c.

Roy Hunter

ARTA IDPNOZEI
CURS
.
DE lllPNOZA
,
Stipanirea tehnicilor de baza
Hipnoza inctividualizata
pentru clienli (bazata pe invataturile lui
Charles Tebbetts)

Traducere de
Nicolae Spiridon

ANTET

Copyright 0 Editura ANTET XX PRESS
litlul original: The Art of Hypnosis.
Mastering Basic Techniques
,
Toate drepturile asupra acestei edilii apartin Editurii Antet XX
Press, orlee reproducere a unui fragment din aceasta carte inc1u-
siv p.rin fotocopiere sau microfilm este strict interzisa.
Redactor: Crengu\ll Niistase
Tehnoredactare computerizatii: [on Nilstase
Coperta: Cristina Antonescu
ISBN 978-973-636-420-4
DEDICATIE ~I MUqUMIRI
Aceasta carte Ie este dedicatA miilor de oameni care ~i-au
consacrat carierele ajutorarii ciienlilor prin intermediul artel
hipnozei ~i tuturor celor care cred in beneficiile hipnozei sub
aspectul facilitarii unei schlmbari pozitive.
Ii raman dat~r mai mult deciit 0 pot marturisi cuvintele,
regretatului meu mentor, Charles Tebbetts, pentru caUiuzirea
lui ~i nepreluitele sale incurajari - nu numai in activitatea
mea de hipnoterapeut, cu ~i pentru cariera de predare a hip-
noterapiei ca profesiune. Vreau de asemenea sa-i mul\Umesc
dr. Dwight Damon, pentru ca m-a incurajat sa scriu aceasta
carte. n sunt dator aprecieri deosebite ~i lui Jonathan Chang,
doctor in medicina, care a pre\Uit aceasta carte intr-atiit inciit
sa-i dedice 0 parte din programul sau atat de incarcat ~i sa
contribuie la realizarea primei edilii.
~i, in sfar~it, cea mai profunda gratitudine pentru
Je-Anne, sotia mea, pentru disponibilitatea de a imparta~i
nenumarate ore din timpul meu cu toti cei care citesc aceasta
carte. Dragostea ~i sprijinul ei m-au ajutat sa transform aceasta
carte in realitate ~i merita pe deplin sa imparta~easca alaturi
de mine succesul de care se bucura.
Roy Hunter
Ziua Recuno~tinfei,
1993

Post scriptum: In limp ce debuteaza eel de-al doilea dece-

TiparuJ a fost executat de lipografia niu al noului mileniu, vreau sa Ie mul\Umesc tutUlOr profe-
ANTET XX PRESS sioni~tilor care folosesc ~i aproba versiunile anterioare ale
tel.: 021/2234945, 021 / 2221245 acestei carti. Gratitudinea mea se indreaptil de asemenea ~i
E-mail: comenzi@antet.ro catre numer~ii instructori de hipnoza care recomanda acest
www.antet.ro manual ca leclura obligatorie, studenlilor lor, precum ~i tutu-
ror celor care au meritul vanzarii atat de rapide a edi\iilor
4 C. ROY HUNTER
anterioare. In aceliij;i timp, raspunz1lnd unor solicitari pri-
mite, aceasta edilie conline ~i un glosar. Din moment ce am
adus nurnai diteva modificari minore versiunii din 2010 pu-
blicatii de Crown House Publishing, aceasta este in continuare
edilia a treia.
'.
.,
" Cea mal f-recventil. g~al~ a pionlerilor ...................... 74
CUPRINS
Prefala .................................................................................... 9
Introduce.e ..... ................. .. ..................................................... 11
Capitolull. Trecere in revist.l .................. ,........................15
Scopul acestei ciirJi ...................... ·.... ··.····.··.. ······· ...... ·...... IS
Cine a foSI Charles Tebbetts? ........... ...................... ....... 16
Parte. I: Insu~irea elementelor fundamentale
ale artei hipnozei .........................................................19
Partea a n-., InvAta",a artei hipnoterapiei ........ ~ ........21
Parte. a III-a: Tehnid avansale de hipnolerapi~ .... .... 23
Capitolul 2. Hipnoza: ce este ~i d. ce poal.
fj lolosHI? ......... ................................................................. .25
De ce poate Ii lolosita hipnoza? .................................... 25
Opozilia subcon;;tientului fata de schimbare ... ... ....... 27
NDiscurile verhi" trebuie sa fie schimbale .................. 28
Ce este hipnoza? .......... ... ....... .......................................... .28
HipnnzA = stare alteratA de con~ti.nla ........................ .30
Cele patru stiri mentale ..... ............................................33
Terminologie in cadrul hlpnozei ................................. .34
Credinta ~ hipnoza sunl strillS Iellale ........................ 37
Formula hipnotica.: compo"entel. h.ipnozei ................ 38
Combinare. ingredientelor hipnozej ...........................40
Numai ingredlent,,1e sunt slItident,,? .......................... 43
Capitolul3. Hipnoza: ieri ~i uthi ...................................45
Scopu! .cestui capitol .............................. ...................... ..45
Posibilele origini ale hipnotei... ...........................;.........46
Pionie,i de odinioafa ai hipnotei ,.................... ,............48
Pionieril hipnozel din secolul optsprezece .................51
Hipnoza in secolul at nouasprezecelea ............. ,.......... 60
Hipnou in seco!uJ douAzeci .......................................... 75
6 C. ROY HUNTER
Arta hipnoterapiei: na~te.rea Wlei noi proiesii ,.. ,. ".,'" 78
Recunoa~terea legala a hipnoterapiei ., ............ " ....... ... 83.
ViitoruJ hipnozei .. ,. ...... ' .. """".""" .. "" .. ".", .".,, .... ,,"" 84
C.pitolul 4. Tes!ele pentru rolul dual .1
sugestibiliUjii ' ... ""' .... " ......... " ........... ,... ,, ... ...... ..................
Cuvintele s unt important. " .... " ....... """ ............. " ..... ,, .
Testele de sugestibilitate ale lui Tebbetts
(in stilullui Roy Hunler) .. " ............ ...................... ......
Trebuie s~ folose~ de fiee.re dat~ te.tele
de sugestibilitate? .....". " .............. "" ....................... " ....
tnainte sil incepi hipr\oza,,, " ........ ... ..............................
Capitolul 5. Inducp.; fi treziri ....... .. " .......... "" ..... "",, ......... 95
Cum .. induce hipnou?.. ... "_..... " ...... "" .. "" ......"" .. ,, .. 95
Inductia de TIpull: marea ocularA .... " ... " .. "" ... "." ..... 97
TIpul 2: Relaxarea (&au oboseala) sistemulul nervos"lOO
lipul3: Confuzia mental A " ... " .""""."."" ....... ,, " ... " .... .104
Tipul4: Dezorientarea rnenta1L" ..."." .... ... "" ............... 108
lipul5: Pierderea echilibrului ........... "" ... "" ... " ....... "".111
Tlpul6: $ocuI sistemului nervos " ....... "." ".""." ....".",,111
Tehnica uniea ,,, .. ..... ,",,., .. ,,,,.,""",, .. ,.. ,... ,, .. ,.. ,"',, ..... ,,,,, .. 115
RECOMANDARE 'IMPORTANTA REFERITOARE
LA ATINGERE ..... """'" ... "." ... ,,, . .,,, ... ...,, ............. ,,.,,, 11 5
Imagina)ia esle 'ingur. ta ·limiti!. ."."""" .... "" .. ",, ......... 116
VOCEA : eel rnai importanl instrumenl al ffiu""."." ... 117
TIeZirea ." ....." " ...... .......... ,," ". """ .. ,....... ,..." ".,,'''' ... " " .....11 9
Capitolul6. Adandrea sUrii de hipno.L ..... "... " .... " ... ,,)22
Recunoa~terea sti!.rn de Iransa "."."."."... ".. "... "." ... ",,122
Profunzimi le hipnozei ., ........... " .. """ .," ,..... ,, ......... ,.,..... 123
Cum se poate adilnd starea hipnotic1i "" .... "." .... " .... .. 128
Cum r~miine cu imagistiea indrumalA pentru
adaneire. stlrii de hipnozli? ...... "."." .................... " ... 133
.Capitulul 7. Testarea tn timpul hipnozei ......... " .. ." .... ",,136
Care s unt benefidile tes tArii pentru client? " ... " .. ... " ... 136
Testul de catalep.i. ocularn." ....... " .. ""." .... ""."".".".".137
ArIa hipnaui 7
k.de;;tarea milinilor "." ... "." ........ " .. ".". ,..... """ ... ...,... ,, .. 138
TestuJ bratului r igid ,.. "." ............. .. "."."."',., ." .. ,.. "" .. ,, ... 139
Mi~area automat ............ ". ,........ ...... " ", .. "." .. ,,, .. ,,., ....... 140
Levitatia brajuJui ........... ,.. ,........ ,............. ,.. ,.... ........ " ....... 141
UtiI']za.rea 1"
ev.tapel. b ra h)~w , ] ' .aTii
''' atmgere
• " .... "." ......... I43
87
~i daca un ctient ~ue.zA Ia doud leste? ... " ... ... ............143
S8
Fac10rii de convingere pot Ii {olositi pentru evaluarea
89 profunzimii hipnotire? ..... ,.. " .... " .... ... " ... " ....... " ... " ..... 144
In concluzie .... ,..... ........ ".... "" .. """ ..... "" .. ".,............ ,, ..... 145
92 Capitolul 8. Suge.lia posthlpnotid ~i
93 Slmctu •• suge.liej ...... ",... "" ............ ,.... ,........ ,..... ,.,.. ,",.. ".... 146
Sugestia nonterapeutica posthipnoticli ........... " ...... ..... 146
Sugestia lerapeutieA posthipnoticli ............. " ...... "." .... 148
Sugestia posthipnotica mcalitat. de inducer" '
a st~rii de hipnou ... """." .... " ..... " ........... " .... ,"" .. .,, .... 148
Sugestia directA ~i sugestia indirecta ..... " ............... "".149
Capitolul9.lltica ~i potentialele pericole"" ... "" ............. I63
Ce mseamni!. etic~? ... " ......... ,.. " ....... ................ ,.. " .. ......... 163
c'gili' u I hipIlOIiC
. " ."" ..... ... ...... " .. " " ..... " ........ " ....... " ... ...166
,,....1
Prevederi de "tico. in legisla\ia slalului Washington .167
H ipnoza este perieuloasA? .............. "."." ... " .... " ......... " .. 170
Mai exact co anume inseamna 0 pregltire
corespunziitoare? ." .... ,.......... ,........ ,.... ,.. ,............. ,........ 171
TItlurile academice superioare garanteaza utilizare.
inJeleapti!. a hipnozei? .. ................ " ......................." .".173
Nu-Ii judeca clientii " ........." .. .... " ...."." ............. .. " ........ 18'2
In conduzie ." .....".... " ....... ,.. ,....... "" ..... ... ..... " .............. ".183
Capitolull0. Aulohlpnou pen tru a face
tata stresului ....................... " ........... " ....... "." ... " ..............." . .185
Meditatia intr·un loe lini~tit " ... ".. ."." ............. " ..." ....... .187
Utilluuea decJan~to,ilo, locuJui Iini;itit "" .. ".""." ." .. 190
Optiunile de reducer" a stresului -
optiunile saMtoase ,.. ,.. ,..... ,., .. ... ,..... ,.. ,....... "., .... ,.. ,.... .191
Cum sA procedezi ".".".""." ....... "." ...... "." ............. .. " .... 193
8 C. ROY HUNTeR
Dii rezuJtate numa; dad est. utilizata .................• ... ... 195
Colpitolui ll. Concep t. referitoare I. subcon~tient,
~a cum Ie-a predat Charles Tebbetts ........................... 197
Cele ~se n"."p; ale subcM$tientuJul ........................... l 97
Cele cind metod. de program are a
.u.bco~tien tuJul ...................... ..................... .......... ......199
Regtilile mmji; .......... ........ .......................... .. ...................200
~adar. .. lNCOTRO N E lNDREPTAM
DE-ACUM tNAINTEl ....... ...... ..... ......... ........ ..... ...........208
Capitolul12. Arta hipnoterapleL. ........ .............................210
A~dar ... Ce este, de fapt, hipnoten pia? .................... 211
Hipnotizator sau hipnoterapeut? .................... .. .......... 212
Cum poate hipnoterapia sa rezolve problemeJ.? ...... 214
Sunt· necesari tOji ac~ti p.~i? ................ ........................217
AVanpremierii la terapia pe parti .................................218
In conduzle ........... ........... .. ... ...... ... .. ............ .....................222
Glosar .... .... ..... ....... ................................. .. ...... ..... ................. .224
Termeni ~i . brevi. ri obi~nuite din h ipnozl .. ... .. .. .........224
Bibllografie ........ ...... .................................. ...... ... ... .............. .229
PREFATA.
de Ormond McGill, Ph.D. ·.
Ar fi amuzant sa spun cii este 0 carte ciudata ~i miste-
rioasa; insii nil ar fi adevarat, deoarece este dit se poate de
plina de informatii ~i teste ~tiinjifice legate de un subiect
important care capata zi de zi 0 credibilitate tot mai mare - ~i
are 0 valoare personala foarte mare pentru fiecare In parte:
HIPNOTERAPIA
Aceasta carte este scrisa de un expert in domeniu ~i a fost
ales In mod special sa duca mai departe studiile unul "mare
maestru al hipnoterapiei", regretatul, iubitul ~i respectatul
Charles Tebbetts.
Charles Tebbetts a fast un maestru In predarea artei ~i ~ti­
intei hipnozei, contribuind de asemenea la dezvoltarea ei; iar
protejatuJ lui, Roy Hunter, este remarcabil de dotat pentru a-I
continua munca, aceasta carte fiind 0 dovada pozitiva.
Astazi, hipnoza nu mai este Inviiluita In tenebre ci, In
lumina stralucitoare a Intelegerii, este recunoscuta ca repre-
zentand un remarcabil mijloc de control al celui mai mare
dintre darurile omului: mintea omeneasca.
Mintea este un proces de producere a gandurilor ~i atunci
cand se afla sub controlul perfect al posesorului ei, poate sa
duca la 0 existenta plina de bucurii ~i la culmile geniului.
Citatul dasic spune, ,,~a cum gande~te omulln inirna lui,
a~a este",
Roy Hunter ~i-a adus a contributie stralucita la profesia
hipnoterapiei prin aceasta carte care, scrisa Intr-un limbaj
dar, poate sa fie inteleasa cu u~UIintii; explica ce este hip-
noza, cum poate fi indusil ~i cum se poate folosi aceasta stare
mentalii unica pentru a avea benefidi in nenumara!e moduri.
Roy Hunter actualizeazil intelegerea ~i utilizarea practica
a hipnozei. Este suficient doar sa dte~ti cuprinsuJ ~i it! dai
seama pe lac de valoarea cartii pe care 0 Pi In mana.
10 C. ROY HUNTER

Cite~te-o de la un capat la'·celalal!. Nu numai cii te vei

initia in Arta Hipnozei ~i a Hipnoterapiei prin intermediul
INTRODUCERE
metodei lui Charles Tebbetts; vei afla ~i cum sa evili so. fii
sta)Jarut'd~ minte;iiwa~nd in schimb cum sa fii un maestru de Conrad Adams, Ph.D.
al mintii.
Ormond McGill, Ph.D.
. ..
Grice profesie are ·in cercul ei ciiteva persoane care sunt
•• ,;.."J ~
Palo Alto, California considerate a fi nUle9tri ~i mentori. Ace~ti mentori devotafi :
27 aprilie 1996
iau cun09tinlele pe' care Ie-au acumulat; Ie prelucreaza, Ie
completeaza, Ie petfecponeaza fi'apoi ·tree mai departe rezul-
tatul prin acth'itatea lor zilnica)'profesionalii ~i profesoralii.
Scopullor este sa 19i ImbuniHaleasca profesia. ' Provocarea lor
este sa devina 0 parte integranta a evoluliei ~f'dezvoltarii dis-
ciplinenor, astfel ind.t impactul ei asupra luriiii sa fie eill mai
semnificativ cu putinta. Ace~ti mae~tri refuz~ $~ se plaseze'
deasupra celor pe care Ii servesc.1n schimb;"se d'~ruiesc pe ei
in~i~i cu inima deschisa, 1tnpartii~indu-~i diindrt)n\iM ~i pro- '
movand binele celor pe care Ii servesc ~i ifinvaia:'$i proce-
" dand astlel, devin exemple demne de urmat, iar profesia pe
care 0 slujesc este imbogatitil. Roy Hunter este un asemenea
maestru profesor.
U!la dintre experienlele care il raspliitesc eel mai mult pe
un profesor este sa vadii ca un elev al sa\, folose~te ceea ce a
lnviilat, dezvolta ace~te cuno~tinle, Ie experimenteaza,
reu~e~te ~i apoi Ie transmite mai departe aitora, astfel inei.t 9i
ace~tia sa poata,.la randullor, sa culeaga rodul cunoa~terii. Sa
fii martor la aceasta este 0 afirmare a faptului ca acele cuno~­
tinle predate Stillt utile, importante ~i apreciate.
Mentorullui Roy Hunter, Charles Tebbetts (onorat de catre
colegii siii cu titlul de profesor maestru de hipnoterapie). cu
siguranlii s-a bucurat de aceasta experienlii plina de recom-
pense, a!unci cand i-a cerut elevului sau preferat sa predea in
locul sau. $i cu certitudine a fiicut 0 alegere lnleleapta.
Aceastii oportunitate de a preda in locullui· Charles Tebbetts
I-a inspired pe Roy Hunter ~i i-a permis sa devina mentoru[.i
care este astilzi. Daca Charles Tebbetts s-ar inai' afla printre
noi astiizi, fara indoiala di ar fi foarte mandru de Roy Hultter
 12 C. ROY HUNTER Arta hipnozei 13
pentru tot ce a fikuHi continua sa faca prin promovarea unui schimbari mentale. Aria hipnozei il familiarizeaza pe cititor cu
invalamant de calitate in domeniul hipnoterapiei. instrumentele prelioase care il pot ajuta sa evolueze insu-
Mentorul ~i profesorul meu, dr. E. Arthur Winkler, fonda- ~indu-~i aceste schimbari. Pune la dispozilia cititorului atat
tor ~i pre~edinte al Universita!ii St. John, vorbea adesea cu tehnici de autohipnoza, cat ~i tehnici care trebuie aplicate de
respect despre Roy Hunter ~i facea referiri atat la cercetarile un hipnoterapeut, tehnici care faciliteaza schimbarea sub-
lui, cat ~i la integritatea, profesionalismul ~i devotamentul con~tientului In concordanta cu dorinlele co~tiente ale
fala de aspectele spirituale ale artei ~i ~tiinlei hipnoterapiei. clientului. RezuJtatul final este repprezentat eel mai adesea
De cand I-am cunoscut pe Roy Hunter, am putut sa constat de 0 schimbare comportamentala definitiva ~i dorita.
. personal aceste calitali, precum ~i eficacitatea stilului sau Puline carli pe tema hipnozei acopera un spectru atat de
pedagogic in cursu! conferinlelor ~i seminarelor. Reputalia larg de subiecte legate de elementele fundamentale ale hip-
lui se constituie intr-un exemplu de urmat pentru toli cei din noterapiei. Este plina de informalii, bine structurate, practica
profesia noastra. ~i constructiva. Aria hipnozei ar trebui sa nu lipseasd\ din bi-
Cand am citit Arta Hipnozei, am fost uirnit de vastul vo- blioteca nici urlUi hipnoterapeut. Este 0 lectura obligatorie la
lum de material comprimat in paginile unei singure carli. Universitatea Alpha, pentru studenlii care invata arta ~i ~ti­
Roy Hunter incepe cu elementele fundamentale ale hipnozei inla hipnoterapiei.
~i apoi il poarta pe cititor intr-o dilatorie in fascinanta arta ~i
Conrad Adams, Ph.D.
~tiinla a hipnoterapiei ~i a utilizarii ei eficiente pentru asi-
Fondator ~i decan, Universilatea Alpha
gurarea sanatalii ~i a starii generale de bine a omu!ui.
Februarie, 2010
Autorul folose~te un limbaj dar ~i precis, in cadrul unei
abordari pas-cu-pas, pentru a-i face cuno~tinla cititoru!ui cu
numeroasele falete ale tehnicii hipnotice.1ncorporeaza 0 gama
larga de subiecte care ofera 0 perspectiva excelenta asupra
hipnozei, atat pentru practicianul Incepator, dl.! ~i pentru
specialistul experimentat. Arta hipnozei constituie 0 lectura
u~oara, plina de informalii valoroase, care pot fi utilizate
pentru ob\inerea celor mai bune rezultate in lucrul cu c1ien!ii.
5chimbarea este inevitabila. Cu certitudine, societatea
cunoa~te In zilele noastre 0 schimbare mai rapida decat in
oricare alta perioada a istoriei omenirii. Hipnoterapia face
parte din aceasta ·schimbare. A{)tualmente exista 0 tendinla
de acceptare mai larga a hipnoterapiei de catre medici, care
recurg la utilizarea ei ca adjuvant pentru modalita!i1e tra-
dilionale de ingrijire a sanatalii. Adoptand un management
inovator, spitalele se adapteaza la aceasta tendinla prin crea-
rea unor departamente separate de medicina complemen-
tara, care cuprind printre altele, ~i folosirea hipnoterapiei.
Daca vrem sa ne adaptam la aceasta innoire permanenta
~i rapida, trebuie sa fim pregatili sa operam rapid ~i eficient
 Capitolull
TRECERE IN REVISTA

Charles Tebbetts, 0 legenda vie, a demonstrat ceea ce preda:

,,'
"Olice ~forma de hipnoza este autohipnoz~. ~I?aca tmi respecp
.instrH~tiunile simple, nicio putere de pe acea~t~ lume, in afara
de tine, nu te va putea lmpiedica sa fil hipnoti+a~ ... "

Urmandu-i cuvintele, nenumarap oameni au trait expe-

rien!a a ceea ce Tebbetts numea Miracola la Cerere. Multe
viep au cunoscut 0 imbunatapre profunda; iar aceia dintt;e
noi care au avut privilegiul de a invala hipnoterapia direct
sub indrumarea "marelui maestru" aU descoperit ca vielile
lor s-au schimbat pentru totdeauna.

Scopul acestei ciirfi

Ce anume din cartea lui Charles Tebbetts Curs de pregiitire
tn hipnozii m-a inspirat sa continui sa predau metodologia lui
Tebbetts, in condipile in care, in zilele noastre, exista atat de
multe cursuri bUh,,? RlIspunsul este con!inut in aceste pagini.
inainte sa folose~ti hipnoza pentru a-i ajuta pe oameni,
trebuie sa invep tehnicile fundamentale. Scopul acestei carp
este sa te ajute sa inve!i arta hipnozei prin stapanirea acelo-
ra~i tehnici fundamentale legendare predate de insu~i
"marele maestru", imbogapte ~i modificate prin experienla
mea ~i prezentate in stilul meu - a~a cum Ie predau stu-
denlilor mei de la Colegiul Tacoma, din 1987. De asemenea,
de vreme ce autorul men!ionat a ales adresarea directa la per-
soana intai, cititorul va observa ca adeseori la fel procedez ~i
eu in toata aceasta carte. (;>i mentorul meu proceda la fe!.)
Mai mulp hipnoterapeup m-au indemnat sa scriu aceasta
carte in primul rand pentru di Miracole la cerere (scrisa de
Charles Tebbetts) a incetat sa mai fie publicata in octombrie
1993. Lucrarile lui Charles TREBUIE sa se piistreze; iar
16 C. ROY HUNTER
evenimentele de la sfar~itul anilor 1980 ~i mceputul anilor
1990 m-au desemnat ca fiind cel mal potrivit candidat pentru
- >
aceasta sarcina. In 1993, dr. Dwight Damon (pre~edinte al
Colegiului Naponal al Hipnotizatorilor) a fost de acord ~i
m-a i'ncurajat sa scriu aceasta carte, drept care tu ai acum in
miiini a treia versiune a rezultatului.
Cursul de pregiitire In hipnozii allui Charles Tebbetts a fost
predat inilialm trel 'parp, la fel ca m cazul cursului meu de
colegiu. Lucratea de peste 500 de pagini care 0 suspne, a avut
nevoie de doua texte, iar acesta este primul. TItiul original a
fost Arta hipnozei: metodologia lui Charles Tebbetts, predata
de Roy Hun,ter. De atunci am schimbat titlul de trei ori.
Mai mun 4~ atit!, a~a cum un adevarat artist este preocu-
pat rna; II))llt. de staparurea artei sale dedit de inlelegerea
modului in P!J;e funcponeaza, aceasta carte se abate de la
stilul scriitoricesc academic al manualelor lipice. k loc sa
para doar 0 lucrare oarecare de cercetare, imi folosesc pro-
priul stil scriitoricesc - prezentand tehnicile lui Charles
Tebbetts exact a~a cum Ie predau studenlilor mei.
Vei gasi induse opinii ale regretatului meu profesor ~i
mentor, precum ~i propriile mele opinii, alahtri de actualizari
ale lucrarilor sale, rezultate mai mult din experienla mea ~i
nu doar din, cercetarile ~tiinpfice. De asemenea, folosesc un
limbaj simplu, ~a cum preda ~i profesorul meu, mtr-un stil
prietenos ~i i.t~or de mleles. Sper sa descoperi ca este 0 abor-
dare proaspata ~i noua a predarii.
k desChiderea fiecarui curs pe care 11 predau la Tacoma,
prezint 0 ssyrta trecere m revista a intregului curs ~i 11 pre-
falez cu c~teva cuvinte despre regretatul meu mentor; la fel
voi proceda.~i aici.
Cine a fost Charles Tebbetts?
Doctorul John C. Hughes, redactor de cercetare m cadrul
publicapei int€rnaponale a Colegiului Nalional al Hipnoliza-
torilor, inlitulatii. ..Journal of Hypnotism s-a referit la Charles
Tebbetts numindu-l unul dintre "marii mae~tri" al hipnozei.
tn 1990 i s-a fkut onoarea de a fi primit in Galeria
Arta hipnozei 17
Internaponala de Onoare a Hipnotizatorilor pentru Intreaga
viala ~i opera. Charles Francis, autorul c~fJ;ii,.,C.o,ll~seling
Hypnotherapy - Consilierea prin hipnoter~pie\ .. a,firIl)il ca
Tebbetts" ... a fost considerat in general cel ~M.y,eW~ fi mai
experimentat ~ipnoterapeut din lume", maiIj\e:.~D!ecerea
sa in nefiinlii. In plus, a fost respectat de pe Cbast~ .de Est
. pana pe Coasta de Vest de ciitremembrii tumor asociapilor
. :lmportante ale hipnoterapeutilor, m cadrul carora ~i-a
prezentat in mod frecvent tehnidle legendare de' 'terapie pe
parp. .
Avand 0 experientii. de mai mult de ~ase deceml U:t arta
hipnozei, Tebbetts - care stapanea toate tehnicile de sthlm-
bare rapida centrate pe client - suspnea cil toate forit\~le de
hipnoza 1nseamna, m realitate, autohipnozii.. De fap~; BeJ\jamin
Franklin a ajuns exact la aceea~i conc1uzie 1a sf"tr¢tul anilor
1700, observand 01\ pacienpi doctorului Anton Mesmer
raspundeau la magnetismul sau din cauza a ceea ce se petre-
cea m propria lor imaginape ~i nu din cauza vreunei 'pliteri
"mistice" pe care ar fi avut-o Mesmer. Cu alle cuvittte, dad
puterea rezida in minple pacienlilor lui Mesmer, inseamnii ca
el IJ!-I facea dedit sa Ie faciliteze propriul . auto·mesmerism.
(Voi discuta mai pe larg acest subiect la I'apitolul dedicat
istoricului.) ksa m loc sa accepte acest fapt, majoritatea
oamenilor de la Mesmer incoace prefera sa creada ca hipriO-
tizatorul are 0 anumita "putere" asupra altor oameni ... ~i
exista chiar ~i m zilele noastre unii hipnotizatori care incearca
sa foloseasca hipnoza pentru a-I pacali pe oameni ~i a incer-
ca ~ii-i determine sa Ie cedeze puterea asupra lor.
In realitate, hipnotizatorul este un practician cu abilitap m
arta autohipnozei dirijate, individul creAndu-~i propria stare
de transa, urmand instrucpunile artistului. Cu toate acestea,
chiar ~i acum, numero~i cercetatori care sunt interesap ilJ
tnod :s€rios de hipnoza, lind in continuare sa 0 cerceteze doar
sub aspectul de u~tiintii" in loc sa recunoasca faptul ca este 0
arta.
Tebbetts credea ca., in cazul in care hipnotizaiorul
mtr-adevar stapane~te hipnoza ca arta, ar trebui sa se
diminueze probabilitatea confruntiirii cu opozipa din partea
,18 C. ROY HUNTER
c1ientului. Nu· nurnal eli Tebbetts ajungea adeseori la rezul-
tate profunde cu clienlii sai, ci a ~i devenit un profesor eme-
rit ~i a predat hipnoza Intr-un mod care I-a transformat mtr-o
legenda vie, chiar Inaintea trecerii sale m nefiin!a.
Una dmtre calitaple profesionale cele mai speciale pe care
am bbservat-o' la Charles Tebbetts a fost modul m care se
·straduia sa simplifice lucrurile. Considera ca acesta este mo-
d ul cel mai bun de utilizare a hipnozei; la fel cred ~i eu, fa pt
care ar trebui'sa razbata din aceasta carte.
Charles Tebbetts credea ca un terapeut centrat pe client ~i
care stapane~te 0 multitudine de tehnici simple poate sa fie
timJt mai eficient decat un erudit m hipnoza care nu sta-
bile~te 0 relape cu c1ientul sau, in ciuda faptului oii ar putea
sa depna extraordinar de multe cuno~tinle cu privire la
cercetiirile ~tiinpfice asupra diverselor aplicalii ale hipnozei.
in vreme ce ~tiinla este obi~nuita sa puna totul sub micro-
scop, majoritatea c1ienplor sunt mai interesap de rezultate
decat sa fie asaltali cu etichetari ~i semne de intrebare ~tiinp­
fice. Prin urmare, Charles Tebbetts credea di cele mai simple
concepte, odinioara comunicate efectiv subcon~tientului, pot
sa aduca cele mai profunde schimbiiri m viala oamenilor. A
dovedit acest fapt m nenumarate ocazii la cursurile sale din
Edmonds, Washington, prin modul m care I~i demonstra
stapanirea artei hipnozei.
Inipal, Charles Tebbetts a mceput sa fie interesat de hip-
nozii in perioada m care a dintat intr-o orchestra observand
un hipnotizator de scena; m cele din urma, a ajuns sa suspna
el numarul respectiv, cand hipnotizatorul era indisponibil.
A~a a mceput 0 cariera de 0 viala m domeniul hipnozei,
mtrelesuta cu alte cariere, pana spre mijlocul v;epi. Dupa ce
a studiatm mod serios, hipnoza m sudul Califomiei cu Gil
Boyne, 9i-a facut un cabinet permanent. Ulterior s-a mutat la
Edmonds, Washington, unde a predat hipnoza ca profesie
pana la sfir~itul zilelor, in 1991. In 1987 a decit sa-~i extinda
cursul de hipnoza intr-un alt ora~, cerandu-mi mie sa il pre-
dau, sub mdrumiirile sale. in 1992 s-a mutat in Arkansas, unde
~i-a petrecut cea mai mare parte a ultimelor luni de viala.
Arta hipnozei 19
A trecut m nefiinla in mijlocul colegilor, 'in li,tna august a
aceluia~i an, la Convenpa anuaHi a Colegiului Naponai ,al
Hipnotizatorilor. Charles Tebbetts era piogramat sa preiinte
un seminar pe tema legendarelor sale 'tehnici terap~utice,
insa a suferit un atac de inima. M-a rugat pe mine "5a-1 pr';zint
m locul sau ~i a murit in timp ce eu citam din lucra.rilE' sale,
m cursul seminarului. Pentru mine a fost 0 expeHenta
deosebit'de Incarcata de emopi; ~i am considerat dr a fosf 0
onoare ca mentorul meu m-a rugat sa-i continui activitatea
de predare.
Realizand un curs scris despre modurile in care utilizez ~i
predau tehnicile de schimbare rapidii ale lui Charles
Tebbetts, dezvoltate prin propria mea experientil profesiona-
la, sper sa perpetuez invatiiturile regretatului mei'l maesfru'
m secolul 21. inilial, am presupus ca mtiegul meu curs 'va
intra mtr-o singura carte Implirpta in"trei 'p atli' - dar din
cauza volumului mare al acestei prime carf; 'pe teiria' 'sta-
panirii tehnicilor fundamentale, a p~rut mai adecvat sa pu-
blic acest prim volurn ca manual sepatat pentru 'tinerii novici
m domeniul hipnozei. '
in continuare voi face surnarul obiectiveldr acestui curs,
pe care il intitulez Hipnoza diversificatii orientatii pe client, bazat
pe cursul pe care am mceput sa-I ' predau initial la Colegiul
Tacoma, m 1987.
Partea I: fn5u~irea elementilqr
fundamentale ale artei hipnozei
Obiectivul principal consti'i m a-I ajuta pe 'student sil
stapaneasca abilitalile fundamentale $i cuno~tinlele' necesare '
marta hipnozei. Trebuie sa mvlilam sa mergem mainte sa
mvalam sa alergam ~i sa facem alte forme de mi$care; acela~i
lucru este adevarat ~i In privinla hipriozei.' Trebuie ca "mai '
mtai sa stapane~ti ARTA HIPNOZEI inainte de a fi capabil s~
folose~ti eficient tehnicile de hipnoza pentru a-I ajuta pe'
oameni sa i~i schimbe obiceiurile ~i sa-$i atinga scopurile - de
unde ~i titlul acestei carti. :
~o C. ROY HUNTER
patorita unui adevar simplu, inaintea Invatarii utilizarii
efective a tehnicilor de hipnoterapie, trebuie Invatate tehni-
cile fundamentale de hipnoza. Toate tehnicile de hipnotera-
pie folosesc hipnoza; insa nu orice hipnoza inseamna ~i
hipnoterapie.
Cursul FUNDAMENTAL, a~a cum a fost predat de
Charles Tebbetts in anii 1980, a fost simplificat devenind mai
u~or de invatat. EI a indus ~i teste de sugestibilitate care sa-I
,ajute pe client sa fie pregatit pentru hipnozii. A inclus toate
tehnicile de inducere a hipnozei in ~ase tipuri fundamentale
~i a predat suficiente tehnici de inducere pentru fiecare din
cele ~ase tipuri.
Ne grupam in perechi ca sa exersam tehnicile fundamen-
tale predate de Tebbetts la clasa, tn timp ce profesorul nostru
ne observa ~i ne supraveghea aceste ~runte practice.
Dupa Invatarea tehnicilor de inducere a starii de hipnoza,
studentii inviltau mai multe tehnici de adancire a acestei
stari, precum 1li mai multe elemente de IIconvingeren care sa-l
ajute pe client sa creada in experienta hipnotica. DiI'\ nou ne
grupam In perechi, ca sa exersam tehnicile de adancire a
starii de hipnoza, precum ~i elementele de "convingere" pe
care ni le,preda Tebbetts.
Pe urma, studentH invatau cum sa fad; efectiv sugestii
nonterapeutice posthipnotice, precum ~i cum sa Ie ofere do-
vezi dientilor ca intr-adevar traisera 0 stare de hipnoza.
invatam cum sa concepem sugestii mai eficiente, de aseme-
nea, aveam ~i un curs de autohipnoza.
Cursul mentorului meu cuprindea opiniile ~i conceptele
sale bazate pe mai multe decenii de experienta, pe care Ie
insera pe parcurs. Am adaugat asemenea opinii ~i concepte
acolo unde ,m i s-a parut adecvat ~i am dedicat Capitolulll al
acestei ciirti exdusiv unora dintre conceptele fundamentale
pe care Ie sublinia Charles Tebbetts. La cursul sau, discuta pe
scurt istoricul hipnozei, tncurajandu-ne pe noi sa studiem
individual; eu am inclus tnsa un capitol mai mare dedicat
istoricului hipnozei ~i discut acest subiect la cursurile mele
de elemente fundamentale de hipnoza.
Arta hipnozei 21
De vreme ce arta trebuie sa fie practicatii pentru a putea fi
invatata, Charlie punea accentul pe practica pentru dez-
voltarea increderii ~i competentei. Sunt absolut de acord cu
el, a~a ca 11 incurajez pe cititor sa caute un curs de pregatire
. practica in hipnoza ~i sa nu se multumeasca doar sa se
bazeze pe carti pentru a ajunge 'sa invete ~i sa stapaneasd;
arta hipnozei, MAl ALES daca are 0 intentie cit de mica, sa
foloseasdi hipnoza in scopuri terapeutice.
In afara adaugarii unor informatii istorice fundamentale
legate de hipnoza, la cursurile mele discut ~i aspectele etice,
legale $i potentialele pericole, pe care Ie-am indus $i tn
aceasta carte. $i am mai adaugat, de asemenea, ' chiar de la
primul curs, importanta "formula hipnotica".
Mentorul meu a fost un pionier, astfel incat, acum, cursul
sau este actualizat ~i combinat cu unele materiale care tmi
apartin. Trebuie sa ne dezvoltam, dar tncerc in continuare sa
pastrez integritatea metodologiei sale. Cursul meu funda-
mental se aseamana in contiuare cursului sau 1110111 ~i in con-
tinuare incerc sa-I fac cat mai simplu.
In timpul vietH lui Charles Tebbetts, luam adeseori lega-
tura cu el sa discutam despre actualiziirile mele ~i sa-i solicit
aprobarea pentru materialul nou adaugat acolo unde era
cazul. Merita acest gest de curtoazie din partea mea, de vreme
ce cursul pe care 11 predam se baza pe recomandaarile sale,
centrate pe client. StudentH mei pareau sa fie multumiti de
rezultate ~i sunt tncrezator ca ~i tu vei fi.
Partea a II-a: inviitarea artei hipnoterapiei
Ce urmeaza run momentul in care ai tnvatat elementele
fundamentale de hipnoza?
La Colegiul Tacoma, Partea a II-a urmare~te sa raspunda
la aceasta tntrebare. Ca ~i tn cazul partii fundamentale, ac-
centul se pune mai mull pe "cum" dedit pe aspectele ~tiinti­
fice sau pe documentarea academica. De vreme ce rezullatele
dientilor sunt mai graitoare decat cuvintele, tn tot cuprinsul
celei de a doua carti bazate pe Cursul de pregatire pentru
hipnoza al lui Charles Tebbetts - sunt inserate expuneri de
22 C. ROY HUNTER
cazuri reale, inelusiv In unele discujii pe marginea lor. Se inti-
tuleaza: Arta hipnoterapiei. .,
Hipnoterapia centrata pe client insearnna cu mult mai
mult pentru cineva care mai intai stapane~te 0 varietate de
tehnici fundamentale de hipnoza. Regretatul meu mentor
spunea Intotdeauna, "Ocupa-Ie de ceea ce rezult!i!" Uneori
ceea ce rezuWi esle un client care se opune tehnicilor funda-
mentale de hipnoza; prin urmare, este esenpal sa adaptezi
tehnica In funcpe de client, decilt sa Incerci sa adaptezi clien-
tulia tehnica. Cu acest gand in minte, Tebbetts' '<I, predat ~i a
utilizat, in intreaga sa cariera, 0 multitudine de'tehnici ~i m-a
Invatat 9i pe mine sa fac la fel.
Obiectivul a ceea ce am numit candva "segmentul inter-
mediar" la Colegiul Tacoma, consta in a-I invata pe cel care
studiaza hipnoterapia cum sa aplice acele tehnici invatate in
cadrul segmentului fundamental pentru a-~i controla obi-
ceiurile, pentru autodezvoltare generala ~i motivare person-
ala. Vreau de asemenea ca studenpi mei sa invete cum sa-~i
ajute clienpi sa descopere ~i sa se debaraseze de onCe
inhibijii sau "blocaje" subc0119tiente care Ii impiedica sa-~i
atingii un anumit scop. Scopul meu deelarat este acela de a-i
ajuta pe oameni sa i~i atingii capacitatea maxima idealii; de
asemenea sa-i invat pe studenjii mei sa faeii acela~i lucru.
Partea a II-a se intituleaia Inviitarea arlei hipnolerapiei.
Studentul invata mai Intiii elemenlele fundamentale ale
celor patru pa~i principali pentru realizarea unei hipnotera-
pii de succes (in ultimul capitol al cartii voi face un rezumat
allor). A.~e§ti pa~i constituie fundamentul pentJ;u toat" tehni-
cile de hipnoterapie care se Invata chiar ~i in afara cursului.
in partea "lntermediara" am indus informajii pe care Ie
predau In folosul abordarii - informatii pe care -Ie-am adau-
gat cu consimtamantul mentorului meu, care a fost spon-
sorul cursului meu atilt ell.! a trait (precum ~i prietenul meu).
Charles Tebbetts recuno~tea deschis ea orice tehnica de hip-
noza care it ajuta pe pacient sa-~i depa~easca 0 problema sau
sa-$i atinga un scop merita atenpa profesioni~tilor, cu
conditia sa nu fie daunatoare sau periculoasa pentru elient;
prin urmare, a fost cat se poate de deschis sa rna invete
Arta hipnozei 23
aceasta abordare originala, dar eficienta, Am adaugat un curs
important despre ancore ~i dedan~atori, deoarece au lega-
tura directa cu obiceiul controlului.
Tehnica efectiva a lui Charlie ajuta subc0119tientul sa dez-
valuie cauza (cauze\e) opozipei fata de schimbare, astfel incat
c!ientul sa aiba posibilitatea sa se desprinda de cauza (cauze).
Terapia prin regresie hipnotica este explorata aprofundat, pe
parcursul mai multor saptiimani, accentul punandu-se pe
minimalizarea posibilitilpi ie~irii la iveala a unor amintiri
false. Hipnoterapeutul invata cum sa faciliteze reactiile clien-
tului in cursul ~edintei de regresie hipnoticil, de asemenea
cum sa evite capcanele, cum ar fi "direcponarea" necugetata
a c!ientului In timpul regresiei ~i cum sa foloseascil 0 multi-
tudine de tehnici pentru a intoarce dientulla cauza originara
,a problemei... ~i multe altele.
Toate aceste lucruri nu pot sa fie Invatate Intr-un mod
adecvat In cursul unui sfar~it de saptiimana!
Partea a III-a: Tehnici avansate de hipnoterapie
Acest curs urmare~te Indeaproape modul in care hip-
noterapia depa~e~te nivelul simplei motivajii. Pentru exa-
minarea tehnicilor Tebbetts sunt enumerate rnai multe studii
de caz ~i exp\orilm, de asemenea, ~i alte tehnici. Am inelus 0
parte dintre acestea In Arta hipnolerapiei In loc sa mai redactez
un al treilea material.
Tehnicile de schimbare rapid a ale lui Charles Tebbetts
cuprind legendara sa terapie pe pilrti (denumita $i terapia
"starilor ego-ului"), precum ~i alte metode centrate pe client
care ajuta la facilitarea schimbiirii subc0119tiente. Studentilor
li se prezintii 0 serie de casete ale unor $edinte de terapie,
facilitate de dr. Tebbetts, In care se aratil cum ii ajuta "marele
maestru" pe oameni sa-~i schimbe viata.
Cursul meu Hipnoterapie avansalii de la colegiu Ii prezinta
studentului un expozeu cu privire la utilizarea unei multitu-
dini de tehnici de hipnoterapie pentru domenii mai specia-
lizate $i/ sau pentru probleme mai serioase, cum ar fi cele
care ar putea necesita intervenpa medicului. Se prezintil $i
 24 C. ROY HUNTER
materiale video in care apare dr. Tebbetts, dezviiluind cum
~i-a aplicafpiopriile tehnici in unele din aceste cazuri, cum ar
fi cazul unei persoane care suferea de epilepsie ~ alcoolism,
menite sa dep~easca ambele probleme. Scenariul propriu-zis
al acestei terapii, laolalt~ cu marturii legate de el, sunt induse
~ in-unnatoarea mea carte.
" ., .Tot in Partea a 'lli-a m;;;" sUnt atinse 0 serie de tehnici
avansate unele dillfre lile fiind induse in Arta hipnoterapiei;
insa acest curs este oeschls schimbarii, deoarece de Hecare
data dind este ~osibil, aduc lectori din afara. (In plus, exista
caliva instructori deosebit de pregatili in alte ora~e, care
predau cursul meu de 0 manierii siI!tilara, folosind materiale
pentru studenli ~i ghidul de studiu, in afara materialelor
mele.)
Vreau sa Ie ofer studenlilor mer posibilitatea de a inviita
tehnici noi - indusiv unele care depii~esc ceea ce preda
Charles Tebbetts sau ceea ce am dezvoltat ~i/sau elaborat pe
parcursul anilor, pe marginea cuno~tintelor pe care Ie preda
el. eu acest gand, tanarul serios care studiaza hipnoterapia
este incurajat sa imi depa~easca dirlile ~i sa urmeze reco-
mandarile mai multor asocialii profesionale din domeniul
hipnozei recurgand la invatarea permanenta.
Pe de altii parte, in toate demersurile tale pentru desco-
perirea unor noi abilitali in utilizarea hipnozei, folose~te
numai acele tehnici care Ie pOt aduce cele rnai mari beneficii
clientilor tai - dar stiipane~te-Ie cu incredere ~i cu competenta.
:;ii-acum, hai sa incepem cu cartea intai ...
Capitolul2
HIPNOZA: CE ESTE 51 DE CE
POATE FI FOLOSITA.?
Hollywood-ul invaluie hipnoza in misticism ~i a venit de
mult vremea sa scoatem hipnoza din Epoca Medievala! Nu
inseamna controlul minlii, p~rsoana hipnotizatii "nu este sub
puterea cuiva!~, ' a~i!J cum ne lasa sa credem filmele. Nu este
nici un) instrument< ~tiinpfic periculos, care ar trebui sa fie
folosit numai de medici sau de persoane cu grade academice
superioare'c-' deoarece gradele academice nu sunt 0 garanlie
a respectiirii ~iicii.
Pe de alta' parte, dad. avem in intenpe stapanirea artei
hipnozei, trebuie sa ~tim ce inseamna, care sunt principalele
sale ingrediente ~i de ce ar trebui sa 0 folosim.
1nainte sa examinam ce este hipnoza, hai sa discutam
despre beneficiile ei.
De ce poate Ii folositii hipnoza?
"
Ai incercat vreodata sa-p schimbi un tipar comportamen-
tal, sa devii mai motivat, ~i singurul tau ca~tig a fost acela ca
ai constatat oa subcori~ti'mtul tiiu se opunea? Simplul fapt di
subcon~tientul poate saicreeze 0 asemenea opozilie la schim-
bare reprezinta tocmai motivul pentru care adeseori avem
nevoie de hipnoza.
in primul capitol al cartii sale Self-Hypnosis and Other
Mind-Expanding Techniques - Autohipnozii ~i a/te te/mici de dez-
vo/tare a mintii - in edilia a treia, Charles Tebbetts scria:
De vreme ce subcon~tienluI reprezinta Jarfa mot rice, fntotdeauna
[acent ce crede 5l/bcon~tjentlll. De vreme ce subco1!~tjelltul va crede
orice i se spune, il putem reprogmma dadi sarim peste cOI1~tient ~i sub-
stihtim CIl idei noi, constructive, ideile existente, negative.
26 C. ROY HUNTER
Adeseori clientii mei ma intreaba de ce sunt incapabili
sa-~i implineasca scopuri ~i obiective aparent simple, cu aju-
tonti puterii vointei. Riispurtsul meu este di acceptarea unui
nou tipar comportamental impune cooperarea subcon~tien­
tului, altfel decizia co~tientului de a opera schimbarea
dorita este subminata de credinta in e~c a propriului sub-
co~tient.
Aici este yorba despre intervenpa unei legi fundamentale
a minpi: de dite ori co~tientul ~i subco~tientul sunt in con-
flict, invariabil va avea d\~tig de cauza subcon~tientul!
Aceasta lege se nume~te legea conflictului. Poate sa mai
fie formulata ~i altfel- ori de dte ori imaginalia ~i logica sunt
in conflict, de obicei invinge imaginapa.
Acest fapt a fost dovedit in mod repetat: de ciitre fuma-
torii incapabili sa renunte la fumat fara ajutor din afara, de
persoanele care tin diete pentru scaderea in greutate carora Ie
fh,ctueaZa greutatea, de persoanele foarte dezinhibate dar
care se trezesc inmiirmurite de frica atunci dlnd trebuie sa
vorbeasca in public ~i de fiecare dintre noi cand ne intrebiim
de ce nu se tntampla mai ~or lucrurile pe care vrem sa Ie
schimbiim in viata.
De obicei, oamenii incearca sa ~i scrumbe obiceiurile prin
vointa ~i/sau autodisciplinii. Cruar dad sunt.conv~i care
este cursul normal in care trebuie sa se petreaca lucrurile,
oamenii tot se mai imagineaza flicand ceea ce ~i doresc in
subco~tient sa fad\. De exemplu, furniitorii care incearca sa
renunle la fumat i~i imagineaza gustul sau mirosul tigarilor,
ori persoanele care lin cura de slabire ~i imagineaza ce gust
trebuie sa aiba mancarea care ingr~a - iar apoi se intreaba de
ce recad in vechile obiceiuri.
De obicei, imaginalia infrange logica - ~i de vreme ce acest
lucru este adeviirat, trebuie sa fim motivali sa ne schlmbam
la nivel subco~tient pentru a ne putea scrumba definitiv obi-
ceiul. Am mai putea sa formulam ~i astfel: nu existii dovezi
prea grozave ca vointa ar putea schimba obiceiurile, dar
exista davezi in Javaarea hipnazei!
Hipnoza ~i/sau autorupnoza dovedindu-se ambele eficien-
te ca moduri de facilitare a schlmbiirii la nivel subco~tient,
Arta hipnozei 27
este firesc de ce s-a ajuns sa se manifeste un interes din ce in
ce mai mare fala de beneficiile rupnozei ~i autorupnozei!
Acest interes in rapidii cre~tere falii de rupnoza a generat 0
profesiune care se dezvoltii rapid, existand actualmente mii
de speciali~ti devotali utilizarii benefice a hipnozei ~i anume
profesia de psihoterapeut.
Opozitia subcon~tientului latii de schimbare
, Dintre toate obiceiurile noastre, obiceiurile ~i tiparele de
gi\ndire sunt rezultatul "programarii" anterioare a sub-
co~tientului de catre parinp, profesori, colegi, televiziune -
de 0 varietate de surse.
Aceasta programare poate fie sa ne propage catre succes
impotriva tuturor previziunilor - ori sa ne impiedice sa ajun-
gem la succes in ciuda eforturilor noastre suspnute. Prin
urmare, pentru a avea succes, pentru noi devine extraordinar
; de important sa invalam cum sa capatam ~i sa ne pastram
controlul propriei programiiri subco~tiente.
Practic toli ne confruntam cu dificuWip in privinta schim-
barii unui lipar comportamentalla un moment dat. Din mo-
. mentul in care subcon~tientul invala ceva, tinde sa se opuna
schimbiirii; ~i cu dit incerci mai asiduu sa fortezi scrumbarea,
cu atat mai mare este opozitia.
Subco~tientul se poarta exact ca un copil caruia nu-i
place sa fie forlat ~i se revoltli. Cu toate acestea, oarrienii chel-
tuie sume impresionante pe nenurniirate super-carti, trata-
mente pentru renunlarea la fumat, diverse clinici de nutrilie,
programe de motivare, inregistrari, consultanli, psihotera-
peup ~i alp speciali~ti, in cautarea ajutorului pentru a-~i
schimba vecrule obiceiuri.
Logica funcj:.ioneaza numai in cazul mintii co~tiente, insii
imaginalia este limbajul subcon~tientului. Hipnoza ajuta
subcon~tientul, amplificandu-i capacitatea de a-~i .imagina ...
imaginatia poate sa infranga atat gandirea pozitiva, cat ~i
logica cea mai solida.
De exemplu, numero~i consilieri de nutripe mi-au.spus ca
97 la suta din persoanele care cheltuiesc diverse surne de
28 C. ROY HUNTER
bani pentru a sliibi constata di revin la vechea greutate in
decurs de mai pupn de doi ani. Cu alte cuvinte, dietele dau
rezultate numai <\supra corpului, nu ~i asupra minpi; ~i dad;'
nu este schlmbat ~i subco~tientul, rezultatul voinjei este doar
temporar.
"Discurile vechi" trebuie sa fie schimbate
L,
10 hipnoterapie, numim programiirile subco~tientul~ "dis-
curi vechi" de. vreme ceo mintea noastrii repne totul. (Intr-o
buna zi, s-ar putea sa schimbam aceasta expresie cu "CD-uri
vechilJin lac de "discuri ll
,) ' [ ! '
Unele discuri vechi sunt bune. Putem sa fim programap
sa ne oprim la lumina ro~ie a semaforului, sa ne spaJ.am zil-
nic pe dinP, sa spunem "multumesc" atunci dind este cazul
~i sa acponam potrivit anumitor standarde sodale etc. accep-
tam aceste discuri tara sa ne gandim la ele. 1ns1l acceptam ~i
discuri cum ar fi "Am temperamentul tatalui meu" sau "Sunt
ingrozitor la matematicll", ori "Toate rudele mele sunt su-
praponderale,' pentru ca e ceva ce se mo~tene~te in familie".
Gind mintea ' subco~tienta este l'ncarcatii cu discuri nega-
tive, este practic imposibil sa ip menpi 0 mentalitate pozitiva
daca nu schimbi aceste disc uri la nivel subcon~tient.
Hipnoterapeutul abil in arta hipnozei Ii amplifidi clientului
sau capacitatea de a Wocui ~i rescrie vechile discuri ~i, prin
aceasta, capacitatea de a realiza schimbliri profunde, intr-un
mod pozitiv!
Ce este hipnoza?
Hipnoza a primit atilt de multe definipi, indit a~ putea sa
scriu ore de-a randul comentarii pe marginea diverselor for-
muliiri pe care l~am intalnit de-a lungul ani1or. Chiar ~i in
zorii noului mileniu, experpi sunt incapabili sa cada de acord
asupra unei definipi exacte!
Enciclopedia Medicala Mosby (ediPa 1992) define~te hip-
noza ca fiind ,,0 stare pasiva, de transa, care se aseamana
Arta hipnozei 29
somnului normal ~i in cursul direia se schirnba perceplia ~i
memoria, rezultand 0 reactivitate sporita la sugestie."
Eu prefer modulin care a definit hipnoza Charles Tebbetts .
~i voi cita din a doua edipe a carpi sale Mimcole la cerere.
Nu existii 0 definilie legaIa a hipnozei. Dicfionarul Webster 0 desc,;e
illcorect ca fiind tin somn indus artificial, insii de Japt"este vorba despre
o stare mentaLO ~i indusii in mod normal ill via/a cotidiana, eu mult
mai adesea dedit este indusd art!ficini. De fieCQre data dind suntem
absorbifi de un roman sau de acfiunea unui film, ne aJlam Intr-o stare
hipnoticii naturald.
Charles Tebbetts continua in cartea sa explidind eli hip-
noza prezintii mai multe caracteristici dupa care poate sa fie
identificata, inclusiv 0 cali tate extraordinara a relaxiirii men-
tale, fizice ~i emolionale, 0 absenlii parliala a procesului de
inhibilie sau - dupa cum adeseori spunea la clasii - 0 ocolire
a facultiipi critice a minlii. Maestrul include in definipa sa
cele patru stari mentale, pe care Ie voi descrie in continuarea
acestui capitol.
Doctoral John C. Hughes, in cartea sa Hypnosis: the Induc-
tion of CO/wiction - Hipnoza: inducerea convingerii - (publicata
de Colegiul Naliohal al Hipnotizatorilor), spune:
Hipnoza este una din cele ~pte minun; ale psihologiei modeme.
Nimelli nu ftie Cll precizie ce este hipnoza.lnsii nti 9h'e nimeni uici ce
este electricitatea. ;>i iata eli acest lapt nu descurajeazii utilizarea ei.
Doctorul Hughes continua puncti\nd cii Hippolyte Bernheim
credea di nu exista hipnoza, ci numai sugestie; ~i ca Emile
Coue, parintele autosugestiei credea ca nu existii sugestie - ci
numai autosugestie. Sau, ca sa ma exprim pupn altfel, am
putea sii consideriim cii toate formele de hipnoza reprezinta
o autosugestie indrumatii!
Ins~i cuviintul hipnoza, inventat de un medic englez din
secolul al nouasprezecelea, ne-a transmis 0 imagine inexacla
timp de peste un secol. Acest cuv~nt deriva din cuvantul gre-
cesc hypnos, care insearnnii somn. Insa hipnoza nu este 0 stare
de somn. De fapt, este vorba despre aceea~i stare mentalii de
receptivitate con~tientii alteratii in care intram zi de zi cand
30 C. ROY HUNTER
activitatea undelor crebrale se reduce pana la 0 frecventa .
numita "alfa", prin care trecem in timp ce intri'im ~i ie~im din
starea de somn. Mulp experp se mai refera ~i la 0 "stare de
con~tienta alterata" de vreme ce mintea unei persoane aflate
sub hipnoza este in continuare con~tienta de ceea ce se
petrece, cu toate di persoana respectiva pare ca doarme. (De
fapt, unii dienp sunt chiar surprin~i cat de receptivi pot sa fie
in cursul procesului hipnotic - ~i cu toate acestea se bucura
totu~i de beneficiile acestuia).
Sunt absolut de acord cu teOlia pe care ne-a predat-o
Charles Tebbetts: toate formele de hipnoza inseamna auto-
hipnozi'i, astfel incat hipnoterapeutul este mai curand·un fel
de ghid care faciliteazii procesul hipnotic. Doctorul Myron
Teitelbaum, autor al carp; Hypnosis Induction Technics - Tehnici
de inducere a hipnozei - (apartinandu-i dr. Teitelbaum),
ajungea la aceea$i conc1uzie - evidenpata in Capitolul3:
Hipnotizatorui nu este decaf ghidul care fl ciiliiuze~te ~i it direc/io-
neaxa pe subiectul aflat in transa.
Pentru mine, cel rnai precis mod de definire a hipnozei se
refera pur ~i simplu la faptul ca este 0 meditape indrumata.
Deoarece mulp dintre noi intri'im intr-o stare meditativa
sau de "transa" cand ascultam muzica, ne uitam la televizor,
ascultam un bun orator sau 0 predica profundi'i la biserid.,
ori chiar cand citim 0 carte buna, am putea spune ca hipnoti-
zatorul nid macar nu trebuie sa fie 0 persoana vie. Prin ur-
mare, daca hipnoza ar fi scoasa in afara legii, ar fi practic
imposibil sa se aplice 0 asemenea lege, deoarece ar trebui sa
se puna capat libertatii de expresie ~i libertapi presei! .
Pe de alta parte, dad. toate formele ode hipnoza nu sunt
altceva - dupa cum credea cu fetmitate Charles Tebbetts -
decat 0 autohipnoza sub indrumare, ihseamna ca hipnotiza-
torul este intr-adeviir un artist! .
Hipnoza = stare alterata de con~tienta
Arta hipnozei 31
Adeseori explic hipnoza unui potenpal client, punandu-i
o intrebare de genul, "Cand ai plans ultima oara cu adevarat
la un film impresionant? Chiar dad; mintea ta con~tienta ~tia
cil erai intr-o sala de cinematograf ~i urmareai actori ~i actrite,
subcon:;tientul Ii accepta ca fiind personaje reale, deoarece te
aflai intr-o stare de hipnoza! ;>i cand am vazut ET, parea ca
toata lumea din sala plangea, inclusiv eu."
Dormeam cand am vazut ET? Nici pe departe! ;>i in duda
faptului ca mintea mea co~tienta ~tia ca era doar 0 papu~a
de ~ase milioane ~e dolari, subcon:;tientul accepta ca ET era
un personaj real. In duda faptului ca eram literalmente hip-
notizat, eram perfect con~tient de ceea ce se petrecea in film -
insa curand am reu~it sa "elimin" tusea, suptul cu paiul ~i
dresul glasului care continuau neintrerupt in salii.. Cu toate
ca nu ma aflam intr-o stare de somn, eram in mod evident
intr-o stare alterata a co~tientei. ;>i alte filme pot sa aiM un
efect similar asupra noastra.
Cu toate d; "facultatea critidi" poate sa fie depa~ita cand
suntem absorbiti de vizionarea unui film, acest film nu ne
controleaza; nu face dedit sa ne indrume prin povestea sa.
Prin urmare, se poate spune ca filmul este hipnotizatorul
pana in momentul in care incepe sa se deruleze genericul de
final.
Acela~i lucru este valabil ~i in cazul in care 0 persoana
devine hipnotizator. Deoarece co~tientul s-a relaxat, sub-
co~tientul devine accesibil, prin aceasta oferindu-ne posibi-
litati extinse de schimbare; pe de alta parte, hipnotizatorul nu
ne controleaza. Dimpotriva, devine indrumiitorul nostru
prin procesele experientei hipnotice. Adevarata putere de
schimbare se afIa in mintea persoanei care intra in starea de
hipnoza.
De asemenea~ deoarece hipnoza nu inseamna "somn", ci
o stare alterata a con~tientei, adeseori oamenii nu se simt hip-
notizap prima oara cand merg la hipnotizator.ln parte aceas-
ta se datoreaza faptului ca trecem zilnic prin patru stari
mentale diferite. Aceste stari mentale pot sa fie masurate cu
ajutorul unei electroencefalograme (EEG).
32 C. ROY HUNTER Arta hipnozei
33
Potrivit dr. Barbara B. Brown, autorul carPi Stress and the Cele patru stari mentale
Art of Biofeedback - Stresul ~i arta biofeedback-ului - experpi au . /.

