Sunteți pe pagina 1din 139

Polity Press

Editura ANTET pentru prezenta versiune 111 limba romana.


Redactor: Nicolae Nastase
Tehnoredactare computerizata: Cristina Fatu
Coperta: Ion Nastase
ISBN 973-8203-02-3
Tiparul a fast executat de tipografia
ANTET xx: PRESS .
de Targ, Prahova
StT. Max Heberlin, nr. 677
CUPRINS
]'reta?<J ..................................... : ......... ................................. : ................................ 5
Jntl'oc/l/cere ........................................ ............................ : .................................... 7
1. Comunic.are $i context social .. .................................................................. 15
putere comunicare ............................................................... .16
Modurile de folosire ale mijloacelor de comunicare .......................... 22
Cfiteva caractelistici ale "comunidirii in masa'.' ................................... 27
Reordonarea a timpului .: ................................ ..................... 35
Comunicare, apropriere via?! de fiecare zi ....................................... 40
2. Mass-media $i dezvoltarea societaplor moderne ! ................................... ..4 7
Cateva dimensiuni institutionale ale societiiti1or moderne ................ 49
Comunicare, transformare in bunuri si ascensiunea tiparului ......... 55
Aseensiunea c'omertului ell ......... : ..... .............................................. 65
TeOlia sferei publice: 0 evall1are preliminara ....................................... 70
industriilor q perspectiva de ansamblu ....... 76
" . \ . . . . .. ! , , .'J. ... '. ,
3. mediate ..................... ::: .. :.:: ..... : .... : .... ........ ... 81
Trei tipuri de interactiune ....................................................................... 82
. .
Organizarea sociala a cvasiinteractiunii mediate ................................. 87
Acpunea la distanta (1): acjionand pentru eei aflati la distanta ................ 98
Acjiunea 1a distanti\ (2): acjiw1ea de l-aspuns in conte>.ie indepartate .106
4. Transiormarea vizibilitiIpi ........................................................................ 116
Public privat ................ ................... .. ..................................... ............... 117
Publicul nelocalizat: ascensiunea caracterului public mediat ........ .121
M I
. 'b'J' v .. 130
anagemenlu VIZl 1 1tatu ................................................................... ..
Umitele confrolului: gafele, scandalUJile
celelalte surse de neplaceri .. .... ................. .136
5. Globalizarea comuniciJrii ......................................................................... 144
ApaJitia rer-e]plor de comunicare g]obaUi ........................................... .146
Modelele cOllllmicarii globale astazi: 0 privire de ansamblu .......... 153
Teoria imperialisrnului cultural: 0 reevaluare ................................... .158
John B. Thompson (1998, [1995]): Media si modernitatea: o teorie
sociala a Mass-media, Traducere de Miruna Tataru Cazaban, Antet, f.a.
4
JOi-lN B. THOMPSON
Difuzarea globalizati, apropIierea localizati:
. spre 0 teOlie a globalizani mass-media ... .166
6. ReancoFarea tradi{:iei ................................................................................ 172
Natura ......................................................................................... 173
T d'" d' (1) 1" d' ''? .
ra mass-me 1a : trac l\ia 1slrusa. .. .................................. .180
mass-media (2): dislocat:a ......................... : .......... .189
Populatii migratoare, traditii nomade:
I . , I
cateva sw-se de conflict cultural ............... .194
7. SineJe experienta intr-o Jume mediata .............................................. .198
Sinele ca proiect simbolic ...................................................................... 200
lti
" . vld' v 2
n rrutatea nonrec1proca a lstanta .............................................. ...... 09
Desechestrarea medierea expelientei ............................................ 215
Oppuni noi, raspwldeli noi: a trai 11ltr-o lwne mediata .................... .221
8. Reillvelltarea caracte11Ilui public ............................................................ 225
Caracterul public dincolo de stat ... : ..................................................... 226
Vizibilitatea dincolo de loc .. .. ...... ,. ................................................. 232
Spre 0 reinnoire a politicii democrati2e ............................................. .238
Spre 0 a responsabilitapi globale ............................................... .246
Note ................................................................................................................. 253
Prefatii
,
Aceasta carte este elaborarea si clarificarea unor idei schitate in
lucrarea mea Ideoiogy and Culture. Acolo avansam ideea ca, dad!
vrem sa inte1egem transformfuile eulturale asociate eu ascensiunea socie-
tatilor moderne, atunci trebuie sa acordfun un r01 central dezvoltarii mijloa-
de comunicare si impactului 101: In aceasta carte incerc sa raspulld
acestei exigente. in detaliu natura mijloacelor de
fonnele lor schimbatoare; discut aparipa industriilor mass-media analizez
illlele Lendinte recente; dar. mai ales, incerc sa arat ci dezvoltarea mijloace-
lor de s-a impletit in mod fundamental eu transfoi111arue insti-
tutionale majore care au modelat lwnea moderna in pIimul rand
sa' explorez aceste interconexiuni, sa Ie trasez cOllturwile sa exanlinez
lor, sper sa adue totodata 0 contempo-
rane saturate de mass-media, evitiind 0 preocupare lmoapa fata de prezent
Sunt profund indatorat prieteni eolegi eu care am discu-
tat aceste teme de-a lungul atillor si care facut timp pentru a citi co-
menta scllitele antelioare ale texhllui. Uzbeth Goodmatl trebuie amintiti
in mod ea mi-a facut multe sugestii folositoare a reprezentat 0
permanenta Sill'Sa de incw'ajare de Conversapile cu
Giddens si David Held m-au ajutat sa conturez problemele acestcl carp'; el
au citit de' asemcnea 0 schita preliminara, iat reactiile lor mi-au fost de mare
fo10s. Peter Burke, jatlleS Lull, Williatll Outhwaite Atmabelle Sreberny-
Mohmnmadi au fost cu timpul cu comentariile lor; Ie stmt recu-
noscator pentru cliticile lor patrunzatoare pentru refe?ntele
1a lucrari releVatlte pentru domeniile lor de ccrcetare. MiChelle Stmworth,
Henrietta Moore, Helga Geyer-Ryan $i Peter Groombtidge au
plieteni nlinunap, intotdeaulla m-au statuit Inri face de pia-
cere sa-i multumesc lui AVlil Symonds pentru rabdarea cu care a facut pro-
cesarea word; lui Ann Bone - pentrll grija ell care a editat tcxtul; multor
oameni de la Polity Press de la Blackwell Publishers - in special lui Gill
Motlev Julia Nicola Ross, Patn Thomas, Un Lucas Gumy Stroud-
. care m-au ajutat, intr-un stadiu sau altul, la pregatirea publidirii
acestei dlrti.
J .BT, Camblidge, decembrie 1994
Introdl1cere
,,10 am zis cit, dupa cum crez io, totu' era un haos, adica pa-
mantu', aeru', apa foeu' erau amestecate impreuna, din gramada asta,
crescand facutu-s-a ceva mare, cwn se face branza din lapte, !?i din
asta se fiicma viermi, fost-au lngerii; cea mai sfanrii putere a
vorbit ca sa fie Dwnnezeu ingetii; in ru nwnar de ingeli erd Durn-
, nezeu, facut!?i eI din acea grrunada in acela!?i timp, a fost facut stapan"."l
Aceste cuvinte, rostite in secolul al XVI-lea de un morar din Montereale, un
nuc sat din Friuli, in zona care se acum Italla de Nord, ne SUl1)rind
astiizi ca vestigii ale unei aIte epoci. Nu este u!?or pentru noi sa luam In se-
rios vizinnea despre lume pe care 0 transmit san sa intelegem de ce persoa-
na care Ie-a pronuntat - un om numit Domenico Scandella, caruia i se spu-
nea Menoech\o _. a trebuit sa plateasca amt de scump pentru credintele
sale excenhice. (Menocchio a fost interogat, intemnitat in din mma,
eondamnat 1a moarte.) Dar, in ciuda distantei care separii lumea noastra de
lumea aeestui morar din seeolu} al XVI-lea, exista 0 trasatun'i soeiahl de 0
importanta, fundarnentala care illeaga pe el de noL Cad, spre deosebire de
dintre sai sateni, Menocchio sa citeasca. ,
Prinhe alte lueruri, Menocehio citise n cavallier Zuanne 'de Mandavilla,
o traducere a cfu1ii populare de dlatorii ahibuita lui Sir lohn Mandeville.
Saisa initialla mijlocul secolului al XIV-lea, eartea a fost tipruita ln mai multe
randUli 1;1 secolul al XVI-lea !?i larg raspandirn in Europa. In ea, Menocchio
citise despre lndepartate unde oamenii practicau obiceillli dlfeJite, as-
tultau de legi diferite aveau conYingeri difelite; el citise despre pnuttui In
care unii oameni venerau soarele, alpi verierau foeu}, iar alpi venerau ima-
gini idoli, despre insule Iocuite, dupa cate se pare, de canibali, pigmei
oameni ell cap de caine. Aceste deselieri I-au ttllburat profund pe Menoc-
chio I-au determinat sa puna la indoiaEi fundamentele propriilor sale ere-
dinte. Ele i-au furnizat 0 fereastra spre 0 alta lume, 0 lume in care 'putea
temporar din care putea - ru tipuJ de disconfort care ade-
sea descoperirea alternativelor -lumea lui de zi cu zi din Montereale.
Nu este nici 0 lndoiall ca Menocchio era un om eu 0 imaginape
din comull. Cosmogonia sa stranie era proplia lui crealie, iar ideile saJe erau,
probabil, intiimpinate de confratii sm sateni eu un amestec de precalltie, ne-
dumelire groaz3. In timp ce era interogat, Menocchio a insistlt In mod
8
JOHN B. THOMPSON
repetat ca ideile sale erau proplia lui inventie (,Sir, nu am int-.alnit niciodata
pe cineva care sa aeeste opinii; aeeste opinii provin toate din capul
meu"), dar aeest fapt era numai. partial adevarat Pentru cit Menocchio ci-
tise multe cilrti si culesese mult:e idei din ele, lmaginatia lui vie prelucrase
aceste idei, Ie un sens, Ie amestecase inb'e ele !,'i eu idei exb'ase din
tradittile orale ale vietti rurale. Vedelile lui Menoechio erau, neindoielnic,
unei min11 dar ele au fost facute posibile de 0
transformare sodala ale direi origini se afia in alta parte al carei impact
s-a extins mult dincolo de satele din Friuli.
In vremea in rare a ineeput proeesullui Menocchio, in 1584,
de tiparitfune1Jonau in Europa de mai mult de 0 suta de ani. Ele produceau
o 'avalansa de tipanluti in care va transforma b'eptat conditme de
viata ale indivizilor, Ini1Jal, impactul tiparului s-a resimtit mai mult
in centre urbane, ptintre elit:ele cultivate Cal'e depneau puterea. Dar
tipariturile s-au raspandit repede nu a l:recut mult timp pana dmd indivizi
obisnuiti precum Menocchio - acest morar autodidact de Oligine umila -
au putut sa aiba acees la lumile deschise prin intermediul tiparului. Oricat
de stranii ne pot parea astazi opiniile lui Menocchio, el a fost mesagerul
unei noi ere, In care formele sirnbolice se vor rnspandi mult dincolo de spati-
ile comune ale vietti zilnice in care circulapa ideilor nu va mai 1i reslransa
de schimbul de cuvinte in contexte1e fata in fata,
ScopUl mell, in aceasta carte, consta in trasarea contunllilor acestei trans-
forman si ale ceIor ulterioare, prin ceea ce voi desclie ca organizarea sod-
ala a sin1boliee, in cercetarea unora dintre eonseeintele lor asupra
tipului de lume in care b'rum astazi, Voi ineerca sa arat di dezvoltarea mij-
loacelor de comll11icare - de 1a primele forme ale tiparului la tiplUile recente
de cOll1lUlleare eleetronica - a facut parte integranta din ascensiunea socie-
tatilor moderne, Dezvoltarea mijloacelor de comunicare s-a impletit mb'-un
m'od complex eu aIte procese de dezvoltare care, luate impreuna, au format
ceea ce noi an1 numit "modernitatea". Prill W1nare, darn vrem sa intelegem
natura modernitatii - adica a c.aractetisticilor instituponale ale societcWlor
moderne si a eonditiilor de viata create de ele -, trebuie Ra till 1'OJ
central 'de comunicare impactului lor.
Este SlUVrinzator, poate, faplul ca, ptintre lucrfuile teoreticienilor sod-
ali care au fost interesati de ascensiunea societa\lior mod erne, sunt foarte
putine cele care au trata't mijloacele de comunicare cu seliozitatea pe care 0
Exista WI COIV de lucrmi ale istoticilor sociali culturali
despre impactul tiparului in Europa premoderna, dar in aIte pm1i, :;;i exista
Media i modernitatea
9
o bogam literatura Cal'e trateaza despre dezvoltlliile recente din indusbiile
mass-media: ciClJ' ceea ce se remarci mai degrabil in scrierile teoreticienilor
sociali este interesului pentru mi.jloacele de comunicare, De ce au
fost ele neglijate? 'in parte, acestfapt se datoreaza, fara indoiala,.unei atitu-
dUll de suspiciune fata de mass-media. Pentru teoreticienii de pro-
cesele pe termen lung ale schimbaru sociale, mijloacele de comunicare pot
parea ca 0 sfern a superfidalului a efemerului, 0 sf era despre care, se pare,
eeva substantial nu se prea poate spune, Dar exista :;;i alte motive, mai adanc
inradacinate'din punet de vedere istOlic intelectual, care ne ajuta sa ex-
plicam aceasta neglijare. .
Cand teoreticienii sociali reflecteaza asmzi asupra eontururilor largi ale
dezvoltiitii modernitapi, in general fac acest lucru in modalitap care sunt
profund model ate de mo!?tenirea galldirii sociale c1asice, Ei iau tennenii
de refetinta din lucrmile unor autOli care, scriind in secolul al XlX-lea la
inceputul al XX-lea, se luptau sa dea un sens societatilor induslri-
ale care ptindeau contur in jurullor. in majOlitatea lor, ganditOlii sociali cIa-
sici nu au acordat un rol senmificativ dezvoltarli mediilor de comunicare.
Pentru ei, dinaItllca culturala fundamentala asociam cu ascensiunea socie-
mtilor moderne sta in alta parte: ea consta, inainte de toate, in procesele de
rationalizare si de seculatizare, prin care s-a crezut ci societa?]e mod erne
inlatura b:eptat obstacolele ale b-eculului. Aceasta era 0 vi-
ziune mm'eam, 0 mat'e in b<ldipa povestililor epice, catoe a facut
ea fOltele ale raplU1ii :;;i ale ilun1inismului sa lupte inlpobiva bas-
intunecate ale mitului ale superstitiei. Este. 0 viziune care a con-
tinuat sa tina strans in1aginatia teoretica, imparpndu-i pe teoreticienii con-
temporarti in tabere opuse, care vor sa apere sa rafineze, !?i
cei care sunt inclinati sa 0 respinga, traamd-o ca pe un alt mil
Desctierea pe 0 voi face aid are pupn in comun cu dranla intensa
din marile nat'atilUll, in contrast cu acest tip de batalle nepamanteasca inb'e
fOitele ratiunii cele ale mitului, rna vor interesa 0 serie de dezvoltfui care
pot fi in mod rezonabil care au clare, de
Ja micile masini de tipatit de Ja secolulw al XV-lea 1a con-
glomerate comunicare de astilzi. Mii va interesa b'eptata va
retelelor de flux comunicaponal retele a caror
de la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit tot mai globala. Ma
vor in teresa modurile in care aceste retele se implctesc ell alte forme de
putere - politica militadi modul in ele au fost .folosite,
de adOli, atilt individuali, cat :;;i colectiVl, penlru scopunle. Dal
]0 .JOHN B, THOMPSON
voi urman sa arat faptul ca, in ciuda caracterului lumesc al acestor dez-
voltari, consecinte1e lor p.ntesc mult mai departe,
Un argument central al aeestei ec1r9 este acela potrivit rill-uia putem in-
telege impactul social al dezvoltarii noilor retele de flux comunicationa] si
informap.onal doar dad Hisam deoparte ideea intuitiv p]auzibmi d
cele de comunicare servesc 1a transmiterea informatiei si a continutului sim-
bolic catre indivizi ale caror relap.i eu ceil alP. rama'n aceleasi. in
schimb, trebuie sa observam utilizarea mijloacelor de im-
plica crearea unor noi forme de acp.une interacp.une in lumea sociala, a
unor noi tipOO de relap.i sociale a unor noi moduri de a :fi in legat1.lra cu cci-
lalp. ell sine. Cand indivizii folosesc mijloaee de comunicare, ei intra in
forme de interaep.une care difed sub anumite aspecte de tipul de interac-
p.une fata in fatii, ce caracterizeaza cele mai multe intahliri din viata zilnici.
Ei stint capabili sa aep.oneze in locu1 eelor care sunt absenti fizic sa acti-
o oneze ca raspuns la eei care se atIlt in ]ocOO indepartate. mod
mental, folosirea mijloacelor de comunicare transforma organizarea spatialii
temporala a viep.i sociale, creand noi forme de actiune si de
noi moduri de exercitare a putelii, care nu mai legate de
rea unui spatiu comun. .
Este mai sa acorzi 0 atenp.e generalii acestei transformari decat sa
o analizezi riguros sa-i implieap.ile asupra viep.i sociale poli-
tice. Multe dintre eapitolele care urmeaza sunt 0 incercare - parti-
ala fara indoiala, ezitanm pe alocuri - de a analiza aceasta Il"ansformru:e
!?i de a-i explora implicap.i1emailargi.Primele doua capitole pregatesc tere-
nul, atat din punet de vedere teoretic, cat istoric. In capitolull analizez
natura mijloacelor de comunicare in cadrul unei teorii sociale mai compre-
hensive; acest capitol pune bazele unei teorii sociale a mijloacelor de comu-
nicare, analizfmd contextele sociale strueturate, in care Olice comunicare
- inclusiv comunicarea mediata - are loc, !?i prin refelire la care ea trebuie
inteleasa. Cap1tolu12 mum analiza pe plrul istoric. Dezvolrand cadrul teore-
tic elaborat in primul capitol, ofer 0 mai larga a principalelor
transformrui asociate eu aseensiunea societatilor mod erne accentufmd in
special dezvoltarea institutiilor mass-media si retele de flux
comunicational si " .
In capitolu13 'dezvolt ca utilizarea miftoacelor de comunicare
a ereat noi forme de de interacp.une in lumea moderna, si incerc
sa anaii7..ez acestc forme pe cat de riguros de precis este posibil. hgumen-
tlll se continua in capitolu14, in care cercetez impactul mijloacelor de comu-
I
I
I
\
I
I
I
I
I
!
I
I
Media' i modernitatea
11
nicare asupra dintre $i privat !?i asupra legaturii
dintre vizibilitate si putere. lncerc sa arat ca fenomenele care au devefilt
astazi trasaturi patrunzatoare incomode ale arenei politice - ca izbucni-
rea frecventa a scandalurilor de diferite tipuri - sunt inradacinate intr-o se-
lie de transfomlari fundamentale privitoare la vizibilitatea mediatii a puterii.
Dezvoltarea mijloacelor de comtmicare nu numai ci a faeut puterea vizi ..
hila in noi moduri ci a facut-o vizibila 1a 0 scara fara precedent: astazi, vizi-
bilitatea mediata efectiv 0 extensie globala. Aceasta imprejurare este
rezultatul unui proces complex de globalizare, ale carui origini pot
eel putin pe 1a jumatatea secolului al XIX-lea ale carui caractensticl
sunt tratate in capitolul5. Acolo caut sa adit cum globalizarea
comunicimi s-a imp1etit cu alte procese de dezvoltare constitutive societa-
tilor mod erne si sustin ci dadi vrem sa intelegem consecint
ele
acestor dez-
sa de specifice in cru"e produsele , I
mass-media globalizate sunt plimite $i intelese.
