parodontal cât şi cel muco-osos sunt sănătoase.
46. Subclasa C Lejoyeux se acordă atunci când: E
a) Suportul dento-parodontal este sanatos .
b) Suportul muco-osos este sanatos.
c) Suportul dento-parodontal este afectat.
d) Suportul muco-osos este afectat.
e) Suportul dento-parodontal este afectat şi cel muco-osos este sănătos.
47. Subclasa D Lejoyeux se acordă atunci când: D
a) Suportul dento-parodontal este sanatos .
b) Suportul muco-osos este sanatos.
c) Suportul dento-parodontal este afectat.
d) Suportul muco-osos si cel dento-parodontal sunt afectate .
e) Suportul dento-parodontal este afectat şi cel muco-osos este sănătos.
48. Edentaţia întinsă îşi manifestă consecinţele asupra urmatoarelor structuri anatomice: E
a) Suportul odonto-parodontal remanent.
b) Asupra osulu si a mucoasei orale.
c) Asupra muşchilor mobilizatori ai mandibulei.
d) Asupra articulaţiei temporo-mandibulare si a limbii.
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
49. In urma edentatiei partial intinse, la nivelul parodonţiului de susţinere, se remarcă: B
a) Fibrele desmodontale scad ca număr.
b) Se remarcă îngroşarea cementului ca efect al solicitărilor mecanice.
c) Dintele prezinta o mai slaba implantare.
d) Lamina dura a dintilor stalpi se subtieaza.
e) Manşonul epitelial al gingiei marginale suferă procese de inflamare.
50. În zonele în care dinţii au fost pierduţi de mai mult timp, in comparatie cu zonele in care dintii A
au fost pierduti mai recent, atrofia crestei alveolare este:
a) Mai pronuntata .
b) La fel in ambele situatii.
c) Mai redusa.
d) Uniforma.
e) Neuniforma.
51. Pentru maxilar Schröder a descris urmatorul numar de clase ale atrofiei: C
a) Doua clase.
b) Patru clase.
c) Trei clase.
d) Cinci clase.
e) Sase clase.
52. Complicatiile locale ce apar, in urma edentatiei partial intinse, la nivelul tesuturilor cavitatii E
orale sunt:
a) Diferite grade de abrazie.
b) Suprasolicitarea parodontala.
c) Modificarea morfologiei arcadelor.
d) Insuficienta functionala.
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
53. Complicatiile loco-regionale ale edentatiei partial intinse se pot observa la nivelul E
urmatoarelor structuri:
a) Limba
b) Articulatie temporo-mandibulara.
c) Glande salivare.
d) Comisuri bucale.
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
54. Complicatiile generale ale edentatiei partial intinse se refera la complicatii de ordin: D
a) Metabolic.
b) Digestiv.
c) Psihice
d) Raspunsuri corecte A,B,C.
e) Nici un raspuns nu este corect.
55. In evolutia edentatiei la nivelul suportului odontal pot aparea umatoarele modificari: A
a) Fragilitatea structurilor dure dentare.
b) Leziuni carioase.
c) Lamina dura se ingroasa.
d) Eroziuni.
e) Atritie.
56. Limba poate evolua, in cadrul edentatiei partial intinse, in sensul unor modificari: D
a) Netezire
b) Pseudo-macroglosie.
c) Aspect de limba paroasa.
d) Raspunsurile A si B sunt corecte.
e) Nici un raspuns nu este corect.
57. În stadiile de decompensare, la nivelul parodontiului de sustinere se produc urmatoarele A
fenomene:
a) Largirea spatiului periodontal.
b) Micsosarea spatiului periodontal.
c) Ingrosarea fibrelor desmodontale.
d) Ingrosarea laminei dura.
e) Mobilitatea dentara nu este afectata.
58. Despre rezorbtie si atrofie este adevarata urmatoarea afirmatie: E
a) Maxilarul se rezoarbe centrifug.
b) Mandibula se rezoarbe centripet.
c) Fenomenele nu imbraca aspecte diferite la maxilar si la mandibula.
d) La nivelul boltii palatine fenomenele sunt mai accentuate.
e) Maxilarul se rezoarbe centripet.
59. În momentul instalării fenomenului de decompensare, se pune în evidenţă o afectare a E
elementelor sistemului stomatognat, astfel încât, la nivel articular se pot mentiona
urmatoarele:
a) Cracmente.
b) Crepitatii
c) Subluxatii
d) Luxatii.
e) Toate variantele sunt corecte.
60. La nivelul glandelor salivare, complicaţiile constau în: B
a) Cresterea secretiei salivare.
b) Xerostomie.
c) Glandele salivare nu sufera modificari.
d) Hipotrofia glandelor.
e) Nici un raspuns nu este corect.
61. Complicatiile digestive se datoreaza: E
a) Refuzului pacientului sa se alimenteze.
b) Absenta arcadelor dentare.
c) Desfiintarea functiei masticatorii.
d) Tulburarea reflexelor digestive.
e) Raspunsuri corecte B, C, D.
62. La maxilar, prin instalarea sindromului de resorbţie şi atrofie osoasă, se produc urmatoarele E
fenomene, cu exceptia :
a) Se reduce înălţimea crestelor alveolare.
b) Inserţia mucoasei mobile se apropie de muchia crestei .
c) Inserţia plicilor alveolo-jugale se aproprie de muchia crestei.
d) Inserţia frenurilor se aproprie de muchia crestei.
e) Papila bunoida nu isi modifica pozitia.
63. La nivelul mucoasei orale se produc urmatoarele fenomene : E
a) Cheratinizarea normala –ortocheratoza.
b) Inflamatia determina o usoara hipercheratoza.
c) Afectarea în profunzime a mucoasei orale duce mai întâi la subţierea stratului keratinizat
cu aparitia fenomenului de hipocheratoza.
d) Inmulţirea crestelor papilare.
e) Raspunsuri corecte A si D.
64. Applegate completeaza clasificarea Kennedy cu urmatoarele clase: E
a) Clasa a V-a, în care unităţile odonto-parodontale restante sunt plasate în zona anterioara.
b) Clasa a V-a, în care unităţile odonto-parodontale restante sunt plasate în zona
posterioara.
c) Clasa a VI-a, în care dinţii restanţi sunt situaţi în zona frontală.
d) Clasa a VI-a, în care dinţii restanţi sunt situaţi în zona laterala.
e) Raspuns corect B si C.
65. Conectorul principal al protezei partial mobilizabile acrilice maxilar: E
a) este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale;
b) este orientat transversal la nivelul boltii palatine;
c) se prezinta sub forma de placa acrilica linguala;
d) marginea superioara se plaseaza la nivelul dintilor restanti supracingular sau
ecuatorial;
e) faţa mucozală sitauată la distantă de zonele ce nu suporta presiuni
66. Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare la proteza partial mobilizabila acrilica: E
a) sunt reprezentate de conectorul principal acrilic lingual;
b) poarta denumirea de „placa acrilica palatina”;
c) la maxilar sunt orientate transversal la nivelul boltii palatine;
d) se prezinta sub forma de placa lingual semilunara în „U” deschis posterior;
e) sunt reprezentate de crosete.
67. Crosetele protezei partial mobilizabile acrilice sunt urmatoarele : D
a) crosetul Ackers;
b) crosetul Bonwill;
c) crosetel Roach;
d) crosete simple acrilice dentare;
e) crosetele Ney.
68. Din grupa crosetelor acrilice ale protezei partial mobilizabile acrilice fac parte: C
a) crosetul cervico-ocluzal deschis dental;
b) crosetul cervico-ocluzal bidentar;
c) crosetele simple acrilice dento-alveolare;
d) crosetul cervico-alveolar deschis edental;
e) crosetul proximal cu caseta.
69. Crosetele simple metalice ale protezei partial mobilizabile acrilice: A
a) pot fi confectionate din folie metalica;
b) pot fi confectionate prin turnare;
c) pot fi confectionate din acrilat;
d) sunt reprezentate de crosetele simple acrilice dentare;
e) sunt reprezentate de crosetele simple acrilice alveolare.
70. Crosetele cervico-ocluzale deschise dental ale protezei partial mobilizabile acrilice: A
a) se mai numesc si crosete cu umar;
b) fac parte din grupa crosetelor simple acrilice;
c) fac parte din grupa crosetelor acrilice;
d) este indicat în situatia când pe arcada sunt restanti doi dinti vecini;
e) este indicat pe dinti fara retentivitati
71. Crosetul din sârma cu trei brate al protezei partial mobilizabile acrilice: A
a) este realizat din sârma de vipla de 0,6-0,8 mm diametru;
b) este asemanator crosetului Bonwill;
c) nu asigura retentie si sprijin;
d) este denumit si croset cu bucla;
e) se recomanda în zona frontala.
72. Versantul vestibular al seii acrilice al unei proteze partiale are urmatoarele caracteristici: D
a) Nu intinde pana in zona de reflectie a mucoasei mobile
b) Se modeleaza astfel incat sa scada tonicitatea musculaturii oro-faciale
c) Se modeleaza subtiat marginal
d) Poate lipsi din saua frontala atunci cand creasta edentata din aceasta zona este
proeminenta
e) Se continua cu conectorul principal prin marginea sa orala
73. Legea biomecanica a lui Conod care guverneaza realizarea arcadei artificiale a unei proteze D
partiale acrilice se refera la:
a) Schimbarea ordinii dintilor artificiali
b) Modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a dintilor naturali
c) Reducerea numarului de dinti ai arcadei artificiale, in special la nivelul seilor terminale
d) Plasarea fortei de solicitare ocluzala in mijlocul seii, la nivelul centrului geometric
e) Plasarea fortei de solicitare ocluzala cat mai departe de dintele limitrof edentatiei
74. Seile protezei partial mobilizabile acrilice prezinta urmatoarele caracteristici: E
a) au rol de suport al dintilor naturali;
b) nu transmit fortele masticatorii catre suportu dento.parodontal;
c) nu au contact direct cu creasta edentata;
d) transmit fortele de solicitare conectorului secundar;
e) numarul acestora este în acord cu numarul spatilor protetice potentiale.
75. Conectorul principal al protezei partial mobilizabile acrilice la maxilar: E
a) se prezinta sub forma de placa linguala semilunara în „U” deschis posterior;
b) este orientat transversal la nivelul boltii palatine, purtând denumirea de „palca acrilica
palatina”;
c) are o grosime de 4 mm;
d) nu acopera în totalitate bolta paltina
e) poate fi ameliorat prin rascroire distala sau decupare, prin decolatare sau
fenestrare.
76. Conectorul principal al protezei partial mobilizabile acrilice la mandibula A
a) se prezinta sub forma de placa linguala semilunara în „U” deschis posterior;
b) se prezinta sub forma de placa linguala semilunara în „U” deschis anterior;
c) are grosime de 4 mm;
d) fata lustruita este orientata dento-alveolara iar fata nelustruita are limba;
e) acopera în totalitate bolta palatina.