opinii tmpartite cu privire la domeniile exacte ale undelor Cea mai mare parte a timpului tn care e~ti treaz, te afli in
alia ~i teta. Pe de alta parte, de vreme ce cartea pe care 0 pi In starea beta. Este un lucru bun, de vreme ce starea beta este
maini acum trebuie sa fie un ghid in arta hipnoterapiei ~i nu asemenea unei viteze superioare - 0 stare favorabila pentru
un tratat ~tiinlific sau academic, voi discuta doar tangenjial luarea deciziilor, raponare ~i logica. Uridele cerebrale ajung
cele patru gtari mentale fundamentale, a~a cum sunt ele pre- la 0 freeventa de peste 13 cieli pe secunda, adeseori cu mult
zentate in imaginea care urmeaza. mai mare, putand sa fie ritmice sau nu.
Pe masura ce scade freevenla undelor cerebrale, lntre 8 ~i
Cele patru stari mentale 13 cieli pe secunda, intri in starea mentala alfa. U~a dintre
Tiparele undelor cerebrale m~surate ell
ajutorul electroencefalografului co~tient ~i subco~tient se deschide ~i este mai u~or sa acce-
Cicli pe sezi amintirile ~i sa stochezi informapi noi.ln aceasta stacie de
secunda Curba somnului relaxare putem deveni melancolici; de asemenea, suntem
mai sugestionabili - ~i acesta este punctul pe care 11 exploa-
BETA teaza Hollywood-ulln filme ~i In spectacole de hipnoza. ,
STAREADE Ciind e~ti lndrumat in starea mentala alfa de c"'tre 0 alta
VEGHE rap.ona- persoana sau de un lucru (fie ca este yorba despre un film"un
ment, logica, luarea
deciziilor
CD sau 0 persoanii) din punct de vedere tehnic, e~ti hipnotizat.
., Sub aceste doua stari con~tiente se afla starea teta, starea
14" de vis, ~i delta, care lnseamna somnul profund sau incon-
>3 REM
~tienla totala. Indiferent dad\ lp aminte~ti sau nu visele; tre-
ALFA buie sa treci prin starea teta dind te tndrepji catre sau te
STAREA HIPNOllCA
sugestibilitate,
intorci din starea delta. La fel, trebuie sa treci prin starea alfa
tnvatare, creativitate, cand adormi sau te treze~ti. Te afli in aceea~i stare mentaHi ca
imaginap.e, medita~ie ~i cea de hipnoza In fiecare zi din viala tal Am expus acest
lucru ani de-a randul, inelusiv intr-o carte publicata in 1987.
8 ________________+-____ ~--______ La 0 luna dupa ce a aparut cartea mea de autohipnoza, un
7 psiholog care se specializa in undele cerebrale m-a informat
UTA
ca descoperirile recente indicau faptul di creierul produce
STAREA DE VIS
con?tiinfii spirituallf. unde aHa ~i cand suntem In starea beta de completa
(potrivit yoghinilor co~tienla (unde alfa ~i beta'Simultan). La inceput, lucrul
~i altor meditatori) a~esta. m-~ d~ranjat, p.rovoefuidu::m~ 0 anumita pre.oeup'",re
4 ea a~ fI sens m~te date IDeoreete. C"rand dupa aceea insa, 'am
3 primit mai multe ciarifidiri, 'respectiv ea subeon~tientul
DELTA ramiine de obicei in starea alfa - la viteza pasului - in vreme
SOMNUL PROFUND ce eo~tientul se deplaseaza cu viteza de jogging in starea
beta. Pe urma, eand intri in starea de-hipnoza (sau de medi-
0-5
tape), atat eon9tientul, dit ~i subcon$tientul, i~i redue viteza
34 C. ROY HUNTER
la starea alfa - viteza pasului - amplifidind comunicarea din-
Ire aceste doua pilr~ ale minlii. . . . . soane care au pregatire profesionala minimal. (sau ulleori
De vreme ce opiniile continua sa dlfere, e~ti Iiber sa tragi
propriile concluzii ~i/sau sa intreprinzi .propriile :erceta,ri
sau investigalii ~tiinlifice. Ceea ce este Important InSa (In
cazul in care iotenliooezi sa aju~ alP. oameni sa-$i atinga sco-
purile) este sa stapfule$ti hipnoza ca arta $i ~u ca pe un lu~ru
pe care il faci exclusiv intelectual. Eu .practIc ~I p'red~u hlp-
noza ca arta $i ca $tiinla; prin urmare, VOl repeta $1 VOl scoate
in evidenla opinia mea pentru toli cei care vor citi aceastli
carte: hipnoza este 0 arta - iar pentru a stiipfuli 0 arta, trebuie
sa 0 practici.
Charles Tebbetts credea co ou exista un substitut pentru
practid\ sub aspectul dezvoltarii increderii $i a competenlei;
prin urmare, studenpi mei trebuie sa !ntrun.easca un n~ar
de cel pulin 24 de ~dinle practice de hlpnoza nonterapeu.tidi
in cursul Parp.i I de Hipnoza diversificata centrata pe chent
(intitulatii anterior Partea I a Cursului de pregatire pentru
hipnoza allui Charles Tebbetts). Cea mai mare parte a aces-
tor ~dinle au loc sub supraveghere in sala de curs; ~ar
aceasta carte prezintli exact acele tehnici pe care Ie lnvala $1 Ie
aplica studenp.i mei. .,
!n cazul clienlilor, este posibil sa rna adancesc :meon ~n
explicarea celor patru stari mentale fundamentale, In func\ie
de persoana cu care lucrez. De asemenea, observa cli intot-
deauna dind rna refer la persoanele care lmi solicita consul-
tapi la birou ca fiiodu-mi clienp.
Tenninologie in cadrul hipnozei
Cum ii nume$ti pe oamenii care sunt hipnotizali? Care
sunt cuvintele care pot fi folosite? Da-mi voie sii-~ explic punc-
tele mele de vedere cu privire la locul $i momentul adecvat
pentru folosirea unei terminologii diferite, incepand cu
cuvantul cel mai des utilizat:
Subje~tj
Subieclii sunt persoane folosite in experimentele $tiinp-
fice de hipnozli sau care sunt de acord sa devina, din proprie
Aria hipnozei 35
voinla, "subiecp" In experimentele ne$tiinlifice ale altor per-
nici un fel de pregatire profesionala, chiar).
Am 0 mare preferinla personaUi pentru evitarea majo-
rita!li celorlalte utilizari ale cuvlinhilt.ii ;,subiect" pentru
identificarea persoanei care este hipnotizata; cu toate acestea,
majoritatea carplor despre hipnoza se refera de obicei la per-
soana care este hipnotizata folosind cuvantul subiect. Acest
cuvant poate sa induca 0 inlelegere gre$itii ~i chiar sa Ii sperie
pe unii oameni, deoarece presupune eli persoana aflata in
stare de hipnoza devine subiectul sugestiilor hipnotizatoru-
lui. Prin urmare, acest cuvfult reprezinta In mod eronat hip-
noza ca fiind 0 stare meotala in care cioeva cade sub puterea
hipnotizatorului $i este controlata prin sugestiile care Ii pot fi
administrate. Ca urmare, multe persoane continua sa se
team .. $i in zilele nqastre de hipnoza.
De asemenea in opinia mea personala, utilizarea cuvantu-
lui subiect este pe undeva nepotrivita pentru persoana care
plate$te"dorind sa beneficieze de ~rviciile hipnozei peotru a
putea sa-$i atinga un scop. !n intregul material al acestei carli
(cu unele excep~i in Capitolul 3) folosesc termenul client,
care este (In opinia mea) mai demn $i mai respectuos fal'i de
persoana care urmeazli un tratament de hipnoza. Chiar ~i in
referirile din Charles Tebbetts, am schimbat cuvantul "su-
biect," eu exceplia citatelor din unele din carlile sale.
Clienti
Clienlii ' sunt persoanele care (1) doresc sa-$i Imbunlita-
leasdi viata prin utilizarea aplicapilor nonmedicale ale hip-
nozei, ori (2) solicita serviciile unui hipnoterapeut
profesionist (pe care unii dintre medici ~i psihologi il
numesc "hipnotizator nespecializat") in scopul aplicarii
medicale a hipnozei (ca de exemplu pentru cOl'ltrolul durerii
cu ajutorul hipnozei etc.) cu consiml~i1lantur scris al unui
medic examinator - dar realizat in cabinetul terapeutului $i
nu in clinica medicala. Aeeasta persoana este clientul hip-
noterapeutului ~i pacientul medicului. Prin aceastil. definipe
36 C. ROY HUNTER
se considera eli acest hipnoterapeut nu este autorizat nid
sa trateze ~i nid sa diagnosticheze afecpunile fizice sau
mentale.
Charles Tebbetts se straduia ~i el sa foloseasca mai frec-
vent cuvantul client in ultimii ani de viala, fapt evidenpat de
frecventa utilizare a acestui cuvant in cartea sa MiTaeoIe 10
eerere.
Pacienti
Pacienlii care urmeaza 0 terapie prin hipnoza sunt pet-
soanele care (1) urmeaza aplicapile medicale ale hipnozei in
cadrul unui spital sau al unei clinici medicale, aceste apJicalii
medicale ale hipnozei fiind facilitate de un specialist sau de
catre un hipnoterapeut sub supraveghere medicala; (2) pa-
cienpi unei clinici stomatologice care sUnt hipnotizali fie de
dltre medicul stomatolog, fie de caire un hipnoterapeut din
cadrul respectivei c1inici; ori (3) pacientul unui alt gen de
specialist autorizat pentru ingrijirea siiniitlipi, indreptapt sli
foloseasca hipnoza ca parte a tratamentului medical pe care
it administreaza.
Participanp
Participanpi sunt persoanele care urmeaza aplicapiJe non-
medicale ale hipnozei, in cadrul unui grup, ca de exemplu
atunci dind lucrez cu un grup de oameni de afaceri pentru
managementul slresului; pentru persoanele care sunt hipno-
tizate de studentii care se pregatesc sa devinli hipnotizatori
profesio~ti; sau pentru voluntarii experimentelor de hip-
nozli pe scene.
Ormond McGill se referea la voluntarii pentru prezen-
tarHe sale de hlpnotism pe scena, numindu-i "comitetul" sau.
$i eu agreez aceast.. titulaturii pentru voluntarii pentru scena,
deoarece mi se pare respectuos.
Reline ell atunci cand stapan~ti arta hipnozei, lucrezi cu
oameni adevarati; ~i daca ii tratezi cu respect, ip mare~ti
probabilitatea de a avea succes in demersurile tale.
Arta hipnoui 37
Credin!a ~i hipnoza sunt sttlins legate
In anu11983, Charle~'Tebbe~.mi-a dat un rezumatal carpi
sale cu acest titlu in prima .se;nii.. aandam,suslinut cursullui
la Edmonds. Dupa ani, mi-a ~~r'!h}\. m~tiplic ~i sa Ie ofer,
fiirii a-I redacta cumva, exact acel~~i ;!;p<\terial propriilor mei
studenti. .""; ...,., '.'
Materialul acestei subsecliuni din capitolul de fatil este
retiparit exact a~a cum a fost scrisde >€iitre Charles Tebbetts
~i, din respect fata de profesorul meu, .f1imic nu a fost schimbat.
! '':.J.l;''· .
Credinta
Credinfa joacii un rol foarte importanlln hipnozii, dar fi in do-
meniul medicillii. '
Credinfa sllbcon~tienti1 este cef. itiAi efti:ient jactor penlYlI a viola
ineununala de succes. Eo deternlina fOale :Iiparele comportamen-
tale. Cu toale neeslea, sistemele de credin!e sunl impuse mintilor
noast,e neavizale in timpul ,api/ariei, inainte ca factorii nOftri cri-
tici sa fie suficient de bine dezvoltati penlru a respinge idei/e nocive
pe core Irebuie apoi sa Ie respingem lntr"o perioada ulterioara din
via,a noastra.
Credin!ele sllbcon~tiente hotarase daca avem sueces sau e~uifm,
daca suntem ferieili sail neferiei,i, bolnavi sau sanato~i, precum ~i
dad1 vom muri sau vom tr4i.
increderea in sine iJlsenmnii credin!ii fn tine insu/i.
lncrederea nil lnseamna competenta. Majorilatii oamenilor Ie
lipse~te competenta in numeroase damenii, cum or fi de exempIII
abi/italea de a alerga pe a distanta data lntr-un timp palmares de a
ridica 0 greutate eonsiderabila sau de a ea~tiga Ia un col1Jpianat de
palinaj arlistic - dar oarnenii ace~tia au, totu~i, ineredere in ei
ln~i~i. ~till cii prill exereitii pol sa lnve!e sa erceleze In oriee dome-
niu pe care I-ar alege. Jf
Cand subcon~lienluI esle convins, lncepe sa actioneze. In cali-
tale de hipnolerapellti, raIIII nasl,u este sa cOllvingem minlea sllb-
can~lienla. 111 timp ce a persaana se aflit sub efeeltll hipnazei, eu cal
38 C. ROY HUNTER
c07Jjlienlul se rei rage rnai mult, eu alai rnai accesibil devine sub-
con~/ienl1l1 - insii con~tienla nu dispare complet la nicilln nivel.
HipnoZil esle 0 superconcentrare a minlii pe 0 singurii idee,
exc1uzlind complet toate celelalte ganduri.
Hipnoza poate fi denumita mono-ideism, datoritd faptului cit
starea de con~tienliI I?i incetine~te intT-un mod agreabil functio-
narea, concentrandu-se asupra unui subiect unic.
Cele trei principii psihologice ale sugestiei
1. L.;gea ,onrentWi; atentiei: nu exista acliune farll stimul.
Cltil vreme persoana se afla sub efectul hipnozei, se
concentreaza asupra unei unice idei excluzand toate
celelalte ganduri, astfel lnel\! daca i se spune d\ bra\UI Ii
este atii! de rigid lncat nu se poate indoi ?i nu se per-
mite nici unui alt gand sa inhibe aceastil. idee, bratul nu
se va indoi pentru ca nu exista nici un stimul in acest
sens.
2. Legea acliunii inverse: accasta lege este Hustrata de su-
geslia: "eu cat incerci mai mult sa indoi bralul, cu atii!
el devine mai rigid" -?i trebuie sa fie utilizatil. in cadrul
tuturor testelor pentru a-i dovedi clientului ca este hip-
notizat.
3. L.;gea efectului daminant: 0 emolie mai puternica va in-
frange intotdeauna 0 emotie mai slaba. Ata?amentul
emotional fali!. de 0 sugeslie face ca aceasta sa fie mai
eficienta. tn cazul unui conflict illtre con?tient ?i sub-
con:;tient, de obicei invinge subcon?tientul.
Formula hipnotica: companentele hipnazei
tn subcapitolul anterior, mentorul meu a aratat in ce tel
sunt legate credinla :;i hipnoza. El a prezentat credinla ca pe
una dintre cele cii!eva componente ale hipnozei.
Exista ?i alte componente vitale sau a?a cum Ie mai nu-
mesc eu, ingrediente ale hipnozei. Printre acestea se
Arfa hipnou;
numara, In afara credinfei, imaginafia, convingerea $i
a:;teptarea. (Un mod simplu de a Ie tE!pne este cu ajutorul
acronimului - CICA = credinla, imaginape, convingere,
a?teptare.)
Aceste ingrediente pot fie sa inhibe, fie sa asigiire starea
hipnoticii, in funclie de efectullor pozitiv sau negativ asupra
c1ientului care se pregate:;te pentru hipnoza. De asemenea,
influenleaza rezultatul unei serii de ~edinle de hipnoza,
indiferent dad! scopul este motivapa, controlul obiceiurHor
sau oricare alt scop care are legatura cU' dezvoltarea perso-
nalii.lntelegerea acestor patru ingrediente este atat de inlpor-
tanta, incat incJud aceast~ informatie chiar in primul meu
curs.
Charles Tebbetts examina toate aceste patru ingrediente in
diferite etape ale predarii cursului, chiar dacii, in mod nor-
mal, nu pe toate in acela~i limp. $i studenpi mei au constatat
cil 0 cunoa?tere practidi a acestor ingrediente Vitale devine
foarte importanta pentru stapanirea artei hipnozei. ' In ter-
meni simpli, eu 0 numesc Formula hipnotidi. Pentru inlele-
gerea modului de funcponare a subcoll?tientului, formula
hipnotica are 0 inlportanta fundamentala.
Imaginapa
Imaginapa amplifica abilitatea persoanei de a fi hipnoti-
zatii, mai ales din moment ce imaginapa este tocmai limbajul
subcon~lientului - fapt dovedit .de modul in care noi toli
putem raspunde la ceva ce nu este real, pur ?i simplu pentru
cil. ne imaginam lucrul respectiv. Voi discuta mai mul! pe
acest subiect in Capitolul 4, arMand in ce fel investind nu mai
mult de cateva minute in plus inainte de a hipnotiza pe cine-
va, tl pop ajuta sa inleleaga:;i sii cantareascii rolul imaginapei
in procesul hipnolic ~i anume faptul cil este v~rba despre
"puntea holografica" a mintii.
Daca 0 persoana i?i poate imagina cu U?urinla ca este hip-
notizata, Ii va fi cu mult mai u~or sa intre in starea de hipno-
za. Pe de alta parte, dad! cineva i?i imagineaza ca se opune,
40 C. ROY HUNTER
ghici ce este posibil sa se Intample! Cu alte cuvinte, oamenii
care nu se pot imagrna pe ei IIIl'i~i ca fiind hipnotizati de 0
alta persoana, de obicei se opun procesului hipnotic.
Credinja
Indiferent ce erede 0 anumita persoana ca se va petrece,
acellucru se va ~i petrece, in masura In care acp.unile sale au
ceva in comun cu credinja respectiva.
Daca cineva crede cii vei avea succes in a-I hipnotiza,
probabilitatea ta de succes ere$te foarte mult. Pe de aWi parte,
oricine erede ca nu poate sa fie hipnotizat - sau crede ca nu
pop. sa-i facilitezi cu succes hipnotizarea - mai mult ca sigur
seva opune.
A~teptarea ~i convingerea
A~teptarea $i convingerea sunt gemene.
Este eel mai probabil ca aceia care sunt convin$i ca Ii pop.
hipnotiza sa se a$tepte sa fie hipnotizap. - iar $ansele tale de
succes sunt astfel mult sporite.
Dad!. cineva se a~teapti1 sa aiM succes (sau sa e$ueze) ~i
este absolut convins ca a~a va fi, oricare ar fi a~teptarea in
care crede $i pe care ~i-o imagineaza, este aproape sigur di
acesta va fi rezultatul final sau perceput.
Combinarea ingredienteloT hipnozei
Credinja + imaginap.e + convingere + a$teptare = rezul-
tate. Dupa cum am mentionat anterior in cuprinsul acestui
capitol, un bun acronim care te poate ajuta sa p.i minte este
CICA. (Ordinea nu este importanta, de vreme ce credinja
adeseori precede imaginap.a sau invers.) Hai sa vedem cum
se combina aceste ingrediente In cursul unei $edinje de
hipnoza...
Cineva care i$i imagineaza ca poate intr-adevar sa fie hip-
notizat i$i influenjeaza atat eredinja, cat $i a~teptarea, din
Arta hipnozei 41
cauza a ceea ce se petrece la nivelul imaginap.ei sale .. Ace-
leia~i persoane ii va fi cu mult mai u$or sa-~i imagineze ca
reacp.oneaza la sugestiile facute $i, prin urmare, va avea
a~teptari cu mult mai mari de succes. in lipsa convingerii,
este posibil ca persoana respectiva sa reacp.oneze sau nu. Din
momentul in care intervine convingerea, probabilitatea
aparip.ei unui rezultat incununat de succes cre$te foarte mult,
cu condijia ca aceasta convingere sa nu se schimbe.
Imaginatia duce la credinta (sau invers) $i arnbele tind sa
duca la !'~teptari $i la convingere, indiferent de dorinja con-
$tienta. In plus, acest principiu se aplica $i obiceiurilor, la fel
ca ~i starli de hipnoza. De observat ca formula hipnotica
poate sa funcp.oneze pe dos pentru sceptic, care este convins
ca nu va putea sa fie hipnotizat.
~i-acum, sa examinam care este legatura dintre aceste
ingrediente ~i succesul clientului dupa incheierea ~edinfei ...
Persoanele care i$i doresc sa aiba puterea sa continue sa .
respecte un regirn alimentar, dar i~i imagineaza in continuare
ca mananca dulduri, vor ajunge ca in curand sa manance
dulciurile pe care ~i Ie imagineaza! Fumatorul care dore~te sa
renunte la fumat vaavea in mod inevitabil pofti! de p.gari
atata vreme dit va continua sa I$i imagineze di fumeaza. Mai
gray de-atat, daca acest fumator continua sa aiM ~i fantezii
(sau sa-$i imagineze) cii va relua fumatul, aproape sigur va
sfar~i incepand sa fumeze din nou.
In ce fel influenjeaza credinja succesul pe termen lung?
Dadi fumatorul crede cu fermitate ,ca nu va mai fuma nido-
data, poate sa se opuna poftei de fumat, datorita a$teptarii;
insa aceasta credinja poate sa fie influentata cu foarte mare
u$urinja de imaginalie. in cazul in care continua sa i$i ima-
gineze vechiul prieten din vremurile bune, aceste pofte pot
sa persiste chiar $i ani de-a randul dupa ce a fumat ultima
ligara. La fel, persoanele preocupate de greutatea corporalii
care ered ca vor reveni la greutatea pe care 0 pierd, pot sa
sfar$easdl cu 0 greutate corporala mai mare decM inaintea
inceperli regirnului.
Daca un client care inceardi sa puna capat oricarui obicei
prost erede ca va reveni la el, credinja tinde sa se manifeste
42 C. ROY HUNTER
in realitate, chiar inainte sa fie inregistrat succesul inilia\.
Pentru acest motiv, este important sa-I ajuti pe client sa pas-
treze toate ingredientele formulei hipnotice, pentru a contri-
bui la asigurarea unui succes pe termen lung.
Acei clienp care ~i imagineaza ~i cred in capacitatea lor de
a pastra succesul pe termen lung, se a~teapta ca succesul sa
fie definitiv ... Ciind clientul combina aceste trei ingrediente
cu convingerea, este cat se poate de probabil d. ai un nou
client satisfacut!
Hai sa trecem in revistii toate acestea intr-o ordine
pas-cu-pas, pentru studentuI la hipnoterapie.
Hipnoterapeutul trebuie sa-~i ajute mai int.. i clientul sa i~i
imagineze ca va fi hipnotizat. Testele de sugestibilitate (de-
spre care yom discuta in Capitolul 4) 11 vor ajuta sa indepli-
neasca aceasta sarcina, precum ~i sa discute ~i sa explice
hipnoza. In al doilea riind, clientul trebuie sa creada di poate
sa fie hipnotizat ~i ca tu e~ti capabil sa facilitezi acest proces.
Pe urma trebuie sa folose~ti hipnoterapia la potenpalul ma-
xim pentru a-I ajuta pe client sa-9i atingii scopurile pe care Ie
poate atinge.
Pornind de la imaginape ~i credinta, clientuI trebuie sa se
~tepte pe urma sa fie hipnotizat 9i trebuie sa aiM convin-
gerea ferma ca acest lucru se va intampla toemai pentru a-i fi
posibil sa ajungii la succes in ceea ce ~i-a propus.
Hipnotizatorul poate sil foloseasca sugestiile ~i imagistica
indrumate pentru a-I ajuta pe client sa-9i imagineze indepli-
nirea cu succes a scopurilor sale. Inlaturarea oriciiror blocaje
sau indoieli subcon9tiente se realizeaza mai curiind prin hip-
noterapie decat exdusiv prin sugestie (acesta fiind 9i motivul
pentru care urmatoarea carte este 0 lectura obligatorie pentru
profesioni~ti). In sfar~it, hipnoterapeutul competent il poate
ajuta pe client sa de elibereze de credintele negative (care
reprezinta cauza) ~i sa-9i e1aboreze ~teptiiri legate de succes.
Aceasta duce la convingerea ferma ca succesul este 0 reali-
tate ... ceea ce 11 ajuta pe client sa 11 ~i atinga!
Cu cat este mai amplii prezenta pozitivii a aces tor ingre-
diente, cu atat mai mare este probabilitatea ca clientuI sa aiba
succes in ceea Ce-9i propune sa realizeze. De asemenea, de
Arta hipnozei 43
vreme ce aceste ingrediente sunt prezente intr-o masura
subiectivii ~i nu in cantitiiip masurabile ~tiintific, trebuie sa iii
un bun artist 9i sa te pop adapta flexibilla cerinfele clientului.
Urmiitorul subcapitol explica de ce hipnoterapeutul are
nevoie de ceva mai mult in afara abilitaplor fundamentale,
plus un scenariu adecvat. (Dad nu intenponezi sa folose~ti
hipnoza in scopuri terapeutice, s-ar putea sa dore~ti sa ,sari
peste urmatorul capitoL) .,
Numai irigredientele sunt suficiente?
Aeeasta carte asigura 0 intelegere la nivelul fundamental
a tehnicilor de administrare a starii de transa; insa in eondi-
tiile in care subco~tientul se opune sugestiilor pozitive, hip'
noterapeutul are nevoie atat de 0 cuprindere, dit 9i de 0
aprofundare mai mare a pregiitirii sale ... atat in domeniul
tehnicilor fundamentale de hipnoza, dlt 9i in domeniul tehni-
eilor de hipnoterapie. Motivul este "blocajele" mentionate
anterior (care mai sunt denumite 9i'diseuri veehi, eu toate ca
ITU toate diseurile vechi sunt negative). Subco~tientul ade-
seori blocheaza capacitatea omulU:i de a crede in capacitatea
sa de a-~i atinge obicetivele. Dad 'aceste blocaje sunt lasate
nedescoperite, rezultatele sugestiEii hipnotice pot sa fie in: cel
mai bun caz numai temporare.
Din nefericire, nu este la fel de u90r sa-I ajuti pe client sa
i9i atinga scopurile, cum este sa-I indrumi in starea de hip-
nozii cu ajutorul formulei hipnotice 9i diindu-i sugestiile
posthipnotiee. Daca ar fi fost a9a, aceasta carte ar fi versiunea
complet actualizata a Cursului de pregiitire pentru itipnotizare al
lui Charles Tebbetts; iar hipnotizatorul bine pregatit ar putea
ajuta majoritatea oamenilor, in majoritatea cazurilor, pur 9i
simplu folosind 0 carte buna de scenariL
Profesionistul trebuie sa cunoasci! ~i sa utilizeze mult mai
multe lucruri in afara catorva tehnici bune de inducere a
starii de hipnoza ... lnsii chiar 9i terapeutul de sueces care
folose9te hipnoza trebuie sa-~i asigure 0 bazii foarte solida,
insu~indu-9i, pentru inceput, elementele fundamentale. Chiar
~i terapeutul eu experienta poate sa rateze oportunitatea de
44 C. ROY HUmER
a-I ajuta pe un client daca acesta iese din starea de transa hip-
notidi, tn cazul in care terapeutul nu este suficient de versat
in tehnicile de administrare a acestei stari de transa. Din
nefericire, multe programe de pregatire pentru hipnoterapie
sunt slabe in privin~a tehnicilor fundamentale. Aceasta carte
ajuta la eliminarea acestei lacune.
Textul avansat, Aria hip1lolerapiei, este dedicat diferitelor
tehnici centrate pe client, de schimbare rapida, pe care Charles
Tebbetts Ie-a folosit cu mult succes in intreaga sa cariera -
tehnici care te vor ajuta sa descoperi blocajele subcon~tientu­
lui ~i sa Ie elimini. Aceasta carte con~ine ~i unele dintre tehni-
cile mele, precum ~i alte tehnici care sunt folosite de zeci de
ani. jnsa inainte de a trece mai departe, Ie recomand studen-
lilor mei sa stapaneasdi tehnicile fundamentale cu incredere
~i competen~a.
in acest punct, profesorul meu ne-a introdus direct in
materie, tncepand testele de sugestibilitate ~i cu 0 tehnica de
inducere a starii de transa; insa mai inainte de acestea, sa
exploram puj:in istoria hipnozei. Avand acum in minte for-
mula hipnozei, este foarte posibil sa ne spunem cu tojii eli
istoria hipno~i ar fi fost cu totul diferita dad. pionierii sai ar
fi. in~eles rolurile vitale ale credin~ei, imaginajiei, convingerii
~i a~teptarii, in loc sa studieze ~i sa cerceteze hipnoza ca pe 0
~tiin~a.
Capitolut 3
HIPNOZA: IERI SI
, ASTAzI "
Cum.a influen~at istoria hipnozei pozijia ei actuala? Oare
istoria hipnozei 0 valideaza ca ~tiin~a, ca arta sau tn ambele
forme? Ar trebul sa cercetam analitic istoria hipnozei pentru
a-i examina aspectele ~tiin~ifice, ori ar fi mai in~elept sa
vedem dadi istoria hipnozei ar fi fost alta dad ar fi fost prac-
ticata ca 0 arta? :;>i hipnoza va supravie~ui ca arta, ca ~tiin~a
sau in ambele percepjii?
Cu certitudine, muzica ar putea fi examinata ~i analizata
prin prisma $tiin~ei matematicii pure. Se pot crea nenumarate
reprezentari pentru componentele scalei mU2icale, armoniei.,
ritrnului etc., etc., etc.; ~i exista profesori excelenji pentru
toate domeniile muzicii, inclusiv pentru istoda sa. Insa cand
vine yorba despre arta muzicii, artistul este .cel care inter-
preteaza, cu "sentimente" care ajung la noi ~i ne impre·
sioneaza sensibilitatea. Muzica matematic corecta poate
totu~i :sa-I lase pe ascultator rece cand nu exista aspectul
artistic, chiar daca toate notele sunt interpretate cu acuratele
~i in ritmul corespunzator.
Scopul acestui capitol
De vreme ce aceasta carte a fost scrisa in principal pentru
a reprezenta un ghid tn arta hipnozei ~i nu un studiu ~tiinji­
fie, unii ci~~ori s-ar putea intreba care a fost motivul pentru
care a fost ,mclus ~i un capitol referitor la istoria hipnozei.
In prirriul rand, consider ca este important pentru hip-
noterapeutul de profesie sa fie tn masura sa discute intr-un
mod inteligent unele aspecte ale istoriei hipnozei, deoarece
in acest fel poate sa ca~tige adesea de partea sa un client care
altfel s-ar putea dovedi sceptic sau care chiar s-ar putea
opune cu tndarjire. Nu trebuie sa fim experji in istoria ·unei
arte~ fie ea hipnoza sau muzica, pentru a deveni "virtuozi iri ·
ll
46 C. ROY HUNTER
arta respectiva; dar la fel de lipsit de intelepciune pentru un
hipnoterapeut este sll nu fie informat cu privire la extraordi-
nara istorie a hipnozei.
Cu toate ea utilizarea hipnozei era ceva ob~nuit in ran-
durile multor civilizapi primitive (d<!$i nu este yorba despre
aceea~i hipnoza), adevarata sa natura pare in continuare sa
reprezinte un mister pentru marea majoritate a oamenilor,
pani! in zilele noastre - fapt care este scos in evidenta ehiar
de filme.
Indelungata ~i adeseori nefericita istorie a hipnozei de-
monstreazi! ea credinla, imaginap.a, a~teptarile ~i convin-
gerea sunt intrelesute in curgerea timpului - ~i in modul in
care ignorarea acestor ingrediente vitale ale hipnozei s-a con-
cretizat in tearii incorecte. Aruncand 0 privire asupra orig-
inilor ~i trecutului istorie al unora dintre aceste teorii
timpurii asupra diverselor forme de transa hipnotid\, devine
cat se poate de evidenta confuzia care a rezultat - adeseori
constituind un subiect incitant de conversalie cu unii dintre
clienp., precum ~i cu alP. hipnoterapeup. interesap.. In alta
ordine de idei, partea frumoasa a tuturor aces tor consideralii
este ca de-a lungul timpului nenumarali noroco~i s-au bucu-
rat de beneficiile deosebite ale cereetarii in domeniul hip-
nozei - ~i au fost inregistrate suficient de multe progrese
pentru ca interesul sa fie mentinut viu. _ critica ceea ce nu intelege; insa toate ~tiinlele au fost obligate
Hipnoza are in continuare aspectele sale ~tiinp.fice. lj;i are
experimentatorti ~i pionierii sai, noroco~ii ~i martirii - ~i top.
~i-au pus amprenta asupra istoriei hipnozei.
Informap.i!e pe care Ie voi oferi in continuare in cadml
acestui capitol provin, in parte, din propriile mele studii ~i
cercetari, in parte din relap.ile de prietenie cu anumite per-
soane ~i in parte din materialele pe care Ie-am primit sub
forma unor note nepublicate, adunate in urma documen-
Urilor efectuate de Charles Tebbetts ~i allii.
Posibilele origini ale hipnozei
Cat de veche este hipnoza? Multora poate sa Ie vina greu
sa creada, dar inca din jurul anului 3000 i.Hr., egiptenii
Arta hipnoui 47
cun~teau ~i utilizau hipnoza, dupa cum 0 dovedesc hiero-
gligfele descoperite pe mormintele din aceasta' perioada.
Grecii 0 inlelegeau ~i ei, la fel ca ~i maya~ii din America de
Sud. ,Mal.era folositii ~i de fachirii hindu~i, de mentorii reli-
gio~i chinezi, de magii persani, de druizii celli ~i de vracii
africani. Poate ca originile hipnozei ajung pana in vremurile
preistorice, fiind transmisa prin diverse ritualuri.
Unii cred dl hipnoza a fost descoperita spontan de fiecare
civilizatie a lumi!' pe parcursul istoriei sale ~i ca va fi cunos-
cuta bridi.bii grup 'de oameni, in orice condip.i soar afla. $i
atunci, de ce este ~ continuare un mister, chiar ~i in zilele
noastre? Hollywoodcul nu este singurul vinovat de aceasta.
In primul rand, bamenii sunt in primcipal lacomi prin
natura lor ~i pionierii hipnozei nu au facut excepp.e. Este
posibil ca primii hipnotizatori sa fi devenit in scurt timp ~i
primii vraci, inlelepli , ~mani ~i a~ m~i departe (sau vicever-
sa) iar cunoa~terea acestei arte a fost pastrata cu stra~nicie­
fiind invaluita in misticism ~i religie.
Un alt motiv al lipsei de cuno~tinte despre hipnoza este
inerent naturii umane ~i se datoreazi! caracteristiciiinni!scute
a omului de a se teme, de a-I fi frka de ridiculizare sau de a
sa strabata acela~i drum anevoios de la neincredere la frica ~i
apoi la acceptarea generala. De exemplu, sa ne gandim cum
radeau oamenii de frapi Wright. Majoritatea oamenilor care
traiau in acea vreme credeau ca, dad! Dumnezeu ar fi vrut ca
omul sa zboare, i-ar fi dat aripi! Acum acceptam avioanele ca
faciind parte din viala noastrii . Chiar ~i electricitatea a fost
considerata 0 forlli "demonica" ~i aceasta nu intr-un trecut
atat de indepartal.
Mal este surprinzator, In aeeste condipi, ea hipnoza, care
este in continuare considerata de mulli ca fiind 0 ~tiinta
oculta, a avut nevoie de atat de mult timp pentru a fi recu-
noseuhi ~i acceptata pe seara larga? Din zorii istoriei, secre-
tele sale au fost linute la distanl" de omul de rand.
 C. ROY HUNTER
48
Pionieri de odinioara ai hipnozei
In zilele noastre, hipnoza este considerata atat 0 ~tiinla,
dH ~i 0 arta; pe de alta parte, faptul ca a fost recon:iderata ca
~tiinla in cadrul comunitalii ~tiinlifice se datore~za numaru-
lui tot mai mare de sprijinitori ai siii care au Imbrall~t 0
abordare mai rea!ista.
Literalmente exista mii de oameni care au contribuit la
progresul hipnozei. Cei care sunt recunos~uji de comunitate~
·~tiinlifidi sunt toernai cei care au imbra~at 0 abordare .~.a~
·tealista. Pe de alta parte, exista ~i allii, ale caror contnbupi I~I
merita de asemenea locul in istorie. Unii istorici ii impart pe
pionierii hipnozei in patru grupuri, dupa cum urmeaza...
1. Grupul ne~tiinlific timpurlu. Acest grup Ii cuprinde
pe aceia care au experimentat hipnoza fara sa 0 c~­
noasca sub aceasta denurnire. Au in comun faptul ca 10
general au inleles g~it ceea ce realizau; ~i in ~himb au
pus realizarile la care au ajuns pe seama maglel, mag-
netismu!ui, puterii divine etc. PrlOtre el se numara
Gingiz Han, care folosea sugestia .in grup pentru a pro-
voca halucinajii. De asemenea, dm acest grup mal fac
parte ~i Albertus Magnus, Roger Bacon, Raymond
Lully, Pico della Mirandola, Paracelsus, Holin~tius,
Robert Fludd, Father Kirchner, Maxwell, Burcq ~1 _Pa-
rintele Hell, precum ~i 0 muljime de persoane al~ caror
nume nu $i-au gasit niciodata locul in carlile de Istone.
Mai intra in acest grup clarvazatorii $i inleleplii Greciei,
care par sa fi fost liderii antici in domeniul autohip:
nozei, precum ~i egiptenii antici $i, probabil, ." vracH
tribali" din perioada preistoridi. ~i exista hipnote-
rapeuli, inclusiv eu, care cred cit lisus a folosit hipnoza
in cazul multora dintre cei pe care i-a vindecat.
2. Grupu! pseudo~tiinVfic. Acest grup a ~nceput sa exper-
irnenteze ~i sa cerceteze hipnoza ca $tilOla, cu toate ca
unii din acest grup nu au auzit niciodata termenul
"hipnozll" In timpul vielii. Printre ei se numar~ Parin-
tele Gassner, marchizul De Puysegur, precum $1 James
Martin Charcot, 0 personalitate celebra chiar $i pentru
Arta hipnozl!i 49
hipnotizatorii moderni, insa care era eu mult In urma
timpurilor sale In privinja studiu!ui hipnozei; cu toate
acestea, unll cred ca face parte-din acest grup, In ciuda
faptu!ui ca a identificat nive!i1l1!e ' profunde ale hip-
nozei. Vom discuta ulterior, in curpinsul aceslui capitol,
despre ace$ti celebri pionieri ai hipriozei $i studiile lor.
3. Gmpul ~tiinlifjc. Grupul $tiinlific, despre care de ase-
menea vom discuta ulterior in cuprinsul acestui capitol,
ii cuprinde pe cei care au scos pentru prima data hip-
noza din domeniul "misticismuhii" $i au inceput sa ex-
perimenteze posibilitajile reale ale hipnozei. Elliotson,
Braid ~i Esdaile au inregistrat progrese importante in
sensu I instaurarii epocii hipnozei - punandcapat evu-
lui mediu al acestei arte $i ~tiinle. ~i in ciuda faptului ca
au comis 0 serie de gre~eli, s-au aflat cu mult Inaintea
vremmurilor in care au trait; prin urmare, ~j merita
locul in galeria cerceta torilor care au abordat hipnoza
sub ospectul $tiinjific. Alji pionieri ai abordarii ~tiinji­
fice au fost Liebault, Bernheim, Brewer ~i Freud - cu
toate d! Freud a fost raspunzator pentru un nou ev
mediu al hipnozei.
4. Grupul modem. Grupul modern lrebuie sa-i cuprinda
pe toji cei care predau $i promoveaza hipnoterapia ca
arta ~i /sau ca profesie de sine sti'!tiitoare, precum $i pe
cei care 0 studiaza ca ~tiinta. Dar s-ar parea ca exista 0
divizare sau faliere in zilele noastre intre comunitatea
$tiilifica ~i mille de hipnoterapeuji devotaji care au
avut ~i au succes in demersurile lor de a-i ajuta pe oa-
meni s~-$i schimbe viala. Prin urmare, se poate spune
ca exista un grup modern $tiinjific $i un grup modern
artistic. Printre cercetatorii care au abordat studiul $ti-
injific al hipn07.ei in seeolul douazeci un nume stra!u-
ce$te mai putemic dedit celelalte - Milton Erickson,
doctor in medicina.
Existi'! numero$i alji cercetatori $i experimentatori ai
hipnozei din· seeolul douazeci. Numele lor sunt prea
numeroase pentru a Ie menjiona aici, cu toate cii ulterior
50 C. ROY HUNTER
in cuprinsul acestui capitol voi menpona totlll'i unele
dintre ele.
De asemenea, trebuie sa luam in considerare ~i grupul
modern artistic (care este denumit de wui din cadrul
comunitap; ~tiin\ifice, "hipnotizatorii laici"). Aceasta
profesiune legitim;; pe care au imbra~at-o barbap ~i
femei devotap ajutorarii semenilor lor pentru a-~l
schimba viata, aproape exclusiv prin mijloacele hipno-
zei, a produs propriile vedete. Nume cum ar fi Ormond
McGill ~i Charles Tebbetts sunt deja legende, la fel ca ~i
Rexford North. Ace~ti oameni au fost considerati
mae~tri ai artei hipnozei. Unii mae~tri ai hipnozei din
cadrul grupului modern artistic au fondat asociapi pro-
fesionale ale hipnoterapeuplor ~i/sau ~i-au dedicat
viata ajutorilrii oamenilor prin intermediul artei hip-
nozei. Voi discuta ~i despre ei ulterior, in cuprinsul
acestui capitol.
Existii 0 anumita suprapunere a celor doua grupuri
moderne, unii cercetatori ai hipnozei din secolul doua-
zed nu au obpnut obi~nuitele grade academice in ca-
drul comwtitii\ii cercetiitorilor in zilele noastre, precum
~i in vremea multora dintre pionierii hipnozei.
De asemenea, 0 serie de oameni deosebi\i, cu titluri
rernarcabile, au recunoscut de asemenea hipnoza ca
fiind 0 arta ~i au acceptat validitatea hipnoterapeutilor
care sunt art~ti competenti, cu toate ca poate Ie Jipsesc
titlurile academice. Mai multi dintre ei au fost implicati
direct in unele dintre asociatiile profesionale ale hip-
noterapeutilor.
$i-acum, hai sa aruncam 0 privire mai atenta asupra
unora dintre ace~ti pionieri ai artei hipnozei - ~i asupra
contributiei lor la hipnoza. Paginile care urmeazil sunt
destinate doar sil ofere 0 imagine de ansamblu a mo-
dului in care vieple ~i cercetarile acestor pionieri ai hip-
nozei au influentat istoria hipnozei, precum ~i sa arate
ca intelegerea formulei hipnozei ar fi putut sa influ-
enteze foarte mult cursul hipnozei - atat ieri, cat ~i azi.
Arta hipnozei
51
Pe masura ce cite~ti aceste pagini, ai grija sa-i urmare~ti
pe prietenii no~tri: imaginatia, credinla, a~teptiirile §i
convingerea.
Pionierii hipnozei din secolul optsprezece
Ne yom incepe discu\ia despre pionierii hlpnozei din se-
colul optsprezece cu un nume celebru din cadrul grupului
pseudo$tiintific: Anton Mesmer.
. ,
Franz Anton Mesmer
Mesmer este, probabil, cel mai cunoscut nume din intrea-
ga istorie a hipnozei, cu toate eli el nu a folosit aceasta arta
sau $tiinta sub acest nume.
Fiind prima persoana care a incercat vreodata sa explice
$tiintific ceea ce facea, adeseori este creditat cu titlul de
"Parintele hipnozei", titlu pe care il imparte cu alte douii per- '
sonalWitL In comwtitatea hipnoterapeutilor circula in contin- '
uare numeroase referiri la Mesmer $i la cercetarile sale, acesta
fiind un tribut care nu-i poate fi refuzat.
Mesmer s-a niiscut la Iznang, in Germania, in data de 23
mai 1734, pe Bordensee sau Lacul Constanta. Deoarece acest
lac s~ afla la granita dintre Elvetia $i Austria, unele publicapi
il considera nascut in una sau alta din aceste doua tari, .
existand $i 0 anumitii inconsecventii cu privire la data na$-.'
terii, din cauza lipsei de precizie a registrelor de stare civila '
din epodi.
La inceput a studiat medicina la Viena, devenind medic.
Dupii ce a urmarit 0 demonstrape de vindecare prin mag-
netism, sustinutii de Piirintele Maximilian Hell in 1774, $i-a
inceput experimentele cu magneti. 5-ar parea cii primii mag-
nep i-a imprumutat chiar de la Piirintele Hell. Pe urma, in
1766, Mesmer $i-a scris teza de doctorat, De Plane/arum
lnfluxus in care $i-a formulat pentru prima oara teoria referi-
toare la influenta planetelor asupra corpului omenesc. EI cre-
dea ca trupul omului este strilbatut de un gen de fluid ,
magnetic ~i ca acest fluid magnetic trebuia sa fie distribui(
52 C. ROY HUNTER
uniform pentru a se garanta sanatatea corpului. A postulat ca
propriile noastre corpuri sunt asemenea unor magne~ cu
poli la fiecare capat - ~i ca aducerea unui magnet In
apropierea corpului omenesc ajuta la echilibrarea ~i armo-
nizarea acestui fluid magnetic care ne lnconjoara. Teoria sa a
fost intitulata ini~al "gravitalia anirnala" ~i In cele din urma
a devenit cunoscuta sub denumirea de "magnetismul ani-
mal". Cu toate eli teoriile sale i-au intrigat pe mulli, Mesmer
a mai amestecat $i astrologia $i metafizica In teoriile sale -
ceea ce a provocat adancirea prapastiei de credibilitate care 11
desparlea de sceptici. . me~id s-au lnfuriat pe el $i I-au etichetat drept ~arlatan!
Primul lui subiect a fost Franz! Oesterlin, 0 tanara, prie-
tena cu so~a lui Mesmer. Fata era victima isteriei ~i convul-
siilor combinate, cu simptome de voma, orbire temporara,
atacuri de paralizie, halucina~i, incapacitate de eliminare a
urinei, dureri dentare violente ~i "alte simptome teribile",
pentru a-I cita pe Mesmer. I-au fost lega~ magneli de picioare
$i In jurul gatulul ~i ,,0 durere arzatoare $i patrunzatoare i s-a
ridicat din talpi de-a lungul picioarelor, sfar$ind printr-un
spasm mai intens la nivelul crestei iliace. Aici, durerea s-a
unit cu 0 alta, la fel de agonizanta, care Ii venea din ambii
sam, aruncand fulgere de durere spre cap $i unindu-se la ra-
dacina parului. Pacienta a avut 0 senzalie de arsura la nivelul
articula\iilor. in anumite parji ale corpului, flux,:!l magnetic
parea sa fie lntrerupt, devenind chiar mai intens. In curand a
devenit insensibila Ia magne~ $i s-a vindecat de toate
atacurile."
Vindecarea este definitiva.
Acum, sa analizam ce s-a lntlmplat ... in epoca respectiva,
magne\ii reprezentau ceva nou ~i misterios $i unii credeau dl
aveau puteri miraculoase. Subiectul Ii respecta fiind convin-
sa ca aveau sa produci\ rezultate. ;li pentru ca rezultatele erau
a$teptate, chiar s-au produs!
De asemenea, in epoca, durerea era considerata necesara
pentru vindecare. Prin urmare, ceea ce au f:kut magnelii a
fost ca, prin intermediul prietenilor no~tri, credinla, convin-
gerea $i a~teptarea, au produs 0 durere rapida, intensa, care
a lndeplinit sarcina lnfrangerii simptomelor psihologice.
Arta hipnozei 53
Nu a durat mult ~i Mesmer a descoperit ca magnelii nu
erau esen~ali pentru "vindecare" ~i a ajuns sa creada, In
schimb, di rezultatele se datorau unui fluid invizibil, volu- , '
miI}os, care strabatea totul, fiind afectat de pozilia planetelor.
In curand ~i-a modificat teoriile magnetismului pentru a
include in ele fatul ca, fara a $ti cum, era dotat cu un volum
mai mare de "fluid magnetic" decat al~ oameni - cu toate dl
orice om beneficiazii de 0 anumiti'i cantitate din acest fluid.
Celebritatea lui Mesmer s-a amplificat rapid ~i a magneti-
zat mul~ pacienli; $i, dupa cum este u~or de crezut, ceilalli
Insii el ~i-a continua! mai departe cercetarile.
Din nefericire pentru evolu~a hipnozei, Mesmer nu a $tiut
ca. "vindecarile" sale se datorau exclusiv talentului sau de a
induce 0 stare de transii hipnotieli. lndrurnata, ajutandu-i pe
padenli sa-~i foloseasca, de fapt, puterea propriului sub-
co~tient pentru a se vindeca - ca urmare, prima lnfrangere
I-a lasat fara nici 0 explica~e.
in lncercarea de a vindeca 0 tanara oarba ~i nevrotidi,
Maria Theresa Paradies, pianista $i protejata a impariitesei, el
a rell$it sa 0 ajute sa-$i recapete vederea, lnsa nu a putut sa
explice pierderea echilibrului - care i-a lnforiat la culme pe
parin\ii fetei. Tatal ei a venit la clinica lui Mesmer, cerandu-i
sa 0 externeze imedial. Tanara se ruga sa ramana; lnsa tatal ei
a scos sabia ca sa-$i lntareasca Cllvintele, fata a intrat In con-
vulsii ~i ~i-a pierdut din nou vederea, pe care nu $i-a mai
recapatat-o niciodata, ell toate eel ochii ei nu aveau nici un
defect fizic.
Natural, critidi lui Mesmer au profitat de acest inddent; $i
a fost numita ocomisie care sa investigheze. Ceea ce comisia
a $i facut - timp de trei ani - $i a decis lntr-un final cii Mesmer
reprezenta un pericol pentru Viena, acordandu-i numai doua
zile pentru a pleca.
Mesmer s-a mutat apoi la Paris, unde a invitat oameni de
$tiinla de renume sa participe Ia demonstra~ile sale $i a lncu-
rajat clasele nevoia$e sa vina la clinica lui sa se 'trateze. Ras-
punsurile lntarziate, descurajatoare, s-au concretizat printr-o
noua mutare, de aceastii In Belgia, In 1781.
54 C. ROY HUNTER
Mozart a devenit un admirator allui Mesmer ~i, la insis-
tenlele lui Mozart, Mesmer s-a intors la Paris, a cumparat un
hotel pe Rue Montmartre, unde a renunlat la §tiinla magne-
tizArii oamenilor §i a incepu t sA se ocupe de vindecari, pro-
vocAnd 0 mare tulburare la Paris.
Clinica lui a devenit un punct de atracpe aI Parisului -
unde magnetizarea a ajuns la fel de populara ca §i ascensiu-
nile cu balonul cu ·aer ·cald. Mesmer §i-a realizat aici legen-.
darnl bacque/, 0 monslruozitate care avea sil fie invidiatA
chiar §i de cAtre unele dintre celebritli!ile divertismentului
din zilele noastre. Era yorba despre 0 platformil circulara, de
aproximativ treizeci de centimetri inii.!\ime, cu 0 capacitate
de aproape 30 de locuri. In tavan erau orificii in care subieclii
puteau sa introdud! bare metalice pentru a primi "f1uxul
magnetic" ~i a se lasa purtap de acesta. Inauntru erau nenu-
marate sticie, umplute in prealabil cu importantul, invizibilul
§i tAmMuitorul "fluid magnetic" care, desigur, se revarsa
din varful degetului lui Mesmer. Scenariul era intregit de
muzica, de fulgere neobi~nuite ~i de prezenla unor obiecte cu
o mare capacitate de sugestie, astfel incat pana ~i scepticilor
Ie era u§or sa intre in starea de transa ~i convulsii apudind
capatul unei bare din fier. Uneori, Mesmer "magnetiza" §i
plicuri goale care, odam descltise ulterior, ar fi produs 0 con-
vulsie. Oare Hollywood-ul nu ar putea sa realizeze 0 scena
foarte interesanta tntr-un ·film, pe baza acestui scenariu?
Aceste spectacole i-au adus din nou lui Mesmer oprobriul
public tn Franla - intr-o asemenea masuril incat in cursul
vie!il sale au fost publicate caricaturi in care Mesmer era
reprezentat cu cap ~i urechi de magar, in timp ce magnetiza
o femeie, cu explicapa: "DEGE11JL MAGIC SAU MAGNET-
ISMUL ANIMAL". Unele dintre aceste caricaturi erau
deosebit de degradante, reprezentandu-l pe Mesmer ~i pe
adeppi lui ca 0 haita de caini!
De aceasm datA, Mesmer a rAmas la Paris pana dind 0
comisie numittl de regele Ludovic al XVI-lea §i condusa de
Benjamin Franklin i-a investigat cercetilrile ~i a emis apoi un
raport nefavorabil. In unul dinlre experimentele pe care le-a
urmarit Franklin, 0 femeie bea 0 cana de apil "magnetizata",
Arta hipnozei 55
pe care ea 0 credea apa normalii. Nu se intampla nimic. eu
toate aces tea, daca bea 0 cana de apa normala, pe care 0 ere-
dea magnetizata, intra in transa.
in alt experiment erau implicap copaci magnetizali. Din
nou, subiectul nu intra In transa la copacul corect -in schimb
incepea sa aiba convulsii dind atingea copacul care credea ca
fusese magnetizat. Franklin I-a declarat pe Mesmer ~arlatan,
toate vindecarile §i rezultatele lui teatrale fiind provocate de
imaginalie. Oricare dintre noi ar fi putut sa ajunga la aceea§i
concluzie.
Ma intreb dad;. Franklin avea idee ca 0 sa vina 0 zi cand
intreaga profesiune a hipnoterapeulilor avea sa se bazeze
atat de mult pe observalia lui. Ceea ce rareori se divulga este
cil Franklin credea ca era pbtrivit sa se realizeze mai multe
experimente pentru descoperirea impactului imaginapei, insa
a fost expediat ina poi in America dupa ce colegii lui Mesmer
au obpnut ceea ce urmareau.
In orice caz, din nefericire, Mesmer nu a inteles care era
rolul imaginaliei in toate cazurile sale incununate de succes
§i a fost obligat sa se retraga in Elvelia, unde a dus 0 viatii
retras" §i triSta:, tratandu-~i ocazional vecinii, panli la moar-
tea sa, care a'survenit in anul 1815. eu mult inaintea morlii,
a pierdut controlul asupra magnetizArii, spirituali§lii com-
binand-o cu spiritismul.
Dad! Mesmer sau oricare alt pionier de la inceputurHe
ltipnozei ar fi inleles intr-adevlir macar rolul vital al unei
parli din ingredientele formulei hipnozei, credinla, imagi-
nape, a§teptAri ~i convingere, intreaga istorie a hipnozei ~i-ar
fi schimbat cursu!! Pare tragic cil nici pionierii din secolul al
nouilsprezecelea nu au reu§it sa invele din gre§eala lui
Mesmer. De ce nu au putut sa fad! ~i ei aceea§i observalie
corecta pe care a facut-o Benjamin Franklin la sfir§itul se-
colului aI optsprezecelea?
Unul dintre descendenlii direcp ai lui Mesmer a fost inter-
vievat la inceputul anului 1990 de Penny Dutton Raffa,
fondatoare a Galeriei Internaponale de Celebritali din dome-
niul Hipnozei. Speranta mea este ca in cele din urma, cand-
va in viitor, conlinutul acestui interviu va deveni accesibil in
 .56 C. ROY HUNTER
fOfIli\a scrisii. Din nefericire, din cauza problemelor de sana-
tate ale fondatoarei, Galeria Internationalii de Cclebritali din
domeniul Hipnozei a intrat in hibernare dupa debutul se-
· colului douazeci ~i unu. Numai timpul va putea sa ne arate
· daca aceasta organiza\ie va fi reinviata. in opinia mea profe-
,. sionala, ceea ce a fondat Penny Dutton Raffa trebuie sa
, ,supravietuiasca.
.,.
Piirintele Gassner
Piirintele Gassner, un preot catolic, a fost contemporan cu
Mesmer (1727-1779) $i a fost, de asemenea, activ in domeniul
hipnozei. $oar parea dl a lucrat pentru 0 scurta perioada de
.. timp impreuna cu Mesmer, potrivit eel pulin unui istoric.
· Piirintele Gassner stiipanea arta sugestiei ca mijloc de vinde-
· care prin credinta $i a fost, poate, primul dintre vindeditorii
moderni.
in eel pulio 0 ocazie, Piirintele Gassner a redus rata pulsului
$i a respiraliilor unei femei pana in punclul in care doi medici
ingrozili (care erau invitati la demonstra\ie) au declarat-o
moarta. Pe urma, dupa do,!a minute ~i jumatate, el i-a readus
funcfiile fiziologice la normal ~i "a readus-o la vialii".
Ef}oria$ii lui nu au avut incotro $i au consider.a t ca
bumnezeu 11 inzestrase cu puteri divine $i avantajul psiho-
logic pe care I-a avut el a fosl convingerea ferma a oamenilor
ca ceva se va petrece!
$i in calitate de aulorilate religioasa, Parintele Gassner a
lucrat in cele mai favorabile condifii cu putinta pentru
obtinerea unei reactii hipnotice. Oamenii ccedeau eli repre-
zenta autoritatea lui Dumnezeu asupra lor $i prin urmare se
~tepta,! sa se intimple ceva atunci dlnd vorbea Parinlele
Gasner. (Ti Se pare cumva ceva familiar?)
Imagineaza-ti urmatorul scenariu $i dramatismullui: Pa-
rintele Gassner realiza inducerea transei intr-o catedrala slab
luminata, inconjurandu-~i enoria$ii cu 0 luminare aprinsa,
un crucifix incrustat cu diamanle $i murmurand sugeslii "de
adorrnire" in limba latina. Ca urmare a credintei lor, oamenii
i$i imaginau foarte U$or ca pulerea lui Dumnezeu lucreaza
Arta hipnozei 57
prin intermediul preotului! Astfel, chiar ~i subiec\ii dificili
intrau instantaneu in starea de somn la 0 atingere a crucii, in
vreme ce simpla prezenta a crucil era suficienla pentru a-j
hipnotiza pe majoritatea subieclilor.
Tunpul mediu necesar Parintelui Gassner pentru indu-
cerea starii de transa era, in mod ineredibil, de numai ~apte
secunde, din nou dovedind eficacilatea credintei, imagi-
naliei, a$teptarilor $i convingerii.
Parintele Gassner a fost unul dintre primii care a reu$it sa
indueii starea calma de transa, spre deosebire de obi$nuitele
convulsii din transa. Pe de alta parte, datoritii aceslei mari
diferente dintre metoda lui $i metodele "magnetizatorilor",
el nu a fost considerat un cercetator $tiintific. Poate d! ar
corespunde mai curand grupului artistic modem.
Marchizul Chastellet de Puysegur
Fost student al lui Mesmer ~i unul dintre adeptii cel mai
pulin $tiintifici ai lui Mesmer, marchizul Chastenet de
Puysegur (numele mai fjind seris $i Pursegur) a trait $i a
experimentat in Buzancy, Franfa. EI a dezvoltat teoriile lui
Mesmer eu privire la magnetism, oblinand ceea ce a devenit
cunoscut sub numele de magnetism diree\ionat.
Puysegur a formulat teoria potrivit careia factorul princi-
pal al realiziirii magnetiziirii era insU$i magnetizalorul. $i asl-
fel s-a perpetuat 0 alta gre$eala elementara - ipoteza cii
pulerea ii aparfinea hipnotizatorului ~i nu mintii subiectului.
Din cauza rnai sus mentionatei opinii gre~ite, marchizul a
decis ca magn~tii nu erau necesari - ca urmare, "magnetiza"
un ulm $i obpnea rezultale de la oamenii care vizitau acel
ulm.
Imagineaza-ti, numai! Populalia locala se putea duce sa
profite de ultimele cuceriri ale transei cu convulsii chiar $i ln
absenla marchizului (in timp ce el, se pare, avea treburi cu
mult mai importante).
E$ti de acord d formula hipnozei opera ~i in cazul min-
lilor oamenilor care erau "magnetiza\i" de un copac? Daca
cineva crede ca un copac a fost magnetizal ~i apoi i~i poate
58 C. ROY HUNTER
im<lgina cu u~urinla ca va fi magnetizat de acel~i copac, prin
urmare a~teptandu-se sa fie magnetizat, starea de hipnoza
nu s-ar instala chiar daca ar fi fost yorba de un alt copac? ili
Franklin observase pe cineva intrand in transa dupa atin-
gerea altui copac, in cursul experienlelor pe marginea
cercetarilor lui Mesmer.
Hollywood-ul chiar ar putea sa creeze un scenariu intere-
sant, prezentandu-l pe marchiz facand pase magnetice in
jurul unor persoane ~i apoi ar putea adauga mai multe ele-
mente d.e dramatism, inclusiv un ulm cu aspect ameninlator.
Se mai' aoauga 0 muzica misterioasa ~i d'jiva nori negri etc.,
~i sunt sigur ca efectul va fi cat se poate de dramatic pe ecran.
(Uneori mo~tenirea pasiunii pentru filme din familia mea imi
influenleaza modul in care spun pove~tile!)
o contribupe mai importanta din partea lui Puysegur a
fost descoperirea de caire el a transei asemanatoare somnu-
lui, careia i-a dat numele de "somnambulisml/, care s-a pas-
Irat piina in zilele noastre. Fenomenul s-a petrecut pentru
prima oara in 1784, cand un tiinar pastor, Victor Race, a cazut
intr-un somn lini~tit, .in loc sa intre in convulsiile obi~nuite
ciind a fost legatr de un copac "magnetizat". Puysegur a
descoperit ca tiinarul putea sa raspunda la sugestii in timp ce
parea cii doarme.
Potrivit lui Rpbert Damton, autorul ciir)ii Mesmerism and
the End of the Enlightenment in France, marchizul a devenit
celebru, ··obliniind chiar un anumit sprijin ~i din partea
guv~m:ului.
In toamna anulu; 1784, marchizul de Puysegur cfectua magnetizari pe
o sc~ro Jolarte Jargii, cu sprijinul entuziast al autorilli/i1or din Bayonne
~j relatarile rejeritDare la reaIiziirile lui circulau in intreaga tarii,
fnsolite de 0 lisM de vindecari obfinute prin magnetizare.
Pe de alta parte, dupa aceasta, marchizul de Puysegur a
inceput sa experimenteze fenomenele de perceppe extrasen-
zoriala ~i alte teorii inacceptabile pentru comunitatea ~tiin!ifica.
eu toate aces tea, ajunge in istorie, gralie descoperirii tran-
sei somnambulice, precum §i pentru faptul ca a fost primul
in istoria medicinii care a experimentat diagnosticarea
Arta hipnozei 59
afecpunilor in starea de transa - in ciuda faptului eli diag-
nosticele sale se stabileau prin intermediul celui de-al ~aselea
simI §i erau in mod frecvent incorecte . .
tnsii decizia lui Puysegur de a experimenta fenomenele de
perceplie exlrasenzorialii, chiar a fost cea mai mare gre§ealii
a lui? I ,
m Hypnosis: The Cognitive-Behavioral Perspective - Hipnoza:
perspectiva cognitiv-comportamentalii - Nicholas Spanos §i John
Chaves afirma urmatoarele:
Mesmer ~i Puysegur au sus,;nut ca fenomenele hipnotice depind de 0
anumila dibQde sau de anllmite abilitiiJi supranaturale ale hipnotizo-
torulu;, sub a dimi putere, persoanele "magnetizate" s-ar fi compor-
tat, praetic, asemenea unor robofi.
Dupa cum am menjionat anterior, marchizul credea in
mod gre§it eli subiecfii sai se aflau "sub puterea sa" - §i, pe
undeva, exista ~i In zilele noastre oameni care cred in conti-
nuare acest lucru! Din nou, ne-am putea intreba: cat de dife-
rita ar fi fost istoria hipnozei, daca Mesmer ~i Puysegur ar fi
inleles cii toate fenomenele de magnetizare erau, de fapt,
automagne!iziiri indrumate?
Poate ca problema cu acest mod de a percepe este aceea cii
elirninii 0 mare parte din aspectul §tiinlific al acestui proces,
necesitiind mai multii arta - mai ales in cazul subiec)ilor care
se opun. Chiar §i in zilele noastre oamenii mal dezbat inca
intrebarea cine depne puterea.
Alti practicieni ai perioadei
Piinii in prima parte a secolului al nouasprezecelea, mulfi
oameni au studiat ~i au practicat diverse tipuri de hipnoza,
in numeroase abordiiri diferite, cu toate cii termenul "hip-
