Hipnoza in managementul durerii

Prof.univ.dr. Ion DAFINOIU

• "Pentru a diminua suferinta determinata de
durere , trebuie sa facem distinctia importanta
dintre durerea durerii si durerea determinata
de gandurile despre durere”
Dalai Lama
 Durerea –aspecte psihosociale
• Durerea este o constructie personala
• Durerea marcheaza inceputul si sfârsitul vietii
(pentru cei mai multi dintre noi)
• Dictionarul Webster defineste durerea in
primul rand ca pedeapsa: " pentru a impune o
sanctiune (penalty) pentru o greseala, ofensa
sau violare" (Merriam Webster Inc.. 2008).
Mai mult, pain si punish au aceeasi origine
latina, poena, care înseamna sanctiune .
 Durerea –aspecte psihosociale
• Experienta durerii este de obicei acompaniata
de doua procese interconectate:
– stigma sociala:oamenii din preajma celor care sufera de
durere îi blameaza activ pe acestia, cautand argumente
pentru a justifica suferinta celui care sufera; daca este o
pedeapsa, inseamna ca a existat o greseala
– auto- îndoiala: tendinta persoanelor suferinde de a
cauta cauze externe, de obicei de natura fizica, pentru
durerea lor, dar si exagerarea unor obiceiuri care ar putea
sa le creasca durerea
 Erori care influenteaza perceptia
durerii
• Psihologii sociali au identificat doua procese
care guverneaza perceptiile noastre sociale:
– "eroarea fundamentala de atribuire (tendinta de a blama
victimele, Ross, 1977 ); blamarea victimelor ofera o
explicatie simpla a suferintei victimei si ofera celorlalti
imaginea unei lumi sigure si predictibile
– eroarea auto-servirii (self-serving bias) care conduce
persoanele suferinde la supraestimarea factorilor externi si
subestimarea factorilor interni (victimele cred ca traiesc
intr-o lume nedreapta , in care nu exista speranta sa poti
face ceva pentru a inlatura durerea)
 DEFINITIA DURERII

• Asociatia Internationala pentru Studiul

Durerii (1994)
– Durerea este: “o experienta senzoriala si
emotionala neplacuta asociata cu o vatamare
tisulara prezenta sau potentiala, sau descrisa in
termenii unei astfel de vatamari”.(Merskey et al.,
1994, p. 209–14)
 DEFINITIA DURERII
• “ Durerea este totdeauna subiectiva.. Este
indiscutabil o senzatie care apare intr-o parte sau
mai multe parti ale corpului, dar ea este
tottdeauna neplacuta si de aceea este si o
experienta emotionala” (Merskey et al., 1994, p.
209–14)
• Durerea este deseori traita in absenta unei
patologii sau vatamari din motive psihologice sau
emotionale “ Durerea este ceea ce spune
pacientul ca este” (McCaffrey and Beebe ,1989)
 Experienta durerii
• Durerea senzoriala
– oferã individului informatiile necesare privind
faptul cã ceva este în neregulã si e nevoie de
tratament.
– Durerea senzorialã furnizeazã indicii-cheie în
legãturã cu locul specific si descriptorii durerii cum
ar fi fierbinte, arzãtoare, rece, acutã, intermitentã
sau continuã.
– Are scopul de a proteja organismul oi nu ar trebui
eliminatã.

Hipnoza in terapia durerii

 Experienta durerii

• Suferinta
– este componenta afectivã a durerii;
– ea descrie cât de tulburãtoare sau deranjantã este
aceasta pentru pacient.
– Descrie impactul general si interpretarea durerii

Hipnoza in terapia durerii

 Teorii explicative

• R. Descartes (1600) – durerea este un raspuns

reflex la o vatamare corporala
• Contraargumente:
– Persoane cu rani similare traiesc durere de
intensitate diferita
– Durerea membrului fantoma
 TEORIA PORTII DE CONTOL

– Melzack&Wall, 1965
– Wall, 1989,
– Melzack, 2001 – neuromatricea durerii
 Teoria portii de control (Wall si
Melzack, 1960)
• Cantitatea de informatii transmisa dinspre
corp catre creier este modificata cand acestea
intra in maduva spinarii printr-un loc numit
cornul dorsal.
• Aceasta “poarta” de intrare in maduva spinarii
a informatiilor referitoare la durere poate
amplifica sau diminua cantitatea de informatii
referitoare la durere; creierul poate controla
gradul de deschidere/inchidere a acestei porti
 Rolul elementelor periferice
• Pielea, oasele si muschii contin senzori care
raspund la vatamari corporale si trimit
informatii catre maduva spinarii
• Cantitatea de informatii primita de creier din
periferie este functie de cat de deschisa este
“poarta”
• Senzorii din periferie sunt conectati la fibrele
nervoase care transmit semnale electrice
catre maduva spinarii
 Rolul elementelor periferice
• Fibrele nervoase care transmit cele mai multe
informatii despre vatamarile fizice sunt de doua
tipuri:
– Fibre subtiri C care transmit informatiile mai lent
– Fibre mai groase, A-delta, care transmit informatiile
mai rapid
• Informatiile referitoare la atingere sunt transmise
in mod normal de fibrele A-beta (care pot
transmite si informatii implicate in trairea durerii
Componentele sistemului nervos periferic si
central implicate in trairea durerii
 Rolul talamusului
Talamusul este situat chiar in centrul creierului. Este
un fel de centru de retransmisie care trimite
informațiile din maduva spinarii în alte părți ale
creierului. Talamusul transmite informații
care pot fi transformate în senzații de durere direct
la patru alte părți ale creierului:
• cortexul senzorial primar și secundar,
• insula,
• cortexul cingular anterior și
• cortexul prefrontal
 Rolul cortexurilor senzorial primar si
secundar