Capitolele 6 S1 7 urrnaresc explorarea Ullom dintre modurile in care
voltarea de comunicare a afectat viata cotidiana a In
capitolu16 rna concentrez asupra natmii tradip.ei asupra rolulUl el schim-
bator: a conuibuit oare raspandirea crescanda a produselor mass-media 1a
subminarea modOOlor tradi1ionale de a.un au considerat multi co-
melltatOli? Sau exista un mod in care mijloacele de comunicare au insuflat
o noua viata u"aditiilor dezradacinandu-Ie de contextele lor de origine, inu"o-
in cultural a asigurand indivizilor sursele de identi-
tlte care nu mai slmt dependente de locuri pruticu1are? Capitolu17 este cerr
trat. pe natura sinelui pe modurile in care procesul de a este
afectat de raspandirea materialelor mediate. Ce inseamna sa
lume in care capacit1tea de a :fi Ia evenimente nu mai este detemu-
nata de posibilitatea de a Ie intfllni pe caile cotidiene?
Capitolul :final ridici tID tip de probleme mai normative, privitoare la.ro-
luI pe care institutiile mass-media 11 pot juca trebuie sa-l joace in cu1t1Va-
rea unui mod de autonom si responsabil. Sus1in ca multe dintre mo-
dUlile noastre de a problemelor sociale politke sunt
formate pe un model a1 vietii publice care rezulta din lumea antica,
din agora Greciei c1asice, care prevede p(')sibilitatea indivizilor de a fi lao-
lalta intr-llli spapu comun pentru a discuta aspecte de Dar
acest model traditional al spatiului public vazut ca 0 coprezenta seamana prea
, ell realitapie practice lumii de 1a sfar!?itul secolului ::X. tre-
bqie sa reinventfun ideea spa\,iu1ui public tntr-un mod care sa reflecte mter-
12 JOHN B. THOMPSON
dependentele eomplexe ale lumii mod erne $i intr-tm mod care sa reeunoas-
ca importanta erescanda a formelor de eomwucare $i de interaetiune care J
nu au earaeterul wlei fata in fap..
Pe parcursul cfu1ii, am abordat 0 literatura bogata $i variata despre is-
toria culturala $i istoria eomunicatiilor, despre teoda $i eercetarea comuni- '
$i despre mijloacele mass-media contemporane $i studiile culturale.
Dar aeeasta carte a fost sedsa in principal ca 0 luerare de teorie sociala, si
flU ca 0 la literatura de specialitate din domeniul
Am incercat sa eompensez neglijarea mijloacelor de comw-ncare
dia in literatura teoliei sociale si sa amt ca, daca lumn selios in consideratie
mass-media, gasim ca ele au grave aSllpra Wlora dintre
pmile fWldamentale ale gfuldirii sociale $i politice. In acela$i limp, dOlind sa
compensez neglijarea mass-media, am incercat sa evit preocuparea lUlila-
leralii fata de aceasta, ca $i cum cineva ar putea studia in mod plauzibil dez-
voltarea mijloacelor de comunicare independent de procesele sociale si is-
torice, Teoria sociala are tot atatde mult de of edt cereetfuii comunicruii, pe
cat are de ca$tigat de la ea; iar 0 teorie socia1a a mass-media poate ajuta la
situarea studiului mass-media acolo unde, in opilua mea, el ar trebui sa fie:
intr-wl set de di.scipline care privesc emergenta, dezvoltarea si caracteds-
tidle structurale ale moderne $i viitorllllor. '
Dezvoltand argumentele din aeeasta carte, m-am apropiat totodata mult
de literatllra teodei sociale $i culturale contemporane. Dar exista !rei tradilii
de gandire care sunt in mod particular relevante pentru preocupmue mele
$i care au ajutat la formarea orientani generale a abordadi mele. Una din-
tre ele este tradi\ia teoriei sociale edtice care rezulta din opera de la
rrankfud, Ma indoiese ca se mai poate salva astazi 0 mare parte clin selie-
tile de inceput ale teoreticienilor din de la ca Horkheimer,
Adorno $i Marcuse; critica lor aplicata la ceea ce au numit "industria cul-
turaIa" a fost prea negativa inradacinata intr{) di<:cutahila dC'spre
societatile moderne si tendintele lor de dezvoltare
3
, Dar deserierea ilutiala
a 'lui despre transformarea sferei publice este lu-
crare care merita inca 0 examinare atenta'l. Forta ptincipala a operei tim-
pUlii a lui Habermas consta in faptul ca el trateaza dezvoltarea mass-media
ca parte integranta a formfuii modf'r )1' I:
lapa tipariturilor de la inceputul Europei, rpoc\ernc a jucat WI rol cruClalm
de 1a: regiml1lile absolutiste 1a cele liberal-clemoeratice, $i ca arti-
cularea opituei publice ctitice Plin mass-media a fost 0 trasatma a \1etii
democratice mod erne. Exista, dupa emu yom vedea, amite aspecte in cal:e
Media modernitatea
13
argurri.enta?a lui Habermas llll este este dar ca cu:-
gumentul sau nu mai poate
v
fi intr-o asemanatoare eu cea on-
ginala. Dar viziunea care sta in spatele abordarn Ill! Habermas este lma care
continua eu 0 anunuta justificare, sa ne insufle respeetul. . '
A traditie de gandire de care ma apropii atci
care rezulta din teoreticieru ai mass-med\a, Cel mat bme
clmoscut dintre ace$ti teoreticieru a fost, desigw', Mat-shall dar
cel mai odginal si mai patrunzator a fost, probabil. mento-
rullui Marshall McLuhan, Harold Innis. Scdind in anii 1940? la
anilor 1950, Innis a fost lmul dintre ptimii care au
tiile dintre mijloacele de pc de 0 $i orgatuzar:a 9
1
temporala a putedi, de cealalm. parte, Teolia lw co-
mw-ncmii - altfel spus, ci difetite mass-media au favonzat
organizare a putedi polilice, fie ele een1.ralizaU: u:
timp sau 9i a9a mai departe - a :far:a prea
pentru a da seama de complexitatea dintre e 9
1
putere. Dar Innis a accentual eoreet faplul ca de ca
atare SlUlt importante pentru organizarea putel1l. mdiferent ?e,
mesajelor pc care Ie transnuL Aceasta abordat'e 9
1

de altii - de McLuhan, desigur, dar $i de teoreticlem mat
}osh{ta Meyrowitz, Cat'e eombina eu 0
electronice inspirata de McLuhan eu 0 a
vate de la Goffilmn
6
Aceasta este mai putin folosltoare!.
totu
9
1
, atWlcl
cand ajw1ge sa gandeasca asupra organizfuii sociale a
dia, asupra modurilor in care se dislrtbu\ia megala
a putedi $i a asupra u: mdiVlZll dau WI sens produ-
seior mass-media si Ie ineorporeaza m Vletil
e
lor, . ..
A treia l:raditie 'care imi inspidi descrierea este eea a hermeneuticll, 0
trac1itip care in linii mati, interpretarea a
simbolice. Printre recente ale aces tel opera
Gadamer 9
i
Ricreur, dar 9i seIierile eu 0 mat ale.lm
Clliford Geertz
7
, Hermeneutica reliefeaza faptul ca recepl;ia formelor Slln-
bolice - inclusiv a produselor mass-media - implica intotdeauna Wl proces
fie intprpretare contextualizat $i creativ, in care u?divizii
:liM'. b lor penlru a da un sens mesajelor pe cat e Ie Ea
He t apta 9i asnpra faptului ca de eSvte 0
parte a wm1 proces extins de lOt'mare de SUle, pnn till
sens al sinelui si al al istotiei lor, alloculw lor in 111 gI \lPU:
'lile sociale le Accentuand caracterul crealiv. construcl:J.v
14
JOHN B. THOMPSON
determinat din punct de vedere social al interpretluii, hermeneutica con-
etnografica recenta despre receptarea produselor mass-mc"- .
dla, 1mbogatmd-o timp facand-o sa sprijine resmsele unei traditii
de legatura dintre interpretarea formarea de sine. .
Unll pot gasi .surprinzator faptlll di intr-o carte care pli-
teona abordez amt de literatura desenmata
II1 general (fara. Intr-un mod destul de rudimentar) prin eticheta
"postmodernism". Nll este locnl aici sa enumar 1110-
tivele
v
lipsel de satisfacpe in legatunl cu 0 mare parte din aceasta lite-
ratura; acevste motive vor din paginile care nrmeaza. Aici
fi sa spun ca, in legatura cu intreaga despre postmoder-
rusn: sunt extraordinar de senme ca locuitorii de
la vor intra curand intr-o noua ejX)ca ci deschise
de socletaplor mod erne s-au indus acum in spatele lor. Daca dez-
batenle ,arumate de postmodernism ne-au invatat ceva, atunci aceasta nu este
faptul ca pr?cesele de dezvoltare caracteristice sodetaplor moderne ne-au
de modernitate, spre 0 epod't noua inca nedefinita, d,
. mal curand, ca structurile teoretice pentru intelegerea acestor
in muIte privinte, ingrijorator de Ceea ce ne tre-
. nu e,ste 0 teorie a unei noi epoci, ci mai degraha 0 teorie noua a
.' epoCl carei largi au fost fixate cu catva limp in unna, ale
trebUle st'flbilim pe deplin. Daca lasam deoparte re-
moda ne canallZanl pe transformanle sociale proull1d in-
radaCinate, care ne modeleaza vieple, putem constata di avem mai multe in
comun cu predecesorii - poate chiar cu nefericihtl morar din Mon-
- dedit le-ar place a sa ne faca sa credem unoI' teoreticieni contem-
poram.
I
1
1
COIDunicare $i context social
in toate societaWe, fiintele Ulnane se implicit in !?i schimbul de
informatie si de continut simbolic. De la primele forme de folosire a gestu-
lui !?i a 11mbajului la cele mai recente dezvoltarl di!) tehnologia calcu-
latoarelor, p,roducerea, inmagazinarea circularea informa\iei a
hllui simbolic au fost aspecte centrale ale sociale. Dar, 0 data cu dez
voltarea unei game de institu\ii mags,media, de la secolului al XV-lea
pana in ziua de azi, procesele de irunagazinare au
sufelit anumite transformari. Aceste procese au fost prinse intr-o serie de
clezvoltan institutionale care sunt caracteristice erei mod erne. In virhltea
acestor dez\Tolmri', fonnele simbolice au fost produse reproduse pe 0 scam
in continua crest ere; ele au fost ITansformate ill bunuri care pot fi cumpa-
rate vfuldute pe piata; au, devenit accesibile indivizilor, care slmt foarte ra&-
in spatiu in timp. Intr-un mod profund ireversibil, dezvoltarea mij-
loacelor de comunicare a transfomlat natura producpei a schimbului sim-
bolic in lumea moderna.
In acest capitol, voi incepe sa explorez conhlflllile acestei transformari,
analizand unele dintre caractelisticile comunidrii mediate. V6i dezvolta 0
abordare a mijloacelor de comunicare care este in mod fundamental "cuI-
turala", Plin care inte1eg 0 abordare care este preocupata atatde caractenil
semniticativ al formelor simbolice, cat de contextualizarea lor sociala
1
Pe
de 0 parte, este important sa accentuam faptul di mijloacele de comunicare
all 0 dimensiune simbolica ireductibila: ele au ca scop produGerea, inmaga-
zinarea si circulatia materiale10r care sunt semnliicative pentru indivizii care
Ie si care ie primesc. Este usor sa pierdem din vedere aceasm dimen-
siune siml)olica sa devenim preocupap de trasaturile tehnice ale mijloa-
celor de comunicare. Aceste trisaturi tehnice sunt cu siguranta importante,
dupa cum yom vedea; dar nu trebuie sa Ie permitein sa acopere faptul ca
dezvoltarea mijloacelor de comunicare este, intr-un sens fUlldamental, 0 pre-
lUCl-are a caracterului simbolic al vietii sociale, 0 reorganizare a modlllilor
in care informatia si continuhtl simbollc sunt produse si schimbate in lumea
sociakt si 0 a modurilor In care indivizii legati tlllii de cei-
lalti (ie ei Daca "omul este un animal suspend at in de sen;-
pe care el insu$i Ie-a nascocit", a$acum a remarcat ociata Geertz",
16 JOHN B. THOMPSON
atunci mijloacele de comunicare sun:t roti care se in lumea mo-
derna folosind aceste mijloace, umane pentru ele insele
retele de semnificatie.
Pe de alta parte, este de asemenea important sa accelltUatn ca aceast11
comunicare mediam este intotdeauna WI fenomen social contexhlalizat: ea
este intotdealliIa inclusa in conteXte sociale care sunt struchu-ate in diferite
moduri si care, in schimb, au un impact structw-ant asupra comuniduii care
are loco Inca 0 data, este sa pierdem din vedere acest aspect. Deoarece
comunicarea mediata este in general;,fixam" pe un substrat material de un
anumit tip - euvinte serise pe hm-tie, de exemplu, sau imagini surprinse pe
pelicula -, este sa ne concentram pe conp.nutul simbolic al mesajelor
mass-media sa ignoram multiuldinea complexa a condip.ilor sodale care
stau la baza producerii si a circulatiei acestor mesaje_ Aceasta este 0 temlint..1
pe care voi diuta in hotarat'sa 0 evit. Hira sa neglijez con!inutul
bolic al mesajelor mass-media, voi dezvolta 0 abordare care accentueev..a fap-
tuJ r..a aceasta comunicare mediata face parte integranta din - nu po ate .0
inteleasa fara - contextele mai largi ale vietii sociale.
, in prima sectiune a acestui capitol, voi schlta wIele dintre trasaturile COIl-
textelor sociale in care comunicarea In general, comunicarea mediata in
special, trebuie sa fie inteleasa. Pe acest fundal, vOl analiza apoi unele din-
tre caracteristicile mijloacelor tehn.ice de comunicare (sectiunea 2) si unele
dintre particularitatile a ceea ce se de obicei masii"
3) _ Cea de-a patra va privi modurile in care mijloacele
de comunicare reordoneaza spapului timpului !?i altereaza ex- j !
perienta 1l0astra in legatura eu ele. In sec!iunea finalii a capitoluIui, voi ex- I
plora, in mod prelimillar, relatia dinu-e comunicarea mediata contextele' I
sociale practice ill care 0 astfel de comwucare este prinlita inteleasa. !
I
AcpUlle, putere comunicare
A devenit un loc comun sa spunem di comunicaren este 0 fonna cie ae-
pune. De clnd Austin a observat ca a pronun1a 0 expresie inseamna a exe-
cuta 0 actiune, si nu doar a relata sau a desctie 0 stare de lucruri
3
, am deve-
nit sensibili la faptul ca a vorbi 0 limba eSte 0 activitate sodala prin care in-
divizii stabiles<-: relnlloiesc relapile (lintre eL Dar, dadi comunicarea esle
o forma de acpulle, atunci analiza comwlicarii trebuie sa fie bazata, cel pu-
Un in parte, pe 0 analiza a actiunii pe 0 descriere a caracterului ei
ualizat din ptmct de vedel:e social. Austin, cei mai mulU dintre teoreticienii
I
!
I
I
1
t
i
i
I
I
Media i modernitatea
17
actului vorbhii care i-au ul1nat, nu au continuat argumentatia In aceasta di-
rectie: pJin unnare, desclietile lor privitoare la actele de vorbire tind sa fie
oareCUlIl formale abstracte, despIinse de circumstantele achtale in care
indivizii folosese limbajul in cursul vie\ii lor de zi eu zi. Astazi putem prelua
observatia lui Austin l111mai in masura in care abandonmn abordarea lui
dezvolmm 0 teorie sociala substaI*ala a acp.unii !?i a tipUlilor de putere, a
resurselor !?i a institu\iilor pe care se bazeaza
DeSClierea pe care 0 voi dezvolta aid se bazeaza pe presupozipa ca fe-
nomenele sociale pot fi varute ca acpw1i intenp.onate, executate in contexte
sociale structurate
4
_ Viata sociala este aldihtita din indivizi care w-meaza
scopmi obiective de diferite tipud_ Procedfuld astfel, ei acp.oneaza intot-
deawla in setwi de circwnstante care sunt date dinainte si care Ie furnb..eaza
diferitilor indivizi inclinatii oPortunitap. diferite_ seturi de circwn-
stante pot fi coneeptualizate sub fOrula de "crunpmi de interac?une", pen-
tru a folosi WI termen dezvoltat in mod fructuos de Pierre Bow-dieu
s
_ Indi-
vizii se siuleaza pe pozip.i difelite in aeeste depinzfu:ld de .difelitele
tipuri cantitap de resurse de care dispWl_ In amunite cazuri, aceste pozi\ii
dobfuldesc 0 anwnita stabilitate, tiind instituponalizate, aelia devenind parte
dintr-un grup relativ stabil de reguli, resurse relap.i sociale. lnstitutiile pot
fi vazute ca seturi determinate de reguli, resurse relapi, care au un anu-
mit grad de dw-abilitate in timp 0 amunita extindere in spap.u, care sunt
legate cu sc.opul de a urmari WIele dintre obieetivele geJ)erale. Instihttiile
dau 0 forma definitiva campwilor preexistente de interactiune in .
timp, creeaza noi pozi\ii in aceste carripuri, ca Hoi seturi de traiectorii de
viata pentru indivizii care Ie oeupi
Pozipa pe care un individ 0 oeupa intr:un camp saU intr-o institupe este
st.rans legata de putere.a pe care 0 posedi In sensul cel mai general, puterea
este capacitatea euiva de a actiona pentru urmarirea scopurilor intereselor
sale, capacitatea de a interveni in cw-sul evenimenl:elor de a Ie modifica re-
zultatul. Exercitand puterea, indivizii folosesc resursele de care displm; re-
sursele sunt mijloacele care ii fac capabili urmareasca efectiv scopu-
lile si interesele. Plin urmare, acumulfuld resw-se de difeJite feluri, indivizii
mad pulerea astfel ineat; de exemplu, W1 individ sa poata face eco-
nOJuii personale peQtru a achizipona 0 propIietate. resUl-sele pot fi fa-
cute personal, ele sunt de obicei acunmiate in cadrul institupilor, care
sunt baze importante pentru r.xercitarea puterii. Indivizii care oeupa pozitii
dominanle In institutii mali pot aVE'-<l resw-se vaste la lor, care Ii fae
sa ia decizii sa consecmtele pe tennen lung.
18
JOHN B. THOMPSON
. este un fenomen social raspan-
caractenstic .rli!entelor de ?e de 1a po-
litice recognosclblle ale oficlahlor de stat pana la contlictul dintre oamenii
de pe strada. Daca astazi asociem de obicei puterea cu puterea politica adicii
cu indivizilor care actioneaza in numele statului, aceast,l data-
reaza faptului di statele au devenit centre deosebit de importante ale con-
centrarii puterii iIl lumea moderna. Dar importanta institutiilor statului nu
trebuie sa ne orbeasca in legatura cu faptul ca politicii publica este
doar una dinti-e formele, chiar daca specializatl, ale puterii si ca indivizii
exercita de obicei puterea in multe contexte care au putin nu au nirnie
d:.a face C\.l statu!. astfe1.. ei exprima in timp, ajuta 1a sta-
bllrrea unor raportun re1ativ stabile sau a unor retele de putere si de domi-
nare a indivizi10r intre grupuri de indivizi care pozitii diferlte in cam-
purile de interacpune. '.