77. Elementele caracteristice ale arcadelor artificiale ale protezei partial mobilizabile acrilice C
sunt:
a) contribuie esential la refacerea functiilor neperturbate ale sistemului stomatognat
b) alegerea dintilor artificiali trebuie sa fie concordanta prin forma si culoare cu dintii
restanti chiar daca prezinta modificari de culoare si procese carioase;
c) pot fi realizate din portelan;
d) pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal în situatiile clinice ce presupun solicitari
ocluzale intense se recomanda confectionarea fetelor ocluzale din acrilat;
e) dintii din portelan pot fi prefabricati sau realizati prin stupuire.
78. Legea biomecanica a lui Chayes: B
a) Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu suprasolicita
b) Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune la
colet a dinților pe care îi înlocuiește
c) Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la volumul dentar
d) Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii.
e) Apartine legii celor trei H.
79. Legea lui Ant : C
a) Schimbarea poziției dinților artificiali
b) Reducerea numărului dinților din proteză
c) Reducerea suprafeței ocluzale
d) Diminuarea suprafeței ocluzale cu 20% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește.
e) Forta de solicitare trebuie sa cada in mijlocul seii
80. Heteropozitia : C
a) Este sintetizata de catre Ackers in cadrul ,,legii celor trei H”
b) Nu urmareste schimbarea ordinii dintilor artificiali
c) Reprezinta inversarea pozitiei molarului 1 si premolarului 2
d) Reprezinta inversarea pozitiei molarului 1 si molarului 2
e) Nici un raspuns corect
81. Heteronumarul: D
a) Molarul 3 se monteaza in arcada artificial
b) Se refera la reducerea numarului de dinti in arcada artificial, in special la nivelul seilor
frontale
c) Intre ultimul montat pe sea si extremitatea distal a seii se rezerva un spatiu liber de 1,5-2
mm
d) Uneori, cand conditiile de stabilitate a seii sunt precare se renunta si la molarul 2
e) Apartine legii celor trei H sintetizate de Ackers.
82. Crosetul simplu acrilic dentar C
a) Tura de sah descrisa de Bonwill
b) In portiunea dentara este realizat in acrilat roz
c) Extremitatea se situeaza sub linia ghid
d) Se refac fara dificultate
e) Nu se fractureaza
83. Crosetul simplu acrilic dento-alveolar A
a) Se confectioneaza din acrilat sau pot fi mixte acrilo-metalice
b) Are forma de inel
c) Se sprijina total pe dinte
d) Se sprijina total pe procesul alveolar
e) Se indica pe dinti cu retentivitati
84. Crosetul cervico-ocluzal deschis dental: E
a) Indicat in edentatie terminala cand intre un dinte stalp si vecin exista trema
b) Are actiune antibasculanta
c) Reciprocitata este asigurata de conectorul principal situat oral
d) Are un diametru cuprins intre 0,6-0,8 mm
e) Este indicat pe dinti cu retentivitati moderate
85. Crosetul cervico-alveolar deschis dental B
a) Este denumit si croset cu umar
b) pe dinti retentive
c) Are deschidere spre edentatie
d) Bucla poate fi in forma de W
e) Este la distata de 0,6-0,7 mm de mucoasa alveolara
86. Crosetele simple metalo acrilice: A
a) Pot fi dentare, alveolare sau dento alveolare
b) Lungimea firului metallic ii confera elasticitate mare fara posibilitatea de a fi activat
c) Sunt formate dintr-un fir metalic din vipla de grosime 0,9
d) Retentia este in functie de retentivitatea procesului alveolar si tonicitatea muscular
e) Extremitatea libera se sprijina intr-o caseta
87. Alegerea si montarea dintilor artificiali se face prin urmatoarele principii: C
a) Cand edentatia este ampla se respecta principiul ocluziei unilateral echilibrate a lui
Gyssi
b) Cand caninul are coeficient de rezistenta redus se prefera prin protezare refacerea
functiei grup
c) Intotdeauna se transforma functia grup in functie canina
d) Se face la fel ca la proteza totala
e) Nici un raspuns correct
88. Versantul oral: A
a) va trebui să aibă o înălţime egală cu cel vestibular pentru ca şeaua să prezinte o
bună stabilitate
b) va trebui să aibă o înălţime mai mare decât cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
c) va trebui să aibă o înălţime mai mica decât cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
d) va trebui sa lipsească
e) variante C corecta.
89. In protezarea acrilica se descriu: A
a) sei acrilice,dinti artificiali,conector prinicipal si elemente de mentinere si
stabilizare
b) sei mixte
c) conectori secundari
d) crosete turnate
e) elemente speciale de mentinere
90. Obiectivul profilactic urmareste: E
a) Urmareste realizarea numai a unei profilaxii locale
b) Urmareste realizarea numai a unei profilaxii generale
c) Realizarea raportului intre forta de rezistenta si presiune
d) Urmareste aspectele curative ale tratamentului
e) Urmareste realizarea uneiprofilaxii locale si generale.
91. Criteriile planului de tratament sunt: D
a) Criteriul profilactic
b) Criteriul curativ
c) Criteriul functional
d) Criteriul biologic
e) Criteriul ergonomic
92. Indici clinico-biologici pozitivi sunt: E
a) Numar redus de dinti prezenti pe arcada
b) Afectare parodontala a dintilor prezenti pe arcada
c) Absenta punctelor de contact
d) Abrazie grad III
e) Distributia uniforma a dintilor pe arcada
93. Indici clinico-biologici negativi sunt reprezentati de: D
a) Numar crescut de dinti pe arcada
b) Puncte de contact in numar crescut
c) Dinti integri
d) Prezenta malpozitiilor
e) Nici una din variantele de mai sus
94. Indici clinico-biologici negativi ai suportului muco-osos sunt E
a) Tuberozitate bine reprezentata,retentiva
b) Creste edentate late
c) Creste edentate rotunjite
d) Bolta palatina medie
e) Bolta palatina adanca
95. Indici clinico-biologici pozitivi ai suportului muco-osos sunt A
a) Creste edentate inalte, bine reprezentate
b) Bolta palatina adanca
c) Puncte de contact pastrate
d) Numar mare de dinti pe arcada
e) Prezenta leziunilor odontale
96. Indici clinico-biologici pozitivi ai suportului muco-osos sunt D
a) Creste edentate ascutite, joase
b) Versant lingual redus ca si inaltime
c) Bolta palatina ogivala
d) Tuberozitati retentive
e) Profil al crestei concav
97. In cadrul criteriului biomecanic de stabilire a planului de tratament diagrama statica serveste D
la
a) Stabilirea fortei de rezistenta
b) Stabilirea fortei de presiune
c) Calcularea legii polinomului
d) Trasarea arcurilor de stabilizare
e) Orientarea vectorului RP
98. In cadrul criteriului biomecanic de stabilire a planului de tratament diagrama dinamica C
serveste la
a) Trasarea arcurilor de stabilizare
b) Trasarea centrului de maxima stabilitate a boltii palatine
c) Trasarea vectorului RP
d) Trasarea centrului de greutate a boltii palatine
e) Identificarea dintilor pe care se aplica elemente de mentinere si stabilizare
99. Crosetele protezei acrilice pot fii E
a) Crosetul turnat Ney
b) Crosetul turnat Roach
c) Crosetul turnat in I
d) Crosetul turnat in R
e) Crosetul cervico-alveolar cu deschidere edentala
100. Proteza Kemmeny este o proteza E
a) Definitiva
b) Ce prezinta cel putin doua sei acrilice cu dinti anatomorfi
c) Ce prezinta cel putin trei sei acrilice cu dinti anatomorfi
d) Ce prezinta conector principal metalic
e) Este o proteza de temporizare
101. Pregatirea preprotetica nespecifica consta in E
a) Educatia sanitara
b) Pregatirea generala a organismului
c) Vitamino-terapie
d) Toate de mai sus
e) Extractia resturilor irecuperabile
102. Pregatirea preprotetica specifica consta in E
a) Detartraj
b) Chiuretaj parodontal
c) Extractia resturilor irecuperabile
d) Extractia dintilor cu mobilitate grad III
e) Depulpare in scop protetic
103. Pregatirea preprotetica specifica consta in E
a) Detartraj
b) Chiuretaj parodontal
c) Extractia resturilor irecuperabile
d) Extractia dintilor cu mobilitate grad III
e) Depulpare in scop protetic
104. Tratamentul protetic propriu-zis consta in E
a) Excizii si plastii modelante
b) Depulpari in scop protetic
c) Redresarea ortodontica a dintilor stalpi
d) Extractii ale dintilor irecuperabili
e) Amprentarea
105. Amprentarea ca si etapa de tratament face parte din etapa D
a) De asanare a campului protetic
b) Preprotetic nespecific
c) Preprotetic specific
d) Potetic propriu zis
e) Dispensarizare
106. Prepararea substructurilor dentare face parte din urmatoarea etapa de tratament D
a) Pregatirea organismului
b) Asanare
c) Dispensarizare
d) Protetic propriu-zis
e) Preprotetic nespecific
107. Ordinea corecta a urmatoarelor etape de tratament protetic propriu-zis este C
a) Amprenta functionala, Verificarea Machetei in ceara, Inregistrarea RMC
b) Verificarea machetei in ceara, Inregistrarea RMC, Amprenta functionala
c) Amprenta functionala, Inregistrarea RMC, Verificarea machetei in ceara
d) Inregistrarea RMC, Amprenta functionala, Verificarea machetei in ceara
e) Nici una din cele de mai sus
108. Tratamentul leziunilor carioase in etapa de tratament preprotetic nespecific vizeaza C
a) Depulparea in scop protetic
b) Desfintarea leziunii prin preparare si acoperire intotdeauna
c) Tratamentul leziunii pana la obturatie coronara definitiva
d) Nici unul din raspunsurile de mai sus
e) Toate raspunsurile corecte
109. In cazul in care resturile radiculare persistente pe arcada sunt tratabile putem recurge la D
urmatoarea solutie terapeutica
a) Extractie, a dintilor cu valoare biomecanica mare
b) Extractie, a dintilor cu transormare a edentatiei subtotale in totala
c) Neincludere in tratamentul protetic
d) Acoperirea restului radicular cu dispozitiv in forma de capa si protezare over-lay
e) Nici un raspuns corect
110. Protezarea imediata D
a) Are avantajul ca realizeaza o succiune completa
b) Are avantajul ca este o protezare pe termen lung
c) Are dezavantajul ca se aplica peste plaga rezultata in urma extractiei
d) Are dezavantajul ca amprenta este aproximativa inregistrandu-se inainte de
extractie
e) Are avantajul ca amprenta este aproximativa, inregistrandu-se inainte de extractie
111. Etapele protezarii imediate sunt B
a) Indicatie ,amprentare, extractie,aplicarea protezei la 3 zile dupa interventie
b) Indicatie,amprentare, extractie,aplicarea protezei postextractional
c) Indicatie,extractie,amprentare,aplicarea protezei la 3 zile dupa interventie
d) Indicatie,amprentare,extractie,aplicarea protezei la 7 zile dupa interventie
e) Nici una din variante
112. Tratamentul hiperplaziei gingivale D
a) Face parte din etapa de pregatire specifica
b) Nu necesita tratament daca nu interfera cu solutia protetica aleasa
c) Tratamentul este exclusiv chirurgical,chiar daca nu persista dupa tratamentul inflamatiei
d) Excizia este cu bizou intern
e) Excizia este cu bizou extern
113. Indicii clinico-biologici de stare locală se obţin astfel: C
a) Prin realizarea unei anamneze riguroase;
b) In urma efectuării diagramei statice şi dinamice;
c) În urma examenului clinic minuţios şi a examenelor paraclinice;
d) Prin asigurarea profilaxiei locale primare;
e) Prin asigurarea unei bune stabilităţi a protezei în relaţie centrică.
