Durerea in patologia pulpo-periapicala

Anamneza: modalitate principala de obtinere a

informatiilor necesare stabilirii diagnosticului
 ANAMNEZA trebuie sa stabileasca:
- regiunea sau partea corporala a durerii

- segmentul corporal a carui functie anormala produce durere ex. Pulpita totala

- caracteristicile temporare ale durerii si felul aparitiei sale: brusc, lent

- timpul scurs de la debutul durerii pana in momentul anamnezei, intensitatea si

durata durerii

- etiologia presupusa a durerii

diagnostic
 Anamneza
&
 Examen clinic
 Examen complementar
↓
Identificarea factorilor implicati in etiopatogenia durerii
- clari
- lipsesc, nedetectabili
- discordanti cu intensitatea durerii

 Proba anestezica
Localizarea durerii:
locul leziunii/locul declansarii durerii ≠ locul de resimtire a durerii
 Durere locala  Durere locala
d. somatica, superficiala = aria tisulara - traumatisme
iritata - inflamatii
- tumori

 Durere proiectata  Durere proiectata

Raspuns dureros localizat precis in zona - nevralgia esentiala V (Horch, 1990)
de distributie periferica a nervului
senzitiv care a transmis impulsurile
efrente primare

 Durere transmisa, transferata, translata,  Durere iradiata

iradiata, reflectata - pulpita seroasa totala
Aria de perceptie a durerii ≠ locul de - Sindromul disfunctiei mio-articulare
declansare sau cu punctul de plecare a (Horch, 1990)
impulsului
Fiziopatologia durerii
durerea - semnal de avertizare a organismului
 Perceptia senzoriala (somatica) → senzatie specifica
- receptori specializati (nociceptori)
- cai de transmitere precise
- centri cerebrali bine conturati
Fibre A, C (alpha, beta, delta), subtiri si
mari, mielinice, amielinice

 Starea afectiva sau emotionala → zone de integrare ≠ zone de perceptie

(cortex limbic)
Perceperea unui stimul nociv fara a simti
emotie nu este recunoscuta ca durere de
individ (Kruger, 1984)
 Reactia
→ o componenta anatomica viscerala si
vegetativa: tahicardie, HTA, transpiratie,
modificari salivare
→ o componenta reactiva musculara cu
trismus reflex, spasme fcaiale, etc
Originea durerii (Bell, 1989)
1. Somatica
2. Neurogena
3. Psihogena
durere dentoparodontala: durere somatica profunda
durere pulpara: durere viscerala

Durerea dentoparodontala  Caracteristicile durerii periodontale

 Cea mai obisnuita durere orofaciala (Pañarrocha, 1992)
 Combinatie morfofunctionala:

Dintele = structura viscerala

Dintele functioneaza ca parte a sistemului
musculoscheletic masticator
↓
Comportamente enigmatice ale durerii
dentare (Bell, 1989)

 Proprioceptori specializati pt cerintele

biomecanice
durere dentoparodontala: durere somatica profunda
durere pulpara: durere viscerala
 Durerea pulpara  Caracteristicile durerii pulpare
(Pañarrocha, 1992)
Neuroni putini pt conducerea impulsurilor
Asocierea unor neuroni ce converg spre
aceeasi zona de integrare nervoasa
Convergente cu alti neuroni, alte cai
↓
Slaba localizare
Iradierea
(Sarnat, Laskin, 1992)
Zonele de transfer ale durerii odontogene in functie de dintele
cauzal ( Horsch, 1990)
Diferentierea intre durerea viscerala (pulpara) si cea
somatica (periodontala)
diagnostic
 Anamneza →  Tipul de durere ORIENTARE
&
 Examen clinic →  Dificultati in detectarea dintelui cauzal
(dureri iradiate):
 Examen complementar → - Carii secundare, recidive de carie
- Carii interradiculare
↓ - Carii de colet
Identificarea factorilor implicati in - Carii sub lucrari protetice
etiopatogenia durerii - Carii pe dinti inclusi
- clari - Abraziuni dentare
- lipsesc, nedetectabili - Fisuri dentare
- discordanti cu intensitatea durerii  Rx: depistarea cariilor inaccesibile
examinului clinic direct sau indirect
(oglinda)
 Proba anestezica !!!
Exista posibilitatea asocierii durerii
pulpare cu cea dentoparodontala