E,ste sa distingem in linii mari intre diferite forme de putere.
pe MIchael Mann pe altii, voi distinge patru tipUli majore de
putere - "economica", "politica", "coercitiva" si "simbolica"6. Aceste dis-
au rand lID caracter analitic. reflecta diferitele tipuri de
actiVltate ill care fiintele umane se implica in mod tipic diferitele tipuri de
resurse pe care Ie asuma in mod tipic in exercitarea puterii. Dar, in reali-
tate, aceste forme diferite de putere se suprapun de multe ori inti'-un mod
schimbator. 0 anumitl institutie sau un anumit tip de institutii
pot aSlgura cadrul pentru acumularea intensiva a unui anumit tip de
plin llfffiare, 0 baza privi!egiata ventru exercitarea unei anumite forme
de putere, in modlll in care, de exemplu, intreprinderi1e comerciale din ziua
de azi asigura un cadru pentru acuITlularea intensiva a resurselor materia Ie
0 baza privilegiata pentrU exercitarea puterii econornice. Voi descrle in-
stitutiile care asigura baze privilegiate pentru exercitarea anumitor fonne
Dar chiar institutiile paradigma-
tiee lmphca 111 mod caractenstic un amestec complex de difelite tipuri de
activitate, resurse putere, chiar daca sunt angrenate in primul rand In acu-
mularea unui anum it tip de resurse in exercitarea unui anumit tip de
putere.
Puterea ecoIlomid rezulta rlin activitatea umana productiva adica ac-
tivitatea de. asigurarea mijloacelor de sllbzistenta, extrage-
rea matemlor pnme transformarea lor in bunuri care potfi consumate
sau schirnbate pe piata. Activitatea productiva implica folosirea si crearea
unor feluri vatiate de resurse materiale financiare, care indud' mateIiile
Media i mociemitatea
19
prime, instnllnentele de produe?e (unelte, pamfmt, Chldiri etc.),
prodnse consumabile capital financial- (bani, depuneIi aC?lIDi, forme
de credit etc.). Aceste resurse pot:li acumulate de indivizi organizati
i
in
scopul de a-si extinc1e lor productiva; si, procedand astfel, ele SlIDt
capabile sporeasca pnterea economidi. in' epocile timpwii, activitatea
productiva era predominant agrara, institutiile paradigmatice ale puterii
economice erau in mod caracteristic organizalli la scara mica, orientate spre
agricultura de subzistenta sau spre producerea unor mici surplusllfi pentru
comelt 0 data cu dezvoltarea societati10r moderne, institutiile paradigma-
tice ale putelii economice e}..1ins scara anvergurfl lor
qU un caracter mai variat, 0 data eu productia manttfacturierd
ulterior, c:u cea industiiaHi, care a capatat 0 importan\ii fundamentala.
Puterea economica poate:fi. distinsa de puterea politica, ce rezultii din
activitatea de coordonare a indivizilor si din reglementarea rnodelelor inter-
actiunii lor. Toate organizatiile implica' un anumit grad de eoordonare de
reglementare plin urmare, in acest sens, un anunlit grad. de putere po-
Jitica. Dar putem identifiea 0 gama de institutii care sunt preocupatefn pli-
mul rand de coordonare reglementare, care unnm-esc aceste
1nti--o maniera care este relativ centralizata pe un tetitOliu mai mu!t sau mal
putin circUmsclis. Aceste institutii cuprind ceea ee in general numim stat
_ institutia paradigmatica a puterii politice. Din plmct de vedere istoric, au
existat multe fom1e diferite de stat, de la statele tradiponale imperiale cIa-
sice1e cetati-state pana Ia forma moderna a statultti-natiune. Toate statele,
sau institutiile asemanatoare statultti, sunt in mod esential sisterne de auto-
Jitate. Ele implica un sistem complex de reguli de proceduri care ii au-
torizeaza pe unii indivizi sa acponeze in anumite moduri. in unele cazuri,
aceste reguli procedllli sunt in mod explicit eodificate sub fonna legilor,
care slmt promulgate de corpuri suverane administrate de un sistem ju-
diciar.
Totusi, asa cum a observat, printre altii, Max Weber, capacitatea unui
stat de a'impune autoritatea este in genet:al dependenta de capacitate a lui
de a exercita dona forme ale puterii,legate, dar distincte, pe care Ie voi de-
scrie ca putere coercitiva putere simbolica. In cele din urma, statuI poate
recurge la forme VClI1ate de coercitie - adica la folosirea efectiva la ClIne-
nintarea ell folosirea fortei fizice - in scopul de a sprijini exercitarea putelii
politice, atM eu plivire Ia ellcerirea sau amenintarea extern a, cat 1a dez-
ordinea sall nesupunerea interna. AutOlitatea statului poate fi sprijinita prin
raspandirea formelor simbolice care incearca sa eultive sa 0 ere-
dinta in legitill1itatea putelii politice. Dar In ce masura formele sim-
20
JOHN B. THOMPSON
bolice particulare sa creeze sa suspna 0 credinta in legitimitate? hI ce ma-
sw-a astfel de credinte sunt efectiv de difentele grupml :;;i de
memblii unei populapi supuse, in ce masw-a este Wlor ast-
fel de necesara pentru exercitarea stabila efectiva a puterii poli-
tice? Nu exista raspunsuIi simple clare la aceste intrebfui, tocmai aceasta
nesiguranta (pliotre alte lucruri) face din folosirea politica a putelii simbo-
lice 0 problema deschisa plina de riscuri.
exista 0 stransa conexiune istorica empitica intre puterea poll-
tid puterea coercitiva, este logic sa distingem analltic intre ele. Puterea
coercitiva inlplici folosirea sau amenintarea cu folosirea f011ei fizice penlru
a supune sau a cuced un opozant. F0l1a fizicil poate fi aplicata in diferite
modw;, eu difetite grade de mtensitate cu rezultate diferite. Dar exista 0
conexiune stransa fundamentala intre coercipe vatamarea fizidi sau
moarte: folosirea f0l1ei fizice antreneaza riscul mutilaru sau al distrugetii
opozanhllui. Fo$ fizidi im eOllsta doar in puterea wnana bruta. Ea poate
fi spOlita plin 'folosirea armelor a echipamentului, prin antrenament
tactici, prin inteligenta planificare etc. Din punet de vedere istotic, cele
mai importante institupi pentru acunlularea resw-selor de acest tip sunt in-
militare, cea mai importanta forma de putere coercitiva este pu-
terea militara. Este dar ca puterea militara a jucat Wl rol extrem de impor-
tant in modelarea proceselor sociale istorice, atat b-ecute, cat prezente.
De-a lWlgul istoriei, statele indreptat 0 parte senmificativa din activi-
tatea lor spre construirea puterii militare spre extragerea - plio cucerire
jaf, sau prin diferite tipuri de impozite - a resw-selor materiale necesare
penb-u a f0l1ei armate.ln mod puterea mili-
tara a fost folositi atat in vederea aparmii externe si a eueetirii, cat si in ve-
derea a controlului intern. hI societatile 'moderne exista, toate
acestea, 0 oareCUlll mai defulitii inlre institupile militat-e, catOe
sunt preocupate in primul rand de menpnerea (sau extinderea) limite lor
teril:oriale ale statelor-natiune, !?i (liferitele organizatii paramilitare (precwn
politia) asemanatoare (precum institu\iile carcerale), SW1t
preocupate in plimul rand de pacificarea controlu1 intern. Dar aceastii
diferen\iere mstituponala nu este, in nici WI caz, clara, exista mu.lte exem-
pIe in istotia recenta cind puterea militara a fost folosita pentru a pWIe ca-
pat dezordinii interne.
Al palrulea tip de putere este puterea culturala sall simboJica, ce rezulta
cUn aclivitatea de a produce, b-ansmite primi forme sll:ibolice semnifica-
tive. Activitatea simbolicil esle 0 trasatudi fund amen tala a vietii suciale, in
i
I
;'
t
t
. !
Media i modernitatea
21
aceeasi lUi:isura ca activitatea produetiva, coordonarea indivizi10r coerci-
Indivizii sunt angajap constant in activitatea de a se exprima in forme
simbolice in interpretarea expresiilor celorlalp; ei sunt implicati in mod
constant in faprul de a eomunica Wlul eu celaIalt de a schimba infonna\ii
continut simbolic. Astlel, indivizii asuma difetite tipw-i de resurse, pe
care Ie voi descrie in linii mati ca de informare de comunicare".
Aceste resurse includ mijloacele tehnice de fixare de transmitere; abili-
ta1ile, competentele fonnele de folosite in produeerea, bansmi-
terea!?i receptarea informaliei a conpnlltului simbolic (ceea ce Bow-dieu
I "capital cultural"), preeum prestigiul acumulat,
[ 8i respectul acordate anumitor producatori sau mstitulii G,capital simbolic"}.
I In producerea fonnelor simbolice, indivizii apropie aeeste resw-se, dar
I altele, pentru a indeplini care pot mterveni in cursul evenimente-
i lor care au diferite tipuri de Acliwille simbolice pot da
! reactiiIor, li pot face pe alpi sa sau sa raspWlda in anwnite moduri,
I sa urmeze WI anumit curs al aetiunii in locul altuia, sa creada sau sa nu crea-
l da sa-si afinne sustinerea Wlei'stan de lucrW"i sau sa se ridice intr-o revolta
( coiectici. Voi folosi tennenul de "putere simbolica" pentru a desemna aceas-
i ta de a interveni in cursul evenimentelor, de a influenta
! celorlalti de a erea, intr-adevar, evenimente, prin intermediul producerii
\ si tratIsmiterii formelor simbolice
8
.
[ , activitatea simbolici este 0 trasatW"a genel-aIa a sociale, exista
I . torusi 0 serie de institutii care si-au asunlat in mod un rol important
I cUn punet de vedere in mijloaeelor de de co-
I
municare. Acestea sunt instihttiile religioase, care sunt preocupate in prin-
I
f 1 cipal de producere. de rasp!>ndirea fonrielor simbOlice care se refera la
mantuire, la valOlile spirituale la alte despre lwnea de dmcolo;
instiru\iile educ.alionale, care SWlt. preocupate de transmiterea conpnutului
simbolic dobfuldit (sau a $i de inculcarea indemfuliitilor $i a COlll-
petent
elor
; $i instirupile mass-media; care sunt olientate spre producerea
la scad\.lru-ga spre d'ispfmdirea generalizata a forll1e1or sill1bolice in spa-
timp. Acestea aIte institu\ii culturaIe au asigurat baze ill1portante pen-
tru acwnularea mijloacelor de infonnare $i de comWlicare, precum resurse
materiale fincillciare, au modelat felUlile in care informa\ia conpnu-
tul simbolic sllnt produse $i circuli! in lUinea sociala. .
22
Tabelul1.1 Forme de putere
Forme de putere
Putere economidi
Putere politica
Resurse
Resurse materiale si
financiare .
Autoritate
Putere coercitivai(mai Form fizidi si armata
. .
ales puterea militara)
Pl.1tere simbolica Mijloaee de informare
eomunicare
JOHN B. THOMPSON
paradigmatice1
Institutii economice (de
ex.: intreprinderi
eomerciale)
Institutii' politice (de
ex.: statele)
Institutii coercitive
(mai ales armatele, dar
polipa, institutii1e
carcerale etc.)
Institutii culturale (de
ex.: Biserica, scolile si
universitaple, industrlile
mass-media etc.)
Tabelull.l rezuma cele patru forme de putere in relatie eu reslU'sele
de ca;e .in mod caracteristic institutii1e in care ele
sunt m mod tiple concentrate. Aceasta tipologie nu se vrea 0 c1asificare cu-
a de putere a tipurilor de institutii. in plus, a!,la cum
am mm devreme, multe acpuni se vor apropia in practica de resurse
de varIate tipuri, muite instituW actuale vor asigura bazele pentru diferite
forme de putere: in realitatea tlista a vietii sociale distinctiile sunt rareori
clare. eu toate acestea, tipologia de fata cadru'folositor pentru
a analiza organizarea sociala si schimbul social. Si asa cum voi lncerca sa
arat in lUIDatorul capitol, acest cadru poate:fi efectiv pentru a analiza
transformarile institulionale asociate eu ascensiunea societali1or moderne.
Modurile de folosire ale rnijloacelor de comunicare
Am caractelizat comunicarea ca un tip distinct de activitate sociala
in:plidi producerea, transmiterea receptarea fonnelor simbolice, preCUlTI
nnplementarea resurselor de diferite tipUli. Vreau acum sa examinez mai
detaliat unele dintre aceste resurse. Vreau sa incep prin a examina natura
mijloacelor de eomunicare unele modUli de folosire a lor. Voi examina
apoi unele dintre abilitali1e, eompetentele fonnele de pe care
Ie presupune folosirea mijloacelor de comunicare.
Mel/is i modernitatea
23
Tn producerea fonnelor simholiee In transmiterea lor" celorlalti indi-
vizi i fulosesc ill general un tehnic. Acesta este substratul mate;ial al
_. adica e1ementele materiale cu care prin intermediul ,
mfonnapa. SclU con\inutul simbolic, este fixata de la pro-
1a c.el care Toate procesele de schimb simbolic implici un
llllJloc tehmc de un anumit tip. Chiar .si schimbul de cuvinte in interactiunea
in fata presupune niste clemente 'materiale -laringele si corzile
de aer, uredl1le etc - prin <AI e slUletele stInt
.. J?at: natura mijlocului tehnic variaza mult de la un tip de produc-
snubollca de SChin1b 1a altul, cliferitelor mijloace tehnice
faciliteaza In timp circumscriu tipurile de productie simbolica si
de schimb care sunt posibile. ' . .
Putem examina aceste rezultate in continuare, distingfuld unele aspecte
generale sau atribnte ale mijloacelor tehnice. Un atribut este acela ci mij-
locul tehnic perrnite in general un anumit grad de iixare a fonnei simbolice
adica permite ca forma simbo1ica sa fiefixam san pastrata intr-un medit;
care are grade variabi1e de durabilitate. In cazul conversatiei - fie ea con-
, versalie fata in fata sau eea transmisa prin mij10aee precum dm.1-
. zoare sau telefoane -, gradul de fixare poate :fi foarte scazut sau chiar non-
existent; orice fixare care este produsa poate fi dependenta mai degraba de
facultatea memoriei decat de proplietapJe distinctive ale mijlocului tehnic
ca atare. Dar in alte cazrni, ea cel al scIisului pe pergmnent sau pe hartie, al
sculptutii in lemn sau piau'a, a1 gI"avurii, picturii, implimatu1ui, filmatului,
inregislratului etc., poate exista un grad relativ inalt de fixare. Gradul de fi- .
xare depinde de mijlocu1 specific folosit - un mesaj scu1ptat in piatra, de pilda,
va:fi mai durabi1 dedit unul seris pe pergament sau pe hfu"tie. Si, asa cum
diferite mijloace pelmit grade diferite de fixare, tot a!,l8 ele In' plivin-
ta gradului in care fae posibil ca un mesaj fixat sa fie alterat sau revizuit Un
mesaj selis cu ereionul este mai supus alterani decat lillUl scris sau tipalit
in cerneala, 0 vorbire lnregistrata pe caseta este mai dificil de sters decat
cuvintele schimbate in fiuxul interactiunii de zi cu zi. .
In virhltea de fixare, Inljloacele tehniee sunt capabi1e 'sa sto-
cheze informapa eontinutul simbolic. Prin unnare, mijloacele tehnice pot
fi privite ca tipuri diferite de "mecanisme de stoeare a informatiei",.care sunt
capabi1e, in gTade diferite, sa pastreze informatia sau continutul simbolic si
fad disponibil pentru 0 folosire viitoare. Mijloacele
tia sau continutul simbolic stocate in eJe pot fi astfel folosite ca 0 resursa
pentru diferitelor f0l111e de putere. Este de presupus ca primele
24
I
JOHN B. THOMPSON I ( .
forme de scrie{e - cele dezvoltate de surnetieni de vechii egipteni in
rul anului 3 ()()() i. Hr. - au fost folosite mai inl:u in sCop.til de a inregish-a in-
iorma\ia relevanta penh-u deJ:inerea proprieta\ii ditijarea comertului
9
Dez-
voltarea activitatii economice in perioadele istorice mai tfu"zii, precum in I.
Ew-opa de la perioadei medievale inceputul celei moderne, a de-
pins in mod crucial de disponibilitatea diferitelor ll10dalitati de inregistrare I
de protejare a informa\iei plivitoare la producerea sehimbul de bU11l11i. I
Mai exercitarea putetii de citre autOlimp.!e politice religioase a fost !
intotdeauna strans legata de compararea controlarea informaliei a co- I
rmmicirii, ilustrate de rolul scribilor in secolele timpwii de cel al diver- i
selor agenlii - de la organiza\ille care alcatuiesc statisticile oficiale pana 1a
fWlcponarii din domeniul cu publicul- in societaUIe noastre de
astazi.
Al doilea caracter al mijloacelor tehnice este acela ca ele pennit tm anu-
mit grad de reproducere. ?tin "reproducere" inteleg capacitatea unui my-
loc tehnic de a pennite producerea copinor multiple ale unei forme simbo-
lice. in cazul unora dintre tipurile de mijloace tehnice, precunl. sculptllrile
in piaU-a, gradul de reproductibilitate poate :Ii foarte scazut ar:li necesara 0
mare cantitate de efort pentru a produce, in piatra, copii multiple ale unei
fonne sitnbolice sculptate initial in piatra. Dezvoltarea sistemelor de scliere
a lllijloacelor tehnice precum pergamentu) hartia a creseut semnifi-
cativ reproductibilitatea formelor simbolice. In timpul Evului Mediu erau
scribi pentru a reproduce texte de gen religios, literar
filosofic. Dar dezvoltarea decisiva in aceasta privinta a fost inventarea ma-
de care a permis ca mesajele serise sa fie reproduse Ia 0 scara
cu 0 viteza care nu ar:li fost posibile inainte. Similar, dezvoltarea litogra-
fiei, fotografiei, gramofonului a casetofonului a fost semnificativa nu nu-
. mai pentru ci a pennis ca fenomenele vizuale aCllstice sa fie fixate intr-tID
mediu dw-abil, ci penh-u di a fixat aeeste fenomene intr-un. mediu care
a Bicut posibil ca ele sa fie in ptincipiu reproduse. .