• Ne informeaza in legatura cu localizarea si

calitatea senzatiilor
• Nu ne informeaza cat de suparatoare este
durerea si nici daca este nevoie sa facem ceva
pentru a o inlatura
 Creierul cingular anterior (ACC)
Cortexul cingular anterior (ACC) se află între cele
două emisfere ale creierului. ACC este implicat
într-un număr mare de funcții ale creierului,
inclusiv în răspunsul nostru emoțional la senzații
și evenimente. ACC este foarte activ când
suntem supărați de durere și devine mai puțin
activ atunci când nu suntem deranjati de durere.
 Insula
• Insula poate fi vazuta ca un fel de monitor
care evalueaza starea generala de sanatate si
de confort
• Insula devine activa daca si cand creierul
percepe ca ceva este rau din pdv fizic – de
exemplu, daca avem nevoie de oxigen sau
mancare, sau daca creierul considera ca exista
vatamari corporale
 Cortexul prefontral

• Proceseaza amintirile despre durere,

concluziile despre semnificatia durerii,
deciziile pe care trebuie sa le luam pentru a
face fata durerii
• In general, mai multa activitate in cortexul
prefontal este asociata cu mai putina durere
 Activitatea cerebrala generala

• Durerea determina o crestere generala a

activitatii cerebrale
• Invatand creierul sa se calmeze putem provoca
o scadere generala a durerii
Durerea cronica - schimbari pe termen
lung inactivitatea cerebrala
• Durerea cronica poate determina schimbari fizice de
durata in functionarea creierului – influenteaza felul in
care vom simti durerile viitoare.
• Creierul poate invata sa simta durerea mult mai usor –
in timp este nevoie de din ce in ce mai putina stimulare
din partea corpului pentru a activa ariile cerebrale care
creeaza durerea
• Durerea acuta/durerea cronica ( durerea cronica –
dureaza peste trei luni- este asociata cu schimbari in
procesarea durerii; Apkarian et al. (2004) sugereaza ca
exista o pierdere semnificativa de materie cenusie in
cortexul dorsolateral prefrontal talamusul drept.
Neuromatricea durerii
Les Brann, dupa Melzack, 2001
Modelul biopsihosocial al durerii
 ALTE MECANISME EXPLICATIVE
• Caile inhibitorii descendente: astfel de cai inhiba
semnalele din ariile dureroase si amortizeaza
durerea
• Controalele inhibitorii difuze ale noxelor (DNIC -
diffuse noxious inhibitory controls): aceste
activari descendente nu sunt limitate la aria
stimulului initial si sunt de lunga durata; exista
deci o tendinta naturala a corpului de a readuce
corpul la starea nedureroasa cat mai repede
posibil dupa stimulul nociv initial.
 Mecanismele hipnoanalgeziei
• - pragul durerii creste semnificativ mai mult prin
hipnoanalgezie decat prin acupunctura ( Li et al.
1975, Stern et al. 1977, Moret et al. 1991)
• - administrarea naloxonului nu a blocat efectul
hipnoanalgeziei ( Moret et al. 1991, Goldstein
and Hilgard, 1975) Deci analgezia hipnotica nu a
utilizat ruta endorfinelor
• - hipnoza si DNIC (diffuse noxious inhibitory
controls) utilizeaza aceleasi cai
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)
• Activitatea corticala difuza
– Obiectivele sugestiei:
• Calm generalizat
• Periferie
– Obiectivele sugestiei:
• Experienta de a fi intr-un loc calm si sigur ( safe place)
• Experienta analgeziei periferice
• Producerea experientei descresterii responsivitatii
nociceptorii
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)
• Tractul spinotalamic (STT, Cornul dorsal si
talamus)
– Obiectivele sugestiei:
• Experienta sau sau producerea de activitati care
reflecta inhibitia celulara descendenta a STT, precum
senzatii de cald sau rece
• Metafore sau imagini legate de inhibitia fluxului
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)
• Cortexul somatosenzorial
– Obiectivele sugestiei:
• Descresterea intensitatii durerii
• Modificarea locului durerii
• Modificarea intinderii durerii
• Modificarea calitatii durerii
• Metafore care modifica aspectul senzorial al durerii
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)

• Insula
– Obiectivele sugestiei:
• Trairea corporala a unor senzatii confortabile ( ex.
Relaxare, caldura afectiva, eliberare etc)
• Regresie de varsta la nivelul unor experiente
incompatibile cu durerea
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)