114. Forţele pasive sunt date de : E
a) Musculatura oro-facială;
b) Momentul forţei;
c) Greutatea protezei mobile;
d) Lucrările protetice fixe şi mobile;
e) Greutatea mandibulei, tonusul musculaturii antagoniste, parodonţiul Marginal al
dinţilor restanţi, osul alveolar.
115. Centrul de greutate pentru maxilar se află pe axul sagital: D
a) La unirea a 2/5 anterioare cu 3/5 posterioare;
b) La jumătatea acestui ax;
c) La unirea a 1/3 posterioare cu 2/3 anterioare;
d) La unirea a 2/5 posterioare şi 3/5 anterioare;
e) La unirea a 1/3 anterioare cu 2/3 posterioare.
116. Forţele de tracţiune directă au următoarele caracteristici: A
a) Se manifestă în sens vertical, tinzând să disloce proteza de pe camp;
b) Se manifestă în sens orizontal;
c) Determină bascularea protezei;
d) Se manifestă oblic la nivelul dinţilor artificiali;
e) Stabilizează protezele în timpul funcţionalizării sistemului stomatognat.
117. Forţele de tracţiune indirectă au următoarele caracteristici: B
a) Se manifestă în sens orizontal;
b) Se numesc şi forţe de basculare;
c) Sunt generate de alimentele lipicioase;
d) Sunt generate de acţiunea muşchilor obrajilor, limbii;
e) Sunt generate de greutatea protezei.
118. Bascularea reprezintă: A
a) Mişcarea de ridicare, înfundare, de apăsare a protezei;
b) Deplasarea spre lateral a protezei;
c) Deplasarea protezei sub acţiunea muşchilor obrajilor;
d) Deplasarea protezei sub acţiunea alimentelor lipicioase;
e) Deplasarea protezei în timpul funcţionalizării sistemului stomatognat.
119. Împotriva forţei de tracţiune se folosesc: C
a) Dinţii artificiali protetici mediu-cuspidaţi;
b) Conectorii principali decoletaţi;
c) Adeziunea şi succinuea protezei;
d) Croşetele cervico-alveolare deschise dental;
e) Croşetele cervico-alveolare deschise edental.
120. Deplasările meziale ale protezei apar datorită: A
a) Angrenajelor interdentare incorecte;
b) Curbei de ocluzie sagitală inversată;
c) Curbei de ocluzie sagitală accentuate;
d) Alimentelor lipicioase;
e) Greutăţii protezei.
121. Profilaxia primară se adresează: E
a) Bolii parodontale;
b) Edentaţiei unidentare;
c) Sindromului disfunctional;
d) Edentaţiei parţiale reduse;
e) Dinţilor indemni.
122. Cracteristicile funcţionale în edentaţia clasa II Kennedy sunt determinate de : B
a) Lăţimea crestei edentate;
b) Amplitudinea edentaţiei;
c) Atrofia crestei edentate;
d) Atrofia condilului mandibular;
e) Atrofia tuberculului piriform, respective a tuberozităţii maxilare.
123. Complicaţiile absenţei molarului de minte unilateral sunt determinate de: D
a) Laterodeviaţia mandibulei în mişcarea de deschidere a gurii;
b) Abrazia cuspizilor zonei posterioare;
c) Absenţa uzurii la nivelul dinţilor frontali;
d) Extruziaa molarului antagonist;
e) Modificările parodontale ale dinţilor restanţi.
124. Complicaţiile locale, loco-regionale în cazul absenţei ultimilor 2 molari de pe aceeaşi arcadă E
sunt provocate de :
a) Abrazia exagerată a dinţilor frontali;
b) Absenţa uzurii la nivelul dinţilor posteriori;
c) Modificările parodontale ale dinţilor restanţi;
d) Laterodeviaţia mandibulei în mişcarea de deschidere a gurii;
e) Extruzia ultimilor 2 molari antagonişti.
125. Tratamentul protetic în cazul absenţei a 3 molari consecutive pe o arcadă va urmări: C
a) Refacerea funcţională a sistemului stomatognat;
b) Blocarea extruziei molarilor antagonişti;
c) Profilaxia prevenirii complicaţiilor locale, loco-regionale ale edentaţiei, cât şi
problema înlocuirea dinţilor absenţi (cu excepţia molarului 3) ;
d) Realizarea unui menţinător de spaţiu;
e) Realizarea unei lucrări protetice fixe cu o extensie distală la nivelul molarului 2.
126. Soluţia Adjunctă de urgenţă şi cu character temporar în cazul absenţei a 3 molari consecutive C
pe o hemiarcadă este reprezentată de :
a) Proteza amovibilă alcătuită dintr-o şa;
b) Blocarea dinţilor antagonişti printr- o protezare fixă;
c) Proteza Kemmeny;
d) Dispensarizarea tendinţei de extruzie a antagoniştilor;
e) Realizarea coronoplastiilor la niveelul dinţilor restanţi.
127. În cazul absenţei a 3 molari consecutive pe o hemiarcadă elementele de menţinere şi A
stabilizare preferabile la nivelul premolarului 2 ce limitează mezial edentaţia sunt:
a) Croşetul cervico-ocluzal şi cel cervico-alveolar deschis edental;
b) Croşetul cervico-ocluzal şi cel cervico-alveolar deschis dental;
c) Croşetul Adams, Croşetul Stahl;
d) Croşetul cervico-ocluzal bidentar;
e) Croşetul cu Patrice şi croşetul cu matrice.
128. În cazul absenţei a 3 molari consecutive pe o hemiarcadă elementele de menţinere şi C
stabilizare preferabile la nivelul hemiarcadei integre sunt:
a) Croşetul cervico-ocluzal şi cel cervico-alveolar deschis edental;
b) Croşetul cervico-ocluzal şi cel cervico-alveolar deschis dental;
c) Croşetul Adams, Croşetul Stahl;
d) Croşetul cervico-ocluzal bidentar;
e) Croşetul cu Patrice şi croşetul cu matrice.
129. In cazul edentaţiei uniterminale vechi cu absenţa a 3 molari şi 2 premolari este edevărată D
următoarea afirmaţie:
a) Are loc intruzia bilaterală a condililor;
b) Acest tip de edentaţie se protezează cu o lucrare protetică fixă ce prezintă o extensie
distală de mărimea unui premolar;
c) Are loc abrazia exagerată a cuspizilor zonei posterioare de sprijin;
d) Extruzia antagoniştilor se produce totdeauna mai accentuat la maxilar faţă de
mandibular;
e) Extruzia antagoniştilor se produce totdeauna mai accentuat la mandibulă faţă de maxilar.
130. In cazul edentaţiei uniterminale cu absenţa a 3 molari şi 2 premolari tratamentulprotetic C
debutează cu următoarele manopere, cu excepţia:
a) Şlefuirilor selective;
b) Amputaţia coronară a dinţilor extruzaţi associate sau nu cu gingiva-alveolo-plastia;
c) Chiuretajul parodontal şi tratamentul cariilor simple;
d) Se poate recurge şi laextracţiile dentare.
e) Coronoplastiile.
131. Edentaţia uniterminală cuprinzănd în întregime grupul molar şi premolar contraindică cu B
desăvârşire:
a) Proteza partial acrilică;
b) Proteza Kemmeny;
c) Şlefuirile selective;
d) Coronoplastiile;
e) Amputările coronare.
132. În cazul absenţei a 3 molari, 2 premolari şi 1 canin la nivelul aceleaşi arcade,proteza partial A
acrilică are următoarele caracteristici:
a) Conectorul principal sub formă de plăcuţă dento-mucozală are avantaj în special
la nivel mandibular, fiind totodată şi opritor de înfundare.
b) Elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare sunt dispuse în afara arcului de
stabilizare;
c) Şaua protetică va evita zonelenbiostatice;
d) Se va alege un sprijin pur dento-parodontal;
e) Se va alege un sprijin pur muco-osos.
133. În cazul edentaţiei clasa I Kennedy cu absenţa a 3 molari consecutiv bilateral, proteza C
amovibilă prezintă următoarele elemente de menţinere şi stabilizare:
a) Croşete interdentare;
b) Croşete simple cu deschidere dentală;
c) Croşete simple cu deschidere edentală;
d) Croşete Adams;
e) Croşete cu matrice şi croşete cu Patrice.
134. Caracteristica biomecanică în cazul edentaţiei clasa I Kennedy se concretizează prin: B
a) Corespondenţa dintre poligonul de sprijin parodontal cu cel muco-osos;
b) Necorespondenţa dintre poligonul de sprijin parodontal cu cel muco-osos;
c) Diagrame statice ce indică existent edentaţiilor asimetrice;
d) Diagrame dinamice ce indică plasarea rezistenţei în zona posterioară;
e) Diagrame dinamice ce indică plasarea presiunii în zona anterioară.