Reproductibilitatea fonnelor simbolice este ulla dmtre caracteristicile
majore care sm la baza exploatfuii comerciale a lnijloacelor tehnice de co-
municare. Formele sitnbolice pot fi "transfol1l1ate In bumui", aclici transfor-
mate in bunuri care sunt CI.1Il1parate vandute pe piatii; iar un mijloc prin-
cipal de a transforma in bunuri formele sirnboliee este dezvoltarea modu-
lilor de sporire de control a capacitapi de reproducere. Multe dintre illo-
va\lile majore in industriile mass-media - precwn introdueerea, in 1814, a
presei eu abuti a lui Koenig in 1848, a de tipant rotative - vizau
in mod dit-ect capacitatll reproductive in scopwi comerciale. Dar
I
p
Media i modernitatea
25
viabilitatea comerciala a organiza\iilor mass-media depinde de faptul ca
- cle sunt capabile sa exercite Wl anUlnit grad de control asupra reproducti-
bilitapj operei. Prin urmare, protectia "copylight"-ului, sau dreplul de a re-
produce, de a autoriza si de a clishibui 0 opera, este de importanta crucialii
pentru industriile masS-media In pIivinta origUlii :;;i a bene-
ficiari, dezvoltarea legii copyright-ului a avut mai putin de-a face cu salvarea
dreptwilor autorilor, cat eu protejarea intereselor tipografilor ale vfmza-
tOlilor de cit1i, care au avut foarte mult de pierdut din reproducerea lleau-
torizata a cit1ilor a altor tipanturl
lO

capacitatea reprociuetivii a mijloacelor tehnice inclina spre exploa-
tarea comerciala, ea are implicatii vaste pentru de opera "origi-
nala" sau .. autentica"ll. Faptul cil 0 opera OIiginala sau autentici llU este 0
reproducere devine 0 u'asatura din ce in cemaiimportanmaoperei;!;>i.pe
masura ce reproducerea formelor simbolice devine mai raspandita, carac-
terulllon-reproductiv al operei Oliginale devine un factor din ce in ce mai
important in determinarea valorii operei pe bunmilor simbolice. De-
sigur, 0 data eu dezvoltarea tehnicilor tipografice fotografice, devine eu
producerea unor copii multiple sau replici ale operelor origUlale. Dar
aeeste replici nu sunt acela9i Iucru cu originalul, tocmai pentru ci sunt re-
plici; ele reclama, 0 valoare eu mult mai mici pe pia\d bunwilor
sirnbolice.
multe dintre formele simbolice reproduse nu sunt deloc repro-
. dueeri ale unei opere originale. Mai degraba, opera este COIJstituita de cO-
pille sau reproducetile care sunt produse. Deoarece reproducerea contro-
lata devine din ce in ce mai centrali:i penh-u procesul de producere,
nopunile de originalitate autenticitate sunt u-eptat apreciate separat de
ideea unicitatll. De exemplu, in cazul cit1ilor, cele care in mod tipic devin
obiectele colec\ionarilor nu SlIDt textele unice, ci mai degraba primele edilii,
care cuprind toate copiile produse 1a pilma edipe a operei. Similar, fihnele
inregistrarue muzicale sunt intotdeauna produse in copii multiple 9i to ate
copiile au un statut aproximativ comparabil (cu conditia ca toate sa fie de
bum} calitate sau de "inalta fidelitate"). Astlel, daca valorizarea economica
a operelor de arm se bazeaza in general pe unicitalea operei pe apararea
acestei unicitati de pretenpile falsillcatorilor 9i ale ingelatOlilor), exploatarea
comercialii a cfu1ilor, .a irrregisu-fuilor llluzicale etc. se bazeaza pe capacita-
tea producerii operei In multiple copii pe controlarea acestui proces re-
productiv intT-un mod profit1biL
AI treilea aspect a1 mijloacelor tehnice esle acela ci cle Ingaduie intr-ull
anumil grad distantarea spap.o-t.emporaJii. Oliee proces de schimb simbo-
26 JOHN B. TJ-IOMPSON
lic implica In general unei forme simbolice de contextul produ-
cerii ei: ea este distantata de acest context, amt spatial, cat temporal,
reintrodusa in noi contexte, care potli situate ill diferite timpuri locuri. Voi
utiliza expresia "distantare spatio-temporala" pentru a desemna acest pro-
ces de distantare12. Toate formele de comunicare implica tm anumit grad
de disftUltare spatio-temporala, un anumit grad de 111 spatiu timp.
Dar gradul de distantare variaza foarte mult, depinzand de circumstanteJe
cOIl1unicirii de tipul de mijloace tehnice folosite. .
1n cazul conversatiei exista 0 distantare spatio-temporala
relativ mici. Conversatia are loe intr-un context de participantii
1a conversatie sunt fizic prezenp unul pentru cehilalt un set
similar (sau seturi simi1are) de referenti spatio-temporali. Expresiile schim-
bate In conversatie sunt in general disponibi)e doar interlocutOlilor sau in-
divizilor care se afIa in imediata proximitate, expresiile nn vor rezista din-
colo de momentul trecator al schimbului lor sau de memoria atenuata a
continutului lor.
Suplimentarea vorbirii prin miPoace tehnice de diverse tipuri 0 poate in-
zestra cu 0 msponibilitate extinsii in spatiu timp. Amplificand vorbirea, un
difuzor poate face cuvintele disponibile pentru indivizii care nu Ie pot auzi
printr-o conversatie cuvintele dobandesc 0 utilizare extinsa ill spa-
tiu, chiar daci durabilitatea lor temporala. ran1fu1e limitata la momentul schim-
bului lor. Folosind alte mijloace tehnice, precum casetofoanele sau mferite
tonne de illregistrare, cuvmtele pot capata 0 disponibilitate sporita In timp. '
Un mesaj care este inregistrat sau inscris poate fi pastrat pentru ocazii vii-
toare; el poate fi ascultat sau citit de indivizii afIati in alte contexte, care pot
fi departe in timp spatiu de contextul originar de producere.
Alterand conditiile spatiale temporale ale comtmidirii, folosirea mij-
loacelor tehnice altereaza conditiile In care indivizii exercita pllterea
13

Indivizii sunt capabili sa comllnice la distante spatiale temporale, prin
urmare, sllnt capabili sa sa interactioneze la distan\ii. Ei sunt
capabili sa intervina sa intluenteze cm-sul evenimentelor care se desfa-
in locuri care sunt indepartate spatial temporal. Folosirea rnijlQ3ce-
lor tehnice asigura indivizilor noi moduri de a organiza de a controla spa-
tiul timpul, noi moduri de a folosi spatilll timpul pentru propriile lor
scopuri. Dezvoltarea noilor mijloace tehnice poate sa aiba un impact pro-
ftmd asupra modtllilor in care indivizii resimt dimensiunile spatiale tem-
ale sociale. Vom inu-a In detaliile acestor implicatii mai mrziu.
. In final, sa privim pe scurt tipurile de abilitB{i, competente tonne de
cunoa$tere care sllnt implicate in folosirea mijloacelor tehnice. Folosirea
Media i modernitatea 27
unui mijloc tehnie presupune de obicei un proces de codificare, adica im-
plica folosirea lllUi set de reguli de proceduri pentru a codifica a deeo-
difica informatia sau continutul simbolic. Indivizii care folosesc mijlocul tre-
buie sa intr-o anumita masura, regulile relevante
procedtUile. A stilpani aceste reguli proceduri nu inseamna in mod nece-
sar a fi capabil sa Ie formulezi Intr-un mod dar si explicit; mai degraba, in-
seamna a:fi capabil sa in practica, sa cum sa continui, cum ar
spune Wittgenstein. Suntem rareOli sa forfimlam aceste reguli
proceduri in mod explicit, dar ni se cere sa Ie folosim in practica 011 de cate
ori folosim un mijlQc tehnic de cOIl1unicare.
Exqrninand tipurile de competente implicate ill folosirea unui
mijloc tehnic, este important sa distingem intre acelea necesare pentru a
codifica informatia sau continutul simbolic si cele neceSaie penu-u a deco-
difica mesajul. practica, pot merge impre-
una sau se pot suprapune iutr-o masma considerabila (de exemplu, cineva
care sa selie inn'-un anumit limbaj va fi capabil, de obicei, sa-l citeas-
ca.). Dar aceste abiJitap nu coincid uneori, pot sa difere semnificativ.
dinn'e indivizii care se uita la un program de televiziune, de pilda., sunt ca-
pabili sa inteleaga programul, ehjar daca relativ putio despre modulill
care programul este produs.
Cand indivizii codifica si decodifica mesajele, ei folosese uu numai abi-
Jitatile competentele de mijlocul tehnic, ci forme variate de cu-
fundamentale care cuprind 0 parte din resurse]e cuI-
turale, pe care Ie fac sa fundamenteze procesul schimbului simbolic. Aceste
forme de presupozitii ftmdamentale fonneaza modurile ill care
ei inte1eg mesaje1e, ill care intra in eu ele In care Ie integreaza in
lor. Procesul intelegerii este mtotdeauna 0 interactiune inu-e mesa-
jele codilicate interpretii contextualizati, din urma aduc 0 mul-
time de resurse culturale in sprijinul acestui proces. Yom reveni asupra aces-
tui subiect mai tarziu.
CUeva caracteristici ale.,comunicam in masii"
Pana aici am analizat unele dintre caracteristicile mijloacelor tehnice de
comunicare si unele dintre modaIititi1e in care pot fi utilizate. Am f010sit ex-
presia tehnic de comunicare;' intr-un sens general, pentIu a desem-
na elementele mateIiale prin intermediul dirora sau conpnutul
simbolic sunttL'{ate $i transnUse. Dar atunci cfu1d folosim tennenul "mijloace
de comunicare" ne gandim adesea 1a un anumit set de ?i produse:
28
JOHN B. THOMPSON
ne gandim la cat\i, ziare, televiziune programe radio, filine; casete, COlll-
pact-discUli altele. Ne gandim, la Wl set de institutii si IJroduse care
sunt de obicei cuprinse sub eticheta "comunicare in masi. Dar ce este "co-
mWllcarea in masi'i"? Este acesta Wl termen caruia Ii putem da Wl sens dar
coerent?
A S-a observat adesea ca "comunicarea in mas;;!" esle 0 expresie nefeticil:a.
In special termenul "masa" este cel care induce in eroare. E1 evoca imagi-
nea unui vast auditOliu care cuprinde muite mil, chiar milioane de indivizi.
Aceasta poate:li 0 imagine adecvata in cazulunora dintre produsele mass-
media, precwn cele mai populare ziare din ziua de azi, filine programe de
te1eviziune, dar el nu mai este 0 reprezentare adec'Vata a conditiei multora
clintre produsele mass-media, trecute sau prezente. La inceputui dezvolti'uii
presei periodice, in unele sectoare din inc1ustriile mass-media de astazi (ca
in cazul editiuii unoI' carp reviste), publicul a rarnas rlunane mic spe-
cializat dara trebuie folosit termenul "masa", acesta nu trebuie in-
terpretat in sens 'sttict cantitativ. Aspectul ilnvOrtant a1 comwlicarii in masa
nu este acela ci unui nwuiir dat de indivizi (sau wlUi procent c1etenninabil
din ii sunt destinate produse1e, ci mai degt'aba ca produsele sunt
disponibile in principiu pentru 0 de destinatari.
Mai exista 0 alta privinta In care expresia "masa" poate :Ii
Ea sugereaza ca destinatarii produselor mass-media constituie un munar
foarte mare de indivizi pasivi, nediferenpap. Aceasta imagine este datorata
unor critici mai vechi ai "culturii in masa" si ai "societatii de masa" eritici
care au aswnat in general faptui ca comunidu-u in mas;; a avut
in mare parte un impact negativ asupra viepi sociale moderne, creand un
fel de culturii slabii omogena care Ii distreaza pe indivizi fill'a a-i provoea,
care Ie absoarbe atenpa fill-a a Ie angaja facultatiIe critice, care asigudt 0 sa-
tisfacpe imediata fin'i a pune sub semnul intrebillii temeiurile acestei satis-
facpi. Aceasta orientare tradiponala a criticii culturale nu este lipsita de in-
teres; ea a ridicat unele probleme importante, care merita inca si astazi sa
fie puse, intr-un mod <liferit Dar aceasta perspectiva ctitica impreg-
nata de un set de care nu pot:li sus\:inute care nu pot decM sa
Impiedice 0 intelegere a mijloacelor de comunicare a impactuiui lor in lu-
mea moderna Trebuie sa abandonam presupozi!:ia pouivit careia pIimitorii
produselor mass-media sunt spectatori pasivi ale caror simturi au fost in
permanenta opacizate de continua receptare a unor mesaje simiJare. Tre-
buie sa abandoni'un presupozipa pottivit cireia inSll$i procesul de rece!}"
tare ar fi unul neproblematic, necritic, Plin care produsele sunt absorbite de
indivizi, cum tm burete absoarbe apa. Presupozitiile de acesllip au pulin
Media i modernitatea 29
de-a face cu caracterul actual al activitalilor de receptare eu modurile
complexe in care produsele mass-media Silllt preluate de indivizi, mterpre-
tate de ei incorporate in vielile lor.
Daca termenul "masi'l" poate fi in anumite tennenui
"comunicare" poate:li 1a l-andul sau, deoarece tipurile de comunicare impli-
cate de obicei in comunicarea in masa sunt destul de diferite de cele i.J.u-
plicate in conversalia In schimbwile comunicalionale care au loe
in interactiunea fata in fata, fluxul comillliclliii este in general dublu direc-
Iionat 0 alta raspwlde, 111ai departe. eu alle cuvinte,
schimburile comunicationale ale interactiunii fatii in fata sunt fundamen-
tal clialogice_ in cele mai muite de comunicare
in masa, f1uxul comuniciitii este intr-o masura unidirectional
Mesajele sunt prod use de Wl set de mdivizi transmise celorlalp, care sunt
in mod tipie in pozi\ii indepru-tate spatial $i temporal de contextul ori-
ginal de producere. Prin w-mare, plimitotii mesajelor mass-media nu sunt
at.1.t par teneri intr-lm proces reciproc de schilnb comunicalional, cat
mai degraba intr-un proces slructw-at de transmitere siln-
bolici. Prin urmare, de obicei, voi vorbi mai degt-aba de "translluterea" sau
"difuzarea" mesajelor mass-media, deeM de "comunicare" ca ataJ.e. Chiar
si in circumstantele structurate ale cOlmmiciirii in masa, destinatarii au 0
capacitate de a interveni de a conbibui la cursul con1inulul pro-
cesului eomunicaponal. Ei pot, de pilda, sa serie scrisori editorului, sa tele-
foneze ]a companiile de televiziwle exprime piirerile, sau chiar sa re-
fuze sa cllmpere sau sa primeasca produsele vizate. Al;;adar, procesul
este in mod fundamental asilnebic, el nu este in inb-egime
monologic sau unidirectionat
Exista inca lUl motiv pentru care termenul "comunicare in masa" poate
piirea oareclUn inadecvat astazi. Asociem de obicei acest tem1en cu anum.ite
tipUli de transmitere mass-media - de exemplu, cu difuzarea ziarelor cu cir-
culape in masa, eu radioul transmisiunile televiziunii, mai departe:
A'3tazi ni se pare ca slmtem martOlii unor sdumb3.ri ftmdamentale in nattu-a
eomunicruii mediate. Trecerea de la sistemele analogice de eodificare a in-
la eele digitale, combinata Cll dezvoltarea unor noi sisteme de
transmitere (incluzfmd de inalta putere $i cabluri de inalta capaci-
tate), creeaza un scenariu tehnic nou, in care informapa comwlicarea pot
fi manuite in moduri mai flexibile. Vom exanlina mai detaliat unele dintre
aceste dezvolt.-ui inu--o etapa ulterioara. Aici voi remarca doar ca, daca ter-
menul "comunicare in este ca descliere a formelor mai Ira-
ditionale de tnmsmitere mass-media. allmc.i el pare in mod particular nepo-
, .
30 JOHN B. THOMPSON
trivit pentru noile tipun de retea de informape de comunicare, care devin
din ce in ce mai dlspandite astazi.
. Avand in vedere aceste consideratii, termenul "comunicare in masa"
trebuie sa fie folosit cu mare Voi folosi in general a1ti termeni -
precum "comunicare mediata" sau, mai simplu
t
"mass-media" - care sunt
mai putin cu presupozitii Cu toate acestea, nu ar m:bui
sa lasam aceste conceptuale sa aSL\lI1da faptul ca, printr-o serle de
dezvoltilri istonce care potti documentate destul de precis, a aparut 0 noua
serie de fenomene comunicaponale. In masura in care folosesc termenul
"comunicare in masa", il voi utiliza pentru a desemna acest set
onat de dezvoltari istonce de fenomene comunicationale. Ceea ce descriem
acmn intr-un mod destul de liber drept "comllnicare de masa" este 0 sene
de fenomene care au aparut din punct de vedere istoric plin dezvoltarea
institutii10r care cautau sa exploateze noi oportunitap de a aduna a inre-
gistra informapa, de a produce a reproduce forme simbolice, de a trans-
mite infonnapa con{mutul simbolic unei pluralit:ati de destinatlli, in schim-
bul unui anumit tip de recompensa financiara.
Pentru a::li mm precis, voi folosi termenul "comunicare in masa" pentru
a desemna producerea institu(iona1izata $i difuzarea gelleralizata a bumuilor
simbolice prin fixarea $i transmiterea inforrna(iei sall a conpnlltuIll.i simbo-
lic. Voi aceasta expunere vorbind despre cind caracteristici: rni}
loacele tehnice de producere difuzare; transformarea in
bunuri a formelor sirnbolice; ruptura structurata dintre producere recep-
tare; disponibilitatea extinsa a produselor mass-media In timp spapu;
circulatia publica a fonnelor sinlboliee mediate. Nu toate aceste caractelis-
tici sunt proprii doar pentru eeea ce numim "eomunicarea in masa", dar ele
reliefeaza impreuna un set de trasaturi care slmt aspecte tipice importante
pentru tipul de fenomene comunicaponale pe care am ajuns sa Ie desem-
nam plin acest termen.
PIima caracteristica a comunicilrii in masa este aceea ca ea implicit anu-
mite rnijloace tehnice de producere de difuzare. Aceasta
caracteristica este eea care s-a bucurat de cea mai mare atentie in litera-
tura de specialitate, deoarece este dar ca dezvoltarea mijloacelor de comu-
nicare, de la formele timpurii ale tiparului la dezvoltarile mai recente din do-
meniul s-a bazat pe 0 sene de inovapi tehnice care au
putut fi ex.p\oatate comercial. Este dar l?i faptul ca exploatarea acestor ino-
este un proces care a avut loc tntr-o serie de de cadre insti-
cit aceste continua sa modeleze felnrile in care mijloa-
Media i modernitatea
3 J
feele de comunicare opereaza astazi. Cu alte cuvin , c1ezvoltarea comuni-
cinii in masa este inseparabili'i de dezvoltarea indus . or mass-media - adica
a multimii de organi.zatii care, din Evul Mediu tarzi pana in zilele noastre,
au fost preocupate de exploatarea comerciala a ino . tehnice, ceea ce
a fl('ut posihil ca fonnck ,imho1ice sa fie produse. difuzate tn mod gene-
r;:\il.aL III LllTli{lronu capItol voi examina unele din e aspectele tehnice
ale mass-media, incepand eu exploata a comercialfl a ma!;'inii
de tipant tn a dOlla jumatate a secolului al XV-lea. I ar, spre deosebire de
mare parte din literatura de specialitate despre tehn logiile mass-media, voi
incerea sa leg dezvoltarea rnijloacelor tehnice !;'i de spectele instituponale
mai largi ale dezvoltarii societaplor moderne.
Faphil ca comunicarea in masa irnplica in mod ic exploatarea comer-
cialii a inovatiilor tehnice este facut eA.1l1icit de a dou caracteristica, de ceea
ce am nurnit transfonnarea in bunUli a formelor si 'bolice. Am discutat pe
SClUt aceasta caractelistica in anterioara, relape cu capacitatea
reproductivii a rnijloace1or tehnice; insa aici 0 voi e bora mtr-un mod mai
general. Privesc transformarea in bunmi ca pe un p particular de "valoli-
zare", adica drept unul dintre modurile in care obie telor Ii se poate atIibui
o anumita valoare. Formele simbolice pot:fi supuse doua tipuri plincipale
de valorizare
l4
. "Valorizarea simbolica" este procesul rin care fonnelor sinl-
bolice Ii se atIibuie "vaJoare simbolica". Aceasta este oarea pe care obiec-
tele 0 au in virtutea modurilor in care gradului in are ele simt apreciate
de indivizi, adica pretuite sau condanmate, ravnit . sall dispretuite de ei.
"Valodzarea economica" este proeesul plin care f melor simbolice Ii se
atIibuie "valoare economica", 0 valoare pentru care Ie potfi schimhate pe
piati. In virtutea valorizilrii economice, forme]e si bolice se constituie ca
bun wi eIe devin obiecte care pot:li cumpaiate van ute pe piata, la un anu-
mit pret. Voi numi fonnele simbolice transformate .n bunuri "bunun sim-
I 1
" I .