nozii" inca nu fusese inventat. Au fost numite cornisii care sa
Ie investigheze descoperirile §i cercetarile, elaboriindu-se
rapoarte care au fost la fel de nefavorabile ca ~i concluziile
asupra activita)ii lui Mesmer.
Majoritatea pionierilor acelor vremuri au urmat p~ii lui
Puysegur, experimentand clarviziunea §i fenomenele de
60 C. ROY HUNTER
pereeplie extrasenzoriala, aeeste experimente ~i teme alimen-
ta.ndu-i pe seeptici. Dupa dite s-ar parea, majoritatea oame-
nilor cu mentalitate mai inelinata spre ~tiinla vor fapte
~tiinpfiee ~i teorii ~tiinlifice - nu idei alternative - ehiar dad!
amintitele idei 'alternative Ie adue anumite servicii unor
oameni. Pe de alta parte, nu este interesant oare, ea atat de
mulli dintre ace~ti oameni de ~tiinla au explorat ~i ei dome-
niile fenomenelor de pereeplie extrasenzoriala? La eursurile
mele nu se exploreaza aeeste domenii, deoarece Charles
Tebbetts a dorit ca materia cursului sau sa fie predatli intr-un
mod secular ~i credibil.
Hipnoza in secolul al nouiisprezecelea
Abatele Jose Castodi de Faria
Abatele Faria a fost unul dintre primii experimentatori ai
hipnozei pe latura ~tiinlifica, el activand la Paris, in jurul
anului 1815. El a fost primul care a formulat multe dintre
teoriile care au fost ulterior redescoperite ~i atribuite altor
persoane.
De Faria a fost prima persoana cunoscuta.care a descoper-
it ca atitudinile psihologice nu aveau nimic in comun cu
starea de hipnoza ~i a transmis mai departe ca transa nu
poate so. fie indusa impotriva voinlei persoanei respective.
De asemenea, el a pus la punct "metoda privirii fixe" de
inducere a starii de hipnoza, folosWi ~i atunci, ca ~i acum, ~i
care se bazeazA pe fixarea privirii.
. In afara faptului ca a fost un investigator care a pornit de
la semnele de intrebare ale hipnozei, Abatele Faria a fost ~i
un adevarat om de spectacol; ~i in ep~ii, hipnoza realmente
avea nevoie de un om foarte priceput in "relaliile publice".
Se descurca foarte bine. in ambele sale ocupalii, aceea de a
descoperi hipnoza ~i cealalta, de a 0 vinde publicului, cand
s-a produs un incident care i-a pus capat carierei ~i I-a privat,
practic, de aproape intreaga credibilitate pe care pe drept
Cllvant 0 merita.
Arta hipnozei
61 '
Mai mulp medici invidio$i au angajat rna; multe persoane
care sa pozeze in subiecti ai Abatelui Faria in cadrol unei
demonstrapi publice, prefacandu-se eli intra in starea de
transii foarte' repede ~i foarte ~or. Yn momentul 'psihologic
potrivit, aceste persoane trebuiau sa sarli ~i sa anunle dl doar
se prefikeau, afirmand' in mod fals ca erau angajap de Aba-
tele Faria. Evident, acest dezgustator produs ill invidiei I-a
discreditat pe Abatele Faria, care ~i-a pierdut intreaga
recunoa~tere pe care in mod intemeiat 0 merita.
John Elliotson
John Elliotson, nascut in 1791, a fost profesor de teorie ~i
practidi la Spitalul Unjversitar din Londra, Marea Britarue. A .
inceput s~ manifeste interes in magnetism iri urma contactu- .
lui cu un ahuine Richard Chenevix, un student al AbaieiUi '
Faria, inv'ii'land hipnoza de l<i baronul de Potet.
Datorita felului sau de a fi ~i metodelor Sale de cercetare
acest piohTer al hipnozei merita intr-adeviir sa fie considera;
un pionier' din ~pu1 $tiinlific. .
Incepandu-~i 'experimentele in anul 1837, Elliotson a des-
coperit eli pacienpi sa; puteau sa suporte intervenpi cliirilrgi-
cale majore fara suferinle agonizante ~i a ap1icat aceste '
tehnici ori de cate ori Ii era posibil. Aceasta i-a afras ilIa con-
tratilor medici, care erau partizanii fermi ai concepliei ca '
durerea este necesara pentru vindecare. In consecinfa; 'acest"
fapt i-a determinat pe multi medici Sa fie mai mult decaf dot- '
nid sl\-I discrediteze pe Elliotson. Deoarece el mai credea $i .
in cJarviziune, au folosit acest fapt ca munipe suplimentara ~i
i-au plasat a'ctivitatea reaJa In acee~i categorie.
In ciuda criticilor fap~e $i a inamicipei deghizate, Elliotson
a continuat Sa utilizeze ~i sa promoveze "magn,etismul". ~i
numer~i medici tineri au manifestat un mare interes fala'de
cercetarile sale. ~i-a Ca$tigat atat de.mulp adepp, inca! a: '{6st
obligat sa realizeze multe dintre lntervenpile chirurgi~a1e-jri;
amfiteatrul spitalului, pentru a putea fi viizut de toli cei care
erau domici.
62 C. ROY HUNTER
in afara utiliz8rii hipnozei in cazul intervenliilor chirurgi-
cale majore, Elliotson a folosi! ~i "sugestia prestigiului" pentru
a realiza 0 serle de vindecari directe. To! el a mai des~urat
~i 0 serie de experimente de diagnosticare ~i predicpi in stare
de trans~; in orlce caz, a f~cut, probabit mal mult dedit ori-
care dintre predecesorii s~i pentru promovarea hipnozei in
lumea medicalll, lntr-un mod ~tiin)ific.
Cu toate acestea, comunitatea medicalii ~i-a continuat
atacurile la adresa lui. In curaud aceasta I-a fllcut foarte
impopular in randurile publicului - dar Inca ~i mai pulin
popular in randurile autoritalilor responsabile de spitale,
care i-au cerut sil puna capat experimentelor.
Ferm convins cil avea dreptate, el a refuzat sa se opreascil.
Dupa 0 scem, furtunoasa, a parasit spitalul ~i universitatea
pentru a nu mai reveni niciodatll. Din neferlcire, cum este de
~teptat, toate urmele de mesmerism au fost "curalate" in
urma lui - de 0 comisie special nurnita.
o alta lovitura tragidl a fost indreptata dltre esenla hip-
nozei de comunitatea ~tiinlifidl a vremii, vizandu-I exact pe
principalul sau practician pe temeiuri ~tiinpfice.
Elliotson a continuat sll lupte pentru acceptarea medicala
a experimentelor sale limp de peste treizeci de ani, prin toate
mijloacele care i-au stat in puteri. A publicat 0 revistll intitu-
lata "Zionist", care in mod indirect a adus multe beneficii,
mai tarziu, pentru mii de oameni, prin irltermediul cerceta-
rilor lui James Esdaile. Cea mai mare parte a cercetarilor sale
fiind date uitarii, a murit cu inima grea, in anul 1868. Este
pacat ca nu s-a bucurat de mal mult din respectul binemeri-
tat in timpul vielii. Un alt mare om care a murit intr-un
deplin anonimat.
James Braid
James Braid (1795-1860), un remarcabi! chirurg scopan,
este celebru mai ales pentru inventarea term.enului ,,hip-
noza" (derivat din cuvantul grecesc Ilypnos, care inseamna
somn).
Arta hipnozei 63
Cercetarile sale au ajutat In mod , semnificativ la dez-
voltarea hipnozei, fiind primul care s-a bucurat de recu-
noa~terea meritului de a fi cercetat ~tiinpfic seQlnele de
intrebare ale mesmerismului. Tot el a mai pw.Ja ·punct ~i 0
alta tehnid! de inducpe a stilrii de hipnoza de tipul fixarii
privirii, folosind 0 lumina puternidl ~i a descoperit cum se
poate amplifica trans. hipnotidl punand accentul mult mai
mult pe sugestiile vocale. EI credea d\ starea de transa hip-
~ot~ca depindea de sugestibilitatea subiectului, care poate sa
fie mfluenlat foarte mult de sugestiile vocale ale hipnotiza-
torului. Aceasta este metoda care a ajuns sa fie' cunoscuta sub
denumirea de metoda sugestiilor.
Pentru .ceste motive, Braid este cunoscut ~i drept "Parin-
tele hipnozei" - 0 recunoa~tere istoridl, pe care 0 imparte cu
Mesmer ~i cu Liebault.
Cariera lui Braid In domeniul hipnozei a inceput dupa ce
a urmilrit 0 demonstralie de "magnetism" in luna noiembrie
a anului ~841 - ~i a pus la indoiala ipotezele mistice ale lui
Mesmer. A etichet.t spectacolul ca fiind 0 insulta I. ,{dresa
inteligenlei ~tiin)ifice; dar pe undeva s-a simlit obligat sa mai
urmareasdl 0 demonstrape, cel pupn 0 data, inainte de a res-
pinge "magnetismul" ca Hind 0 ~arlatanie.
Din fericire, a doua demonstrape I-a convins ca magneti-
zatorul avea controlul deplin asupra subiectului ~i de aceastil
~ata, ~raid a fost motivat de curiozitate sa afle ce se i!,tampla
ill realitate. Reversul a fost acela ca Braid a pres)Jp.us ci! su-
biectul se afla sub controlul hipnotizatorului - astfel inei't, in
ciuda succeselor sale, a inaintat $i el pe aceea~i cale e~o.nat~
ca ~i pionierii hipnozei dinaintea lui.
Dupa ce inilial a respins teoriile lui Mesmer ca fiind 0. gra-
mada indariltnica de pov~ti de adormit copiii, Braid s-a tre-
zit confruntat cu un fenomen f~rll nici 0 explicape acceptabila
a cauzei! lnsa a concluzionat ca trebuia sa existe 0 Cauza fi-
zieil, astfel incat ~i-a lnceput cercetarile.
A emis teoria c~ lncordarea continua a ochilor poate, din
cauza oboselii, sa se concretizeze prin paralizia centrilor ner-
vo~i al vazului, provod'nd 0 stare care s-ar fi asemilnat foarte
 C. ROY HUNTER
64
mult cu somnul - de unde ~i marele sau interes fala de
. metodele "privirii fixe~' (sau fixarii privirii). . . noastre, numero~i practicieni ineearell sa deghizeze practi-
. A experimentat cerandu-i unui prieten sa fixeze contmuu
cu privirea 0 stiela de Yin ~i in mai putin de ~iminute a avut
dovada legitima d. magnetismul nu avea nuruc de-a face en
somnul mesmeristic. Prietenul sau ~i ulterior sotia sa, s-au
dovedit amandoi ,,*te subiecp excelenp, iar experimentele
lui Braid au reprezentat dov.da indiscutabila a contri~u\iilor
~tiinlifice la hipnoza. Pe de alta parte, el a presupus.I~ ~od
gre~it ca, urmare a aplicarii tehnicilor de fixare a pnvull, se
petrece. ceva de natura fiziologid\, instalandll-~ astfel 0
stare de absenta a actului volitiv; ~i astfel mC1 Braid nu ~I-a
dat seama di to.te genurile de hipnoza reprezinta, de fapt,
autohipnoza.
De asemenea, a~a cum se intampUI atat de des in cazul
hipnozei, colegii sai britanici din. cadrul. comun~ta\ii me-
dicale, conservatori, nu I-au rasplabt practlc en mC1un fel de
recunoa~tere pentru cercetarile sale, cu toat~ c~ ~ i~gistrat
numeroase realizari. Ainaintat rapoarte asoclapel bntamce $1
s-a oferit sa fadi experimente pentru 0 comisie specialll, insil
oferta sa a fost refuzata forma!' . in vreme ce Braid f~cea pa~i epocali in hipnoz3, un alt
tn vreme ce s-a bucurat de 0 recuno~tere redusil sau nulil
in lara sa, articolele lui Braid au generat un consider.bil in-
teres in Franta. Cu toate acestea, Azam, discipolulluifra~cez,
care era considerat un impostor in Franla, era deoseblt de
apr.eciat in Anglia! Acesta a fos! tratamentul aplic~t de"cele
mai strillucite minii" ale epocii pionierilor hlpnozel.
Cel mai important lucru de repnut cu privir~ la con-
tribuli a reala a lui Braid la hipnoza este eli a fost pn.mul care
a stipulat faptul ca somnul hipnotic poate sa fie mdus de
agenli fizici - adaugand de asemenea eli, pentru mduc~rea c~
succes a starii de transa, erau necesare anunute condlpl PSI-
hologice, credinla $i ~teptarile. .
Braid a dat lumii in anul 1842 termenul de "hipnoza" - pe
care a incercat ulterior sa-l schimbe cu "monoideism", deoa-
rece a descoperit cil poate sa apara ~i intr-o stare .care sa nu
implice somnul. Cu toate acestea, prima denumue _a ~rms
atat de bine, inelit s-a pastrat pana in zilele noastre, m Cluda
Arta hipnozei 65
a numeroase eforturi de a fi schimbatiL Chiar $i in tirnpurle
carea hipnozei sub· diverse denumiri, cum ar fi "meditalie in
grup", "imagisticii programata", "relaxare indrumata" sau
"vizualizare creatiya" etc.; insa in mod evident denumirea de
IlhipnozA" se va pastta intotdeauna.
In 1843, Braid $i-a publicat prima lucrare dedicatii hip-
nozei, care i-a ~i consacrat denumirea, repudiind tetmenul
"Braidisin". Apoi in 1847 a descoperit "hipnoza in starea de
veghe", realizand in numai ~ase ani mai mult decat au rea-
lizat multi alp experimentatori, in mai mult de un sew!.
in sfa~it, in 1848, Braid s-a aventurat in frenologie $i zone
hipnogenice, punand capat cercetarilor care ar putea sa fie
considerate valide de comunitatea $tiinpfica. A$adar, inca un
om de ~tiinta care a explorat hipnoza intr-un mod $tiintific, a
explorat $i taramuri necunoscute. Acest lucru nu poate sa nu
ridice anurnite semne de intrebare in mintea unora ...
James Esdaile
medic scolian, James Esdaile (1808-1859), experimenta ~i 1$i
ca~tiga 0 recunoa$tere definitiva in istoria hipnozei. Aflat in
Hoogly, India, Esdaile a folosit hipnoza in intervenliile chi-
rurgicale, cu "*te rezultate uimitoare; pana ~i in zilele noas-
tre, s-ar putea spune ea cercetarile sale de hipnoza aplicata
frizeaza lirnitele fantasticului.
La sfa~itul anului 1846, Esdaile a inaintat rapoarte in care
indica faptul c3 efectuase cateva rnii de interventii chirurgi-
cale rninore $i aproximativ trei sute de intervenpi .majore,
inclusiv nouasprezece amputari, toate flira durere. in special
datorita inlaturarii $ocului postoperator grape hipnozei, a
redus rata mortalitapi, care in epoca era de 50 la suta, la mai
pupn de 81a suta! (intr-o carte a raportat chiar mai pupn de
5 la sutil.) Asociapa Medicala i-a acceptat raportul ~i a fost
mutat la spitalul din Calcutta unde sa-~i continue operapile
ll
sub "magnetizare •
 C. ROY HUNTER
66
rntimp ee Asocialia eonsidera magnetizarea ea fiind un
subiect tabu 'Ia spitaJul Universitar, se a~tepta cu larghele sa
dea rezultate in cazul maselor needueate din India. Aveau
dreptate, desigur. rn India, cunoseuta demult ca patrie a ~ti­
inlelor oeulte, Esdaile a avut suecesul asigurat inca de la
ineeput datorita sistemului de credinle lnrli.dacinat. Ulterior,
eand Esdaile s-a intors in jarll, nu a mai putut sll-~i repete
rezultatele, din cauza lipsei de credinlii ~i a a~teptarilor neg-
ative; astfel inca.t cariera lui a urmat aceea~i cale tenebroasa a
descurajarii, urmata de Elliotson.
Dave Elman ~i-a aratat respectul falii de Esdaile referin-
du-se la 0 stare hipnotica ultraprofunda folosind termenul
"stare Esdaile" (Capitolul 13 al carpi sale Hypnotherapy este
intitulat "Starea Esdaile").
Dr. Burcq
Un medic francez, dr. Burcq, a jucat un rol minor dar inte-
resant In dezvoltarea hipnozei cam in aceea~i perioada, cu
toate ca numele sau este rareori asociat cu hipnoza.
Doctorul Burcq a pus la punct ~tiinla "metaloscopiei",
care s-a bucurat de recunoa~tere ~i respectabilitate In randul
comuniti!.pi medica Ie, cu mult inaintea hipnozei.
rn
metaloscopie, suferinzii erau tratap. prin aplicarea unor
metale diferite, aplicate extern, pe parp.le anatomice afectate.
Fierul era folosi! pentru eliminarea leziunilor posturale;
plumbul apllcat in dreptul inimii reprezenta metalul folosi!
pentru anemie ~i a~a mai departe. Cand se aplicau aceste
metale, care erau apoi lasate in locul respectiv pentru diverse
intervale de timp, se presupunea oil ar fi trebuit sa se produca
schimbari spectaculoase. In cazul afecp.unilor fizice, trebuie
sa ne lntrebam daca nu cumva acelea~i schimbari s-ar fi pro-
dus ~i ca urmare a capacitap.ior curative proprii ale organis-
mului; in afecliunile psihosomatice, se poate foarte u~or
presupune ca vindecarea se datora exclusiv a~teptarilor
rn
pacientului; dar gand~te-te, numai. .. ce masura acest suc-
ces s-ar putea datora ~i efeetului celorlalte componente ale
formulei hipnozei - credinla, imaginalie ~i convingere?
Arta hipnozei 67
Chiar ~i in zilele noastre, unele terapii alternative folosesc
pendule ~i diferite dispozitive pentru vindecare, dar care nu
sunt recunoscute ca fiind ~tiintifice. Cand se produce 0 v'in-
decare, este posibil sa fie datorata ~i efectului placebo - care
are exact acele~i componente ca ~i formula hipnozei.' Sau,
altfel spus, poate eli ace~ti oameni se vindedl. exclusiv
datorita puterilor lor mentale! lar dadl acest lucru este ade-
va rat, atunci probabil ca dr. Burcq a fost intr-adevll.r un faci-
litator al artei inducerii stll.rii de transa, ajutandu-i pe mulli
dintre pacientii sai s"-~i foloseasca puterile propriilor minli
pentru a se vindeca pe ei ~~i.
$coala de gandire de la Nancy: Bernheim ~i Liebault
In 1864, un medic de tara, Ambroise August Liebault, s-a
stabilit la Nancy, Franla. $i-a deschis un cabinet, tratandu-~i
pacien!ii fie prin mijloacele hipnozei, fie cu mijloace me-
dkale.
Deoarece tratamentele sale prin intermediul hipnozei
erau gratuite, in mod natural au devenit foarte populare.
Aceste tratamente durau in jur de zece minute 9i dr.
Liebault explica foarte dar ca nu avea niciun' fel de puteri
supranaturaJe. EI este primul care a afirmat eli hipnoza este
exdusiv 0 chestiune de sugestie - astfellndit a flieut primul
pas pe 0 cale cu totul noull.!
Hippolyte Bernheim, profesor de medicina la Facultatea
de medicina din Nancy, a scris un articol in ,are 11 discredita
pe Liebault, prezentandu-l ca nefiind altceva decat un ~arla­
tan; ins" 0 vizitii la clinica lui Liebault I-a convins de contrariu,
deoarece metodele doctorului diideau rezultate. Pe urma a
introdus metodele lui Liebault la propria clinidl, avand un
succes egal sau chiar mai mare.
rn curand la Nancy, i s-a alaturat lui Liebault ~i impreuna
cu el a fondat cel mai renumit centru de vindecare prin
mijloacele hipnozei, din istorie. A declarat un procent de suc-
ces de 85 la suta din cazuri, sustiniind vindecarea eu succes
chiar ~i intr-un caz de otravire.
68 C. ROY HUNTER
Pentru cazurile originale, Bernheim a jinut evidenle foarte
grijulii ~i multe dintre ele Ie-a publicat in lucrarea De la
Suggestion - Despre sugestie - aparuta in 1884. In 1886 a publi-
cat cartea Suggestive Therapeutics care a ajuns sa fie larg uti-
liza!a ca ghid pentru hipnoza medicala.
Bernheim ~i Liebault sunt considerali in general ca fiind
fondatorii ~colii de la Nancy, 0 ~coala atat practica, cat ~i de
gandire. Teoria acestei ~coli era ca pana nici oboseala oculara
a lui Braid nu era necesadl ~i ell hipnoza est" un fenomen pur
subi.ectiv. Cu alte cuvinte, ei au determinat in mod corect ca
forlele psihologice ~i nu forlele fizice sunt cele care provoaca
instalarea starii de hipnoza; aceasta teorie fiind actualmente
larg acceptata, putem spune ca arta hipnozei a facut in acest
fel un pas uria~ inainte. , ..
Gre~ala lor cea mai mare, poate, a fost ca au crezut in
continuare cii din momentul in care persoana se afla in starea
de hipnoza, puterea Ii aparlinea medicului ~i nu persoanei
respective. La pagina 100 a carlii The Young Freud a lui Billa
Zanuso, autorul spune:
Teoria fundamentala a ~colii de la Nancy a fost aceea ca~ tDt eeea ce se
petrece ~j intervine In starea de hipnozii este produsul interven/iei pu-
terii de sugestie a medicului, manifestata asupra pacientului.
in ce fel s-ar fi schimbat cursul hipnozei, daca Bernheim ~i
Liebault ~i-ar fi dat seama ca toate tipurile de hipnoza sunt,
de fapt, fenomene de autohipnoza ~i ca puterile implicate
saJii~luiesc de fapt in mintea persoanei care este supusa hip-
notizarii? Formula hipnozei trebuie sa ~i aibi\ sediul in min-
tea persoanei care intra in starea de hipnoza, nu in mintea
hipnotizatorului - fapt evidenliat de lipsa de succes a lui
Esdaile in repetarea anesteziei sub hipnoza in Marea
Britanie.
$coala :de la Salpet~Lre: Charcot
k~~eea~i perioadil in care Bernheim ~i Liebault studiau
hipnoza la Nancy, dr. James Martin Charcot facea experi-
Arta hipnozei 69
mente de hipnoza in propria clinidi, la Salpetriere. EI a fost
primul care a identificat ~i etichetat diversele niveluri de pro-
funzime ale starii de hipnoza.
Cu toate ca era unul dintre cei mai avansa!i neurologi ai
vremii sale, Charcot a facut mai multe gre~eli In, abordarea
acestui nou subiect. In esenla, el credea ca hipnoza era un
fenomen care putea sa fie studiat eel mai bine pe pacienjii
care suf7reau de isterie - afirmand dl hipnoza:' ,nsa,;i"este n
stare patologica. Pe scurt, punctul sau de vedete 'er;,'ac~I'; ca
acpunea fizica ar fi reprezentat cauza hipnoze"i $1 nu suges'tl'"
psihologica ~i, prin urmare, teoriile sale veneau in conflict cu
acelea a.\~ lui Liebault ~i Bernheim. Alte doua convingeri ale
sale d,,;u legate de inducpa somatica a somnului hipnotic
prin intermediul atingerii "zonelor hipnogenice" ~i validi-
tatea teoriei metaloscopice a dr. Burcq.
Cu toate ca ideile fundamentale ale lui Charcot privitoare
!a hipnoza au fost, probabil, eronate, el a facut 0 descoperire
Importanta care a constat in recuno~terea ~i denumirea
diferitelor nivele de profunzime ale starii de hipnoza.
In 1878, Charcot ~i studenjii sai de la academie au demon-
strat aceste stadii ale somnului hipnotic, ariitand ca subiectul
hipnotizat este capabil sa prezinte simptome diferite ~i sa
treaca "teste" diferite in fiecare dintre aceste stadii. Aceasta a
reprezentat prima tentativa de clasificare ~tiintifica a
fenomenului transei ~i din fericire pentru istoricul ulterior al
hipnozei, Charcot a realizat ~i 0 adaptare a ei. (Este reflectata
in timpurile noastre moderne de celebra scala Davis-Husband
a profunzimii hipnoozei, de frecvent utilizata scala
LeCron-Bordeaux ~i a~a mai departe). '
Cele trei niveluri larg acceptate ale profunzimii starn de
hipnoza au fost denumite ~i definite pentru prima oara in
tratatul lui Charcot, On the Distinct Nororaphy of the Different
Phases of Sciences Comprised Under the Name of Hypnotism -
D~spre nomenclatura dislinctli a diferileior faze ale ~tiinlelor
cuprmse sub numele de hipnozli. '' ,
Denumirile pe care Ie-a aplicat Charcot aces tor stadii, lIn
ordIne, sunt LETARGIA, CATALEPSIA $1 SOMNA:MBULIS-
MUL. Diferiji hipnotizatori folosesc alte ' scale ctlprinzand
 C. ROY HUNTER
70
patru, cinci, ~apte sau mai multe staelli ale profunzimii starii
de transa, insa scala in trei p~i conceputa de Charcot este in
continuare cea mai buna din punct de vedere practic.
Charcot s-a bucurat de recunoa~tere in intreaga lume
medicaHi pentru contribupile sale la domeniul neurologiei ~i
acceptarea de catre el a hipnozei i-a determinat pe mulp me-
dici ai vremii sa 0 accepte ~i ei. Concepjiile sale gre~ite au fost
~i ele acceptate, din nefericire, provocand 0 anumita intar-
ziere in limp a descoperirii mai multor adevliruri legate de
hipnoza; cu toate aces tea, a reprezentat inca un uria~ pas
inainte. . lungii ?urata, atunci schimbarile sunt in.trcadevar definitive.
Punctul eulminant al hipnozei in seeolul al nouasprezeeelea
Liebault, Bernheim ~i Charcot i-au inspirat pe mulp
nou-venip sa patrunda, in aceasta perioada, in studiul hip-
nozei, iar pe de aWl parte, acceptarea, atat de dltre publicul
larg, cat ~i de catre lumea medicaHl, a hipnozei ca ~tiinta, in
intreaga Europa, a devenit realitate. Cu toate di metodele
moderne de hipnoterapie nu erau inca avute in vedere, se
faceau mari progrese, in aproape toate domeniile medicale,
prin aplicarea hipnozei de catre ace~ti pionieri din categoria
oamenilor de ~tiintii, care au explorat diferitele aplicapi me-
dicale ale hipnozei. Numele acelora care au realizat cercetari
importante sau au inaintat comunidiri interesante sunt prea
numeroase pentru a Ie men tiona aici.
Din nou, sa ne temperam cu grija entuziasmul. deoarece
multe dintre aceste succese timpurii s-au datorat credintei
gre~ite ca pacientul care se afla in starea de hipnoza era
supus sugestiei celui care Ii inducea aceasta stare. De vreme
ce aceasta era a~teptarea, atat din partea subiectului, cat ~i a
hipnotizatorului, nu putem decat sa speculiim cu privire la
numiirul succeselor care reprezentau intr-adevar rezultatul
efectului "placebo" - mai ales de vreme ce majoritatea aces-
tor pionieri foloseau exclusiv sugestia prestigiului, proce-
dura care este acceptabila, avand in vedere intelegerea mult
mai restransa a psihodinamicii in epoca respectiva. De ase-
menea, deoarece majoritatea pacienplor erau convin~i oil
medicul repr'lZenta 0 autoritate in utilizarea hipnozei, le era
Arta hipnozei 71
foarte u~or sa-~~ imagineze ca se aflau sub f!uterile autoritiitii
medlc~le a zile!. \~rles Tebbetts a numit "terapia asistata
,:,oral ceea c~ altll denumesc prin sugestie de prestigiu - uti-
hzarea e~clu::":,~ a ~ugestiei pentru a determina producerea
unor schimban m vlata persoanei respective.) -.
D:'1:'a cum am m.ai mentionat anterior, daca 0 persoana
aflata m starea_ de hlpnoza poate sa-~i imagineze ca numai
sugest1~ ~lrecta. poate sa-I "vindece," iar aceasta credinta ii
de:ermma convmgerea totala cli sugeslia hipnoticli ar putea
sa msemne totul, precum ~i a~teptarea ca vindecarea sa fie de
Pra~ticand hipnoza limp de peste ~ase decenii, Charles Tebbetts
a .aJ~ns la concluzia c~ numai sugeslia directa nl! poate sa
ehmme defi~\ltiv un slmptom daca persoana respectiva nu
are 0 d~mnt~ foarte puternidi prin care ~a motiveze schim-
barea ~l daca problema nu reprezinta rezultatul unui eveni-
ment traumatizant din punct de vedere emotional. In lumina
acestor c_o~id~I:!TIte: Charles Tebbetts a crezut ca hipnoza
trebUle sa fie utihzata pentru a ajuta persoana respecliva sa-~i
descopere problema ~i sa se elibereze de ea.
Cu toate ca au crezut, in mod gre~it, ca subiectul se afla
"sub puterea lor", daca ace~ti oamcni de la ~ijlocul secolului
al nouasprezecelea ar fi folosit hipnoza pentru a cauta
c~,!zele problemelor (a~a cum procedeaza in zilele noasire un
hipnoter.aput cu 0 pregalire competenta) ~i apoi a~·.:fi b,odat
pe marg~n~a :oncept:lor de credin\ii, imaginatie, c9n.~i.ngere
~~ a~teptan - m loc sa sugereze la modul SImp list alUl}garea
slmptomelor - hipnoterapia ar fi capatat in,mRd sigur un alt
curs in .timpul secolu~ui al d?uaz~'iil~a. ~~hJ.a~ ~i in condi-
tiile progreselor reahz~te, hpsa . de .inlelege.re. a elementelor
che.\e, ~Ie arte~ hipnozel s-a concretizat prin aceea ca hipnoza
a aJuns la 0 rascruce de drum uri istorica - iar Freud a abor-
dat exact directia gre~itil.
,
Breuer ~i Freud: Progresele ~i regresia hipnozei
_ in anul1880, un anume doctor Joseph Breuer trata 0 tana-
ra care !uferea d: i~te;ie, c~nd .. deseoperit cii pacienta sa
putea sa vorbeasca d,stmct ~l rational, aflandu-se in starea de
72 C. ROY HUNTER
hipnoza, insa se opunea cu mai multii hotarare unei conver-
salii cu caracter personal cand se afla in starea de con-
~tienla. Medicul a incercat si!-~i dirijeze intrebarile in sensul
cauzei simptomelor de care suierea pacienta sa - imposibili-
tatea ei de a bea api! dintr-o cana - ~i a descoperit di aceasta
~i putea arninti cauza. In starea de veghe, acest lucru Ii era
imposibil. Imposibilitatea ei de a bea apa dintr-o cani! i~i
avea originea intr-o ocazie ca.nd i se fi'icuse rau viizand un
dUne band dintr-o cana pe care 0 folosise ea; iar cand acest
fapt i-a fost explicat in starea de veghe, tanara ~i-a amintit
ineidentuI ~i ~i-a red!patat capacitatea de a bea dintr-o canal
Cu alte cuvinte, din moment ce a fost descoperita cauza
fundamentalil a simptomelor sale psihosomatice, acestea au
disparut.
Aceasta este baza atat pentru hipnoanaliza, dl.! ~i pentru
psihoanaliza. A fost yorba despre utilizarea unei telmici de
hipnoterapie ~i nu a sugestiei de prestigiu ~i urmarea a fost
oblinerea unor rezultate mult mai durabile.
o alta contribupe pe care a adus-o Breuer in domeniul hip-
noanalizei a fost descoperirea asoeiapei libere. Folosind-o,
este posibil ea anaIistul sa oblinll informapa pe care in alte
condilii nu ar putea 5-0 obpna, din cauza opozipei, a mo-
destiei, blocajelor mentale sau a insuficienlei profunzimii
stilrii de hipnoza. $i toernai capacitatea de realizare a unor
asoeiapi libere, in stadiile u~oare ale somnului, a fost cea'care
I-a condus in curand pe Sigmund Freud la descoperirea psi-
hanalizei.
Freud a fost atras de Breuer in eercetllrile sale, dupa ce
studiase hipnoza ~i la facultatea din Nancy, ~i la Salpetriere;
dar nu crezuse tot ce i se predase.
Potrivit lui Billa Zanuso, autorul earpi The Young Freud -
el nu era de acord cu Charcot asupra a doua aspecte impor-
tante. In primul rand, Freud respingea teoria potrivit careia
hipnoza ar fi fost utila nurnai in cazul subiecplor care suier-
eau de isterie.In al doilea rand, el nu credea 01\ erau necesare
nivele mai profunde ale starii de hipnozi! pentru realizarea
unei schimbari; dimpotriva, sugestille puteau sa fie acceptate
~i evenimentele din !recut puteau sa fie readuse in memorie
Arta hipnozei
73
chiar $i intr-o stare de hipnoza mai superficialii. Din neferj-
cire pentru viitorul hipnozei Ia vremea respectivll, Freud
pare sa fi fost un artist slab in privinla inducerii starii de hip-
nozii. EI recuno~tea ca se plictisea repede de "monotonia su-
gestiilor de somn". (A se reline eli unii experp din zilele
noastre considera d. nivelurile mai profunde ale stilrii de
hipnoza pot sa garanteze 0 probabilitate mult mai mare de
succes pe termen lung; insll chiar ~i acum acest subiect se afla
in continuare in dezbatere.)
,Lucrand eu un pacient, Freud nu reu~ea sa-i induei! transa
hipnotidl $i aproape ajunsese la disperare, dind - in dispe-
rare de cauzii - i-a venit ideea sa Incerce 'lsocierile Jibere. in
starea de veghe. Cazul s-a dovedit ~ Ji .un.su~ces ~i dupa tOa te
aparenlele, Freud a primit cu bralele deschise ocazia de a
elimina hipnoza dintre metodele sale, creand ~i facand pu-
blici; tehnica pSihanalizei. Pe urmll a spus cil psihanaliza era,
din aeel moment, "executorul m~tenirii Ii!sate de hipnoza".
Din moment ce rezistenla subiectului putea sa fie invinsa
~i fara hipnoza, a fost pierdut un aIt punet de atraclie al hip-
nozei, iar Freud s-a fi!cut promotorul abandonarii 'utilizarii
hipnozei. Cu toate acestea, potrivit lui James Russen, doctor
in ~tiinle, autor al lucrarii Psyehosemnntic Paren/hetics _
Parente/iea psihosemanticii - (~i cercetlltor in domeniul hip-
nozei), Freud a mai continuat sa foloseasca forme ale hipno-
zei chiar ~i dupa ee, aparent, ar fi renunlat la utilizarea ei. Cu
toate aces tea, Ie recomanda de-acum multor practicieni sa
renunle Ia hipnoza, spunand cil simptomele psihosomatice
slujeau 0 importanta funcpe economicll in contextul viepi
psihice a pacienplor, asfel incat utilizarea hipnozei prin inter-
mediul sugestiilor de prestigiu pentru inIilturarea simpto-
melor ar fi reprezentat ceva iraponal.
A~ cum ~tim astazi, numai sugestia este adeseori insufi-
cientii pentru oblinerea unor rezultate definitive, chiar ~i in
cazul starilor hipnotice profunde; astfel, descoperirea a nu-
meroase I1reveniri" $oi simptome de conversie in aceasta
perioada istorici! aproape ca a reu~it sa dea 0 lovitura mortalii
artei hipnozei. Din sutele de articole care au fost literalmente
74 C. ROY HUNTER
publicate pe aceasta tema anual, numarul lor s-a redus la
ca teva zed.
In ciuda pl"9greselor extraordinare, Freud a reu~it sa dea
hipnozei 0 regresie hipno.tid\ in timp, valurile de interes pe
care Ie stamise red!lcand>1-se la ni~te unde timide.
Cea mai frecventii gre~ealii a pionierilor
Existil un fir ro~u care une~te toate relah'irile prezentate
panil acum in cadrul acestui capitol: toli ace~ti cercetatori cre-
deau eli dejineau puterea - ~i cil persoanele supuse la expe-
rimentele lor rertunlau la liberul lor arbitru ~i se supuneau
hipnotizatorului (de unde ~i termenul de subiect).
Nicholas Spanos ~i john Chaves au scris urmiltoarele in
cartea lor, Hypnosis: The Cognitive-Behavioral Perspective:
lstoria hipnozei cuprinde re/erinle repetate la Q~-numitul tfed clasic
41 sugestiei, aparenta al1senla a adului volitiv din comportamt11tul 5U-
bieqilor in limpid hipnozei. Aceastii aparenta Jipsii Q voinJej nu a fost
reprezentat 0 problema pentru oomenii de ~fiinla ~i pmcticienii care au
subscris /a leoria stdr;; mentale. Dol fUnd ca persoana eM consideratd
lin obiect sau un orgauism, observatorul ~tiin!ific nu facta decal sa
fnregistreze dovezile a caa ce se petrecea, dupii toate aparen/ele, eu
organismul respectiv. Pri" urmare, era irelevant sa se punt'! inlrebarcn
dac4 ."biedul realiza din propria vain/ii 0 anumiti! actiune. (p. 403)
Ia aminte la ultima afirmalie: "Prin urmare, era irelevant
sa se punli lntrebarea dacil subiectul realiza din propria
voinia 0 anumitil acliune." Autorii menlionali mai sublini-
azil, la pag. 79 a aceleia~i lucrari, faptui ca ati'it Mesmer cat ~i
Puysegur suslinusera cil rezuitatele depindeau de "capaci-
tatea specialil a abilita!ilor supranaturale" ale hipnotizatorului
care ar fi determinat persoana "magnetizata" sa se comporte,
practic, ca un robot. Ei rnai spun, in continuare:
. . . 0 cercetare 0 scr;erilor illjluentf din ultima jUllliilate a secoltdui 01
nouifsprezecelea impune concluzia ca lIeajutorarea de partea 5ubiectu-
lui era consitlerata 0 caracteristic'ii importantii a unei ~inle de I/ip-
no24 il1CUnUrlatil de succes. ldeea cii pierderea voin!ei ar fi reprezentat
Arta hipnozei 75
dovada supremii ca subiectul era hipnotiZDt a venit din teoriile influ-
ente ale vremii. (pag. 79)
A fost acesta un gen de hipnozil centratii pe client? Nu cred!
Poate di daca unui dintre pionierii no~tri ar fi inleles toate
componentele formulei hipnozei, ar fi ajuns ~i la concluzia ell
toate tipurile de hipnoza reprezintii, in realitate,' 0 hipnozli
indrumata sau viceversa. Ori, dadi macar Freud ar fi realizat
un salt istoric ~i ~i-ar fi dat seama de acest lucru, atunci atat
istoria hipnozei, cat ~i istoria psihologiei, ar fi fost pentru tot-
deauna alta.
Secolul al doulizecilea a debutat in condiliile in care hip-
noza se afla din nou in Evul Mediu - insa acest secol avea sli
cunoasca 0 evolutie uimitoare a hipnozei, pe parctirsul ulti-
melor sale decenii.
Hipnoza in seeolul douiizeci
Janet, Bramwell, Sidis ~i Coue
In intervalul de timp SCurS inlre descoperirile lui Freud ~i
Primul Riizboi Mondial, numai eforturile catorva oameni
stapanili de un real interes au lmpiedicat uitarea completa a
hipnozei. Chiar ~i Liebault, care fiicuse atat de mult pentru
hipnoza, aproape nu mai considera cii ar fi avut vreo valoare
realii sau de perspectivil. Printre acei putini la numilr, care au
continuat sa poartc torla, se numiira Pierre janet in Franta, j.
Milne ~ramwell in Marea Britanie §i Boris Sidis in St.tele
Unite. E~ile Coue a adus §i el 0 serie de contribulii durabile,
mai .les cu teoriile sale referitoare la trezirea din hipnoza ~i
la autosugestie, unii numindu-I Piirintele autohipnozei.
Hipnoza iese din·nou la lumina
Dupa Primul Rilzboi Mondial, au existat numeroase ca-
zuri de nevroze legate de razboi §i alte traume provocate de
anxietatea razboiului ~i de insuficienla ~umilrului psihote-
rapeulilor. Nevoia de medici califica\i era in continuare acutil
§i era evident. ~i nevei. extrema de 0 ~etoda terape'utica
76 C. ROY HUNTER
rapida. In disperare de cauza, profesiunea medicala a recurs
din nou la hipnoza ~i a gasit ~i raspunsul - la fel ca intot-
deauna, incepand din zorii istoriei.
De asemenea, ca intotdeauna de-a lungul timpului, cei
preocupati de divertisment ~i mae~trii in arta hipnozei de
scena - cum ar fi Ormond McGill ~i alti "magicieni" de
scena - au intrep.nut interesul public fala de hipnoza, prin
numeroasele demonstratii pub lice cu scopul de divertisment.
Chiar ~i Charles Tebbetts a avut partea sa de hipnozii de
scena in prima parte a secolului douazeci.
In cursul celui de Al Doilea Riizboi Mondial, hipnoza a
fost din nou necesara pentru numeroase tratamente; de
asemenea, medicii din spitalele pentru prizonierii de razboi,
carora Ii se refuzau medicamentele, erau obligati sa folo-
seasca exclusiv anestezia prin sugestie. Ace~ti medici au fost
surprin~i - ~i incantati - sa descopere nu doar ca hipnoza
dadea rezuitate, ci ~i ca in majoritatea cazurilor realmente se
inregistra vindecarea. Relatiirile aces tor oameni au inceput sa
devina accesibile dupa incheierea riizboiului; iar medicii
tineri, care nu se temeau de noile tehnici, au inceput sa aplice
hipnoza in stomatologie, obstetricii, dermatologie ~i in aite
domenii medicale. Din nou, utilizarea aplicatiilor medicale
ale hipnozei era in ascensiune.
Dave Elman contribuie la aceasta acensiune a hipnozei in
randurile comunitatii medicale, anterior mijlocului secolului
douiizeci, invalandu-i hipnoza pe mulp. medici; iar Consiliul
pentru Afecj:iuni Mintale al Asociatiei Medicale Americane a
acceptat, in cele din urma, in 1958, utilizarea hipnozei.
Poate di persoana care a avut cea mai importanta con-
tributie la acceptarea atat a ~tiinlei, cat ~i a artei hipnozei in
cursul secolului douazeci, a fost un psihiatru, pe care unii il
considera piirintele hipnoterapiei de consiliere - ~i care me-
rita de asemenea ~i titlul de Pilrinte al hipnoterapiei - dr.
M;lton Erickson.
Atiit de importante sunt realiziirile acestui om, incat li-ar
trebui un an doar sa Ie studiezi. Speciali~ti cu recomandiiri
profesionale remarcabile au examinat, analizat ~i scris carti
despre cercetiirile dr. Erickson; unii dintre fo~tii sai studenti
Arta hipnozei 77
au scos chiar' $1 0 caseta cu vocea dr. Erickson - drept inso'ti-
tor permanent.
Ceea ce este interesant de observat este, Idi un mare numar
11·,1 , ,"
de oamenj cu antecedente medicale sau alt~ ,grade academice
avans'!te abon;i eaza lucrarile dr. Erickson in specia\ din punct
de vedere analitic, pentru a extrage concluziil~ ,eU privire la
motivc:le pentru care a fikut anumite 1ucruri" a~fI CU11C\ le-a
facut. In acela~i timp, numero~i hipnoterapeu\i piofesioni~ti
care abordeaza hipnoterapia mai mult din perspectiva de
arta, il considera pe dr. Erickson un maestru ,al hipnozei care a
lucrat intuitiv. "
In vara anului 1991, am fost invitat sa merg la Princeton
sa prezint un seminar cu unele dintre metodele lui Tebbetts,
in fala Societalii Internalionale a Hipnotizatorilor Profesio-
~ti. Unul diptre participantii la seminarul meu a fost un psi-
hiatru, care mi-a spus cii a fost prieten personal cu dr. Milton
Erickson. Cand I-am intrebat daca dr. Erickson lucrase intu-
itiv, ca un artist, ori exclusiv ca un cercetator ~tiiiltific al
fenomenului hipnozei, raspunsul lui a fost: "Milt a fost un
maestru intuitiv al artei!" A fost atat om de $tiinla, cat ~i
artist.
In afarii de Milton Erickson, cercetiitorii secolului douiizeci "
din comunitatea ~tiinlificii, posesori ai unor grade avansate, "
care au adus contributii ~tiinlifice in domeniul hipnozei sunt
oameni ale caror nume Ie sunt familiare majoritatii 'hipnoti-
zatorilor moderni: Rosen, Abramson, Menninger, Shenek,
Magonet, Wolberg, LeCron, Bordeaux, Weitzenhoffer, Erwin
(care a realizat lucruri uimitoare lucrand cu pacienti care
suferisera arsuri), Simonton (care a avut 0 contribulie remar-
cabila in cazul pacientilor suferinzi de cancer) ~i multi allii -
care ~i-au dedicat nenumarate ore cercetiirii diferitelor apli-
calii ale hipnozei.
In cele din urma a luat fiinla $i Societatea Americanii de
Hipnoza Clinica (The American Society of Clinical Hypnosis -
ASCH) iar hipnoza este actualmente recunoscuta de Asocia-
lia Medicalii Americana ca $tiinla de sine stiitiitoare. Insa hip-
noza nu poate fi practicatii deeM ca $tiinla?
78 C. ROY HUNTER
ARTA hipnoterapiei: na~terea unei noi protesii
In timp ce dr. Erickson i~i incepea studiile extraordinar de
importante, semintele incepeau deja sa dea vlastare pentru
na~terea hipnoterapiei ca arta - 0 profesiune practicata de
bi\rbaji ~i femei devotaji utilizarii hipnoterapiei in scopul de
a-i ajuta pe oameni sa-~i imbunatateasca viata. Cu toate ca
unele aplicajii medicaIe ale hipnozei sunt utilizate d\nd se
dispune de 0 trimitere scrisa (sau sub directa supraveghere)
a urtui medic, exista ~i nenumarate utilizari nemedicale ale
hipnozei, care nu necesita objinerea unor grade avansate -
cum ar fi controlul motivajiei, comportamental etc.
Nenumaraji clienji au fost ajutati de ciltre aceia dintre noi
care au pregatire in arta hipnozei ~i se intituleaza hipnote-
rapeuji, indiferent de gradele academice. Sute de mii de fo~ti
fumatori care nu rnai fumeazii demonstreaza cu putere acest
fapt - precum ~i nenumarajii oameni ale caror vieti au fost
imbunatatite de utilizarile nonmedicale ale hipnozei. Cu
toate acestea, printr-un ciudat capriciu al repetarii istoriei,
unele dintre cele mai grave critici la adresa hipnoterapeujilor
profesio~ti (chiar ~i acum, in timpul revizuirii acestei carti)
vin din partea unora dintre aceia~i special~ti in psihologie ~i
medicina care cerceteaza ~i ~i aroga utilizarile ~tiintifice ale
hipnozei!
, Femei ~i barbaji din intreaga tara, care i~i dedidi vietile
artei hipnoterapiei sunt etichetaji intr-un mod condescen-
dent "hipnotizatori amatori", cu toate ca poate au sute de ore
de pregatire ~i mii de ore de experienta! Cu toate acestea, unii
cercetatori din sfera ~tiintifica, apartinand secolului al
douazecilea, de!inatori ai unor grade academice avansate,
s-au angajat in experimente cat se poate de nepasatoare fata
de s,ubi,ecjii lor - incluzand sugestii cat se poate de bizare, in
numele ~tiintei. Nu Ie voi detalia in aceastii carte.
Unii oameni din comunitatea medicala - preeum ~i nu-
mero~i psihologi clinicieni - ar vrea sa suprime, sa scoata in
afara legii utilizarea hipnozei de ditre alte persoane ~i sa
capete controlul juridic pentru utilizarea hipnozei, numai
pentru ei. (Nu ji se pare ca aceasta atitudine aminte~te de
Arta- hipnozei 79
modul in care elitele antichitajii cautau sa pastreze secretele
legate de inducerea starii de transa?)
Ace~ti oameni au deschis 0 prapastie intre comunitatea
~tiintifica ~i profesiunea hipnoterapiei, prapastie pe care eu 0
numesc Marea Prapastie. CHeva nume selecte au incercat sa
Ie fure mijlocul de existenta sutelor de hipnoterapeup, van-
ziindu-~i opiniile legislatorilor! Aceasta ar face ca publicul
sa-~i piarda puterea de aIegere, in vreme ce elita ar dicta cine
poate sa faciliteze in mod legal hipnoza.
Astazi, in aceasta tara, ar exista cu mult mai mulji fuma-
tori dadi hipnoterapia nu ar fi fost 0 profesiune legitima. Mai
mult de atat chiar, mulji a~a-numiji "hipnotizatori amatori"
care practica numai hipnoterapia au cu mult mai multa expe-
rienta decat ceilalji speciali~ti care folosesc hipnoza doar
ocazional.
Marea Prapastie este reala?
~adar, exista intr-adevar 0 prapastie intre ~tiinta ~i arta?
Unii hipnoterapeuji au incercat sa rna convinga ca aeeastii
"prapastie" dintre arti~tii ~i oamenii de ~tiinti\ care se ocupa
de hipnoza exista doar in imaginajia mea ~i nu poate sa
existe daca nu mi-a~ consuma eu energia cu aceastii idee. Insa
ignorand-o, aceasta prapastie nu va disparea de la sine. Din
rlefericire, hipnoterapeutii din Texas au incercat sa ignore
aeeasta prapastie ~i s-au trezit intr-o dimineata a anului 1995
descoperind ca mijlocului lor de existenta i se pusese practic
capat prin intermediul legislapei! Un hipnoterapeut cu ' 0
buna pregatire sau veteran aI acestei profesiuni nu poate sa
practice legal hipnoterapia in Texas; insa un consilier pentn,J.
sanatatea mintala ar putea sa foloseasdi hipnqza chiaro daca
este autodidact! Ti se pare cinstit? "
ASCH a atacat in mod activ profesiunea de hipnotera-
peut, sustinand ca hipnoza este "neprofesionista" sau per-
iculoasa daca nu este aplicata de 0 persoana cu grade
~tiinpfice avansate! Acest lucru a fost realizat prin mijloacele
mass-media ~i in scris; eu toate acestea, multi dintre eei care
Ii critica pe hipnoteraputii "amatori" practic ~i-au asigurat
80 C. ROY HUNTER
pregiititea in hipnoza de la membrii aceluia~i grup pe care 11
critica.
Sub multe aspecte, aceasta situape se aseamana cu raz-
boiul dintre Asociapa Medicalii Americana (American Medical
Association - AMA) ~i chiropractori, un razboi care a durat
mai mulp anI. Insa chiropractorii exista in continuare,
deoarece publicul trebuie sa alba libertatea alegerilor alter-
native in ingrijirea sanatiilil. Actualmente, chiropractorii il;i
controleaza propria profesiune - a~a cum ar trebui sa facem
~i noi! . acesteia.
Fapt foarte interesant de altfel, ASCH nu a fost prima aso-
ciatie de hipnozii care s-a nilscut in aceasta tara. In
Washington, la inceputul anilor 1940 a fost fondata 0 asocia-
pe profesionala la nivel de stat (Washington Hypnosis Associa-
tion). De asemenea, Colegiul National al Hipnotizatorilor
(National Guild of Hypnotists - N.G.H.), care a fost infiintat in
anul 1951, predatand A.S.CH.; ~i exista tot mai multe orga-
ni'j'alil din comunitatea ~tiintifica, ce intind punti peste
aceasta prapastie ~i se afiliaza la N.C.H. ~i/sau la alte asoci-
api de hipnoterapie care s-au format de-a lungul anilor.
Prin urmare, eu incarc cu energie aceastil prapastie fiind
co~tient de existenta ei? Preferinla mea este sa incarc cu
energie construirea de punp peste ea! 0 mare asoeialie de
hipnozii a indicat in scris 0 politidl menita sa construiasca
punp; ~i cred eil TREBUIE sa fie eonstruite mai multe punp.
Atat eomunitatea ~tiinlifid\, CAT ~I hipnoterapeulil trebuie
sa gaseasea mijloaeele oe a intensifica eomuniearea ~i coop-
erarea pentru a eonstrui punli peste prapastie ~i pentru a
mentifle hipnoterapia in viata - pentru binele acelor oameni
care au nevoie de ajutor!
'Trqversarea Marii pj.'apasfii
Exista multe persoane in comunitalile academica ~i me-
dicala, ·care au construit deja punli - acceptand hipnoterapup
foarte bine pregatip care chiar daca nu au grade avansate, au
Arta hipnozei 81
opinii intemeiate pe fapte care vorbesc mai limpede decat
recomandarile academice! Voi numi cateva ...
Donald Gibbons, doctor in ~tiint~, fost membru al
A.S.CH. la un moment dat. eu 0 pregatilce, de psiholog clini-
cian, el a recunoscut valoarea acelor "hipnoti'zatori amatori"
care sunt competenli pentru a utiliza hipnoterapia in dome-
niullor de pregatire ~i experienta; astfel, a ajuns sii-~i faca din
hipnoterapie, 0 profesie. A parasit A.S.CH. ~i s-a inscris
intr-o asoeiatie de hipnoterapie (The International Society of
Professional Hypnosis), devenind chiar director executiv al
Un alt pionier din secolul douazeci, dr. Arthur Winkler, a
construit 0 punte peste prapastie infiintand un program de
pregatire profesionalii pentru hipnoterapeup - fad! a-i dis-
crimina in vreun fel pe cei care nu aveawgrade avansate. A
obtiflut doctoratul in ~tiinle in psihologi\': clinica, precum ~i
un doctorat in teologie, insa pe urma a preferat sa devini!
hipnoterapeut, ~i nu psiholog clinician. Pana la trecerea sa in
nefiinta, a hipnotizat peste 36 000 de clienli in intreaga sa
cariera, efectuand cercetari ample in domeniul hipnote,apiei,
ajutand la construirea unei punp peste prapaslia du:tre hip-
noterapeupi medici ~i a~a-numilii "hipnotizatori amatori,"
predand hipnoza atat pentru medici (~i alti profesioni~ti care
o abordeaza ca ~tiinta), preeum ~i pentru cei care cred cd este
yorba despre 0 arta. Wduva sa, Pamela· Winkler, doctor in
~tiinte, a lucrat in stransa colaborare cu soiUI ei. $i ea are
pregatire de psiholog clinician - dar eu toate' acestea, a eon-
tribuit mult la inchiderea abisului dintre qamenii de ~tiinla ~i
arti~ti, promovand programele sotului sau . .
Doctorul Bernie Siegel, care' a facut minuni cu ajutorul
hipnozei in tratamentui caneerului, l) mers pani! acolo incat a
recomandat hipnoterapia in eartea sa intitulata LaVe, Nfedicine
& Miracles - /ubire, Medicinii ~i Miracole: -"
j.
HipnoterapeutuI ponte sa fie neprefuit In fnceput, rnai ales daca
pacientul are dijicultifli sa intTe fn starea de relaxare profunda. llldi-
ferent cine stabile~te desfti~tlrarea p,rimeior ~edin!e de mediin/ie - me-
dic1lI, consilientl, hipnoterapeutui sau
,
pacienhtl.
,,
82 C. ROY HUNTER
Doctorul Siegel a contribuit la construirea unei punli peste
prapastie prin evidentierea acceptarii pub lice a hipnotera-
piei, atat in cartea sa, dit ~i cu alte ocazii. Doctorul Irene
Hickman, dr. Edith Fiore, dr. James Russell, dr. Maurice
Kougell ~i numero~i al\ii au contribuit ~i ei la aparilia zorilor
unei ere de mai mare acceptare ~i cooper are reciprodl.
in plus, un numar tot mai mare de medici, pSihiatri ~i psi-
hologi i~i trimit pacienlii la hipnoterapeuli in cazul in care
hipnoterapia este indicatil; iar hipnoterapeu\ii cu simI etic ~i
cunosc limitele ~i ~i trimit elienlii inapoi la medicii lor atunci
cand este cazul. Kevin Hogan, doctor in ~tiinle, este un exem-
plu stralucit al acestei cooperari; el s-a specializat in trata-
mentul pacienlilor care sufera de tinnitus, utilizand tehnici
avansate de hipnoterapie cu un foarte mare succes. Reco-
mand foarte calduros cartea sa intitulata Tinnitus: Turning the
Volume Down - Tinnitus: cu volumul la minimum - (Network
3000 Publishing).
Unde se afla hipnoterapia In zitele noastre?
in ultimele decenii ale secolului douazeci, hipnoterapia
~i-a recapatat in sfar~it drepturile, iar acum cunoa~te 0 extra-
ordinara dezvo!tare ca profesie, muljurnita nu numai oame-
nilor care construiesc punli peste Marea Prapastie, asemenea
solilor Winkler ~i a!tora menlionali mai inainte, ci ~i acelora
care au activat aproape in exclusivitate in domeniul
pregatirii hipnoterapeujilor profesioni~ti ~i/sau al crearii
asociatlilor profesionale ale hipnoterapeujilor, destinate hip-
noierapeu\iior profesioni~ti.
Charles Tebbetts a devenit 0 legenda vie inca din timpul
vielii. A predat tehnicile centrate pe client ~i, de asemenea, a
transmis mai departe ca toate tipurile de hipnoza reprezinta
autohipnoza indrumata - filci\nd cu adevarat 0 arta din
hipnoza.
De asemenea nume cum ar fi (in ordine alfabetica) Harry
Aarons (fondator al Asociafiei pentru Progresul Hipnozei Etice ),
Gil Boyne (Consiliul American al Examinatorilor in Hipnozaj,
Arta hipnozei 83
Dwight Damon (Colegiul National al Hipnotizatorilor), Tad
James (autor ~i mentor recunoscut pe plan international), Al
Krasner (Institutul American de Hipnoterapie), Sol Lewis
(regretat instructor de hipnoza cu 0 experienla de decenii),
Ormond McGill (autor a numeroase carli, recompensat cu
titlul de Dean of Hypnosis - Decan in hipnoza), Anne Spencer
(Asociatia Internaliollalii de Hipnoterapie Medicalli Dentarif) ~i
allii, care de asemenea au toate ~ansele sa devina legende in
istoria hipnoterapiei ca profesie. Mai mult de-atat, un numar
foarte mare de oameni, ale carar nume ar forma 0 lista prea
lunga, au promovat hipno~rapia fara discriminare!
De asemenea, in cursul ultimilor ani au aparut numeroase
asocialii la nivel de stat sau nalionale, ale hipnoterapeutilor
profesioni~ti - atat in Statele Unite, dit ~i pe plan interna-
lional - pramovand hipnoterapia ca prafesie pentru oameni
din afara comunitalii medicale, care doresc sa se dedice
exelusiv practidirii acestei arte.
Recunoa~terea legala,: , a ,.hipnoterapiei
.
Un eveniment care cred ca va 'intra in istorie drept unul
dintre cele mai importante progtese"'pentru prafesia hip-
noterapiei s-a petrecut in 1987, in statuI Washington, unde a
fost adoplata 0 lege' care 'recunoa~te din punct de vedere
jUridic hipnoterapia ca profesiune. Acest eveniment a fost
posibil ca urmare a eforturilor combinate ale lui Charles
Tebbetts, Fred Gilmore (diXe'c!or al unei asocialii statale pen-
tru hipnozii, Washington Hypnosis Association) ~i ale unui se-
nator al perioadei respiictive, Bill Kiskaddon - care era
hipnoterapeut autorizaf~ pre cum ~i consilier familial ~i con-
jugal. Fostul senator Kiskaddon merita de asemenea tin loc
in istorie pentru stradaniile sale 'in direclia recunoa~terii
juri dice a hipnoterapiei in statuI Washington, la fel ca ~i Fred
Gilmore.
Cu toate cii Dictionarul titlurilor ocupalionale din Statele
Unite define~te profesiunea de 'hipnoterapeutca 'atate,
84 C. ROY HUNTER
adoptarea In statul Washington, In Camera, a legii de
inIocuire cu numarul 1289, a asigurat implinirea a trei
deziderate irnportante pentru hipnoterapie, la nivel de stat:
In primul rand, a asigurat un anumit grad de siguranla pu-
blica, impunandu-Ie tuturor hipnoterapeuplor sa se lnre-
gistreze la divizia de autorizare profesionala ~i sa adere la
Codul disciplinar uniform, care impune 0 anumita etidi pro-
fesionaIa (despre care yom mai discuta In cadrul Capitolului
9); in al doilea rand, aceasta recunoa~tere juridicil a ajutat
hipnoterapia sa realizeze un salt uria~ in statui Washington.
$i, in sfar~it, la Inceputul anului 1996, aceasta recunoa~tere a
deschis calea acoperirii asiguratorii; cu toate ca unii asigura-
tori s-au opus.
Alte state au luat in considerare legislalii similare - ~i este
in beneficiul publicului ca hipnoterapia sa fie atat legala
juridic, cat ~i autocondusa de profesia hipnoterapeulilor. La
fel cum chiropractorii se opun reglementarii activitalii lor de
ciltre medici, nici hipnoterapeulii nu doresc sa fie obligap sa
se sup una reglementilrilor irnpuse de psihologi.
Realizand 'problema de credibilitate In cazul numeroa-
selor programe de pregatire cu durata de trei sau cinci zile,
statui Indiana a elaborat 0 cerinla pentru certificarea la nivel
de stat care impune un munar de 300 de ore de pregatire pen-
tru a putea practica profesiunea de hipnoterapeut acreditat
in acest stat.
Viitorul hipnozei
Pentru a contribui la, menpnerea hipnoterapiei intr-un
cadru legal, Institutul de Motivalie prin Hipnoza din Cali-
fornia, fondat In 1967 de dr. John Kappas, a oblinut asistenla
juridica din partea O.P.E.l.V. (organizape afiliata AFL/CIO).
Colegiul Nalional al Hipnoterapeuplor i s-a alaturat in cele
din urma, constituind Local 104, care joaca un rol cheie in
oprirea legislapei daunatoare In Florida. Actualmente exista
~i alte organizalii locale de hipnoterapie. De asemenea, a fost
Arta hipnozei 85
fondata 0 organizajie unificatoare, intitulata Consiliul
Organizapilor Profesionale de Hipnoza - Council of Pro-
fessional Hypnosis Organizations (C.O.P.H.O.) In vederea
asiguriirii acceptiirii hipnoterapiei la nivel naponal, precum
~i pentru colaborarea eu Vniunea in scopul asigurarii legis-
lapei in numeroase state, cu cerinle de pregiltire in jurul a
aproximativ 100 de ore. (Cu tooate ca mulp considera ca 100
de ore de pregiitire Inseamna pupn, macar este un ineeput!)
Diferitele organizapi locale de hipnoterapie doresc sa pro-
moveze un profesionalism superior in randurile hipnotera-
peuplor, precum ~i sa contribuie la asigurarea supravieluirii
juridice a aeestei profesiuni ~i la aceeptarea sa ca profesiune
cu norme interne, libera de controlul profesional al psiho-
logilor sau al A.M.A.
Mii de hipnoterapeup sunt implicaji in aplicalii nonme-
dicale ale hipnozei, preeum ~i In unele aplicajii medicale sub
controlul ~i/sau supravegherea medicala. De asemenea, un
numar tot mai mare de persoane cu pregatire medicala ~i cu
alte pregatiri mult mai avansate, sprijinil diferitele organiza-
Iii de hipnoza profesionala; ~i toate eolaboreaza pentru a ajuta
la promovarea hipnoterapiei intr-un mod care sa 0 seoata In
sfar~it din Evul Mediu, odata ~i pentru totdeauna.
In plus fala de toate cele de mai sus, un alt pionier al tim-
purilor moderne, Penny Dutton Raffa, a fondat Galeria Inter-
naponala de Onoare a Hipnozei, organizalie infiinlata in
vederea recunoa~terii meritelor persoanelor care aduc con-
tribupi exceplionale in domeniul hipnozei. Indiferent daca
lucreaza in calitate de oameni de ~tiinla sau de arti~ti, pre-
cum Charles Tebbetts, cei care sunt nominalizap de ditre
colegii lor ~i sunt considerap demni de catre un comitet spe-
cial, se bucura de aceasta recunoa~tere. Doamna Raffa con-
sidera cil cei carora Ii se face aceasta onoare astazi vor fi
recunoscup maine drept pionierii istorici ai hipnoterapiei.
Cu toate ca Galeria Internaponala de Onoare a Hipnozei
(l.H.H.F.) a intrat intr-o perioada de dezechilibru dupa anul
86 C. ROY HUNTER