135. Modul prin care organul odonto-parodontal rezistă la forţele masticatorii corespunde B
următoarei teorii:
a) teoria sistemului vâsco-cuplu
b) teoria sistemului vâsco-elastic
c) teoria pretensionării
d) teoria sistemului stomatognat
e) teoria homeostazică
136. În funcţie de poziţionarea dinţilor restanţi, edentaţia poate fi: A
a) edentaţia intercalată
b) edentaţia bilaterală laterală
c) edentaţia unilaterală terminală
d) edentaţia subtotală
e) edentaţia totală bimaxilară
137. Edentaţie parţiala întinsă este prezentă: D
a) când lipsesc cel mult 3 dinţi consecutivi în zona frontală
b) când lipsesc cel mult 2 dinţi consecutive în zona laterală
c) când lipsește cel mult 1 dinte în zona frontală
d) când lipsesc mai mult de 3 dinţi consecutivi
e) când lipsesc cel mult 2 dinți în zona frontală
138. Grosimea corticalei interne mandibulare este mai mare în special în zona: E
a) canină
b) incisivă
c) molară
d) premolară maxilară
e) premolară
139. Substanţele din structura ţesutului osos propriu-zis au în componență: A
a) fracţiune anorganică
b) fracţiune organoleptică
c) fracţiune laterală
d) fracţiune conjunctivă
e) fracţiune mielinică
140. Osteocitele sunt dispuse în şiruri ordonate: E
a) localizate între trei lamele vecine
b) localizate doar în grosimea lamelelor
c) localizate haotic
d) aleator
e) concentrice cu canalul
141. Ca forme clinice ale reducerii congenitale a numărului de unitaţi dento-parodontale, se E
citează:
a) oligodonția, lipsa a cel mult două unitaţi dento-parodontale;
b) pleiodonția, lipsa a cel mult trei unitaţi dento-parodontale;
c) anodonția, lipsa a cel mult patru unitaţi dento-parodontale;
d) hipodonţia, lipsa a mai mult de cinci unitaţi dento-parodontale;
e) hipodonţia, lipsa a cel mult cinci unitaţi dento-parodontale;
142. Cauzele dobândite ale edentației pot fi: B
a) oligodonția
b) afecțiuni odontale
c) cauze congenitale odontale
d) cauze ereditare parodontale
e) cauze aparente odontale
143. În epiteliul bucal gingival se pot descrie 3 straturi celulare : D
a) stratul bazal (spinos)
b) stratul superficial
c) stratul poliedric (spinos)
d) stratul bazal (germinativ)
e) stratul poliedric (superficial)
144. Nevralgiile trigeminale se clasifică în: B
a) nevralgii nefiziologice esențiale
b) nevralgii esențiale
c) nevralgii ocazionale
d) nevralgii musculare esențiale
e) nevralgii A.T.M. cu iradiere în teritoriu
145. Durerea în nevralgia trigeminală se descrie: A
a) paroxisticâ
b) de intensitate minimă
c) de durată mare
d) este localizată la nivelul A.T.M.
e) este permanentă
146. La nivelul câmpului protetic se descriu următoarele elemente: C
a) dinți artificiali acrilici
b) șei mixte acrilice
c) creasta edentată acoperită de mucoperiost
d) șei acrilice poziționate pe creasta edentată
e) elemente speciale de mentinere la nivelul dinților restanți
147. Procesului de masticaţie are mai multe funcţii: B
a) asigură creşterea, atrofia şi menţinerea ţesuturilor orale
b) previne iritarea tractului digestiv
c) facilitează digestia bolului alimentar
d) iniţiază digestia salivară
e) este nefiziologică
148. Funcţia masticatorie nu este strict apanajul dinţilor, ci şi al altor organe şi ţesuturi ce D
participa la realizarea acesteia:
a) articulația temporo-parietală
b) palatul dur
c) glandele salivare mucoase
d) glandele salivare seroase
e) articulaţia dento-osoasă
149. Deglutiţia presupune o secvenţă de reflexe ordonate în mai multe etape: D
a) trei etape
b) cinci etape
c) în prima etapă mandibula este ridicată
d) în a doua etapă avem contracţia masterului
e) nu reprezintă un act reflex
150. Din punct de vedere al locului articulării, consoanele se clasifică în: A
a) glotice
b) monolabiale
c) labio-palatale
d) linguo-linguale
e) linguo-labiale
151. În articularea căror consoane labio-dentale,buza inferioară contactează incisivii maxilari: B
a) b
b) f
c) p
d) n
e) o
152. Pentru care sunete linguo-palatale apare contactul limbii cu palatul dur în afara regiunii C
incisive:
a) a
b) z
c) k
d) s
e) r
153. Limita anterioară a nişei lui Ney si Bowen este dată de : A
a) linia care marchează faţa distală a molarului de 12 ani, prelungită la nivelul nişei
b) linia care trece anterior de molarul de 6 ani
c) linia care trece prin fata distala a caninului
d) linia alba
e) prima plica alveolo jugala - anterior
154. Limita posterioară a nișei lui Ney si Bowden poate fi eterminată la nivel posterior : A
a) printr-o linie imaginară din tubercul ce merge spre muşchiul palatoglos
(pilierul anterior) spre limbă
b) printr o linie ce trece posterior de tuberozitate
c) printr o linie ce trece posterior de fata distal a caninului
d) printr o linie ce trece posterior de molarul de 12 ani
e) printr o linie ce trece posterior de linia interpremolara
155. Aria de recepție a căii inconștiente ca mecanism de control și modelare a emisiei fonetice este A
prezentată de :
a) plajele de sensibilitate internă (la nivelul cărora apar vibraţii cu anumite
caracteristici)
b) rezonatorul bucal
c) etajul supraglotic
d) sistemul stomatognat, prin componentele sale- limba, palat moale, dinti
e) urechea interna
156. Psihoza de edentaţie este determinată de : A
a) tulburarea schemei corporeale prin feed-back negativ auditiv şi prin excitaţiile
modificate provenite de la plajele de sensibiliatate internă
b) doar edentatiile de la nivel frontal
c) doar edentatii subtotale
d) nici o varianta
e) imposibilitatea realizarii fonatiei corecte
157. Un alt factor cu rol în prolabarea mucoasei jugale în breşa edentată este determinată de: A
a) vidul realizat în timpul deglutiţiei
b) edentatii laterale reduse
c) protezare incorecta
d) anomalii dentare
e) limba geografica
158. Zona funcţională distală maxilara : A
a) inchide distal arcul zonelor functionale vestibulare
b) se afla la nivelul şanţurilor retrotuberozitare
c) se numeste punga lui Fish
d) nu este importanta in protezarea partial mobila
e) nu se protezeaza
159. Limitele posterioare ale zonei vestibulare frontale sunt reprezentate de : A
a) plicile alveolo-jugale ( dreapta –stanga) plasate lateral
b) santul retromolar
c) zona de pe arcada care corespunde caninilor
d) linia interpremolara
e) linia ce trece printre molarul de 6 ani si cel de 12 ani, perpendiculara pe linia mediana
160. Zona vestibulară laterală este importantă din punct de vedere : A
a) fonetic
b) fizionomic
c) nu este importanta
d) punct cheie in inchiderea marginala
e) al unicitatii
161. Zona aflată în continuarea pungii Eisenring este: A
a) zona vestibulară laterală
b) zona vestibulara frontala
c) punga Fish
d) zona functional distala
e) zona tuberculului piriform
162. Care dintre parametrii de mai jos pot fi masurati la nivelul pungii Eisenring : A
a) amplitudinea între limita anterioară şi posterioară
b) amplitudinea spatiului protetic
c) inaltimea spatiului protetic
d) latimea crestei edentate
e) rezilienta mucoasei de acoperire
163. Migrarea gingiei marginale către apical în cadrul diferitelor afecţiuni parodontale generează A
aspectul de:
a) recesiune gingivală
b) coaja de portocala
c) inflamatie gingivala
d) gingie hipertrofica
e) papila inflamata
164. Spina nazală posterioară este evidenţiabilă mucosal prin: A
a) cele două fovee palatine
b) testele Herbst maxilare
c) metoda Valsalva
d) santul retrotuberozitar
e) exprimarea fonemei “Ah” de catre pacient
165. Torusul palatin poate apare la nivelul : A
a) suturii mediene
b) pe zonele laterale vestibulare ale crestei edentate
c) paralingual
d) boltei palatine, in zona rugilor palatine
e) spinei nazale posterioare
166. Metoda Boianov modificată compară: A
a) distanţa St-Gn cu distanţa interpupilară
b) distanta intercomisurala cu distanta St-Gn
c) etajul inferior cu etajul mijlociu
d) subnazale gnation cu Oph Sn
e) fanta labial- fanta palpebrala
167. În cazul unei creste milohioidiene rotunjite este permisă extinderea bazei protezei sub creastă A
cu:
a) 2 mm
b) nu este permisa extinderea bazei protezei
c) cu mai putin de 1 mm
d) functie de inaltimea crestei edentate
e) cat poate tolera pacientul
168. In evolutia sistemului odonto-parodontal, la nivel gingival pot apărea urmatoarele modificari E
cu o exceptie:
a) O congestie a manşonului epitelial.
b) Afectarea integrităţii inserţiei epiteliale .
c) Apariţia pungilor parodontale.
d) Atrofia papilei interdentare a dinţilor vecini edentaţiei .
e) Manşonului epitelial al dinţilor limitrofi în zona dinspre edentaţie nu sufera
modificari.
169. La nivelul suportului muco-osos, în cazul în care au loc fenomene de compensare, se constată: A
a) O îngroşare a trabeculaţiilor.
b) O dispoziţie neregulată a trabeculatiilor.
c) O dispozitie întreruptă.
d) O compactă osoasă subtiata.
e) Mucoasa acoperitoare poate fi subtiata.
170. Extracţiile dentare laborioase însoţite de o distrugere severă a pereţilor alveolari duc la: E
a) Formarea unor creste cu înălţime redusă.
b) Formarea unor creste cu contur regulat.
c) Inaltimea crestei nu este afectata.
d) Formarea unor creste cu contur neregulat.
e) Raspuns corect A si D.
171. Raportul dintre apoziţia osoasă şi atrofie este: B
a) In favoarea apoziţiei la adulti.
b) La adulţi există un echilibru între aceste fenomene.
c) La bătrâni predomină fenomenele de apozitie.
d) La tineri predomina fenomenele de atrofie.
e) Nici un raspuns nu este corect.
172. Mandibula suferă un proces de resorbţie caracterizat de urmatoarele aspecte cu exceptia: B
a) Centrifugă.
b) Centripeta.
c) Cu intensitatea maximă la nivelul muchiei
d) Cu intensitatea maximă la nivelul versantului lingual
e) Creşte diametrul antero-posterior şi cel transversal.
173. Pentru maxilar, Schröder a descris trei clase ale atrofiei, clasa I-a prezintă situaţia clinică C
reprezentată de:
a) Creste înalte si rotunjite, boltă palatină medie, tuberozităţi proeminente, distanţa dintre
sinus şi creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior;
b) Creste inalte si rotunjite, boltă palatină adâncă, tuberozităţi sterse, distanţa dintre sinus şi
creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior.
c) Creste inalte si rotunjite, boltă palatină adâncă, tuberozităţi proeminente, distanţa
dintre sinus şi creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior.
d) Creste atrofiate, boltă palatină adâncă, tuberozităţi proeminente, distanţa dintre sinus şi
creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior.
e) Creste diminuate, boltă palatină plana, tuberozităţi proeminente, distanţa dintre sinus şi
creasta edentată mare, cu peretele sinusal subtire la polul inferior.
174. Pentru maxilar, Schröder a descris trei clase ale atrofiei, clasa a II-a prezintă situaţia clinică A
reprezentată de:
a) Creste edentate diminuate, boltă medie spre plană, tuberozităţi şterse, peretele
sinusal redus, apropiat de muchia crestei.
b) Creste edentate diminuate, boltă adanca, tuberozităţi şterse, peretele sinusal redus,
apropiat de muchia crestei;
c) Creste edentate diminuate, boltă medie spre plană, tuberozităţi proeminente, peretele
sinusal gros la polul inferior.
d) Creste înalte si rotunjite, boltă palatină medie, tuberozităţi proeminente, distanţa dintre
sinus şi creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior;
e) Atrofie marcată cu creste alveolare desfiinţate, tuberozităţi dispărute, boltă plată, sinus
foarte aproape de muchia crestei, despărţit de aceasta printr-o folie subţire de ţesut osos.