)0 Ice. I
Comunicarea in masa implicii in mod tipic trar ormarea in bunuli a
formelor sirnbolice, in sensu! ca obiectele produse d institupile media sunt
forme simbolice supuse, Intr-un mod sau tn altul, p :oeesului de valolizare
econornici. Modurile de valori7..are a formelor sim olice variaza mult, de-
pinzand de mijloacele tehnice de cadrele instihl . bnale in care se desta-
soara. Transformarea in bunun a lU10r mateIiale ti v rite, precum carple
pamfletele, se bazeaza in mare parte pe capacitat ' de a produce de a
vinde copii multiple ale operei. Alte matenale tipruite '(ziarele, de pilda) com-
bina acest mod de valOlizare ell alte modUli, precu capacitatea de a vincle
32
JOHN B. THOMPSON
spa!iu publici tar. in cazu1 transmisiunii"radio de televiziune, vanzarea tim-
pului de emisie citre agentu publicitati a jucat W1 r91 important in unele CO\1-
texte ca mijloc de valow .. are economica. In alte contexte na!ionale,
destinatmii programelor de radio de televiziune au fost taxaji direct (prin-
U'-o taxa de autOlizape) sau indirect (prin impozitare) pentru cirepLul de a
receptiona material difuzat DezvoltIuiJe tehnologice recente, legate de trans-
miterea prill cablu satelit, au creat noi pIilejrni de valorizare economica,
precum plata fondrnilor de subscriere sau folosirea cit1ilor de credit, care
dau posibilitatea privitorilor sa decodifice mesajele sb-ecurate.
Desigur, transformarea in bunUli a formelor simbolice nu este proplie
doar commucmii in masa. Exista aIte tipuri de fonne simbolice, precrnn
pictUlile alte forme de arta, cai'e sunt in 'mod curent supuse procesului
valorii'uii economice. DezvoltaI'ea Ullei piete pentru lucrmile de arm - ga-
leriile de arta, casele de licitape etc, - poate :fi vazuta ca dezvoltarea w1Ui set
de institu!ii care guverneaza valorizaI'ea economici a operelor de arm in
cadrul careia aceste opere pot:fi cumpm'ate vfmdute ca bunl.1ri, eu cit este
mai mare valoarea simbolici abibuim acestor opere producatorilor lor,
adici cu' cit ele sunt plivite mai mult ca "opere mmi", iar ei - ea mm'i",
cu amt este mai mare pretul, in general vorbind, pentru care opera b'ece lei
alt posesor pe piata de m'ta. indl,lstriile mass-media nu sunt singu-
rele institupj preocupate de valorizarea economici a formelor. simbolice. Dar
in lumea moderna ele sunt, cu siguranta" prinu'e cele mai importante ast-
fel deinstitulii cele mai capabile de a influenta viata cotidiana a majOlitatii
indivizilor.
Cea de-a treia caracteristica a comunicirii in masa este aceea di ea in-
stituie 0 ruptura struchrrata intre producerea fonnelor simbolice recep-
tarea lor, In toate tipurile de comunicare in masa, contextul producelii este
in general separat de contextul sau de contextele recepmtii. Bunurile sim-
bolice sunt proc1use intr-lffi context sau inu'-un set de contexte (mai precis,
institutiile care fonneaza industriile mass-media) si Silllt bansmise unor des-
tinatarl afIati in contexte care soot distante si (preCUf'il situatiile va-
date din diieritele case). Mai mult, spre de multe aIte de
comunicare ce implici 0 sepm'are a contextelor, in cazul comunicalii in ma&l
fluxul mesajelor este, cum mn remarcat anterior, predominant unidirec-
\ionat. Contextul producelii nueste (sall nu este in masudi) con-
textul receptillii, cum nici contextele receptaru nu sunt (saunu sunt in
masura) contextele producetii. fluxulmesajelor este un flux
st11Jcturat, in care capacitatea destinatatilor de a interveni sau de a conbi-
bui la procesul de producere este sbict circumscrisa.
"
Media i modernitatea
33
Aceasta caractelistici a comuniciuii in are consecinte importante .
pentru procesele de producere de receptare. In privinta producelii, aceas-
ta inseamna ca personalul implicat in producerea transmiterea mesajelor
mass-media este in generallipsit de formele directe eontinue de feedback
caracteristic interaepUllii fata in fata-, Prin um1are, proeesele de producere
de transmitere sunt caractedzate de un tip distinct de il1detemllIlare, pen-
U'U ci aceste procese au loe in absenta repJidlor furnizate de destinataIi.
diferenta dintre un discurs adresat unei adul1rui publice, care lsi
poate manifesta aprobar-ea sau dezaprobarea prin ras, zgomote sau prin
trarea tacelii, rnl discurs linut in fata camerei de televiziune.) Desigur, per-
sonalul mass-media a dezvoltat 0 varietate de tehnici pentru a face fata aces-
tei indetenninrui, de la folosirea formulelor experimentate care prezinm illI
interes previzibil pentru public televizate sau :filmele selial)
paua 1a ceycetaI'ea pietei monitorizarea regulata a cotei audientei a cis-
punsului
Din perspectiva receptlrii, intreruperea structurata inlplici faptul ci des-
tinatarii mesajelor mediate pentru a spune astfel, liisap in seama pro-
priilor scheme. Destinatarii pot sa faea dinb'-un mesaj mai mult sau mai
pulin ceea ce vor, iar producitorulnu este aeolo pentru a elabora sau a co'
recta po sibil a neintelegere. Ea implidi faptul di destinataIii sunt intr-o
fundamental inegalii fata de procesul eomunicaponal. Ei prin
insa9i natura comwuduii in masa, parteneli inegali in procesul schimbului
simbolic. Comparap eu indivizii implicap in proeesele de procluc\ie de
transrnitere, destinataIii mesajelor mediate au 0 putere relativ mica de a de-
tennina subiechtl !?i conjinuhtl comunicfuii. Dar aeeasta nu inseamna ci ei
sunt lipsip de putere, nici ci ei sunt doar spectatori pasivi ai unui specta-
col asupra caruia au un conb'ol reclus sau nu il au deloc. .
A patra caracteristici a eomunieiitii in masa este faptul ca ea extinde
disponibilitatea fonnelor simbolice in spapu in limp. Aceasm cm'acteIis-
tici este sb'aus legam de cea precedenta: deoarece mijloacele de comrnli-
care instiLuie 0 separare intre contextele producerii contextele receptIu'u,
rezulta ci mesajele mediate Silllt disponibile in contexte care sunt indepru'-
tate de contextele in care au fost prod use. Ele pot fi receptate, in ge-
neral sunt reeeptat:e, de indivizi care sunt foarte indepat'tap in spajiu, poate,
!?i In timp, fatft de imlivizii cmoe Ie-au prod us. Disponibilitatea extinsa a me-
.sajelor mediaLe este 0 b-asatlu'ii plina de prin unnare, voi dis-
o 'cuta aceasta trasalura mai In detaliu III continuare, inca 0 data, disvonibili-
tatea extinsa a fOl1neJor simbolice nu este proprie doar cOll1wlicarii in masa.
34 JOHN B. THOMPSON
Toate formele simbolice, fie doar in virtutea faptului ca sunt schimbate
Intre i?divizi care nu ocupa pozipi identiee in spapu In !:imp, implica un
anurmt grad de distantare spap<rtemporala. Dar, 0 data cu dezvoltarea in-
stitupilor orientate spre produeerea ]a scadllarga si spre difuzarea gene-
ralizata a bunurilor simbolice, rusponibilitatea a formelor simbolice
devine tm fenomen social mult mai semnificativ si mai raspandit Infonna-
tia simbolic sunt disponibile mai multi indivizi in arii
spapale mai mari la 0 viteza mai mare. Disponibilitatea a fonne-
lor devi?e In timp mai proountata mai in sen-
suI ca este tot mal mult Iuata drept un aspect de rutina al vietii socia1e.
Acest fapt ne conduce spre a cincea caractellstiea a comtmidmi in masa:
ea implica circl.Ilatia publica a fOlmelor simboliee. Produsele industrii10r mas&-
media sunt disponibile In principiu unei pluralitati de destinatari. Ele sunt
produse in eopii multiple sau transmise unei de destinatari astfelin-
cat sunt disponibile, In prinejpiu, Olicui are mij10aeele tehnice, eapacitatiIe
resursele de a Ie dobanru. In aceasta pIivinta, comunicarea 1n masa
de fonnele de comunicare - precum conversapile telefonice, teleconferin-
tele sau inregistrarue video private de diferite tipuri - care folosesc aceleasi
mijloace tehnice de fixare de transmitere, dar care stmt orientate spre
serie unici foarte restransa de destinatari. ilia care trebuie trasata aid
nu este clara, iar distinepa poate fi tot mai estompata in unnatoareIe decenii
de noilor tehnologii de comunicare, care ingaduie servieii mai
personalizate. eu to ate acestea, este caraeteristie pentru comuniearea 1n
masa, cum s-a dezvoltat ea pana aeum, faptul ca produsele ei sunt rus-
In unei p1uralitap de destinatari - chiar dad In fapt, din
difente motive, aeeste produse pot cireula 1ntr-un sector relativ mic si re-
strans a1 populatiei. .
Disponibilitatea produse10r eomunicirii 1n masa are implicatii proflmde
asupra in care gandim ?intre domeniul public eel pri-
ca sunt dlsponibile, In principiu, unei plu-
ralita!l de destinatart mseamna ca eIe au un caracter inninsec public, In sen-
sul ca ele sunt "deschise" sau "disponibile pentru public". Continutul mesa-
jelor mass-media este astfel fatut public, adica facut vizibil si o'bservabil de
citre 0 multime de indivizi tare pot fi, de obicei sunt, raspfutditi in contexte
diverse dispersate. Impactlil mijIoacelor de comunicare natUJii
"sfeJ:ei publice" asupra rela?ei dintre public eel privat este 0
tema care va fi explorata 1n detaliu in capito1ele urmatoare.
Media i modernitatea 35
Reordollarea spa{illll.li $i a timpului
Am observat anterior felul in care folosirea mijloacelor tehnice de cornu-
nicare poate altem dimensiunile spapale temporale ale vietti sociale. Dan-
du-Ie indivizilor posibilitatea de a comunica pe ruii extinse in spapu timp,
folosirea mijIoaeelor tehniee de comunicare Ie da indivizilor posibilitatea de
a t::ranscende granitele spapale temporale caracteristice interacpunii tara
in fafct. In acela1?i timp, ea Ie da indivizilor posibilitatea de a reordona trasa-
tmile temporale ale organiziuii sociale si de a aeeste trasa-
tUJi reord<;mate ca mijloc de a-si urmari
mijloacele tehnice se pe aspectele spatiale si temporale ale
viepi sooiale, dar dezvoltarea tehnologiei din a doua juma-
?te a secolului a1 XIX-lea a fost semnificativii, mai ales, in aeeasta privinfii
Inainte de aparitia telecomunicapei, extinderea disponibilitapi fonnelor sim-
bolice in necesita de obieei transportullor fizic: eu eateva exceptii
notabile (de exempIu, semaforul), distantarea spatiala senmificativa
fi infaptl.lita doar poo transportarea formelor simbolice dintr-un10c in altn!'
Dar, 0 data eu dezvoltarea primelor fonne de telecomunicape, precum te-
Iegraful telefonul, rustantarea spatiala sermUficativa putea fi infaptuita fara
transportul fizic a1 formelor simbolice pdn urmare, ffu"a a suferi intarzi-
elile temporale implicate de ucmsport Aparitia telecomunicatiei a eondus
astfella declIplarea spa{iului de timp, In sensul' ca distantarea nu mai
necesita distantare temporala. Informapa simbolie puteau fi
trru1S1tllSe la man distante eu 0 intarziere relativ mica; 0 data ee au fost in-
stalate cablwile de transmisie, mesajele puteau :fi transmise In ceva mai mult
timp deeM eel neeesru- pentrll eodifiearea si deeodificarea informatiei. Dis-
tantarea spapala a fost mult sporita, in ce intarzieriIe au
fost virtual eliminate.
Decuplarea spa?1I1ui de timp a pregatit drumul spre 0 alta transformare,
strans legata de.dezvoltarea telecomunicatiei: descoperirea simultaneitafii
despa(ializate.
16
In perioadele istorice anterioare, experienta simultanei1ii?i
- adica a evenimentelor care se intamplau ,,In ace1a$i timp" - presupunea
un loc specific 1n care evenimentele simllltane puteall fi experimentate de
indivic1. Simultaneitatea presupunea localizare; "acelasi timp" presupunea
"acela$i loe". Dar, 0 data cu dectlplarea spapului de savarsita de tele-
comunicatie, expelienta simultaneitatii a fost desplinsa de conditia
a localizarii comune. A devenit posibil sa fie expeIimentate eveniment:e ca
fiind simultane, in ciuda faptllilli ca ele s-au intamplat in loclll; din punet de
36 JOHN B. THOMPSON
vedere in contrast cu concretetea lUi j,aici aClUn", s-a
ivit un sens allui "acum" care nu mai era legat de un loc particular. Simul-
taneitatea a fost extinsa in a devenit, in final, globala ca intindere.
Transformanle timpului de dezvoltarea
noilor tehnologii de comunicare patlial, de dezvoltarea unor mijloace de
transport mai rapide, au dat unor probleme din ce in ce mai acute
de coordonare probleme care au fost in cele din W111a re-
zolvate serie de convenw asupra standarclizarii timpului IUlnii
l1
. Pani}
la mijlocul secolului al XIX-lea, fiecare metropola, sau sat avea propriul
sau standard temporal; exista 0 pluralitate de timpuri locale, care nu erau
coordonate intre ele. Dar, 0 data cu dezvoltarea serviciilor de la sffir-
secolului al XVIll-lea, cu construirea cillor ferate, de la inceputul se-
colului al XIX-lea, a fost 0 presiune crescandii pentru st:1I1dardizarea calcu-
limi timpului la nivel supralocal. Introducerea orarului standardizat al du-
lor ferate, bazat pe melldianul de la Greenwich, a dus treptat la acloptarea
GMf ca standard uniform al timpului in Marea Britanie. Sarcina de a stan-
danliza calcularea timpului la scadi teritorialil mai larga a ridicat noi pro-
bleme, care au fost rezolvate prin introducerea zonelor de timp standard.
Zonele de tirnp au fost stabilite pe continentul nord-ametlcan in anii
1870 la inceputul anilor 1880, iar in 1884 0 International Metidian Come.
renee a fost convocata la Washington, D.C., in scopul de a stabili un sistem
global de standardizare a timpului. Imnea a fost impru1ita in 24 de wne de
timp a cite 0 ora s-a stabilit 0 linie de demarcare a timpului. S-a convenit
ca litlia de demarcare a timpului sa:fie alISO-lea meIidiau, la aceeasi distallta
1a est la vest de Greenwich; cililtorii care 0 strabat dinspre est ci$tiga'o
zi, in vreme ce cei care 0 strabat dinspre vest pierd 0 zi. De acum Inainte
sistemul standardizat al timpului 1umii a asigurat un cadru pentru coordo-
narea timpwilor locale pentru organizarea retelelor de comunicare de
transport
Dezvoltarea noilor mijloace de comunicare :;;i a noilor mijloace de trans-
port a afectat modUIile in care indivizii au experimelltatcaracteJisticilp- spa-
temporale ale vietti sociale. Standardizarf'd till1iHlui lUll;;! d {vSl if
de un interes crescfuJ.d pentru a LUupului :;;i a spa-
vitezei' a a decuplalii de timp. Acest
interes a gasit expresie in arta literatura de la secollllui al XIX-lea
inceplltul secollllui al XX-Iea, de la Proust Bflu,]('t. l!r
n
b .l::i 'W-: l"yc:
de la cubism futUllsrn la suprarealism. Imp,l('! dl d1 Listie (t1 aces-
tor dezvolmri a fost explorat eu aCl.utale de SLephen Kern, Mcu'shall Bennan
t
Media i modernitatea
37
si de altii
18
. As vrea sa examinez aici, 1ntr-un mod mai general, unele dintre
. dezvoltarea nlijloacelor de comunicare a afectat perceperea
spatiului si a timpului in cazul indivizilor
de dezvoltarea indusuiilor mass-media, percepUa majolita?i oa-
menilor asupra trecutlliui asupra locurilor necomunicative a fost mode-
lata in primul rand prin simbolic schimbat in fata
In fum. Povestirea a jucat un ro1 central in formarea oanlenilor asu-
pra asupra lumii situate dincolo de lor imediate. Pen-
tru mcYOlitatea oamenilor, percepva trecutului a locurilor necomurucative,
preClUn perceppa delimitate continue istoric, ca-
rora ei Ie-au au fost constituite in primul rand Pl1n tradip.i orale care
erau produse transmise in contextele sociale ale vietii de fiecare zi. Dar
disponibilitatea crescfuJ.dil a f0l111elor simbolice mediate a alterat treptat mo-
dwile in care majOlltatea oamenilor au do bandit asupra b:ecutu-
lui si a lumii aflate dincolo de mediullor imediat Rolul traditiilor orale nu
a eliminat, dar aceste au fost completate anumita ma-
sura, reconstituite, ptin difuzarea produselor mass-media. .
Dezvoltarea mijloacelor de comlmicare a creat astfel ceea ce pulem de-
scrie ca ,)stOlicitate mediata": noaslra asupra t.recutului percep-
tia noastdi asupra modurilor in care trecutul ne influenteaza astazi, au deve-
din ce in ce mai dependente de WI rezervor in permanenta expansiUlle
de forme simbolice mediale. Majoritatea indivizilor din societaple vestice
de astazi si-au derivat perceptia asupra marilor evenimente ale trecutului
dliar asupra ma.tilor ale secolului al XX .. lea (cele doua t-azboaie
mondiale, Revolutia rusa, Holocaustul etc.) in primul rand din ziare,
filme si de televiziune. Pe masura ce evenimentele se retrag tot
mai in devine din ce in ce mai probabil ca indivizii
vor deriva intelegerea acestor evenimente din experienta personala sau din
experien\a a celorlaW, ale caror descrieti Ie
interactiunea farn in fata. Traditia orala si interactiunea falit in fala continua
rolUll In .noastre asupra trecutu-
.: dill' ele din ce in ce mai mult in cu un proces de in-
care l$i JlJ
f U
{.l18 simbolic de produsele industtiilor mass-
media.
Dadllllijloacele de comunicare ne-au alterat percep?a noastra asupra
\:J. eculului ele ne-au si creat ceea ce putem nunu ,,0 mondializare mediata":
, . .
perceptia noastra asupra lumii care se ana dincolo de expetien\.a noastra per-
sonala perceppa asupra locului nostrll in lume slmt din ce in ce mai mo-
38 B. THOMPSON
de forrnele mediate. Difuzarea produselor media ne da po-
expenmenta mtr-un anumit sens ever$l1entele, de a-i obsel:va
pe cedalp de a invata despre 0 care se extinde dincolo
de sfera mtillrnrilor zilnice. 0n:onturile ale intelegerii no as-
sunt, mult larglte, pentru ca eIe nu mai SlUlt restranse de nece-
prezent.ei fizice in loclUile in care evenimentele observate se intampla.