2000 din cauza irnbo1nlivirii fondatoarei, nwnero~i hipnote- Capitolu14

rapeu? spera ca I.H.H.F. va rena~te intr-o zi.
Viitorul hipnozei pare, in sfar~it, luminos - sufi dent de TESTELE PENTRU ROLUL
luminos poate pentru a progresa ~i a se dezvolta la adeviira- DUAL AL SUGESTIBILITATII
,
tul ~i deplinul sau potenpal.

inainte de a hipnotiza pe cineva, trebuie sa stapanim dite-

va exercipi mentale. Aceasta inseamna unu sau doua IItesteli
simple privitoare Ia capacitatea persoanei de a riispunde Ia
sugestie ~i imaginape. Asemenea demonstralii anterioare
intrarii in starea de transa ajuta la cre~terea ~anselor tale de
succes. Majoritatea profesioni~tilor Ie numesc teste de su-
gestibilitate. (Unii cercetatori prefera sa Ie numeascii. sugestii in
starea de veghe.)
Majoritatea instructorilor de hipnoterapie, indusiv regre-
tatul meu mentor, au spus ca principalele obiective ale
testelor de sugestibilitate sunt orientate clitre terapeut: pur ~i
simplu testeaza capacitatea dientului de a riispunde la su-
geslii; in aceIa~i timp determinand ~i ceIe mai bune tehnici
pentru inducel'ea ~i adancirea starii de hipnoza.
Experienla mea profesionala mi-a ~ernonstrat cu succes
cii un beneficiu inca ~i mai mare de pe urma aplid;rii testelor
de sugestibilitate este orientat spre client' ~i consta in a-I con-
vinge pe client cii. poate sa fie hipnotizat! (Charles Tebbetts a
recunoscut cu diverse ocaiii vaIoarea aplidirii acestor teste In
privinta consolidarii ~teptarilor mentale ale cIientuIui Inain-
tea hipnotizarii, Iucru precizat ~i sub forma unei note de sub-
sol chiar Ia sfar$itul subcapitolului dedicat testelor de
sugestibilitate din cadruI Capitolului 8 al cartii Miracles all
Demand - Miracole la cerere.)
Modul in care Ii ceri clientului sa raspunda Ia orice test de
sugestibilitate inf]uenleaza intr-o foarte mare masura recep-
tivitatea clientului la hipnoza! Ceea ce spui ~i modul in care a
spui consolideaza impactul. ApIicarea abila ~i artistica a unui ..
asemenea test ar trebui sa consolideze toate ingredientele
formulei hipnozei (credinla, imaginapa, a~teptarile ~i convin-
gerea) ~i ar trebui sa ajute la Inlocuirea aprehensiunii clientului
88 C. ROY HUNTER
fala de hipnozii cu 0 stare de confort ~i Incredere, atat In tine,
cat ~i in procesul hipnotic propriu-zis.
Cuvintele sunt importante
Ce spui ~i cum spui fie iti amplifici!, fie iIi reduce ~ansele
de succes. Cite~te aceasta sectiune cu mare atentie.
lnaintea testului de sugestibilitate
Cel mai bun mijloc de a-i explica clientului ce faci este sa-i
spui:
".
Ip. voi da ocazia de a afla puterile propdei imaginatii ...
De ce sa formulezi astfel? In primul rand, Incepand din
copilarie, tuturor ne face placere sa descoperim sau sa gasim
tot felul de lucruri. (Dacii dore~ti, pOli sa inlocuie~ti cuvintele
"sa afli" ell cuvintele "sa descoperi".) Pe urma, spunand · cu~
Vintele "puterile propriei imaginatii", faci ·ca aceasta afir-
matie a ta sa-i amplifice clientului posibilitlitile. Exercitiul
demonstreaza ca Insii~i puterea de imaginatie a clientului se
afIii In joc. In plus, eu Ie spun cJienliior mel ca 0 sa Ie "dau"
ceva - ~i sa ni se dea, ne place. . ca mintea co~tientii. ~tie ca nu este ceva real, subco~tientul
NU spune ca Ii testezi capacitatea de a ' rlispunde la su-
gestie, dupa cum au ~i recomandat In materialele scrise, unii
autori. Unii oameni au 0 anxietate provocata de teste (care Ie
poate inhiba nivelul de confort ~i posibilitatea de a-~i mani-
festa raspunsurile), iar folosirea cuvantului "test" In cuprin-
sui explicatiei poate sa declan~eze butonul de panica. De
asemenea, sugestibilitatea este adeseori echivalatli cu luatul
peste picior; prin urmare, expresia "test de sugestibilitate"
nu trebuie sa fie folosita decM In disculiile cu alIi hipnote-
rapeuti·
Dupii testele de sugestibilitate
Folose~te-te pe deplin,de raspunsul clientului la testul de
sugestibilitate, spunilndu-i:
Artn hipnozei 89
Degetele (sau mainile) tale nu s-au mi~cat nu pentru ca le-a~ Ii
spus 51 nu se OOljte - s-au mi~cat pentru ci TU fi-ai imaginat
magneJii. Puterile hipnozei rezidl in eeea ce-Ji imaginezi tu.
Nu sunt decal un ghid - pot sa spun cuvintele potrivite, insa
de tine depinde sa-mi unnezi instrucJiunile.
Spunand aceasta, tocmai I-ai ajutat pe client sa Inteleaga
rolul imaginatiei. Mai mult de-atilt, I-ai ajutat sa creada ca un
lucru anume se va intampla daca ~i-I imagineaza, deoarece
s-a intamplat deja a~a ceva! Pe urma, dadi iti urmeaza
instrucliunile simple Ia fel ca In cadrul demonstraliei, clien-
tul chiar se poate a~tepta sa se lntample ceva. De ce? A~a cum
Ie spun tuturor clienlilor mei:
Imagina!ia esle limbajuI subcol1~tienlului.
Acesta este motivul pentru care hipnoza d!l rezultate.
Subco~tientul nu ~tie care este diferenla dintre realitate ~i
fantezie ~i raspunde la impulsurile imaginatiei ca §i cum ar fi
ceva real.
Cuvintele pe care Ie folose~ti In calitate de hipnotizator
trebuie sa-I ajute pe client sa-~i foloseasca imaginatia intr-un
mod pozitiv, din moment ce imaginalia este sala de repetitii
a minlii. Putem face orice ne dorim in imaginatie; ~i cu toate
reaclioneaza ca ~i cum AR FI real. NU este tocmai acesta mo-
tivul pentru care putem sa plangem la un film bun?
~i-acum, hai sa aruncam 0 privire asupra a trei teste de
sugestibilitate pe care Ie preda Charles Tebbetts, actualizate
cu variatiuni importante ...
Testele de sugestibilitate ale lui Tebbetts
(in stilullui Roy Hunter)
Degetele magnetice
Acesta este testul meu preferat, deoarece este rapid, u~or
~i eficient. Te rog sa iti Iipe§ti miinile, cu degetele petrecute
unele dupa altele. Acum, Indreaptii-ti ambele degete aratiitoare
~ideparteaza-Ie in jur de 2,5 centimetri. Acum imagineaza-ti
90 C. ROY HUNTER
o for\ii foarte puternidi, irezistibilii, care iii apropie degetele
ariihl.toare, ca ~i cum ai avea magneli cu poli opu~i pe aceste
degete. Acum magnelii sunt de doua ori mai marl ~i de doua
ori mai puternici.
In momentul in care cele doua degete ariitatoare se lipesc,
explidi-i imediat clientului de ce s-au mi9cat degetele (con-
form explicaliei data de mine anterior). Adeseori folosesc
doua teste, prin urmare alege unul din urmatoarele doua
(sau sari peste acesta ~i folose9te-le pe urmatoarele doua).
Variantii a testu/ui levitafiei brafului a/lui Wolberg
Intinde bra,ele in fa,1 ~i inchide ochii.
A~teapta riispunsul.
Nu te voi hipnotiza indo Afa cum am spus, este doar 0 demon-
strape pentru a te ajuta sa descoperi dt de putemidi este
imaginap.a ta, precum ~i pentru a rna
ajuta pe mine sa
deter-
min care tehnica. hipnotica se potrive!}te eel mai bine perso-
nalitilii tale.
Imagineaza-Ji, dleg 0 sfoara de incheierura mSinii tale ...
Atinge u~or fncheietura mflinii clientului.
Imaginead-Ii ella celllait caplt a! sforii este legat un balon
mare, care iti fine bra~1 ridicat. VEZI balonul !}i SIMTE ca ip.
line brajul ridicat.
Acum irnagineaza-Ji d. in cealalla mana tii 0 galeata goaJa, iar
eu tom ap! in galeata goall. VEZI cum tom api, AUZI apa
curgand !}i SIMTI gileata devenind tot mai grea pe masura ee
se umple tot mai mult... tot mai grea ,i mai grea ... ifi trage
braful in jos ... tot mai grea ,i tot mai plina. ... in limp ce bratul
eelalalt se ridic3. tot mai sus ~i mai sus.
In momentuI in care apare 0 mi~care evidentil a uttuia dintre bra/e,
intrerupe scenariul ~i spune:
Arta hipnozei
Acum desehide oehii ~i prive~te·Ji bratele.
Exista numeroase variante ale' acestui test. Tebbetts Ie so-
licita clien!i1or sai sa-$i imagineze 0 gantera in locul galepi.
Wolberg folosea 0 greutate. Unii hipnoterapeu\i Ie solicitii
clientilor lor sa-$i imagineze un teanc de carli. Al}ii prefera 0
galeata care se umple cu nisip.
Preferinta mea pentru galeata cu apa se datoreaza faptu-
lui ca oamenii, care sunt in primul rand fiin\e auditive, ~i pot
imagina foarte u~or zgomotul apei care curge, putand Ii rnult
rnai pupn reactivi la 'alte variante ale acestui test.
Mainile magnetice
Charles Tebbetts folosea adeseori urmatoarea telmica ~i ii
recuno$tea deschis meritul pentru inventarea ei lui Gil Boyne.
(A se reline ca Charlie recuno~tea de obicei meritele altora
cand era cazul, deoarece preluase de-a lungul anilor instru-
mentele hipnotice de la mulli alpi. Unele dintre tehnicile
rnentorului rneu sunt, insa, originale.)
Aeum ridid ambele brate intinse in fata ta, eu coatele drepte,
degetele drepte !}i eu degetele mari indreptate in sus.
Depiirteaza mainiIe clientului In 70-80 em ~i apoi apropie-Ie, apoi
a~azii-Ie In apro;rimativ jumiitate de metru distan/ii tntre ele. In con-
tilluare plaseazii-/i ariHiitorul In mijlocul distanlei dintre mQinile
clientillui.
Prive~te fix degetul meu. Voi numala de la trei la unu. La unu,
inch ide pleoapele, pbtrand privirea indreptata in aceJa!}i pund,
fixand loeul in care mi·ai vazut virful degetului... tret.. doi. ..
unu ... ochii inchi!}i.
Aeum imagineaza·p. ca pun un magnet in palma acestei maini ...
Atinge una din ntainile cLielltuiui.
... !}i acum altul, cu polul opus, in cealalta mana.
92 C. ROY HUNTER
Imaginem-p ci magne~ii iti trag mainile una spre cealaJU ...
trag, i!i trag mainile ... simte magneJii cum ifi trag miinile tot
mal aproape una de cealaIU.... apropiindu-le foute mult...
Cand se ating, lasA-Ie sl-ti cada in poaJa, relaxeazl-te ~i des-
chide ochii.
Exact a~a cum predicpona fostul meu profesor ~i ment?r,
aceste trei teste de sugestibilitate sunt adecvate pentru maJo-
ritatea oamenilor, in majoritatea cazurilor. In cazuri foarte
rare, 11 intreb pe client: ,Jp mai aminte~ti zgomotul zgarie-
turilor de unghii pe tablli, la ~coaHi~" ~i imi indoi deg.e~ele ca
ni~te gheare. In mod aproape mvanabli capat 0 reacpe.
In cazul in care vrei sa faci propriile cercetlin, numeroase
carp de hipnozli acopera acest subiect intr-un mod adecvat.
Inaintea trecerii sale in nefiinfii, Charles Tebbetts a filcut 0
recomandare foarte personala in cartea Hypnosis: the Induc-
tion of Conviction de dr. John C. Hughes. Cititorul va gasi 0
serie de teste de sugestibilitate excelente, din care poate sa
aleagli, in Capitolul 10 al acestei carti. Un alt titiu, G:neral
Techniques of Hypnotism de Andre Weitzenhoffer, doct~r m ~ti:
inle dedica doua capitole diferitelor teste de sugestJbliltate ~l
varlantelor acestora (pe care autorulle denume~te sugestii in
starea de veghe). Aceste doui!. drp iii ofera destule teste de
sugestibilitate pentru 0 viata intreaga, dad. vrei sa alegi dintr-o
oferta mai bogata.
Trebuie sa folose~ti de fiecare data
testele de sugestibilitate?
Iti recomand sa folose~ti in mod sistemativ cel pulin unu
sau doua teste de sugestibilitate la fiecare primli ~edinlil cu
un client nou ~i chiar mai multe, dad' este necesar. Ramane
absolut la discrepa ta sa stabil~ti dadl sa Ie folose~ti sau nu
~i in ~dinlele ulterioare, dupa stabilirea unei rela\ii cu clien-
tul respectiv ~i dupa ce ~tii cat de bine rilspunde acesta la
intregul proces hipnotic.
Arta hipnou; 93
inainte sa in,cep"i ~jpnoza ...
A~dar ai incheiat testele de sugestibilitate ~i ~ti pregatit
sa-Ii hipnotizezi clientul. Ce faci? Charles Tebbetts Ie cerea
tuturor studenlilor siii sa memoreze urmatoarele cuvinte:
E!jiti pregatit sa fii hipnotizat? Oricare tip de hipnod. inseam-
na autohipnoz.l. Dad imi unnezi instrucJiunile simple, nid 0
putere de pe lume nu te poate impiedica sa fii hipnotizat. Poti
sa te opui daca. dore~ti, insi nu pentru asta te afli aid.
Urmeaza-mi instructiunile simple ~i te vei bucura de 0 expe-
rienfi foarte pIacuti ~i relaxanti.
Unul dintre studen\ii mei a botezat paragraful anterior
"logo" in timpul unui curs ~i aceasta poreda a prins foarte
repede ~i s-a pastrat pana astan, la toate cursurile pe care
Ie-am susjinut de atunci. De cate ori hipnotizez un client pen-
tru prima oara, indud toate afirmajiile de mai inainte, in dis-
culia premergttoare hipnozei, insi! Ie dezvolt.
De exemplu: Ii spun clientului cil dad! Ii sugerez sa-~i
imagineze di se afii! intr-un lac foarte lini~tit, msa el ~i ima-
gineaza ca se afia pe autostrada la a ora de trafic maxim, nu
va beneficia de serviciile pe care Ie-a pliitit. Pe urma merg
mai departe, intrebiindu-l: "Daca iji sugerez sa-Ii imaginezi
di ai greutatea ideala, in scrumb tu ai fantezii m care miiniinci
ciocolata, care va fi mesajul pe care tl vei transmite sub-
con~tientului tall?"
Ii explic clientului ca sunt asemenea unui ghid, unui faci-
litator sau unui artist care poate sa spuna cuvintele potrivite,
insa de client depinde sa imi urmeze instrucliunile Simple. Pe
urma 11 intreb dad este pregatit sa intre in starea de hipnoza.
Intrebarea, ,,~ti pregiltit sa intri in starea de hipnozli?"
reprezinta ceea ce eu numesc fntrebarea magicif. De ce pun
intrebarea magid\? Prima data ciind e~ti hipnotizat inainte sa
fii pregatit poate sa te ajute sa in\elegi pe deplin raspunsul -
dupa cum am descoperit ~j eu odata, ciind a trebuit sa rna
trezesc dintr-o stare de hipnozil adand! pentru a merge la
toaleta. Este posibil ca unii oameni sa mai aiba intrebari. Alpi
pot sa doreasd\ sa-~i scoatii lentilele de contact, sa se descalte
94 C. ROY HUNTER
etc., ori sa iasa ~i sa fumeze 0 tigara. ~i chiar daca Ii se pare
eli sunt gata, daca omiti sa ceri permisiunea inainte sa incepi
acest lucru poate sa determine 0 ~oari!. rezistenla. sau resen-
timente.
~i-acum, atat tu cat ~i clientul tau fund pregatiji, alege
inducjia hipnotica pe care 0 preferi ~i mergi mai departe!
'.
Capitolul5
INDUCTII ~I TREZIRI
Chiar dad; toate tipurile de hipnoza reprezinta autohip-
nozi!., faci1itatorul care stilpane~te cu competenlii ~i incredere
in forlele proprii elementele fundamentale de hipnoza, ii
u~ureaza foarte mult clientului sarcina de a-i urma sugestiile.
Acest pas incepe prin indrumarea clientului pentru a intra in
starea de transa; sau, ca sa rna exprim mai precis, artistul tre-
buie sa induca intr-un mod eficient hipnoza! Asta inseamna
inducerea hipnozei.
Mulli cercetatori din eadrul comunitalii ~tiinjifiee eunose
o multime de tehnici hipnotice, la fel ea ~i mulli profesioni~ti
din ebrilunitatea arti~tilor hipnozei. Cu toate ca hipnote-
rapeutul obi~nuit nu are ~ neapiirat nevoie sa memoreze 0
enciclopedie de metode de ihduqie a hipnozei, este cat se poate
de lipsit de inlelepcillne sa Wlimitezi cunoa~terea metodelor
de inductie. Multi terap~uW care folosesc hipnoza au facut
gre~eala de a stiipani doar una' sau doua tehnici de indueere
a starii de hipnoza, ceea ce s-a soldat cu incapacitatea lor de
a ajuta lin client sa reintre in starea de hipnoza daca acesta se
treze~te dintr-o stare de transi!. profunda. Din nefericire, nu
exista nici 0 tehnica de inductie care sa. dea rezultate la tol'
oamenii, tot timpul; prin urmare, este imperativ ca profe-
sioni~tii din acest domeniu sa stapaneasca 0 varietate de
tehnici pentru a mari probabilitatea de succes pentru oricare
client.
Cu alte cuvinte, trebuie sa adaptam tehnica la client ~i nu
sa adaptam clientulla tehnica.
Cum se induce hipnoza? '
Charles Tebbetts scria in Capitolul 8 al cartii sale Miracles
on Demand:
96 C. ROY HUNTER
In momentul in C11re actiuitatea crificO a conilientu/ui j~i incelill~te
rilmul, inltrvine pasivitalea. In acest moment, hipnotizatontl ij face
clientuJui situ sugestii ane il lac sa depa~scii /qctorul critic ~i sa
ajungif in starea de transa hipnoticii.
EI continua, explicand ceea ce preda la Edmonds. Toat~
tehnicile de ind.ucere a starii de transa intra in §ase categoru
sau tipuri; ~i fiecare tehnid\ de inducere a starii d 7 transa
incorporeaza W\ul sau mai multe din cele §ase tipW? .fW\da-
mentale. Eu Ie numesc caramizi ale tuturor tehmcilor de
inducere a stArii de transa hipnotica.
Cand studiam la ~coala lui, Tebbetts ne-a invalat su~cient
de multe tehnici de inducere a starii de transa care sa mcor-
poreze toate cele ~ase tipuri fundamentale. Mai mult de atat,
ne-a cerut sa Ie exersam suficient de mult pentru a ne dez-
volta increderea ~i competenla in aplicarea tuturor. De
asemenea a descris doua stiluri hipnotice pentru inducerea
starii de transa, precum ~i toate t<;lmicile hip notice: m~terna
(blanda, permisiva sau calmantii) ~I paterna (vorblta cu
autoritate). ,
La cursurile mele la Colegiul din Tacoma, Ie predau stu-
denplor mei suficient de multe tehnici pentru a-§i dezvolta
abilitalile pentru toate cele ~ase tipuri. fW\damentale d~
induclie, dupa categoriile lui Tebbetts. Once maestru al artel
hipnozei, care inlelege toate aceste ~ase tipur~ fundame~tale
de inducere a starii de transa Ie poate combma cu ab!lltate
pentru a crea un numAr aproape nelimitat de tehnici de
inducere a starii de transa, aproape la fel tum un pletor poate
Sa combine cele trei culori primare pentru a obline nenuma-
rate nuanle in tablouri.
Obiectivul aceslui capitol este sa Ie asigure atat studen-
lilor la hipnoza, ell! ~i profesioni§tilor, aceea§i. informalie ~i sa
prezinte tehnicile a§a cum Ie predau la Col~S1UI Tacoma; LnSa
inainte de a exersa un tip de inducere a starn de transa, .asl-
gura-te ca inlelegi secliunea de la s~r~~~1 ac~tUl capI~ol,
referitoare la trezire! Dad; dore§li, poll sa mlceUJe~1i cuvan-
ll
tul .,,$omn" cu cuvintele "pacell, "relaxare sau "relaxeaza-te
Comentariile editoriale apar cu earaetere normale.
Arta hipnozei
97
Ceea ce trebuie sa spui apare cu caradere ingro~ate.
Instruc/"'tnile sllnf ill italice.
lnducfia de 'Iipull: fixarea oCl/lara
Inducerile starii de hipnozA popularizate de Hollywood
folosesc adeseori 0 metoda de fixare oculara. Orice tehnica
de inducere a stArii de transa care impune ca persoana res-
pectiva sa fixeze cu privirea flacara unei lumanari, un punet
de pe un perete sau Sa urmAreasca un obiect afIat in mi~care,
ca de exernplu un ceas de buzunar care se leagana, un cristal
sau 0 spirala care se rote~te etc., este un exemplu de fixare
ceulara. Inducerea starii de transa poo fixarea privirii, atat
de popular·a ·i n secolul al nouasprezecelea, "ste de asemenea
un exemplti"de fixare oculara. .
Charles Tebb'etts ne-a inviltat ea inducerea starii de transa
care se ibaieaza·exclusiv pe·fj'X\\rea oculara sau pe fascinalia
vizuall( are o· tata de e~c rnai ridicata decat media. Expe-
rienla mea personaLa valideaza aceasta invalatura. Pe de alta
parte, nici eu nu raspund la fixarea oculara, fiind 0 persoana
auditiva ~i kinestezicil. - dar nu deosebit de vizuala.
Poate ca unii dintre cei Care au studiat hipnoza din punct
de vedere ~tiinlific ~i s-au bazat prea mult pe metodele de
fixare oculara au crezut in mod eronat ea unii oameni sunt
"insensibili" deoarece se opun la tehnicile de fixare oculara,
la fel ca mine. (Pot sa intru In stAri de hipnoza doesebit de
profW\de cu unele tehnici ~i sa fiu total nereactiv la aHele.
Mai mult de atat, de vreme ce orice tip de hipnoza reprezin-
ta de fapt 0 autohipnoza, trebuie sa vreau Sa fiu hipnotizat,
a!tfel pot sa ma opun foarte u~or. )
La cursurile mele, studenpi care nu sunt vizuali par de
asemenea sa aiba dificultalile cele rnai rnari sa faspunda la
tehnicile de fixare oculara. Cu toate aces tea, Tebbetts obi§-
nuia sa Ie dea totu~i studenlilor sai 0 inducpe care fol~te
fixarea oculafa, impreuna cu sugestii de lnchidere a ochilor,
in prima lor seara de Elemente Fundamentale de Hipnoza. EI
u
. considera ca orice hipnotizator trebuie cel putin sa ~tie cum
sa foloseascil tehnicile de fixare oeularil., pentru dienlii care
98 C. ROY HUNTER
pot sa raspunda la ele. eu permisiunea lui (§i la insisten\ele
sale) am reprodus aceste telmici pentru cursurile de hip-
noterapie profesionista inca din 1987 - §i Ie-am indus §i in
acest capitol. Din respect pentru fostul meu mentor, in restul
acestui subcapitol voi reproduce aceste tehnici exact a~a cum
Ie-am primi! in urma cu ani de zile de la Tebbetts §i de la solia
sa (excep\ie facand faptul ca am inlocuit cuvantul "subiect"
cu Cllvilntul "client".)
."
Metoda lui Charles Tebbetts de inducere materna a starii
de transa ...
- E~ti pregatit sa fii hipnotizat?
- Orlce tip de hipnozi este de fapt 0 autohipnoza. Dad. imi
unnezi instrucJiunile simple, nid 0 putele din lume nu te
poate impiedica sa fii hipnotizat PoJi sa te opui daca veei, dar
,i
nu pentru asta te afli aid. Urmeaza-mi instrucfiunile simple
e,ti pe cale sa te bucuri de 0 experienJa foarte pIacuti ~i
re]axanti.
Capacitatea ta de a fi hipnotizat depinde in principal de capa-
citatea ta de a-Ji concentra intreaga atenfie asupra unui mic
pund sau obiect. in acest caz, punetu1 va fi reprezentat de
(inelu]) (creionul) (unghia) mea. Concentreaza-Ji privirea asu-
pra (inelului) (creionuiui) (unghiei) mele ,i nu-Ji Usa ochii sa-l
paraseasca nid 0 secunda.
Tine mana in fa/a oehilor clientului la aproximativ treizeci de cen-
timetri, ridic-o intr-o pozilie care sii-l oblige Ia 0 u~oartf 1ncordare a
primrii (1a aproximativ patruzeci ¥i cinci de centimet,; deasupra
nivelului oelti/or) de fiecare data dind ii soIiciJi sa inspire profund.
Asigurii-te cii mentii mana fn raza vauala a dientului. Land dientul
expira, coboarii mana In nil,elul initial. Piistreazii m/ina 1n pozi/ia
superioara dupii cea de-a trem respiralie.
tn regula, in timp ce continui sa-mi fixezi (inelul) (creionul)
(unghia) cu privirea, inspiri adinc ~i Jine-ti respiraJia ... Jine-o.
Acwn expira ~i relaxeaza-p tot corpul.
Coboara fneet mana.
Arta hipnozei 99
ACUM DORMI.lnspira prelung, adane. Tine-ji respirajia rnai
,i
muIt de aceasta data .•. acum expira relaxeaza-te ,i mai mult ...
Coboara din nou mana.
ACUM DORMI. Din noul inspiri, fine-fi respiraJia. De
aceasCi data voi fine mana sus. Continua sa te uiJi la (inelul)
(creionul) (unghia) mea. Acum expira ... ,i lad un VAL de re-
laxare sa p. se dud din cre~tetul capului pana in variul dege-
telor de la picioare •
Pastreazii mana fn pozitia superioarii.
a sa numar de la dnd la unu. In timp ce numar, pleoapele ip
devin mai greler incep sa cada, grele ~i somnoroase.
In timp ee numeri, apropie mana rna; mult de fof-a clientuiui ~i mi~c-o
u~or in jos. La numarul UNU, se va ajla In cincisprezeee, douazeci de
centimetri sub nivellli ochilor.
Numarul dnd ... Pleoapele sunt grele, incep sa cada, grele ~i
somnoroase.
Numarul patru ... Mai grele cu Hecare numar pe care il auzi.
TreL .. Dad. privirea nu mai este con'c entrata, e in regula. eu
urmatoml clipit, ,tii ca se apropie hipnoza.
DoL. Pleoapele tale obosite vor sa se inchida. Se inchidl se
inchid, se inchid acunt.
I Unu ... Lasa-Ji pleoapele sa se inchidi (dnea nu s-au fnchis dejni
~i
relaxeazl-te complet.
Intotdenuna folose~te cel pu!in 0 stlgestie pozitivif ¥i bene/jea in timpul
in care clientul-este hipnotizat - en iu unul sau mat rnulte din umu'i-
toarele exemple:
Intotdeauna te bucuri de senzaJia plicuta, de relaxare pe care
Ji-o di hipnoza, pentru ea corpul tau devine complet nonnal
d.nd te relaxezi. I
100 C. ROY HUNTER
Glandele iti funcJ:ioneaza. in armonie unele eu altele; procese~
Ie chimice din ~orpul tiu sunt perfect echilibratej iar tu te
simti bine.
Te simp bine ,i cand iefi din starea de hipnozi - alat de bine
cum nu te-ai mai simJit de ani de zile - nu pentru d. 0 spun eu,
ci pentru ca corpul tiu !i..a normalizat complet.
Te sim'i bine in pielea ta '1i te simp bine in lumea care te•
inconjoarl.
Te sim,i extraordinar!
• NOTA ISTORlCA: Domnul §i doarnna Tebbetts Ie cereau
studenlilor sa memoreze "intrebarea magicii" precum §i pa-
ragraful care 0 urmeaza ~i sa spuna acele cuvinte intotdeau-
na inaintea inducerii stilrii de transa. La cererea lor, §i pentru
studenpi mei este valabila aceasta solicitare. in Capitolul 4
subcapitolul Jnainte sa incepi hipnoza" explic modul in care
introduc aceste cuvinte in pregatirea clientului pentru hip-
noza. Te rog sa revezi, daca este nec~sar.
Tipul 2: Relaxarea (sau oboseala) sisternului neruos
Orice tehnica de inducere a starii de transa in cadrul
careia i se solicita c1ientului sa se relaxeze fizic sau mental cu
ochii inchi~i, folose§te relaxarea drept una dintre dirilmizi.
Orice tehnica de relaxare progresiva (sau relaxare
fraclionala) intra in aceasta categorie, la fel ca ~i "imagistica
indrumata" sau inducerile ericksoniene prin istorisirea uror
pove~ti care nu implica un raspuns fizic din partea clientului
in timpul inducerii starii de transa.
Charles Tebbetts se referea la tehnicile de inducere a starii
de transa bazate pe relaxare folosind expresia oboseala sis-
temului nervos §i 11 pot cita ca spunand adeseori, "Aceasta
metoda 11 plictise~te pe pacient pana cand intra in starea de
transa." EI credea ca persoanele deosebit de analitice se opun
in generalla acest gen de tehnica de inducere a starii de tran-
sa, la prima §ediilla. Pe de alta parte insa, experienla mea
Arta hipnozei 101
mi-a demonstrat ca chiar ~i persoanele analitice pot sa ras-
punda uneori la tipul de inducere a starii de transa prin rela-
xarea progresiva, cu condilia sa fie dispuse la aeeasta ~i sa Ie
fie administrata intr-tm mod artistic. Inainte, trebuie sa se
explice amanunjit fenomenul de hipnozii §i trebuie sa fie apli-
cate cu profesionalism testele de sugestibilitate, pentru am-
plificarea eredinlei,,imaginajiei, convingerii ~i a~teptarilor.
Pe de alta parte, utilizarea exclusiva ~i eu sucees a unei
tehnici de inducere a statii de transa prin relaxare necesita
atilt cooperare din partea clientului, cilt ~i folosirea intr-un
mod artistic a vocii (folosirea inflexiunilor vocale). La fel ca
in cazul oricarei tehnici de ind ucere a starn de transa,
aminte~te-p sa pui "intrebarea magidi" inainte sa incepi.
lata ce spun eu (0 seurta pauza la punctele de suspensie ... ):
Metoda Roy Hunter de inducerea a starii de transa prin
relaxare progresiva
C.ind e~ti pregatit sa incepem, nu trebuie deeM sa. inchizi ochii
~isa respiri adane de cateva ori. .. ~i sa te relaxezi...
Fa 0 cal.itorie imaginara ~i imagineaza-te inlr-un loc sigur,
frumos ~i lini~tit ... Imagineaza-fi priveli~tif. sunete ~i senzaJii
atat de indrcate de pace, atat de confortabile ~i atit de lela-
xante, incat iJi este din ce in ce mai u,or sa te relaxezi cu
fiecare respiratie ...
Observa ca gindurile pot sa apara cu mult mai rapid decal
cuvintele sau vocile astfel incat nu mai conteaza daca. gan-
durHe tale con~tiente asculUi, hoinaresc, se ahat sau hoiniresc
,i se ahat in acela~i limp, deoarece subcon~tientul poate sa
raspunda la fiecare cuvant pur ~i simplu pentru ca tu ii per-
mip sa 0 fad ...
Prin unnare, e~ti liber sa-Ji imaginezi atit de viu linilitea
totali, incat ifi este u~or sa devii parte a acestei pad pe care p-o
imaginezi ...
Acum fa ca tatul sa de.vina !]Ii mai real, imaginindu .. Ji relaxarea
piitrunzind in tine prin degetele de la piciaare ~i urcind in
102 C. ROY HUNTER
picioare. ~i eu fiecare inspiraJie, iJi este tot mai uljor ~i mai
u!Jor sa te relaxezi din ce in ,ce mai profund ...
Lasa aceasti relaxare imaginara sa devini din ce in ce mai
reala, pe masura ce urca prin glezne !ji iJi ajunge in gambe ...
toti mU!jchii !ji nervii d.spund Ia dorinta ta de relaxare ...
Relaxarea ifi ajunge la genunchi !Ii Ia coapse, se impra!jtie in
!Jolduri !ji la mU!Jchii stomacului. .. iti inconjoara talia ... 51e
imprlftie pe spate ... ajunge la umeri, ca ni!jte degete foarte
bUnde care iJi fac un masaj u!Jor Iji te simJi atat de relaxat,
ineat ip. este din ce in ce mai u!Jor sa te relaxezi din ce in ce mai
profund •••
Lad. relaxarea sa-Ji ajunga la ceafl !)Ii in pielea capului. ~i cu
cat iJi imaginezi mai mult, cu atit p. se pare mai reali ...
Fruntea !ji tamplele p se relaxeazi. ... MU!Jch.ii obrajilor ;oi bar-
biei se relaxeaza ,i ei ... Fieeare nerv ,i m~ehi se relaxeaza
eomplet ... ~i te simfi atit de bine relaxat, atit de bine ineat ip.
este din ee in ee mai u,or sa te adanee,ti ~i mai mult in
relaxare in timp ee eu numb de la zeee la unu ...
ineepind eu NumarullO ... Tot mai adine ;oi mai adine ... mai
adine in imaginafia ta, imaginindu-p. mai viu loeul tau de lin-
i~te ...
Numarul9 ... Mai adine ~i mai adine ... imagina~ia esle sala de
repetifii a min-p.i tale ... in care e~ti liber sa-fi imaginezi lin-
i~lea lotala...
Numirul 8 ... Mai adanc I}i mai adine ... te relaxezi fizic ... tot
mai adanc eu fiecare numir ... I}i tot mai adine eind imi auzi
voeea ...
Numarul 7 ... Mai adine I}i tot mai adine ... te relaxezi men-
tal... tot mai adine eu fieeare nurnar ... tot mai adine pentru ea
a~,a vrei...
Numarul 6... Mai adine I}i tot mai adine... te relaxezi
.emotional. Cu cit le relaxezi mai adine, eu atat le simti mai
bine ...
Arta hipnozei 103 '
Numarul 5 ... Mai adine ~i mai adane ... te relaxezi eu hip-
noza ... cu cat te adineel}ti mai mult, cu atoll mai adine vrei sa
ajungi, paml te trezesc eu ...
N umaru) 4 ... Mai adine ~i tot mai adane... te relaxezi corn-
pet ... cu cit te adancel}ti mai mult, eu atat mai ~or iJi este.$.1
te adancel}ti I}i mai mult ...
NumaruI3 ... Mai adine I}i tot mai adine ... in sala de repetiJii
a min~ii tale ... ifi irnaginezi ]ocul tau de lini~te tolala ...
Numarul 2 ... iJi dublezi relaxarea ... ifi imaginezi priveli~ti,
sunete I}i senzalii care ifi spun ea el}ti atat de relaxat, 'it;leat ili
este din ee in ce mai u~or sa te adincel}ti tot mai mult ~i mai
mult ...
Numarull ... Adaaiainc, adine de tot ... intr-o pace hipnolica,
foarte, foarte adanca ... a foarte, foarte adinca ... pace. hip-
notica.
Aproape orieine este familiarizat cu hipnoza sau medi-
tapa a auzit la un moment dat 0 varianta a relaxarii progre-
sive (sau fracponale). De asemenea, este 0 chestiune de
preferinla pers~naJa dadi incepi de Ja picioare in ~us sau de
Ja cap In jos. (Observa ca spun pace ~i nu somn.) .
Unii hipnotizatori sfar~esc cu reJaxarea mU$chilor din
juruJ ochiJor, foJosinii cafa,lepsia oculara ca provocare sau
"factor de convingere." pentru 0 tehnidi de aprofundare a re-
Jaxarii (vezi Capitolul 7) ill locul relaxarii mu~chilor bilrbiei.
A1tii incep cu relaxarea mu~chHor din jurul ochilor $i apoi
aplidi. reJaxarea progresiva pentru tot restul corpului. Con-
sider ci\ toate metodele menponate anterior sunt eficiente
dad sunt aplicate intr-lm mod corect.
Dupa cum am menponat anterior, varianteJe tipurilor de
inducere a starii de transa prfu relaxare pot sa Incorporeze
imagistica indrumata, adeseori foJosita de ditre facilitatori In
cazul grupurilor de meditape. Adeseori, aceste meditalii _
indiferent dad; sunt private sau In grup - se bazeaza foarte
mult pe vizualizare, pornind de la prernisa falsa cii oricui Ii
va fi foarte l190r sa vada un parflu, 0 plaja etc. Daca facilitezi
o asemenea imagistic'; Indrumata, 0 idee bunii ar fi sa afli
104 C. ROY HUNTER
mai inainte dad. clientul este de genul vizua!, auditiv sau
kinestezic, astfel indit sa-p poti structura intr-un mod adec-
vat imagistica indrumata.
Charles Tebbetts de obicei i~i intreba clienpi dad. pot sa
vizualizeze ell u!jurinta sau nu. De asemenea, ne recomanda
sa Ie solicitam clienplor no~tri sa descrie locul care dupa pa-
rerea lor ar fi cel mai plin de lini~te. Acest lucru poate sa-ti fie
de un mare ajutor de dite ori folose~ti imagistica indrumata.
De asemenea, dad. incorporezi apa, padurea sau liftu!, asi-
gura-te ca clientii respectivi nu sufera de fobii etc., la ele-
mentele respective.
Daca facilitezi un grup, include imagini, sunete ~i senza-
tii. De exemplu, in timp ce 0 persoana poate sa vizualizeze 0
plaja, alteia poate sa-i fie mult mai u~or sa-~i imagineze zgo-
motul valurilor oceanului - iar 0 persoanii. kinestezici' aproape
ca va simp briza ~i/ sau nisipul sub talpile goale ~i a~a mai
departe.
Tipul 3: Confuzia mentalii
Orice tehnica destina!a sa provoace confuzie in mintea
con~tien!a poate sa induca starea de Iransa hipnotica din mo-
mentul in care este depa~ita facultatea critica, ori din
momentul in care intervine pasivitatea. Acest tip de inducere
a starii de transa hipnotidi se nume~te confuzie mentala.
b vreme ce rnintea con~tientii continua sa incerce sa
gaseasdllogica in ceea ce se spune sau se face, hipnotizatorul
dii subcon~tientului sugestii sa intre in starea de hipnoza ~i sa
se adanceasd\ tot mai mult.
Charles Tebbetts ne-a invatat doua exemple de confuzie
mentala. Eu am incorporat propriul meu stil in aceste doua
tehnici ~i Ie predau studentilor mei la hipnoza.
Prima presupune instruirea clientului sa inchida ochii la
numerele cu sot ~i sa-i deschida la numerele fara sot (sau
viceversa), in timp ce hipnotizatorul numara fie inainte, fie
inapoi. Cand incepi sa numeri, urmare~te umezirea sau inro-
~irea ochilor. Cand apare oricare din aceste semne, incepe sa
faci pauze mai lungi dind ochii sunt inchi~i ~i grabe~te-te
Arta hipnozei 105
dind ochii sunt deschi~i. POli sa mai adaugi cuvinte, ca de
exemplu, "bcepi sa uiti u~or, li-e greu sa-ti aminte~ti dad
trebuie sa ai ochii deschi~i sau inchi~i... ~i pe milsurii. ce uiti
sa-Ii aminte~ti sau iti arninte~ti sa uiti, simli cii patrunzi tot
mai adanc in hipnoza sau ca te eliberezi complet ... "
La primul semn de ezitare, incepe sa sari numerele.
Aceasta ajuta la crearea unei confuzii ~i mai mari, ca in pri-
mul exemplu:
Confuzia mentalli CII Inchiderea ochilor
100, inchide ochii, inspira adine Iii relaxeaza-te ... este posibil
sa observi ca mintea poate sa judece eu mu]t mai rapid decat
vocea pe care 0 auzi ~i este in regula."
99, deschide Dehii, inspira adane ~i 98 - ochii inchi~i. Foarte
bine. Imagineaza-p. di te eliberezi de toate grijile cotidiene, la
fel de u!jor cum dai afara aerul din pHimini ... 97 descoperi c.i
iJi este mai greu chiar ~i sa incerci sa deschizi ochii. 96, ochii
inchi.,i. Bine. Te treze~ti d vrei sa te adance~ti tot mai mult ~i
mai mult pe masura ce uiti dad, ar trehui sa ai ochii desehi~i
sau inchi~i sau deschi~i ori inehi.,i. ..
95, ~or de uitat. 94, dificil de amintit, dad ar trehui sa fie
inchi!ji... ~i de indata ce uip. sa iJi aminte~ti, ori iJi aminte~ti sa
uip., ochii raman inchi.,i 'Ii po~i sa te relaxezi 'Ii mai mult sau
sa te la~i hipnotizat. 93, bine! 92 ... tot mai adine 'Ii mai adine
relaxat ... Iste foarte u.,or sa raspunzi Ia vocea mea eand spun
.,i
91, 90 ... oehii pur simplu vor sa ramina inchi~i acurn.
Incepe sa vorbe~ti ceva mai repede ~i ceva mai autoritar.
88,86. Mai adme 'Ii tot mai adine. Mai u.,or de uitat, mai greu
de amintit, 84-82, daea trebuie desehi.,i sau inchi.,i ... ori
inchi.,i Bau deschi.,i. .. 79, 75, 74. Nurnerele se due atat de
repede acum, ineat ip dore'fti sa afunzi mai adine pe masura
ee oehii vor sa ramina inchi.,i. 72, 70. Te pop descatu.,a in hip-
noza profunda sau pur .,i
simplu te poti U.sa prada transei
totale. '67,65,64. De fieeare data cand uiJ::.i sa-Ji aminte.,ti sau iJ::.i
aminte.,ti sa uip, sa deschizi sau sa inchizi, te dud tot mai
.,i
adine mai adi'nc. 60, SO. Ochii inchi!ji, te adince.,ti tot mai
multo Viti sa-Ji, aminte.,ti sau iti aminte.,ti sa uip.. 40, 30. Te
106 C. ROY HUNTER
simfi hine. Raspunzi la vocea mea. Te desc.itu~ezi, te relaxezi,
te eHberezi. Mai adanc ~i tot mai adine.
Variaza numeTele din scenariu, in June/ie de Jelul in care riispunde
clientul. De asemenea, din momentul in care clientul ~i lasa ochii
Inchi~i complet In U~l numilr Cli sot, fnseamna de obicei cd a 50s;t
momentu1 pasivitiitii. Dadi vm, pofi sa renunfi la numiirdtoare ~i sa
continui pe lac eu sugestiile de addncire a starii de transa (explicate in
Capitolul 6) sau poli contilma, ea parte a addncirii starU de transi!.
in cazul tehnicii anterioare, Charles Tebbetts ne-a inva~at eli pOfi
sa amplifici confuzia mentalii cu propozipi incomplete sau
incluzand propozitii fiira legatura sau afirmatii fara. sens in su-
gestiile de somn ~i relaxare. (Tebbetts i-a recunoscut dr. Milton
Erickson meritul pentru aceasta idee, atilt la c1asa, la Edmonds,
cat ~i in cartea sa Miracles on Demand.)
Conjuzia mentali'i clind CLIENTUL numi'iri'i ct. voce tare
o alta metoda de confuzie mentala predata de Charles
Tebbetts presupune sa-i solicili clientului sa numere cu voce
tare inapoi de la 200 sau de la 100, dite un numar la fiecare
respirafie, rostind ~i cuvintele "mai adanc sau uadormit mai
ll
adanc" dupa fiecare pauzii scurta de la roslirea fiedirui
numar. Pe urmii. pop sii.-i sugerezi clientului ca pur ~i simplu
sa se relaxeze ~i de numerele din minte. COIljllientul clientu-
lui este ocupat de-acum sa spuna numerele, tn limp ce sub-
cOIljltientui este ocupat sa asculte sugestiile hipnotice. Vorbe~te
pe undeva monoton in limp ce clientul numara, fadlnd
pauze scurte numai cand roste~te numerele. Folose~te-te de
afrirmalli cum ar fi:
tn limp ce numeri, imagineaza-ti d. vezi sau auzi numerele
inainte sl incerci tu sa Ie gase,ti ~i d. se departeaza din ce in
ce mai mulL lar eu voi vorbi pentru subcon~tientul tau. Tu nu
trebuie sl lncerci 53 aseulfi" lneeard doar sa gase~ti fiecare
numb. $i pe masura ee vei incepe sa sari numere, sa repefi,
numere sau sa uifj numere, te adanee~ti tot mai mult ~i mai
mult In starea de hipnoza: sau te abandonezi transei totale.
Relaxeazi-te ,i scoate-p numerele din minte, lasandu-le sa se
departeze tot mai mult ~i mai mult de tine sau sa devina din
Arta hipnozei 107
ce in ce mai mid. Uitand sa-~ aminte~ti sau amintindu-fi, sa
uifi. Este din ce in ce mai u~or sa Ie uiti sau pur §oi simplu sa Ie
Ia§-i sa se duel. DificiI de amintit sau u~Qr de uitat. $i cea mai
~oara ezitare lntre numere j~ DUBLEA.ZA relaxarea sau ifi.
tripIeaza transa ... te trimit~ tot mai adane in starea de hip-
noza, eliberindu-te, relaxandu·te ... pOJi fie sa. ui~ ultimul
numar, ori unnatorul nUmal ... sau numarul dinaintea lui. ..
Din momentul?n care clientul sare un numar, faL'Ultatea criticli a fost
depii~ita.
Continua, incluzdnd comentarii, ca de exemplu:
Foarte bine. Raspunzi foarte bine. Co~tientul poate fie sa
asculte, fie sa se abata lji sa hoinlreasc.1., sau lji una ~i alta, in
timp ce subcon~tientul este liber sa asculte ~i sa raspunda la
fiecare cuvant.
Gind clientul iHceteazif sa mal. numere, ad8'nce?te imediat. Hi alent la
riispullsllrile clientului fi adapteazd-te i'n funcfie de ele! Daca clientul
continua sa numere spre 80 (sau dupa ce se incurcii cu cdteva nltmere)
spune tu cateva numere, de exemplu cu urmatoarele Cttvi1tte:
77, dubleaza hipnoza sau tripleaza transa ... 75, IJi, este atat de
u!jor sa-Ji imaginezi ee vrei pentru ci 74 iti face mintea con!j-
tienta sa-i vina greu pana !}i sa ineerce sa urmareascli
numerele, ineat la 70 iJi este mai u;;or sa te relaxezi !ji sa uiJi sa
mai numeri sau pur ;;i simplu sa Ie adanee!jti. ;;i mai mull
Foarte bine. Poate ca numarul unnator era 68 ... sau 43? Nu
conteazi, pentru ea numaratoarea ajunge sub 30. iJi este din ce
in ce mai u~or sa raspunzi la vocea mea pe masura ce te
adance!1ti tot mai mult ~i mai mult la 25. Continui sa te dud tot
~ai adane. S-ar putea s~ fii surprins cit de profund pOJi sa
ajungi sau poate d te vei tr:ezi Inll'-o trans,i totali. POJi chiar sa
uiJi sa-Ji. mai aminte;;ti numerele pe care Ji Ie spun sau iti mai
aminte.!jti numai sa uip. unde te-ai oprit din numbatoare ...
(etc.)
In acest puncl poJi, daca ore; (daca esle necesal') sa amplifici ~i rna;
mult confuzia mentalii ell mni multe propoziJii fora legiiturii inire ele
fi fora sens, punctate eu rmmere aleatorii ~i sugestii pentru intmrea
inlr-o stare de hipnoza profunda.
Odata, cand demons tram aceasta a doua tehnica in fala
clasei, un student era hotarat sa numere tnapoi de la 0 suta;
108 C. ROY HUNTER
dind ·a ajuns la nouasprezeee, i-am spus, "Ciind spui ultimul
numar, 0 sa intri in hipnozil totala mai profund dedit ai fost
vreodata!" La 2 mai zambea, dar dupa ee a spus ultimul nu-
mar a intrat pe loe intr-o stare de hipnozii foarte profunda.
De asemenea, este foarte posibil ea tehnica de mai inainte
sa fi evoluat dintr-o ' tehniea similara deserisa de dr. John
Hughes sub numele "lndueerea starii de transa prin tehnica
lui John Hartland de fixare oeularil eombinatil eu distragerea
atenp.ei (pag. 74-75 din Hypnosis: The Induction ojConviction),
care ineorporeaza ~i fixarea oculara.
Tipul 4: Dezorientarea mentalii
.,
Dezorientarea mentala inseamnil hipnoza prin eonvinge-
re, cu folosirea oricarui test de sugestibilitate sau a oricarui
factor de "convingere" care presupune utilizarea ampla a
imaginaliei.
In vreme ce confuzia mentala este conceputa sa confu-
zioneze eo~tientul pana in punctulin care li este mai u~or sa
se relaxeze, dezorientarea mentala este reprezentata de orice
tehnidi ce incorporeaza un raspuns fizic la ceea ce se ima-
gineaza.
Singurul exemplu de dezorientare mentala pe care I-a pre-
dat Charles Tebbetts era 0 tehniea simpla de eatalepsie ocu-
lara, in eadrul careia clientului i se cere sa inehida oehii ~i sa-i
dea peste cap, in sus, sub pleoapele inchise, privind 0 luna
imaginaril. printr-un ochi de fereastra aflat pe frunte. Pe urma
clientului i se spune ca ii este imposibil sa deschida oehii, iar
cand inceardi dar e~ueazil., apare senzalia de hipnoza. in
cazulin care clientul reu~e~te sa deschida ochii, trebuie apli-
catil. imediat 0 alta tehnicil., fara sa mai intervii cu 0 conver-
sap.e ~i fara sa iIi manife~ti intr-un mod evident preocuparea.
Experienla mea personalii in aplicarea acestei tehnici Ii
valideaza eficacitatea cu majoritatea persoanelor vizuale; dar
nu 0 recomand nici pentru persoanele care sunt in principal
auditive ~i nici pentru un client care are ochii sensibili.
Deoarece aceasta tehnic" mi-a dat dureri de cap cand am
Arta hipnozei 109
experimentat-o pentru prima oara, mi-am creat propriul
exemplu de dezorientare mentala prin folosirea unui test de
sugestibilitate. Tehnica mea incorporeaza sugestii la care se
poate raspunde indiferent daca clientul este vizual, auditiv
sau kinestezic. fI reproduc aici exact a~a cum 11 predau la
clasii, la Tacoma.
Indueerea cu galeata de apa
Solicita clientului sa mtinda ambele brate, Cll palmeJc in sus ~i
cere-i sa. i~i imagineze di tine 0 gaieata goaUi intr-o mami ~i
baloane cu heliu in mana cealalta. De asemenea, ai grija sa
incepi punandu-i "intrebarca rnagica" a~a cum ai fost instruit
anterior.
Acum inchide ochii, inspira. profund ~i relaxeaza-te. IMAGI-
NEAZA.-TI di cineva incepe sa toame apa in galeata, in vreme
ce aItcineva iJi leaga 0 duzina de baloane eu heliu de cealalta
mana.
Alege hipnoza ~i pop. sa fii hipnotizat complet dnd mana ifi
ajunge in poala. Dar deocamdata imagineaza-Ji doar d in
g,ileatil se toama api!. VEZ! apa curgand in galeata tao AUZ!
apa curgand in galeata tao SIMTI galeata di devine mai grea ~i
tof mai grea. De fapt, incepi sa-Ji simJi braf;td ca ~i cum arvrea
sa-Ji cada drept in poala, ca sa poJi intra direct in starea de hip.
noza. Sau po~i sa simJi d bratul u~or devine din ce in ce mai
u~or, pe masura ce galeata devine din ce in ce mai grea.
Daed bra/Ill c1ientu/ui i-a ajlllls deja in poo/ii; treci direct la asterixlIl
dublu (",.>1); in caz conirar, continua CIl eeea ce urmeaza fnainte de a
ajunge la asterixul dubllt (.....) cand ii cade milna..
Galeata este plina pe sfert. Fiecare sunet pe care il auzi face ca
galeata ta sa se umple din ce in ce mai multo 0 simp c.i devine
din ce in ce mai grea. VEZI cum curge apa in ea. AUZI cum ti
se umple gaIeata.
Ar fi ATAT DE U~OR silla~i pur ~i simplu braful sa-Ii cada in
poala, ca sa pOJi intra in starea de hipnod-.
110 C. ROY HUNTER
Acum inspid. profund ~i relaxeazi-te. Cand fad acest lucru,
observi ea galeata este plina 0 treime ... ~i ai 0 dorinJi tot mai
mare sa ifi la~i bratul sa cadi. De fapt, ifi sim~i braJul cam
obosit incercind sa Jii sus gaIeata ... care acum este plina pe
jumatate. $i apa continua sa curga in eat
SimJi 0 dorinfi tot mai mare sa la~i braJul sa-ti cada ... !1i dnd
o fad, intri direct intr-un somn hipnotic plicut ... te desd.-
tu~ezi, te relaxezi, te eliberezi.
Chinr dacii braluI este In continuare SllS, fii Joarte atent In cea rna;
ufoara coboriire Q lui, de care te poti folosi. Variazii-{i sugestiile 'in mod
adecvat, jolosind acest seenar;u door orientaliv.
Cand observi ca bratu1 incepe sa coboare, galeata este aproape
plini ~i este aliaaaaat de great
In secunda In care fncepi unniitoarea «firma/ie, atinge palma clientu-
lui ~i vorbe?te-i foorte auton'tar",
Cineva pune 0 piatri in gileati. ACUM DORMI!
... eu 0 voce mai domoala, continua cu urmiUoarele .. ,
Baloanele au disparut. Acum lasa~Ji. ambele brale sa li se odi
hneasca confortabil in poala. Inspira adinc .,i
relaxeaza-te ~i
°
rnai profund. Ai senzafie foarte relaxantal. iJi. este din ce in ce
rnai u!70r sa te adince.,ti tot mai mult in relaxare. De fapt,
fiecare sugestie pe care 0 aceepp te ajuU sa te simti din ce inee
mai profund relaxat. Lasa-fi bralele sa i~i recapete greutatea
lor normaHi. Le simfi absolut confortabil acurn, complet odih-
nite l1i relaxate.
Continua aprofttndarea stiirii folosind aIte sugestii, dllpii cum este
necesar,
IMPORTANT: Fa 0 sugestie pentru normalizarea ambelor
bra~e pentru a preveni orice efect persistent dupa hipnoza!
DE ASEMENEA, reline ca trebuie sa intervii cu aceasta su-
gestie imediat dupa ce clientull~i lasa ambele bra~e sa-i cada
in poal;; ~i apoi treci direct la tehnicile de adancire a starii de
hipnoza.
Arta hipnozei 111
Tipul 5: Pierderea echilibrului
Mamele folosesc aceasta metoda pentru a-~i adormi copiii
leganandu-i. Aceasta dorinla mnascuta de leganare pare sa
nu ne paraseasdi, pe unii dintre noi, niciodata, fapt eviden-
liat de frecventa dorinla de a se legana a unor oameni, dind
se a~aza lntr-un balansoar.
Exista unii hipnoterapeu~i, pu~ini la numar, care folosesc
balansoare cu spatarul reglabil, leganandu-~i incet clien!ii in
timp ce ei aplidi acest tip de inducere a starii de hipnoza
odata cu relaxarea progresiva.
Charles Tebbetts nu a predat nid 0 tehnica de inducere a
starii de transa care sa foloseasca pierderea echilibrului. El a
folosit acest tip de inducere a starii de transa drept una din
cele doua caramizi pentru ceea ce numea inducerea rapida a
starii de transa.
Tipul 6: $ocul sistemului nervos
Dadi 0 persoana Illi imagineaza ca poate sa fie hipnotiza-
w
ta, crede di poate sa fie hipnotizata, se a~teapta sa fie hipno-
tizatii ~i este convinsii ca Ii po!i induce starea de hipnoza,
atund 0 surpriza brusca asociata cu 0 comanda data de 0
manienl autoritara se concretizeaza de obicei cu hipnotizarea
instantanee.
Charles Tebbetts a predat doua tehnici de "inducere ra-
pida" a starii de transa, care combinau fixarea oculara, pier-
derea echilibrului ~i ~ocul sistemului nervos. Una dintre ele
(pe care nu 0 voi descrie detaliat) a constituit ceea ce el
numea tehnica "Gil Boyne", pentru care clientului i se cerea
sa stea In pidoare in timpu! inducerii propriu-zise a starii de
transit La cererea lui Charlie, am predat aceasta tehnicii doar
cand am Inceput pentru prima oara sii-i predau cursu!; dar In
urma cu diliva ani, un hipnoterapeut profesionist a uitat sa-Ii
blocheze genunchii cand am fatut demonstra~ia la clasa ~i
I-am ridicat de pe jos In rasetele ~i ingrijQrarea studen~ilor
mel. De atund, am renunlat cu totulla aceasta tehnica.
112 C. ROY HUNTER
A doua tehnidi poate-, sa fie util" in anumite imprejurari,
in contextul cabinetului ~i in cele ciiteva ocazii in care am
aplicat-o in cabinetul meu, i-am fost foarte recunoscator. Este
reprodusa aici exact a~a cum a fost scrisa de Tebbetts (cu
excep\ia faptului di am inlocuit cuviintul "subiect" cu cuviin-
lf
tul "padent ).
Inducerea rapidit a stani de transit a lui Charles Tebbetts
A~eazii-te astfel incat client"ul sa se afle In stanga ta, aUngiindu·vii
col/urile ·scaunelor.
Dad. poJi si-mi urmezi instrucpunile simple, nimic din afara
ta nu poate 51 Ie impiedice sa fii hipnotizat. PoJi sa te opui
dad. vrei, dar nu acesta este motivul penlru care te afli aid.
tnca nu te voi hipnotiza, insl vreau sa-fi, alat ce voi face.
Aceasta va fi daar 0 repetiJie.
Pune-Ji mana stiinga la ceafa c1ientului ~i fine-o pe cea dl'eaptif Ia
aprocximativ ~aizeci de centimetri in faJa sa.
Acum hai sa exersam. 0 sii te trag in fa~ ~i cand fac lucrul
acesta, tu Ie indoi din mijloc ~i Ie apleci in fa~ pana ajungi eu
fruntea in palma mea dreapti.
Tmge·/ U:;OR pe clienlin folii, pan. calld frunlea i se ""am in palma
fa dreapta. In acest fel Jormezi un tipar muscular. Ridicif-l fa loc pe
scaun.
Acum e~ti pregatit sa fii hipnotizat?
A~teaptii raspur/Sul !
Pune picioarele pe podea. Pune palrnele pe coapse ~i rela
xeazi-te. Alege un punet de pe peretele din fa~a ta ~i prive!jite
fix aces' pURet Nu-ti Usa ochii sa pariseasca acest punet nid
osecundi.
PUl1e ma11a stanga pe umi1ruI clientuiui, Iegiiniindu-l u?or.
Vrei sa fii hipnotizat, te a~tepti sa fii hipnotizat ~i vei fi hip·
notizat.
Arta hipnozei 113
Pastream Imina pe umar; cOlltinua sd-llegeni u~or.
(nspira prelung, adine, profund ~i refine aeru), reJine ...
Acum expira ~i relaxeaza-te.
(nspira din nou prelung, adine !iii retine aerul mai mult de
aceasta data ...
Acum expira ~i lasa-Ji intregul corp sa. devina moale ~i inert.
Acum muta-Ii mana stanga de pe umiirul clientului pe ceafa sa,
Numirand de la cind la unu, pleoapele iJi vor deveni tot mai
grele, iJi va fi tot mai greu sa Ie Jii ridicate, vor fi lipsite de
vlaga ~i somnoroase. La unu, intri intr-un sornn hipnotic pro·
fund.
CINe), pleoapele sunt grele, smfi ci ~i se inchid, sunt lipsite
de vlaga ~i somnoroase.
, PATRU, mai greIe, cu fiecare numar pe care il rostesc.
TREI, pleoapele obosite vor sa se inchida acum.
00[, la urmatorul numar, lasa·p pleoapele sa se inchidi com-
plet ~i lasa·J:i fiecare m~chi ,i fiecare nerv din corpul tiu sa se
relaxeze.
UNU ... ACUM DORM!!
Trage clientu! in fa/ii catre palma ta a~ cum ati repetat, dar mai rapid
fi striga-i ACUM DORM! in timp ce se deplaseaza fntl'e pozi/ia
ini/ialii fi pozi/in cu capul in palma ta,
Incepe sii rotefti ufor capul pacientului din seamda in care ajunge Cll
w
jruntea i/t palma ta, 'in acest feI, pacientul este u~r dezorientat in
vreme ce iu incepi 0 nOlla llumaratoare inversd de Ia ciuci.
tn limp ce numar de la cinci la unu, tu te vei adanci cu fiecare
numil pe care il vei auzi. Cinci, elibereaza·te din ce in ce mai
multo Patru, toate grijile ,i tensiunile dispar. Trei, te adance~ti
tot mai mult ~i mai mult cu Hecare sunet pe care il auzi ~i co
fiecare respiratie. Doi~ acum te adance~ti ~i mai mult. Te
adance.,ti ~i mai mult in somnul ta.u hipnotic. Numarui unu,
114 C. ROY HUNTER
acum abandoneaza-te complet ~i fii con!litient di e~ti scufundat
intr-un sornn foarte pUeut, profund, hipnotic. Lni auzi cuvin-
tele tot timpul, dar 'd.mii in starea de sornn hipnotic
adaaaaaainc, adaa.aaaaaaanc.
Imediat treei la 0 aWi tehnicii de addncire a starii de transii.
NOTA SPECIALA: Intr-un balansoar cu spatarul reglabil,
poji sa-i solicili pacientului sa stea drept pe parcu.rsul acestei
tehnici de inducere ~i sa-Ila~i apoi sa cada pe spatar, in locul
palmei tale.
Tehnica de mai sus este considerata paterna; insa am
urmarit-o aplicatil cu acelea~i cuvinte intr-o maniera mater-
na, comanda apasata ""ACUM DORM!!" fiind singt,lra su-
gestie paterna. Personal, utilizez aceasta metoda rapida de
inducere a starii de transa numal in cazul pacienjilor care se
opun la majoritatea celorlalte tehnici, insa m-au convins de
dorinta lor sincera de a fi hipnotizati. Am folosit-o de aseme-
nea de cateva ori cu copii, care au intervale de atenjie foarte
scurte. $i, desigur, 0 predau studenjilor mei. Este eficientii,
insa obieclez la folosirea acestei tehnici doar pentru satisfa-
cerea orgoliului personal al hipnotizatorului.
Unul dintre fo~tii mei studenti, 0 asistenta medicala, a
folosit in mod frecvent inducerea rapida Charles Tebbetts
(precum ~i propria lui varianta de inducere rapida) la
pacientii din spital care sufereau de dureri, pentru a-i ajuta sa
intre in starea de hipnoza cat mai rapid, pentru controlul hip-
notic al durerii - cu rezultate excelente. De notat ca recurge
la eontrolul hipnotic al durerii numai sub supravegherea
unui medic sau eu eonsimtamantul scris al medicului curant.
Paul Durbin, doctor in ~tiinte, hipnoterapeut care a lucrat
multi ani intr-un spital din New Orleans folosea 0 inducere
rapida care presupunea 0 comanda rapida rostita pe un ton
patern in fracjiunea de secunda in care 0 legatura de chei
cadea pe podea.lntr-un alt exemplu, pacientul tine 0 moneda
de un sfert de dolar in palma unei maini, cu bratul intins u~or
peste marginea patului. Se dau sugestii sa-~i imagineze ca
moneda devine din ce in ce mai grea, completand cu suges-
tia intrarii instantanee in starea de hipnoza la caderea monedei
Arta hipnozei 115
(combinand astfel dezorientarea mentala cu elementul
surpriza).
o alta metoda de inducere rapida este 0 varianta a tehnicii
Elman, clientul apasandu-ti una dintre palme in timp ce tu
numeri invers, de la cinci la unu, marind treptat presiunea in
timpul numaratorii. Trage mana rapid la "doi" cu 0 comanda
bf1!sca pentru intrarea instantanee in transa (clientul se ~teap­
ta Sa se intample la "unu").
Observa ca orice metoda rapida de inducere a stiirii de
transa trebuie sa fie urmata rapid de tehnici de aprofundare
a acestei starL
.,
Tehnica unicii
In afara tipurilor de inducere a stiirii de transa descrise in
acest capitol, utilizarea sugestiei posthipnotice ca inductie
(explicata in Capitolul 8) poate sa fie considerata 0 tehnica
unidi ce nu corespunde nici uneia din cele ~ase tipuri funda-
mentale descrise in acest capitol - aceasta plasand-o practic
in tipul al ~aptelea, in care ramane singurii. Am putea 5-0
numim ~i "surpriza brusca" ~i sa 0 includem in categoria
~ocului sistemului nervos, de vreme ce predau hipnoza mai
mult ca arta decat ca ~tiinta, pentru mine prea pujin conteaza
in ce categorie plaseaza aljii aceasta tehnid' rapida de indu-
cere posthipnotidi. Decide tu.
RECOMANDARE IMPORTANTA
REFERITOARE LA ATINGERE
Multe tehnici de hipnoza predate de Charles Tebbetts pre-
supun folosirea atingerii, pe care el a folosit-o adeseori mra a
avea vreodata de suferit repercusiuni; cu toate aces tea, am
fost personal martor cand a cerut aceasta permisiune, in pe-
rioada in care studiam la ~coala sa, deoarece ~tia ~i el ca exista
oameni carora nu Ie place sa fie ati~i.
De cate ori vrei sa folose~ti tehnicile cu atingere in ORICE
moment in timpul ~edintei de hipnoza, cere permisiunea
116 C. ROY HliNTER
dinainte sa incepi inducerea stihii de transi;' Cel mal simplu
mod in care poli sa ceri permisiunea, pastrand un ton pozi-
tiv, este saspui, "Te simli confortabil dadi e~ti atins?" Daca
incepi inducerea starii de transa fara sa fi pus aceasta intre-
bare, evita sa utilizezi vreuna dintre tehnicile cu atingere pe
parcursul intregii ~edinle!
Charles Tebbetts sublinia de asemenea ca este foarte im-
portant ca intotdeauna sa te asiguri di nu atingi intr-un mod
care sa poata fi interpretat ca fiind senzual.
Imaginafia este singura ta limita
Cand dau examenul practic cu studenlii mei, Ie cer sa
demonstreze cu abilitate doua tehnici diferite de inducere a
starii de transa, a~a cum Ie invala la clasa. Insa din momen-
tul in care sunt singuri, pot sa inceapa sa creeze altele noi sau
sa foloseasca altele, verificate, dar care nu Ie-au fost predate
la cursuri. Aceste ~ase tip uri fundamentale de inducere a
starii de transa pot sa fie folosite in diferite combinalii, limi-
ta fiind reprezentata doar de imaginalie.
'Multe carli descriu tehnici de inducere a starii de transa
pentru cei ·care vor sa respecte tehnicile consacrate. Printre
ele se numara ~i 0 carte excelenta, a lui Myron Teitelbaum,
doctor in medicina, intitulata Hypnosis Induction Technics.
Vreau se asemenea sa recomand cu toata dildura cartea lui
Dave Elman, Hgpnotherapy, cu informapi foarte importante
pentru studenlii la hipnoterapie care sunt foarte interesali de
viitoarea lor profesiune. Charles Tebbetts recomanda ~i el
cartea lui E"iman, laolalta cu Hypnotism Today de LeCron ~i
Bordeaux (acum epuizata, potrivit Amazon.com). De aseme-
nea, 0 necesitate absoluta pentru biblioteca oricarui hip-
noterapeut practician din zilele noastre este Hypnosis: The
Induction of Conviction de dr. John C. Hughes (Colegiul
Nqlional al Hipnotizatorilor). Disponibilitatea acestor carli
incepe sa cr~asdi (viziteaza-mi pagina web, la adresa
http://www.royhuriter.com/bookreco.htm).
Arta Izipnozei 117
Mai pot sa adaug ca propria experienla de hipnoterapeu!,
de peste un deceniu, imi spune di nu este necesar sa fii un
cercetator ~tiinlific al tuturor tehnicilor consacrate pentru a-Ii
putea indruma cu succes clientul in hipnoza. Trebuie doar sa
te asiguri ca st;ipane~ti suficient de multe tehnici pentru a
schimba rapid ~i confortabil tehnicile in cazul clienlilor care
nu riispund bine la cele pe care Ie folose~ti in mod curen!.
Alegerea tehnicii de induc\ie trebuie sa lina seama de
pacient.
VOCEA: eel mai important instrument al tau
In toate tehnicile de inducere a starii de transa pe care Ie
folose~te hipnoterapeutul, vocea este singurul ~i cel mai
important instrument. •
Unii cercetiitori sus lin folosirea unei voci monotone. In
vreme ce uneori consider ca este nec€sar sa folosesc 0 voce
monotonii, de regula imi reglez tonul vocii, accentuand cu
pasiune anumite cuvinte. De vreme ce hipnoza este eel pulin
in aceea~i masura 0 arta ~i 0 ~tiinla, ered cil adaugarea unei
tu§e artistice in stilul vocal poate sa amplifice gradul de
captare a atenliei clientului, cat ~i sensibilitatea lui. Acest
lueru amplifica de asemenea §i aprecierea cu privire la expe-
rienla transei. Cel mai bine poli sa atingi acest obiectiv
devenind competent ~i increzator in utilizarea tehnici10r pe
care Ie slapane~ti, lucrand intuitiv, din creierul "drept" ~i
fiind un simplu "operator" sau "hipnotehnician" care folo-
se~te precizia, intr-o maniera analitica, atunci cand apliea
tehniciIe hipnotice.
Este 0 adevarata placere sa urmiire§ti un maestru autentic
indrumandu-§i clientul catre starea de hipnoza; insa poate sa
fie §i plictisitor dad acest lucru este facut mecanic de. catre 0
persoana care vrea doar sa fie perfecta. Dupa parerea mea,
ceea ce Ie lipsea, din punctul de vedere a1inlelegerii moderne
a acestui fenomen, pionierilor artei hipnotizarii au compen-
sat prin stilul artistic. (Aminte~te-li de Mesmer!)
118 C. ROY HUNTER
La fel cUrn"muzica interpretata cu 0 acuratele perfecta poate
parea "goalii" in cazuL unui interpret lipsit de sentimente, La
fel stau luctUrile ~i in cazul hipnozei. Uneori, dlnd am par-
ticipat La ~edinle .de hipnoza realizate cu prea,pulin sau chiar
fara '\alent.a.rtistic, m-am plictisit ~i m-am opus, cu toate ca a~
fi dori! sa patrund mal adanc in starea de transa - in schimb
un maestru al arlei hipnozei rna poate indruma repede in
stari d~ transa cu adevarat profunde.
Poate cil unii se vor intreba de ce rna las hipnotizat de allii.
ered cit a~ fi ipocrit fala de profesiunea mea daca nu m-a~
folosi de instrumentele ei foarte eficiente de schimbare de
cate ori simt ca am nevoie de ajutor. autohiprtoza este ase-
menea unui mu~chi: poate sa ridice cu ~urinla un scaun,
insa 0 canapea este mult mai u~or de mi~cat daca rna ajuta
cllieva sa 0 ridic. . peala. Rezultatul trezirii prea bru~te poate sa fie 0 ametealii
De asemenea, folosesc instrumenteLe pentru a ma ajlita sa
predau aceste instrumente. Studenlii mei trebuie sa exerseze
atat din postura de hipnoterapeuli, cat ~i din postura de
clienli in timp ce invata procesul ~i sugestiile pentru a deveni
mae?tri ai acestei arte.
In cazul in care deja folose~ti hipnoza, insa dore~ti sa devii
un artist mal bun, gande~te-te sa-Ii la~i de-o parte mandria ~i
sa-i ceri altui 'hipnoterapeut sa-~i foLoseasc!i instrumentele
pentru a te ajuta sa Ie stapane~ti ~i tu. Pani! ~i studenlii le-
gendarului Milton l'rickson trMau nemijlocit experienla hip-
nozei, potrivit relatariIor lui Ronald A. Havel's de la pagina
237 din cartea sa The Wisdom of Milton H. Erickson: Hypnosis &
Hypnotherapy - lntelepciunea lui Milton H. Erickson: hipnoza ~i
hipnoterapia ...
Oind Erick..<;on cauta sa ti pregiiteasca pe hipnoterapeu/i, I1U numai ca
Ie linea preiegeri, fi hipnotiza. 1" primul rand, penfro. eli experien!a
este eel mai bun pro/escr, este normal sa triiie~ti eeea ce vrei sa il1veli.
In al doilca rand" deoareee hipnotizatorul fncearcii in esenlli sa i?i
ItWe!l' subiectui sa triiiascii,experienla Ullui Qnumil set de evenimenle
interne, este rezonabil sa 'credem eli profesoTui ar fi trebllit sit invefe fi
eJ sa triiiascii experien!a acestor evenimente. Adeseori este dificil pen-
tnl dneva care nU a participat niciodatii la 0 anumitd illtreprilldere sa
Ie predea allora cum sa 0 fadi.
Arta hipnozei 119
Amin! Recite~te ultima afirmatie. !nsa acum, inainte sa ne
gandim sa indrumam pe cineva in starea de hipnoza, trebuie
sa ~tim cum sa-I trezim pe client intr-un mod corect dm sta-
rea de transa.
Trezirea
Acest exemplu de seenariu pentru trezirea din starea de
transa este plasat in mod special la sfar~itui acestui capitol,
astfel indH sa fie ~or de gasit. Insa mai inainte de toate, sunt
importante diteva recomandari atat pentru novici, cat ~i pen-
tru veteranL.. Evitali trezirea bruscil sau abrupta, cu exceplia
situaliilor de urgenta, deoarece este posibil ca clientul sa se
simta la fel cum te-ai simji ~i tu dadi ai fi trezit brusc. din aji-
de moment ~i/ sau 0 u~oara durere de cap. Eu numesc aceas-
ta stare "mahmureala hipnotica".
Recomandarea mea este ca trezirea din starea de transa sa
ia
dureze eel pulin 30 pana 45 de secunde. Adeseori imi asi-
gur un timp dublu - ~i uneori chiar mai muLt pentru un client
care se afla intr-o stare de transa foarte profunda. De aseme-
nea, pentru a cre~te probabilitatea raspunsului, ridica tonuL
vorbirii sau volumul ~i mare~te pulin ritmul. Daca trezirea se
face printr-un monolog, este posibil ca clientul aflat intr-o
stare de transa profunda sa nu raspunda.
Numaratoarea este de asemenea importanta. Daca nu-
meri invers la inducerea starii de transa ~i/ sau la adancirea
ei, numara normalla trezire (ca in scenariul care urmeaza).
Dadi preferi Sa numeri normal la inducerea starii de transa
~i/sau la adancirea ei, atunci inverseaza sensul numaratorii
la sugestiile de trezire. Dadi nu faci acest lucru, este posibil
ca clientui tau sa se adanceasca ~i mai mult in starea de tran-
sa, in loc sa se trezeasca. lar cea mai buna cale sa-Ii aminte~ti
care este sensu I numariitorii este sa alegi in funclie de prefe-
rintii ~i sa fii consecvent cu tine insuji!
Scenariul pentru trezirea din starea de transa prezentat aici
este reprodus identic dupa Charles Tebbetts, cu exceplia ulti-
mei fraze "TreL.." (despre ~ofatul alert) care a fost adaugatii
120 C. ROY HUNTER Arta hipnozei 121
in 1988. Este un scenariu de trezire excelent pentru majori- mentala pe care sa 0 stapane~ti, alaturi de tehnica dezorien-
tatea utiliziirilor nonterapeutice ale hipnozei. Pentru hip- tarii mentale pe care am prezentat-o. De asemenea, inlelept
noterapie, s-ar putea ,sa vrei sa iei in considerare adaugarea este sa st;\pane~ti eventual ~i 0 tehnica de inducere a starii de
unor sugestii pozitive suplimentare. relaxare, precum ~i 0 tehnicii de inducere rapida '! starii de
transii. Pe urma, exerseaza, exerseaza, EXERSEAZA!
Scenariul de trezire allui Charles Tebbetts
Acum voi numara de la unu la dnci ~i apoi voi spune "com-
plet con~tient". La Gind, iJi la!ji pleoapele sa se ridice !ji e!jti
calm, proaspat, relaxat, pe deplfu cOn.ftient!ji nonnal din toate
punctele de vedere.