• Cortexul anterior cingulat

– Obiectivele sugestiei:
• Trairea experientei de “nu-mi pasa”de durere, a
sentimentului de a nu avea nimic in comun cu ea
• Amnezia durerii pentru a reduce reactivarea distresului
determinat de dureri viitoare
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)
• Cortexul prefrontal
– Obiectivele sugestiei:
• Modificarea semnificatiei durerii
• Focalizarea pe alte obiective-valori decat reducerea
durerii
• Focalizarea pe activitate fizica si fitness
• Regresie de varsta pentru a trai amintiri confortabile
• Progresie de varsta
 Ariile cerebrale de procesare a durerii
si sugestiile hipnotice corespunzatoare
(D. Patterson)
• Conectivitate corticala
– Obiectivele sugestiei:
• Trairea sinelui ca disociat de propriul corp
• Plasticitate
– Obiectivele sugestiei:
• Deconectarea senzatiilor de raspunsurile emotionale
• Trairea ariei dureroase ca fiind capabila de a se deplasa
confortabil si usor
• Sugestii post hipnotice pentru a face orice beneficiu
permanent
 Imagerie mentala/hipnoza
• “Cunoasterea este limitata. Imaginatia
înconjoară lumea” A. Einstein
• “Imageria si hipnoza sunt echivalente. Dacă
citim un script hipnotic si un script pentru
imagerie, ne-ar fi foarte greu să le
diferentiem” (D. Pincus & A. Sheikh,2009)
• “Din pdv clinic, imageria si hipnoza sunt
echivalente ca eficienta”
 Imagerie mentala – mecanisme in
managementul durerii
• Cornul dorsal al Substantia Gelatinosa este
propusa de Melzack a fi poarta fiziologica dintre
corp si minte pentru durere.
• Imaginile sunt ganduri experientiale si de aceea
pot fi considerate echivalentul mental al
experientei fizice.
• La fel cum Substantia Gelatinosa este o poarta
prin care semnalele fiziologice ale durerii trec
dinspre corp catre constiinta, imaginile sunt sunt
poarta prin care experientele constiente merg
inapoi catre corpul fizic
 Doctorul interior – “sanatatea
rememorata” (Benson & Friedman, 1996)
• “Fiecare pacient are in interiorul sau propriul
sau medic” (Albert Schweitzer- premiul Nobel,
medicina)
• “Sanatatea rememorata” (remembered
wellness) se refera la procesul prin care
credinte pozitive si asteptari induc vindecare si
recuperare” (Benson & Friedman, 1996); acest
concept își propune sa înlocuiască termenul
de placebo
 Doctorul interior – “sanatatea
rememorata”
• Ceea ce medicina moderna a neglijat este
faptul ca simplele cauze materiale sunt
inconjurate de sisteme mai largi care implica
multiple cauze de natura fizica si metafizica
apartinand corpului.
• O focalizare a atentiei catre interior , catre
imaginile legate de durere si insanatosire pot
asista constiinta individului sa se conecteze cu
aceste procese inconstiente.
 Doctorul interior – “sanatatea
rememorata”
• Imageria activeaza potentialul natural de a induce
coerenta sau integritatein sistemele corp-spirit
deoarece imaginile exista in afara limitarilor
spatiului si timpuluisi pentru ca imaginile pot fi
transformate prin intermediul vointei.
• Creierul experientiaza si reactioneaza la imagerie
indiferent daca cineva traieste experienta in
limitele spatio-temporale ale universului fizic sau
in imaginatie
Teoria triplului cod (Ahsen, 1972,1984)
• Imaginile (I), raspunsurile somatice (S), si
semnificatia (meaning, M) – ISM- sunt coduri
interconectate in interiorul imaginilor eidetice (a
nu se confunda termenul de eidetic cu amintirile
eidetice din psihologia cognitiva)
• Modelul ISM sugereaza ca activarea oricarui cod
din cele trei (imagine, somatic, semnificatie) va
conduce invariabil la emergenta celorlalte doua
stari cu care acesta este conectat
 Controlul disociat si durerea ascunsa
• suferinþa este legatã de durerea evidentã,
perceputã la nivel constient,
• existã si o componentã ascunsã a durerii
înregistratã la nivele inconstiente. (evidentiata
de E Hilgard prin tehnica observatorului
ascuns)
• Suprimarea durerii ascunse are avantajele si
potentialul ei de a influenta echilibrul
psihologic.

Hipnoza in terapia durerii

 Controlul disociat si durerea ascunsa
• starea de transã pare sã afecteze foarte putin perceptia
durerii
• Inducția hipnozei ar trebui consideratã doar o
procedurã preliminarã si pregãtitoare pentru folosirea
abilã a sugestiei hipnoterapeutice.
• Spanos si Chaves (1989), Kirsch si Lynn (1995) cred cã
variabilele operative în diminuarea hipnoticã a durerii
se datoreazã semnalelor contextuale din mediul social,
asteptãrilor, cerintelor caracteristice ale contextului ori
jocului de rol din partea participantului sau a
pacientului.