Atilt este gradul in. care perceptja noastra asupra llUllii este mo-
?elata
v
de atuDci cfmd calatOlim in
mdepartate ale It;rrnl ca VlZltaton sau experienta noastra trruta
19
este
adesea tm set de imagini l?i de dobfmdite printr-o ex-
plUler.e la produsele mass-media. Chiar in acele cazuri in care
noastra a indepartate nu concu:reaza cu noas-
tre, sauval surprizei atesta adesea faptul ca experienta
de un set de preconcep?i derivate, eel putin
mb"-o masura, lumite imaginile propagate de
Alterandu-l: asupra loctdui a trecuttdui, dezvoltarea mijloa-
are un impact asupra sentimenrului de apartenenta al
asupra sentimentului fata de grupurile ca-
el aparyn. Sentimenrul apartenentei se Oligineaza, anu-
l11lta masura, m sentimentul unei istorii comune si a unui loc
comun, a unei comune in timp in Dar noastra
asup:a devine din ce in ce mai dependenta de mass-
asupra lumii asupra locului nostru
I? ea deVine din ce !n ce mal. hrarnta de produse mass-media, atunci si sen-
. comunita11le cu cale
timp 0 ongine comuna 0 soarta comuna, este alterat
ca illlor comunitati care sunt constituite par-
pal PO? Vom revern la acest fenomen de "socialitate mediata"
10 Vlltoare, unde yom examina unele exemple in detaliu.
Pana acum am .analizat unele dintre modurile in care dezvoltarea mij-
loacelor de a alterat percep1ia indivizilor asupra trecutului si
asupra IUl11l1 de dmcol0 de lacurile lor imediate. Dar sa analizam acum
subiect oarecum diferit noastra asupra timpului si a spatiului este
de percep1ia noastra asupra distantei, a ce este
asupra a ceea ce este Indepartat; iar simtul nostru pentru dis-
tanta modelat profund de mijIoacele afIate la noastra pentru
a ne ml:;;ca in spapu timp. Mijloacele de transport in mod dar cruci-
ale III aceasta privinta. Pentru din satele din secolele indepArtate,
Media i modemitatea
39
Londra era cu mult mai departe decat este pentru locuitorii de la tara din
BJitania de asti'lzi. In secolul al XVII-lea, dmd drumurile erau !?i
cfmd viteza medie a u"asurilor trase de cai in regilmile de provincie era, pro-
babil, in jur de 30 de mile pe zi, 0 calatorie la Londra dintr-un district preclffil
Norfolk ar :fi durat cateva zile
20
; astazi poate :fi. facuta in cateva ore. Mijloa-
cele de comunicare au jucat 9i ele un rol crucial in formarea percep11
ei
noas-
tre asupradistantei. Cfmd comunicarea era dependenta de transportarea
fizidi a mesajelor, percep11a distarJtei era dependenta de timpul pe care il
Iua dllatOlia de la Oligine la destina11e. Deoarece viteza de b"ansportare-
comunicare a crescut, distanta a parut ca se diminueaza. Dar, 0 data Cll de-
cuplarea de timp adusa de telecomunicape, percep11
a
distant
ei
a
fost treptat evaluata separat. de dependenta exdusiva de timpul dlatoriei.
De atunci incoace, distantei a fost dependenta de doua variabile
_. timpul c31atoriei 9
i
viteza de comunicare - care nu coincideau in mod ne-
cesar. Lumea se reducea la dona dimensiuni, dar mai repede la una decat
1a ceaIalti
Tocmai aceasta transformare in distantei subliniaza ceea ce
a fost in mod adecvat descris drept "comprimare spa11o-
tem
porala,,21. data
cu dezvoltarea noilor mijloace de h"ansport de comunicare, cupJata cu
expansiunea tot mai intensa $.\ extinsa a economiei capitaliste, indrepta12
spre rapida a voltmmlui capitalurilor 9
i
bunurilor de pe piata, sem-
nificatia frontierelor s-a atenuat si Jitmul vietii sociale s-a accelerat Paro ale
, lumii'inainte V1"eme se de retelele globale de
pendenta Timpul cilatoriei este foarte redus 0 data. cu dezvoltarea tele-
I comwucatiei, viteza comunicfuii devine virtual instantanee. l.umea pare ea
un spati
u
mic: ea nn mai este 0 intindere vasta de teritorii nestdlbatute,
ci un glob complet explorat, cartogra'fiat cu gIWi 9
i
vnlnerabilla inttigile fiin-
telor umane.
, Mai trebuie Insa sa dobandim 0 intelegere clara a impactl.llui acestor
transfom1ID asupra modUlilor in care indivizii expeIimenteaza t1uxnl isto-
riei si siruarea lor in acesta. In formele timpmii de societate, cand majOlita-
tea locuiau la tara asigurau subzist.enta din mlmca pamanlului,
experienta tTecerii timpului era strans legata de ritmurile naturale ale ano-
timpurilor de cic1urile 9i ale mor11i. Pe masudi ce se aprc:
piau tot mai mutt de un sistem de angajare ba:at pe expeo-
cnta trecerii timpitlui a devenit din ce 111 ce mat legata de mecanlsmele de
cerute de sincronizarea O1uncii 9
i
de organizarea saptimfmii
de lucru2:! . Pe masura ce timpul era i"eglat in scopul de a de
bWllIJi, exista un anumit echilibnI: se Hicea\ t S3Clificii in prezent, in sperant
a
40 JOHN B. THOMPSON
unui viitor mai bun. Nopunea de elaborata in filosofiile ilwniniste
ale istoriei in teOliile sociale a fost experimentata in viata de
zi eu zi ca interval intre expelienta trecuta cea prezehta, pe de 0 parte, si,
de parte, ca orizont in continua prefacere al asteptarii asociate cu vH-
torul
23
. '
acest mod de a expetimenta scurgerea timpului se poate schim-
ba. Intrucc1t titmul viepi se accelereaza, viitorul nu se mai intinde in fata
noastdl ca un tirram prOlnis. Orizonlul de in continua
mare incepe sa se pe masura ce merge in con ITa unui vii tor
care este in mod repetat tipsit de trecute pre7nte. Devine dill
ce in ce mai dificil sa se menpna 0 conceppe liniara. a istoriei ca progreso
Ideea de progres este un mod de a coloni7..<l viitorul, w] mod de a subsuma
viitorul planurilor noastre prezente. Dar, jjltrUcat deficientele
acestei strategii devin mai dare pe zi ce trece, intrucat viitorul ne
in mod repetat plantuile ideea de progres incepe piarda
influenta asupra no astra.
Et d
" v daY v I
s e prea evreme sa spunem ca aceasta transform are va continua
dara se va intfunpla care vor fi consecintele ei. Nu exista nid 0 in-
doiala ca, datorita, in parte, dezvoltatii noilor forme de comunicare si de
transport, modurile noastre de a face experienta spapului a timpului's-au
schimbat intr-o malliera destul de profunda. Aceasta va fi 0 tema centrala
in capitolele care urmeaza. Dar in ce masurn dezvoltfuile discutate aid au
inceput sa remodeleze experienta fluxului istoriei a locului nostru in ea,
percepj:ia noastra asupra viitorului OIientarea no astra in el: acestea sunt
intrebfui pe care Ie voi Iasa, in cea mai mare parte, deschise.
C0111wncare, apropriere $i viata de fiecare zi
in acest capitol, am accentuat in cateva randwi importanta fC}-pluiui de
a gancli mijIoacele de comunicare in relatie eu contexie!e sociale practice In
care inclivizil produc pllmeSC formele simbolice mediate. Neglijarea aces-
tor contexte sociale este 0 tendinta care poate.li lntmnila dp-"a lungul istorir'
reflectiei teoretice in analizele practice despre mass-media. De exemplu,
sub influenta strucluralismului, a semioticii a OJienta.ilor inrudite, 0 mare
parte a cIiticii culturale din ultimii ani a fost preocupata de b'asatuIile con-
stitutive ale "texteIor" - nu doar ale textelor in sensul de opere li-
lerare, ci texte in sensul mai larg de forme culturale senmificative, cle la fil-
mele 1?i programele TV la panourile cu reclame graffiti din metrou
21
. Avem
Media i modernitatea
41
mult de dintr-o analiza liguroasa a u-asaturilor constitutive ale aces-
tor "texte". Dar mice astfel de analiza este, in eel mai bun caz, un mod foarte
partial de examlnare a fenomenelor culturale (inclusiva textelor literare).
Este partial pentru ci fenomenele vizate sunt in general analizate tara a exa-
mina intr-uJ1 mod sistematic detaJiat condiliile in care ele au fost produse
prinute. Textele stmt in general analizate in pentru eIe, fara referire la
scopurile resw'sele eelor care Ie-au produs, pe de 0 parte, sau la modu-
rile in care ele sunt utilizate intelese de cei care Ie primesc, pe de alta
parte. Producatorli destinatarii Stillt scipati din vedere, in \Teme ce ana-
listul sau criticul se concentreaza pe 0 forma cultw'ala care este, oarecum
artificial, extrasa din conclitiile sociale ale produceIii, circulapei recep-
tariiei.
bl cadrul mai empitice ale cercetaru mass-media, nalura si ro-
lul destinatarilor - sall ale publicului - au fost examinate foarte detaliat' Me-
tode vcuiate de cercetare all fost folosite pentru a studia factOli precum nia-
rimea alcatujrea publicului, gt-adele de atenpe de intelegere manifes-
tate de destinatati, "efectele" pe tennen scurt pe termen lung ale expulleJii
la mesajele mass-media, "nevoile" sociale psihologice satisfacute de con-
sumul produselor media, mai departe2S. Aceasta cercetare a produs
o insemnata cantitate de materiale interesante importante. Dar 0 mare
parte din aceasta cercetare comporta anumite deficiente. Una dinu'e aces-
tea este urmatoarea: cautand mai presus de toate si eual1tifica ..
rea publicului a raspwlsurilor lui, 0 mare parte din anterioara
a tins spre neglijarea a ceea ce am putea descrie drept caracte11l1 mundall
a1 activ:ita/ii receptive. Prin aceasta inteleg faptul ci receptarea produselor
mass-media este 0 activitate pdlctica, de rutina, pe care illdivizii 0 infaptu-
iesc ca pe 0 parte integranta a viep.i lor cotidiene. Daca dorim sa intelegem
natura receptarii, atunci trebuie sa dezvoltilm 0 abordaFe care este sensi-
bila la aspectele practice si de rutina ale activitatii receptive.
bl ultimii ani, acest tip de abordare a teren printre cercetatorii
mass-media. Unele dintre cele mai incitante stuclii ale proceselor de recep-
tare au folosit 0 vatietate de metode, incluzand observarea participativa,
chestionare interviUll extinse, pentru a proba in detaliu in care
indivizii ptimesc produse1e mass-media, ceea ce fac eu ele modul in care
Ie inreIei6, Aeeste studii au inlaturat eu fermitate ideea ca destinatarii pro-
duselor mass-media sunt eonsuma(ol; pasivi; ele au aratat in repetate ran-
dUll ca receptarea produselor mass-media este un proces mult mai activ
mai creativ decal: sugereaza mitul receptorului pasiv. Ele au aratat faplul
42 . JOHN B. THOMPSON
ca modurile in care indivizii inteleg produsele mass-media vmiaza In fnne-
tie de flmdalul si de circumstantele sociale, astfelincat acelasi mesaj poate
fi inteles diferit'in functie de .
Mil voi apropia de dintre aceste studii in capitolele unnatoare, dar
aici vreau sa ma opresc asupra implicapilor teoretice generale ale faptului
de a privi receptarea produselor mass-mediaca pe 0 activitate practica, de
rutina. Aceasta orientare implica, in prima instanta, ca reeeptarea sa fie va-
zuta ca 0 activitate: nu ca ceva pasiv, ci ca tU1 fel de praetica in care indivizii
sesizeaza prelucreaza materialele pe care Ie primesc. In procesul recep-
tarii, indivizii folosesc materialele simbolice in propriile lor scoptui, in mo-
duri care pot fi extrem de variate, dar $i aSClmse, intrucat aceste prac-
tid nu sunt limitate 1a 0 situare anume. In vreme ce producerea ,,fixeaza"
continutul simbolic pe un substrat material, receptarea i1 "defixeaza" $i i11asa
prada ravagiilor timpului27. Mai mult, modurile in care destinatarii folosesc
materialele simbolice poate diferi considerabil de modurile (daca ele exista)
pe care producitorii acestor materiale Ie-au avut in minte. Chiar daca indi-
vizii pot avea un control relativ redus asupra con\inutului materialelor sun-
boliee aflate la dispozipa lor, ei pot folosi aceste matetiale, Ie pot prelucra
elabora in moduri care sunt destul de straine de scopurile de intenpile
producatorilor. . . ' ':'. . . .
Aceasta orientare implica faptul ca receptarea este 0 activitate situatE.:
produsele mass-media sunt primite de indivizi care sunt intotdeauna situap
in contexte social-istorice specitice. Aceste contexte sunt in mod tipic carac-
terizate de relatii relativ stabile de putere de un acces diferenpat la varia-
tele resurse acumulate. Activitatea de receptare are loe in cadrul acestor
contexte'structurate $i depinde de puterea de resursele disponibile po-
tentialilor destinataIi. In general, 0 persoana nu poate sa recepponeze pro-
de televiziune, de pilda, daca nu are mijloacele de a dobandi echi-
pamentul necesar de recepponare; felurile de a privi 1a 1V sunt, de obicei,
reglate in anumite moduri, care reflecta relapi mai largi de putere intre mem-
brii grupului familial
28
.ln plus, receptarea este intotdeauna 0
situarn ea este si 0 activitate care Ie da indivizilor posibilitatea de a se dis-
tanta de eontexte1e practice ale vietii de fiecare zi. Recepponand materiale
implica 0 eonsiderabila distantare spapala poate, temporalii), in-
divizii se pot transporta din contextele vietii lor pentru 0 elipa, se pot
l' 1'] 29
pteme mtr-o a ta ume . '
Receptarea produselor mass-media ar trebui vazuta, in plus, ca 0 activi-
tate de mtina, in sensu! ca este 0 parte integranta a activitatilor regularizate,
Med/a i modernitatea
43
, care constituie viata de fiecare zi. Receptarea produse1or media se supra-
pune se inn--un mod complex ell alte activitap, iar 0 parte din
senmificatia pe care tipurile particulare de receptare 0 au pentru indivizi
provine din modurile in care acestea intra in legatura.cu aite aspecte ale
viepi lor. de pilda, indivizii pot citi ziare pentru ocupa timpul cat
dureaza dii;itoria spre loeul de munca; pot deschide televizoru1 pentru a
alwlgi.t lU(Jl1olOma ill limp ce pregatesc pranzul, sau pentru a-i pe copii;
pot citi 0 carte pentru a se relaxa 1;>i pentru a evada temporar din cerintele
vietii zilnice. Receptarea produselor mass-media poate folosi la ordona-
rea planurilor zilnice ale destinatarilor. Inclivizii pot adapta aetivitfltile de
rutina pentru a Ie ponivi eu orarele de transmisie ale companiilor de difu-
zare, de pilda, pentru a se uita in mod regulat 1a de la ora noua, sau
pentru a-1;>i rezerva saptiimfmal 0 mica parte din timp pentru a urman epi-
soadele tmui serial. Tocmai acest aspect a1 receptarii - capacitatea sa de a
impune ordine in activitatile de rutina de fiecare zi - este sernnificativ ate-
nuat de folosirea aparateior video. 'Dandu-1e destinatari10r posibilitatea de
a.inregislra materialul difuzat si de a-I reasculta ori de dite ori doresc sa 0
faca (sau "schimbarea timpului", denumirea sub care aeeasta practica este
de obicei cunoscuta), aparatele video Ie pen nit destinatarilor sa se elibereze
intr-o anumita nl<lsura de ordihea teinporallt impusa de eompaniile de difu-
zate sa integreze procesul receptiiru in activitati de rutiria,care sunt de-
terminate de alte cerinte eonstrangeri.
Pe langa faptul ca este 0 activitate situam de rutina, receptarea p,ro-
duse10r mass-media este 0 realizare abila. Ea depinde de 0 serie de abilitap
dobfuldite de competente pe care indivizii Ie in procesul recep-
tatii. Aceste abilitap competente sunt extrem de diverse. Am observat
deja ca mijloace tehnice difetite necesim diferite tipuri de abilirnp compe-
tente din partea eelor care Ie utilizeaza. Dar este important sa vedem ca
aceste competente, ca atribute dobandite din ptmct de vedere so-
cial, pot varia in anumite privinte de la un grup, sau dasa, Ia altul, de la 0
perioada istorica Ia alta. Ele sunt atribute dobandite prin procesele de in-
vatare sau inculcare, iar aceste procese pot.ti social in anumite
prlvinte sau accesibile in mod diferentiat indivizilor de formape difetita
30

o data dobandite, aceste abilita\i eompetente devin.parte integranta a
compozitiei sociale a pot fi aplicate alitt de automat incM nu
mai sunt reCllnoscllte ca achizitii sociale complexe adesea, foarte sofis-
ticate.
In :final, receptarea produselor media este 1n mod flindamentaI un pro-
ces hermenelltic. Prin aceast:a fnteleg eel indivizii care primesc produseJe
44 JOHN B. THOMPSON
mass-media slmt 111 general intr-un proces de interpretare plio care
ei confera till sens acestor produse. achizi.{ionarea produselor mass-
media nu impliea in mod llecesar till proces de interpretare in acest sens:
o carte poate fi cumparam niciodatl cititIt, cum un canal de televizitille
poate fi Hisal deschis, chiar daea nimeni nu se uita la el. A dobandi inseamna
doar a lua in posesie, In felul in care dobandim aIte obiecte de consum, pre-
cum hainele Dar receptarea produselor mass-media implica mai
mult decat atat ea cere WI anumit grad de de activitate interpre-
tativa din par tea destinatarului. Individul care till produs mass-me-
dia trebuie, iritr-o anumitl masura, sa-i acorde (sfrl citeasci, sa-l ur-
mareasci, sa se uite la el, sa-I asculte etc.); tacfuld astfel, individul este de
obicei angajat in faptul de a confeli un sens simbolic transmis
de produs. Diferite mijloace de comunicare permit in mod tipic necesita
diferite grade de de concentrare de efort Cititul unei cill-p. nece-
sita, de obicei, un mare efort din partea cititorului, pe cind un ziar poate :fi
cisfoit intr-un mod privind titlwile citind ocazional articolele per-
tinente. Ne putem uita l<i televizor avfl11d grade variate de de la ab-
totaIa pana la observatii intennitente care ne pennit sa unnmim de-
gajat desfal?urarea programului.
Daea privim receptarea produselor media ca pc un proces hermeneu-
tic, attmci putem sa ne inspm din wIele perspective ale henne-
neutice pentru a caracteliza acest fenomcn. Interpretarea, cum ar spwle
Gadamer, nu este 0 activitate lipsita de presupozipi: ea este WI activ,
creativ, In care interpretul aduce till set de !?i de a!?te.i pen-
tm afimdamenta mesajul pe care cautl sa-l inteleaga31. Uncle dintre aceste
pot:fi personale, adidi proprli doar tillui individ par-
din al carui destin ele se ivesc. Dar multe dintre aceste
pe care un individ Ie aduce in procesul de interpretare au WI ca-
racter sociall?i istOlic mai largo Ele SWIt presupozitiile COl1ltille,
de till grup de indivizi care au, in linii mmi, Oligini sociale Ira-
iectorli similare. Ele constituie un tip de implicita fundamentala
pe care indivizli 0 dobandesc ptintr-un proces gradual de inculcare, care
Ie asigura un cadru pentru interpretarea asimilarea a ceea ce este nou.
intrucat interpretarea formelor simbolice necesita 0 contribupe activa
din pm"tea interpretului, care aduce un anumit caclru pentru a flmdiullenta
mesajul, rezulta ca modulile in cme tm produs mass-media, este pot
vmia de la un individ (sau grup de indivizi) la altlll, de lawI conlext social-
islotic Ia allul. cum se intampla cn toate formele simbolice, I
Media i modernitatea 45
unui mesaj transmis de media uu este un fenomen static, de:finitiv fixat
transparent pentru Mai degraba, intelesul sau sensul unui mesaj ar tre-
bui pIivit ca un fenomen complex, schimbator, pennanent rehmoit intr-o
anumita masm-a, transfonnat de procesul de receptare, de interpre-
tare l?i de reinterpretare. _ intelesul pe care un mesaj 11 are pentru un individ
va depinde intr-o oarecare masura de cadrul pe care individul respectiv fun-
damenteaza mesa jul. Desigur, acest proces are anunute limite; un mesaj
uu poate insenma olice, iar individul b:ebuie sa aiba 0 antunita
a regulilor !?i a convenpilor in acord cu care WI mesaj este produs cu scopul
de a-i fi conferit till sens (de pilda, individul trebuie sa aiba 0 ru-
dimentara a limbajului). Dm aceste limite stmt destul de largi ele Iasa mult
loe ca, de la till individ sau grup de indivizi la altul, de la tm con-
text social-istoric Ia altul, mesajul transmis de un produs mass-media sa
poata fi inte1es difelit.