Unu ... Ineet, calm, U!jOI, bland, revii la stare~ ta obi!jnuita de

con~tien,a.

Doi ... Fiecare mU!jchi !ji nerv din corpul tau este relaxat, fara
vlagi ~i relaxat - ,ite simfi extraordinar de bine.

Trei ... Din cap pina in picioare, te simti perfect din toate
punctele de vec1ere ... perfect fizic, alert mental !ji senin emo-
tional... !ji cand ajungi la volanul ma!jinii tale, e,ti absolut
alert din toate punctele de vedere, reacJionand adecvat la
fiecare !ji I,a toate situatiile din trafic.

Numanli patru, incepi sa-fi simfi ochii straiucitor de limpezi,

ca Iii cum te-ai fi spilat int:r-un izvor proaspit 4e munte, La
unnatorul numair pe care it voi I'Osti, lasa-fi pleoapele sa se
deschidi ~i e!}ti calm, Qdihnit, improspatat, absolut conlitient
!}i te simfi bine din toate punctele de vedere.

Numarul cinci. Arum deschizi pleoapele, &jti absolut con!}-

tient din nou, Inspirii adanc, umple-p plamanii eu aer ~i
intinde-te,
Pentru novice: exerseaza cel pup.n una dintre aceste teh-
nici de inducere a starii de transa ~i scenariul de trezire
inainte sa cite~ti mai departe aceasta carte. (NOTA: dad;
intenlionezi sa folose~ti hipnoterapia in scopuri profesionale,
solicita 0 pregiitire competenta!) .
Din momentul in care consideri cil ai ajuns la un nivel de
competenla cu eel pulin una dintre tehnicile de inducere a
starii de transa, poli invala tehnicile de aprofundare, Pe de
alta parte, iii sugerez sa alegi eel pup.n 0 tehnica de confuzie

· Capitolul 6
ADANCIREA STARII DE HIPNOzA
Dupa ce ai indus starea de transa, de obicei este necesar sa
iti indrumi clientul mai profund in starea hipnotid\, pentru a
contribui la validarea experienlei, precum §ii pentru redu-
cerea la minimum a posibilitapi ca acesta sa se trezeasca com-
plet prea repede.
Recunoa~terea stiirii de transii
o persoana aflata in starea de transa devine foarte rela-
xata $i de obicei prezinta 0 respirape diafragmatidi lentil. In
mod normal, rata pulsului se reduce §ii este posibil sa apara 0
umezire $i 0 inro§iire a albului ochllor. Pot sa se produca flll-
turari ale pleoapelor §iii sau mi§icari oculare rapide; sau este
posibil ca globii oculari sa se dea peste cap. Chlpul se rela-
xeaza, capatand un aspect lipsit de expresie, pe care multi il
numesc "masea hipnoticau • De obicei, c1ientul care intra in
starea de hipnoza elimina aerul printr-o expiralie prelunga,
profunda, adeseori numita "oftatul hipnotic".
Persoana hlpnotizata incepe apoi sa raspunda foarte u§ior
la sugestii $i indicapi; $i chiar daca poate sa prezinte 0 selec-
tivitate a sugestiilor la care raspunde, acceptarea este de obi-
cei - $i frecvent - automata, Cll exceppa cazurilor in care este
yorba des pre 0 dorinla emolionala de a se opune. Acest
raspuns "automat", care adeseori este rezultatul sllgestiilor,
este probabil $i motivul pentru care atat de mulp oameni all
presupus in mod eronat di hipnotizatorul controleaza mintea
persoanei respective.
Exista diferite niveluri ale profunzimii hipnozei, fiecare
avand semnele insoptoare normale. Nu se vor manifesta
toate aceste semne - $i unele pot sa apara la alte nivele decat
cele normale - insa este yorba despre ni9te semne comune,
care indica cel pupn ca s-a atins 0 u$oara stare de trans,\.
Arta hipnozei 123
Hai sa discutam diferitele semne ale hlpnozei, laolalta cu
diferitele niveluri ale transei hlpnotice, inainte sa trecem la
diteva tehnici ,propriu-zise de adancire a starii de transa.
.' , PTojunzimile hipnozei
Opiniile variaza in legatura cu numarul nivelurilor de
profunzirne a starii de hipnoza, precum $i in ceea ce prive$te
dovezile pentru fiecare nivel in parte.
Ip mai aminte$ti discujia noastra despre dr. Charcot, de la
Capitolul 3? impreuna cu studen\ii de la academia sa, a
reu$it sa dovedeasca faptul ca exista mai multe stadii ale hip-
nozei $i di 0 persoana hipnotizata poate sa prezinte mai
multe simptome diferite $i sa treaca diferite "teste" la fiecare
nivel.
Denumirile $i defini!iile pe care le-a dat Charcot celor trei
profunzimi diferite ale starii de transa au devenit standarde
acceptate $i au supravietuit pana in zilele noastre. Diferi!i
hlpnotizatori folosesc alte scari formate din patru, cinci,
$apte sau chlar mai multe stadii ale profunzimii starii de
transa, insa scara in trei trepte conceputa de Charcot este in
continuare cea mai practica. Denumirile pe care Charcot le-a
dat stadiilor, in ordine, sunt LETARGIA, CATALEPSIA $i
SOMNAMBULISMUL.
Adeseori se mai folosesc $i denumirile u~oara, medie $i pro-
ftmda (in aceea$i ordine). Chlar $i alte scari cuprind aceste
nivele fundamentale, cum ar fi celebra scara Davis-Husband
a profunzimii hipnotice, scara LeCron-Bordeaux $i a$a mai
departe.
Cu toate ca Charles Tebbetts a fost de acord cu cele trei
stadii larg acceptate ale lui Charcot, el $i-a lntemeiat de-
scrierea diferitelor nivele ale profunzimii starii de transa pe
sistemul LeCron-Bordeaux de indicare a profunzimii nive-
lelor de hipnoziL (Nivelele $i indiciile de profunzime sunt
detaliate in cartea lui LeCron $i Bordeaux, intitulata Hypno-
tism Today). EI a indus stadiul hlpnoid (0 stare foarte superfi-
124 C. ROY HUNTER
ciala) in descrierea stadiilor hipnozei, atiit in prezentarile la
clasa, dH ~i in cartea sa,.Miracles on Demand.
5tadiul hipnoid este considerat a fi pus in evidenlii printr-o
profunda relaxare fizica, ochii inchizilndu-se ~i pleoapele
adeseori fluturilnd pentru un timp. Exista 0 anumita letargie
a minpi, iar persoana care se aflil in acest stadiu este posibil
sa~i simta membrele grele. Rareori Ie menponez aceasta stare
clienplor mei, deoarece prefer sa consider di face parte din
stadiul u~or.
Stadiul U~OT
In stadiul u~or (sau letargic), persoana respectivii mani-
festa 0 relaxare fizicii ,foarte profunda, ,respirilnd mult p-tai
lent. Poate sa simta 0 ingreunare sau o ' u~urare a intregului
corp, precum ~i 0 disponibilitate foarte redusa de a se mi~ca,
vorbi sau gilndi. (Unii numesc aceastii stare letargie parlialii
a minlii.) Se rnai manifestii de asemenea ~i 0 cre~tere a co~­
tientizarii a tot ceea ce percep cele cinci simluri, astfel inca.t
este posibil ca un client analitic sa fie mltl! mai co~tient de
zgomotele de fundal sau de mirosul de usturoi sau de aleool
al respiratiei! Este posibil sa se rnanifeste catalepsia ochilor ~i
membrelor, inhibitia grupelor musculare mici, precum $i 0
disponibilitate mai mare de raspuns la sugestii.
Stadiul mediu
" In stadiul mediu de transa (care mai este denumit $i sla-
diu cataleptic), persoana respectivii poate sa raspunda la su-
gestiile de iluzie, ca de exemplu ca vede un lucru care nu este
real sau nu vede un lucru care este real. In stadiul mediu,
clientul poate sa aiba iluzii kinestezice (inhibitii musculare
totale, ca de exemplu imposibilitatea de a-~i indoi bralUl),
arnnezie parlial;; ~i anestezia mainii (mana este atat de
amorpta, inca nu ' este perceputa niciun fel de durere),
convingerea ferma ca se afla in starea de transa - cu toate di
unora dintre c1ienli Ie este dificil sa 0 descrie.
Arta hipnozei 125
Stadiul projund
In stadiul profund sau al somnambulismului, clientul are
capacitatea de a deschide ochii fara ca acest lucru sa afecteze
nivelul transei ~i poate sa prezinte mi~cari necontrolate ale
globilor oculari, precum ~i senzapi profunde de lumina sau
de plutire. Este posibil ca pupilele sa fie dilatate. Poate sa
apara amnezia hipnoticii completa, precum ~i amnezia su-
gestiilor posthipnotice care, dad sunt acceptate, pot in con-
tinuare sa fie urmate dupa ie~irea din transa. In cursul
somnambulismului, c1ientul poate sa aiba tot felul de iluzii,
inclusiv unele foarte vii, fiind foarte posibil ca 0 asemenea
iluzie sa continue un timp limitat ~i dupa parasirea starii de
hipnoza.
Clientul poate sa-~i controleze funcpile involuntare ale
corpului, cum ar fi ritmul inimii, tensiunea arteriala $i diges-
tia. (Fii atent, in orice caz, sa evili sa dai sugestii medicale
dadi nu e~ti licenliat pentru aceasta ~i daca nu e$ti autorizat
de un medic!) Aceasta este cea mai favorabila stare pentru
anumite tehnlci de hipnoterapie descrise in Partea a II-a a
acestei dirti, cum ar fi regresia in varsta ~i pentru revenirea
amintirilor uitate, precum $i pentru tehnicile terapeutice efi-
ciente pe parp, duse in legenda de Charles Tebbetts.
Dincolo de somnambulism ...
Dave Elman a descris 0 stare ~i mai profunda in cartea sa
Hypnotherapy, (Westwood Publishing), pe care a numit-o
starea Esdaile. in Capitolul 13 el face 0 trecere in revista
interesanta a antecedentelor istorice, incluzand instrucpuni
detaliate privind inducerea starii Esdaile, ca $i pentru read-
ucerea c1ientului din aceasta stare.
Aceasta stare, ciireia i-a dat numele dr. James Esdaile, un
medic din secolul al nouasprezecelea, care a facut intervenpi
chirurgicale in India folosind aceasta stare de hipnoza pro-
funda pentru anestezierea pacienplor sai. (Unii experp folo-
sesc aHe denumiri pentru aceast;; stare.)
Persoana hipnotizata care ajunge in starea Esdaile iii aude
toate sugestiile dar se simte prea leLl,e$a sa raspundil la vreuna
126 C. ROY HUNTER
dintre ele. Daca iIi indrumi un client panii in aceasta stare,
este posibil sa te eonfrunti cu opozitia lui la sugestiile de
trezire. Dad. se intampla a~a ceva, este necesar sa folo~ti 0
numaratoare de trezire mult mai lunga. Spune-i ca.nd incepi
numiiriitoarea ca, daca vrea sa mai ajungii vreodata la aceasta
profunzime, sa se mai bucure de pace, confort, siguranla ~i
sa-~i mai poata aminti tot ceea ce dore~te, este IMPERATIV sa
se trezeasdl.. Pe urma ridicll dramatic volurnul Yocii, viteza ~i
tonul vocii in timp ce nurneri.
Potrivit lui Elman, W1 client din dlteya mii va intra spon-
tan in aceasta stare profunda. Dupa doi ani de activitate pri-
vata de hipnoterapie, acest lucru i s-a intamplat unia dintre
dientii mei in partea de incheiere a unei ~edinle. Cand nu a
raspuns pentru a doua oaril la instructiunile mele de trezire,
i-aID; atins mana ~i i-am spus tare, "A sosit vremea s~ te
trez~ti!" Chipul ei - era 0 femeie - a pastrat masca hipnotid\
~i a inceput sa sforaie. Din fericire, mi-am amintit instrucliu-
nile lui Elman, a~a cum sunt enumerate mai sus ~i m-am
simtit foarte u~urat cand au dat rezultate! Clienta mi-a 'spus
di a auzit fiecare cuvant, insll nu a avut nici un fel de senza-
fie, in afara unei euforii totale - ~i pentru moment pur ~i sim-
plu nu a vrut sll se iiitoarca. In schimb mi-a spus ca a ~tiut cll
trebuia sa se intoardl, atunci cand i-am spus cil nu ar mai fj
putut sa ajunga vreodata in starea aceea atat de profunda,
dad se opunea trezilii.
. Charles Tebbetts nu a selis despre starea Esdaile in manua-
lul.sau, insa a discutat-o in cursulile sustinute la Edmonds.
Uneoli Ie demonstrez studentilor mel aceastii stare.
LeCron ~i Bordeaux au definit nivelul profund al hip-
nozei ca fiind starea plenara de transa, in cursul direia
subiectul traie~te 0 stare de stupoare in care este inhibata
olice fel de activitate spontana. A mai fost nurnita ~i starea de
coma de dltre unii experJi, indusiv Walter Sichort, care a
demonstrat aceasta stare la convenliile nationale ale hipnoti-
zatorilor in fata unui mare numilr de hipnoterapeuti din
intreaga lara.
Sichort, care a predat hipnoza multor medici din intreaga
tara, credea ea existii stali profunde chiar mai adanci decat
Arta hipnozei 127
transa plenara. ~i intr-adeviir, I-am Yazut fiicand de-
monstraJie cu 0 stare atat de profunda la New York, in 1989,
indl! atunci dlnd voluntarul a cazut accidental de pe scaun ~i
s-a loyit la cap destul de puternic de un colt al podiumului,
nu a mi~eat nici un m~ehi! Pe urma, plintr-o suma de su- ,
gestii posthipnotice bine formulate enuntate de Sichort, vo-
luntarul nu numai dl a ie~it din starea de hipnoza fara nici un
cucui, dar nici ml\car nu-~i amintea con~tient dI se lovise
la cap.
Ramane in continuare 0 chestiune de opinie personala,
daca acest om s-a aflat intr-o transa plenara, in starea
Esdaile - sau chiar intr-o stare mult mai profunda. Din nou,
da-mi voie sa afirm ca opiniile variazii in pliYin\a numiirului
nivelelor de hipnoza, fiind 0 tema mai curand subiectiva
decat obiectiva. In urmil cu mai mul\i ani am vazut un grafic
pe care profunzimea hipnozei era imparlita practic in
douazeci de nivele. Charles Tebbetts considera cil majorilatea
oamenilor prefera sa aiba totul etichetat, pus ordonat pe ca-
tegolii ~i reprezentat pe grafice; insa ~i el credea cii aceasta
tinde s1l-i prinda pe oameni in capcana evitarii faptului cll
existii intotdeauna exceptii.
Cu excep\ia situatiei in care efetuezi cercetari ~tiinlifice in
domeniul hipnozei, poli pur ~i simplu sa decizi care sunt
metodele de definire a profunzimii hipnozei care iii plac eel
mai mult ~i sa actionezi in consecin\a. Odata cu experienla,
este posibil sa iti descoperi 0 mare abilitate de a recunoa~te
profunzimea transei dupa calitatea raspunsului pe care Ji-I
da dientul.
Cred, la fel ca ~i mentorul meu, ca rezultatele la sugestiile
facute sunt cu mult mai importante dedit sa incerci sa masori
cu precizie profunzimea transei obpnute. Acest lucru este
adeviirat mai cu seama pentru orice artist al hipnozei, care
practicli hipnoterapia centratil pe client; cu toate ca nume-
roase aplicapi medica Ie ale hipnozei pot sa impuna ca pa-
cientul sa se afle cel putin in starea de somnambulism pentru
a obtine cele mai bune rezultate - ceea ce necesitii 0 mai mare
abilitate a hipnotizatorului de a miisura mai exact profun-
zimea transei hipnotice.
 128 C. ROY HUNTER
Unele carli Care cartografiaza profunzimea transelor hip-
o notice afirma ca exista un anumit procentaj de oameni care
'simt "nesusceptibili" pentru hipnoza, In cazul in care exista
'.0 opdzilie totala din partea clientului fara un motiv aparent,
'nu ihseamna in mod obligatoriu eli c1ientul tau este, practic,
"nesusceptibil ll
•
Cu toate eli Upsa totala de reaclie se poate datora lipsei de
competenla artistica a hipnotizatorului ~i/sau lipsei de
ihlelegere din partea c1ientului (care poate sa fie sau nu
rezultatul unei disculii pre-hipnotice inadecvate) ~i/sau lip-
sei de ihcredere sau a unui raport hipnotizator-client, ori pur
~i simplu starii clientului din acea zi, nu exista nid 0 posibi-
Iitate neplacuta; potenlialul tau client poate sa fie victima
unei "peceti hipnotice" lasata de un aIt hipnotizator, care a
vrut ca nimeni altcineva sa nu 0 mai poata hipnotiza pe per-
soana respectiva, Mai gray chiar de-atat, este posibil ca clien-
tul respectiv nid micar sa nu-~i aminteasca sa fi primit
vreodata 0 asemenea sugestie! Aeeasta pradica total Iipsita
de etidi este discutata ih Capitolul 9 aI cartii, laolaWi eu 0 cale
potentiala de anulare a rilului eomis,
Cum se poate adanci starea hipnoticii
Sfar~itul acestui capitol este dedicat prezentarii ~i expli-
" carli tehnidlor de adancire a transei hipnotice a~a cum au j
fost ele predate de Charles Tebbetts,
, ,
Numiiriitoarea inversii (sau directii)
"
Sugereaza-i cIientului ca ih timp ce tu numeri invers de la
cind la unu (ori de la zece la unu), cu fiecare numar pe care
iI roste~ti tu, el se adance~te tot mai profund ih starea de transa,
CINeI ... te adance!jlti tot mai mult eu fiecare nUmal, te relaxezi
.0
comple •. PATRU ... tot mai adanc ~i ~ai adane, Ie relaxezi in
~tarea de hipnoza. TREI ... tot mai ' adine ~i mai adine, Ie
adance~ti tot mai mull eu fiecare numar. 001 ... tot mai adane
~i mai adine, intr-o relaxare hipnotica. ptacuta. UNU ... Ie
Arta hipnozei 129
adance!jlti, tot mai jos, mai adine, mai adine, mai admc, mai
adanc. Adine de tot ~i profund relaxat.
Bratul moale (tehnica Dave Elmall)
Mentorul mei ii recuno~tea lui Dave Elman meritul pen-
tru conceperea acestei tehnici. (Pentru cei interesali, Gerald
Kein de la Omni Hypnosis, Florida, continua cercetariIe
regretatului Dave Elman.) Ridicil bratul cIientului de degetul
mare sall de incheietura mainii, mi~candu-I ihainte ~i inapoi
~i spunandu-i:
Lasa-ti bratul sa devina din ce in ce mai moate ~i mai liber.
Imagineaza-J:i ca il simfi ca 0 carpi uda ... moale !ji liber, exact
ca 0 carpa uda. Cand ii dau drumul in poala ta, lasa-te sa te
adance~ti de ZECE ORI MAl MULT!
Da dru11lul bra/1lIlIi c1ientului efind expira ~i spune-i imediat:
Acum, ADANcE~TE-TE DE ZECE ORI MAl PROFUND.
Dacii clieutul fncearciI sa te ajute ridieflfld braful, mi~cii-l tn sus ?i in
jos, iuainte ~i Inapoi ~i nccentueazii in continuu sa-LInse moale, sa-l
simta ca 0 carpii uda, spunfindu-i:
Lasa-ma sa sustin eu intreaga greutate a bratuiui tau ... !ji cand
ii dau drurnul in poala ta, lasa-l sa cada ca 0 carpi uda ~i apoi
ADANCE~TE-TE DE ZECE OR! MAl MULT.
REPETA cu celiilalt bral, Ctind folos~ti aceastii tehnicif, ridicii bralul
clientului apucandu-l Jie de degetul mare, fie de fncheietura mainii,
cuprinzlind ?i 0 parte din palmii, en sii evili sil-i dni 0 senzalie de dis-
conJort. Daca este posibil, dii-j drwnulla bra! cfind expirii.
Adancirea prin reillducere
Exemplu de fixare oculara (tehnica predata de Charles
Tebbetts):
Cand iti eer sa desehizi ochii, vreau sa te ui~i Ia inelul meu,
J:inand privirea FIXA pe ineiul meu (stilou, creion etc.). ~i mai
weau sa stabilim un semnal intre noi, ca atunci cand trosnesc
din degete ~i spun cuvinlele "ACUM DORMI!JI tu sa inchizi
130 C. ROY HUNTER
ochii din nou ~i ·sa
intri ~i mai PROFUND in starea de hip-
nazi. ACUID, deschide ochii ~i uita-te la inelul meu.
Tine-Ii {ne/ul (stiloui, creionui, unghj(J etc.) la aproxhnativ trrized
pana la ~aizeci de centimetri in Jala ochilor clientului, deplasandu-lla
tm unghi de aproximativ 45 de grade deasupra planului sall vizual.
Mi§;cii-l sub planul vizllai, 5pmuindu-i:
Cand imi prive~ti inelul, simti ca Ji se inchid ochii - a!la (tros-
ne~te din degete) ACUM DORM!! Inspiril profund ~i adan-
ce~te-te de zece ari mai mult.
._Fa 0 pauza sufiQent de lunga pentru en c1ielltuisa paClta illspira adallc
I ~i apoi contirwa:
De fiecare daU, cand deschizi Dehii, ai nevoie de un efart mai
mare - ~i simfi 0 dorinJa din ce in ce mai mare sa-i inchizi la
lac. acum, deschide-i din nou ~i uita-te la inelul meu.
Repeta procesui de mai inainte de mat multe ori, urmiin'nd indiciile de
obosealii oculara - umezirea ochiloT etc.
NOTA: poli sa folose~ti orice tehnica efidenta de inducere
a' ,&tarii de transa ca tehnica de adandre a acesteia - astfel,
Charles Tebbetts ne Invala ea repertoriul tehnicilor de adan-
eire a starii de transa este ~el pu)in la fel de mare ea reperto-
riul tehnicilor de indueere a starii de transa.
fmpingerea u~oarii a umerilor
Charles Tebbetts numea aceasta tehniea lehnica de Impin-
gere a umerilor.
Explicii-i'c1ienlului:
Cand tree in spatele tau ~i ifi imping umerii U!101, vreau sa te
relaxezi !1i mai profund.
Treci fn spatele cIientlllui, punandll-p mliinile u~or pe ullleni siii. Nil
apasa plinii clind expiri1! Continua,.. . mai muIt sau pur lji simplu lasindu-te eomplet liber.
Artn hipnozei 131
Aeum, inspira profund ... ~ine-ti respiraJia ... Acum expid ...
(Apasa umerii in timpul expirafiei.) Acum adince~te-te mai
mult ea niciodata!
Repetti acest proces'de trd ori, odihllindu-,ti miiinile u~or pe lImeni
pacient1l1ui fnlre aptisari.
In cazul tehnicii de mai inainle, este important sii-Ii Iii
mainile nemi~cate intre apasari. Masarea spatelui sau a
umerilor clientului poale sa i se para fie ameninlatoare, ori atat
de placute, Incat sa vrea sa continui - distragiindu-i atenlia
de la hipnoza. De asemenea, pentru a evita orice fel de per-
eeplii gre~ite, trebuie sa proeedezi eu multi'i bagare de seama
dind aplid aeeasta tehniea In cazul unui client de sex opus.
Levitatia bratului, attlt cu sugestii directe, clU ~i cu su-
gestii indirecte
Charles Tebbetts a predat aceasta tehnidi la dasa mea, In
1983_ Cred cii este 0 varianta a unei tehnici similare pe care a
imprumutat-o de pe 0 inregistrare video a dr_ Milton Erickson,
pe care a ~i prezenlat-o, de altfel, in tipul cursului meu de
hipnoterapie din perioada respectiva.
Daea vrei sa te adince!}ti fi mai mult in starea de relaxare, te
pof,i simti !ii mai bine dad ridici bratu1 tot mai sus. Fieeare
mi~care a brafului tau in sus if,i face intregul corp sa se
adanceasca tot mai muIt in starea de relaxare. Intregul brat
devine din ce in ce mai u~or, la fel de ufjor ca un fulg care
plute~te in aer !ii dad vrei eu adevarat sa te ada.nce~ti Iji mai
muIt in starea de relaxare, pop. lisa bratul sa se ridice.
Fiecare mi~care a bratu1ui tau in sus te face sa te bucuri de 0
senzape minunata de conforl Cu fiecare mi~care a bratului
care se ridica, iti vei spune, "Ma relaxez fji mai mult."
Simte cum te adance~ti ~i mai mull in starea de relaxare cu
fiecare inspirafie, cu fiecare bataie a inimii, adancindu-te ~i
132 C. ROY HUNTER Arta hipnozei 133
Acordii-j clientului cate treiz.ed de secunde de lin~te de mai multe ari eu dt te adince;;ti mai mull, eu atit mai muIt vIei sa te
pe parcursul acestei procedllri. and are bra/ul (ntins In sus, la un ad.ince~ti, sau pOJi sa te abandonezi pur ~i simplu stirii de
unglti oareCllrt! falii de corp, spune-i: transa totala.

Acum el}ti en mull mai adincitin starea de hipnoza decal erai Intregul tau corp raspunde la ideea de relaxare.
in urma eu citeva momente. Voi numara pana la lrei ~i cand
intotdeauna este 0 experienfi deosebit de placuta, calmanta,
voi rosti "trei", braful ip va ddea in poa13. in momentu) in profund relaxanta, sa fii hipnotizat.
care cade, vei fi de zece ori mai relaxat. Unuo .. doL .. trei. .. DE
ZECE ORI mai rela""!' ' tti este foarte u~or sa rispunzi la vocea mea... abando-
nandu-te, relaxandu.. te ;;i eliberandu..te.
Sugestia frecventa .
~j a~a mai departe ...
In afara utilizarii tehnicilor speeifice de sugestie pentru
adiincirea nivelului de hipnoza, hipnotizatorul poate sa mai
Cum riimiine cu imagistica indrumatii
foloseasea sugestia frecventa, directa sau indireeta, ea elien-
pentru adiincirea stiirii de hipnozii?
tul sa se adiineeasdi tot mai mult ~i mai mult In starea de
transa, ca in exemplele urmatoare: Numeroase tehnici incorporeaza imagistica indrumata
~i/ sau imagistica programata, in scopul adiincirH starH de
Alege 0 stare mai profunda de hipnozil, DORE~TE-TI 0 stare hipnoza, eum ar fi coboriirea unor trepte, coborarea eu liftul
mai profunda de hipnoza ~i TE VEl ADANcl tot mai mult cu
etc. In vreme ce toate tehnicile de mai inainte (sau variantele
fiecare sugestie pe care 0 accepti.
lor) pot sa fie foarte eficiente in cazul unor oameni, nu exista
Inspirii adine, relaxeaza-te ~i adince~te-te 'Ii mai mult sau eli- o tehnica "nume care sa dea rezultate la top oamerui, de
bereaza-te. fiecare datiL
Una din imaginile mele preferate este sa rna imaginez
POfi sa te ad.incel}ti 'Ii mai mult de..acum, ori te po~i surprinde coborand cu ascensorul. Deoarece pentru mine este foarte
cand. te abandonezi hipnozei totale. eficient sa rna imaginez coborand cu ascensorul, am incorpo-
rat ascensorul in numaratoarea inversa cand am inceput hip-
Fiecare sugestie pe care 0 accep~i te ad.ince~te tot mai muIt sau
noza profesionala. Apoi, in decurs de numai eiiteva
mai complet int,...o stare de lini~te hipnotidi.
saptamfuti de profesat, 0 c1ienta care a intrat destul de repede
eu cat te ad.ince~ti mai mult, cu atat te sim~i mai bine. ~i de u~or in starea de hipnoza ~i-a incheiat transa brusc, cu
cuvintele, IIUrasc ascensoarele!U Dupa mai multe lncerdiri
Este {oarte placut sa te abandonezi complet, tot mai adinc, in lipsite de succes de a restabili 0 relape hipnotica cu ea, i-am
aceasU stare de linhjte. returnat banii ~i i-am recomandat un alt hipnotizator. A~adar,
Co~tientul tiu se poate relaxa complet ~i subco~tientul este
s-ar putea spune ca,.am facut 0 investipe financiara in con-
~tientizarea faptului cii est.e intelept sa il intrebi pe client care
liber ... sa raspundi vocii mele.
este atitudinea lui fata de ascensoare (sau trepte, pi\duri, apa,
SunetuI. 'vocii mele poate sa te adinceasca din ce in ce mai lumini, cer, zona rurala etc.) inainte de a incorpora aceste ele-
mult in starea de hipnoza, pana dnd te trezese. mente in imagistica indrumata - deoarece numero~i oameni
134 C. ROY HUNTER
au reaclii fobice la locuri ~i lucruri care altora pot sa Ie faca 0
mare placere.
Am avut surprize neplacute ~i in privinla tehnici!or de
adancire a starii de hipnoza care incorporeaza coborarea
scarilor. De ce? Pentru ca eu cobor un rand de trepte in cate-
va secunde ~i nu in cMeva minute. In timp ce hipnotizatorul
imi cere sa cobor prima treaptii ~i sa rna uit imprejur, eu
cobor pana jos ~i a~tept nerabdator urmatoarea tehnica de
adancire a starii de hipnoza. In primul rand, nu sunt 0 per-
~oana foart~ vizuala - a~adar nu ma opresc sa rna uit impre-
Jur. In a1 dodea rand, dad. dureaza p"ea mult ca facilitatorul
sa ajunga acolo unde eu ma afIu deja, starea mea de transa
hipnotica s-a dus de mult. eu toate aces tea, cunosc oameni
care dispund foarte bine la imagistica indrumata care pre-
supune coborarea treptelor ca tehnica de adancire.
Charles Tebbetts a folosit candva 0 imagine scurta a unei
poteci in piidure, cu sunetele pildurii ~i chiar m-am identifi-
cat cu aceasta imagine. Dezvoltand pe marginea tehnicii lui,
am combinat-o cu confuzia mentala, solicitandu-i clientului
sa caute numere ca ~i cum s-ar afla pe 0 poteca din padure
autoindrumata; numai unele dintre numere lipsesc. Incor-
porand un parau, 0 cascada, flori saIbatice, pasari care canta
in copaci, 0 briza u~oara etc., rezulta 0 calatorie placuta intr-o
pildure de lini~te hipnoticil placuta. De dlte ori folosesc
aceastil imagine, mil aSigur d. clientuJui respectiv Ii face
placere sa se plimbe in piidure!
Din nou, la fel ca in cazul oricarei tehnici hipnotice, folo-
se~te numai acele tehniei de adancire a starii hipnotice care
te-ar face pe tine sa te simti confortabi! dad. ar trebui sa
raspunzi la ele, dadi te-ai afla in locul clientului. Echili-
breaza-Ii decizia co~tientizand ca ceea ce-i place ;;i nu-i
place clientului tau, poate sa difere de ceea ce-Ii place ~j. nu-Ii
place lie. Unul dintre studentil mei nu a facut acest lucru la
~Iasa ~i a folosit imaginea programata a leganatullli u~or
mtr-o barca ca tehnica de adancire a starii hipnotice. Clientul
s-a trezit brusc, singur, din hipnoza ~i i-a strigat, "Am rau de
mare!" ~i s-a repezit la u;;a. ered c1i ghice~ti continuarea aces-
tei intampliiri.
Arta hipnozei 135
De cate ori este posibil, solicitii-i unui alt hipnotizator sa
foloseasca 0 tehnidi pe tine, dad! vrei ca la randul tau, tu sa
o incerci pe altil. De asemenea, daca ai citit pana aici farO. sa
fi trecut vreodata printr-o experienla de hipnoza, te sfatuiesc
so. traie~ti personal aceasta experienla, cu un hipnoterapeut
acreditat;;i cu experienla.
eu toate ca un om de ;;tiinla care studiaza hipnoza nu tre-
buie neaparat sa traiasca aceastii stare (~i niei medicullicen-
liat care folose~te aplica\iile medicale ale hipnozei), cred di
un hipnoterapeut profesionist trebuie sa treaca prin expe-
rienla hipnozei daca vrea sa fie cu adevarat efieient ~i credi-
bi! in aceasta meserie.
Pentru a fi un bun artist, trebuie sa cuno~ti arta atat ca
interpret, cat ;;i ca beneficiar! Un neurolog de la cursurile
mele era la fel de dornic sa se lase hipnotizat de alii studenli,
ca ~i sa Ii hipnotizeze el pe alii studenli din grupa lui; ;;i chiar
i-a rugat sa i se adreseze cu numele mic. Atitudinea lui a
facut onoare bra~ei medicale.
Dad te temi sa la~i pe alteineva sa te indrume in starea de
hipnoza, poate ca ar trebui sa afIi de ce ~i apoi sa rezolvi
aceasta opozilie din partea tao Dad\. opozip.a ta fala de hip-
noza se datoreaza faptului di crezi ca altcineva va ajunge
sa-Ii "controleze" mintea, dupa piirerea mea, hipnotizarea
altora nu este nici pe departe 0 ocupalie pentru tine!
Indiferent daca e~ti deja hipnoterapeut profesionist sau
studiezi doar hipnoza, ori e~ti un eititor curios, caruia i-a
ajuns in maini cartea mea, te rog sa EXPERIMENTEZI starea
de hipnoza, in cazul in care intenlionezi ca vreodata sa hip-
notizezi pe eineva.11i e~ti dator acest lucru lie insuli, precUlIJ
~i tuturor celor pe care Ii indrumi in aceasta stare!

Capitolu17
TESTAREA iN TlMPUL HIPNOZEI
, ,
! .,,-:,
Unii cercet~tori ai hipnozei au utilizat controlul starii hip-
n.otice ca mijloc de a "testa" profunzimea starii de transa a
clienjilor lor. Adeseori se numesc "sugestii de provocare",
deoarece sunt practicate pentru a ajuta persoana aflata in
starea de hipnoz~ s~ se adanceasdi ~i mai mult in aceasta
stare dup~ acceptarea sugestiei de provocare. De asemenea,
il ajuta pe hipnotizator sa estirneze profunzimea starii de
hipnoza.
Pe de alta parte, ca. ~i in cazul testelor de sugestibilitate,
mai exista un benefici\! centrat pe client pentru adminis-
trarea acestui gen de sugestii. Charles Tebbetts. " recunoscut
acest fapt ~i a numit la rnodul general aceste sugestii "de. pro-
vocare", folosind denumirea generid; de "facton de,convin-
gere" hipnotici, deoarece Ii ajuta pe hipnotizatori sa convinga
clientul ca intr-adevar traie~te starea de hipnoza.
Care sunt beneficiile testarii pentru client?
Majoritatea oamenilor care intra in starea de hipnoza pen-
tru prima oara, nu recunosc aceasta stare ca atare, din caU2a
concepliilor gre~ite. $tiu unde se' afla $i aud tot ce Ii se spune;
~i pentru ca ~tiu ca ar putea sa paraseasca aceasta stare in
orice moment ar dori, adeseori nu reu~esc sa accepte faptul
eli realmente s-au aflat in starea de hipnoza.
Dupa cum am menjionat mai inainte, fiecare "factor de
convingere" acceptat de dient it ajuta pe acesta sa se adan-
ceasdi ~i rnai mult in starea de hipnozii ~i sa-~i valideze expe-
rienla transei hipnotice. Mai mult de-atat, dupa cum s-a
descoperit pe cale ~tiinlifidl, testarea Ii asigura hipnotiza-
torului un indiciu cu privire la profunzimea starii de hip-
noza - 0 infonnalie la fel de importanta pentru hipnotizator,
pe dit este de importanta ~i pentru dientul sau, anterior trecerii
Aria hipnozei 137
de la tehnicile de inducere a starii de hipnoza, la tehnicile de
hipnoterapie.
In acest capitol sunt prezentate ~ase tehnici; patru sunt
prezentate exact a~ cu erau predate de catre Charles Tebbetts
(cu excepliile menlionate) - iar cea de-a cincea ~i ~asea sunt
variante ale levitaliei bralului, pe care Ie folosesc adesea cu
dienlii mel. Ca ~i in cazul altor tehnid fundamentale,
numarul real al testelor hipnotice este limitat exclusiv de
imaginajie; insll te rog Sa dai nurnai sugestiile pe care Ie-ai
accepta ~i tu fara nidun fel de relinere, dad! ai inversa
rolurile cu dienjii tai.
Testul de catalepsie oculara
De obicei, Tebbetts folosea mai intili acest test ob~nuit de
"convingere" deoarece implidl doar m~chii mici care con-
troleaza plecapele. Spune-i clientului di in timp ce tu numeri
de la cinci la unu, pleoapele i se inchid din ce in ce mai strans.
Acum, din moment ce ai pleoapele inchise, vei simJi d se
inchid strans. In timp ce numb de la dnd la unu, cu fiecare
numb pe care il rostesc, pleoapele tale se strang ~i mai tare.
Un;; terapeuti (inclusiv Charles Tebbetts) au amplificat nlspunsul
prin atingerea /nmlii pacicntului, In centro, pe linia piirului, exact in
acest moment - ;i apo;, in fimpul numi1rdtorii, coborand degetul tot
rnai jos pe frunte "ana cand, la numarul unu, degetul ajllnge pe ~allQ
nasului. (Eu personal nu am indus atingerea fn cazul acestri tehniei;
,usa am considerat neceSQr stl venercz memoria maestnllui meu,
men/ionand aid acest elemmt de fJfingere pe care l·n introdus el.)
CINel ... pleoapele taleincep sA se inchidl mai strans
de-a cum. PATR.U ... pleoapele tale se inchid tot mai stnns cu
fiecare numar pe care iI fosteSt. TRD ... inchidc-le ~i mai
strans acum. 001 ... imagine~d-ti di sunt Iipite! UNU ... sunt
inchise aUt de stri.ns, incat chiar dad. ai INCERCA d Ie
deschizi, ai DESCOPERl ca se inchid ~i mai stlans. incearca
sa Ie testezi, ~i vei constata d. vor sa stea inchise... Acum
relaxe.ua-ti toti mu~chii care iJi contraleaz! pleoapele. De
138 C. ROY HUNTER
fapt, relaxeaza-fi, complet intregul corp ~i lasi-te adancit tot
mai mult in hipnozi.
Charles Tebbetts ne inva\a ca aceste cuvinte, "incearca" ~i
"descopera", sunt foarte importante, pentru ca il ajuta pe
client sa raspunda la factorul de "convingere" sau la test.
Cuvantul "incearca" denota un e~ec al subco~tientului; prin
urmare, cand ip. incepi sugestia eu cllvantul "incearca#, sub-
in\elegi di pacientului Ii va fi dificil sau imposibil. Folosirea
cuvantului "descopera" este de asemenea importanta,
deoarece este un cuvant pozitiv. Copiilor Ie place la nebunie
sa descopere lucruri; ~i acest cuvant contine aceastii calitate
copilareasca, pe care cu totii 0 avem ~i 0 pastram in subcon~­
tient. Mai mult de-atilt, de vreme ce majoritajii oamenilor
"testele" nu Ie fac placere, unii clienji pot chiar nici sa nu
mcerce sa-~i "testeze" pleoapele. Regretatul Arthur Winkler
profita de avantajul acestui fapt ~i folosea un limbaj diferit in
cazul testului de inchidere a ochilor:
Testeaza-i ~i asigura-te ea raman inch~i.
Mie 1mi place sa completez afirmajia de mai inainte de
cate ori fac acest test. (Nota: utilizarea cuvantului "test" este
in regula in cazul unui "convins".)
lncle~tarea mainilor
SoliciUi-i clientului sil-~i lipeasd\ palmele, impletindu-~i
degetele ~i stringiindu-Ie. Spune-i pe un ton pateen:
Imaginead·-fi eli degetele tale sunt asemenea unor arcuri
grele, metalice ~i se string din ce in ce mai pulemic pe mas\lra
ce eu DUmar de la unu la trei. UNU, se strang tot mai pulemic
cu fiecare nUmal'. DOl, se strang tot mai pulemic. TREI, se
strang alit de pulemic, ineal daca tNCERCI sa Ie desparp,
CONSTATI d se strang !ji mai mult. Testeaza-Ie ~i vezi daca
nu se strang ~i mai puternic.
Fii 0 pauzii de' nurnai doua sau trei secunde ~i apo; apucii-i rniHnile de
fncheieturi; apoi continua pe un ton matern",
ATta hipnozei 139
TREI, 001, UNU ... RELAXEAZA-TI mainile ~i lui-rna pe
mine sa fi Ie dep3rtez u~or. Acum inspircl profund !ji coboara
MULT MAl adane.
In exemplul de mai sus, este important ca pauza ta sa aiba
numai doua sau trei secunde, astfel incat sa reduci la mini-
mum disconfortul resimjit de client ~i/ sau sa reduci posibi-
litatea ca acesta realmente sa-~i desfaca mrunile. Urmare~te
cu aten\ie mainile in timpul scurtei pauze; daca suspectezi ca
este posibil sa ~i Ie desfaca, sugereazli-i repede cil pot fi des-
fiicute. Apoi, fara sa vorbe~ti despre aceasta, treci direct la un
alt test.
Ciind folosea testul incle~tarii mainilor, Charles Tebbetts
Ie cerea clientilor sa; sa intinda bratele ~i Ie sugera sa Ie
intareascii ~i sa-~i blocheze coatele - impletindu-~i degetele ~i
striingand. Pe urmii, Ie sugera sa-~i imagineze cii ambele
maini erau 0 singura bucata de lemn. Folosea cuvintele "in-
cearca" ~i "descopera" in testele sale. De asemenea, cand
clientul riispundea la elementul de convingere, apuca mai-
nile clientului cu amiindouii mainile sale la nivelul incheie-
turilor ~i i~i apasa degetele mari in dreptul pulsului,
sugerandu-Ie cii mainile se vor desface cu u~urintii. Pe urmii
Ie despar\ea mainile, lasandu-Ie sa cada in poala c1ientului ca
tehnicii aditionala de adancire a starii de hipnoza.
Experienta mea personalii mi-a aratat ca rezultatele
objinute cu clienjii sunt practic la fel de bune ~i fara sa Ie cer
sii-~i blocheze coatele, ~a cum proceda profesorul meu; insa
tu e~ti liber sa alegi ceea ce crezi ca iji convine eel mai mult.
Testul brafului rigid
Apucii bratul c1ientului ~i a~aza-i-I in pozijie verticalii,
ridicat deasupra capului. (Aceasta este pozijia in care il;i pot
bloca coatele!)
Blocheaza-p cotul, incle~teaza-ti pumnul !ji inlinde-fi bralu}
spre eel ... (sau tavan)
140 C. ROY HUNTER
Striinge bratul clientului la nivelul'cotului, antebraluiui, fncheieturii
.".minii ~i deasupra acesteia, continuand ...
Lasa-ti toata energia sa Ji se concentreze in bra!. lncordeaza-l
cat poji de mull ~i fa-I rigid ca 0 bara de olel. Exact la fel de
rigid ca 0 bara de otel. Ai cotul blocat ~i bralul iji este ATAT
DE TEAPAN ~i ATAT DE RIGID, incat cu cat incerei mai mull
sa.-l cobori sau sa-} indoi,cu atat mai rigid devine. iNCEARCA
sa-I indoi acum ~i DESCOPERA ea tot ce se inumpJa este ca
devine ~i mai rigid ...
Lasa 0 pauza de NUMAI trei sau patru secunde. Daca Q?tepji prea
mult, ~ti or; sa-j protloei un disconfort clientului, or; ca acesta chiaT
sa ~lI~easca sa illdoaie br~tul.
Acurn nu mai incetca !ji relaxeaza toti mU!jchii brafului. in
timp ce numar de la trei la unu, braful tau pur !ji simplu cade
~i intri intr-o stare de hipnoza MULT mai profunda.
In !~for bra/Ill cljentului ~i lasii-l siI-i eada In poalii, ell sllgesUa de a se
adf:nd ~i rna! mutt In starea de "hipnozii. Dii 0 sugestie ~i pentru ca
bratul sa se simfii eonfortabil ~i relaxat.
AllERTISMENT! Nufolosi acest test in cazul nici unui client
care sUferii de dureri la nivelul incheietur;; main;;, brafului sau
cotului.
Mi~carea automata
tn cursu) discupei anterioare inducerii starii de hipnoza ar
fi trebuit sa te asiguri care este mana cu care scrie clientul tau.
(Dadi. nu ai facut-o, intreaba-I acum.) la-i mana respectiva ~i
cere-i sa-~i imagineze cil are 0 bucata de creta intre ariHiitor ~i
degetul mare.
Imagineaza.-p. d fad 0 serle de cercuri largi, continue, pe
tabIa de ~coalit
Incepe sii-i rote~ti miina ea ~i cum ttltr-ademr ar face eerc~rile respec-
tive pe 0 tabla ~c,C!larii.
Acum continua sa fad asemenea cercuri largi.
Arta hipnozei 141
Griibe~te ritmul putin, pocllqte din degete pentrll un rUm MAl
RAPID, sugeriindll-i dientului sa se mi~te din ce in ce mai rapid .
Foarte bine! Acum, in limp ce continui sa fad aceste cercurl,
gande~te-te Ia inima tao Bate ca r.1.spuns la nevoile corpului tiu
~i este controlata de subcon~tient. La fel ~i braful tau este ~i el
controiat de subcon~tient ... ~i cand iJ:i. aling fruntea, brafui
incepe sa se mi~te in direcp.e opus! ...
Atluge jruntea clientuiui ~i spune-i unniitorul cuviint pe un ton patern:
INVERS!
Lasii-l sa foca 'l1reo cO-feva mj~diri tn sens invers.
Cand ip. ating fruntea din nou, braful iti cade inert in poaIa ~i
inbi intr-o stare de hipnoza MULT MAl profunda!
Atinge din nou jruntea clientului.
Acum inspira profund ~i relaxeaza-te intr-un somn hipnotic
FOARTE adinc, adine.......
• •• NOTA IMPORTANTA: dad; simli ci! clientul raspunde
la acest factor de convingere in principal cu mintea con~tien­
ta, treci direct la un alt factor de convingere. De asemenea,
observa ca din acest test lipsesc cuvintele "incearca" $i
"descopera". Motivul este acela ca din momentul in care sub-
cOl1$tientul preia controlul asupra mi~carii de rotalie a bralu-
lui, clientul va avea sentimentul ca subcol1$tientul este acela
care, in realitate, ii controleaza "mi~carea automata prin U
care deseneaza cercurile respective - $i aceasta il ajuta sa se
convinga ca se afla in starea de transa hipnoticit (Folosirea
analogiei cu subcon$tientul care controleaza funcliile invo-
luntare mare$te credinla $i convingerea, amplificand rasp un-
sui clientuluL)
0
Levitafia brafului
Prinde u~or mana clientului, 5prijinind-o cu palma tao
Vreau sl-p. odihne!jti mana in palma mea. Lasii-ma pe mine sa
sus~in intreaga greutate a bra~uhd tau ... ~i pe masura ce imi
142 C. ROY HUNTER
deplasez ineet mana in sus ~i in jos, imagineaza-~ ca de
fiecare data cand se rididi., devine mai u~oara. Imagineaza-p.
ea 0 simJi. ca $i cum a.r fi mai u~oara decat aerul.
Mi?cQ mfina in sus ~j in jos u~or, tot mai sus de fiecare data. Asta va
face ca bralul sa i s'~ para tot mai u?Or, amplificdnd posibilitatea
apariliei Ytlspunsu[ui hipnotic.
De indata ce brapd se ridica singur de pe degetele mele, $TII
ea te afli in starea de hipnozi. Lasa-~i bratu1 sa devina tot mai
U$or de fiecare data dnd se ridica. IMAGINEAZA..-TI cat este
de u~or. SIMTE cat este de u~or. ~i lasa-Ji subcon~tientul sa
fad lucrel acesla in locu] tau ... Imagineaza-fi d incepi sa-fi
simfi braful ca ~i cum ar fi facut din baloane ell heliu $i ar fi
mai u$or decal aerul.
Majoritatea oamenilor vaT riispunde inainte de acest punct. Dacii simJi
rezistenfii, pOJi sa continui - introduciiud rnai muIt SENTIMENT in
voce, fntr-o mauiera rnai convingiitoare. Pe urma, la alegerea ta, poti
sa !ii braful sus cu un sillgur deget, spunand:
lJi simP.braPll atit de u~or, incat ifi este foarte comod sa-p.
imaginezi d degetul meu este 0 bara de o~el, pe care p-e
imposibil sa 0 mi~ti. iNCEARCA. sa-mi tragi degetul in jos ~i
DESCOPERA ca este imposibil. Cu cit tragi mai tare, cu aut
mai profund patrunzi in starea de hipnoza 17i cu atit mai u~or
devine bratu1 tau.
Fii pregatit pentru posibilitatea de a resirnti 0 anumita
presiune asupra degetului. Dad\ clientul reu~e~te sa-ti traga
degetul in jos, adance~te imediat starea de hipnoza prin
tehnica bratului moale a lui Dave Elman (descrisa in Capi-
tolul 5) ~i tred pe loc la un alt factor de convingere.
Adeseori, clienp.i aflatiintr-o stare de somnambulism con-
stat" ca bratulli se ridic" de pe degetul tau imediat ce Ie spui
sa "incerce" sa traga. Clientii care imi raspund in acest fel,
adeseori (dupa ce se trezesc din starea de hipnoza) sustin ca
au tras foarte ta)'e sau spun ca nid nu a trebuit sa traga, pen-
tru ca deja ~tiau ca nu puteau sa traga degetul in jos.
Arta hipnozei 143
Utilizarea levitatiei bratului farO. atingere
Sugereaza-i clientului ca i;;i simte unul dintre brate ca ~i
cum ar avea 0 duzina de baloane cu heliu legate de inche-
ietura mainii, in vreme ce bratul celalalt ~i-l va simp ca ~i cum
ar fi fiicut din plumb de la cot pana la varfurile degetelor.
Nu ~tiu ce-ti este mai u~or sa-ti imaginezi. .. plutirea sau greuta-
tea ... dar cu calip imaginezi mai mult ori plutirea, ori greutatea,
ori ambele, eu atat mai mare va fi qeosebirea dintre senzatiile pe
care Ie ai in cele doua brate ~i cu alat mai profund vei patrunde
in starea de hipnoza. De fapt, cea mai u~oarA mi~care a bratului
u~or Ie va face sa Ie adance~li DE ZECE OR! MAl MOLT in
starea de hipnoza., pana cand bratul fi se va parea atat de u~or,
incat pardi va pluti lipsit de greutate, vazand baloanele aeelea
cu heliu care iti trag incheietura mainii in sus. Sau bratul greu ti
se va parea ATAT DE GREU, incal vei avea senzapa Cel ai nevoie
de un efort mult prea mare sa incerci ea macar sa-l ridici. A~a ca
p se va parea mai simplu sa-ll,*i sa devina lot mai greu ~i mai
greu ... ~i ell cat va fi mai mare deosebirea dintre senzatiile pe
care Ie ai in cele doua brate, eu atat mai profund vei patrunde in
starea de hipnoza ... (etc.)
~i daca un client e~ueaza la doua teste?
Daca un client e~ueaza la doua teste, spune-i:
Este in regula ... Inspiri profund ,i
relaxeaza·te. ALEGE 0
stare mai profunda de hipnoza, DORE~TE-TI 0 stare pro-
funda de hipnoz/i, IMAGINEAZA-T! 0 slare profunda de hip·
nozi ~i TE VEl ADANcI lot mai mult cu fiecare sugestie pe
care 0 accep~i. Acum inspira din nou profund, relaxandu-te
complet. Fiecare sugestie pe care alegi tu sa 0 accepp. te
adancel1te tot mai mull ~i mai mult ... sau pOfi pur ~i simplu sa
,i
te eliberezi, sl te relaxezi sa te distanfezi de lot.
In acest pune!, folose~te una sau mai multe telmici de
adancire a starii de hipnoza ~i folose~te rnai multe propozipi
de adancire asemenea celor de la ultimul subcapitol al
Capitolului 6 al acestei caqi. Pe urma folose~te un alt test
144 C. ROY HUNTER Arta hipnozei 145
pentru identificarea starii de hipnoza. Nu repeta niciunele clientului Ii va fi mai u~or sa-~i imagineze rezultate bune ~i sa
dintre cele pe care tocmai le-ai Incercat pana nu apare un fie convins intr-adevar ca hipnoza Ii este de folos.
raspuns la altul nou, deoarece clientul tau ~i-a dovedit deja ca Este yorba despre un placebo? Probabil ca da. Probabil ca
se poate opune la aceste teste. orice placebo reprezinta 0 forma de autohipnoza, datorata
for~ei mentale a individului. In orice caz, ideea fundamentaHI
este ca hipnoza centratii pe client funclioneaza. lar dad uti-
Factorii de convingere pot fi folositi pentru lizarea abila a factorilor de convingere poate sa intareasca
evaluarea projunzimii hipnotice? formula hipnotidi, alunci de ce sa nu recurgem la ei?
Unii cercetatori ~tiin~ifici ai fenomenului hipnozei folo-
sesc diverse tehnici de adancire a starii de hipnoza, precum in concluzie
lli sugestii de "provocare", pentru masurarea capacitatii
clientului de a raspunde ~i a profunzimii starii de hipnoza. Testele pentru starea de hipnoza sau factorii de "con-
vingere" sunt importan\i, mai al!,s pentru clien\ii care recurg
Avand in vedere aceste considerente, au fost concepute
pentru prima oara la hipnoza. In opinia mea, in cazul uti-
diverse scale, cu seturi de sugestii foarte rigide. Dad! motivul
lizarilor nonmedicale ale hipnozei, pentru client, validarea
pentru care inveli arta hipnozei este progresul ~tiinlific, poli transei este mai importanta dedit utilizarea tehnicilor de
sa Intreprinzi l'i alte documetari pentru oblinerea de infor- testare doar in scopul masurarii profunzimii starii de transa
malii detaliate privitoare la diverse protocoale ~i scale hipno- hipnotica.
lice, cum ar fi Stanford Hypnotic Susceptibility Scale ~i/sau $i ma, exista un mod eficient pentru a-I ajuta pe client sa
Scala Harvard etc. fie convins ca a trait intr-adevar starea de transa hipnotidi:
Daca motivul pentru care inveli arta hipnozei este acela ca utilizarea nonterapeutica a sugestiei posthipnotice. Aceasta
Iii dore~ti sa ajuli oamenii sa-~i schimbe viala, probabil ca va fi discutata in urmiitorul capitol, laolalta cu 0 serie de
este mai inteligent sa decizi dacii vrei sa devii un expert in repere foarte importante referitoare la structura sugestiilor.
cunoa~terea ~i cercetarea ~tiin~ifica a acestui domeniu sau
mai curand ai dori sa-Ii dedici timpul l'i energia pentru a
deveni un maestru al acestei arte! In ambele cazuri, modul in
care folose~ti tehnicile este mai important decal tehnicile pe
care Ie folose~ti.
Aminte~te-\i: in vreme ce offiul ae ~tiinla folose~te proto-
coale stricte pentru fiecare subiect, aftistul se adapteaza la
fiecare client in parte. Nu trebuie ~a fii un om de ~tiinti'i ex-
pert pentru a estima dad!. un client raspunde bine la sugestii.
Propria mea experien~ lmi dovede~te di masurarea exacta a
profunzimii starii de transa hipnoticii in care se afla clientul
NU este 0 cerinla obligatorie pentru ob~inerea unor bune
rezuitate. Ceea ce este important este ca credin~a in expe-
rienla transei contribuie la a~teptarile legate de beneficiile
dare pot fi oblinute prin ~edinla de hipnoterapie. In acest fel,