Hipnoza in terapia durerii

 Pregatirea pacientului pentru hipnoza
si imagerie mentala
• Explicarea, intr-un limbaj accesibil, a teoriei portii
de control (Melzack & Wall, 1965)1
• In cazul sindroamelor dureroase care nu au cauze
fizice observabile (ex. Fibromialgia) este bine sa
subliniem ca nu imaginatia este cauza durerii lor2
• Furnizarea de argumente experientiale pentru a
demonstra eficienta imageriei in
diminuarea/eliminarea durerii3
• Furnizarea de argumente pentru a evidentia ca
imageria poate influenta procesele fiziologice4
Pregatirea pacientului pentru hipnoza
si imagerie mentala
• Identificarea imaginilor pe care pacientul le
utilizeaza spontan pentru a-si descrie durerea
• Dezvoltarea colaborativa, impreuna cu
clientul, a unei conceptualizari clinice a durerii
• Dezvoltarea colaborativa a unor obiective
specifice si realiste
Pregatirea pacientului pentru hipnoza
si imagerie mentala

• Stimularea motivatiei1
• Antrenament pentru dezvoltarea abilitatilor
de utilizare a imageriei mentale/hipnozei2
 Recomandari pentru realizarea
imageriei mentale
• Evaluati motivatia si implicarea de a pune in
act o practica regulata intre sedinte
• Evaluati intensitatea durerii si toleranta (de ex.
Pe o scala de la 1 la 10) inainte si dupa
utilizarea imageriei
• Incercati sa identificati orientarea senzoriala si
experientiala dominanta a clientului
 Recomandari pentru realizarea
imageriei mentale
• Fiti atenti la cuvintele pe care le utilizati (evitati
utilizarea cuvantului durere; ex: “bratul tau
devine din ce in ce mai confortabil si relaxat”, in
loc de “ durerea din bratul tau diminueaza”
• Pentru stimularea travaliului imaginativ
terapeutul va utiliza un limbaj centrat pe actiune
mai degraba decat un limbaj pasiv ( sa li se
sugereze pacientilor sa-si imagineze ca fac ceva,
nu ca nu fac nimic)
 Recomandari pentru realizarea
imageriei mentale
• Asigurati-va ca pacientul este suficient de
relaxat înainte de a începe imageria si ca
relaxarea este reintrodusa daca este nevoie
inaintea utilizarii unor interventii specifice de
imagerie
• Vorbiti mai lent decat de obicei pentru a
acorda suficient timp pacientului sa dezvolte
imaginile si experientele sugerate
 Recomandari pentru realizarea
imageriei mentale
• Nu insistati cu o anumita imagine asupra pacientului;
propuneti imaginea utilizand expresii precum “ daca
doresti ai putea …”; însotiti pacientul în experienta
imaginativa si modificati ghidarea daca este nevoie
• Desi este important ca imaginile sa fie cat mai vii si sa
para cat mai reale, este mult mai important ca
pacientul sa fie absorbit si angajat in imagerie.
Stimularea a cat mai multor simturi va conduce
pacientul intr-o experienta imaginativa mai profunda
 Tehnici de management al durerii

• Relaxarea
• Manusa anestezica
• Controler-ul durerii
• Rezervorul de endorfine
• Refocalizarea atentiei
• Disocierea
• Imageria corectiva
• Autohipnoza
 Relaxarea