Tradipa hermeneuticii ne atrage atenpa asupra unui alt aspect al inter-
pretlrii relevant aici: in interpretarea fonnelor sinlbolice, indivizii Ie 1ncor-
poreaza in proplia lor despre ei despre Ei Ie fo-
Iosesc ca pe un vehicul pentru ;;i ca pe 0 ba71t pentru
a se gandi la ei la la lunlea cill-eia ii apartin. Voi folosi terme-
nul "apropriere" pentrl.l a desemna acest proces extins de intelegere de
de sine. Ali apropria lill mesaj.inseamna a sesiza con\inutul sau
semnificativ si a ti-Ilnsusi32. Inseanma a asimila mesajul si a-I incorpora in
viata proprie care uneOli are loc tara alteori implidi 0
actiune deliberati Apropriindu-ne un mesaj, noi ni-l adaptaIn proprlilor vieli
$i contexte de viata. 11 aplicilln unui set de circwnstante care, in cazul pro-
duselor mass-media, SWlt hI general difelite de circwnstantele in care mesa-
jul a fost produs.
Aproprierea fomidor simbolice - in particular, a mesajelor transmise
de produsele qtass-media - este un proces care se poate extinde mult din-
colo de contex1:ul initial si de activitatea de receptare. Mesajele mass-media
Stillt de obicei discuhtte Ae indivizi in cursul receptaIii dupa aceea; ele Stillt
elaborate discw"siv de W1 cerc mai larg de inclivjzi, care
pot sa fie sau pot sa nu fie in procesul initial de receptare. In acest
mod, dar $i in alte!e, mesajele mass-media pot:fi transmise dincolo de con-
textul ini\ial de receptare trmlsformate pIintr-till proces continuu de po-
$i repovestire, de interpretare $i de reintel1)relare, de comenlare, ras
cliLica. Acest proces poate avea loc in variate - acasa, la
telefon, la locul de IIlI.mca - $i poate implica 0 de El
46 JOHN B. THOMPSON
poate asigura un cadru narativ in care indivizii repovestesc gandurile,
sentimentele expeIientele, amestecand aspecte ale propriilor cu re- .
luarea mesajelor mass-media cu raspunsurile lor la mesajele reluate. Plin
aeest proces de elaborare discursiva, modul in care un intelege me-
sajele transmise de produsele mass-media poate fi el transfOlmat, din
moment ce mesajul este vazut din diferite wlghiuIi, supus comentariilor
cIitieilor tesut treptat In alcatuirea simbolidi a vietti de fiecare zi.
Primind mesajele mass-media, indivizii sunt
intr-un proces de autofOlmare de autointelegere, in moduri care stmt
adesea implicite nerecunoscute ca atare. Sesizand mesajele incorpo-
rimdu-le ea pe activitap de rutina In vietile noastre, suntem automat impli-
cap in construirea unui sens a1 sine1ui, un sens din care facem parte in
care suntem in in timp. Ne mode1am ne remodelam in mod
constant abilitap1e stoeurile de testandu-ne sentimente1e
gusturile largindu-ne orizontuIile expeIientei. Ne modeUirn activ sine1e
PIID interrnediul mesajelor al semnificativ furnizat de produ-
se1e mass-media (printre alte lucruIi). Aeest proces de mode1are de sine nu
este un eveniment bruse, 0 data pentru totdeauna. E1 se ineet, inl-
pereeptibil, de la zi la zi de la an la an. Este un proces in care anumite me-
saje sunt retinute, iar altele sunt uitate, in care unele devin baza actiunii si
a tm subiect de intre prieteni, in timp ce aitele
din memoIie, se pierd in fluxul continuu de imagini si de idei.
A splme ca aproprierea mesajelor mass-media a un mijloc de mo-
delare activa a sinelui in lurnea moderna nu inseamna a spune ci ea este uni-
cul mijloc: ell siguranta, nu este singurul. Exista mu1te alte forme de inter-
aetiune sociala, precum cele dintre parinti copii, dintre profesori stu-
denti, dintre semeni, care continua sa joace un r01 fundamental in aceasta
plivinta. Procesele timpmii de socializare din cadrul familiei al sunt
in multe privinte decisive pentru dezvoltarea ulterioara a individului pen-
tru conceppa acestuia despre sine. Dm- nu trebuie sa pierdem din vedere
faptul ca, intr-{) lume din ce in ce mai in:filtratade produse1e indusuiilor mass-
media, s-a creat 0 importanta noua arena pentru procesul de modelare de
sine. Este 0 arena separata de consu"angeJile temporale ale inter-
fata in fata data fiind accesibilitatea televiziunii $i expansiunea ei
globala, este din ce in ce mai disponibilii inclivizilor din toata lumea.
2
lvlass-media si dezvo.ltarea societiiti.lor moderne
, ,
Unele dinu-e trasatUIile distinctive ale lumii moderne suntrezultatul unui
set de transfonn{ui fundamentale, care au inceput sa aiba loc
in Europa, in Evul Mediu tar-ziu Ia inceputul perioadei moderne. Aceste
transforrnad au fost complexe variate; ele au afectat unele regiuni ale Eu-
ropei ulterior, tmele ale lumn, mai devreme mai profund deeM al-
tele. Ele 'au fost totodata transforrnad contingente, in sensul ca au depins
de istorice specifice; dad unele dintre aceste conditii ar fi fost di-
felite, ar fi fost foarte probabil ca ele sa produca reiultate diferite. Dar, 0 data
ce aceste u'ansformari au ineeput sa se au dobandit 0 energie
proplie. Au aparut noi institupi extins gama activitaplor. Practicile
au fost treptat eclipsate de noi tipuri de actiune, de n6i conventii
de noi forme de asociere. Impactu] acestor a fost din ce in
mai mult resimtit dincolo de centrele urbane in crestere si de state1e in curs
de aparitie ale Europei. PIin explorare, corneTt alte ale
lumii au fost din ce in ee mai mult incluse intr-un proces de transfonnai"e
care a ineeput in Europa, dar care a clevenit tot mai global ea
anvergura.
Care au fost liniile principale ale transformaruor constitu-
tive care s-at\ ivit]a inceputul Europei moderne? Datorita operei
ganditOlilor sociali c1asici, precum Marx Weber, ca rezultatelor cerce-
tiirii mai recente a istOlicilor si a sociologilor istOliei, unele dinu"e
liniile pIincipale ale transfonnarii institutlonale au devenit clare. In pIimu]
rand, aparitia societatilor moderne a implicat un set distinctiv de schimb3ri
economice, plin care feudalismul european s-a transformat treptat inu'-Ull
nou sistem de produqie capitalism de schimb. In al doiIea rfmd, dezvol-
tarea sociemtilor moderne a fost caracterizata de un proces distinctiv de
schimbare politica, prin care numeroasele UIUt:1P politir.e ale Europei medi-
evale au fost treptat red use ea numar au intrat intr-un sistem interdepen-
dent al :fiecare pretinzand suveranitate asupra unui terito-
riu cIar definit si av{md un sistem cenb"alizat de impozitare si de adminis-
trare. In al rand, este clar ca-razboiul $i pregatirea razboi au
jucat un r01 crucial in procesul schimbalii po1itice; 0 data cu dezvoltarea
48
JOHN B. THOMPSON
societatilor moderne, puterea rnilitara a fost tot mai multconccntrata in mili-
nile statelor-natiune, care au pretins, asa cum a afirmat odata Max Weber,
, .
WI monopol al folositii legitime a fortei in cadrul unui teritorlu dat
Aceste trasatUli majore ale transfonniltii instituponale stmt relativ clare
si s-au bucurat de 0 mare atentie in literatura erudim recenti Cu toate aces-
tea, este mult mai pu1in dar ci dezvoltarea societaplor moderne a fost ('a-
ractetizata de transforman sistematice in ceea ce, in sens larg, putem nwni
domeniu "cultural". Aici gfmditorilor sociali clasici este mai pu-
tin explicita ne este de mai putin ajutor. Marx, in rnasura in care abordeaza
aceasta problema, pare asuma faptul ea dezvoltarea modului de produc-
1ie capitalist ar conduce la 0 dernistificare progresiva a lumii sociale: valo-
rile si credintele traditionale care au acoperit relatiile sociale in trecut vor
:fi mlaturate de realitatue economice brute ale capitaliste ale
schimbului. Weber a acordat mai multa dezvoltiuilor din domeniul
cultw'al si a considerat ca aceste dezvoltari sunt mai auto nome si mai C0111-
plexe dedt 0 sugereaza scrierile lui Marx, Dar aceste teme au domi-
nat descrierea lui Weber - diferen1ierea sferelor de valoare, ra1iollalizarea
actiunii si dezvraiirea viziunilor traditionale asupra lwnii - au dimas contro-
in privinte, dificll de demonstrat Daea dezvoltarea so-
cietalilor moderne a implicat un proces distinctiv de transfonnare culturala
'este, dupa cite se pare, wIlucru nesigw',
in acest 'capitol, voi argumenta faphU ea nesiguranta plivind procesul de
transfonnare culturala rezulta, intr-o anumita masura, din faptul ca teore-
ticienii sociali si altii au ciutat intr-un loc nepotrivit semnele schimbiltii cul-
turale sistematice, Ei au incercat sa detecteze schimbiiri mati in valori
eredinte, in atitudini Olientari - in ceea ce Utili istorici franeezi recenti ar
nurni mentaJires, Astlel de schimban, in masura in care s-au petrecut, sunt
desigur, interesante inlportculte; dar ele Slillt in egala masura, plin natura
evazive, vadate extrem de complexe, Schimbiltile care se petree Inu:.o
regiuile sau intr-o clasa pot sa nu se petreaca in alta, sau se pot pell'ece il1
moduri, in grade cu eonsecinte destul de diferite. Plin urmare, despre
schimbarea cu1turahl devine difieil sa tragem concluzii generale ccu'e sa aiba
o sansa de a fi sustinute in fata evidentei variate si cOlltradictorii. Trebuie
sa teza secularizfuii - adira
teza potrivit careia dezvoltarea societatilor industriale mod erne este Inser
\:ita de deelinul rolului al relevantei religioase - pentru a ne COll-
vinge de clificultalea !l1cercfuii de a generaliza in ptivinta schimbfuii valolilor
credintelor,
Media i modernitatea
49
Argumentul pe care 11 voi dezvolta in acest capitol este acela ca, depla-
sand centrul de atel1!ie, putem discerne 0 mare l:ransform31'e in domeniul
cultural, ccu'e esle totodata mai sistematici mai clara. Daci ne concentrfun
In prima instanta nu asupra valorilor, atitudinilor si credintelor ci mai de-
, . "
graba asupra fonnelor simbolice asupra modurilor lor de producere si de
circulalie in lumea sociala, atunci yom vedea ea, 0 data cu so-
cieta1i1or moderne in Evul Mediu tarziu la inceputul perioadei moderne,
a inceput sa aiba loe 0 transformare culturala sistematica. In virtutea unei
serii de inova!ii tehnice asociate eu tiparul ullerior, cu codificarea e1ec-
lliea a informapei, formele simboliee au fost prod use, reproduse au cir-
culat la 0 seara fadi precedent Modelele de comUtucare si de interactiune
au inceput sa se schinlbe profund ireversibil, Aceste scbimban, car'e cu-
plmd ceea ce in sens larg poate:fi nwnit "mediatizarea culturii", au avut 0
bazii el31'a: eu alte cuvinte, dezvoltarea organizapilor mas..c:;-me-
dia, care au aparut pentru ptima data in a doua junlatate a secolului al XV-lea,
de atunci exiins tot timpul aetivitatile, Concentrandu-ne pe activitatile .
pe produsele acestor organiza1ii examinand modutile in care produ-
sele lor au fost preluate folosite de indivizii care Ie-au putem
tiga 0 ba7.a fenna pentru tr31Isformarue culturale asociate eu ascensiunea
societatilor moderne.
in capitol, voi relieia uuele dintre aspectele principale ale media-
tiz{uii eulturii de la secolului al XV-lea pana in zilele noastre. Voi
incepe ptm a examina mai in detaliu trasatwile principale. ale transformiltii
institutionale caractetistice societa1i1or moderne, Mil voi concentra apoi asu-
pra dezvoltfuii tiparului a presei petiodice la inceputul Europei moderne,
reliefftnd wlele dintre modurile in c31'e aeeste dezvoltari au alterat retelele
preexistente de commuccu'e relatiile stabilite de putere, in acest
voi exami.na Utlele argumente c31'e au un carader teoretic mai
privind impachll tiparului la inceputul petioadei moderne. Voi incheia prin
a reliefa unele dinb'e transformruile majore din industriile mass-media de
Ia inceputul seeolului al XIx-lea: intr-un mod care va pregati terenu] penb'u
capitolele viitoare. '
Giteva dimensiul1i inS.titu(iolla1e ale societatilor modeme
. CUlll 3111 putea ccua.cleriza principalf:'le transformfui instiluponale care
au inceput sa aiba loc in Europa Evull1i Mcdiu tarziu si care au modelat 1111-
preuna conturW'ile lumii moderne? in capilolul am distins patru
50 JOHN B. THOMPSON
forme de putere - economica, politica, coerdtiva si simbolica - si le--arn Ie-
gat de resursele institu1ii1e de diferite tipmi. acmn 8.:1 folc;sesc acest
cadru pentru a anali74 transfonnfuile asociate cu ascensiunea
societiiplor moderne. Voi examina pe scurt formele institutionale schimba-
toare ale puterii politice economice. Forn1ele institutionale ale puterii co-
erdtive nu vor:li discutate in detaliu, ci vor fi considerate doar in relatie Cll
dezvoltarea statului modern. Ma voi concentra apoi asupra organizarii so-
dale a puterii simholice asupra modurilor in care ea s-a schimbat de--a
lungul timpului.
. ,
Media i modernitatea 51 ,
comerciale eu EI.ITopa. Metropole ea Amsterdam, mai tarziu l.ondra,
au devenit centre majore aCllmulare de capital de putere eeonomica
111 caclrul unei retele de relatii comerciale care au dohandit 0 anvergura
globala.
Sa incepem cu economia
1
. Economia timpurie medieval a a fost predo-
minant agrara, bazata pe unitflti productive la scara mica, precull1 satul , ;
feuda. Ea a fost in primul rand 0 economie de subzistenta chiar daca se . '"
obtineau unele profituri chiar dara. existau retele extinse.
Taranii erau de obicei legati de pamantul pe care illucrau, dar pe care nu
Revolllpa industriala de la secolului al XVIII-lea Inceputul
secolului al XIX-lea a avut loc in contextul unui sistem economic capitalist
care existase in Europa in alte pfu1i timp de cateva secole. Introducand
o gama de metode noi de productie - incluzaud folosirea puterii masinilor,
diviziunea ramificata a muncii in unui sistem de fabrica etc. -: Revo-
lu1ia industriala a crescllt ell mult capacitatea productiva a intreprinderilor,
inaugurand era industriei de productie pe scata larga. Dar aceste dezvol-
s-au petrecut in cadrul unlli tip de proprieta.te de relatii productive
care au ramas relativ stabile. Abia in secolul al XX-lea soan facut incercciri,
ini'ial in Uniunea Sovietica ulterior in China in alte par1i, pentru a dez-
volta industria de fabricare pe scru-a larga (precum agricola) in
cadntl unui tip de proprietate de relapi productive fundrunental eliferit, in
care institu1iile economice erau tot mai subordonate puterii centralizate a
statului.
i1 stapaneau, 0 parte din produc1ie Ii revenea proprietarului feudei. Trep-
tat, incepand aproximativ din secolul al XI-lea, comertt.11 a inceput sa se ex-
tinda semnificativ, au crescut in marime in influenta. Negus-
torii urbani, artizanii altii erau sa acumuleze capital sa-l folo-
seasca in scopul comertuJui al productiei de bumui. A apm"ut un
nou set de relatii economice, mai intai in metropole, ap01 la tara,
implicit'ld folosirea sporita a monedei retele extinse de schimb. Aceste noi
rela?i au coexistat cu rela?i feudale traditionale timp de diteva secole, intru- ;!
cat economia europeana din Evul Mediu tm-ziu a snportat faze succesive .
de expansinne si de recu1.
injurul anului 1450, un sistem diferit de productie si de schimb de bu-
nuri se ivise in Europa, 9i el s-a extins rapid, atM de vedere a1"
producpei, cat al intinderii geografice.-Caracteristicile principale ale aces-
tui nou sistem capitalist stint bine cunoscute: pe masuni ce anumiti indi-
vizi acumulau capital, 11 foloseau pentru a asig11ra mijloacele ma-
terialele in vederea producerii bunurilor, folosind muncitori carora li se aeor-
dau salarii; produsele finale erau atunci vandute la pretllli care depaseau
cosn.uile de producpe, dandu-le posibilitatea capitali
9
tilor de a ob\ine un' pro-
StatuI modern cum i1 astazi - "statul-napune" sau "statuI natio-
nal" - este 0 grupare de institutii a caror forma distinctiva a rezultat treptat
dintr-un proces de durata 31 fomlarii statului
2
Europa medievala a fost ca-
racterizata de un mru'e numar de politice de diverse marimi puteri,
de la relativ federapi urbane, pana la regate principate mai
mad mai puternice. In termenii organizarii politice, Europa medievala a
,fost foarte fragmentata; chiar in 1490, in Europa erau nu mai pupn de 500
de entitati statale. Cinci secole mai illrziu, numarul tmitiitilor politice suve--
rane In Europa va:fi fast in mod dramatic redus la aproximativ 25 de state.
fit pe care particular lmele c.aztui, 11 reinvesteau in pro-
duc1ia viitoare. Spre secolului al A'V-Iea, intreprinderi capitaliste s-au
infiintat In principalele centre de comel1 ale Europei, iar in cursul secolelor
aJ XVI-lea al XVII-lea, acestea $i-au extins substan1ial activita1ile. in Europa,
comel1Ul s-a intensmcat s-au creat legatllli comerciale Ql alte pat!i ale lwnii,
care, a9<l clIm au aratat Wallerstein erau din ce in ce mai implicate in
.; I Mecanismele prin care acest proces de consolidare de centralizare s-a in-
rnptuit au fost bine analizate de Charles Til1)fl. Au existat, din perspectiva lui
Tilly, doi factori principali. Pe de 0 parte, conducatorii au creat mijloacele
pentru exercitarea puterii coercitive - in primul rand mijloacele de a purta
razboi impotriva livalilor externi de a respinge arnenintiuile externe, dar
mijloacele de suplima revoltele interne de a men1ine ordinea In cadrul
teritOliilor asupra em-ora au pretins jUlisdic1ia. Pe de alta parte, in scopul de
a crea mij\oacele pentru exercitarea putelii coercitive, conelucatorii au tre-
Imit sa dezvolte modalitati de a exlrage resursele, aclica oameni, echipament
capital, de ]a populapile CCU"C Ie erau supuse. Aecste resurse erau rareOli
produse in mod spontan plin urmare, conducatorii au trebuit sa dezvolte
52 JOI-IN B. THOMPSON
tot mai mult mijloace efective de impozitare de administrare, spIijinite pe
capacitatea de a folosi fOl1a daca era necesar. Pe masura ce anvergura con-
flictului militar a crescut, acele state care puteau reslU"sele pentru a
infiinta annate mari pennanente pentru a Ie menp.ne gata de ra.zboi vreme
indelungatii, au avul: un avantaj material: Ele au devenit in eeIe din urm{l
unirntile politice majore inu--un sistem interdependent al statelor-na\iuni,
fiecare fiind caraeterizat de un sistem centralizat de guvernare de adrni-
nistrare, fiecare pret:inzand suveranitatea asupra wlUi teritoriu dar deflnit
avfuld mijloacele de apara scopurile prin recurgerea 1a forta daca era
necesar.
Media i modernitatea 53
in care puterea monarhului era ponderalii de un accent
mai mare pus pe suveranitatea dreptului, pe separarea puterilor pe rolul
- atilt in inteliorul, cat in afara Parlarnentului. Acest im-
preuna cu revolu\ille politice dramatice de la secolului alXVIII-lea
cu presiunea sporitit in vederea participfuii politice, au ajutat la susp.ne-
rea dezvoltiitii tipului de liberala, reprezentativa multipartitii,
caractelistic pentru multe state in secolul al XX-lea.