Capitolu18
SUGESTIA POSTHIPNOTICA
~I STRUCTURA SUGESTIEI
Una dintre caracteristicile cele mai uimitoare ale hlpnozei
este modul in care raspunde la sugestie subcon~tientul.
Obiectivele acestui capitol sunt sa ofere 0 imagine de ansam-
blu asupra celor doua genurf fundamentale de sugestie post-
hipnoticil, atat nonterapeutica, cat ~i terapeutica, sa arate
modul in care poate sa fie folosita sugestia posthipnotidi
pentru inducerea starii de hipnoza ~i Sa discute structura
, propriu-zisa a sugestiei. Hipnotizatorii folosesc doua stiluri
de sugestii hlpnotice: sugestia directii ~i sugestia indirecta.
Sugestia directa este adeseori paterna ~i sugestia indirecta
este de obicei materna sau permisiva; insa in ambele cazuri
pot sa existe ~i exceplii.
Inainte de a ne adanci in materia acestui capitol, hai sa
dam 0 definilie simpla a sugestiei posthipnotice:
$ugestia posthipnoticii este sugestia administrata ul1ei persoalle atun-
ei mnd aceasta se afla ill starea de hipllOzA, fiind apoi dusd la
indepiinire dura ce persoana respectivii iese din starea de hipnozii.
Sugestia nonterapeutica posthipnotica
Majoritatea hipnotizatorilor considera ca sugestia posthip-
notica nonterapeutidi este acea sugestie care nu are legatura
directa cu terapia ~i nu este destinata in mod necesar dez-
voWirii personale.
In afara utilizarii pe scena, in scop de divertisment, mo-
tivul principal al administrarii majoritalii sugestiilor
posthlpnotice nonterapeutice este acela de factori hlpnotici
de "convingere", care ii permit clientului sa i~i valideze fap-
tul ca intr-adevar s-a aflat in stare de transa hipnotica. Sa
luam un exemplu destul de frecvent intiUnit:
Arta hipnozei 147
Dupa ce te trezesc din starea de hipnoza, vei resim,i 0 nevoie
tot mai mare sa-Ji atingi nasu1 0 daU. Dad incerci sl te opui
acestei nevoi, vei zambi sau vei ride spantan.
Observa dubla legiituri%. Acei clienji, pulini la numar, care
vor incerca sa se opuna, aproape intotdeauna vor zambi sau
vor rade -. ~i adeseori, in cele din urma, tot ~i vor atinge
nasurile! De asemenea includerea cuvintelor ,,0 data" deter-
mini! 0 limita de timp pentru eliminarea automata, dupa un
singur ri'ispuns (acesta fiind un aspect care line seama de
considerajia fata de client).
TE ROG sA RETII di intotdeauna trebuie sa dai dovada
de considerajie ~i sa elimini orice sugestie posthipnotica ce ar
putea sa nu fie benefic!. De exemplu, ar fi complet lipsit de
considerajie sa faci pe cineva sa-~i scarpine nasul pentru tot
restul zilei! Pe de alta parte, sugestia de a raspunde intr-un
mod alert la situajiile din trafic poate sa-i fie de 0 mare utili-
tate clientului - insa cu toate acestea, unii hipnotizatori con-
sidera ca este yorba despre 0 sugestie nonterapeutica atata
vreme cat nu are legaturii. exclusiv cu dezvoltarea personala.
Tebbetts sublinia in pagina 252 a celei de a doua edijii a carlii
sale Miracles on Demand importanla inlaturi'irii tuturor su-
gestiilor nefire~ti:
Dam s-ar intampia ea clienta sa sufere un accident, en de exempltt sa
alunece pe 0 pardosealii udd - cu toate cd n-aT exista niciun Jet de legil-
tura cu ~edinla de hipnozii - ~i 5ugestia hipnotica neinldturatii aT fi eli
l1i sirnte picioarele grele sau lipite de pardosealQ, este foarte posibil en
clienta sa crecula eli tatul s-a petrecut din vina ta ~i sit te dea In jude-
cata. £Ste de asemenea posibil ea 0 persoaniJ care ~i urii~te slujba sa Fji
dOTeasca sit piistreze sugestia eli are bmJuI prea greu ~i nu-/ peate ridica.
Profesorul meu sublinia de asemenea importanla eli-
minarii chlar ~i a acelor sugestii pe care clientulle-a respins,
deoarece el considera di atunci cand clientul iji parase~te
biroul, trebuie sa fie eliberat de orice sugestie cu excep\ia
celor care sunt benefice pentru e\. Dupa cum am indicat ante-
rior, sunt intrutotul de acord, deoarece sugestia fala de care
se manifesta opozijie in biroul hlpnotizatorului poate to~i
sa provoace, ulterior, un rilspuns.
148 C. ROY HUNTER
Sugestia terapeuticii posthipnoticii
Din punctul meu de' vedere, consider'ca sugestia terapeu-
tica posthipnotica este orice sugestie posthipnotica ce are un
carcter constructiv pentru procesul terapeutic ~i/ sau este
direct benefica pentru client. De exemplu:
De fiecare dat:.i cind aJegi apa ca sa-V satisfaci nevoia de a lua
o gustare, e~ti satisficut atat fizic, cat ~i mental.
In cazul In care hipnoza intr-adevar I-a facut pe clientul
tau sa "intresub puterea ta", atunci ar fi suficient din partea
ta sa deserii pur ~i simplu noul comportament dorit de catre
client. Insa de vreme ce hipnoza este, in realitate, un proces
de autohipnoza indrumat, lucrurile nu sunt chiar atat de sim-
ple. Chiar dad! cineva dore~te in mod co~tient sa accepte 0
sugestie (eu mintea sa logica), o. dorin~a emoponala ~i' mai
putemica se poate concretiza prin respingerea unei mari
parp din sllgestii, care pe 0 ureche ii intra clientului, iar pe
cealalta Ii iese. (Iii mai aminte~ti de "blocajele" menponate la
~far~itul Capitolului 2?) Acest fapt este dovedit de rata ridi-
cata de e~uare In cazul programelor de renun~are la fumat, de
o singura ~edin~i!. Utilizarea inadecvata a cuvintelor (sau
strucutra necorespunzatoare) poate de asemenea sa neutra-
lizeze unele sugestii; prin urmare, vom examina $i aceste
aspecte in cazul acestui capitol.
Sugestia posthipnoticii in calitate
de inducere a stiirii de hipnozii
Multi hipnoterapeup constata di in cazul anumitor clienti
este benefic sa administreze sugestii posthipnotice pentru
instalarea instantanee a starii de hipnoza. In opinia mea,
intehgent este sa se foloseascii 0 combinatie de indicii verbale
~i declan~atori, fie ei vizuali sau kinestezici, iar utilizarea
acestei combinapi sa fie permis;;. Aceasta abordare confera 0
anumita siguran~a impotriva hipnotizarii accidentale a unei
persoane. De exemplu:
Arta hipnozei 149
De cate ori imi ating lobul urechii (sau de fiecare data cind iJi
ating dosul palmei) ~i spun cuvinlel. "HIPNOzA PROFUN-
Ji
D.A descoperi c.i imediat pOJi sa te cufunzi intr-o profunda
,
Iini~fe hipnotidi.
Hai sa examinam afirma~ia de mai sus. in primul rand,
contine declan~atorul vizual sau kinestezic combinat cu
declan~atorul verbal pentru starea de hipnozi! profunda. In
al doilea rand, cuvantul "descoperi" amplifidi probabilitatea
objinerii unor rezultate. In aI treilea rand, " ... imediat po~i..."
este partea permisiv;;, care asiguri! posibilitatea alegerii, ast-
fel Incat clientul are posibilitatea ori sa se opuna, ori sa
mearga mai departe ~i sa intre In starea de hipnoza. (De obi-
cei, nu este inteligent sa hipnotizezi 0 persoana fara a avea
consim~iimantul saul) In al patrulea rand, " ... 0 profunda lin-
i~te hipnotica ... " ii sugereaza clientului eli hipnoza confer;; 0
senzape de lini~te - iar In conditiile acestei societali incarcate
de sires in care traim, evadarea intr-o stare de lini?te pro-
funda devine foarte placuta ~i de dorit.
Sugestia directii ~i sugestia indirectii
Dupa cum am mentionat anterior, exist;; doua stiluri de
sugestii hipnotice: sugestia directa ?i sugestia indirecta.
Sugestia directa este asemenea unei cereri directe. Unii
speciali~ti cred di sugestiile directe se administreaza mai
curand in modul patern decat intr-un mod rnai permisiv,
adica matern; insa opinia mea este ca orice sugestie adminis-
trata ca sugestie directi'i ramlne 0 sugestie directa, chiar daca
se face intr-un stil care este foarte matern. Aid sunt cuprinse
~i afirmapile de dezvoltare personala administrate In forma"
tul "e~ti" mai curand decat in formatul "sunt".
Sugestiile indirecte se administreaza Intr-un mod mai per-
misiv, chiar dadi tonul general este cel paterno Metaforele sau
pove~tile adeseori conlin sugestii indirecte, clientul identi-
ficandu-se cu unele parti alepove~tii. Este posibil sa te intre-
bi cum?i de ce 0 poveste ar putea sa vindece sau sa elimine
durerea. In cartea Hypnosis and Hypnotherapy de Helmut W.
150 C. ROY HUNTER
A .' Karle, este prezentat un exemplu interesant de hipnoza
erickSoniana administrata cu peste 0 suta de ani inaintea na~­
terii luf'Enckson - de catre 0 mama, copilului ei. in 1794, flul
a facut 0 tumora care trebuia extirpata prin mijloace chirur-
gicale. Mam.a a stat alaturi de el in timpul operaliei ~i i-a spus
o poveste atat de interesanlll., incat copilul nu a simlit nid un
.fel de durere, in duda faptului di la vremea respectiva nu
exista an~stezie. Operalia s-a dovedit a fi un succes. Dupa
mulli ani.,. biliatul a publicat povestea pe care i-a spusese
mama lui. Baiatul era Jacob Grimm. lar povestea, AlbiI ca
ZiIp~da.
Ca ·urmare .a cercetliIilor doctorului Milton Erickson, s-a
scris foarte mult pe tema sugestiei indirecte ~i prin urmare nu
mil voi referi aid la acest subiect. Charles Tebbetts a folDSit ~i
a predat in special tehnici legate de sugestia directa.
Ocazional, folosea $i sugestia indirecta (sau permisiva); insa
credea ca atund cand oamenii platesc pentru a merge la un
anumit hipnoterapeut;' sunt cu mult mai predispu~i la a
raspunde la sugestia directa in comparatie CU 0 persoana care
se duce fie la un medic care folose$te hipnoza, fie la un con-
silier care de asemenea folose$te hipnoza ca adjuvant, in
ambele cazuri hipn02a nereprezentand a$teptarea principala
a clientuhri. Cu toate ,ca sunt de acord cu acest ralionament,
folosesc atat sugestia directa, cat ~i sugestia indirect.., adap-
tandu-Ie in funclie de client.
. DnH partizani al sugestiei indirecte considera cil intot-
deauna este mai profitabil un stil mai permisiv. Acest lucru
poate sa fie adevarat pentru urn; oameni, in lmele impre-
jurilri, insa nu este adevarat pentru toli oamenii ~i in orice
imprejurare. Este adevilrat cil mintea co~tienta poate sa
monitorizeze sugestiile directe, insii acestea sunt mai u~r
acceptale in absenta opoziliei. Pe de aWl parte, daci! ai vreun
motiv sa suspectezi ca vreunul dintre clienfij tili ar putea sa
se opuna chiar $i la cele mal simple sugestii, stilul indirect
poate sa reprezinte calea cea mai buna. La pagina 75 a cartii
sale Hypnotic Investigation of Psychodynamic Processes Rossi
spune:
Arta hipnozei 151
Motivul pentru mai ",area eficienfa a sugesUei indirecte poole sa fie
{annulat dupif cum IIrmeazif: Tn mnjoritatea slori/or de tram;ii, 0 pnrle
if cou~tientulll; este prezen.tif ;n mod inooriabil, sub forma une; atitu-
dini de observare; parJinl. subiectul 5C pierde in expen'enlQ, insa iu
parte ego-ul sau observa 'l1 t4cere ce Sf petrece, exact cum se intampl4
In cazul viseior.
Dadi e~ti specialist tntr-un domeniu ~i iii dore~ti doar sa
folose~ti hipnoza ca adjuvant in activitatea ta practica actua-
Iii, ~i vrei sa folose~ti in special sugestia indirectii, iti sugerez
sa acorzi cat mai mult timp documentarii in tehnidle de su-
gestie indirecta, al eliror maestru a fost dr. Milton Erickson. 0
alta altemativii consUl in ob\inerea unei dirli bune de scenarii -
sau sa-Ii compui propriile scenarH ~i sa solicip comentarH pe
marginea lor din parlea unui hipnotizator cu experienta, ori a
unui specialist versat in tehnicile ericksoniene.
Pentru persoanele interesate de cercetiirile dr. Erickson
existii doua carti (in afara celei pe care locmai ce am dtat-o)
$i anume: Experiencing Hypnosis - Experienla hipnoui - (scrisa
in colaborare de Erickson ~i Rossi) ~i Hypnotic Realities -
Realiliili hipnotice - (scrisa de asemenea in colaborare de
Erickson ~i Rossi). Mal sunt disponibile, de asemenea, 0 mul-
lime de dlrli pe tema hipn02ei ericksoniene.
Charles Tebbetts a facut 0 serie de comentarii in scris
referitoare la sugestia indirectil, la paginile 37 ~i 38 ale ceJei
de a doua edifij a carlii sale Miracles on Demand:
Novicele pasionat acord4 uri fonrte mare respect acestor mctode ~i are
~i de ceo Pe de alta parte, simplill Japt cd 0 metoda pare creativa, dife-
rita sau profunda, nu gara1Jleazt'f df esle mai bunii saIl mai simpla
decat 0 aiM metoda, verificata pi efident4.
Charles Tebbetts ne splmea la clasa ($i a scris in cartea sa)
ca multe dintre aceste metode dau rezultate; insa el credea cil
adeseori reprezinlil 0 salisfacere a ego-ului hipnotizatorului.
Dupii cum am mai arata! anterior, punctele mele de vedere
sunt ceva mai modeme. Eu folosesc mai multe sugesru indi-
recte decat regretatul meu mentor. in cursul colaborarii mele
cu Charles Tebbetts, el $i-a exprirnat adeseori parerea ca
lehnicile "profunde" ii aduc satisfaclii mai mult terapeutului
152 C. ROY HUNTER Arta hipnozei 153
dedit clientului, aeesta fiind, ered eu, ~i prineipalul motiv Sugestie directa Sugestie indirectii.
pentru eare Tebbetts folosea in principal sugestiile direete. 4. Aeum inchide ochii -?i 4. Pentru ochii tai este din ce in
Acestea fiinGi spuse, unul dintre fo~tii mei studenli, foarte deseopera di nu vor nimic ce mai putin important sa
versat In eunoa~terea ~tiinlifidi ~i eereetarea hipnozei, (este altceva decat sa ramanil ramana deschi-?i iar con-?tientul
asistent autorizat de traumatologie ~i folose~te aplicaliile inchi?i. in timp ce min tea tau poate sa hoinareasdi ~i sa
con~tienta hoinare.:;;te ~i se ratikeasca in timp ee subco~­
hipnozei, sub supravegherea medicului, pe pacienlii inter- abate, subcon-?tientul aude -?i tientul aude fiecare cuvant pe
nali in spitale) - folose~te intr-o proporlie foarte mare suges- raspunde 1a fieeare cuvant pe care II spun ~i poate sa te faca
tiiJe directJ .~i ' aeeasta intr-un mod di! se poate de pozitiv. care it spun. sa raspunzi.
. La ll'I"ep)ltul earierei mele de hipnoterapeut, foloseam ~i
eu In special sugestia directa; insa am invalat sa combip. su-
~onstruirea unor sugestii eficiente
g~stia di~eeta ~i sugestia indirecta, adaptiindu-ma intuitiv la
fieeare 'client in par,te. Atata vreme cat clientul este mullumit, In folosirea orielirei sugestii hipnotice, Charles Tebbetts
acesta este ~i scopuJ. Recomandarea mea este: invala-Ie ~i credea eli atat ceea ce spui, di! ~i cum spui poate sa facit dife-
folose~te-Ie pe amandoua. renla dintre succes ~i e;;ec. El mai considera, de asemenea, ca
in continuare vei gasi 0 serie de exemple de sugestii, regula generala, ca limbajul folosit trebuie sa fie atat de sim-
di~ecte ~i indirecte ... plu, incat sa poata sa fie inteles ~i de un copil de 12 ani. Sunt
de acord cu el! in Capitolul 3 al earlii sale Self-Hypnosis and
Sugestie directa Sugestie indirec:tii. Other Mind-Expanding Techniques - Autohipnoza ~i aile tehnici
de dezvoltare mentalii - Charles Tebbetts facea 0 serie de reco-
1. Pe masura ce te relaxezi, p. 1. Poate sa te apuee somnul
se face sOI"(l.n ~i vrei daar'sa sau PQti.sa te simp relaxat.
mandari cu privirte la autosugestie.
te delectezi. Mintea iti Poti sa te simp bine cat vrei. I-am utilizat filosofia cand am scris capitolele referitoare
hoinare:;.te, 1nsa subcon~tien­ dar nu trebuie sa asculti. la afirmalii din prima mea carte dedicata autohipnozei,
tul Uni ascultii g]asul. Lasa-p min tea sa rataceasca. HypnoCise pe care am publicat-o in nume propriu in 1986.
2. A,cum inspira adanc ;;,i 2. Un tu~ist care merge prin Afirmaliile - declaralii pozitive ale credinlei - au devenit mai
expira. RelaxeazaAe, padure, i~i umple plamanii cu populare in anii 1980, dar se pare cii sunt mult p"ea pujini cei
elibereazii-te ~i adanceljte-te. aer, observa ea natura este care ~tiu cu adevarat cum sa Ie structureze ~i sa Ie foloseascii
Vei avea 0 senzatie mai mare calma -?i lini~tita ... are un sen-
de somn adanc, hipnotic, ell timent de pace cu fiecare eu adevarat. De vreme ce sunt asemenea sugestiiJor hipno-
fiecare inspiratie. inspirafie. tice (atat doar cii sunt formulate la persoana intiH) ar trebui sa
folosim recomandari similare, pentru 0 eficacitate maxima.
3. Imagineaza-ti W1 balon pOO 3. Poti sa descoperi ca wmia
ell heliu, legat de mana ta dintre bratele tale i se intampla lli recomand in acest sens cartea mea despre autohipnoza
stanga. eu cat ip. imaginezi ceva interesant. Poate ca iI Master the Power of Self-Hypnosis - Stiipane~te puterea autohip-
mai mult ca vezi sau simti simti pe unul dintre ele mai /lozei - aparuta la Sterling Publishing in 1998) ~i vanduta in
balonul, ell atat bratul tau u~or, ca I}i cum ar fi ridicat de
peste 15000 de exemplare, precum ~i edilia din 2010 a acestei
devine mai u~or. tp. simP. ba]oane ell heliu; sau poate eel
ceUilalt brat greu ca plumbul, unul dintre ele ti se pare prea carli, versiune actualizata, publicatii de Crown House Publi-
prea greu sa poti 53.-1 ridici greu 5.1-1 ridici. Nu I}tiu care shing. Din fericire pentru mine, prima mea carte a aparut
macar; lji descoperi 0 mare senzape i se pare subcoll{itien- anterior excelentei dirli a doctorului Shad Helmstetter, What
diferenta mtre senzapile pe tulni tau ca este mai U-?or sa te . to Say When You Talk to Your Self - Ce sa-ti spui cand vorbe~ti cu
care ti Ie dau eele doua brate. lase sa 0 simF.
tine ins uti - care se constituie intr-un sprijin credibil care imi
154 C. ROY HUNTER
valideaza multe din opiniile referitoare la afirmalii. Reco-
mand ciilduros aceasta carte totoror celor interesati sa afle
mai multe despre dialogul interior pozitiv. (0 alta carte nou
aparuta a patruns ~i mai profund in semantica sugestiei hip-
notice: Psychosemantic Parenthetics - Parentetica psihosemJ1ntica
a lui James F. Russell, doctor in ~tiinle, vechi cercetator al fe-
norm\nului hipnozei.)
La fel cum afirmatiile necorespunzator concepute sunt
destinate e~ecului, la fel ~i sugestiile incorect concepute sau
gre~it folosite pot sa departeze clientul de scopurile pe care
acesta vrea s~ Ie atinga. Cuvintele folosite sunt foarte impor-
tante, Pl"ntru structura sugestiilor, astfelincat, hai sa aruncam
o priy,#e mai atenti! asupra unora dintre elementele funda-
mentale ale stru~turii sugestiilor. Unele dintre aceste reco-
m~ndiiri vin din partea lui Charles Tebbetts, altele din alte
sUrse ~i unele din propria mea experienla.
Folose~te un limbaj simplu ~i precis
Incazul utiliziirii sugestiei directe, afirmii exact ceea ce
dore~ti,
intr-un ' limbaj simplu ~i precis. Subcon~tientul este
asemenea copilului din noi ~i copiii adeseori nu raspund co-
respunzator la indicatiile vagi, neclare. De exemplu:
Cu fiecale respiratie, te adince~ti din ce in ce mai mull intr-.o
lini~te hipnotid. profunda.
Un !2xemplul negativ ar fi: De fiecare datil cand iti extinzi
capacitatea toracicii cu aer fi f/ eliberezi apoi in atmosfera, treci pe
nive/e, din ce in ce mai profunde de stilri de transa hipnoticii senine,
interioriziindu-/i 0 inai mare lini~te.
Ce e in neregula cu aceasta a doua sugestie?
Este posibil ca unii dintre voi sa radeti deja, insa am auzit
asemenea sugestii vagi, aflandu-ma in postora de beneficiar
a I hipnozei! Reaclia mea emojionalil este foarte asemilna-
toare atonci cand citesc 0 carte scrisa intr-un stil atat de pe-
dant, indit pana ~i un doctor in ~tiinle ar avea probleme s-o
citeasca.
Arta hipnozei 155
Chiar ~i cand administrezi sugestii indirecte, in general
este mai inlelept sa pastrezi un limbaj simplu, in toate impre-
jurarile.
Folose~te un limbaj pozitiv - sugereaza rezultaml dont
Formuleaza rezultatol dorit, dar nu ceea ce vrei sa evili.
Ai 0 satisfactie mai mare de pe urma cantitatilor adecvate din
acele alimente care te ajuta sa ajungi ~i sa-~i pastrezi 0 greutate
sanatoasi !Ii ideala.
Un exemplu negativ ar fi: Nu iti mai place sa maniinci dul-
ciuri pentru ca nu vyei sa rlimai gras.
Ce e in neregula cu aceasta a doua sugestie?
Limbajul subcon~tientului NU este logic; dimpotriva, lim-
bajul subconn~tientului este reprezentat de unuJ dintre ingre-
dientele prietenoase ale formulei hipnozei: imaginatia. Prin
urmare, sugestia se autodistruge, sugerand minjii sa-~i ima-
gineze dulciuri ~i grasimi. De obicei, cuvintele negative sunt
ignorate de subcon~tient, ca urmare a ceea ce se cunoa~te
inde~b~te sub denumirea de efect invers.
Pentru a i1ustra acest efect, roste~te cu voce tare urmii-
toarea afirmajie:
Nu te gandi 10 un CAINE!
Majoritatea oamenilor i~i vor imagina imediat cil vad un
caine, di aud latratul unui caine, cit mangaie lUl caine etc.
A venit odata la mine un client care luase parte la un pro-
gram instant de renunlare la fuma!. La cererea sa, am ascul-
tat banda de hipnoza pusa la dispozilie de facilitator. Una
dintre sugestii afirma ell emfaza: "Nu ai nevoie de mancare
ca substitot pentru fuma!." Ai ghiCit! Clientol substitoise
ligarile cu mancarea ~i luase aproape 15 kilograme in greu-
tate, in nOlla luni!
Un mijloc rapid de identificare a unui hipnotizator cu 0
pregatire necorespunzat<;>.ar~ consta in a-i asculta structura
sugestiilor. Chiar daca ~i cei mai buni dintre noi mai avem
scapari din cand in dind, cei care urmeaza seminarii de
156 C. ROY HUNTER
week-end (sau nici macar aliit) adeseori folosesc formulari
negative ~i/ sau sugestii de aversiune in cadrul ~edintelor lor
(sau pentru benzile de autohipnoza). Pe undeva, par sa aiM
impresia ca daca il fad pe furnator sa aiM fantezii despre
cancerul de plamani ~i/sau atacuri cerebrale care I-ar putea
la~a invalid pe viata, il poti determina prin sperietura sa
ren'unte la furnat - insa 0 asemenea atitudine nu face dedit sa
apese hutanul ,;rebel" din mintea unora dintre fumatori (fapt
relatat '(Iii' unii 'dintre clientii mei). $i mai gray chiar;"ce se
intampla daca tot mai continua sa fumeze ~i dupa ce-~i ima-
gineaza asemenea boli infrico~atoare?
Charles Tehbetts RAREORI administra sugestii de aversiune.
A~teptiirile .tin4 sa fie realizate
Aceasta set\ume~te: Jegea a~teptarilor.
Una dintr" legile naturale este dl tindem sa ne ale gem cu
ceea cE' ctei:lein sau ne a~teptam sa capatam, la nivelul sub-
cbn~tientu\U'i: Acest lucru se aplidi ~i in cazul sugestiei hip-
notice;l" fef ca ~i In cazul afirmatiilor. Atunci cand concepem
sugestii hipnotice bazandu-ne pe a~teptarile clientilor no~tri,
mllr;"vem un ingredient vital al formulei hipnozei - rnai ales
dupa mai multe raspunsuri hipnotice anterioare ...
La £el cum ai descoperit ca i~ cade mana cand p-ai imaginat
gileata, p~ti~-?~ descoperi d bratuJ. iJi devine din ce in ce mai
u.,or imagi:nandu-p ca este legat de baloane eu heliu.
Utilizarea cu abilitate a sugestiilor compuse poate de ase-
mep.e a sa amplifi~e ~~tepUirile ~i posibilitatile de acceptare
ale ~ugestiilor terapeutice posthipnotice. Fiecare sugestie la
care se rasptinde" 'in s!area de transa l)ipnotica amplifica
a~teptarile clientului de a raspunde automat, ca in urma-
toarele exemple de sugestii directe ~i indirecte ...
Este natural pefitru corpul tau sa primeasd apa ... astfe] incal
, de -Hecare data ca.nd ·alegi apa penlru a-ti potoli nevoia sa iei 0
, gustare, descoperi ca e~ti pe deplin satisfacut pentru eli ip. iu-
• be~ti foarte mult puterea de a alege.
Arta hipnozei 157
Este necesar sa descoperi imediat ca iJi seade polta? Poate d. ai
fost surprins cand fi-ai sirnfit bratul mai u~or. Nu ai fi surprins
daea te-ai trezi intr-o dimineaJa l1i ai descoperi di te simJi ca un
nefumltor?
Accentueaza ~i include elementul emotional (roste~te cu
PASIUNE)
Charles Tebbetts obi~nuia sa spuna, "Exagereaza ~i emo-
tioneaza". Ne Invata ca trebuie sa folosim cuvinte cum ar fi
minunat, frurnos, extraordinar, plin de hucurie, formidabil
etc. ~i sa Ie rostim cu pasiune. Cu alte cuvinte, sa ne lasam
purtati de curent ~i sa ne ducem odata cu el. Cand facilitam
~edintele studentilor la ~coala de hipnoza a lui Charlie, unii
pareau sa raspundii mai repede dind 1i urmam sfatul ~i vor-
beam cu pasiune - cu mull mai multi decat atunci dind Ie
vorbeam monoton.
Sum se administreaza sugestiile cu pasiune?
In primul rand, accentueazii anumite cuvinte. in al doilea
rand, ~i mult mai important, trebuie sa te proiectezi In impor-
tanta sugestiilor. Lasa-ti libertatea de a percepe arta intr-un
mod intuitiv. De exemplu, spune-i clientului ca se simte bine
cand intra In starea de hipnozii etc. de asemenea, lnvata sufi-
cient de multe tehnici foarte bine, astfellncat sa devina un fel
de a doua natura pentru tine - incat literalmente sa intri tu
insuti intr-o stare ilurninata de autohipnoza atunci cand
lucrezi cu un client.
Repetitorul vocal lini spunea sa simt muzica pe care 0
cant. Mi-a venit greu pana am invatat muzica aceasta ~i am
reu~it sa 0 cant din "creierul drept" ~i nu ell mintea eon?tien-
tao Ma preocupau prea multe lucruri legate de muzica la care
trebuia sa rna gandesc pana dind muzica a ie~it atat de u~or,
ineil! am putut literalmente sa intru in starea alfa ~i so. lmi las
sentimentele sa curg. singure. De asemenea, mi-a fost de aju-
tor ~i sa proiectez mesajul sau semnificatia muzicii. Cand
facilitez hipnoza, proiectez ~i semnificatia ~i impactul a ceea
ce spun. Cand sugerez succesul, lini imaginez ca dientul meu
are sucees!
158 C. ROY HUNTER
Nu se poate pune problema prefaditoriei pe aceastil. tema
daca folose~ti hipnoza intr-un mod analitic exclusiv din per-
spectiva cadrului' tehnic de referinta. Ptotocolul ~tiintific
strict poate sa-ti inhibe capacitatea de a percepe arta, mai ales
daca lucrezi exclusiv cu "creierul stang". Este posibil sa
ratezi ocazii foarte importante de a te adapta intr-im mod
intelept la client dad' iti anulezi intuiti a .
Dadi este ab.s olut esential sa fii precis, alege (sau scrie) un
scenariu din timp ~i respecta-1. Familiarizeaza-te suficient de
mult cu auntinutul sau, astfel incat sa poli totu?i sa accen-
tuezi amlmite cuvinte ~i sa-I roste~ti cu pasiune.
Multi hipnotlZatori fulosesc scenarii pregatite din timp.
Exista literalmeIlte mii de scenarli disponibile, precum ~i nu~
meroase carli de scenarii.·inainte sa folose~ti vreunul dintr-o
asemenea sursa, cite~te-I cu atentie ~i fii pregatit sa-I adaptezi
dupa necesitati, potrivit liniilor generale ale sugestiei respec-
tive. Pe masura ce operezi aceste adaptari, aminte~te-ti cel
mai important concept: imaginatia este limbajul subcon~tien­
tului, .. Ce Il;i va imagina clientul de pe urma scenariului tau?
Daca'vrei sa treci in revista cateva modele de scenarii care
cuprlni:! sugestia indirectli. ~i metaforele, Paul Durbin a postat
o serielil adresa www.durbinhypnosis.com/script/ htm. Din
nou, ai grija sa adaptezi orice scenariu inainte sa-I folose~ti,
chiar~i pe cele pe care le-ai scris tu insuti·
Trebuie sa folosim timpul prezent?
.
Ani de zile am evitat sa folosesc viitorul in administrarea
s~gestiilor - dupa cum este evident pentru toti cei care mi-au
citi~ .cartile anterioare despre autohipnoza. insa experienta
mi-'l- d'[monstrat.ca putem sa folosim viitorul cand este legat
d~ Il!'rl;"<?m,l!nt. sau eveniment anume, ori de un declan?ator,
pastrandu-ne in continuare 0 posibilitate foarte buna de a
alllplifica raspunsul subcon~tientului.
Pe de al.t~ parte, este posibil sa nu fie la fel de productiv
sa legam r\,zultatul dqrit de un moment sau loc negefinit din
viitor. Fadind afirmatia, "Maine iti vei controla obiceiurile
Aria hipnozei 159
alimentare", Ii acorzi subcon~tientului permlslunea de a
a~tepta pana maine; ~i ~tim cu totii ca acest "maine" nu mai
vine niciodata!
Daca Ii oferi subcon~tientului 0 ~a de scapare, de obicei
va gasi mijloacul de a se folosi de ea - in concluzie, mare
atentie cu folosirea timpului viitor. Acest lucru este impor-
tant mai ales cand se fac sugestii directe. Dadi este necesar sa
se foloseasca timpul viitor (ca de exemplu in cazul unui client
s~praponderal), folose~te un viitor progresiv, ca de exemplu:
"In fiecare zi, corpul tau se va apropia tot mai mult de atin-
gerea ~i pastrarea greutatii ideale; SAU Cu fiecare zi care
trece, vei deveni din ce in ce mai mult eul tau ideal."
Ar trebui sa Jim activi sau pasivi?
in cazul folosirii autosugestiei, este mai bine sa fie decla-
ratii (sau afirmatii) active ~i nu pasive. ;ltiu sa cant. iti·spune
asta di eu chiar a~ canta? ?tiu ~i sa giitesc - cand e nevoie.
(Slava Domnului, pentru cuptoarele cu microunde!)
Pe de aWi parte, in cazul sugestiei hipnotice, exista situalii
in care poate fi atat potrivit, dit ~i de dorit sa fii pasiv ~i/ sau
permisiv. "Poti" este un cuvant pasiv ~i/ sau permisiv ~i are
un loc indreptatit in orice tip de sugestie pe care ai putea 5-0
faci cand clientul are nevoie sa-~i pastreze capacitatea de a
alege ~i/sau de a se bucura de 0 capacitate mai mare de a
raspunde. (Revezi subcapitolul Sllgestia posthipnoticii si indu-
cerea stiirii de hipnozii din cadrul acestui capitol, pen~ exem-
plul modului de utilizare a cuvantului "poti" pentru optiune.)
Sugestiile directe sugereaza in mod activ rezultatul dorit:
inchide ochii, inspira adine ~i relaxeaza-te.
o sugestie indirectii sugereaza pasiv sau permisiv rezul-
tatul dorit ca reprezentand 0 capacitate sau 0 optiune:
Cand el1ti pregatit, poJi sa ..Ji lal1i ochii 51 se inchida ~i observa
cat de u~or iJi este sa respiri profund ~i sl te relaxezi.
La fel ca in cazul sugestiilor hipnotice pentru raspuns
in cursul hipnozei, in ceea ce prive~te utilizarea sugestiei
 C. ROY HUNTER
160,
terapeuti~e p\lsthipnotice active (directe) sau pasive (indi-
rl'cte) .exista doua ~coli de gandire. Actualmente am 0 poztlie
neutr~ in aceasta privin\a, deoarece cred In acomod~rea la
fiecare cllent In parte. Dadi este necesar, po\i ~a reducl POSl-
bilita\ea de. a te confrunta cu opozi\ie, precedand .md:,"cerea
starH.de hipnoza cu 0 sugestie sau Intrebare permlslva, cum
arfi: ,
·Vrei sa intindem 5uportul pentru picioare a1 balansoarului ca
ie
51 bucuri mai mult de starea de hipnoza?
Observa din exemplul de mai Inainte ca Intrebarile po~ s~
serveasci. ~i ca sugestii indirecte! Este posibil sa Iii dore~~ sa
folose~ti diteva sugestii permisive extraordmar de puterruce,
cum ar fi dubla legatura ...
Optiunea orilori sau dubla legatura
Combina ceea ce este mai bun din arta de a con~ge ~i
din arta hipnozei. Milton Erickson este cr~.ditat c:," u:U!zarea
frecve~ta a legaturilor dubie, insa agen\il de vanzan cu ~
buna pregatire ~tiu cum sa red~ca. probabilitatea .de a prum
un raspuns negativ spunand, ,,In gama de pre\Un aleasa, ~~
pot oferi ori una maro, ori una albastra. Pe care ? p~efera~J.
Acela~i principiu se aplica ~i ~ cazul hipnozel, hipnotiZa-
torul vanzand sugestii subcon~tientuIUl ...
Este posibil sa.~ simti braful tot mai u~or pe ~a~u~a ce te
adanceljlti in hipnozl sau pop sa pr~feri sa·1 l~!il sa he greu,
intrind intr-o stare de hipnoza ~i mal profunda.
Unii oameni considera ci'i este yorba depre 0 forma de
sugestie indirecti;" deoarece irnplica pos.i.bil~tatea de a ~pta;
insa dubla legatura conIine douii sugestil dLrect~ cu oP\i~ne
. / ." "i atunci care este adevarul? Tu deClZl. Poate ca ar
"on on . '1" •• t" tr n mod
trebui s1\-i spunem sugestie directil admlmstr~ a m -u
A
permisiv sau prin sugestie permisl~:tLrecta~ 1<:
once caz,
legatura dubla este 0 sugestie puter;uca: Dupa rarerea mea,
rezultatele sunt mai irnportante decat etichetele .
Arta hipnozei 161
Evita cuvintele cu inteles dublu
Subcon~tientul nu ~tie de glumii, astfel Indit ar trebui slH
spunem exact ce vrem - evitand expresii In jargon sau cuvin-
tele cu dublu In\eles. Hai sa ne gandim la 0 sugestie aparent
acceptabila: "Obiceiurile tale alimentare bune te ajuta sa
pierzi greutatea In exces."
t\i dai seama care este ni~a de scapare, aici, pentru sub-
co~tientul tau subtil? Am fost programali inca din copilarie
sa Incercam sa gasim ceea ce pierdem! Cu toate acestea, mulli
oameni continua sa piarda In greutate, regasindu-~i-o apoi,
an de an. Putem sa reducem, sa sd'pam, sa ne debarasam, sa
ne doscotorosim, sa aruncam, sa dam, sa eliminam sa u sa
doniim kilogramele In exces; dar daca ne gandirn sa pierdem
In greutate, subcon~tientul se va afla in cautarea a ceea ce am
pierdut. Un mod mai corect de a formula este urmatorul:
Obieeiurile tale alimentare bune iJi permit sa-Ji reduci eu u~u­
rinfa greutatea.
Mai mult, rezistenta nea~teptata din partea clientului dupa
succesul inilial poate sa se datoreze unui cuvant care ar avea
o conotalie negativa din punctul de vedere al clientului, cu
toate ca acest cuvant poate sa fie, in general, pozitiv. De exem-
plu, unul dintre clienlii mei ie~ea de fiecare data din starea de
hipnoza de Indatii ce Incepeam 0 tehnica de adancire a stadi
de hipnoza. Dupa patru ~edin\e In care n-am facut decat sa 0
consult - era yorba despre 0 femeie -In privin\a administrarii
sugestiilor autohipnotice, ea ~i-a dat seama ca avea 0 fobie
legata de cuvantul "adancire" deoarece in copilarie cazuse
intr-o fantana. Cand am folosit cuvintele "mai aprofundata,"
a intrat In starea de somnambulism.
De asemenea, "mandrie u un cuvant negativ pentru unii
oameni, din cauza educaliei religioase - insa pozitiv pentru
al\ii!
Da dovada de considerape ~i de etica
Unii hipnotizatori par sa considere cii este "amuzant" sa
administreze sugestii posthipnotice bizare. tn cursul unei
162 C. ROY HUNTER

demonstralii, un hipnotizator a pu.s 0 ~mii de. ~ters ~ mana Capitolul9

unui voluntar ?i i-a spus ca era 0 \lgara apnnsa - pe plele ,au
aparut arsuri. Cu toate ca acest hipnotizator era foarte ~a~­ ETICA ~I POTENTIALELE PERICOLE
dru de titlul sau de doctor in ~tiinte, aceastii sugestle: m
opinia mea, nu i-a servit nici voluntarului, nic.i aud~entel. A
fost ceva jenant pentru profesia hipnotizatofllo~ ~~. a cr,:,at Etica hipnozei ar putea sa fie concentrata intr-o singura
frica in randurile observatorilor. Majoritatea asoClat"lor hlp- afirmalie: "Fa pentru client ceea ce ai vrea Sa fadi $i el pentru
notizatorilor profesioni$ti au coduri etice care m!erZ1C ad- tine in cazul in care rolurile ar fi inversate."
ministrarea unor asemenea sugestii Iipsite de conslderape: . In cazul in care toti hipnotizatorii ar aplica sarguincio$i
Intotdeauna administreazii doar sugestiile la care tu al fl regula de aur a tuturor utilizarilor hipnozei, a$ putea incheia
dispus sa raspunzi, dad! rolurile ar fi invers~te. chiar in acest punct acest capitol, reU$ind sa seriu, astfel, cel
Este 0 foarte buna introducere pentru capltolul urmator.
mai scurt capitol care a aparut vreodata intr-o carte. Din
nefericire, natura umana favorizeaza cu prea mare u$urinta
abaterile; in consecinla, ar putea Sa fie scrisa 0 carte intreaga
numai pe acest subiect - drept care ip sugerez Sa continui sii
cite~ti.
Adeseori auzim ca hipnoza este periculoasa. Dad
fiecare hipnotizator ar administra intotdeauna numai su-
gestii etice, nu ar fi necesara 0 discupe asupra pericolelor;
Insa din cauza di lucrurile nu stau a~a, trebuie sa luam in
considerare ~i unele dintre pericolele reale ~i imaginate ale
hipnozei, pericole care rezulta din utilizarea necugetata a
sugestiilor hipnotice.