• relaxarea per se reduce experienta durerii

• relaxarea formeaza nucleul oricarei tehnici de
autohipnoza
 Manusa anestezica

• in aceasta tehnicca I se cere pacientului sa

dezvolte in una din maini senzatia de
amorteala sau de anestezie pe care apoi sa o
transfere in zona dureroasa.Exista mai multe
scripturi care pot fi utilizate functie de pacient.
 Manusa anestezica
• Imagineaza-ti ca mergi pe o poteca din padure prin zapada…
Zapada este minunata, pufoasa si incarca crengile copacilor…
zapada pufoasa te invita sa o iei in mana pe masura ce treci printre
copaci… o strangi in mana si o simti scartaind… asa cum doar
zapada proaspata scârțtâie… si pe masura ce depasesti copac dupa
copac… observi ca mana ta este din ce in ce mai amortita… si devine
din ce in ce mai amortita cu fiecare copac pe langa care treci… pana
cand este atat de amortita incat cu greu iti mai simti mana…
acorda-ti ragazul de a te bucura de aceasta plimbare… dar permite-
mi sa aflu cand mana ta este amortita prin aplecarea usoara a
capului sau prin ridicarea degetului aratator de la cealalta mana….
•
• Foarte bine…aceasta mana este acum amortita… si poti transfera
aceasta senzatie magica dezvoltata de transa hipnotica in orice
parte a corpului doresti… uite…poti sa iti atingi cealalte mana cu
mana amortita si amorteala este transferata…foarte bine…”
 Manusa anestezica
• “…imagineaza-ti ca te afli intr-o barca pe un
lac intr-o dupa amiaza insorita….si pe masura
ce barca pluteste linistit…lasi una din maini sa
se scufunde in apa rece… si aceasta senzatie
de rece este bine venita intr-o dupa amiaza
atat de calda…si pe masura ce mana aluneca
prin apa rece…o senzatie placuta de
amorteala o cuprinde…”
 Manusa anestezica
• Variante:
– se poate sugera pacientului ca isi aplica pe mana
un anestezic sau o crema magica sau ca introduce
mana intr-o manusa magica – aceasta ultima
varianta are succes deosebit la copii – si se poate
continua cu sugestia ca “manusa este atat de
groasa incat nu va permite niciunei senzatii
nenecesare sa fie simtita.. “
 Manusa anestezica
• Variante:
– se poate explica faptul ca senzatiile sunt transmise
catre creier prin intermediul nervilor care sunt ca
niste fire subtiri. Aceste fire ajung la creier si sunt
conectate la un procesor central la fel cum sunt
conectate firele la un telefon fix, de tip vechi.
Pacientului I se cere sa deconecteze aceste fire
care conecteaza mana la procesorul central si sa
provoace aparitia senzatiei de amorteala in mana.
 Controler-ul durerii
• In timpul transei i se cere pacientului sa-si
imagineze un dispozitiv cu ajutorul caruia
poate sa masoare intensitatea durerii.
Dispozitivul imaginat nu are importanta (de
ex. El poate semana cu un termometru )
important este ca el sa aibe gradatii de la zero
(lipsa durerii) pana la 10 (cea mai ntensa
durere). Pentru inlaturarea durerii I se cere
pacientului sa coboare indicatorul pana la
nivele tolerabile ale durerii.
 Exerciţiu pentru „termometrizarea"
durerii
„Imaginează-ţi un termometru cu care-ţi masori durerea. In partea inferioară a acestui
termometru avem valoarea 0, corespunzătoare lipsei durerii, în partea superioară
putem citi valoarea 10, care corespunde celei mai mari dureri pe care ţi-o poţi imagina,
iar atunci când vei fi capabil să vezi acest termometru al durerii, degetul tău se va
ridica uşor. Poţi vedea această valoare a durerii, acum.... Ce valoare se poate citi pe
«termometrul» durerii ?
[«Termometrul» se poate folosi pentru a cuantifica durerea sau intervenţia asupra ei].
Atunci când termometrul tău va indica o valoare inferioară, corespunzătoare unui nivel
mai confortabil, mai tolerabil al durerii, degetul tău se va ridica". [După ce s-a introdus
exerciţiul, pacientul recurge la vizualizarea lui ori de câte ori vrea să evalueze eficienţa
unei strategii de control a durerii sau, terminând exerciţiul, de fiecare dată la sfârşitul
lui, pentru a-şi estima nivelul durerii cu care încheie exerciţiul.}
 Rezervorul de endorfine
• “Imagineaza-ti ca ai devenit atat de mic incat ai
devenit capabil sa intri in bratul tau ( sau in orice parte
a corpului unde se afla durerea sau unde urmeaza sa
aibe loc interventia ) … acolo vei vedea rezervorul de
endorfine complet si gata de utilizare… si acest rezervor
are un robinet cu un furtun pe care il poti orienta spre
orice parte a corpului care are nevoie de endorfine.
Vreau sa deschizi usor robinetul si sa lasi endorfinele sa
inunde bratul ( sau zona dureroasa) si sa simti efectul
linistitor al senzatiei de amorteala care se instaleaza…
si simti ca nimic nu te deranjeaza si ca un sentiment de
echilibru se dezvolta… si poti repeta acest lucru ori de
cate ori ai nevoie…”
 Refocalizarea atentiei

• - se poate cere pacientului sa numere inapoi

de la 300 la unu sau sa se concentreze asupra
unei experiente placute
•
 Disocierea

• …si pe masura ce devii din ce in ce mai liniștit si cu desavarșire relaxat ești din ce în ce mai
deschis și mai receptiv la sugestiile mele binefacatoare... Deși gandurile tale pot zbura aiurea,
departe, mintea ta inconștientă este atentă și înregistrează fiecare sugestie pozitivă care îți este
transmisă...Acum te invit sa îți imaginezi că te afli pe o plajă minunată…marea este
liniștită...soarele strălucește...Poți chiar să îți imaginezi briza calduță ...te simți foarte bine...Te
uiți către orizont...Auzi zgomotul valurilor care ruleaza neobosite spre nisipul fierbinte pe
care stai întins aproape atingându-ți picioarele...este atât de relaxant...atât de bine...
• Acum vreau să-ți imaginezi o sticlă. O sticlă goală. Vreau să ridici această sticlă de pe nisip.
Ține-o în mână, uită-te la ea! Este o sticlă veche, goală, cu dop de plută. Poți să scoti dopul cu
ușurință…scoate dopul!
• Acum, utilizând puterea imaginației și a minții tale inconștiente, te invit să umpli sticla goală
cu toată durerea pe care o simți... Pur și simplu imaginează-ți ca durerea se scurge din corpul
tău în sticla goală.... Curge si umple sticla...curge și părăsește corpul tău...durerea este acum
complet în afara corpului tău...se află în totalitatea sa în sticlă...Acum aruncă sticla în apa
mării... Arunc-o cât poți de departe...toată durerea care te-a facut să suferi se află în această
sticlă ...și ea plutește departe...din ce mai departe de tine...departe, din ce în ce mai departe...
Privește acreastă sticlă plutind departe dusă de curentul marin... Ești acum foarte
relaxat...eliberat de durere... Nici nu mai poți vedea sticla...este atât de mică și atât de
departe...încât este imposibil sa o mai vezi.. Eliberat de durere te simti linițtit, relaxat și
puternic!...
 Capsula timpului