175. Pentru maxilar, Schröder a descris trei clase ale atrofiei, clasa a III-a prezintă situaţia B
clinică reprezentată de:
a) Creste edentate diminuate, tuberozităţi proeminente, boltă plată, sinus foarte aproape de
muchia crestei, despărţit de aceasta printr-o folie subţire de ţesut osos.
b) Atrofie marcată cu creste alveolare desfiinţate, tuberozităţi dispărute, boltă plată,
sinus foarte aproape de muchia crestei, despărţit de aceasta printr-o folie subţire de
ţesut osos.
c) Atrofie marcată cu creste alveolare desfiinţate, tuberozităţi dispărute, boltă medie,
peretele sinusal redus, apropiat de muchia crestei.
d) Creste edentate diminuate, boltă medie spre plană, tuberozităţi şterse, peretele sinusal
redus, apropiat de muchia crestei.
e) Creste inalte si rotunjite, boltă palatină adâncă, tuberozităţi proeminente, distanţa dintre
sinus şi creasta edentată mare, cu peretele sinusal gros la polul inferior.
176. Pentru mandibulă, Köller şi Russov au descris urmatorul numar de clase: C
a) Doua clase.
b) Trei clase.
c) Patru clase.
d) Cinci clase.
e) Nici un raspuns nu este corect.
177. Pentru mandibulă, Köller şi Russov au descris patru clase de atrofie osoasa, clasa a I-a fiind A
descrisa prin:
a) Cuprinde situaţii clinice favorabile reprezentate de creste alveolare înalte,
rotunjite, tuberculi piriformi proeminenţi.
b) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona
anterioară şi cu atrofie accentuată în zona distală;
c) Cuprinde situaţii clinice favorabile reprezentate de creste alveolare înalte, ascutite,
tuberculi piriformi slab reprezentati.
d) Cuprinde situaţiile clinice reprezentate prin atrofie marcată a crestei edentate în zona
anterioară, lateral crestele edentate fiind de înălţime medie, cu tuberculi piriformi bine
reprezentaţi.
e) Cuprinde situaţiile clinice extrem de nefavorabile în care resorbţia şi atrofia osoasă
marcate au desfiinţat aproape complet creasta alveolară reziduală.
178. Pentru mandibulă, Köller şi Russov au descris patru clase de atrofie osoasa, clasa a II-a fiind B
descrisa prin:
a) Cuprinde situaţii clinice favorabile reprezentate de creste alveolare înalte, rotunjite,
tuberculi piriformi proeminenţi.
b) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona
anterioară şi cu atrofie accentuată în zona distală.
c) Cuprinde situaţiile clinice reprezentate prin atrofie marcată a crestei edentate în zona
anterioară, lateral crestele edentate fiind de înălţime medie, cu tuberculi piriformi bine
reprezentaţi.
d) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona laterala
şi cu atrofie accentuată în zona anterioara.
e) Nici o varianta nu este corecta.
179. Pentru mandibulă, Köller şi Russov au descris patru clase de atrofie osoasa, clasa a III-a fiind C
descrisa prin:
a) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona laterala
şi cu atrofie accentuată în zona anterioara.
b) Cuprinde situaţii clinice favorabile reprezentate de creste alveolare înalte, rotunjite,
tuberculi piriformi proeminenţi.
c) Cuprinde situaţiile clinice reprezentate prin atrofie marcată a crestei edentate în
zona anterioară, lateral crestele edentate fiind de înălţime medie, cu tuberculi
piriformi bine reprezentaţi;
d) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona
anterioară şi cu atrofie accentuată în zona distală;
e) Cuprinde situaţiile clinice reprezentate prin atrofie marcată a crestei edentate în zona
anterioară, lateral crestele edentate fiind de înălţime medie, cu tuberculi piriformi absenti.
180. Pentru mandibulă, Köller şi Russov au descris patru clase de atrofie osoasa, clasa a IV-a fiind A
descrisa prin:
a) Cuprinde situaţiile clinice extrem de defavorabile în care resorbţia şi atrofia
osoasă marcate au desfiinţat aproape complet creasta alveolară reziduală.
b) Cuprinde situaţiile clinice reprezentate prin atrofie marcată a crestei edentate în zona
anterioară, lateral crestele edentate fiind de înălţime medie, cu tuberculi piriformi bine
reprezentaţi.
c) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona
anterioară şi cu atrofie accentuată în zona distală.
d) Cuprinde situaţiile clinice care prezintă o creastă alveolară proeminentă în zona laterala
şi cu atrofie accentuată în zona anterioara.
e) Cuprinde situaţii clinice nefavorabile reprezentate de creste alveolare înalte, rotunjite,
tuberculi piriformi proeminenţi.
181. Factorii locali care influenţează evoluţia mucoasei de acoperire sunt: E
a) Irigatia sangvina terminala a fibromucoasei.
b) Comprimarea mucoasei de catre baza aparatului gnatoprotetic.
c) Ischemia locala si involutia mucoasei.
d) Perturbarea metabolismului în cazul avitaminozelor A şi C.
e) Raspunsuri corecte A, B,C.
182. Evolutia articulatiei temporo-mandibulare,in edentaţia parţiala întinsa presupune C
urmatoarele fenomene:
a) Ingrosarea ligamentelor articulare.
b) Miscarile articulare capata amplitudine redusa.
c) Ligamentele devin mai laxe.
d) Se produce colapsul condilian anterior.
e) Nu apare nici o modificare semnificativa.
183. Complicatiile locale ce apar la nivelul suportului odontal sunt urmatoarele cu exceptia: B
a) Abrazie.
b) Deplasarea in evantai a grupului lateral.
c) Malpozitii dentare.
d) Vestibulo-versii.
e) Desfiintarea punctelor de contact.
184. Unul dintre factorii, care influenteaza metabolismul tesutului osos, este: A
a) Avitaminoza A.
b) Avitaminoza complexului de vitamine B.
c) Nivelul hormonului TSH.
d) Anemia feripriva.
e) Deshidratarea.
185. Astfel, la nivelul componentelor osoase, complicaţiile pot îmbrăca urmatoarele aspecte: E
a) Aparitia de exostoze.
b) Dezvoltari exagerate ale unor segmente ale suportului osos.
c) Instalarea sindromului de resorbţie şi atrofie alveolară.
d) Atrofia marcată a câmpului protetic maxilar îmbrăcând aspectul clasei a III-a Schröder
şi la nivel mandibular, aspectul clasei a IV-a Köller şi Russov.
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
186. E. Costa propune o clasificare după: A
a) Criteriul topografic.
b) Raportul dintre piesa protetică şi organul de susţinere.
c) Criteriul morfologic.
d) Criteriul etiologiei.
e) Nici un raspuns nu este corect.
187. Subclasele Lejoyeux aduc date suplimentare privind: B
a) Calitatea suportului dento-parodontal .
b) Calitatea suportului dento-parodontal şi muco-osos.
c) Calitatea suportului muco-osos.
d) Nici un raspuns nu este corect.
e) Doar unitatile odonto-parodontale.
188. E. Costa a grupat formele clinice ale edentaţiei în raport de aspectul câmpului protetic în: E
a) Câmp protetic favorabil.
b) Câmp protetic mediu .
c) Câmp protetic nefavorabil.
d) Camp protetic mixt.
e) Raspunsuri corecte A, B si C.
189. Suprasolicitarea parodontală va conduce la urmatoarele fenomene cu exceptia : C
a) Epuizarea fazei de echilibru parodontal.
b) Parodontita de solicitare.
c) Rezorbtie si atrofie osoasa.
d) Epuizarea mecanica a parodonţiului de susţinere a dintelui.
e) Valori crescute ale indicilor parodontali.
190. Croşete simple acrilice dentare: C
a) Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 0.5-1 mm
b) Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 1-2 mm
c) Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de2-3 mm
d) Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 4-5 mm
e) Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 5-6 mm.
191. Croşetul cervico-ocluzal întors: B
a) Este indicat pe molarii distalizati
b) Este indicat pe molarii mezializati
c) Este indicat pe premolarii mezializaţi
d) Este indicat pe premolarii distalizaţi
e) Este indicat pe canini mezializaţi.
192. Crosetul cervico-ocluzar bidentar: C
a) Indicat pe molari mezializati
b) Bratul elastic are portiunea supraecuatoriala
c) Reciprocitatea asigurata de conectorul principal situate oral
d) Reciprocitatea asigurata de conectorul principal situate vestibular
e) Indicat in edentatii terminale
193. Crosetele metalice din folie: B
a) Denumite si crosete turtite
b) Se plaseaza pe ecuatorul protetic
c) Nu produc eroziuni dentare
d) Au o grosime cuprinsa intre 0.6-0,8mm
e) Nu favorizeaza acumularea placii dentare
194. Crosetul cervico-ocluzal deschis dental: B
a) Este denumit si croset cu bucla
b) Este denumit si croset cu umar
c) Indicat pe dinti fara retentivitati
d) Rol antibasculant
e) Are o grosime cuprinsa intre 0,2-0,3 mm
195. Crosetul cervico-alveolar deschis edental: E
a) Prezinta incercuire buna
b) Prezinta retentive slaba
c) Rol basculant
d) Se recomanda pe molari mezializati
e) Prezinta incercuire slaba
196. Crosetul simplu acrilic: B
a) Este confectionat din sarma de vipla
b) Face corp comun cu restul constructiei protetice
c) Poate fi croset cervico-ocluzal deschis dental
d) Poate fi croset cervico-ocluzal deschis edental
e) Are o grosime de 0,6-0,8mm
197. Crosetele simple se clasifica : E
a) Crosete sistemice
b) Crosete special
c) Crosete simple acrilice
d) Crosete simple metalice, metalo-acrilice
e) Raspuns corect C si D
198. Axa de insertie: B
a) Mc. Cracken defineste ca fiind directia de miscare a unei proteze fixe
b) Ackermann considera axa de insertie ca fiind bisectoarea unghiului format de
axele dintilor limitrofi edentatiei
c) Conceptia Americana considera ca nu poate fi aleasa in functie de zonele de retentive ale
modelului
d) Trasarea axei se realizeaza cu compasul
e) Nici un raspuns corect
199. Conectorul principal acrilic lingual: D
a) Are forma semilunara in ,,U” deschis anterior
b) Grosime de 3mm
c) Grosime de 4mm
d) Grosime de 2mm
e) Conectorul nu trece in punte peste parodontiul marginal
200. Conectorul principal acrilic palatinal ameliorat prin decoletare: B
a) Se realizeaza in zona posterioara fiind distantat cu 5-10 mm de linia Ah
b) Se realizeaza in zona anterioara fiind distantat cu 5-10 mm de colet
c) Este indicat in edentatia subtotala
d) Decoletarea se realizeaza la paralelograf
e) Nici un raspuns corect
201. Conectorul principal : C
a) Poate fi doar maxilar
b) Poate fi doar mandibular
c) Are o grosime de 2 mm
d) Fata externa nelustruita
e) Fata interna lustruita pentru a nu produce leziuni de decubit
202. Heteromorfia urmareste: C
a) Reducerea suprafetelor ocluzale astfel ca raportul S/S’ sa fie subunitar
b) Reducerea suprafetelor ocluzale astfel ca raportul S’/S sa fie unitar
c) Reducerea suprafetelor ocluzale astfel ca raportul S/S’ sa fie unitar
d) Reducerea suprafetelor ocluzale astfel ca raportul S’/S sa fie subunitar
e) Raspuns corect B si D
203. Legea lui Ant urmareste: C
a) Diminuarea suprafetelor ocluzale a dintilor artificiali prin 20% pentru fiecare dinte
b) Diminuarea suprafetelor ocluzale a dintilor artificiali prin 70% pentru fiecare dinte
c) Diminuarea suprafetelor ocluzale a dintilor artificiali prin 10% pentru fiecare
dinte
d) Diminuarea suprafetelor ocluzale a dintilor artificiali prin 50% pentru fiecare dinte
e) Raspuns corect A
204. Seaua acrilica: E
a) Acopera zona biostatica linia Ah
b) Acopera zona biostatica punga lui Fish
c) Acopera zona biostatica de la nivelul tuberozitatii
d) Acoperara zona biostatica de la nivelul tuberculului piriform
e) Raspuns corect C si D
205. Seaua acrilica : D
a) Reprezinta un element secundar al protezei partial mobilizabile acrilice
b) Se realizeaza din polimetacrilat de metal de grosime 3 mm
c) Nu se opun fortelor de deplasare vertical
d) Se opun fortelor de deplasare orizontala fiind un element antibasculant
e) Transmite forta masticatorie spre osul maxilar
206. Arcadele artificiale: B
a) Elemente principale ale protezei partial mobilizabile acrilice
b) Se pot realiza din acrilat
c) Se pot realiza din BioDentaplast
d) Se pot realiza din Flexite
e) Nici un raspuns corect
207. Dintii din acrilat: C
a) Au un indice de abraziune foarte mic
b) Pentru consevarea stabilitatii reliefului ocluzal se recomanda fatete ocluzale realizat din
ceramic
c) Pentru consevarea stabilitatii reliefului ocluzal se recomanda fatete ocluzale
realizat din metal turnat sau inlayuri metalice
d) Au un indice egal cu cel al dintilor confectionati din ceramica
e) Sunt realizeati prin ardere
208. Conectorul principal acrilic cu aspect de lingura(spoon) : B
a) Lezeaza parodontiul marginal a dintilor restanti
b) Nu are stabilitate
c) Este folosit in edentatie de clasa I Kennedy
d) Este folosit in edentatie de clasa II Kennedy
e) Nu lezeaza parodontiul marginal a dintilor restanti.