Ce inseamnii eticii?
Toate asociapile autorizate ale hipnotizatorilor profesion-
i$ti funclioneaza dupa cOOuri etice la care top membrii
trebuie sa adere. In vreme ce diverse coduri etice pot sa pre-
zinte diverse variapi unele fata de altele, ele conpn aproxi-
mativ acelea?i obiective profesionale fundamentale: fii ceea
ce este bine pentru client, respecta confidenlialitatea legatii
de client, evita tehnicile dauniitoare etc., recurgilnd ~i la alte
formulari generale de bun simI. Cu toate cii nu pot sa fiu de
acord cu toate politicile Colegiului Naponal al Hipnotiza-
torilor, codullor de bune practice, publicat in anii 1990, este
'. ,: un exemplu al modului in care trebuie sa fie compus un cod
164 C. ROY HUNTER
etie eentrat pe client. Prin unnare, il discut in cadrul cursului
meu de hipnoterapie. (Alte a.sociatii au cod uri etice similare.)
.J ' ~
Codul etie ~i standardele Colegiului National al
Hipnotizatorilor
I. Principii generale:
A. Binele fizic ~i mental al fieciirui elient va reprezenta intat-
deauna cansidetentul principal.
Aiciapare din nou legea de aur a hipnozei: Hi-i cJientu-
lui eeea ee ai vrea sa-Ii faea ~i ellie, dadi rolurile ar fi
inversate. ' A. Memebrii var crea ~i var piistra registre adecvate necesare
" unei activilafi prafesianiste.
B. Drepturile ~i darin!ele elientului var fi inlaldeauna respeclale.
Acela~i comentariu ca ~i mai inainte.
C. Membrii var evita orice campartamenl care paate sli fie can-
siderat necarespunzatar moral sau sexual In relatia cu un
elient.
Se poate dovedi 0 abatere foarte costisitoare daca se
ajunge la tribunal.
D. Membrii vor falasi hipnoza strict In limitele pregiitirii ~i
·campelentelar lor. Hipnoterapeutui care procedeaza eon-
trar i$i pune in joe eariera.
E. Membrii var da davadii de aneslitate ~i spirit etic in popu-
larizarea ~i derularea afaceri/or lor.
o redamii falsa poate sa aduca un venit rapid, insa in
cele din urma se va plati pentru el. cand hipnoterapia
este reprezentata intr-un mod eronat, acest fapt afee-
teazii asupr'l profesiunii.
F Hipnaza va fi utilizata In callfarmitate cu legile ~i regula-
menlele in vigaare.
Sa facem tot ceea ee depinde de noi pentru a menjine
hipnoza in limitele legalitaJii!
G. Membrii var f; can~lienfi de limitiirile lor ~i intatdeauna var
evila ;mixtiunile In alte prafesii.
Arta hipnozei
165
Ar fi 0 lipsa de consideralpe fala de client sa nu ii reeo-
manzi sa se adreseze in alta parte, atunei cand este ca-
~ul. Din propria mea experienla $tiu ca dienpi respectii
rntegritatea ealificiirli personale.
H. Trebuie sa se dea davada de Ull camparlamenl profesionist ~i
de respecl fata de tali calegii hipnatizatari.
Avem cu toJi 0 profesiune dedicata ajutoriirli oamenllor.
Sa darn mai multa dovada de ajutorare $i intre noi.
II. Practiearea hipnozei:
IntereseaziHe la nlvelui adminlstrajiei locale sau de
stat care sunt acreditiirile neeesare $i cerinlele contabile
pentru desfa~urarea acestei aetivitali. De asemenea
pastreaza registrele referitoare la pacienji In siguranla;
confidenliale ~i incuiate. Daca Ji se intfunplii ca biroul sa
fie vandalizat (cum mi s-a intamplat mie) obline din
partea poliliei 0 copie a raportului de constatare pentru
a putea documenta motivul $i momentul in care au fost
eventual compromise registrele.
B. Membrii asociatiei var falosi hipnaza In scapuri declarate de
clientii care darese sii-~i elimine abiceillrile negative, pentm
facllzta~e~ pracesului" de invatare, penlru imbunlitatirea
memane! ~l caneenlram, penlru dezvaltarea fncrederii fn
sine, penlrll eliminarea tracului, imbunatiitirea calitliti/or
atlelice, precum ~i in alte seapuri sociale, educafianale ~;'eul­
turale care nu sunt de natura medicaId. cu exceptia cazului
in care pregiitirea ~i campeten!ele Ie permit acest'lllcrll (su-
blinierea lmi apartine).
lntotdeauna Ie scot in evidentii studentilor mei carac-
terul nonmedical al profesiunii de hipnotizator. Du-
rerea reprezinta un sernnal de alarma ca ceva este in
neregul~ in organism $i Sursa durerii trebuie sa fie diag-
noshcata de 0 persoana competenta $i acreditata sa fad
acest lucru.
 C. ROY HUNTER
166
Codul Colegiului Naponal al Hipnotizatorilor mai speci-
fica, de asemenea ~i urmatoarele: se va evi,ta inducerea nodvli a
stlirii de hip'no~; se vor face demonstra!ii de hipnozii In condi{ii
earacterizate de bun gust; se vor evita trezirile ~ocante $i/sau
5.
bru$le; se vor Inllitura sugestiile inulile; vor administra sugeslii
posthipnotice pozitive I$i nu negative); se vor evita regresiile In
varstli, cu exceptia eazului In care existli 0 preglitire specia/ii In
acest sens; se va evita hipnoza criminalisticii., de asemenea cu
exceptia eazului In care existli 0 pregiilire adeevalli In acesl dome-
niu de studiu; se va evila sugestiil unor halucinatii care pol fi
Inspiiimantliloare, focante, obscene, sugestive sub raporl sexual,
degradante sau umililoare.
tn plus, codul define~te ~i alte aspeete ale comportamen-
tului ptofesionist. tn codul etic aJ ColegiuJui NaponaJ al
:Hipnotizlit~rilor nu existil nici 0 prevedere pe care vreun hip-
notiiator profesionist nu ar trebui sa 0 respecte in orice
coridilh·d~c~ i~i dore~te sincer sa slujeasdi clientul; dar exista
un':~~f~eci etic de 0 mare importanla, care necesita un sub-
capilol sep;lrat.
"Sigiliul hipnotic"
Codul etic ~i Standardele ColegiuJui National al Hipnoti-
zatorilor interzic administrarea acelor sugestii care blocheaza
inducerea starii de hipnoza de catre un alt hipnotizator,
de~a;",ce . ilcest fapt contravine drepturilor clientului (II-H-2);
cu toate. acestea, oricat de incredibil ar putea sa para, anumip
experp .din comunitatea ~tiinpfidi au folosit praetic ~i ~i-au
arogat aceasta practica lipsita de etica! Motivul invocat este
"proteclia" fala de un hipnotizator amator; insa un asemenea
blocaj il afecteazii pe client. Myron Teitelbaum nume~te
aceasta procedura sigiliu hipnotic ~i il discuta amanunpt in
Hypnosis Induction Teclmics pag. 104-110.
Cu capva ani murma, 0 studenta din clasa mea nu reu~ea
sa raspunda la nid 0 tehnica hipnotid\, in duda dorinlei sale.
Arta hipnozei 167
Ne-arn dat seama in curand di i se administrase un sigiliu.
Spargerea acestui sigiliu a necesitat mai mulp pa~i.
In primuJ rand, i-am aratat 0 copie a certificatului meu de
me?,bru al Asocialiei Profesionale a Hipnotizatorilor, care
sa-I dovedeasdi subco~tientului ei cil avearn pregatire in
arta hipnozei. Pe urma am utilizat testele de sugestibilitate ca
sa 0 ajut sa inleleaga rolul imaginapei in procesul hipnotic.
Dupa ce i-am amintit cil. orice tip de hipnoza inseamna de
f?pt.o aut.?hipno~a sub·indrumare ~i ca s-ar hipnotiza prac-
tic smgura, folosmdu-se de cuvintele mele pentru indruma-
re, ~i-a putut da ei ~~i permisiunea sa intre in starea de
hipnoziL
. OdaUi hipnotizatii mi-a acceptat cu u~urinta sugestilJe de
a-I raspunde oricil.rui alt hipnoterapeut profesionist sau stu-
dent in hipnoza, de fiecare data cand ea insa~i alege sa fie
hipnotizata. Am spart astfel sigiliul redandu-i puterea de a
alege.
Daca crezi cu tarie ca ai un motiv valid pentru a-i ad-
ministra un sigiliu unui pacient sau client (pentru a inhiba
hipnoza nedorita), administreaza-i un generator de preve-
rure a instalil.rii starii de transa, pe care sa-I poata foJosi dad!
~i cand alege acest lucru. Este cu mult mai bine a~a decat sa
fie afeetata libertatea de alegere a persoanei.
Prevederi de etica in legisla!ia statu lui Washington
Hipnoterapeutilor din statui Washington Ii se cere in mod
legal sa respecte Uniform Disciplinary Code - Codul Disciplinar
Uniform. Cred ca ~i celelalte state ar avea de ca~tigat de pe
urma preluil.rii acestui exemplu.
~cest stat a emis un pliant, conceput intr-un limbaj u~or
de mleles, potnvlt pentru a fi distribuit c1ientului. tn el sunt
discutate responsabilitaple ~i drepturile c1ienjilor ~i ale con-
silierilor. II incurajeaza pe client ~i pe hipnoterapeut sa dis-
c.ute tipul de co~~iliere dorit; metodeJe sau tehnicile care pot
fl foloslte; pregatirea teoreticii a terapeutului, cea practica ~i
experienta, precum ~i costurile ~edintelorde terapie.
 C. ROY HUNTER
168
Hipnoterapeutul sau consilierul trebuie sa puna la dis-
pozipa c1ientului inforffil\pi scrise in care sa fie explicate
aceste subiecte, permilandu-i-se clientului sa citeasca infor-
mapa ~i sa semneze apoi i>.declarape de confirmare. In plus,
pliantul aprobat la nivel de ~tat trebuie ori sa Ii fie inmanat
clientului, ori sa fie afi~at intr,-",~ loc vizibil, unde clientul sa-!
poata citi cu u~urin!a.
In acest sens, statui Washington d1l definipa conduitei profe-
sionale, spre beneficiul noului client. Pliantul il inforrneaza pe
,client care sunt genurile de conduite profesionale interzise ...
Abuzul fndreptat impotriva unui client salt contactul sexual ell un
client.
lncompetenla, 'zeglijetlta ori malpraxisul care afecttazii clientuI sail
creeazii un rise de afectare ntjustificata a dientuilli.
Tmdarrn CJI bun~ti;'lla a conjidentialitalii practjciaPJ~cliellt, a~ cum
este precizatd de lege.
Comiterea. oricQmi act care presupune dqmware morald, necinste sau
corup/it in raport cu pradicartll consilieni sau cu hipnoterapia. Actul
nu trebuie s4 constituie 0 infrac/lune pentru a reprezenta 0 violare a
legi/or care reg/ementeazif activitatea consilit!rllor ~i hipnoterapeuliloT.
Practicarea consilierii sau hip"oterapiei in condiJiile in care persoann
care ofem aceste servjcii slIfera de 0 afecfiune c01ltagioasii sau infec-
/ioasti, infr-un mod care sa constituie 0 amenjnfare serioasii la adresa
sanata/if publice,
Ajutarea unui client sa foc4 I4n avort prin mijloace l1egale.
Posesio, utilizarea sau distribuirea de medica mente cu exceptia
cazurilor rndreptiilitc, dependenJa de drpguri salt uiolarea legisiali('i
privitoare la regimul medicamentelor.
Utilizarea in mod cure", sau il1capacilarea datoratti consumului de
alcool.
In~elatoria sau orice alta frauda sub raportul conduitei profesionale.
Reelarna falsa, frauduloas6 sau eronatif.
Arla hipnozei 169
Oferla de lratare a elien/ilor pr.i" metotie, proceduri sau tratamente
secrete.
. D~i mulli hipnoterapeup s-au ternut inipal de noua le-
gISlalle, aceasta s-a dovedit benefidl. atat pentni public, ca t §i
pentru profesia de hipnoterapeut, inca din 1988.
Legea impune atat respectarea eticii fundamentale, cat §i
d~zvalUlrea co,:,pleta spre ,:",ul cli~nplor a informapilor pri-
vltoare la prega~rea teorehca a hipnoterapeulilor, la expe-
nenla §.l asoclenle lor profesionale etc. Aceasta legislalie
desc,:,raJea~1I de asemenea §arlatanii sa foloseasdi hipnoza,
pnn mterzlcerea reclamei false.
eu toate acestea, aceasta legislalie nu a descurajat diverse
persoane sa pretinda 0 rata de succes de 97 la suta in
reclamele pentru programele de renun(are la fumat. De
vreme ce s-ar parea ca majoritatea oamenilor nu citesc textele
cu caractere foarte rnilrunte din materialele publicitare, mulli
dln.tre C~l :are doresc 0 solupe rapida, ieftina §i "garantata"
se InscnU m as,:,menea programe, sfa~ind prin a crede ca
hipnoza este 0 In§elatone, pentru ca ei in continuare simt
nevoia sa-~i aprinda 0 ligara.
~Oli .sa lp asiguri ca~tiguri u§oare in domeniul hipnozei,
daca §tll cum sa lansezi pe piala asemenea reclame eronate? ...
Da dadi nu cumva mai intai intri in lncurcaturi pentru re-
t
clarna falsa. Aduci vreun ca~tig publicului §i profesiunii hip-
noterapiei?
. Riispunsul rneu este: va rog sa-i trimitep pe participanp la
hJpnoterape~!ti locali pentru atat de necesarele ~edinle de
follow-up! Hal sa Ie cream elit mai multe ~anse de succes!
In legislapa statului Washington mai sunt prevazute 0
serie de activitap adiponale, in afara celor menponate; insa
VOl comenta pe marginea unei singure activitilp interzise:
Promovarea in folos personal a oriafrui medicament. dispozitiv, trnta-
ment, p',octdura sau seroiciu CQTe nil este neCt$lr!HIU nu aduce niei un
benejicru Qcceptabil clientu/ui.
. ..
Unele organizapi de marketing in sistern de re~ea Ii In-
deamna pe profesioni§tii din domeniul lngrijirii siinatapi sa
 170 C. ROY HUNTER
Ie yanda alimente sau suplimente naturiste clientilor ~i
pacientilor. Daca intentionezi sa Ie vinzi clienplor tai prod use
in scopul .i"'\gur~rii unui ci{;tig personal, este in interesul tau
sa consul" I ~.L m"i
, I '
I
inainte un avocat. Unii clienti ai cabinetelor
,.
de hipnoter~pie pot sa perceapa ca fiind 0 dovada de lipsa de
profesiorwlism sa fie indernnap sa cumpere "Nutri-Off" sau
"Macrq-Eat.", etc., etc. De asemenea, vfu\zarea tulor tablete
care chipurile ar reduce reactiile de privare de nicotinil poate
sil fie asimila ta prescrierii.
tn statul Washington pop. sa intri in mari necazuri (posibil
chiar cu violarea Codului Disciplinar Uniform) ca urmare a
v1lnzarli necorespunzatoare a unor produse in propriul cabi-
net. Daca faci parte ~i dintr-o retea de vanziiri, poti sa Ie oferi
clienp.ior servicii de <hipnoterapie, insa este un risc profesio-
nal sa incerci sa Ie recomanzi alte prod use clientilor care yin
la tine pentru hipnoterapie. (Este legal sa Ie dai sau sa Ie vinzi
clienplor benzi, CD-uri ~i carp.)
Hipnoza este periculoasii?
Mulp hipnoterapeup profesioni~ti sunt de acord cu opinia
lui Charles Tebbetts cil hipnoza, ca atare ~i prin ea insa~i, nu
este periculoasa. Mentorul meu afirma adeseori ca nu i-a fost
prezentat niciodata, nici miicar un singur caz documentat de
persoana care sa # avut de suferit de pe urma hipnozei. tn
acela~i timp, el re'cuno~tea faptul di utilizarea gre~itii a su-
gestiei de eliminare a durerli poate sa fie in detrimentul clien-
tului (Miracles on Demand pag. 43). De exemplu, mascarea
unei dureri de cap pentru simplul motiv cii clientul dore~te
sa scape de aceasta poate sa impiedice depistarea din timp a
unei tumori cerebrale; prin urmare, Charles Tebbetts ii inv.ta
pe studenp; sili sa ceara intotdeauna 0 confirmare medicala
scrisii din partea medicului curant al clientului, inainte sa
aplice hipnoza in scopuri medicale. John C. Hughes, in cartea
sa The Induction oj Conviction era de acord cu acest punct de
vedere, spunand: . fesion,,!e.
{
Arta hipnozei 171
HipnoZQ, prin ea insa;;i, nu este delDe periculoasH. Sillguntl posibil
perieoi constiS ill utilizarea gre~itii a sugestiei. Hipnoterapeutul res-
ponsabil ~i ClIO pregiitire adecvatii/ pri" jolosirea judicioasd a sllgesti-
itor adecmte, va evita foate dificultiifile tn practicarea hipnozei.
A~adar, existii persoane care folosesc hipnoza fora a ave« 0 pregatire
adecvatii? Raspunsul este, din nefericiie, afirmativ; pe de alta parte,
chiar ~i unele persoane cuaereditiin' profesionale impresionante se
angajeaza fn hipnozii fn Upsa unei pregat;r; adecvate! lar acreditarile
profesionale superioare nu pn Ioeul pregatirii fn arta hipnozei.
Aceasta rididi 0 problema foarte controversata privitoare
Ia pericolele hipnozei, reale sau imaginare ...
Mai exact ce anume inseamnii 0
pregiitire corespunziitoare?
Exist. roii de hipnoterapeup cu pregiitire competenta care
Ii ajuta pe oameni sa adudi schimbllri majore in viata lor, prin
utilizarea abila a sugestiilor adecvate. Multe persoane care
poseda numai diplome de absolvire (sau nici atat) au investit
in pregatirea vocaponalii specializata in domeniul hipn.~zei­
recunoscuta ~i acreditata de una sau mal multe asoClatil pro-
fesionale de hipnoza. Cu toate acestea, dupa cum am mai
aratat anterior in aceastii carte, exist. ~i unii hipnoterapeuti
cu diplome de psihologie sau de medicina, care se plang ca
numai persoanele cu 0 pregatire superioara ar trebui sa prac-
tice hipnoterapia, din cauza "pericolelor" hipnozei. Charles
Francis, doctor in medicina, hipnoterapeut acreditat, consi-
dedI ca aceasta pozitie este total nejustificata, dupa cum afir-
ma la pagina 79 a carpi saie, Counseling Hypnotherapy: The
Synergism of Psychotherapy and 'Hypnotherapy - Consilierea prin
hipnoterapie: sinergia psihoterapiei ~i hipnoterapiei ...
Numero?i psihologi ~i medici care f%sese hipnoza au 0 pregiilire mi-
ninul in acest domeniu. De obicei, programele pregiititoare pentru ca-
riera de medic nu impun studii de hipnozii. Hipnoterapia ~i·a dovedit
calitiiJile fi cunoa~te 0 cre~tere a valoni ~i a recunoa~terii f"t,-o
milsurn care ar trebll; sa 0 faca sa fie 0 profesiune de sine statiitoare.
1nsit competenla trebuie sa fie impusii ?i verificatii de organizaliile pro-
I
I
172 C. ROY HUNTER
In ceea ce prive~te prima editie revizuita a acestei dlrp,
majorilatea asocialillor de hipnoza au fost de acord eu un
standa~d la nivel~ 'general de minimum 100 de ore de pre-
gatire teo,r etidl in hipnozil plus ore de pregatire practica plus
educape ,permanenta qnuala. Cu rezerva eli personal consi-
der ca standardul ar putea sa fie mai ridicat tntr-o zi, sprijin
acest important pas tnainte.
Chiar ~i acum, unii instructori de hipnoterapie investesc
t4np' ,~i l'fort tn programele de pregatire pe care Ie realizeaza,
depum;ndu-~i curi,uIa uneia sau mai multor organizapi de
hipnoza, pentru aprobare sau certificare. (De-a lungul tim-
pului, am depus ~i eu curicula cursuilli meu la mai multe
asocia\ii de hip'noterapie, inclusiv la International Medical and
Dental Hypnotherapy Association ~i la 0 asociape la nivel de
stat, Washington Hypnosis Association. Colegiul Tacoma a tre-
bllit de asemenea sa oblina aprobarea pentru cursul sau,)
Aceste aprobilri profesionale din partea unor organizafii
credibile depind tn general atat de numilrul de -ore de .hip-
noterapie pe care Ie include instructorul tn programul de
pregatire, cal ~i de conlinutu! materialului preda!.
Pe de alta parte, existil numeroase persoane care se au loin-
tifulea~ instructori, care folosesc seurlaturi ~i I~i ereeaza
propriile "asociapi" de autbtertificare in loc sa investeasca
tih.,ipul ~i efortu! neCeSare pentru a tnainta 0 curicula de curs,
spre aprobare, unei asocia\ii de hipnoza recunoscute. Mai
gray chiar, unele persoane suspn oil "pregatesc ~i cerlifidi"
dupa un curs scurt, de numai un week-end sau doua, dupa
care Ie spun participanfilor .sa1'i deschida propriile cabinete.
o mare asocialie de hipnoza a abordat acest gen de politica
in anii 1980 ~i 1990.
Persoanele care participa la asemenea programe I~i asuma
toatil responsabilitalea pentru calilatea pregiitirii. Chiar ~i
atund cand este vorba despre informa\ii academice ~i ~tiinp­
fice sofisticate, incluse tn aceste. cursuri, nu se poate spune ell
acestea ar putea sa substituie practica necesara pentru sta-
panirea unei arte. Cei care nu au urmat nici un fel de
Arta hipnozei 173
pregatire tn domeniul hipnozei ar trebui sa considere cursul
de sfii~it de sllptiimana doar un curs introductiv pentru pro-
fesia de hipnotizator.
In 1991, un internist mi-a spus ca urmase un program de
pregatire de hipnoza, la un sf,h~it de saptamana, pe~tru a
deveni "hipnoterapeut medical certificat". Mi-a spus ea acest
curs era destinat exclusiv medicilor ~i ~rsoanele posesoare
ale tillului de doctor. A afirmat ca Ie-au fost prezentate cate-
va aplicafii medicale interesante ale hipn?zei, tnsa a ad~uga~
cil diploma sa de medidna nu putea sa pna locul hpsel unel
pregatiri temeinice in domeniul artei hipnozei.
Ii respeet pe cei care au oblinut titluri superioare; dar fac
excepp,e tn cazul celor care il etichete~ ea "h.ip.noti~ator
amator" pe un profesionist cu 0 pregatire temelIDCa ~I de-
votat profesiunii hipnoteritpiei. .S-au facut. afirm~fii .ca "hip:
notizatorii amatorill" ar face rau oamerulor. El blne, cafl
oameni mor pe mesele de operape? ... ~i cafi pacienfi petree
ani de zile tn cabinetele de psihoterapie, cu 0 ameliorare mi-
nima sau chiar fara vreo ameliorare a starii lor?
Lasand sarcasmul de-a parte, nu voi Incerca s~ apar nid
un fel de eroare tn aplicarea hipnozei. Pe de aWl parte,
cazurile cele mai lipsite de consideralie de utilizare (sau
abuzare) de hipnotcrapie care mi-au fost aduse la euno~tinfii
i-au avut in mod surprinziltor drept protagoni~ti tocmai pe
unii depnatori ai unor tilluri de doctori in medicina sau ~ti-
inle. Pentru unii, acest fapt este surprinzator, C
Tttlurile academice superioare garanteaza
utilizarea fnteleapta a hipnozei?
Un fumiltor care mi-a solicitat serviciile In 1987 mi-a spus
di in urma cu un an, recursese pentru hipnoza la un medic
(nu la un hipnoterapeut) deoarece compania sa de asigurari
suporta cheltuielile pentru hipnozii numai daeii era adminis-
trata de un medic cu diploma. Clientul meu mi-a spus ca
avea 0 amintire foarte vie a acelui medic care Ii sugerase ca ;,
plamanii sAi erau otravip, de "poluanp, chimici", care ii creau
fesut canceros - ~i i s-a spus sa vizualizeze aceste imagini
174 C. ROY HUNTER
dlnd se afla in starea de hipnoza! A continuat sa fumeze in
duda acestor sugestii adverse, insa nu a revenit la acel me-
dic. Cand mi s-a adresat, se plangea de dureri frecvente la
nive1ul pllimanilor. I-am recomandat sa solicite 0 consultajie
w:'ui medic pentru durerea de plamiini, insa I-am primit ca
client pentru renun~area la fumat. Dupa 0 luna intreaga in
care nu a fumat, mi-a spus ca programul meu de hipnoza I-a
salvat pe fostu! medic de un proces de malpraxis.
Un aIt caz de sugestie lipsita de considera~ie fa~a de client
I-a ~vut drept pro.tagonist pe un psihiatru care i-a spus unei
paaente ca 0 sa 1 se fadl grea~ de fiecare data cand 0 sa
miro~sa sail 0 sil guste pizza. Deoarece persoana respectiva
era disperata. la momentul respectiv sa-~i depa~asca depen-
denta de p~a, subco~tientul ei a preluat sugestia. Din
nefericire, a~t ~otu1, dit ~i fiul ei jineau foarte mult sa faca
comanda de pizza de cateva ori pe saptamana, ceea ce se
solda cu ie~irea ei intempestiva din camera ~i golirea com-
pletii a stomacului. Aceastii situajie s-a perpetuat mai mult
de un an, pana cand ~i-a adunat suficient de mult curaj sa
ceara sfatul unui hipnoterapeut ~i sa i se inverseze sugestia.
Am intrebat-o de ce nu se dusese la psihiatru imediat dupa
ce a descoperit inconvenientul, iar rlispunsul ei a fost Pen-
tru eli nu mai am incredere in el." (Tu ai mai avea?) '"
Un alt caz de utilizare a hipnozei lipsitii de judecata mi-a
f?st r~latat. de un hipnoterapeut experimentat. Un psiholog
~l-a hipnotizat un client pentru frica de inot ~i apoi i-a admi-
nistrat p sugestie ,,~oc", sa~i imagineze cii este absorbit de un
imens vartej marin. tn seara urmiitoare, dupa ce a facut baie,
clientu! a privit vi\rtejul format de apa care se scurgea din
cadl! ~i a suferit un episod psihotic.
!ntr-un alt caz, 0 femeie care fusese abuzatii de mai muIte
personaje masculine autoritare, a solicitat 0 consultajie unui
psiholog, care i-a spus - ea aflandu-se in starea de hipnoza -
"c.a era rebela ~i i-a ordonat sa se supuna sugestiilor' ..ale".
Hlpnoterapeutul cu care am discutat acest caz - 0 femeie -
mi-a spus ca acea pacienta nu a mai suportat sa fie consultata
vreodata de terapeuji biirbaji.
Arta hipnozei 175
Am discutat deja cazul lispit de considerajie al unui aIt
doctor in psihologie, care a generat 0 arsura dureroasa (vezi
ultimul subcapitol din cadrul Capitolului 8). De asemenea, sa
luam in considerare ~i "sigiliul hipnotic" prezentat mai
inainte in acest capitol ~i sa ne punem 0 intrebare serioasa:
cati o~tneni or fi existand, care cred di nu pot fi hipnotizaji
deoarece un hipnotizator lipsit de considerajie Ie-a aplicat un
sigiliu?
$i-acum, hai sa examinam care anume sunt potenjialele
pericole ale hipnozei, potrivit expertilor din comunitatea ~ti­
injifidi. Discut 0 parte din aceste informajii ~i in FAQ oficial
pe pagina newsgroup-ului "alt. hypnosis" pe internet. Por-
talul oficial FAQ este gazduit pe website-ul meu:
http://www.royhunter.com/hypnofaq.htm.
Potentialul de prodllcere a unor boli psihice
Riscul ca 0 sugestie pozitiva sa genereze 0 afecliune men-
talii este, in opinia mea, aproape inexistent in cazul clienlilor
unui hipnoterapeut care da dovadii de bun sim~ ~i de con-
siderajie fata de clienjii sai. Pe de alta parte, utilizarea intr-un
mod negativ a imagisticii bizare programate este 0 chestiune
de etica ~i/ sau lipsa de pregiitire in domeniul hipnoterapiei.
Doctorul in psihologie care a folosit sugestia negativii a
vartejului cu certitudine avea pregatire in domeniul psiholo-
giei, insii soar piirea cii nu avea nici un fel de pregatirc in hip-
noterapie. De asemenea, psihiatrul care i-a administrat
pacientei sale sugestia aversiunii fala de pizza a dat dovada
de bun simI sau de consideratie? Dadi ar fi urmat un pro-'
gram complet de pregatire in hipnoterapie, probabil ~i-ar fi .
dat seama dl asemenea sugestii de adversitate pot sa-i '
provoace mari neplaceri pacientului.
Considerajia fala de client - precum ~i administrarea cu
bun simI a sugestiilor - ar trebui sa elimine acest motiv de .
ingrijorare in cazul hipnoterapeutului cu 0 ptegiltire' adec-
vata, indiferent dad! are sau nu 0 pregiitire superioara. '
De asemenea, rejine d! persoanelor carora ' Ii se spune
inainte sa ajunga la hipnoterapie cil orice tip de hipnoza
176 C. ROY HUNTER
reprezinta de fapt 0 autohipnoza sub indrumare vor avea cu
mult mai multe ~anse sa respinga sugestiile pe care nu ~i Ie
doresc, deoarece aceasta credinta Ie confera mai multa for\a.
Pe de alta· parte, este posibil ca aceasta afirmlltie sa nu mai fie
la fel de adevarata in cazul unei persoanwcare' intra in starea
de ,hipnoza cu credinta eronatil eli 0 autorita'te medicala
,dep.ne controlul asupra minpi sale in timpul in care se ana in
starea de hipnoza. Oamenti raspund la hipnoza in funetie de
credinta lor; iar prin ignoran\a, 0 persoana ar putea fi deter-
minata sa cedeze mai mult control dedit ar fi necesa~ .. acest
fapt conferindu-i unui hipnotizator lipsit de etidi profesio-
nala un control practic total asupra persoanei care se supune
acestei credinte eronate.
Provocarea regresiei hipllotice
Regresia hipnotica este asemenea unei strafulgerari in
timp asupra amintirilor. Cu toli traim asemenea stari cand
urmarim un film care ne aminte~te ceva lega.t de eopilli.rie.
Cu ceva timp in urma, filmul Platoon - Plutonul - le-a provo-
oat multor veterani din Vietnam regresii foarte vii, insotile de
senzatii emo\ionale, denumite abreac\ii. (Probabil cli. orice
salii de cinematograf ar trebui sli. aiM un psiholog prezent la
rularea fiecarui film, pentru eazul in care spectatorii ar· avea
abreacpi.)
lnprimul rand, sa luam in considerare faptul ca este posi-
bil ca un hipnoterapeut sa opteze, in unele situatii, sa ii
induea regresia hipnoticii unui pacient, acesta reprezentand
unul dintre obiectivele obligatorii pentru atingerea rezul-
tatelor ·terapeutice! Faptul este perfect acceptabil dad\ hip-
noterapeutul are 0 pregatire adecvaU pentru a face fata
abreacpilor clientului, inlelege care sunt riscurile asoeiate
sindromului amintirilor false ~i lucreaza in aria sa de compe-
tenIa.
Pe de alta parte, pentru hipnotizatorul care nu are pre-
gatire pentru terapia prin regresie este recomandabil sa evite
utilizarea deliberata a sugestiilor hipnotice care pot sa indueS
o regresie. Mai mull de-atat, regresiile hipnotice sunt
Arta hipnozei 177
interzise de unele coduri etice cu exceptia cazurilor in care
hipnoterapeutul are 0 pregiitire speciala in terapia prin regre-
sie. De ce? Motivul principal este reprezentat de riscul amin-
timor false ...
Daca hipnotizatorul nu-I indruma pe client intr-un mod
adecvat, este posibil ca amintirile sa se combine cu fantezii -
~i imbrati~area inocentil a unui tatil sa fie perceputa ca 0 mo-
lestare sexuala. Dad! provoci a~a ceva, ar fi bine sa ai 0 asi-
gurare de malpraxis! De asemenea, inainte sa incerei 0
regresie hipnotidl, ar fi bine sa ~tii cum sa facilitezi adecvat
abreactiile clientului - altfel, acesta poale sa piece din cabi-
netul tau eu tulburiri emolionale - sau ~i mai grav.
Multi hipnotizatori NU iniliaza in mod intentionat regre-
sia hipnotid! ... dar eum ramane cu rarele regresii accidentale
in care nu aceasta a fost intentia initialll? Dad! se intamplii
. a~a ceva unui hipnotizator fiira pregatire in domeniul tera-
piei prin regresie, clientul trebuie sa fie men\inut in starea de
hipnoza ~i apoi transportat (in imaginalie) intr-un loc sigur
sau lini~tit. Aid se pot administra sugestii de bine general,
laolalta cu sugestii de alegere inteleapta a modului in care
sa-$i rezolve problemele - in cel mai potriV:it moment ~i loc.
(Subiectullocului lini$tit este tratat in CapitolullO.)
Agravarea unei afectiuni prin fnlaturarea simptomelor
Orice instructor competent de hipnoterapie seoate in evi-
denta pentru studenlii sai importan\a solieitarii unei trimiteri
scrise din partea medicului curant inaintea folosirii hipnozei
pentru reducerea durerii $i inaintea unei incerdiri de inJatu-
rare a simptomelor fizice. Exceplie fac (in cazul hipnotizato-
rilor care nu sunt Iicentiati sa practice medicinal situatiile in
care medicul curant este prezent personal ~i/ sau suprave-
gheaza procesul hipnotic. Din moment ce durerea este un
senmal de avertizare di in organism se petrece ceva, cauza
trebuie sa fie identificata de 0 persoana autorizatii sa puna
diagnostice.
Din momentul in care clientul a adus trimiterea medicala,
hipnoterapia poate sa ajute intr-o miisura considerabila.
I
I
Arta hipnozei 179
doar Watura simptomele. Este de obicei primul care afta
daca existii 0 cauza subcon~tienta care trebuie sa fie eliminata
pentru a se reduce posibilitatea reaparip.ei simptomelor. Acest
proces hipnotic este discutat in manualul meu avansat, The
Art of Hypnotherapy disponibil de asemenea la Crown House
Publishing.
Activitap criminale
Nici un hipnoterapeut nu ar trebui sa gandeasca macar sa
Incerce sa foloseasca hipnoza pentru inducerea unui com-
portament criminal sau antisocial ~i nici sa incerce sa
paciileasca pe cineva sa faca acest lucru. (Este posibil cli. 0
persoana oarecare sa fie pacalita indiferent daca se afta sau
nu In starea de transa.) Cercetarile par sa indice di ciientul
refuza sugestiile de Incalcare a legii daca nu are dinainte in-
ciinapi In acest sens. Aplicatiile militare pot parea diferite
sub acest aspect, dar numai din cauza ca soldatul a decis deja
in mod con~tient sa se supuna ordinelor de a ucide pentru
tara sa, daca acest lucru este necesar.
Hipnoza criminalistica
Daca intenponezi sa folose~ti hipnoza criminalisticii, pro-
babil ca ar trebui mai Intai sa cite~ti Trance on Trial - Transa in
boxa acuzatilor - de Scheftin ~i Shapiro §i apoi sa decizi daca
mai vrei sau nu sa urmezi mai Intai 0 pregatire In acest dome-
niu. Dadi nu ai antecedente In domeniul juridic sau al
apliciirii legii, asigura-te ca pregatirea pe care 0 prime~ti este
atat specializata, dit ~i adecvata. Cu top anii lllei de expe-
rienta in hipnoterapie, continui sa evit utilizarea hipnozei
crirninalistice. Este un domeniu specializat, care necesita 0
pregatire specializata!
Dependenta excesiva sau pericolele tratamentului prelungit
Subiectul dependentei nu trebuie sa reprezinte un motiv
de Ingrijorare pentru ciienpi hipnoterapeutilor care unniiresc
sa Ie asigure clienplor lor cele mai bune servicii. Cu toate ca
nu am cuno~tinta de presupusele experimente de "mind
178 C. ROY HUNTER
A venit la mine pentru ajutor 0 femeie care suferea de
artrita ~i de dureri cronice de spate. dipatate In urma· unui
accident de ma~ina. A adus 0 trimitere serisa de la medicul
sau curant, pentru a 0 invata autohipnoza in scopulcon-
trolarii durerilor de care suferea. Dup~ Pl'ltru ~edinte, a putut
sa-~i reduca durerea intr-un mod spect~culos; Insa data fiind
gravitatea traumatismului coloanei, verte\>,rale de care sufe-
rea, propria sa minte pastra 0 parte sufifi~nt de sernnificativa
din durere, care sa previna producerea unuinpu tra)1matism.
Cheltuielile sale pentru calmante Srau redus de la 120 de
dolari pe luna la aproximtiv 50, atat ea cat ~i medicul fiind
foarte mul\Umip de rezultat.
Cunosc un hipnoterapeut autorizatl ~are are ~i un doctorat
In psihologie ~i care s-a specializat in.hipnote~apie pentru a-I
ajuta pe oamenii care sufera de boli cronice, cu <;<;mdip.a ca
ace~tia sa aduca trirniterile respective din p.ar;tea medicilor
lor curantL De asemenea, dupa cum am menjionat anterior
In aceasta carte, Paul Durbin, doctor 'P.ps,il).ologie, a lucrat
ani de zile cu pacientii sai din spitale din sud~ Statelor Unite
~i in cele din urma a devenit Director de Hipnoterapie
Clinidi In cadrul Spitalului Metorus,t din .N~w Orleans. (Este
un prieten al meu, un om de 0 mare ~t~gritate, precum ~i
autor al mal multor lucrarL) "
Cred ca exista 0 piata practic neso!,\d.atii. Inca, de sute de
mii de oameni care sufera de boli grave; Insa este foarte
impoctant ca In acest'domeniusa1selucteze In cooperare cu
comtmitatea medicala, in loc: sa se i'ncerce evitarea acesteia: :I
Sa speram Cii putem',construi " punte "mai solida intre
medicina ,tradiponala ~i hipnotetapie, Intre timp, Ii avertizez
pe top studenpi mei sa evite depa~irea i,granitei invizibile"
dintre hipnoterapie ~i practicarea neautorizata a medicinii.
Utilizarile medicale ale hipnozei (de catre 0 persoana care nu
dejine 0 autorizajie medicala) reprezinta 0 violare a co-
durilor etice ale majoritatii asociapilor profesionale de hip-
nozi! ~i, de asemenea, se pot cOl'cretiza prin agravarea starii
pacientul,!i (~i/sau prin aparijia unor potentiale complicatii
juridice), In orice caz, de fiecare data rand ESTE adecvata 0
aplicajie medicala a hipnozei, hipnoterapeutul competent nu
I ~l
180 C. ROY HUNTER
control/l de care lU1ii oameni afirma ca s-ar petrece, ma opun
utilizarii hipnozei pentru limitarea posibilita~ilor omului.
Tehnicile centrate pe client sunt destinate sa il"ajute pe aces-
ta sa i~i foloseasca puterile min~ii pentru a se schimba, hip-
noterapeutul nefadl.nd altceva dedit sa joace rolul de' ghid
sau de facilitator.
Hipnoza reprezinta 0 parte foarte importanta a propriului
meu succes in viata. Sunt dependent de hipnoza? Ei bine,
via~a mea nu ar rnai fi aceea~i fara ea! Adeseori folosesc auto-
hipnoza, care pentru mine este asemenea unui mu~chi. Dad
mi~c un scaun, pot sa-I ridic cu u~urinta - insa cand mi~c '!
canapea, mi-e mai ul~or daca rna ajuta cineva de la celiilalt
capat sa 0 riclic. Prin urmare, dlnd Imi face impresia ca m-am
bloca! in fa~a unui obstacol care rna impiedica sa imi ating
s,opul, las la 0 parte mandria ~i solicit un tratament de hip-
nDterapie din partea altui specialist!
Olnd mergem la ~coa!a, suntem inva~a~i sa ne utilizam
partea stanga a creierului pentru cunoa~tere, inteligenta ~i
eventual pentru dipatarea unei intelepciuni; insa putini din-
tre noi sun tern invatati vreodata cum sa ne folosim partea
dreapta a creierului 1ntr-o maniera pozitiva. Hipnoza !I poate
ajuta pe client sa-~i atinga un potential superior, mai ales
dad secretele autohipnozei sunt impart~ite intr-un mod
.intelept.
. Persoanele puternic motivate folosesc adeseori atitohip-
":,oza chiar fara sa-j'i dea seama ce fac. De asemenea, s-a scris
fparte mult pe tema vizualizarilor in scopul vindecarii ~i
,mtoajutorarii; chiar §i comunitatea j'tiintifid §i-a dat seama
cm-e este forta pe care 0 confera utiliz,,;rea jum,Wilii' drepte a
creierului. Doua exemple sunt Healing ,Visualizations: Creating
Healing Tltrough Imagery - Vizualiziiri vindeciitoare: crearea vin-
deelirii prin imagini - de Gerald Epstein, doctor in medicina §i
Love, Medicine, . & Miracles - Iubire, medicina ~i miracole - de
Bernie Siegel, doctor in medicina. 0 alta carte remarcabila
despre vizualizare este ' Creative Visualization - Vizualizarea
crealiva - de Shakti Gawain, scrisa mai curand in stilul car-
tilor "cum sa'" cu 0 serie de concepte filosofice, dedit ca un
!Fatat academic.
Arta hipnozei 181
~i-acum, sa discutam pericolele utilizarii hipnozei pentru
prelungirea tratamentului. Nici un hipnoterapeut care lu-
creaza cu iubire de oameni nu s-ar gandi sa foloseasca hip-
noza pentru a prelungi tratamentul; cu toate acestea, cu ani
in urma am fost informat in legatura cu un psihoterapeut
acreditat, care Ie dadea clienpior sai sugestii hip notice sa con-
tinue sa revina la ea saptamanal, timp de mai mult de un an.
Unul dintre clienlii ei mi-a spus personal ca singurul risc al
indelungatei §i placutei serii indelungate de §edinle privea
carnetul de cecuri; pe de alta parte, in opinia mea, ar fi trebuit
sa fie puse sub semnul intrebiirii motivele terapeutului
respectiv. Oridit a§ dori sa fie yorba despre un caz izolat, a
doua zi dupa asasinarea lui Rabin, un ziar din Seattle a pu-
blicat un articol pe pagina intai referitor la un consilier de
sanatate mintala, autorizat, care folosind hipnoza a efectuat
147 de §€din!e cu 0 clientii. Ma intreb unde a inviitat hipnoza.
Fanteziile sexuale
Sii-i administrezi sugestii sexuale unui client, nu este doar
un gest necugetat, ci §i 0 violare a Codului de Disciplina Uni-
form, precum §i a codurilor etice ale oricarei asociatii credi-
bile de hipnoza.
Pe de alta parte, s-ar parea ca este ceva ob~nuit ca femeile
sa aibli fantezii legate de medicii lor. Am preluat aceasta
opinie de la unele dintre femeile eu care m-am intamit dind
eram necasatorit. ~tiau, desigur, pentru ca adeseori aveau
asemenea fantezii §i mi-au spus lucrul acesta. (Nu am facut
un sondaj in randul clientelor mele cu aceea~i intrebare refe-
ritoare de aceasta data la hipnoterapeuti; §i nici nu am de
gand sa 0 fac.)
Un blirbat sau 0 femeie, in stare de hipnoza, poate sa aibli
fantezii sexuale? Dadi !ii seama de faptul eli multi oameni
nici nu trebuie sa fie hipnotizali ca sa aiba fantezii sexuale,
raspunsul mi se pare evident. Numai bunul simt poate sa-i
dicteze celui prudent sa evite sa administreze vreo sugestie
care sa poata fi perceputa de catre client, pe undeva, ca avand
conota!ii sexuale.
}
 182 C. ROY HUNTER
Nu-ti judeca clientii
Charles Tebbetts ne recomanda sa lucram cu clienlii fara
sa dam dovada de idei preconcepute sau atitudine critica,
': astlel incat clientii sa nu se simta nid judecali ~i nid criticali·
EI considera ca oricare Pintre. noi, dad!. am fi in locul unui
client ~i am trece prin acelea~i experienle, am reacliona exact
la fel-~i, prin urmare"ar,trebui Sa ne punem intotdeauna in
locul clienlilor no~tri. Mai mult de-atat,' daca clientii consi-
dera ca-i criticam pentru problemele pe care Ie au, relalia cu
ei este, in eel mai bun caz, difidla. Mai gray chiar, putem
afecta fespectul de sine·~1 c!ientului.
Trebuie, de asemeilea, sa respectam ~i credinlele clienlilor
no~tri. 0 femeie mi s-a plans de faptul di un alt hipnote-
rapeut ar fi criticat-o din cauza ca i-ar fi solidtat 0 regresie
"intr-o vial! anterioara".
Daca un client considera ca problema sa i~i are originile
intr-o viala anterioara, ar trebui fie sa lucrezi in limitele ere-
dinlei clientului, ori sa-i dai 0 recomandare la aitcineva, care
va proceda in acest fel! Refuzul de 0 maniera critica, inte-
meiat pe faptul ca !'Iu este md ,,~tiinlific" ~i md cre~tine~te
poate sa fie negativ daca nu recomanzi clientului unui alt
specialist.
Dadi un potenlial client are opimi ~i idei care i!i inhiba
capacitatea de a ramane obiectiv, este posibil ca alii hipnote-
rapeuli sa, se simta I;,ai in largullor - ~i sa fie mai eficienti -
pe acest teritoriu pe care un sceptic se teme sa se aventureze.
Clientii nu yin pentru a Ie fi eriticate credintele re!igioase din
cauza ideilor tale opuse, spirituale, religioase, ~tiin!ifice sau
filosofice.
Daca nu e~ti preo~ hirotonisit ~i vine la tine cineva care iti
cere consiliere spiritJjUii, fii extrem de atent ce spui cu privire
la religie ~i/ sau la ideil~ "new age", pentru cii este posibil sa
pa~e~ti pe 0 gheata foarte sub lire! lndiferent dad. crezi sau
nu in terapia bazata pe vie!i1e anterioare, clientul merita fie
ajutorul tau, fie 0 trimitere - dar NU criticile tale.
Arta hipnozei 183
Presupunerile pot sa fie ~i ele periculoase ...
De-a lungul timpului, mal mulli clienti mi s-au plans eli
un alt hipnoterapeut ar fi incercat sa-i convinga ca pro-
blemele lor i~i aveau originile intr-o alta viati\. Dupa parerea
mea, este 0 lipsa de etica sa incerci in mod intenlionat sa
recurgi Ia regresia intr-o "viata anterioara." in cazul unui
client care nu Ii-a cerut in mod expres acest lucru.
Presupunerea ca cineva crede in !isus poate sa fie de aseme-
nea 0 gre~eala. Cu caliva ani in urma am presupus ca 0 clien-
ta era cre~tina dlnd mi-a vorbit, in cursul discu!iei
premergatoare, despre "rugaciunile adresate lui Dumnezeu"
pentru ajutor. Avea dificu!tiiti sa se elibereze de cauza ~i i-am
sugerat, mtr-un mod riscant, sa ~i elibereze frica in "lumina
lui !isus" - ~i ca aceasta i-ar da credinla ~i i-ar spori increderea.
A ie~it imediat dintr-o stare de transa profunda ~i mi-a
spus, "Sunt evreica ~i nu-mi place deloc sa folose~ti numele
lui !isus in aceasta ~edinta!"
Chiar dadi mi-a acceptat scuzele, relalia dintre noi s-a
rupt ~i nu a mai putut sa reintre in starea de hipnoza. Mai
mult cmar, mci nu i-a mai trimis la mine pe vreunul dintre
angajatii sai, a~a cum imi promisese. Fara sa-mi dau seama,
ii criticasem credinta folosind numele lui !isus Hristos ~i
acest fapt m-a costat cateva mii de dolari sub forma clientilor
pierduli·
Este 0 "experienta de invatare" pe care le-o imparta~esc
studen!i1or mei, astlel incat sa nu fie obligali sa reinventeze
roata.
in concluzie
Gradul de educalie nu garanteaza utilizarea etica a hip-
nozei; motivele ~i integritatea personala influenteaza etica.
Hipnoterapeutul vine dintr-un centru de iubire? Terapeutul
are bunul simt de a se limita la calificarile pe care Ie deline?
Recomandarea mea pentru proaspatul student la hipnoza
este sa aiba rabdare pana se pregate~te intr-o anumita tehnidi
inainte de a incerca sa 0 utilizeze. Acest fapt este adevarat in
I
I
 C. ROY HUNTER
186
toli intr-o autohipnoz a
autohipnozi\., indrumandu-ne ye.
colectivll prin interme.c!lullelaxa,r u pro~eslve.
Clillitoria a lnceput; urri'lata de sugestil pladl~e de relaxare
~i aprofundare a 'stam de hipno~, im~glStid\ mdrumata ~~
sugestii posthipnotice, pentru a fl m ,:,asura sa repetam pro
cesul. Aceasta a fost unica ocazle m care I-am auzlt pe
Tebbett,s f<;>losinp. re!axarea progresiva ca tehnic~ de inducere
a starii de hlpnoza; insa el credea ca pentr~ mceplltor ~e­
prezenta cea mai simpla cale de a incepe sa mvele autohlP:
noza. Pe de alta parte, cartea sa de autohipnoza con\lne mal
multe tehnici de autoinducere ~i de aprofundare. De aseme-
nea, oferi! reeomandarl cu privire la sugestiile folOSlte u:
autohipnoza ~i este scrisa intr-un limbaj u~or de ~nleles: Mal
conpne numeroase scenarii ~i tehnici~ precum ~l 0 serle de
teorii referitoare la hipnoza ~l medltatIe . . _ . .. _
Cartea mea de autohipnoza a fost pubhcata. I,ru\lal m
nume propriu eu titlul HYP"oCise in 1986. (~es~ood
PublishiI1g a publicat-o un an mai mrziu sub un titlu dlfe~lt,
Success Thro,!gh Mind Power - Succesul P:'" pute.rrle mln!".)
Aceastii carte prezinta de asemenea autohtpnoza mtr-un hm-
baj simplu, ;m,~~ a fost modelatil m?i mu!t pe ~alapodul per-
soanelor care. "Jucreaza in domeruul vanzanlor. VerslUr;ea
mea din 199ii'" Master the Power of Self-Hypnosis - Stiipamrea
puteri/or 'autJl!ipllozei _ aparutil.la Sterling Publishing, a fost ~
carte cUPr0~atoare de auto~lpnoza, dubU\ ca volum co~_
parativ cu·p.rima. Dupa epUlzarea ttraJul:n~ am abordat edl
tura Crown:"Hduse Publishing cu pnvlfe la verslun.e a
respectiva,catt1i'este dlt se poate de adecva!a pentru once
J;'ersoana interes'ata de dezvoltarea personala!. ~ceasta ca~te
'p\me la dispozipa cititorului mai multe tehnlCI de auto--m:
ducere a starii de hipnoza, precum ?i nun;,eroase alte tehnlcl
pentru diverse scbpuri. Accentul pe .care i1 pun pe valoarea
tnvallirii attei autohipnozei este ~':Idenllat de v~lum~1 p~
d.te I-lim sctis pe marginea acestellmportante abthtap per
sonale. . " 'I'?
CU 'ce'in'cep''c1ma Ie predau autohlpnoza ch~np or mel:
Pentrli inceput pi'edau tot relaxarea I:'rogres~,:a, Impreuna
eu meditapa intr-un loc lini~tit. De oblcel mal mcorporez ~I
Arta hipnozei 187
administrarea stresu\ui, fie in aceea~i .~dintii, fie in urma-
{oarea; indiferent ce am face pentru r¢ucerea stresului in
viata de zi cu zi, dite cineva tot re~€?te sa ne provoaee stres,
in ciuda eforturilor noaslre asidue de a-I evita.
Inainte de a discuta modurile prin care putem face falii
stresului, hai sa aruncam 0 privire asupra meditaliei in locul
lini~tit ~i a decla~torilor locului li~tit...
Meditatia intr-un loc lini~tit
Pana in 1996, Ie-am predat clienlilor mei autohipnoza ~i
am inclus ?i tehnici de acomodare la stres, fara a oferi de obi-
eei ~i explicap; detaliate referitoare la crearea unui ,,loc
sigur" sau a unui loc li~tit. Administram sugestii, in timpul
hipnozei, cu piivire la locul lini?tit, ancorandu-I in mintea
clientului cu ajutorul unui decJan?ator pe care clientul 11
putea folasi pentru a deveni mai calm ... ~i administrand su-
gestii posthipnotice ample pentru a-I face pe client capabi! sa
i~i foloseasdl declan~atorul !ocului Iini~tit la dorinta.
Experienta mea din acest moment imi indica faptul ca majo--
rita tea oamenilor apreciaza foarte mult explicaliile legate de
. orice tehnicii pe care meearca sa 0 invele ei in?~i . Prin ur-
tnare, ceea ee destriu aici, in cadrul acestei seeliuni este
modul in care procedez aeum cu clienpi $i ce anume Ie spun
c1ienlilor cil vor realiza.
, 1n primul rmd, Ii reamintesc clientului modul m care a
'rilspuns s~bco~tientul sau la galeata ima~inarii (sau mag-
nell etc. dm testul de sugestibilitate), punand accentul pe
faptu! ca imaginalia este limbajul subeon~tientului. Pe urma
ii explie ce se va Intampla dupa de intrll in starea de hipnoza.
Limbajul pe care- iHolasesc este similar cu ceea ce urmeaza:
L ;',
La fel cum subcon~tientula raspuns la ceea ce fi-ai imaginat
cu citeva minute in urmi, acela!jiluc.ru se va .intampla in lim-
pul exerciJiului de meditape hipnotid ... doar cJ mult mai
intens.
Dupa ce dau citeva instructiuni de eliberare cafe sa.-fi, dea po-
sibilitatea 51 te bucuri de 0 stare de relaxare mai profunda sau
)
Arta hipnozei 189
acest exerciJiu de autohipnozl in intimitatea locuintei sau
biroului tau.
Unii terapeuji Ii cer clientului sa aleaga ~i sa descrie Wlloc
lini~tit inainte de a incepe hipnoza, pentru a folosi imagistica
programata In descrierea detaliata a locului respectiv. Aceas-
ta abordare este optionala. tn mod normal, folosesc imagisti-
ca pe ecran deschis, pentru a-i permite clientului sa I?i creeze
propriul loc lini~tit in starea de transa hipnoticil, deoarece
Wlii clienli se rllzgandesc cu privire la loeul preferat dupa ce
intra In starea de hipnozil. Pe de alta parte, desigur ca intot-
deaWla exista ?i excepjii. Fii pregatit sa dai dovada de flexi-
bilitate fata de nevoile ~i dorinlele clientului. De asemenea,
trebuie sa fii co~tient ca daca alegi imagistica programatii,
TREBUIE sa ~tii dad! clientul tau este in principal vizual,
auditiv ~i/sau kinestezic ... astfel Incat sa-i poli administra
sugestiile irnagistice adecvate.
Rejine ca exista ~i unii terapeuti care - procedand deloc
inteligent - determina locul Iini~tit In locul clientului. Un
hipnoterapeut ~i Wl psihoterapeut competent, pe care n cu-
nosc personal, obi~nuia sa foloseasca pentru fiecare client
imagistica programata a unei plaje ... pana cand a avut un
client care a inceput sa lipe in cursul inducerii starii de tran-
sa hipnotidl, deoarece se ternea de ocean!
Exemplul personal al prietenului meu demonstreaza grlli-
tor riscurile asociate Incercllrii de a-ji proiecta propriuJ loe
lini~tit in subeo~tientuJ elientului ... eu alte cuvinte, adap-
teaza tehniea la client ~i nu clientulla tehnica! Lasa-i clientu-
lui Iibertatea sa fl;i aleaga propriulloe l~tit ?i apoi ajutil-l
sa-~i ancoreze declan~atorii.
Clientul are de d\?tigat sub foarte multe aspecte de pe
urma crearii decl~atorilor loeului ~tit ... ~i locuJ lini~tit
poate de asemenea sa fie extrem de util chiar ~i In cursul hip-
noterapiei. (Acest fapt poate sa fie adevarat mai ales In
cadrul terapiei prin regresie, dupa cum am explicat in Capi-
tolul 7 din cartea mea, The Art of Hypnotherapy) Deoeamdatli,
voi Iimita aceastii disculie la modurile in care declan~atorul
188 C. ROY HUNTER
mai confortabila,lti eel pur ~i simplu si-!i IMAGINEZl'un loc
ideal, sigur sau lini,tit. IrnaginaJia t.. ifi aparine in totaJitate.
POJi sl bci orice vrei in imaginaJie ~i pOJi de asemenea sa te
afli ariunde vrei!
Prin urmare, cand iti eel 51 ifi imaginezi un lac lini,tit sau pla-
cut, de tine depinde sa-mi urmezi instrucfiunile simple. Oad
incerci totu~i sa analizezi, ori dad incerd sl te gande~ti la
autostrada la ora de virf, nu ili cheltui banii cu folos.
Nu sunt altceva decat un artist, care ~tie sa folaseasc! acele
cuvinte potrivite, insa TU trebuie sa visezi cu ochii deschi~j 1.1
. .ceea ce-ti indic, pentru a~ti marl la maximum benefidile aces-
tui exerciJiu.
Nu contena dad. preferi muntele, 0 plaja favorita, un parau
sau orice alt lac vrei lu. Vreau si-Ji imaginezi priveli~ti, sunete
,i senzaJii care sl Ie fad. sa te simJi confortabil, in sigu.ranJa,
lini!;tit ~i fntmos. Aminte~te·!i ci subcoru;tientul tau nu ~tie
care este diferen~a dintre repetitie ~i spectacol, dupl cum a
dovedit ~i rispunsul tau la demonstratia pentru puterea ima-
gina,iei din unna cu cateva minute.
Aminte,te-Ji de asemenea d min tea con~tienu. poate 51 gin-
deasca cu MULT mai rapid dedt vorbele melt, a~a ca nu con-
,\
tena dad mintea con~tientl ascu1tl, hoinare~te sau ratlce~te,
ori toate de-o daU ... pentru c1 po,i pur ~i sirnplu s3. VrSEZI
CU OCHII DESCHI~1 cee. eete rog eu. Aee.llueru Ie v. ajut.
sa profi,i 1.1 maximum de acest exercip.u.
Cand incepi sa visezi cu adevarat lacul tau lini~tit, iJi cer sl ip
imaginezi d te contope,ti cu lini1tea acestui loco Pe unna ip
cer sa atingj cu degetul mare de ].1 0 mana oncare 'a lt deget al
mainii respective, care va deveni astlel OECLAN~ATORUL
LOCULUI UNI~TIT.
tn acela~i limp, i~ voi cere sl inspiri profu'nd ~i sa it: gande~ti
la cuvantul RELAXARE in cursul expiraJiei. In acest fel, aCJiu-
nile acestea vor fi ancorate in subcon~tientul tiu, de 0 manierl
care i,i di posibilitatea 51 Ie folose~ti pe onure dii1.~e ele sau
pe ambele concomitent ca generato.ue ale lodllui .lini~tit, de
cite on e~ti pe cale sa cedezi stresului. .
Te voi indruma pe parcursul intregii meditaJii ~j pe unna iti
voi administla sugestiile care sa~J:i dea posibHifatea sa ,folo-
se~ti deClan~atorii ~i sa-Ji consolidezi capacitatea de a repeta
I
I
190 C. ROY HUNTER
locului I~tit poate sa-I ajute pe client atat in privinla auto-
hipnozei, cat ~i in privinla administrarii stresului.
Utilizarea declan~atoriloT loculfli lini~tit
. Cand ar trebui sa folosirn unul dintre declan~torii pentru
locullini~tit? ,
Majoritatea dintre noi traim intr-un ocean de stres in
aceasia . s.ocietate 'irioderna ~i suntem stresap. permanent,
indifereni'dad! vrem sau nu. Prin urmare, nu se pune pro-
blema daca, ci c1ind.
Dadl sunte'm s!tesap, ignorarea faptului poate sa ne fad!
rau. Emopa negativi!. ni se acumuleaza in subcon~tient ~i
revine de acolo, bantuindu-ne mai tarziu. Acest lucru face ca
psihoterapeuri, consilierii de familie, pastorii, rnpnoterapeu-
Iii ~i alP. speciali~ti sa fie cat se poate de ocupar.
Abilitatea de a face £ala stresului pe care le-o predau
clienrlor mei consta pur ~i simplu in a inspira profund in
momentul in care sunt stresar de cineva/ceva (indiferent
dadi se mai folose~te sau nu un al declan~ator allocului Jin-
i~tit), dupa care sa faca 0 alegere: raspund acum, rnai tarziu
sau rna eliberez?
o inspirap.e profunda devine declan~atorul ~i pentru pas-
trarea controlului ~i pentru a face 0 alegere inleleaptll - ~i
clientul poate sa foloseasca autornpnoza pentru consolidarea
puterii declan$atorului respectiv. Aceasta procedura nu va
rezolva toate problernele viepi, msa de vreme ce prevenirea
este mult mai valoroasa decat vindecarea, 0 abordare rnai
inleleapta 'a emop.ilor in momentul aparip.ei lor poate sa
previna sau sa reduca necesitatea terapiei poststres.
Pe de alii!. parte, de cate ori cineva.filce sau spune un lucru
care ir produce ernopi negative, trebuie rnai inliii sa accep-
tarn faptul.ca avem ernop.ile respective pentru a Ie putea face
fala intr-un · rnod eficient. De exemplu, dadi ii spun cuiva,
"EA crnar m-a enervat", renunt la puterile mele. Modificand
percepra ~i acceptand ell ea mi-a dat furia, iar eu am pri-
mit-o, ajung sa am controlul asupra a ceea ce imi aparpne.
Arta hipnozei 191
Aceasta perceppe este necesara pentru a rna ajuta sa fac una
din cele trei alegeri sam'itoase.
Urmatorul subcapitol discutii cele trei alegeri saniitoase,
a~a cum Ie explic clienplor mei ~i a~a cum Ie-am predat din
1984. Ti Ie voi prezenta ca ~i cum tu, cititorule, ai fi clientul
meu ...
Optiflnile de redflcere a stresfllui -
optiunile saniitoase
Ai trei op\iuni sam'itoase pentru a face fala stresului:
1. Exprima-te imediat dar intr-un mod adeevat.
Unele situa!ii, ca de exemplu cand copilul tau face un
lucru periculos sau 0 obieclie crnar la incheierea unui
interviu, impun un raspuns imediat. Este posibil sa
descoperi di emolia iii este reflectata de voce ~i de res-
pirare pentru primul exemplu. Pentru al doilea exem-
plu, poate vei dori ca mai intai sa inspiri adanc ~i apoi
pur $i sirnplu sa iIi exprimi opinia calm ~i increzator. in
unele situapi, ca de exemplu atunci cand un client vine
cu 0 scuza bizara ca sa evite sa-Ii plateasdi un produs -
ca ~i in cazul propriului copil- s-ar putea sa preferi sa
vezi partea amuzanta a situap.ei. Rasul poate sa fie 0
supapli de siguran!a foarte buni!.. Uneori ~i lacrirnile
descarca stresul; aHeori, un cuvant spus ferm; alteori
sarcasmul etc., etc. Tu decizi.
2. Exprima-te ulterior, intr-un moment ~i intr-un loe mai
potrivite.
S-ar putea ca aceasta op!iune sa fie mai in interesul tau
in cazul in care un coleg de la slujba face un lucru ne-
plkut pentru tine, in condi!iile in care mai sunt pre-
zente ~i alte persoane. Unii oameni iii accepta opinia
mult mai ~or la 0 cana de cafea sau de ceai, decat de
falil cu ceilalli coleg;. Mai mult de,atat, chiar parintii
descopera co este adeseori mai pllicut la masa de pranz
I
Arta hipnozei 193
Parcurgand scenariile sanatoase in timpul autohipnozei,
aminte~te-li sa repeti fiecare din cele trei optiuni sanatoase.
Raspunsul tau la 0 situatie de stres din viata reala este ca
interpretarea unui rol - devenita mult mai ?$Oara prin re-
petiliile adecvate din starea de autohipnoza. lti administrezi
singur sugestiile posthlpnotice care sa-i permita subcon-
~tientului tau sa raspunda la un anumit semnal ~i tu e~ti cel
care decizi dlnd sa dai semnalul respectiv.
Doar aceasta tehnica simpla a ajutat la cre~terea comi-
sioanelor din vanzari pentru multi agenti de vanzari cu care
am lucrat de-a lungul timpului. Motivul este acela cil emo-
liile pot fi transferate din subco~tient in con~tient. Clientul
adeseori percepe care sunt emotiile agentului de vanzari,
indiferent daca acesta se simte stresat sau increzator in for-
lele proprii.
Daca te afli in timpui unei disculii legate de vanziiri ~i te
temi sa nu pierzi afacerea dupa 0 obiectie nea~teptata, poten-
tialul tau client poate sa perceapa subcon~tient aceasta
temere, chiar dad. folose~ti toate tehnicile cu putinli' din ma-
nualele de vanzari, pentru a li-o camufla. Temerea ta este ca
vei pierde afacerea respectiva, msa potentialul tau client se
teme sa ia 0 decizie - a~a ea va dori "sa se mai gandeasca" ~i
va evita sa-Ii pprezinte 0 obieetie reala.
Daea iti pastrezi increderea in fortele proprii, aeeasta
ineredere va fi pereeputa la nivel subeo~tient. Potentialul
client va fi mai expus la a eumpara cu incredere sau la a avea
increderea sa iIi spuna care este adevarata lui obieetie, iar tu
vei ~ti care este pozilia ta reala.
Exerseaza abilitatea de acomodare de mai multe ori in
sala de repetilii a imaginatiei, in starea de autohipnoza.
Aceasta iti ajuta subco~tientul sa accepte tehniea dorita
intr-un moment de lini~te, cand nu este ineureat de emotii.
Este ca 0 repetitie, ~i orice muzician iIi va putea spune ea
repetitia este esentiala pentru un spectacol de calitate.
Cum sa procedezi
Adeseori Ii vand cate unui client un exemplar din cea mai
noua carte a mea de autohipnoza. In unele eazuri fae cadou
192 C. ROY HUNTER
sa insiste ca copiii lor sa a~tepte pana la cina ca sa-~i
rezolve disputele.
Un lueru pe care I-am pnut minte din eopilaria mea este
un sfat al tatruui meu: buna purtare ineepe de aeasa ~i
masa este un loe al lini9tii. NU ni se permitea sa ne
certam la masa de seara! Nici nu eram pedepsili la
masa de pranz, dedit daca infracliunea se producea
chiar in timpul mesei. .. caz in care ni se cerea sa pled'm
de la masa. Pana in ziua de astazi 1i sunt rectlnoscator
tatalui meu pentru pastrarea inlelegerii la masa.
3. Descardi-te ~i elibereazil-te - sau iarta.
Dad. nu alegi nici una din primele doua optiuni,
alege-o pe- aeeasta. Sa ierti nu inseamna sa scuzi. Dad;
crezi ca· dneva iIi este da tor scuze, tu e~ti eel care
ramane legat de aeeasta credinla. Seutindu-i pe ceilalti
de datoriile lor em0ti0nale fala de tine, praetic te elibe-
rezi pe tine 11lSUP.. Prin urmare, cheia iertarii inseamna
sa 0 scute~ti pe persoana respectiva de scuzele pe care
ti Ie datora ~i sa te ierli pe tine insuti pentru ca ai fost
stresal.
In continuare poli sa nu fii de acord eu actiunea respec-
tiva, chiar daca e~ti deta~at emotional de ea. (Amin-
te~te-ti aceasta optiune eu prima ocazie dind cineva
cedeaza furiei traficului ~i iIi ia fala! Este posibil ca
aceasta opliune literalmente sa-ti salveze viala.)
Majoritatea oamenilor recurg ~i la alte opliuni pentru con-
trolul stresuiui, ca de exemplu acumulandu-I sau interio-
rizandu-l. Rezultatele variaza de la 0 persoana la alta: este
posibil sa te descarei pe prieteni sau pe cei dragi, pe straini,
pe aceea~i persoana la un moment ulterior, cand amplifici
disproportionat un lucru oarecare sau este posibil sa te des-
card pe tin!" insuti imbolnil.vindu-te, fugind de realitate, printr-o
depend~nla sau devenind predispus la accidente. 0 alta op-
liune .obi~nuita este exprimarea emotionala imediata ~i
necontrolata. Aceste optiuni sunt un pericol pentru sanatatea
~i bunastarea noastra!
I
I
194 C. ROY HUNTER
dHe un exemplar din cartea pe care 0 tii chiar in acest
moment in maini, recomandand capitolul acesta ~i instruin-
du-mi elientul cum sa faca. autohipnoza prin relaxare progre-
siva. Clienjii pot sa-~i descopere propriile locuri lini~tite, fie
~ezand comod pe un fotoliil ' s~>t 'tnt4'l'/ · !.. dupa preferinta
fiecaruia. (Dacaest!' rtecesar, lett!Uele"d,i'contact pot fi inde-
partate ~i gum,{ae' m.estecat ar trebt'ii 'atuncata :) ,.,
a
1mi inform~z cli~n'tii ~a ~rima faza a~tohipno?"i p'e1')itu
controlul stres~U! , est~ sa-~i imagineze di se afHi ir'tr-illdoc
sigur, lini~tit. In ,timp ce-~i imagineaza priveli~ti, 'sunete ~i
senzatii plkute ~i de lini~te, trebuie sa rosteasc;;, cuvantul
"RELAXEAZA-TE" ~I'\ timpul expirapei. (Pop sa-p atingi cu
degetul mare de la 0 mana oricare dintre celelalte degete ale
mainii respective ca deelan~ator adiponal sau alternativ.) A
doua faza consta in repetarea utiliziirii cu succes a fied!reia
din cele trei oppuni sanatoa,se in sala de repetitii din mintea
tao Dupa acest!la, ,eei care s-a" autohipnotizat pot sa se
trezeasca nurnarand de la'tmu la cinei.
Dupa ce dau instrucpunile, ii indrum pe c1ienpi mei sa
intre in starea de hipnoza prin relaxarea progresiva ~i apoi ii
indrum pe parcursul intregii repetijii. Inchei cu sugestii ca
inspirapa adancii sa reprezinte ,elementul care sa Ie adud'
aminte ca au puterea de a alege ~i, la fel cum un mu~chi de-
vine tot mai puternic prin folosire, puterea de a alege devine
~i ea mai plinade'forta fiind folosita. La fel cum un interpret
repeta inaint,;; a(easta ~urandu-i spectacolu!, elientul meu
poate sa repete comportamentul pe care ~i-I dore~te in sigu-
ranta propriei iinaginajii. Pe urmi!, in viata reala, cand simte
ca este stresat de cineva sau de ceva, inseamna ca a sosit
mo.!"entui spectacolului!
Inchei cu 0 sugestie posthipnotica pentru utilizarea cu
succes a autohipnozei ~i pe urma trezesc elientul.
Dadl vrei sa pregate~ti un scenariu complet pentru elien-
tul tau, ia scenariul pentru relaxarea progresiva de la
Capitolul 5 al acestei carp ~i schimbii-Ila persoana intai; sau
vinde-i un exemplar din cartea mea de autohipnoza, Master
the Power of Self-Hypnosis - Stiipilnirea puterii autohipnozei-in
care sunt cupi'inse instructiuni detaliate de autohipnoza.
Arta Izipnozei 195
Da rezultate numai daca este utilizata
Inspirapa profunda devine un decl~ator pentru ale-
gere - acum, mai tarziu ~i elibereaza-te. Vreau sa reprezinte
pentru noi toli un element care sa ne aminteasca (inclusiv
mie) cil Nor suntem depnatorii propriilor noastre emopi ~i cil
, noi avem puterea de a alege! Intelege de asemenea faptul di
gradul de succes al oricarei persoane in controlul stresului
poate sa varieze in functie de situalia exacta ~i de moment -
precum ~i in funcpe de frecvenla utilizarii tehnieii de control.
Un m~chi, cu cat este folosit mai mult, cu atat devine mai
puternic. Daca nu este folosit, cu timpul slabe~te.
Dupa ce inchei acest exereiliu de autohipnoza, ia aminte la
oportunitalile de a-p exersa noua abilitate, Cu prima ocazie
cand te afli la volan ~i cineva .iIi taie fala, inspira adanc ~i
spune cuvantul "RELAXEAZA-TE". Daca simp nevoia ca
mai inainte sa-I faei "ticiilos", da-i drumul - cata vreme
inspiri profund mai inainte sau dupa aceea. Un alt loc exce-
lent pentru ex"rsarea acestei abilitil.ti este la slujbii. Sa pre-
supunem eli e~ti gata sa pleei acasa dupa 0 zi tracasanta ~i
descoperi brusc ca trebuie sa mai ramai, pentru ca. cineva nu
~i-a terminat treaba. Inspira adanc, spune-li "RELA-
XEAZA-TE" ~i apoi spune ~i fa ce este adecvat situatiei.
Mulli dintre clienpi mei mi-au spus ca au inregistrat 0
imbunatapre a increderii in fortele proprii ca urmare a sim-
pului fapt cil au ajuns sa stiipaneasca arta acestei tehnici.
Cand prezint acest subiect in public, imi inchei prezen-
tarea cu 0 meditape in grup - astfelincat pentru auditoriu sa
devina 0 experienta completa. Daca dore~ti sa ma spon-
sorizezi ca prezentator pentru firma ~i/ sau asocialia din care
faci parte, rna poF contacta prin e-mail la adresa roy@roy-
hunter.com. Daca dore~ti sa prime~ti ajutor hipnotic pentru
insu~irea acestei abilitiip, cauta un hipnoterapeut competent
din apropierea ta; sau, dad! vrei, poF sa comanzi banda mea
audio Stress Management - Managementul stresului - logan-
du-te pe site-ul meu web (menponat mai jos). In cazul in care
dore~ti sa vinzi sau sa Ie oferi c1ienplor tai benzile mele, iti
ofer un discount.
I
196 C. ROY HUNTER

IIi mai stau la dispozijie ~i cu alte inregistrari ~i programe, Capitolul 11

inclusiv un curs de hipnoza la domiciliu. Dad! e~ti pe inter-
net, intra pe site-ul meil web: hltp://www.rayhunter.com CONCEPTE REFERITOARE LA
Din home page, poji sa dai c1ic pe paginile pe care dore~ti SUBCON~TIENT, A~A CUM LE-A
sa Ie vizitezi, inclusiv CD-urile, dlrjile ~i cursurile mele. In
plus, poji sa te abonezi la e-zine-le mele gratuite.
PREDAT CHARLES TEBBE'ITS
Mult noroe!

Charles Tebbetts a predat diteva concepte suplimentare

referitoare la subco~tient, pe care Ie prezint studenjilor mei
In diferite momente ale deruJarii cursului. Unele au fost deja
atinse in capitolele anterioare, cfuld a fost cazul; Insa aici sunt
organizate ~i prezentate exact a~ cum Ie prezenta mentorul
meu la cursul s<'lu Basic Hypnosis, 101 - Elelmente fundamentale
de hipnozif, 101".

Cele ~ase functii ale subcon~tientului

Aceasta secjiune a capitolului reprezinta un sumar al
primului capitol din cartea Self-Hypnosis and Other Mind-Ex-
panding Techniques - Autohipnoza ~i alte tehnici de dezvoltare
mentalii - a lui Charles Tebbetts ~i este reprodusa aid ca
Intr-un curs pentru studenli.
1. Bane" memoriei fasemeneo unui computer)
Mintea creeaz<'l ~i stocheazii inregistrari ale tuturor in-
tamplarilor prin care trecem; regresiile hipnotice son-
deazii depozitele de arnintiri etc., care pot parea uitate
pentru con~tient.
IMPORTANT: Emofiile pot sli altercze perceptia evenimen-
telor reale.
Nu incerca regresia hipnotica Inainte sa ~tii cum sa
facilitezi abreacjia unui client ~i cum sa eviji sa-l Indrumi
pe client, deoarece poate foarte ~or sa amestece reali-
tatea cu fantezia. Studenlii mei a~teaptii pana la juma-
tatea celui de al doilea segment al cursului meu pentru
a Inv'\iI cum sa facililteze regresia hipnotica.