• " Ma intreb daca poti sa-ti imaginezi un fir de bumbac lung, bine intins... si poate acest fir este colorat sau iti
imaginezi pur si sumplu ca are o anumita culoare si ca este un fir al timpului cu 28 puncte mici astfel incat fiecare
zi este de marimea unui punct pe firul de bumbac...dar fiecare din aceste zile are 24 ore astfel incat sunt sute de
mici puncte... si fiecare din aceste ore este alcatuita din 60 de minute...mii de minute... si fiecare din aceste
minuturi este alcatuit din 60 de secunde... si tu stii ca sunt milioane de secunde pe acest fir si ca ...exact in mijloc
este un punct mic care obisnuia sa te deranjeze ... dar stiu ca obisnuia sa te deranjeze destul...dar este de fapt o
perioada extrem de mica de timp... poate dureaza aproximativ jumatate de minut... deci este un punct foarte mic
... si pe acest fir foarte lung este aproape imposibil de vazut... si este izolat... si nu este nevoie de lungimea uriasa a
firului dinaintea lui si nici de lungimea imensa de dupa el pentru a trebui sa faci ceva cu el... ma intreb daca poti
vedea acest punct ca o picatura foarte mica atarnand de fir... cu adevarat foarte mica.. si poate aceasta picatura
foarte mica are o anumita culoare si straluceste pe masura ce lumina se reflecta in ea... sau poate nu... si ma
intreb daca poti poti sa -ti imaginezi aceasta picatura mica asemenea unei picaturi de vopsea ... sau de lipici... sau
de lac de unghii.. si tu stii deja ca daca lasi aceasta picatura in contact cu aerul exterior ea va dezvolta o o cochilie,
o crusta de jur imprejur .. si imagineaza-ti ca aceasta mica picatura de pe fir dezvolta aceasta cochilie astfel incat
ea exista doar in interiorul cochiliei... si in plan mental iti dai seama oarecum ca pentru toate aceste secunde,
minute, ore, si zilele de dinaintea... ( procedurii dureroase, injectie, interventie, tratament dureros).. este ca si cum
aceasta capsula nu exista.... este doar in cochilia ei...si pentru acele secunde, minute, ore si zile de dupa ea nu
exista... ca si cum ar fi in sine capsula timpului.. si in mijloc... pentru acest foarte scurt moment... tu vei traversa
cochilia intrand in interior... si simtindu-te atat de bine.. de puternic.. de increzator.. atat de confortabil... si apoi
inchizi capsula din nou... si pe masura ce traiesti aceasta experienta... devii constient de momentele temporale
implicate ... si te simti atat de confortabil si de bine incat vei observa bine toate aceste stari pozitive..."
 Imageria corectiva

• Pacientii sunt invitati sa-si descrie durerea cu

ajutorul unei imadini, apoi sa madifice
imaginea pana cand ea exprima o durere
tolerabila sau o stare de confort.
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii asociate cu ameliorarea toleranţei la frustrări:

- „Pot controla această durere (problemă)";
- „Pot trăi fără această durere (problemă)" ;
- „îmi pot face timp pentru a mă relaxa" ;
- „Mă pot bucura în continuare de lucrurile care-mi plac";
- „Voi supravieţui acestei dureri" ;
- „îmi pot face timp pentru a mă relaxa";
- „Mă mai pot bucura de anumite lucruri" ;
- „îmi pot controla comportamentul" ;
- „Chiar dacă durerea e prezentă, pot trăi fără suferinţă".
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii asociate cu înlocuirea neajutorării, a

victimizării, cu sentimentul eficientei şi dispunerii
de resurse
– „Pot face anumite lucruri pentru mine" ;
– „îmi pot controla durerea, influenţ.ndu-mi gândirea şi
comportamentul" ;
– „Dispun de alternative, sunt deci puternic(ă)" ;
– „Pot face ceva pentru a mă ajuta" ;
– „întotdeauna există ceva ce pot face";
– „îmi pot purta de grijă" ;
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii asociate cu înlocuirea neajutorării, a

victimizării, cu sentimentul eficientei şi dispunerii
de resurse
– „Sunt bine aşa cum sunt" ;
– „Pot avea încredere în mine" ;
– „Pot face ceea ce trebuie pentru a mă simţi mai bine"
;
– „Munca îmi face bine" ;
– „Organismul meu învaţă să devină din ce în ce mai
receptiv faţă de gândurile mele";
– „îmi pot reprezenta imagini reconfortante pentru a mă
simţi mai bine".
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii care vizează înlocuirea perceperii constantei

durerii cu variabilitatea durerii
– „Durerea mea variază în intensitate, deşi o simt tot
timpul";
– „Uneori durerea îmi dispare";
– „Sunt perioade în care mă pot simţi confortabil" ;
– „Mă simt mai bine" ;
– „Pot fi mai sănătos" ;
– „Devin mai puternic" ;
– „Pot răspândi senzaţia de confort dintr-o parte a corpului
meu în oricare altă parte" ;
– „Pot filtra suferinţa din durere".
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru a înlocui perceperea