209. Miniconectorul acrilic: C
a) Se numeste si proteza de protectie Kemmeny
b) Se numeste si proteza de stabilitate Kemmeny
c) Versantul palatinal este putin largit spre mezial si distal
d) Se foloseste in cazul extractiei molarului 3 mandibular.
e) Nici un raspuns corect
210. Crosetele simple acrilice alveolare: C
a) Sunt prelungiri ale seilor
b) Pot fi sub forma de fluture
c) Au o grosime de 4 mm
d) Nu produc leziuni de decubit
e) Nu se fractureaza
211. Care dintre afirmatiile referitoare la clasificarea lui Nass NU este corecta: E
a) Proteze cu sprijin parodontal pur
b) Proteze cu sprijin muco-periostal
c) Proteze cu sprijin mixt
d) Proteze cu sprijin dento-parodontal
e) Proteze cu sprijin mixt muco-osos
212. O piesa protetica este: B
a) Biologica prin maniera de realizare
b) Un substitut artificial al dintilor lipsa
c) Biologica prin materialele utilizate
d) Biocompatibila 100% cu suportul muco-osos
e) In acord cu principiile biologice
213. Protezele partial mobile acrilice sunt indicate: C
a) Pacienti cu lues
b) Bolnavi cu TBC
c) Tineri cu camera pulpara voluminoasa
d) Pentru campurile protetice nefavorabile
e) Cavitati orale neasanate
214. Pentru protezele adjuncte partiale afirmatiile urmatoare sunt corecte cu exceptia B
a) Indicate in edentatia partial de clasa I Kennedy
b) Indicate in edentatia totala de clasa a II a Kennedy
c) Pentru pacientii cu stare generala buna
d) Bolnavii cu psihic echilibrat
e) Indicate copiiilor in perioada de crestere
215. Părţile moi ce vin în contact cu proteza şi contribuie la desprinderea sa de pe câmpul protetic E
sunt reprezentate de:
a) Inserţiile musculare perpendicular pe marginea protezei;
b) Plicile alveolo-jugale, frenurile buzelor, frenul limbii;
c) Zonele de reflexive ale mucoasei fundului de sac;
d) Obrajii, palatal moale;
e) Toate răspunsurile A-D sunt corecte.
216. Deplasările distale ale protezelor apar în cazul: C
a) Redării unor angrenaje interdentare incorecte;
b) Edentaţiilor frontale;
c) Edentaţiilor terminale, crestelor descendente, curbelor Spee de ocluzie accentuate;
d) Crestelor edentate ascendente spre distal;
e) Curbei sagitale de ocluzie inversată.
217. Deplasarea vestibulo-orală a protezei are loc în: B
a) Cazul redării unor angrenaje interdentare incorecte;
b) Conditii functionale în cazul crestelor atrofiate;
c) Edentatiile terminale;
d) Cazul crestelor edentate clasa a III-a Atwood;
e) Edentaţiilor subtotale.
218. Profilaxia secundară are în vedere: C
a) Prevenirea apariţiei bolii carioase şi parodontale’
b) Efectuarea fluorizărilor;
c) Tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale, loco-regionale consecutive bolii
carioase şi parodontale;
d) Conştientizarea pacientului în vederea realizării tratamentului protetic;
e) Prevenirea migrărilor dentare.
219. Se afirmă despre un corp că este în echilibru static, atunci când: A
a) Verticala trecând prin centrul său de greutate este în interiorul poligonului său de
susţinere;
b) Forţele pasive ce acţionează la acţionează la nivelul acestuia sunt annihilate de forţele
active;
c) Rezultanta forţelor active este situate în centrul de greutate al poligonului de sprijin;
d) Acesta se sprijină pe o suprafaţă cât mai redusă;
e) Rezultanta forţelor active are aceeaşi directive cu rezultanta forţelor passive.
220. Caracteristicile biomecanice ale edentaţiei clasa II Kennedy sunt legate de: C
a) Extruzia dinţilor antagonişti edentaţiei;
b) Abrazia exagerată a cuspizilor zonei posterioare de sprijin;
c) Plasarea forţei de solicitare în afara poligonului de susţinere parodontală;
d) Nerespectarea legilor lui Ackermann;
e) Mezializarea protezelor mobile ce rezolvă edentaţia de clasa a IIa.
221. Gravitatea complicaţiilor edentaţiei molarului de minte determină luarea de măsuri B
profilactice prin:
a) Adaptarea corectă a lucrărilor protetice fixe şi mobile;
b) Dispensarizarea tendinţei de extruzie,precum şi blocarea antagoniştilor;
c) Realizarea unui menţinător de spaţiu;
d) Realizarea corornoplastiilor;
e) Extracţia dintelui/dinţilor extruzaţi.
222. În edentaţia clasa I Kennedy pierderea punctelor de contact determină apariţia următoarelor E
complicaţii cu excepţia:
a) Apariţiei malocluziei mandibulo-craniene
b) Alunecării spre posterior a mandibulei
c) Instalarea unei ocluzii prăbuşite
d) Afectarea tuturor componenetelor sistemului stomatognat
e) Înălţimea etajului inferior devine egală cu înălţimea etajului mijlociu şi superior
223. În edentaţia clasa I Kennedy soluţia conjunctă cu extensie dentară este indicată de excepţie în B
următoarele cazuri clinice, în afară de:
a) Cazul în care arcada antagonistă este protezată amovibil total sau partial;
b) Cazul în care arcada antagonist este protezată conjuct total sau parţial;
c) Situaţia în care suportul dento-parodontal al să fie perfect;
d) Cazul în care sunt absente parafuncţiile;
e) Situaţia în care ocluzia este nemodificată şi relaţiile mandibulo-craniene corecte ;
224. Caracteristica biomecanică în cazul edentaţiei clasa III Kennedy constă în faptul că: A
a) Breşa edentată este circumscrisă unui poligon de susţinere parodontal;
b) Breşa edentată nu este circumscrisă unui poligon de susţinere parodontal;
c) Diagrama statică indică existenţa edentaţiilor asimetrice;
d) Proteza amovibilă basculează în jurul liniei croşetelor;
e) Axul de basculare în acest caz este orizontal.
225. Caracteristica biomecanică în cazul edentaţiei clasa IV Kennedy este dominate de: D
a) Plasarea poligonului de susţinere în interiorul poligonului de sustentaţie;
b) Absenţa unităţilor odonto-parodontale din zona frontal a arcadei alveolo-dentare;
c) Apariţia tulburărilor fizionomice grave;
d) Plasarea poligonului de susţinere în afara poligonului de sustentaţie;
e) Afectarea gravă a inciziei.
226. În cazul edentaţiei clasa IV Kennedy cu absenţa a cinci-şase dinţi consecutive se impune: C
a) Răscroirea distală a conectosului principal;
b) Micşorarea conectorului principal ;
c) Extinderea mult spre posterior a conectorului principal până la ultimii dinţi ai
arcadei;
d) Rezolvarea conjunctă a breşei;
e) Realizarea unei proteze Kemmeny.
227. În cadrul edentaţiei subtotale posibilităţile terapeutice se bazează pe următoarele concepţii: C
a) Profilactică şi curative;
b) Funcţională şi biomecanică;
c) Biomecanică şi bioconservatoare;
d) Estetică şi functională;
e) Terapaeutică şi de urgenţă.
228. În cadrul edentaţiei subtotale când pe arcadă persistă resturi radiculare metoda A
corespunzătoare este reprezentată de :
a) Protezarea over-lay;
b) Protezarea conjunctă;
c) Proteza Kemmeny;
d) Protezarea mixtă acrilică;
e) Proteza partial acrilică cu conector principal decoletat.
229. În cadrul edentaţiei subtotale maxilare retentivitatea artificială prin plastia şanţului B
retrotuberozitar se va realiza:
a) Pe acelaşi cadran în care este prezent dintele în zona frontal a arcadei;
b) Pe cadranul opus prezenţei punctului singular de retenţie;
c) În scopul realizării unui poligon de sprijin întins în suprafaţă necesar stabilităţii protezei;
d) In scopul realizării unui conector principal ameliorat;
e) În scopul micşorării amplitudinii şeilor protetice.