I
198 C. ROY HUNTER
2. Regleazii ,functiile involuntare anima. re'iPiratia etc.!
Hipnoza poate sa alter~~ funcjiile involuntare, de
exemplu sa lncetineasca litmul respirap.ilor ~i/sau al
biH1iilor inimii; lnsa trebwe 'si 1ev1p. sa faci experimente
perieuloase. . :' -'
De asemenea, evita practicarea ilegala a medicinii!
3. Sediul emotii/or
tand suntern emop.onap" suntem propulsati catre ceea
ce ne imaginam.
Cu 'alte cuvinte, emotlile sunt ca un dinam - sau pu-
terea motivatoare a mintii. In cazulln care coexista con-
comifent doua emotii, cea mai puternica 0 Invinge pe
cea mai slaha - ca In exemplul cu fotbalistul care i~i
dore~te foarte mult sa lnscrie un punet, dar rateazi'l,
pentru eli se teme rnai mult sa nu rateze. Stapanit de
frica, daca i~i imagineaza ca rateaza, are mull rnai multe
~anse chiar sa rateze, deoarece ideea ratarii ajunge
direct la nivelul subcon~tierituhii.
Dorinta de victorie poate sa-l d,etetmine pe un sportiv
sa se antreneze ore In ~ir pentro a deveni un lnvingator.
4. Sediul imaginafiei
Imaginap.a esle limbajul subcon~lientului ~i irnaginap.a
pare sa aiba Intotdeauna ca~tig de cauza In faja vointei.
o persoana care ~tie ca zborul cu avionul esle sigur,
poate in continuare sa nu se simta In siguranja; per-
soanele care se lem de lntuneric reacp,oneaza de fapt la
ceea ce-~i imagineaza.
5. Control"l obiceiurilor
Nalura are oroare de vid, astfellncat vechile obiceiuri
trebuie sa fie lnlocuite de altele, noi. Unele obiceiuri
sunl u~or de eliminat; altele sunt pastrate cu lenacitate
de subcon~tient ~i este necesara ulilizarea unor lehnici
de hipnoterapie pentru descoperirea ~i inlaturarea cau-
zelor lor.
Arta hipnozei 199
6. Dinam directioneazii enewa care ne Jnotiveazii.
Subco~lientul poale sa fie slapanul sau slujitorul tiiu.
lalii cuvintele lui Charles Tebbetts: subcon~lientui nu
gande~le - nu face decal sa acp.oneze!
eele cinci metode de programare a subcon~tientului
Charles Tebbetts Ie numea "cele cinci principii de convin-
gere a subcon~tienlului". Ma refer doar pe scurt la ele aici,
deoarece Ie lnglobez In "abordarea benefiel;" pentru con-
troluI obiceiurilor ~i molivajie - ~i iji aral cum se procedeaza
In VolumuI II al acestei carp" Aria hipnolerapiei. Sunt cele cinci
porti ale subco~tienlului. Le folosesc pe toate cinci in car-
tografierea molivap,ei, prezentala In Capitolele 15 ~i 16 din
rnanualuI de hipnoterapie (Arta hipnolerapiei).
Repetitia
Repetijia reprezinla calea lentii, dificila. - dar dad. i se
acorda suficient de mull timp, da rezullate, cu conditia sa nu
existe 0 opozip.e puternica din partea subcon~tientului.
Personajele autoritare
Persoanele situale In pozitli de autorilale, fie cil. este yorba
despre parinp., profesori, medici, preoti etc. - sau "autori-
tatea" statisticilor dovedile - ni se pot lntipari In subco~­
tien!. De asemenea, cand resimtim dorinta instantanee fie sa
ne supunem, fie sa ne razvratim Impotriva unei auloriti'lji
reale sau irnaginare, este yorba tot de 0 reactie a subco~­
lientului. Acesl fapt ramane adeviirat ~i in cazul In care
a~a-numita auloritale este 0 presupusa autoritate, ca de
exemplu 0 rudii care ne provoad. stres.
Nevoia de identitate sau de identificare (ego)
Identificarea cu altli, ca de exemplu presiunea din partea
colegilor, a unor grupuri, a parinjilor, mentorilor etc., face
subcon~tientul recepliv. Fiecare dintre noi are un "copil
I
200 C. ROY HUNTER
!auntric" care i9i dore~te iubire, sentimentul apartenenlei, ac-
ceptarii 9i recunoa9terii - 9i care evita respingerea! Uneori
tindem sa facem lucruri indezirabile doar pentru a atrage
atenlia atunci cand avem nevoie de asta - chiar dadl pretul
pentru aceasta atentie esle foarte mare.
Hipllozii!autohipllozii
Faptul cOl hipnoza ajuta la schlmbarea subcorij;tientului
reprezinta motivul pentru care exista 0 intreaga !i'lofesiune
devotata utilizllrii hipnoterapiei pentru a-i ajuta ' pe oameni
Sa-9i schimbe viala. tnsa utilizarea neintentionata a <lutohip-
nozei poate de asemenea sa produca inlipariri in subcon:
~tient, ca fumatorii care cad in transa in 'fata televizorului ~i
descopera brusc ca au scruntiera plina de chi9toace - Insil
nU-9i amintesc sa fi fuma! chiar atat de mul!.
Emopile
Emoliile, in special cele putemice, pot sa faca subcon-
9tientul receptiv'Ja impresii profunde 91 de durata. 0 persoana
excitata emo?onal poate adeseori sa depa~easdi numeroase
obstacole in atingerea scopului propus. De asemenea, un atac.
putemic venit din partea unui caine rau poate sa lase pe dne-
va cu 0 fobie de cairn perttru toata viata, fara sa mai conteze
rea!itatea sau incercilrile·ana!itice de schimbare a acestei fobii.
Regulile mintii
Acesta a fost primul curs pe care I-am printit la Edmonds.
Pentru cii Charles Tebbetts nti-a dat permisiunea sa-! repro-
duc pentru toli studentii mei, il includ aid - a~a cum a fost
scris de catre autor.
Am fiicut referiri la 0 parte a acestui subiect acolo unde a
fost relevant, insii materialul este organizat aiei a9a cum a
fost aldltuit de mentorul meu. (Discut acest material in deta-
!iu in cadrul unei prezentiiri speciale pentru studenpi mei.)
Cuvintele lui Charles Tebbetts sunt redate cu caractere itaJice.
Arta hipnozei 201
Comentariile mele sunt redate cu caractere obi~nuite.
Regula Ilumiirul unu
ORICE GAND SAU IDEE GENEREAZA 0 REAqIE FIZICA.
Gallduril. tale pot sii-fi Qfecte.. toate funcfiile corpuIui. tNGRIJO-
RAREA decum~ztI modifie4ri la niveiul stomac"l"i, care cu limplll
pot sa dWeD 1a ulcer. FURIA stimuleaz4 glandele suprarenale ~j pro-
centul mal mare de adrennlinii din circulalia sangvinif provoaca multe
aile modificl!ri 1. nivelul inlregului organism. ANXIETATEA ~i
FRICA ifi Qfeclea2ii puis,,/'
!delle cu un puternic conlinut emolional ajung nproape intotdenuJ1aia
nivellil subccn~tjentului, deoarece QrLasfa esfe mintea sentimenteior.
Odatii 'atceptate, aceste idei continua sit genereu: acelea~i reaqii ale
organismului, iarii~i 1i iarii~j, Pentru eliminarea sau schimbarea
reaclii/or negative cronice ale organismultli, trebtlie sa ajungem In sub-
con~tient ~j sa schimbam ideea care esfe responsabilif pentru reac,tia
respecll"v4. Acest [uem SI poote rea/iza foarte u~or prin QutohipllozQ ~i
autosugestie.
Charles Tebbetts credea ell mintea poate sa te imbol-
naveasca ~i tot mintea poate sa-Ii pastreze slarea de sanatale.
De exemplu, el credea cii 0 persoana poate sa~i declan~ze
cu u~urinta 0 durere de cap doar imaginandu-~i aceasta du-
rere. Tot el a mai demonstrat beneficiul suprem al autohip-
nozei, cand un atac cerebral I-a paralizat complet ~i I-a lasal
in imposibilitatea de a vorbi. Prin autohipnoza ~i-a revenit-
~i a continuat sa predea hipnoterapia multi ani dupa aceea.
Regula Ilumiirul doi
A$TEPTARILE TIND sA SE REALIZEZE.
Creierul ~i slstemul nervos riispund numai [a imaginiJe menta/e. Nu
confeam dacif imaginile sunf autoinduSt snu proai" diu lumea exit-
n'oaril. lmaginea mentalif fonnatil devine projectul $i subcon~tienful
folos~te foote mijloace[e pe care [e are [a dispoziJie pentru indeplinirea
planului. ("gTl/orareo este 0 forma de programare a imaginii a etea ce
nu ne dorim, tnsil subcan~titntul aqioneaza penfru implinirea situa/iei
I
202 C. ROY HUNTER
reprezenl.le de itt/agin<. "DE CE MI-A fOST FRICA NU AM
ScAPAT."
MulJi oameni suferii de anxietate cronica, aceas/a ~epreuntiind pur ~i
simpiu a~teptareQ mentalif subcoll~tienta cd se va
intnnlpla ceva in-
grozitor. Pe de alta parte, cu tali cunoa~tem rumeni care par sa aiM 0
aUngt>re "magial". ViA/a pare sa reverse asupm lor toale Iucrurile bunt,
aparent Jiirlf nici un motro anllme ~i "lund sp"nem cd sl,7d "noro·
co~i". Ceea ce pare sa fie
noroe este, fn rt'alitate, A$TEPTAREA
MENTALA POZITIVtI, credinla jOaJte solidff cif silceesui este bine-
meritat. "DEVENIM CEEA CE GANDIM."
Stfnataten fizidl depinde in mare miisura de Q1teptdrilc 'loastre men-
tale. Medicii recunose dI dad un padent Sf Q~tenptif sii nu se insDno-
to~easca, sa nlmanii neputincios. paralizat, neajlltorat, chiar sa moara,
afecthtnea care poate sa duca Ia aceste rezultate Linde stf-~i faeil
aparjJia. Acesta este un aspect in care alltCJhiprw'Ul poote sa devinil
instrumenilll ptmlru inldturarea dezniidejdii ~i atitudinii negative ~i
pentm intipdrirea unor ~teptifri pozitiue ~i pline de speranle - a~tep­
tifrj legate de 0 slare de sifnatate infloritoare, de jor/ii ~i de sOnatate,
care lind sa se realizeze.
Aceasta regula reprezinta a~-numita lege a a~teptarilor
(dupa cum am menronat anterior in Capitolul 8). Charles
Tebbetts a povestit la un curs de-al meu despre un baroat
care a murit in timp ce asistenta ii fac~a baie, pentru eli a\>tep-
tarile sale ii spuneau cii, daca va face vreodata baie in cada,
va muri. Cu toate ca asistenta a pufnit la auzul credinlei aces-
tui barbat \>i I-a dus la baie impotriva protestelor. ~<ye, a\>tep-
tarile sale au produs totU?i rezultatul definitiy•.,T<:~betts a
scris despre acest caz in primul capitol al carlii sale Self-Hyp-
nosis and Otlter Mind-Expanding Techniques - AutQitipnoza ~i
alte tehnici de dezvoltare mentalii.
Pentru ca un client sa ajunga I': un succes de&itiv, chiar
~i in cazul hipnozei, trebuie sa aibii a?teptari pe undeva po-
zitive cu privire la rezultatele acestui tratarnent; altfel, chiar
daca un furnator este trata\ de eel rnai bun hipnoterapeut din
lume, e~ecul poate sa inghiM succesul inilial. Dadi. clientul se
a~teapta sa revina la obiceiul sau, ramane doar 0 chestiune de
timp pana cand a~teptarea sa se realizeazli. Cand a folosit
Arta hipnozei 203
autohipnoza dupa atacul cerebral, refacerea lui Charles
Tebbetts a fost definitiva pana in ziua in care a decedat.
Regula numarul trei
IMAGINATIA ESTE MAl PUTERNICA DECAT CUNOA$-
TEREA ATUNCI CAND ESTE VORBA DESPRE MINTE.
Este 0 regu14 pe care efoarte important sa 1;-0 Qmjnte~ti eand utilizezi
autohipnoza. RATIUNEA ESTE INFRANTA U$OR DE
lMAGINATlE. Acesta esle motivZll pentru care unele personne se
reped orbt~te in nelil/ni sau situa/ii lipsitt de oriee urma de ra/iune.
Crimele violente generate de gelozie simt aproape intotdeaunA CQu.zJJte
de 0 imagi,tn!ie hipemctivii. Majoritatea dintre noi ne sim!im sup~ri­
ori eelor care ~i pierd economiile mergand pe malta cate une; persoane
de incredere sail il urmeazi1 orbqte pe cale un demagog cum a jost
Hitler, on· cumpara neliuni lipsite de va/oaTe. Nt! putem da stama cu
foarte mare u~urjnla cli itnllginalia acestor oamtni Ie-a tnfrant judeca-
ta. t"sa suutem ~i no; adeseori orbi la propriik supersfilii, prejudec4!i
~i eredinll! Upsitt de orice Iogica. Orice idee fnso,tita de mIolii puler-
nice, de exemplu de friea, ura, dragoste sau eredin/ele politice ~i reli-
gioast, de regula nu ponte fi schimbata prin inferven/ia ra/tunii. Prin
utilizarea Qutohipnozei, putem forma imagini la nivelul 5ubeon1tien-
lului, enre este minlea senzorialii, ~j pulem apoi i"latuYa, sclJimba ~j
corecta vechile idei.
Aceasta regula se rnai nume~te ~i legea conflictului. For-
mulata cu alte cuvinte, DE CATE OR! IMAGINATIA $1 LO-
GICA SE AFLA IN CONFLICT, INVINGE IMAGINAPA.
Pentru a explica rnai U?Or aceastii lege unui grup de
oarneni, adeseori intreb, "Dac;; ar exista 0 barna de ~apte cen-
timetri lapme ~i cinci rnetri lungime, aflata la un sfert de
metru de nivelul solului ~i v-ar oferi cineva zece mii de dolari
sa mergeli de la un capat la cellilalt al ei flira sa cadell - ~i ar
fi 0 zi insorita, rnra urmA de brizli de vant - car dintre voi ar
avea incredere deplinli cA ar reu~i?" rnceardi sa pui aceea~i
barna intre doi zgarie-nori ~i vezi ce se intilmplA cu incred-
erea tao Singura diferenlii majora este penalizarea pentru un
pas gr~it. In orice caz, puterea imaginallei ar face mersul pe
biimii periculos \>i pentru mine, in aceste circumstanle -
J
I
204 C. ROY HUNTER
deoarece imagina!ia mea ~i-ar da toata silin!a sa reprezinte 0
ciidere mortali! pe pavajul de dedesubt.
Aminte~te-\i intotdeauna cd imaginalia esle limbajul sub-
con~tientului.
Cred ca este important sa-i ajut pe elien\ii mei sa i$i ima-
gineze suecesul totallnainte sa-i scot din starea de hipnoza -
de asemenea, le sugerez sa-~i aminteasca foarte viu succesul
pe care ~i I-au imaginat, deoarece mintea adeseori raspunde
la ceea ce ne imagini'im.
Regula numiirul patru
IDEILE OPUSE NU POT sA COEXISTE IN UNUL $1 ACELA$I
MOMENT.
Aceasta nfl i,J5eamna cd memoria to nu ar pI/tea sa gifzduiesca nuri
mult de 0 singura idee, ci se Tejera 10 cou~tielltul care recunoa~te.ideea.
Mull; aameni incearclf s4 nutreascii in acela~i timp ide; apliSf. Cineva
poole sa creadii in onestitatt ~i sif Sf Q1tepte Cil ii (.'opiii sai sa fie one~ti,
dar tohl~i sif recllrgif :zil"ic la unele maTlmte pradici neeinstite, in
afacerile sale. Poate sa inceree sa se justifice spunand, "Toli cpn-
curenJif me; foe Ja leI. este 0 prQctiai aecep/ala. "Orice DT ft, nu ponte
sa scape de conflict ~i de efectele acestuu! asupra sistemului l1ervos,
genf!Tote de incercarea de a nutr; concon/j/ent idei opuse.
Cand eram la colegiu, patronul la care m-am angajat
Intr-o vara era diacon la biserica baptistil, mlindru eli era un
einstit tata de familie. So!ia lui - una dintre matu$ile mele -
mi-a spus di solUl ei nu injura niciodatll, nu bea niciodata $i
ca Intotdeauna spunea adevarul; chiar $i dind era dureros.
Insa intr-o singura orA petrecuta la slujba am auzit mai multe
Injurlituri dedit auzeam In mod normal intr-o luna intreaga.
Mai mult, practicile neciristite din afaceri (care vadeau 0
Ikomie totala) au leprezentat 0 dezamagire $ocanta, el pre-
tinzand ca,,~ se fac afacerile". A$ putea sa mai adaug ca, in
's piritul a ceea ce a spus Charles Tebbetts eu privire la aceasta
regula a mintii, unchiul meu nu a putut sa fad. fa!a stresului
acestui standard dublu. A murit de tanar, In urma unui atac
de inimA.
Arta hipnoui 205
Regula numiirul cinci
DIN MOMENTUL IN CARE SUBCON?TIENTUL A ACCEPTAT
o IDEE, ACEASTA SE pASTREAZA pAIvA cAND ESTE fNw-
CUITA DE 0 ALTA. Regula asocialil: CU cAT SE pASTREAzJi
MAl MULT TIMP 0 IDEE, CU ATAT MAl MARE ESTE OPO-
ZlTIA LA fNWCUlREA EI CU ALTA NOllA.
Din momentul in care 0 idee a fost acceptatii, linde sa se "astrae. Cu
cat se pifstreaza mai multo cu alat mai mult tinde sa devina un obicei
fix de gandire. A~ se /onneaz.il obiceiurile de acliune, aliil eele bune,
cat ~i cele rele. Mai tnm; exist4 gandul ~i pe urmi:! acfiuneR. Avem obj-
etiuri de gandire la fel cum avem obiceiuri de: aeliune, lnsa gandul sau
ideea apar intotdeauna primele. Ca unnare este evident al daeD vrem
sa he schimbifm acpunile, trebuie sa incepem prin a ne schimba gan-
durile. Accepliim anume lucruri CD fiind adeuarate. De exemplu.
acceptil1tl ca ader:mrat laptul cd searele rilsare Ia est fi apltne Ia vest ?i
acceptiim actst luau chiar dac4 este 0 zi noToasii ~i nu putem vedea
soarelt. Aeesla este un exemplu de concepfie corect4 asuprll UPlU;
lucnl, care ne guverneaza actiuniIe in eond;Ji; norntale. Pe de alta
parte, este posibil s4 avem obiceiuri de gandire care nu sunt coreele ?i
cu toate acesteQ. Ie avem fixale in minte. Unii oamen; oed c4 tl'ine un
moment critic eand trebuie s6 bea Ctt.1Q sau ~ ia un iranchilizant en
s4-~i ca.lmeze nervii ~i s4 poate luera mai departe eficient. acesta fUnd
tot un obicei de gtindire. Nu ute deloc eoreda, dar ideea existd ~i
reprezinti'i un obicei fix de gandire. ~i va exista 0 putemica opoziJie Ia
incercnrea de a 0 fnlocui cu 0 idee corecta.
Avansdnd ateste regufi, vorbim despre ideile fixe, nu dcar despre gan-
durile jugare 54U loanele lrealt..,... Ideile fixe !rebuk modiJicate 54U
folosile. Indifrrent cal de fixd ar fi 0 idee SQU cit de mult limp am
avut-o, poote sa fie schimbatif fie pri" autohipnozil, fi£ prin autosu-
geslie, fie prill ambele mijloace.
Un copil atacat de un caine rilu poate sa ramana eu ideea
cii toli diinii sunt periculo~i. Daea persista aceastil idee, fobia
aceasta se va accentua ~i mai mult, de fiecare data cand va
auzi un caine maraind sau latrand. La fel, 0 persoana care
trece de la 0 dieta la alta poate sa ajunga obsedatil de ideea
e$ecului In scMerea In greutate; ~i astfel, Ii va fi din ce In ce
I
206 C. ROY HUNTER
mai greu sa creada In posibilitatea sa de a-~i pastra controlul
asupra propriei greut~\i.
Regula Numarul ~ase
UN SIMPTOM INDUS EMOTIONAL TINDE sA PROVOACE
SCHIMBARI ORGANICE DACA PERSISTA sUFICIENT Df.
MULT.
De mult timp. lIumero~i medici reputnli au admis cO peste ,o;aptezeci Jll
5uta din afecliunile 04meniioT sunt mai curand functionaIe decat
organice. Aetasta inseamnif ca funcfionarea IInu; organ sau a wlei
parti a corpulu; este tulburata de reaclill sistemului nervos fa ideile
negative care siilii~luic5C in 5ubco"~aent. Nu vrem sif spunem ciS ori-
care om care acuzil 0 alec/june oarecare are ~j 0 afe/ciune emo/ionalii
sau este nevrotic. Exisla atf.eliuni provocate de gmnl'rli, paroziJ;,
viru?; ~j alte. It'Cruri care nlnci'i organismul omului. tnsif 5U1ltem cu
toti 0 minte ill IT-un corp ?i cele doua c:omponellte nu pot ft separate.
Ca ll,more, 1" cazul in care cOtltinuiim siS ne temem de boaltf, daw vor-
bim in permanenfif de "stomaeul neroos" sau de "dllrerile dt cap din
eauzo ttnsiulIji", eu timpul se produe ~i schimbdrUe orgauice cores-
punzritoare.
Afecliunile pSihosomatice sunt 0 realitate; ~i majoritatea
dintre noi ne dam seama cli stresul prelungit poate sa aibi'i de
asemenea un impact negativ asupra sllnMlIlii.
Regula Numarul $apte
FIECARE SUGESTIE ACCEPTATA CREEAZA 0 OPOZIT/E MAl
REDUsA LA sUGEsTIILE CARE URMEAZA.
o tendin'fii meutalJ eslt eu atat mai u~r de unnat eu cat dureazlf de
mai multii vreme, fora a fi modijicnta. Odnla obiceiul format, este tot
mai u?or de urmat fi tot mai greu de inliiturnt.
·f.! . I'
CU alte euvinfe, din momentul in care 0 autosugestie a fast acceplaw
de subco71~h'ent, eslt tot mai U~OT ca alte sugestii sit fie $i ele aceeptate
~i urmnte. Acesta eslt motivul renfru CiJre atUrlci dlnd Ie nJl; la
inceputul autohlpllozei ~i autosugestiei, iii recon~a,!diim sa incepi cu
sugestii simple. Po!i sa-Ii sugerezi eli. ai 0 senza{je de gddilitura S(W a
senzatie plcfellta, de cdldunf. Dupa ce sunt acceptate actste sugestii, .
Arla hipnoze; 207
po!i sa treci 1i 1a sugestii mai complicate. Acum ar trebu; sa illcepi 01
sugestia de a te trezi ,Automat din autohipno~ peste uce minute.
Aceastii regulA mai poate fi numit~ ~i regula sugestiei
compuse, menponata. in treaciit in Capitolul 8.
Hipnotizatorii de scenii folosesc adeseori sugestia com-
pusii pentru aprofundarea stiirii de hipnoza ca.nd aplid\ hip-
noza In scopuri de divertisment, adiiugandadeseori $i 0
a$teptare mai mare a reac\ii1or posthipnotice distractive la
Iinalul spectacolului. Acela~i principiu poate sA fie folosit ~i
pentru amplificarea a~tepta.rilor ca sugestiile terapeutice
posthipnotice de schimbare a unui obicei sA fie mai eficiente.
Regula Numiirul Opt
CAND Al DE-A FACE CU SUBCON~TIENTUL $1 CU FUNqlILE
SALE, CU CAT EsTE MAl MARE EFORTUL CON~TIENT, CU
ATAT ESTE MAl REDUS RASPUNSUL sUBCON$TIENTULUI.
Aeeasta dove.defte de ee "vointa" nil existtf de fopt! Daca oj 0 insom-
nie, 1lii deja cd "eu ciit te striiduiqti rna; mull sa adonni, cu atat mal
treaz te simtj". Ciind oi de-a fllee ell subeolt1tientlli, regilia este LA-O
CU BINI~ORUL. Aceasta isneanmif cd trebllie sa te stradllic~ti sii
Cflnst11lj~ti tl~tryt4rj numlale pozitive ca problema ta se poote rezolva
fi chinr se va rezolva. Pe masJtra ce iIi cre~te increderea ifz sub-
cont'ient, lrllH!fi sa "ia?i lucrurile sa se petreac4" 111 lac sa inctrc; sO
"le faci sO se petreaca. "
Adeseori Ie spun clien\ilor mei c~ incercarea de a folosi
"puterea voin\ei" sau autodisciplina pentru renun\area la
fumat echivaleazA la nivelttl subco~tientului cu un agent de
vanzAri care incearca s~ te fad!. sii cumperi un lucru pe care
nu-l vrei.
,Subco~tientul poate sa fie convins, dar nu poate sa fie
fortat fara ~ opunii rezistenta. Principala calitate care reco-
mandA hipnoterapia este cit Ii ajutii pe oameni sa l$i atingli
scopuriJe pe care subcon$tientul ii 1mpiedica ~ Ie atingii sin-
guri, tara ajutor.
Mulp hipnoterapeup vorbesc despre "facilitarea" ~din­
lelor de hipnoterapie. Personal, imi place aces! termen,
I
 208 C. ROY HUNTER
deoareee 1nsu~i acest euvant presupune ea faeem un lueru eu
u~urinta, astfelincat neeesita mai putin efort. Sa folosim
tehnici adecvate din punct de vedere etic ~i pline de ,consi-
deratie fata de client, pentru a-I ajuta pe acesta sa ajunga la
succes cat mai u~or cu putinta.
~adaT..• iNCOTRO NE iNDREPTAM
DE-A CUM iNAINTE?
Experienta mea pr~fesiona\a s-a coneretizat prin actua-
lizari in pr~zentarea acestui capitol, ca ~i " intregii carti.
Daca "i curnparat aceasta carte doar pentru dl erai curios
sa afli ce inseamna hipnoza, acum ar trebui sa ~tii despre hip-
noza mai mult decat 90 pana la 95 la suta din pubJicul ge-
neral. Daca studiezi hipnoza ORI 0 profesezi, sper ca aceasta
carte se va dovedi de un real folos, ajutandu-te sa iti 'dezvolti
atilt cuno~tintele, cat ~i increderea in arta hipnozei.
De-acurn, studentul serios in hipnoza ar trebui sa aibii
suficiepta informatie care sa-I ajute sa invete arta hipnozei ~i
sa-i sjiipaneasca tehnicile de baza.
Dacii ,a.plici ceea ce ~i recomand in aceastii carte, ar trebui
sa fii in masura sa realizezi urmatoarele: sa pregate~ti clien-
tul pentru intrarea in starea de transi'!; sa-\ indrumi pe clien-
tul care i~i dore~te acest lucru sa intre in starea de hipnoza
(alfa); sa adance~ti in mod corespunzator ~i sa estimezi pro-
funzimea transei; sa administrezi sugestii care sa ajute la va-
'Tidarea starii de transa in mintea clientului tau; sa
administrezi sugestii eorect formulate; sa controlezi aspecte\e
'n onterapeutice ale hipnozei; sa treze~ti clientl.ll intr-un mod
confortabil ~i complet; sa cuno~ti etica hipnozei ~i sa ~tii sa-i
eviti potentialele capcane; sa predai ~i sa practici meditatia
loculuft!ini~tit (in ace\a~i timp~ tehnicii de autohipnoza pen-
tru"controlul stresului) ~i sa intelegi elementele fundamen-
' tale'a1e regulilot 'mintii.
, ,DtlJ)i\ ce i~ 'dezvolti increderea ~i competenta in aceste
domenii - ~i e~ti dornic sa practici hipnoza cu integritate ~i
dOrinta'sincera de 'a-'Ii ajuta clientii - inseamna ca e~ti pre-
gatit sa inveti tehnicile de hipnoterapie.
------ -~------------~----~
Arta hipnozei
209
Studentii mei au parcurs informatiile prezentate in aceste
unsprezece capitole inain$<:a incheierii primelor trei luni ale
cursulUi de hlpnoterapie, care are durata de noua luni. In
afara cursunl~r saptamanale, ei participa ~i la seminare eu
du;ata de 0 Zl, cltesc 0 carte de hipnoza sau hipnoterapie,
senu.o recenZle (~l Ie pun la dispozitie colegilor lor copii) ~i
t~ebUie _sa incheie douazeei ~i patru de ~edinte practice de
hipnoza nonte~apeutiea, - majoritatea constand in exercitii
efectuate cu alP. studenp., AItl Instructori care predau cursul
meu au acelea~i eerinte.
Unii studenti devin nen'ibdatori sa treaca de elementele
fundamentale ~i s? aj~ga la a doua jurnatate; dar majori-
tatea par sa ~pre~lez: timpul dedicat pregatirii fundamen-
tale.- fapt eVldentlat m mod repetat de evaluarile eursurilor
realizate de speciali~ti din domeniu, care au urmat acest~
eursurl.Pe de alta parte, intelegandu-Ie setea de informatie,
adeseon p~efatez res.tul cur~ului printr-o scurta discutie pe
sublectul hipnoteraplel. Daca tunpul irni permite, Ie fac ~i 0
mtroducere a legendarei terapii pe parp., predata ~i utilizata
de Charles Tebbetts,
v La cere:"a orgarn:atiei care a publicat prima edipe a aeestei
~ar?, am facut aceLa~llucru ~l pentru tine, cititorule, adaugand
mea '?' ~apl~ol La, acest manual. Chiar ~i acurn, la inceputul
noulw ~ileruu, ml se pare potrivit sa pastrez ~i sa actualizez
acest capItol pentru Edijia Mileniurn a Artei hipnozei.
, .Multumesc pentru ca m-ai insotit in aceasta c.!Ilatorie panii
ale). ..
I
I

Capitolul12
ARTA HIPNOTERAPIEI
Dupa cum am menlinat la incheierea capitolului anterior,
de obicei studenlii mei benefidaz~ de 0 trecere in revista a
artei hipnoterapiei inaintea incheierii Cursului de hipnoza.
Prin urmare, acum voi face trecerea in revista a carpi The Art
of Hypnotherapy - Arta hipnoterapiei - (cu 0 prefa!li semnata de
Joyce 'Tebbetis), care este disponibilii de asemenea la Crown
House Publishing. Acest capitol reprezintii 0 vedere de an-
samblu a acestei carp (anterior Partea a II-a ~i Partea a III-a
din' Cursu/ de pregtitire allui Charles Tebbetts) ~i este 0 avan-
premiera a legendarei terapii a mentorului meu.
!ala Cuprinsul ...
P~efala '(de Joyce Tebbetts)
1. Introducere in hipnoterapie
2. lnterviul premergator inducerii starii de trawa
3. Cele patru pietre de temelie ale succesului in hipno-
terapie
). Abordarea pe baza beneficiilor
5. Ancorarea ~i decla~atoarele
6.. Tehnici de descoperire a cauzei
7. Terapie prin regresie
8. Terapia pe parp.
9. Alte tehnici rapide de schimbare
10. Fobii, temeri ~i anxietali
11. Asamblarea
12. Un "Miracolla cerere"
13. Regresiile in vie pie anterioare
14. Performan\8 maxima
15. Cartografierea motivaliei
16. Surse de motivare subco~tienta
17. Potenliale aplicapi ale hipnoterapiei
18. Continuarea calatoriei
Arta hipnozei 211
Bibliografie, urmata de Indice
Ii voi reaminti din nou cititorului cli toate tehnicile de hip-
noterapie implidi folosirea hipnozei; insa nu orice tehnica de
hipnoza lnseamna hipnoterapie.
A~adar... Ce este, de /apt, hipnoterapia?
Hai sa incepem cu 0 trecere in revista a primului capitol,
care se ocupii de prezentarea lui Tebbetts de la pagina a treia
a carlii sale Miracles on Demand'edip.a a doua.
Hipnoterapia junc!ioneazi( pe principiul ca cea mai mare parte a com-
pOl'tamentului maladaptativ constituie rtzu/fatul unor reactii de
ajustare, alese pentTIi satisfocerea unor nevoi infantile cart nu-j mai
sunt ntcesare adultului. RoluI hipnoterapeutu/ui consta in general in
deplasarea inlerprelarii pe CD1'e 0 dii climlul mediului, de la ceQ nece-
sara capilufui, fa cea adecVQtif·Qdultului.
Tebbetts continua punctand cil in limp ce terapiile tradi-
lionale se ocupa de simp tome la nivel cognitiv sau in-
telectual (adresandu-se con~tientului), hipnoterapia ocol~te
factorul critic reprezcntat de con~ticntul care analizeaza ~i
ajunge direct la subcon~tient - care este sediul emopilor, pre-
cum ~i depozitul amintirilor. Pentru a face acest lucru intr-un
mod eficient, este necesara cunoa~terea practica a unei varie-
tap. de tehnici de hipnoterapie, precum ~i increderea ~i com-
petenla in domeniul artei hipnozei - nu doar pentru
indrumarea clientului in starea de hipnoza, ci ~i pentru a se
putea ~ti cum poate fi menlinut 1ntr-o stare de hipnoza sufi-
dent de profunda, care sa garanteze obpnerea rezultatelor
a~teptate. $i-acum, sa analizam in primul rand diferenla din-
tre hipnoza ~i hipnoterapie, deoarece opinia mea a suferit
unele modificari de la aparilia primei edip.i a acestei carli ...
TlffiP de 15 ani am spus ca hipnoterapia poate fi definiUi
ca: f%sirea hipnozei sau a oriciirei tehnid hipnotice pent'" ampli-
ficarea posibilitil/i/or de atingere a obieclive/or, pentru consolidarea
)
212 C. ROY HWITER
motiva/iei sau schimbiirii, pentru dezvoltarea personalii sau spiri-
tualii ~i/sau pel1tru a-I scapa pe client de probleme ~i de cauzele
problemelor.
.; Am crezut ca aceasta definilie simplificata este valabila
indiferent dadl hipnoza se folos~te in scop medical sau tn
scop nonmedical, de vreme ce simptomele medicale pot fi
considerate tot probleme - indiferent dacii sunt eliminate de
medic 1n mod direct; sau de un hipnoterapeut co pregatire
speciala care lucreaza sub indrumarea sau supravegherea
directa a medicului.
Evenimentele de la sfar~itul anilor 1990 m-au determinat
sa actualizez definipa hipnoterapiei, deoarece mulp hipnoti-
zatori pretind di sunt hipnoterapeup dupa numai dnci zile
de pregatire, incluziindu-i aid ~i pe unii care cred cil 0
preg~tire anterioara de consiliere pentru sanatatea mentala
constituie un substituent pentru 0 pregiitire competenta in
domeniul hipnoterapiei. Aceste categodi invala cateva teh-
nici de inducere ~i Ie combina cu 0 carte de seenarii. .. in spe-
ranta ca numai sugestia posthipnotid\ poate sa 1i ajute pe
oameni sa-~i depa~easca problemele. De~i aceasta abordare
funqioneaza ,temporar in cazul unora, NU func)ioneaza pen-
tru toata lumea. ~i tot timpul, chiar dacii este insotita §i ·de
consi.liere.
Hipnotizator sau hipnoterapeut?
Aceia care tnceard! .sa-i ajute pe oameni doar prin sugestii
(§i adeseori urmeazii doar un program de pregatire scurt, de
3 sau 5 zile) ar trebui, dupa parerea mea profesionala, sa
foloseasca titulatura de "hipnotizator autorizat" in loc sa se
recomande ca fiind "hipnoterapeup autoriza\i". Hai sa
exploram ace~sta situ ape putin mai indeaproape ...
Hlpnotizatorul poate sa administreze sugestii pozitive ~i
sil' foloseasea scenarii pentru a-i ajuta pe oamenii care au
nevoie de motivatie - adeseori cu rezultate profunde ... lnsii
cum ramane cu cei care se opun sugestiei?
De cate ori opozitia subco~tientului inhibli posibilitatea
clientu!ui de a r~punde la sugestii §i imagistica, este nec€-
Aria hipnozei 213
sara hipnoterapia pentru a ajuta subco~tientul sa se
elibereze de cauza/ cauzele problemei. Hipnoterapeutui
competent §tie cum sa realizeze aceasta, insa hipnotizatorul
Ii spune clientului mult prea adesea ceva de genul, "Te opui,
a~a ca probabil nu ~ti pregatit inca pentru hipnoza."
Pe scurt, hipnotizatorul pur §i simplu administreaza 0
sumedenie de sugestii §i spera sa oblina rezultate, tn vreme
ce hipnoterapeutul §tie cum sa solicite subco~tientul sa
dezvaluie cauza/cauzele, pentru a facilita eliberarea §i apoi
reeducarea ... §i rezolvarea problemelor.
Mulp oameni care pretind di sunt hipnoterapeup auto-
rizati ar putea, dupa parerea mea, sa fie numip mai exact hip-
notizatori autorizap sau "hipnotizatori consultanti" deoarece
folosesc numai primul pas al hipnoterapiei, descris in sub-
capitolul care urmeaza, in loc sa Ie foloseasca pe toate cele
patru. eu alte cuvinte, mult p"ea adesea se bazeaza exclusiv
pe sugestie pentru a-i ajuta pe oameni sa se schimbe ... §i pe
urma pot sa dea vina pe client dadl nu reU§€SC sa ob~na
rezultatele scontate! Dadi ~i dind marile asocialii de hipnoza
vor reatiza acest lucru, cred ca va fi un MARE ca§tig pentru
credibilitatea hipnoterapiei ca profesie!
Pe buna dreptate, ramiine in continuare 0 zona gri; dar
da-mi voie sa-Ii pun TIE, cititorule, 0 intrebare importanta:
daca ai dori sa faci hipnoterapie, ai avea 1ncredere intr-un
hipnotizator care a facut 0 pregatire de numai cateva zUe
(chiar daca este §i psihoterapeut) sau mai curand ai investi
timp §i bani 1ntr-o persoana care la rilndul sau a investit luni
de zile in pregatirea profesionala? Eu a§ alege ultima va-
rianta, indiferent daca aceasta persoana ar deline s'a u nu ~i 0
diploma universitara.
Daca este necesara hipnoterapia §i nu doar simpla moti-
yare, hipnoterapeutul cu pregatire adecvata este de departe
mult mai bine pregatit pentru ate ajuta. Pe de alta parte, daca
ceea ce 1ti trebuie este putin ajutor pentru motivare, atunci
s-ar'putea sa te bucuri de succes fie cu un hipnotizator, fie cu
un hipnoterapeut.
Speranta mea (§i rugaciunea 10 acela~i timp) este ca asoci-
aFile de hipnoza recunoscute sa gaseasca 0 cale cat mai
I
I
214 C. ROY HUNTER
curand sa se UNEASCA $j. sa creze standarde uniforme pen-
tl'll definirea caJifidiriior de hipnotizator autorizat $i hip-
:noterapeut autorizat. Cred cu loata convingerea ca ar fi atat
spre beneficiul profesiei, cat ~I m beneficiul publicwui general.
Cum poate hipnoterapia sa rezolve probl~l11,ele?
Atum hai sa trecem pe scurt m revista hipriotiit~pia sub
aspectul tezolvarii problemelor. Potrivit regtet~t,'ii)'Ui meu
mentor, exista patru pa$i fundamentali pentru" r~?o\~area
problemei unui client $i/sau schimbarea unui obicei'lledorit.
Tebbetts Ie 'preda la clasa $i Ie discuta m ambele '~4)1ii ale
dulii sale Miracles on Demand. Sunt enumerate m C.ap'jtolul3
ai urmatoarei mele carli $i sunt prezentate in mtIeg!"! text;
prin urmare, hai sa Ie discutam aid pe scurt. Personal/Ie con-
sider fundamentul hipnoterapiei centrate pe client.
1. Sugestia ~i imagistica: Simpla folosire a sugestiei di-
tecte $i indirecte $i/ sau a imagisticii In cursul hipnozei.
Aceasta abordare poate sa fie stifitientll 'huii\~i daca
dorinja care il m'Otive~ pe j:lief\fesr.\'fo~fie'.f\\','ternica,
cu excepliacaziilui in 2ar~'p~b~letWa ~~ ' d~to~~;;za unei
.. ', eX~l;ien~e· !tiiw&tiZaritif t10,it' hipn~tiPiIe.a pacientu-
! ~ 1: lui :~l (irlcr~clt~r~rln' puterea sugedti~i' repre~.k\t~. ;~~~a ce
.1" ' CHarles Tebbef):5 numea "t';rapia pansamenf":'~oate 's a
;'~:~: '~insemne cev~" ~i poate sa nu inse~e ~~f;,~~ii~~'-
barile pot fi doar temporare - a$a ~"'~ Ii. ~~Jntjimpla
pionierilor hipnozei din secolul .nouaspre~e, care se
bazau exclusiv pe prestigiul sugestiei. UIIeori, simpla
schimbare a raspunsului la un dec1an$ator il poate ajuta
Pe client sa tnlocuiasdi un obicei cu un altul, de exem-
plu sa inspire pro£und in loc sa-$i aprinda 0 \igm. Pot
.fi folosite, de asemenea, diverse tehnici imagistice pen-
tru a-i permite c1ientului sa-~i imagineze implinirea
scopului, precum $i beneficiile care ar msoli succesul.
inclusiv cele folosite m cadrul abordarii ca$tigului (Ca-
pitolul 4). Un hipnotizator competent poate sa ajute pe
l
Arta hipnozei 215
cineva care are nevoie doar de primul pas; prin urmare,
numero~i hipnotizatori se pot mandri cu rezultate pro-
funde ~i pot sa produca drept marturii scrisori convin-
gatoare primite din partea unor clienli satisfacu\i. Dar ce
se intAmplA cand intervine rezistenla subcofl$tientului?
2. Descoperirea cauzei: Folosirea uneia (sau a rnai multo-
ra) dintre numeroasele tehnid de hipnoterapie pentru
descoperirea cauzei unei probleme. Acest pas este nece-
sar atund cand primul pas nu este suficient pentru a-I
ajuta pe client sa atinga succesul! Se descopera cauza
sau amintirea -Iaolaltii cu senza\iile care Ie insolesc - $i
pe care clientului i se lasa libertatea (dar nu este forlat)
sa Ie resimta. Aceste obiective pot fi atinse foarte u$or
cand clientul se aflA m starea de hipnoza; msa acest pas
trebuie sa fie folosit numai atunci cand ~tii cum sa fa-
cilitezi competent abreacpile clientului. Se pot folosi
terapia in parli, terapia prin regresie ~i/ sau numeroase
alte tehnici, la fel ca $i la urmatorii doi pa~i. Trebuie sa
remarcam de asemenea ca numeroase tehnici destinate
sa dud. la descoperirea (sau dezvilluirea) cauzei unei
probleme se pot concretiza printr-o regresie hipnotica .
Chiar $i scenariile de sugestie indirecta destinate sil de-
termine producerea acestui proces la nivel subcofl$tient
se pot solda cu abreac\ii din partea clientului.
Trebuie sa se relina de asemenea ca unele cauze ale pro-
blemelor pot sa fie reprezentate de teme actuale nere-
zolvate ~i nu de unele din !recut (pot sa necesite ~i un
alt gen de ajutor in afara hipnozei). Observa ca m cartea
The Art of Hypnotherapy - Arta hipnoterapiei - un mtreg
capitol (Capitolul6) este dedicat diverselor tehnici pre-
date de Charles Tebbetts, tehnici care ajuta Ja descope-
rirea cauzelor opoziliei subcon~tientului; iar Capitolul
7 este dedicat exclusiv regresiilor hipnotice. (Studen\ii
mei NU mcearca sil faca regresii hipnotice mainte sa
aiM patru luni de pregatire $i mleleg importanta dife-
renlA dintre conducere $i mdrumare.)
I
216 C. ROY HUNTER
3. Eliberarea:· Faciliteaza eliberarea de cauza problemei.
Pentru pavarea drumului ditre eliberare, trebuie mai
IntiU sa stabilim relalia cauzala a problemei atat la nivel
emoliona1, d\t~i la nivellogic. F;liberarea de problema
actuala nerezolvata a c1ientului ,pqate sa necesite ~i un
alt gen de ajutor de specialitate In afara hipnozei. De
asemenea, aceastii. eliberare· pollfe sa aiba loe fie la
nivelul amintirilor actuale legate de evenimente tre-
cute, con~tiente sau reprimate, sau de percepp.i1e unor
evenimente care ar putea sa fie alterate de subcon~tient
de-a lungul anilor. Daca aceste perceplil din trecut sunt
eliberate ~i/sau uitate, in mod normal NU va fl necesar
. sa se caute prin toate percepliile trecutului pentru se-
pararea amintirilor reale de cele distorsionate sau false.
Acest proces este detaliat·1n capitolul dedicat regresiei
.~ • din, Art'! hipnoterapiei, laolalta cu 0 serie de informalii
,," foarte importante referitoare la diferenlele dintre Indru-
.. . ,';1I1an~ ~ conducere, Eliberarea evenimentelor sau per-
. '.' eepliiJo.r, trecute relevante poate fi realizatii. prin iertare
',' ,pau elip'~are. De asemenea, de vreme ce nu putem
sper,\,< it\t;J;"t,Ul trecut mai bun, nu ne ramane decat sa ier-
I Hm· :-.~. sa .A~ dedicam energia construirii unu; prezent
, ~i ,um,i.viitor ,J;I)ai bune! (lertarea nu Inseamna SCU7.li.)
In afara facflit.a,rji .elibe~arii, regresia hipnotid\ facilitate
Intr-un· fIloq cOlI\peteilt !llndruma de regula pe client
drep\. catre pasui, ur~tor.
4. Remvifarea 5ubconfjtienta: Gilsirea unui mod de faci-
litare a relnval"rii subeon~tiente sau emolionale care
sa-i permita cJientuJui;sa ia decizii viitoare fara a fi mar-
cate' de materialul reprimat anterior ~i/sau de ere-
dinlele .negative. Chal'les Tebbetts a predat 0 multime
de tehnici. ~are ajuU:la atingerea acestui obiectiv. Unele
dintre Rl!IDeroaselel tehnici predate de ditre mentorul
meu pentru facilitarea atat a eliberarii cat ~i a reinvajiirii
cuprind terapia pe pilrp., terapia prin regresie, terapia
Gestalt, verbalizarea, imagistica pe ecran deschis, ima-
gistica Indrumatii. indirect, desensibilizarea imploziva,
Arta hipnozei 217
desensibilizarea sistematica, proiecp.a obiectelor ~i muite
a!tele. Mai multe capitole din Arta hipnoterapiei ex-
plica aceste tehnici deosebit de eficiente, centrate pe
client.
Reline ca atund dind primui pas este insuficient, atunci
primul pas devine u1timul pas.
Sunt necesari toti ace~ti pa~i?
Raspunsul variaza de la 0 persoana la alta, deoarece fie-
care client este diferit ~i are personalitatea sa unica. Chiar ~i
Charles Tebbetts recuno~tea cli primui pas este uneori sufi-
dent pentru motivare ~i pentru unele schimbiiri ale obiceiu-
rilor - ~i este adeseori suficient pentru a-i ajuta pe oameni sa
renunle la fumat sau in alte scopuri legate de motivalie .
Abordarea mea pe baza beneficiilor reprezintA un mod
eficient , de consolidare a dorinlelor care motiveazil Intr-un
mod pozitiv, prin folosirea progresiei hipnofice - obiective
care adeseori pot sa fie atinse folosindu-se Intr-o masma
foarte redusa sau chiar deloc regresia sau terapia pe pilrli,
presupunand a~dar doar utilizarea primului pas. Reline, pe
de alta parte, ca multi oameni vor avea nevoie de toli cei
patru pa~i - ~i dadi nu ai 0 pregiltire adecvata In domeniul
regresiei hipnotice, precum ~i daca nu inlelegi manipularea
abreacliilor, atunci pregate~te-te sale recomanzi unora dintre
cJienlii tai, hipnoterapeuli calilicali ~i eu pregatire corespun-
zatoare In tehnici1e care pot ajuta la Indrumarea c1ientului
de-a lungui ultimilor trei pa~i.
Unii oameni, mai ales cei care faciliteaza grupurile ex-
tinse, adeseori folosesc tehnici de aversiune, prin aceasta
silrind u1timii trei pa~i. De exemplu, fumiitorilor Ii se arata
imagini ale plamanilor afectali de boalli. etc., apoi Ii se cere sa
vizualizeze boala. Aceasta abordare te face sa te Intrebi care
ar putea sa fie potenlialele consecinle pentru persoanele care
continua totu~i sa fumeze, daca mintea lor rilmane cantonata
In aceste imagini negative permanente. Pentru top. cei care
fac ~Ie de grup - va rog sa Ie dap. c1ienlilor recomandar;
I
218 C. ROY HUNTER
pentru follow-up adecvat, care este necesar §i pentru a asigura
ob!inerea de rezultate. va rog sa solicita!i ajutorul hipnote-
rapeuplor loeali.
$i-acum, voi trage concluzia comentariului meu la cei patru
pa§i.
Acc§ti pa§i reprezintA cele patru pietre de temetie ale fun-
damentului solid al succesului - pentru orice modalitate te-
rapeutidl pe care ai folosi-o pentru a-I ajuta pe client sA
ajungA la potenpalul sAu maxim. Ace§ti pa§i importanti sunt
cele patru obiective principale ale hipnoterapiei incununate
de succes, indiferent care sunt instrumentele folosite.
Simpla cunoa§tere a celor patru pa§i nu este nici pe
departe la fel de importanta cum este cunoa§terea modului
de utilizare competenta a oricarei tehnici de facilitare a suc-
cesului .,clientului! Acest lucru este adevarat in special in
cazul .\erapiei pe parp, care I-a facut pe Charles Tebbetts 0
legeJ;lda vie in~iI din tipul vietii. Este cel mai complex instru-
ment hipnotic pe care iJ avem la dispozi pe in zorii noului
mileniu, fund extraordinar de eficient atunci dlnd este uti-
Iizat intr-un mod adecvat - prin urmare, hai sa facem acum
cuno§tinla cu el.
Avanpremiera la terapia pe parti
Inainte sa iii ofer 0 avanpremiera a terapiei pe pilrti (care
m'li este numitli ~i terapia starii ego-ului), trebuie sa preced
acest subcapitol eu un avertisment! Te rog sa Nu utilizezi te-
rapia pe parti dedt daca ~i atunci dind ai 0 pregatire co-
respunziitoare a,t at in domeniul terapiei prin regresie, cat §i in
domeniu.I terapiei pe pileli.
Mentorul meu credea eli avem cu toti diferite aspeete ale
pers\lna1itajii, pe care Ie numea parp ale ego-ului. In starea
de hipnozii, aceste diferite "parp" ale personalitajii pot fi
apelate ~i se poate facilita dialogul cu ele.
Utilizarea adecvatA §i inleleapta a terapiei pe parti il
poate ajuta pe clientul care are conflicte interioare sa ajung"
la. 0 rezolvare interioara - insa este extrem de important ca
Arta hipnozei 219
acest dialog sa fie total centrat pe client §i nu indrumat de te-
rapeu! sau centrat pe ego! Este important ca terapeutuh;i\.
evite formarea unor pareri preconcepute cu privire la cau-
za/ cauzele problemei, deoarece aceste opinii pot fi proiectate
clientului, afectand astiel transa. (Adeseori este mult rna;
dificil pentru diagnostician dedit pentru hipnoterapeutul ,
care nu diagnosticheazA!) Este , posibil ca subcon§tientul sa
prezinte 0 cauza cu totul diferita fala de cea la care ajunsese
fie clientul, fie terapeutul, printr-o disculie cOn§tienta, ante-
rioara hipnozei. Este foarte important ca facilitatorul sa joace
rolul de mediator, ramanand obiectiv.
o §edinla eficienh\ de terapie pe pilrp cuprinde cel pulin
trei (§i adeseori toti cei patru) pa§i ai hipnoterapiei pentru ,
facilitarea schimbArii, implicand intregul proees hipnote-
rapeutic. I-am dedicat un capitol foarte lung in urmatoarea
mea carte.
Exemple de clienti care au urmat cu succes terapie pe parti.
Unul dintre cele mai elocvente exemple de succes pentru
terapia pe parti este un bilrbat pe care il cunosc personal §i '
care a facut 0 §edinla cu Charles Tebbetts la sfar§itul anilor
1980.
Numele sau real este Scott §i locuie§te in apropiere de
Seattle. Primise 0 recomandare medicala, care il adusese la
Charlie pentru tratamentul epilepsiei. Scott mi-a spus ca era
hotarat sa fad. 0 schimbare in viala lui (iar angajamentul sau
in sensul realizarii acestei schimbari era foarte important!),
dar cu toate aces tea, simlea ci\ terapia traditional" nu il
ajuta. 0 singura , ~edinla de terapie pe parti I-a ajutat sa
descopere foarte multe lucruri despre el insu§i. Subcon~tien­
tul sau i-a dezviiluit ce atlume a generat de la bun inceput
epiJepsia; insi! cand acea .eauzi!. a fost eliberatii, subcon§tien-
tul a mai dat un motiv penlru pastrarea acestei afecjiuni §i la
varsta adulta: biiutura. Acelei pilrp din el care voia sa bea, o·
alta parte ii spunea ca, .dad!. renunla la bautura, putea sil
scape de epilepsie. Am obtinut 0 copie a ~edinlei de terapie
inregistratii video, laolalta cu permisiunea sa de a-i discuta
I
I
220 C. ROY HUNTER
cazul in materialul dhlii. Le prezint aceasta :;edinl" stu-
denillor mei in cadrul segmentului ,d e hipnoterapie avansata
al cursului. Capitolul 12 din Arta hipnoterapiei conpne
aproape intreaga transcriere a :;edinlei.'Scot nu numai cil nu
a 'mai baut, insa nu a mai avut nici macar un atac fut'r-un
deceniu, dupa :;edinla aceea! (Acest DVD poate fi cumpatat
online, prin accesarea website-ului meu, www.royhunter.com
~i fiicand elic apoi pe produse.)
Charles Tebbetts a relatat in cartea sa Miracles on Demand,
numeroase cazuri de terapie pe pari! - ~i sper di aceastil carte
va fi in curand retiparit~. Toate cazurile pe care le-a prezen-
tat erau d?cumentate cu inregistrari video. Cu toate cil 0
parte dintr" ele S-aU pierdut cu timpul, eu mai piistrez cate-
va inregistrarl .:. pe care insu~i Charlie mi Ie-a dat. Prezint
unele dintre ele la c1asa.
latii cateva dintre succesele mele. (Numele sunt fictive
pentru a respecta confidenpalitatea c1ienplor.)
Ron, un client supraponderal care avea 0 afacere proprie,
avea 'Un copit interior care considera ca muncea prea mult -
d~t care maiicarea de tip fast-food era recompensa lui,
pilna cand a ajuns la concluzia ea trebuia sa ~i echilibreze
viala, acordandu-?i mai mult timp liber pentru distracpe ~i
recreere.
Betti un terapeut/ consilier supraponderal avea 0 parte (Ia
fel ca Ron;) care 0 ingra$a, fllciind-o sa miinance excesiv pentru
a 0 pedepsi pentru ell. muncea prea mult ~i nu se ingrijea.
Linda:, fumlltoare, nu a rllspuns la obi~nuita mea abordare
bazata pe beneficii. 0 parte din ea voia sa triiiascii 0 viala
lungii $i prosperll, in vreme ce aIIlI parte se simlea obligatil sa
ia 0 pozilie de revolta impotriva socielllpi care 0 manipula sa
'r enunle la fumat. Exact aceastii parte voia Sa aiba Iibertatea
de aLegere - astfel ineilt 0 a treia parte a convins-o eli de fapt
3$a era manipulata, fumand din cauza prejudedililor altora,
$i-a dat Seama ell renunla singura $i de bunii voie Ia Iibertatea
de aLegere, de fiecaTe d:atll dind aprindea 0 pgara!
Ted, un agent de v!i\ziiri care se temea de respingere, avea
un conflict legat de dorinla sa de a realiza cotele de vanzllri-
Arta hipnozei 221
deoarece tatiil sau ii intiparise credinla di agenjii de vanziiri
de succes sunt necinstip. A urmat terapia prin regresie.
Joan era 0 femeie obsedata de mundi, $i direia Ii Iipsea
increderea; se simlea obligatll sa "i$i dovedeasca valoarea
intr-o lume a bllrbaplor" doar pentru di 0 parte din ea era
furioasa pe tatliL ei, care i$i dorise sa fi fost hiliat. 0 parte a ei
mai spiritual a Ii spune sa-I ierte pe tatal ei pentru a-~i putea
continua viala.
Randy era hipnoterapeut ~i se considera nedemn sa prac-
tice aceasta profesie. Avea 0 parte perfecponista care consi-
dera ell nici un lucru nu este suficient de bun dadl nu este
perfect.
Bill era agent imobiliar ~i intotdeauna era inglodat in har-
tii chiar ~i cand era vorba de prospectarea obiceiurilor, deoa-
rece copil fiind i se spusese tot timpul, "Nu face 0 treabll daca
nu 0 faci bine!" Subcol1$tientullui il facea sa munceascil de
doua ori mai mult decat era necesar pan;; cand parliLe lui au
cazut de acord.
Mai fntiii asiguri'i-ti pregi'itirea
Cand este facilitata intr-un mod eficient, terapia pe parti
este una dintre cele mai profunde tehnici disponibile pentru
facilitarea schimbarii. fnsa chiar daca e$ti deja hipnoterapeut
autorizat, te rog sa nu incerci terapia pe parti inainte sa fjj
pregatit pentru toli pa~ii! Utilizarea abila a terapiei pe parti
incorporeaza ~i alte tehnici de hipnoterapie ?iIsau se con-
cretizeaza prin regresjj hipnotiee spontane. Gre$elile comise
de catre cei care au sarit etape de pregatire pot sa-I lase pe
client intr-o stare de confuzie, dezorientare $i chiar mai grav.
De exemplu, simplul fapt de a uita sa-i explici clientului
intr-un mod adecvat conceptul, dinainte, poate sa-I faca sa se
teama ea are personalitap multiple! Sau daeil terapeutul infu-
Tie 0 parte incercand sa 0 faea sa se schirnbe, starea clientului
poate sa se agraveze - $i experienla a dovedit eli posesorii de
grade universitare avansate nu sunt imuni la asemenea
gre~eli.
I
I
 222 C. ROY HUNTER
Acest capitol a avut rolul de a-~ face cunO$tinpl cu con-
ceptuL de terapie pe par\i - nu sa te transforme intr-un
expert Din nou, te indemn sa iti asiguri 0 pregatire adecvata
inainte sa. 0 aplici; sau, cel pu~, cite~te mai intai Arta Izip-
noterapiei.
. k masura in care programul ifni permite, voi incerca sa Ie
: 'stau la dlspozi~e ceLor care doresc I) pregatire "direct La
, .1 sursa" p~ plirti sau pe intregul meu curs. Dad, e~ti interesat,
contacteaza-ma direct la (253) 927-8888 ori prin e-mail La
'adresll: roy@royhunter.com.
, 'Daca dore~ti informapi suplimentare, cite~te rubrica ofi-
ciaHl FAQ de pe website-ul meu la URL: http://www.roy-
hunter. com/hypnofaq.htm.
T~ rog sa respecp. valoarea timpulw meu dad; imi adresezi
un e-mail pentru a-nti solicita sfaturi. Am printit e-mail-uri :;i de
la p,ublicuL general :;i de la speciali$ti din intreaga lume, prin
care nti se solicitau sfaturi profesionale. Cu toate ca a:; dori sa
Ie pot raspunde personal tuturor celor care doresc acest
lucru, timpul nu-mi perntite Sa raspund pe larg fiecilrei soli-
citiiri ... prin urmare, va rog sa fip pregati~ cu compensatii
pentru coresponden\a reguLata.
in conciuzie
Dadl e~ti hipnoterapeut cu pregatire adecvata ~i autorizat,
sper ca timpul pe care I-ai investit in parcurgerea aces tor
informapi pe care Ie predau, de elemente funda\'ilentale ale
hipnozei, sa se dovedeasca 0 investipe buna, atat pentru tine,
cat :;i pentru dienpi tai. Sper cil ai invatat cateva tehnici noi
~i/ sau un mod mai bun de a percepe hipnoza. Probabil eli
aceasta carte ar 'putea sa fie un ghid sirnplu de referinta.
Dacii studiezi hipnoza, iti recomand calduros sa solicip 0
pregatire "Ia fa!a locului" cu un instructor autorizat de hip-
noterilpie, care este iamillarizat cu materialul prezentat in
'" a,eas.ta carte ~i al carw curs este certificat de cel pupn 0 aso-
,dape naponaHl de hipnozli. Evita instructorii autocertificap,
,> .ale caror singure recQmandari provin de La asociapi in care au
ei i~i~i 0 anumita participare. Aceasta abilitate este cu mult
Arta itipnozei 223
prea importanta pentru 0 preglitire La minut sub indrurnarea
unor persoane care urmaresc doar realizarea unui profit
rapid. Dadl aceastii tara nu ar fi impanzitii de prea multe pro-
grame de scurta duratil de hipnozli, nu ar trebw sa subliniez
atat de mult acest aspect.
De asemenea, te rog NU presllpune cil po!i sa stapane~ti
intr-un mod adecvat 0 arta doar citind despre ea! Manifesta
disponibilitatea de a-i perrnite unui instructor de hipnote-
rapie cu experienpl sa te urmareasca in aplicarea abilitaplor
tal", hipnotice.
In functie de utilizarea hipnozei pe care 0 ai in vedere ~i a
educapei tale, pop decide daca vei dori sa te pregate~ti cu
reprezentanp ai comunitajii ~tiinpfice - ori cu aceia dintre
noi care suntem devotap profesiunii hipnoterapiei, in apli-
capile sale nonmedicale. Sper ca aceasta carte te poate ajuta
sa faci aceasta aLegere, in cazul in care nu ai fi!cut-o inca; ~i ifni
pop foLosi cartea ca referinta, indiferent care este alegerea tao
A~dar, arum cilliftoria ta abia a fnceput.
Arta hipnoterapiei prezinta 0 abordare logica multifate-
tata a hipnoterapiei. Vei invata cum sa ii ajup pe dienp sa i~i
imprime succesul in subcon~tient. Vei explora diverse tehnici
centrate pe dient, in care era maestru ~i pe care Ie preda pri-
etenul ~i mentorul meu, Charles Tebbetts, actualizate gralie
experientei meLe profesionaLe - tehnici care te ajuta sa des-
coperi ~i sa eliberezi opozipa subco~tientului la succes ~i
care ii pot ajuta pe dienpi til.i sa fie mai abili in atingerea sco-
purilor lor, pentru a crede in succesuLLor!
Urrnatoarea mea carte se incheie cu 0 serie de comentarii
~i opinii personale referitoare la misiunea permanenta a pro-
fesiei noastre. Am scris-o pentru a te ajuta sa invep ~i sa
stapane~ti arta hipnoterapiei.
Ciilatoria abia a inceput ...
I
r
Glosar
TERMENI ~I ABREVIERI
OBI~NUlTE DIN HIPNOzA
abIeac~ie: pesdircare emolionala, datorata de regula re-
" venirii in amintire a unei dureri din trecut;
~firmalii: decJara)ii pozitive destinate sa schimbe progra-
marea subco~tientului;
alfa: stare' mentala in care activitatea undelor cerebrale
" incetine~te pani! la 7-14 deli pe secunda, in cursu I
careia traim experienta hipnozei ~i prin care trecem pe
calea spre somn, in fiecare zi.
artlintiri false: fantezii pe care Ie tdum in cursul unel
.' regresii necorespunzator indrumata ~i despre care ,c:e-
dem ca sunt amintiri reprimate ~i nu simple fantezll;
ancorare: stabilirea unui deelan~at0r care, odata activat,
genereaza anumite raspunsuri; ~corele apa~ ~Ieatoriu
~i in viata cotidiana, msa pot sa fie sugerate ~I m cursul
hipnozei (vezi de asemenea dec/an;;atoTi);
a~teptare: faptul de a avea a~teptil.ri, sperante intr-un anu-
mit rezultat;
autohipnoza: stare de transa hipnotidi autoindusa;
beta: stare de func)ionare a creierului in care ne afiam in cea
rnai mare parte a timpului cand suntem in starea de
veghe, modul de func)ionare a creierului, in care gan~;
con~tien~a alterata: sinonimul pentru_ aHa; terrnmo.lo~e
utilizata cu referire la starea mentala pe care 0 tralm m
cursul hipnozei, al medita)iei sau al orid;rei forme de
transa;
dedan~atori: un element pe care il vedem, auzim, sim)im
etc., !ji care IIdec1an1jeaza" un raspuns, 0 nevoie ire~re­
sibila, 0 amintire ori 0 emotie etc.; de exemplu, rasu-
cirea cheii in contact poate sa-i "deelan~eze" §oferului
nevoia de a aprinde 0 tigara;
Arta Izipnozei 225
delta: stare de func)ionare a creieruiui in care ne afiam in
timpul somnului profund, starea de incon~tienla totala;
desensibilizarea sistematica: utilizarea imagisticii pro-
gramate intr-un mod sistematic pentru a ajuta 0 per-
soanA sa se desensibilizeze de 0 anxietate sau fobie',
discuri vechi: terrnen frecvent utilizat pentru a descrie
amintirile care sunt reluate in imagina)ie de 0 maniera
care poate sa ne influenteze comportamentul ~ilsau ati-
tudinile; " .'
ESI: abreviere pentru Eveniment,Sensibilizator Ini)ial;
eveniment sensibilizalor inilial: eveniment emo)ional
care reprezintil. ORIGINEA unei probleme, creand 0
sensibilitate fata de senzatii; ca de exemplu cJaustrofo-
bia care are la origine faptul ca persoana respectiva a
fost inchisa intr-un dulap la varsta de 3 ani;
,
eveniment sensibilizator originar: denumire alternativa
pentru eveniment sensibilizator initial;, .
fixarea oculara: tehnidl de inducere a starii de hipnoza
care presupune fixarea privirii asupra unui obiect;
hipnoter~peut: specialist cu 0 preglit;ire speci,ila care folo-
se~te hipnoza pentru a-i ajuta pe oameni in scopul dez-
volti\rii personale $iI sau pentru scopuri terapeutice;
hipnoterapie: utilizarea hipnozei pentru dezvoltarea per-
sonalil ~iI sau in scopuri terapeutice;
hipnotizator: oricare persoanil care indrumil 0 alta in
starea de hipnoza;
hipnoz1: stare de transa care este indrumatil de cineva
diferit de persoana care trai~te starea respectiva (exista
numeroase definitii, concepute de diver$i exper)i);
hipnoza de divertisment: utililzarea in public a hipnozei
in scopul exclusiv al divertismentului;
HypnoCise: cuvant inventat de autorul FAQ pentru a
descrie c~mbin~tia de imagistica, medita)ie, autohip-
nozli ~I aflrmatl1 corespunzator concepute;
imagistica: utilizarea imagina)iei pentru crearea sau rea-
mintirea evenimentelor;
inducere: tehnicil prin care clientul este ghidat (indus) in
starea de transa hipnotica;
l J
I
226 C. ROY HUl'ITER
NLP: abreviere pentru Neuro-Linguistic Programming -
Programare Neuro-LingvisticiI - ""odalitate de schimbare
care a evo1uat din rezultatele cercetiirilor lui Milton
Erickson;
NS: abreviere pentru programe1e de renuntare 1a fumat -
Non-Smoching;
PLR: abreviere pentru Past Life Regression - Regresia In vie!i
anterioare - RVA;
PLT: abreviere pentru Past Life Therapy - Terapia (pe baza)
VieWor Anterioare - TVA; (rna; des se folose~te PLR);
PRo abreviere pentru Progressive Relaxation - Relaxare Pro-
gresivii - RP;
profundare: in hipnoza, se refera 1a atingerea unei stari de
transa mai profunda;
PT: abreviere pentru Parts Therapy - Terapia pe Parli - TP;
l'ispuns ideomotor: r~punsul dat de client prin mi~cilri
ale degetelor;
reconcepere: utilizarea imaginatiei penlru imaginarea
unw rezultat diferit a1 unw eveniment din, trecut, cum
ar fi combinarea terapiei Gestalt cu terapia prin regre-
sie pentru facilitarea eliberarii; folosWI ~i in NLPcu
imaginastici! indrumata;
relatie: senzalie de confort care intervine intre hipnotiza-
tor ~i client ~i care se concretizeaza intr-un aflUmit nivel
de incredere, care favorizeaza 0 capacitate sporita a
clientului de a raspunde 1a sugestii;
regresie: revenirea in timp in cadrul transei hipnotice
pentru reamintirea unor evenimente din trecut ~i re-
trairea lor in imaginatie, adeseori insolita de emoliile
respective;
regresia in virsla: indrumarea unei persoane hipnotizate
: lnap!?i in timp, pe baza varstei. AVERTISMENT: numai
., persoap.ele cu pregatire in terapia prin regresie ar trebui
sa recurga la aceasta tehnica!
relaxare progresivi: tip de inducere ~ starii de transa care
presupune relaxarea progresiva adiferitelor par\i ale
,J corpului;
Arto hipnozei 227
SAF: abreviere pentru SindromuI Amintirii False (faptul
de a avea aminitiri false);
subcon~tient: acea parte a minlii care este sediul imagi-
naliei, emolii!or, capacitalilor artistice (~i a altor capa-
citali) ~i care se ocupa de' numeroase functii fara ca
acestea sa fie co~tientizate, cum ar fi functionarea
automata a organelor interne etc.;
subiect; (pentru hipnozi): termen utilizat de multi pen-
tru a <!escrie persoana care se afla in starea de hipnoza
(NOTA: cuvantuI "client" este folosit tot mai mult de
catre hipnoterapeup);
sugestie aversa: sugestii care scot in evidenla aspectele
negative ale unw obicei, cum ar fi rnirosul oribi! al fu-
mului de ligara care pe unii ii face sa se simta rau;
sugestie directa: sugestiile administrate ca ni~te comenzi
("inspirii profund")
sugestie indirecta: sugestii permisive ("poli sa inspiri adanc
de cate ori vrei si! te relaxezi");
Sugestie posthipnotidl: sugestie administrata in starea
de transa hipnotica ~i care este pusa in practica dupa
ie~irea din aceast!! stare;
trezirea: actul scoaterii unei persoane din transa ~i de re-
venire la 0 stare de co~tienta perfecta;
terapia pe baza vie!ilor anterioare: regresie intr-o viala
anterioara, reala sau imaginata;
terapie Gestalt: implicA interpretarea unor roluri (adese-
ori utilizata pentru eliberare);
terapie pe parti: 0 tehnicll. hipnotid\ complexa in care te-
rapeutul discuta cu diverse parti ale minlii, cum ar fi
copilul interior $i adultul interior; AVERTISMENT: Ar
trebui sa 0 foloseasca numai cei care au pregatire pen-
tru terapia pe parti!
teta: acea stare a creierului in care ne aflam dind visam
distorsiuni ale timpuJw; termen pentru un fenomen
unic care consti! in pierderea norunii timpului (exem-
plu: 5 minute pot parea cat 20, ori viceversa);
WT: abreviere pentru WeighT;
 C. ROY HUNTER
228
• Glosarul este preluat dupa eel pe care l-a~ ~regatiri pen-
tru site-ul oficial FAQ "ait.hypnosis" worldwzde znt,,!~et news-
group. (Note: FAQ este acronimul pentru... lntrebarz ,jrecvent
adresate.) versiunea actuala a FAQ este gazdUlta la URL.
www.royhunter.com. Urmare~te link-ul pentru FAQ. D~ ase-
menea, pun la dispozip.e materiale de,!utoa)utorare ~l pre-
gatire care pot fi achizip.onate onlzn~. '.
'.
BIBLIOGRAFIE
Counseling Hypnotherapy: The Synergism of Psychotherapy
andHypnotlterapy - Hipnoterapie de consiliere: sinergia psi-
hoterapiei ~i hipnoterapiei - ( Charles J. Francis, M.A.,
AC.H.) National Guild of Hypnotists.
Experiencing Hypnosis - Experienta hipnozei - (Erickson ~i
Rossi) Irvington Publishing, 1981.
General Techniques of Hypnotism - Tehnici generale de hip-
'. nozif - (Andre Weitzenhoffer, PhD) epuizata.
Hypnosis and Hypnotherapy ~ Hipnozif ~i hipnoterapie -
(Helmut W. A Karle) epuizata.
Hypnosis Induction Technics - Tehnici de inducere a hipnozei -
(Myron Teitelbaum, MD., J.D.) Charles C. Thomas Pu-
blishing Ltd., 1969.
Hypnosis: The Cognitive-Behavioral Perspective - Hipnoza: 0
perspectiva cognitiv-comportamentala - (Nicholas
Spanos ~i John Chaves) Prometheus Books, 1989.
Hypnosis: The Induction of Conviction - Hipnoza: inducerea
convingerii - Gohn C. Hughes, D.C.) National Guild of
Hypnotists.
Hypnosis: Understanding How It Can Work jor You - Hip-
noza: infe/ege cum poate sa fie utilif pentru tine - (Sean
Kelly, PhD; Reid Kelly, AC.S.W.) epuizata.
Hypnotherapy - Hipnoterapie - (Dave Elman) Westwood
Publishing, 1984.
Hypnotic Inductions & Prescriptions - Inducerea stari; de hip-
nozif pi prescriptii - (Arthur E. Winkler, PhD) St. John's
University.
Hypnotic Investigation of Psychodynamic Processes - Investi-
gatie hipnoticif a procese/or psihodinamice - (Milton H.
Erickson, M.D.; sub redacjia Ernest Rossi, Ph.D.)
Irvington Publishing, 1980.
Hypnotic Realities - Realitatile hipnozei - (Erickson ~i Rossi)
Irvington Publishing, 1976.
 230 C. ROY HUNTER

Hypnotism Today - Hipnoza astazi - (LeCron ~i Bordeaux)

• epuizaU .
Love, Medicine & Miracles - [ubire, medicina pi miraeole -
(Bernie S. Siegel, M.D.) Harper perennial library, 1990.
Mesmerism and the End of Enlightenment in France -
Mesmerismul pi sfarpitul lluminismului in Franf;l- (Robert
Damton) Harvard University Press, 1986.
Miracles on Demand - Miracole la eerere - (Charles Tebbetts,
edilia a II-a) epuizata.
Mosby Medical Encyclopedia - Enciclopedia Medicali1 Mosby-
(edilia 1992)
Psychosenlantic Parenthetics - Parentetica psihosemantica -
1 . Games F. Russell, PhD) epuizaU.
Self-Hypnotism - Autohipnoza - (Leslie M. LeCron, PhD)
epuizata.
Self-HYpnosis and Other Mind-Expanding Techniques -
Autohipnoza pi aite tehnici de dezvollilre a minlii - (Charles
TeQbetts, edilia a III-a) edilia I. disponibilii la Westwood
Pub.Jishing, 1977.
Stress and the Art of Biofeedback - Stresul pi arta biofeed-
back-ului - (Barbara B. Brown) epuizata.
The Wisdom of Milton H. Erickson - Inlelepciunea IHi Milton
E. Erickson - (Ronald A. Havens) Irvington Publishing,
1989.
The Young Freud: The Origins of Psychoanalysis in Late
Nineteenth-Century Viennese Culture - Freud tanar: ori-
ginile psillllnalizei in cultura vi&leza de la sfoT?itul secolului
nouasprezece (Billa Zanuso) epuizaU.

,,

•
I