permanentei durerii cu perceperea
temporalităţii ei
– „Pot face diferite lucruri pentru a mă uşura de
durere";
– „Există un tratament pentru suferinţa mea" ;
– „Sunt alte lucruri pentru care merită să trăiesc”
– „în fiecare zi pot face puţin mai mult, mai mult";
– „Pe zi ce trece este tot mat bine, mai bine".
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru înlocuirea ostilităţii şi alienării cu

sentimentele recunoştinţei şi acceptării realităţii
– „Durerea mea este o parte din mine şi sunt pe cale de
a învăţa cum să mă raportez la ea şi cum să o înţeleg" ;
– „Nu ar trebui să mă aştept la prea multe din partea
altora";
– „Mă voi bucura din nou/pentru întâia oară de viaţa
mea" ;
– „îmi accept durerea"
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru înlocuirea ostilităţii şi alienării

cu sentimentele recunoştinţei şi acceptării
realităţii
– „Pot să .nvăţ să iubesc din nou";
– „Mă .nţeleg";
– „Pot aştepta pentru a vedea dacă pot avea
încredere în tine; există oameni în care poţi avea
încredere";
– „O pot scoate la capăt cu durerea mea" ;
– „Mă pot împrieteni cu durerea mea"
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru substituirea reprezentării

durerii ca ceva misterios, cu percepţia durerii
ca fiind pe deplin inteligibila:
– „Pot înţelege ceea ce durerea îmi comunică";
– „îmi înţeleg durerea" ;
– „Pot înţelege de ce mă confrunt cu durerea
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru substituirea sentimentelor de

culpă şi autodepreciere, cu acceptarea sinelui şi
responsabilităţilor adecvate
– „Sunt bine aşa cum sunt, sunt bine chiar şi cu această
durere";
– „Mă pot accepta chiar cu această durere";
– „Fac tot ce pot pentru a-mi controla simptomele";
– „Pot găsi mulţumirea în viaţa pe care o trăiesc" ;
– „Merit să scap de durere";
– „Acum am încredere în capacitatea mea de a mă
vindeca"
 Autohipnoza – sugestii pentru
controlul durerii (Eimer &Freeman, 1998)

• Sugestii pentru substituirea sentimentelor de

culpă şi autodepreciere, cu acceptarea sinelui şi
responsabilităţilor adecvate
– „Sunt mult mai mult decât durerea pe care o simt";
– „Mă accept, şi cu durere, şi fără durere";
– „Merit să mă simt bine";
– „Nu sunt vinovat(ă) că mă confrunt cu această durere
(problemă)";
– „Mă pot vedea înfruntându-mi durerea (problema)"
 Abordarea ericksoniana a durerii
• Ca urmare a evenimentelor de viata, noi toti
am construit in corpul nostru anumite invatari
psihologice, fiziologice, si neurologice,
anumite asociatii si anumite conditionar icare
fac posibila controlul si, chiar, abolirea durerii.
• Aceste invatari inconstiente constituie sursele
potentialitatilor care pot fi utilizate in timpul
hipnozei pentru a controla intentionat durerea
 Abordarea ericksoniana a durerii
• Constructia temporala a durerii
– Trecut, prezent, viitor. Amintiri si asteptari
• Senzatiile neutre pot deveni dureroase in
urma unui proces asociativ (mecanismele de
autoprotectie prelungite excesiv pot genera
durere – ex: incordarea musculara
• Senzatiile neasteptate in zonele in care a
existat anterior o vatamare dureroasa pot fi
interpretate ca durere
 Abordarea ericksoniana a durerii
• Cadrele de referinta psihologice ale durerii
– Caracteristicile variabile ale durerii ofera ocazii
pentru interventiile hipnotice
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica

• Sedinta 1
– discutie despre hipnoza si despre interventia
stomatologica ( implant)
• Sedinta 2
– o experienta hipnotica aprox. 40 min
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 3
– a fost introdusa o tehnica de control a durerii -
manusa anestezica;
– clientul a dezvoltat si imaginea unui cadran sau
rigla a durerii a confortului marcat cu cifre de la 0
la 10. Pacientul a afirmat ca este pregatit sa
suporte pe durata procedurii scoruri de pana la 8;
in cazul in care scorul depasea 8, s-a convenit
administrarea unor anestezice locale
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 3
– pacientul a repetat in plan mental procedura
vizualizand un final pozitiv si zambind cu noul sau
dinte
– pacientul a invatat si o tehnica de ancorare: " sa
isi transmita siesi un semnal" : cand isi va atinge
varful degetului mare de varful aratatorului de de
la mana stanga va putea accesa imediat emotii
pozitive precum incredere, calm, sentimentul
controlului si relaxare
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 4
– repetarea tehnicilor anterioare
– cand tehnica manusii anestezice a fost bine
insusita, pacientu a fost invatat sa transfere
senzatiile modificate in zona in care urma sa aibe
loc interventia stomatologica; anestezia acestei
zone a fost testata prin utilizarea unei sonde
dentare ascutite care a fost introdusa in
ligamentul paradontal al dintilor
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica

• Sedinta 5 – ultima sedinta de pregatire

– repetitia tehnicilor invatate anterior si
recomandarea de a practica in perioada
urmatoare tehnic de relaxare si de a repeta
tehnicile invatate pentru a se asigura motivatii si
asteptari superioare pentru zilele urmatoare
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica

• Sedinta 6
– in ziua interventiei pacientul a fost pregatit
conform protocolului operator
– s-a monitorizat pulsul; la inceputul sedintei pulsul
a fost de 86 bpm
– s-a utilizat o tehnica de inductie rapida si i s-a
sugerat ca pleoapele sunt atat de grele incat ii va fi
foarte greu sau chiar imposibil sa-si deschida ochii
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
– Utilizarea unei tehnici disociative:
“I s-a sugerat pacientei ca poate permite mantii si corpului ei sa se
separe, permitand mintii ei sa pluteasca intr-un loc special din
imaginatia ei; ea a ales ca loc special o plaja unde poate privi si
asculta valurile. Apoi i s-a cerut sa priveasca (marea) si sa asculte
valurile relaxarii care coboara din cap pana in varful picioarelor; cu
fiecare val care mangaie nisipul plajei corpul se simte din ce in ce mai
relaxat cufundandu-se din ce in ce mai adanc in scaun... utilizand
toate simturile pentru a dezvolta imaginea acestui loc special... orice
zgomot din camera poate fi schimbat undeva in spatele mintii intr-un
zgomot de pe plaja relaxanta" Sugestiile au continuat cu " si pe
masura ce observi vremea te poti intreba daca ea va ramane
neschimbata sau va deveni chiar mai confortabila si mai placuta"
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
– Tehnica de respiratie:
“Pacienta a vizualizat culori gri inchis in
corpul ei pe care a fost capabilaa se le
elimine prin expiratie. Apoi aceste emotii
negative au fost evaporate de soare;
pacienta si-a adancit starea de relaxare
inspirand o culoare relaxanta ( o minunata
culoare albastra)”
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
A fost apoi utilizata o tehnica de intarire a eului ( o
mantra a calmului, controlului si confortului pe care
pacienta a scris-o in jurul unui triunghi desenat pe nisipul
plajei).
Dupa aprox. 23 min. timp in care s-au utilizat in
continuare tehnici de intarire a eului si tehnici de
relaxare au fost utilizate freze standard si materialele
obisnuite.I s-a sugerat ca in tot acest timp ea este
incapsulata in ea insasi unde se simte in siguranta si pe
deplin confortabila.( i s-au dat sugestii de a elabora in
continuare locul preferat)
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
O alta sugestie a fost: " Mintea ta constienta se poate
intreba cum functioneaza aceste tehnic dar minte ata
inconstienta este puternica si deja stie cum sa faca acest
lucru firesc, natural.. Tu ai resursele in interiorul tau pentru
a permite acestei proceduri sa fie pe deplin confortabila.
Aceasta procedura va imbunatati sanatatea ta si
functinarea dintilor si gurii astfel incat este rezonabil ca ea
sa se desfasoare confortabil. Mintea ta inconstienta poate
accesa area creierului care primeste semnale din orice
parte a corpului. La fel cum poti deconecta orice telefon
vechi de la retea, inconstientul poate deconecta
conexiunile si firele cat timp este necesar pentru ca
procedura sa se desfasoare confortabil"
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
• La 28 de minute dupa inceperea sedintei, a fost indusă "manusa
anestezica" și senzatia de anestezie a fost transferată către
țesuturile din jurul incisivilor centrali. Pacientul a primit sugestia:
• "Ia-ti tot timpul necesar în următoarele clipe pentru a transfera
toate senzațiile pe care le doresti.". S-a sugerat de asemenea că
"inconștientul poate să-și amintească senzatia determinata de o
anestezie avuta in partea din față a gurii... Si pe măsură ce transferi
senzatia de amorțeala de la degete la dinți, se poate recrea această
senzație de amorțeala pe care mintea ta inconstienta si-o
amintește." Cu ajutorul semnalizării ideomotorii,s- a sugerat:
"Mintea inconștientă va semnala că este pregatita să înceapă
această lucrare bună, permițând mâinii să părăsească gura și să
alunece in jos."
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Sedinta 6
Pacientului i s-a dat o coala de hartie pusa pe un suport si
un creion pentru a scrie "scorurile confortului" incepand,
aproximativ, cu minutul 35 al sedintei. Primul scor, linia de
baza, scorul zero, care indica un confort complet a fost
inregistrat si pulsul a fost de 70 batai pe minut. Sugestiile
au continuat ..." pe masura ce scrii numere, este potrivit
pentru tine sa intorci potentiometrul spre stanga" si ca ea
ar putea "ramanand in zona de confort a acestor senzatii
sa scrie un numar mic". In min. 36 s-a procedat la testarea
analgeziei, "scorul de confort al potentiomentrului" a
ramas la zero pe durata testarii si pulsul in jurul valorii de
70.
 Hipnoza ca singur anestezic pentru o
interventie chirurgicala stomatologica
• Pe durata interventiei de realizare a implantului s-
a sugerat ca pacientul va simti doar senzatii de
presiune, miscare si poate senzatia determinata
de nisipul de sub talpi in timp ce se plimba de-a
lungul plajei din locul sau preferat.
• Sugestii post hipnotice: “vei fi surprins de cat de
usor si repede se vindeca zona in care s-a realizat
interventia; vei putea constientiza senzatiile de
confort si de vindecare in urmatoarele ore si zile”