230. Următoarele afirmaţii sunt corecte în situaţia unei edentaţii subtotale cu prezenţa unui singur D
dinte, cu excepţia:
a) Se indică crearea unei retentivităţi artificiale prin şanţului retrotuberozitar;
b) Plastia şanţului retrotuberozitar se realizează pe cadranul opus prezenţei punctului
singular de retentive;
c) Linia care uneşte cele 2 retentivităţi trece aproape de G;
d) Este obligatorie extracţia dintelui;
e) Dintele poate fii conservat în cazul în care Linia care uneşte cele 2 retentivităţi trece
aproape de G;
231. Dispensarizarea pacienţilornedentaţi partial întins prezintă următoarea caracteristică; C
a) Reprezintă etapa de debut în tratamentul protetic amovibil;
b) Se poate realiza in funcţie de indicii clinic-biologic;
c) Este o etapa extreme de importantă avănd în vedere multitudinea complicaţiilor ce
pot surveni;
d) Se realizează în etapa pre protetica de tratament;
e) Se realizează în etapa pro protetica de tratament.
232. Metoda de protezare imediată se realizează: A
a) In cadrul pregătirilor proprotetice;
b) În etapa pre protetica de tratament;
c) In faza de debut al tratamentului protetic amovibil;
d) În cadrul dispensarizării;
e) Printr-o protezare conjunctă.
233. În cazul edentaţiei clasa IV Kennedy absenţa caninului impune următoarele probleme A
speciale, cu excepţia:
a) Rezolvarea terapeutică trebuie să ia in considerare refacerea ghidajului anterior
armonic cu celelalte elemente ale sistemului stomatognat;
b) Refacerea terapeutică obligatorie prin intermediul lucrarii protetice fixe;
c) Redarea corectă a pantelor cuspideine
d) Asigurarea funcţionalităţii optime;
e) Particularităţile special sunt determinate de interferenţa acestuia în ghidarea mişcărilor
cu contact dento-dentar în propulsive şi în lateralitate.
234. În cazul edentaţiei clasa IV Kennedy soluţia terapeutică de urgenţă este reprezentată de : A
a) Proteza Kemmeny, masca Scutan, puntea de colaj;
b) Lucrarea protetică fixa metalo-ceramică;
c) Proteza partial acrilică prevăzută cu croşete cervico-alveolare deschise edental;
d) Proteza partial acrilică prevăzută cu conector principal răscroit distal;
e) Proteza partial acrilică prevăzută cu conector principal decoletat.
235. Pregatirea mucoasei pentru protezare in etapa nespecifica C
a) Are ca scop iterventii chirurgicale de excizie
b) Este exclusiv chirurgicala
c) Este o etapa ce consolideaza mucoasa si creste gradul de keratinizare
d) Nici un raspuns correct
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
236. Pregatirile specifice pe suportul odontal B
a) Vizeaza tratamentul leziunilor odontale pe dintii neimplicati in protezare
b) Vizeaza tratamentul leziunilor odontale pe dintii implicati in protezare
c) Nu necesita depulpare in scop protetic in nici o situatie
d) Intotdeauna,obligatoriu necesita depulpare
e) Nici un raspuns correct
237. Depulparea in scop protetic B
a) Nu este necesara
b) Se impune in cazul unui volum coronar redus al dintilor ce vor fi acoperiti
c) Se impune in cazul unui volum coronar mare al dintilor ce vor fi acoperiti
d) Se impune in cazul unui ax de implantare normal ce nu necesita modificari
e) Este o cerinta obligatorie indiferent de situatie
238. In urmatoarea situatie nu este necesara depulparea in scop protetic D
a) Volum coronar redus
b) Malpozitii majore in sens vertical
c) Malpozitii de tipul translatiilor
d) Volum coronar mare
e) Nici una din variantele de mai sus
239. Reechilibrarea ocluzala in terapia prin proteze mobilizabile vizeaza D
a) Creearea de spatii protetice in vederea aplicarii protezelor mobile
b) Creearea axului de insertie unic al protezei
c) Creearea de retentivitati pentru mentinerea protezei
d) Creearea unui relief ocluzal armonios
e) Toate de mai sus
240. Indicatia reechilibrarii ocluzale B
a) Este mereu justificata
b) Este justificata in dizarmoniile primare si secundare ale reliefului ocluzal,in
prezenta tulburarilor disfunctionale
c) Este nejustificata
d) Este justificata in dizarmoniile primare si secundare ale reliefului ocluzal,in absenta
tulburarilor disfunctionale
e) Nici un raspuns correct
241. Protezarea provizorie pe acelasi maxilar B
a) Poate fi fixa in edentatii intercalate intinse si mobila in edentatii intercalate intinse
b) Poate fi fixa in edentatii intercalate reduse si mobila in edentatii intercalate intinse
c) Poate fi fixa in edentatii intercalate intinse si mobila in edentatii intercalate reduse
d) Proteza fixa nu poate fi provizorie
e) Proteza mobile nu poate fi provizorie
242. Amprenta preliminara C
a) Are ca scop obtinerea unui model preliminar pe care se va realiza proteza mobila
b) Are ca scop obtinerea unui model functional pe care se va realiza proteza mobile
c) Are ca scop obtinerea unui model preliminar pe care se va realiza portamprenta
functionala
d) Are ca scop obtinerea unui model preliminar ce serveste ca model documentar
e) Nici o variant corecta
243. Amprenta semifunctionala D
a) Este o amprenta functionala in fapt ,realizandu-se cu ajutorul portamprentelor
functionale
b) Este o amprenta mai fidela decat cea functionala
c) Utilizeaza portamprente metalice rigide
d) Utilizeaza portamprente din mase plastice, semifunctionale
e) Utilizeaza portamprente individuale din placa de baza
244. Hidrocolizii reversibili E
a) Sunt alginatele
b) Sunt siliconii de consistenta chitoasa
c) Sunt siliconi de consistenta fluida
d) Sunt thiocauciucuri
e) Sunt geluri cu proprietati speciale
245. Siliconii B
a) Sunt materiale hidrofile
b) Sunt materiale hidrofuge
c) Realizeaza o buna succiune
d) Sunt ieftine
e) Sunt indicate exclusive in amprenta preliminara
246. Amprenta preliminara B
a) Se realizeaza cu portamprente functionale
b) Se realizeaza cu portamprente standard
c) Nu necesita obligatoriu portamprenta
d) Toate raspunsurile sunt corecte
e) Nici un raspuns correct
247. Portamprenta standard C
a) Nu trebuie sa fie neaparat rigida
b) Marginile portamprentei trebuie sa se opreasca la 4-5 mm de linia ghirlandata
c) Marginile portamprentei trebuie sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata
d) Niciodata nu trebuie adaptata
e) Nici un raspuns correct
248. Miscarile nefunctionale realizate in amprentarea preliminara sunt A
a) realizate de catre medic pentru a modela marginile amprentei
b) realizate de pacient dupa instructiunile date de medic
c) realizate de pacient dupa testele Herbst
d) toate intrebarile sunt corecte
e) nici o intrebare corecta
249. Amprentele mucostatice E
a) sunt uzuale
b) realizeaza o functionalizare foarte buna a periferiei
c) pun in valoare succiunea
d) pun in valoare tonicitatea musculara
e) necesita retusarea ulterioara a marginilor protezelor
250. Testul Franz Herbst pentru maxilar, cel de de deschidere usoara a gurii functionalizeaza B
a) periferia campului protetic la nivelul premolarului 1 si a molarului 2
b) periferia campului protetic la nivelul premolarului 2 si a molarului 1
c) periferia campului protetic la nivelul premolarului 1 si a molarului 1
d) periferia campului protetic la nivelul premolarului 2 si a molarului 2
e) periferia campului protetic la nivelul premolarului 1 si a molarului 3
251. Testul Franz Herbst pentru maxilar, cel de suras fortat, realizeaza B
a) modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
b) modelarea la nicelul zonei vestibulare laterale
c) modelarea la nivelul zonei retrotuberozitare
d) modelarea la nivelul zonei distale Ah
e) nici un raspuns correct
252. Testul Franz Herbst pentru maxilar, cel de fluierat, realizeaza A
a) modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
b) modelarea la nicelul zonei vestibulare laterale
c) modelarea la nivelul zonei retrotuberozitare
d) modelarea la nivelul zonei distale Ah
e) nici un raspuns correct
253. Testul Franz Herbst pentru maxilar, cel pentru zona distala , realizeaza D
a) modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
b) modelarea la nicelul zonei vestibulare laterale
c) modelarea la nivelul zonei retrotuberozitare
d) modelarea la nivelul zonei distale Ah
e) nici un raspuns correct
254. Testul Franz Herbst pentru mandibula, cel de umezire a rosului buzelor, realizeaza E
a) modeleaza zona vestibulara laterala
b) modeleaza zona vestibulara frontal
c) modeleaza zona linguala centrala
d) modeleaza zona pungii Neill si Bowen
e) nici un raspuns corect
255. Testul Franz Herbst pentru mandibula, cel de deglutitie, realizeaza D
a) modelarea zonei vestibulare frontale
b) modelarea zoeni vestibulare laterale
c) modelarea zonei linguale central
d) modelarea zonei pungii Neill si Bowen
e) nici un raspuns correct
256. Testul Franz Herbst pentru mandibula, cel de fluierat, realizeaza A
a) modelarea zonei vestibulare centrale
b) modelarea zonei vestibulare laterale
c) modelarea zonei linguale centrale
d) modelarea zonei pungii Neill si Bowen
e) nici un raspuns correct
257. Testul Franz Herbst pentru mandibula, cel de pozitionare a limbii catre nas, realizeaza C
a) modelarea zonei vestibulare frontale
b) modelarea zoeni vestibulare laterale
c) modelarea zonei linguale centrale
d) modelarea zonei pungii Neill si Bowen
e) nici un raspuns correct
258. Prin unirea convexităţilor maxime ale unui dinte se obtine: D
a) aria ocluzală
b) trunchiul de con ocluzal
c) conul de sprijin.
d) ecuatorul anatomic al coroanei dentare
e) al doilea trunchi de con
259. Elemente de structură dentară sunt: C
a) crestele alveolare
b) sei acrilice
c) organul pulpo-dentinar
d) crosetele turnate
e) mucoasa
260. Glickman împarte cementul în funcţie de aspectul histologic în: E
a) cement al smalțului
b) smalț
c) dentină
d) cement pluricelular
e) cement acelular
261. În literatura de specialitate se descriu două variante ale traumei ocluzale: A
a) trauma ocluzală primară şi trauma ocluzală secundară
b) trauma ocluzală secundară şi trauma ocluzală terțiară
c) trauma ocluzală iatrogenă şi trauma ocluzală secundară
d) trauma ocluzală primară şi trauma ocluzală temporară
e) trauma ocluzală primară şi trauma ocluzală intermediară
262. Osteocitele sunt dispuse în şiruri ordonate: E
a) localizate sub lamele vecine
b) localizate doar în grosimea corticalei
c) centripet cu canalul
d) localizate deasupra lamele vecine
e) concentrice cu canalul
263. În epiteliul bucal gingival se pot descrie 3 straturi celulare : D
a) stratul bazal (spinos)
b) stratul superficial(germinativ)
c) stratul poliedric (spinos)
d) stratul bazal (germinativ)
e) stratul poliedric (superficial)
264. Membrana bazală este formată din: B
a) 6 componente
b) lamina lucida
c) zona fibrilară de origine transconjunctivă
d) membrana plasmatică a celulelor mezenchimale
e) lamina cribrosa
265. Inspecţia de faţă exclude următoarele elemente: D
a) aspectul morfologic
b) conturul feţei
c) expresia feţei
d) asimetria articulară
e) integritatea tegumentelor
266. Inspecţia de profil urmăreşte următoarele elemente: B
a) profilul labial
b) ramul bazilar: aspect, orientare
c) unghiul nazo-lingual
d) ramul maxilar: aspect, orientare
e) unghiul gnațion
267. Prin palparea masei musculare exclude evaluarea elementelor: E
a) dezvoltarea muşchiului, cu eventualele modificări volumetrice
b) sensibilitatea: punctele dureroase, zonele de iradiere, zonele trigger
c) consistenţa
d) tonicitatea
e) simetria
268. Prin palparea masei musculare exclude evaluarea elementelor: E
a) dezvoltarea muşchiului, cu eventualele modificări volumetrice
b) sensibilitatea: punctele dureroase, zonele de iradiere, zonele trigger
c) consistenţa
d) tonicitatea
e) simetria
269. În cazul unor deformări osoase, nu se vor preciza: B
a) sediul
b) sensibilitatea
c) limitele
d) mărimea, aspectul suprafeţei
e) rapoartele cu ţesuturile moi
270. Palparea punctelor de emergenţă ale trigemenului nu se realizează prin presiune simetrică A
exercitată cu policele la nivel:
a) frontal (sensibil în nevralgii) .
b) supraorbitar (sensibil în sinuzite frontale, nevralgii)
c) suborbitar (sensibil în sinuzite maxilare, nevralgii)
d) mentonier (sensibil în nevralgii)
e) simetric mentonier (sensibil în nevralgii)
271. Inspecţia dinamică, la deschiderea şi închiderea gurii, nu urmăreşte: B
a) simetria faţă de planul medio-sagital
b) excursiile mentonului din lateral
c) excursiile mentonului din faţă
d) excursiile condiliene
e) amplitudinea deschiderii gurii
272. Indiferent de tipul testului de vitalitate, la realizarea lui se va ţine seama de o serie de reguli B
generale care nu exclud:
a) testul se va realiza iniţial pe dintele martor
b) sensibilitatea: punctele dureroase, zonele de iradiere, zonele trigger
c) dintele testat va fi bine izolat şi uscat
d) stimulul nu va fi aplicat pe dentina descoperită
e) se va explica pacientului în ce constă testul
273. În cabinetul stomatologic, se pot utiliza următoarele teste pentru investigarea mucoasei: E
a) examenul gingivoscopic
b) examenul parazitologic
c) examenul virusologic
d) testul la vitamina D
e) coloraţiile intravital
274. Baza clasificării abordate în cazul stabilirii formei clinice a diagnosticului odontal este: A
a) Black şi Dechaume
b) Kennedy
c) Lejoyeux
d) Applegate
e) Clasificarea V. Burlui
275. În cadrul diagnosticului de integritate a arcadei, diagnosticul de formă clinică a edentaţiei A
precizează:
a) clasa din care face parte edentaţia
b) numarul breselor edentate existente la nivelul arcadei
c) calitatea suportului dento parodontal
d) calitatea suportului muco osos
e) calitatea unitatilor odonto parodontale
276. Posibilităţile de evoluţie spre compensarea mecanismelor funcţionale sau spre decompensarea A
lor menționate în cadrul diagnosticului de integritate a arcadei vor rezulta în:
a) acte terapeutice suplimentare cu caracter profilactic pentru ţesuturile de susţinere
b) asanare
c) reechilibrare generala
d) o mai buna anamneza
e) trimiterea pacientului la un consult de specialitate
277. Aparatul gnatoprotetic poate fi necorespunzător apreciat datorită: A
a) evoluţiei componentelor sistemului stomatognat
b) grijii pacientului fata de acesta
c) durata timpului in care a fost purtat de catre pacient
d) materialul din care a fost realizat
e) timpul de cand a fost realizat
278. Evoluţia componentelor sistemului stomatognat poate determina: A
a) incongruenţă între proteză şi câmpul protetic
b) leziuni de decubit
c) invechirea materialelor
d) malrelatii mandibulo craniene
e) malrelatii ocluzale
279. Clasificarea lui Angle este utilizată în cazul diagnosticului: A
a) de integritate a ocluziei
b) odontal
c) de stare locala
d) de integritate a arcadei
e) de integritate musculara
280. Diagnosticul etiologic din cadrul diagnosticului stării de igienă este realizat cu ajutorul: A
a) triadei Keys + factorul timp
b) decelarii placii bacteriene
c) stabilirii clasei de edentatie
d) stabilirii rapoartelor cheii Angle
e) stabilirii indicilor de resorbtie si atrofie
281. Miozita este descoperită în cazul diagnosticului: A
a) de integritate musculară
b) de integritate al arcadei
c) de integritate odontala
d) de integritate muco osoasa
e) nu se stabileste
282. În cadrul aprecierii diagnosticului chirurgical se poate insista pe un: A
a) diagnostic de integritate osoasă sau de părţi moi
b) diagnostic de stare generala
c) nu este important
d) diagnostic de integritate a arcadelor
e) diagnostic de igiena
283. Nivelurile dishomestaziei de compensare în cadrul diagnosticului formei clinice sunt în număr A
de:
a) 3
b) Nu exista
c) 5
d) 1
e) 4
284. Clasificarea V. Burlui este utilizată în cazul diagnosticului de: A
a) integritate a relaţiilor mandibulo-craniene – forma clinică
b) integritate a ocluziei
c) nu se utilizeaza
d) integritate functionala
e) integritate osoasa
285. Incongruenţa între proteză şi câmpul protetic este determinată de: A
a) evoluţia componentelor sistemului stomatognat
b) modul de realizare al protezei
c) corectitudinea cu care a fost inregistrata amprenta
d) materialul cu care s a inregistrat amprenta functionala
e) corectitudinea inregistrarii relatiilor de ocluzie
286. Apariţia dizarmoniei dento-alveolare este determinată de: A
a) obiceiuri vicioase
b) anomalii congenitale
c) iatrogenii
d) obturatii debordante
e) igiena precara
287. Clasele Lejoyeux completează: A
a) clasa Kennedy-Applegate
b) clasa Angle
c) nu se folosesc
d) analiza indicilor muco ososi
e) analiza indicilor odontali
288. Cauzele iatrogene sunt precizate în cadrul: A
a) diagnosticul de integritate a arcadei
b) diagnosticului de stare generala
c) diagnosticului de stare locala
d) diagnosticului chirurgical
e) diagnosticului de igiena
289. Diagnosticarea pozitivă sistemică a integrităţii morfologice şi funcţionale a fiecărui element al A
sistemului stomatognat şi a sistemului în ansamblu se înscrie în:
a) grila de diagnostic gnatoprotetic
b) nu se precizeaza nicaieri
c) nu este importanta
d) se ia in considerare in anamneza
e) se descrie in cadrul planului de tratament
290. Complicatiile locale ale edentatiei partial intinse pot imbraca urmatoarele aspecte cu D
exceptia::
a) Hipertrofia alveolară.
b) Apariţia de exostoze.
c) Instalarea sindromului de resorbţie şi atrofie alveolară.
d) Atrofia nu poate interesa şi osul bazal mandibular.
e) Creasta alveolară mandibulară se poate atrofia atât de mult, încât linia oblică internă şi
externă să ajungă la nivelul muchiei crestei.
291. La nivelul componentei mucoasei, complicaţiile se manifestă prin: A
a) Apariţia unor zone de mucoasă atrofiată.
b) Ingrosarea mucoasei.
c) Cresterea rezistentei la presiune .
d) Scaderea friabilitatii.
e) Raspunsuri corecte B, C,D.
292. Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: E
a) Rezistenţa mecanică a dinţilor;
b) Rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;
c) Structura membrane desmodontale;
d) Structura corticalei osoase;
e) Toate variantele A-D sunt corecte.
293. Absenţa celor 3 molari şi a celor 2 premolari consecutive în edentaţia clasa a II-a Kennedy D
este însoţită de următoarele fenomene, cu excepţia:
a) Morfologice accentuate;
b) Funcţionale accentuate;
c) Clinice accentuate;
d) De abrazie exagerată a cuspizilor zonei posterioare de sprijin;
e) De basculare latero-laterală prin intruzia condiliană unilaterală.
294. În cazul edentaţiilor uniterminale vechi cu absenţa celor 3 molari şi a celor 2 premolari, B
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
a) Acest tip de edentaţie generează tulburări majore ocluzale;
b) Acest tip de edentaţie se protezează cu o lucrare protetică fixă ce prezintă o
extensie distală de mărimea unui premolar;
c) Planul de ocluzie este denivelat;
d) Acest tip de edentaţie determină accentuarea spaţiului protetic potenţial;
e) Acest tip de edentaţie determină dispariţia spaţiului protetic potential.
295. Care dintre afirmatii NU este corecta pentru protezele mobile partial acrilice: C
a) Pot fi aplicate pe plagi chirurgicale intr-o terapie protetica precoce imediata
b) Pot fi adaptate permanent prin reoptimizare
c) Se indica pe campuri protetice nefavorabile
d) Utilizate ca mijloace de tranzitie in sindromul disfunctional al sistemului stomatognat
e) Au un volum mai mare in raport cu cele conjuncte
296. Avantajele protezelor mobile partiale acrilice sunt urmatoarele cu o exceptie: D
a) Sunt usor de captusit
b) Se realizeaza usor in conditiile de dotare tehnica minima
c) Posibilitati de igienizare mai usoara decat la protezele fixe
d) Nu solicita dintii stalpi pe care se ancoreaza
e) Refac corespunzator morfologia si functiile sistemului stomatognat
297. Protezele mobile partial acrilice se pot fixa prin: D
a) Telescoape cu fixare prin insurubare
b) Capse
c) Crosete
d) Cimentare
e) Telescopare
298. Protezele mobile partial acrilice in functie de suportul pe care sunt realizate cu exceptie: A
a) Odonto-parodontal
b) Implantar
c) Suport mixt odonto-parodontal muco-osos si implantar
d) Suport mixt odonto-parodontal si implantar
e) Odonto-parodontal si muco-osos
299. Crosetele simple acrilice alveolare: C
a) Sunt prelungiri ale crosetului continuu
b) Sub forma de pelote cu grosime de 4-5mm
c) Utilizeaza zonele retentive vestibulare ale crestei alveolare
d) Avantajul ca sunt rigide
e) Se fractureaza usor
300. Crosetele simple acrilice dentare: B
a) Portiunea gingivala din acrilat transpirat
b) Cel mai cunoscut este cel in tura de sah descris de Kemmeny
c) Extremitatea sa se situeaza deasupra liniei ghid
d) Nu se fractureaza usor
e) Se refac cu usurinta