Formarea statelor-nap.wli moderne, in Europa sau in alte regiuni ale
lumii, s-a impletit inu--ufl mod complex cu crearea simboltuilor a senti-
mentelor de idelltitate nationala. hItemeierea wIui stat puternic a precedat
in general fOlTIlarea intre IDllnitele lui a unui sentiment puternic. al identitit\ll
in ce statele europene consolidau controlul asupra telitoriilor
invecinate pe continentul european, unele dinu'e marile puteri europene
extindeau sferele de influenta peste ocean. Telitoriile strrune au furnizat
statelor europene surse adit10nale de venit au fost parteneti comerciali
pentru finnele neguslOlii care aveau baza in
Pe masura ce importanta economica a teritoriilor de peste ocean a crescut, f
mari1e puteli europene au consacrat mai multe resurse in vederea menti-
nelii extinderii sferelor de influenta, respingerii amenintatilor din
tea rivalilor. Siste1:nele de administratie coloniala au fost instalate in multe
din aceste tetitorii, forinfuld baza pentTu dezvoltarea ulterioara a institllti-
ilor politice, care au fost mode1ate potrivit orientiitilor ew-opene, Transfor-
marea teritoriilor coloniale in state-natitmi independente, cu propriile lor
granite dar definite Cll institutiile lor suverane, a fost un proces lent
vaitor, care va apfu-ea relativ tarziu in istOlia statului-natiwle (nu inainte de
mijlocul secolului al XX-lea, in multe cazLui) care va fi 0 sursa endernici
de tensiune de conflict in lumea moderna.
, nationale - ceva care a riitnas, in Olice caz, 0 trasat:ura evaziva profund .
contestata a viepi politice moderne. Identitatea ar putea fl, in linii. .
mati, definita ca sentimentul apartenentei la 0 sau la 0 panie, care are
la bail un teritoriu si care iInpartiiseste un set comun de drepturi, datorii
traditi{ intrucat mod erne s-au format pIin incorpo-
rarea fortatii a diverselor populatii in unitiip telitoriale separate, un sentiment
Organiiarea politicii interna a statelor europene pe cale de aparitie a va-
liat considerabil in timp de la 0 regiune la alta. in pelioada clintre secolele
al XV-lea al XVIII-lea, 0 fanna de absolutism, monarhia absoluta, a aparut
in Franta, Austria, Prusia, Spania in alte pfu1i4. Absolutismul era caracte-
lizat de concentrarea sporirn a putelii in mainile monarhului, cm'e aStl-
mat exercitarea puteIii intr-un mod relativ willorm asupra inu'egului teIito-
riu al statului. Aceastii sarcina a fost facilitatii de dezvoltarea unei
centrali7.ate oermanente si a unei armate permanente, dezvoltfui care eiau
in special in hI general, monarhuJ absolut a pretins ci este
singura sursa wnana a legji, care nu rasptll1dea in fata adunfuilor reprezen-
tative, supus doar legii divine. Dar in alte pfu"ji ale Ew-opei, mai ales in An-
glia, proiectul de a construi un stat absolutist nu a avut loc eu adevarat nici-
oelati Din diferite motive istOlice, statuI englez s-a dezvoltat intr-o forma de
dar si pau'unrlttor al identitiitii nationale a fost rareod prezent in :fazele tim-
purti' ale fomlfuii statului. unui sentiment al identirnpi naponale
a avantajat conducatorii politici: a putut ajuta la consolidarea statului-natiune,
la contracararea tendintelor de fragmentare 1a mobilizarea sprijinului in
scopuri militare nu numai. Mai mult, s-ar putea cii apari\ia unui
sentiment al nationale -., de fapt, a naponalisInului, inte1es ca in-
drumare a spre ciiut:area explicitii a obiectlvelor politlce
- a fost su"ans legatii de dezvoltarea noilor mijloace de comunicare, care au
r nat posibilitatea simboluriIor de a:li exprimate difuzate inU--Ul1 limbaj co-
mwl. Yom reveni asupra acestui argument mai tarziu. Dar mai intai. trebuie
sa examinfun <.:U atentie natura putelii simbolice si transformarea ei in timp.
In ce fel s-a organizarea sociala a puterii simbolice 0 data cu
ascensiunea socierntilor moderne in Evul Mediu tarziu si la inceputul Eu-
. .
ropei moderne? Existii doua schimbiiri care au fost mult discutate in lite-
ratura istorica. Cea dilltai roluJ schimbiitor al institu-
tillor religloase. In Emopa mec1ievala, Biserica Romano-Catolicii a fost 0 in-
stitutie cenlTClh'i a putelii simbolice, detinand un mono pol virtual asupra
producelii clifuziuii simbolulilor religioase asupra
. religioase. Dupa hnpeliului Roman, Bisetica a continuat sa fur-
nizeze un cadru normativ larg in Emopa a stabilit un sistem de 1110-
nastice, care s-au specializat in inst:ruire $i in transmilerea sacre.
54
JOHN B. THOMPSON
Media $; modernitatea
55
in faze1e timpurii ale fOlmfuii statului european, se creau de obicei aliante : Comunicare, Iransfoi1nare in bun1ll1 $i ascensillnea /iparuJui
intre elitele politice cele religioase_ Episcopi i-au ajutat pe condu- "' .
catori sa-si controleze domeniile, iar conducatorii au apelat la doc.trina re- Aseenshmea indusoiilor mass-media ca noi baze pentru puterea simbo-
ligioasa a Ie sustine autoritatea a Ie legitima conducerea
6
lidi este un proces care poate fi datat Incepfmd din a doua jumatate a secolu-
tatea a conttibuit si ea la regiementarea la arbitrarea dintre lui al XV-1p(\. Tn acd ti mp, I(hll!dk upogralice, dezvoltate initial de Gutenberg,
ajutfmd 1a unor conducatori la balantei put:etii. I :rau r{\:;p;hd:! ill CUllJ d e urbane de pe clIprinsul Europei. Aceste tehniei au
; pe masw-a ce statele europene au crescut in putere dezvoltat propn- "' . fost exploatate de tipografii organizate, in cea mai mare parte, ca intreprin-
He lor sisteme specializate de a devenit. din ce in I, deri comerciale. Succesul supravietuirea lor prelungita a depins de capa-
. mai marginala fata de exercitarea puterii politice. In plus, 0 cu . citatea de a transforma in mod efectiv formele simbolice in bunuri. Dezvol-
unea protestantismului din secolul al XVI-lea, monopolul efectiv a1 Blsencll OJ ... tarea prime lor tipografii a constituit astfei 0 parte 0 zona a eco-
Catolice a fost spart AutOlitatea religioasa a devenit tot mai fragmentata il1- ;. . nomiei capitaJiste in Europa de 1a smitul EvuJui Mediu si incepuhu moder-
0--0 pluralitate de secte care stilwi de viata diferite proc1amau,' niHiVi. in timp, aceste implimerii au devenit'noi baze ale puterii
du alternative de acces la adevarul scriptural. : ; sirnbolice, care s-a afIat, pe de 0 parte, in relatJi ambivalente cu institutJile po-
Fragmentarea autOlimtii religioase declinul impactului, ei asupra pu: : Iitice ale statelor-napuni pe cale de apatipe pe de alm parte, cu acele in-
terii politice au fost urmate de 0 a doua transformare: expanslunea stitutJi religioase care au pretins 0 anumim autoritate in privinta exercitarii
a sistemelor de cunoastere si de invatare care aveall un caracter esenpal- : putetii simbolice. Aseensiunea industriei tipografice a reprezentat aparipa
mente secular. Veacul xvi-lea a fost martorul unei dezvoltlui senmifica- ! .,' a noi centre retele de putere simbolica, erau in general in afara controlu-
tive a stiintelor, precum astronomia, botanica medicina. Aceste discipline ',' lui direct al Bisericii al statului, dar pe care Biserica statul au cautat sa
in de' aparitie au stimulat fonnarea sociemtil.?l' Ie ioloseasca in avantajullor din rand in rand, sa Ie suprime.
ropa croit drumul in programele de vstudll ale unlVer:'l1il?lo!' ma.l 1I- ! Inovatii1e tehnice care au facut posibila dezvoltarea tiparului sunt bine
bera1e. Pe masura ce a fost treptat eltberata de U11-. ' : CUlloscute, va fi suficient sa le descriem aid pe scurt Prirnele forme ale
pactul traditiei religioase, sistemul educapei a fost la :an?ul hf\rtiei ale tiparului s-au dezvoltat in China, cu mult timp inainte de a de-
separat de Biserica. $colile universimti1e au devemt dm ce m ce mat on- , vern I?Jg raspandite in Vesf. Textilele erau desfacute in fibre, muiate in apa,
entate spre transrniterea unei serii de abilimti forme de apoi legate in hartie $i uscate. 0 pensula de seris, facum din :fire de par,
din care cunoasterea scripturalii era doar 0 parte ($i, in majoritatea , cerneala facum din negru de fum erau folosite pentru a Inscrie sistem
lor, una in dirninuare). Desigur, accesulla educap<:, ' elaborat de ideograme, care euprindea cateva mii de caractere. In secolul
nal a fost foarte restrans de-a lungul perioadei moderne timpum; studen?I : , al III-lea d. Hr., hfu-tia era folosiffi pe scara larga in China pentru scriere, dar
universimtii erau aproape in mod exc1usiv fiii elitei urbane, iar un mare pro- : : III alt.e scopuri. Tehnicile fabricarii hfu-tiei s-au raspandit treptat spre vest
cent din rurala analfabeta. Pana in al XIX-lea, in : 9i, Incepand din secolul al VIII-lea, fablici de hfu-tie au fost infiintate la Bag-
multe state europene ntl au fost introduse sisteme cupnnzatoare de educa- ' ; dad Damasc. Negustorii au adns hfu-tia In Europa, cu toate ca pana in se-
tie care sa furnizeze un set de cadre naponale specifice pentru '\ (,.Glul al XIII-lea vroductia europeana de hill-tie nu a atins dimensiuni sem-
serii de abilimti primare, precum alfabetizarea il1tr-o limb a . nificative. in perioada 1268-1276, plima fabrici italieneasca de hill-tie a fost
standardizata. v i ' infiintata la Fabriano. In curfmd fabricile de hartie au aparut $i in alte
A existat, 0 a treia schimbare in a;i '.: inclusiv la Bologna, Padova $i Genova, ltalia deveninp 0 sursa
putetii simbolice, care s-a bucurat, in millyupna atenpe P: , majora de aproviiionare pentru restul Europei, Pe 1a mijlocul secolului a1
care tocmai au fost remarcate, Cll toate ca 1e-a spnJllllt oarecum pe ' XIV-lea, hartia se folosea in Emopa, oferind pentru selis 1m mijloc de comu-
dOlla: aceasta a fost trecerea de la manusclis la tipar dezvoltarea ulten- . nicare usor facut dintr-lm material neted si usor de folosit, care se va dovedi
oani a industtiilor mass-media. La aceasta dezvoltare ne vom refeti acum: ' ".: ideal imprimare, ' ,
56
JOHN B. THOMPSON
Ca in cazul hartiei, tehnicile tipografice &au dezvoltat initial in China.
Xilografia a aparut t:reptat din procesele de copiere de gravare a fost,
probabil, folosita pentru prima data in jurul anului 700 d.H!: Metode imbtmi'r
tatite au fost intmduse in timpul dinastiei SWlg (960-1280), inclw.and 0 prima
varianta a unui caracter de tipar mobil. Invenpa unui caracter de tipar mo-
bil este, de obicei, atribuita lui Pi Sheng, care, intre 1041 1048; a folosit ar-
gila pentru a face caracterele, care erau intfuite in foc
8
Metodele de inlPli-
mare cu ajutorul earaeterului de tipar mobil au fost dezvolt.ate in eontinuare
in Coreea, de la ineeputul secolului al XIII-lea. Coreenii au fost plimii care
au dezvoltat 0 forma de caraeter de tipar mobil tacuta dill metal, probabil prin
adaptarea metodelor initial folosite pentru a bate monede. AutoIitatile po-
litice din Coreea au fost deosebit de interesate de formele caractereior, de
tipanre de manufaetw'area cirtilor; ei au infiintat un Birou al
care, in secolul alXV-lea, era insarcinat cu produeerea substanpala a mate- ,
rialelor implimate. nu exista 0 evidentil directa a transferului tehnici-
lor de tipruire din China Coreea in Europa, s-ar putea ca aceste metode
sa se fi raspandit 0 data eu difuzarea cfu\ilor de joe a cru\ilor
tipante in China, 0 data cu expansiunea treptam a contactelor comerdale
diplomatice dintre Est Vese. Xilogravwile au inceput sa apara 10 Ew'opa
la sfarsitul secolului al XlV-lea, iar cartlle xilografiate au apru'ut ill 1409. To-
tusi, asociate de obicei Gutenberg au difeIit de metoda od-
chine.zeasca in doua plivinte majore: folosirea tipului alfabetic i11 locul
caracterelor ideografice inventia tipografice,
Johann Gutenberg, un giuvaergiu din Mainz, a Inceput sa experimen-
teze tipantul in jurul anului 144010. Tehnicile de impl1mare in met:cJ erau bille
CWloscute in Ew-opa de la inceputul secolului al XV-lea, dar ele nu fuseseci
adaptate in scopul tipfuitii. Gutenberg a dezvoltat 0 metoda pentru impti-
marea replicilor literelor de metal, astfel incat foarte multe caractere puteau
fi produse pentru compunerea textelor mai lungi, EI a adaptat
presa cu in Europa din secolul I d, Hr" la necesitatile pro-
ducerii textelor tipante. In virtutea acestei de tehnici, 0 pagina
de ca.ractere putea fi compusa, pnuta laolalm manuita ca un singur bloc;
cerneala putea fi aplicata pe bloc, iar hat-tia presata peste el, aslfel indt pe
hfu'tie erau imprimate caracterele. detaliile tehnice au fost ulteIior ra-
finate In multe plincipiile de bail ale inlprimeriei lui Gutenberg
fostfolosite pentru mai bine de trei secole, ,
In 1450, Gutenberg clezvoltase tehnicile suficient de mult penlru a Ie ,
exploata comerciai, iar in jurul anultti 1455. cateva aleliere tipografice func-
Media i modernitatea
57
\illnau la Mainz. Tehnicile tipografice s-au raspalldit rapid, pe masura ce ti-
pografii adus echipamentul abilita!1le dino'-ttn ill altul. in jurul
a.llului 1480) fusesera deschise tipografii in peste 0 sum de orase si me-
tropole din Europa, a rezultat de aid un de carte infloriU;r, Metro-
polele din Germania ltalia au devenit centre editoriale deosebit de impor-
tante, dar au fost create tipografii in Fran\:a. Tatile de J os, Anglia, Spania,
precum in alte pru-p, Productia acestor prime imprimelii a fost formida-
bili F ebvre Martin estimeaza ci spre sfc1.rsitul secolului a1 fusesera
produse eel putin 35 000 de editii. pana la cel putln 15 sau 20
de milioalle de copii afIate 10 circulatie
ll
, La aeea vreme, populapa in tame
in care s-a clezvoltat imprimeria era de mai putin de 100 milioane si doar 0
. '.
minoritate putea eili
MajOJitatea caqilor - sau "lllcwlabule", Cunl StUlt nurnite uneoli - pro,
duse de plimele tipografii erau in latina, un procent seml)ificativ (aproxi-
mativ 45%) aveau un caracter religi.os12. Printre ele au fost multe editii ale
Scripttuii (atat in latina, cat in limbile vernaculare), precum ciirti foiosite
pent'll serviciul bisericesc peno'u rugacitmea ptivata, precum Les Iivres
des Heures. Plimele tipograili au produs si carli de filosofie clasica si me-
dievala de teo logie, aHituri de texte de drept despre stiin-
\IDce, care vizau in plimul rand clientela wllversitara. Prin producerea
tor carti, plirnele tipografii intemeiau extindeau un comelt care existase
eu mult inainte de ascensiWIea tiparului. De-a lungul t,Vului 'Mediu, crutile
manuscrise au fost produse de scribi care ]ucrau 10 scriptoriile
ca. de care Iucrau cu dobanda peno'u libratii stabili care asigw'au
cfu-ti pentru universitati pentru ordinele Primii tipografi au
avut 1a indemarla 0 piata $i au dezvoltat WI mijloc foarte eficient de pab-ul1-
dere in ea, Ei au produs carp tipante, care initial aratau foat,te asemrulator
cu manuscrisele copiate, multi vanzatOll de carti Ie vindeau impreuna.
Dat", o'eptat, tiparul. a lnlocuit activitaple scribilor ale Canile Ij-
pruite capatat propIiul ]01' format proplia lor caracterele
sClisul au devenit mai uniforme piata de carte s-a extins rapid.
Primelc tipografii au fost, in majOlitatea lor, illtreprindeti comerciale
organi7.-ate pe plincipii capitaliste, Tipografii trebuiau sa aeumule.ze capital
suficiellt peno'u a dobfulcli mijloace1e de produc\ie -localwile, de
tipfuit, casetele de litere etc. - pentru hfu'tiei $i a altor ma- '
terii prime necesare peno'u producerea cirtilor, Unii dinb'e pIimii tipografi
aveau destula avere pentru a lansa in afaceri pe cont propriu penb'u a lu-
era efectiv ca editOli-tipografi, selectand materialul de tipaIit
58 JOHN B. THOMPSON
riscur:ile presupuse de aceasta. tipografi pretindeau sprijin financiar ex-
tern. In unele cazuri, ei primeau sprijin de la :finantatori particulari, editori
vanzatori de ciirti, care alegeau materialul de tipant ii autOlizau pe tipo-
gra:fi; in alte cazuri, ei erau de Biserica sau de stat ea sa produca
texte Iiturgice publicatii o:ficiale. Majoritatea tipografice au
ri'unas 1a 0 scad re1ativ midi lungul perioadei mod erne timpurii. In
Pari suI secolului al XVII-lea, de pilda, cele mai multe dintre ateliere aveau
\
mai putin de patru prese !?i zece lucratt'niI4. Dar au aparut organizatii mai
mario Anton Koberger din Nuremberg a dezvoltat 0 organil,atie editoriala
importanta care, pe 1a inceputul secolului al XVI-lea, avea 24 de prese \,
aproximativ 100 de lucratori, precum $i 0 comerciala extinsa cuprio-
zfuJd ce1e mai importante centre de comert din Europa Plantin din Antwerp
a format un sindicat al editOli1or 1n 1563 $i a creat 0 organizatie editoriala
mare $i puternica, ca$tigand un monopo1 efeetiv asupra vanzani textelor li-
turgice 1n cuplinsul Imperiului habsburg spanioL
15
tipografice editoriale care au apm-ut la inceputul Euro-
pei moderne erau institutii cu1turale totodata economice. Acest caracter
dublu era reflectat in atmosfera specifidi a multora din1re primele edituri,
care nu erau numai afaceri, ci locuri de intalnire pentru cIerici, savanti
$i intelectuali, Mai faptul ci tipografii $i editorii erau interesati de trans-
formarea formelor sinlbolice in bunuri a insemnat ci relatiile lor eu au tori-
tatiIe religioase $i politice erau in timp extrem de irr'Iportante pline
de dificu1tati. Ascensiunea industriei tipogra:fice a creat noi centre si retele
de putere simbolira, ce se bazau in plimul rand pe principiile de
bunuri care erau, prin urmare, destul de independente de puterea poli-
tici simbolici de Biserici de stat Atat Biserica, cat statuI
au ci'mtat sa foloseasr.a aceasta industrie pe cale de aparitie pentru propri-
ile lor scopuri, autorizfmd documentele oficiale, avertismentele tipante
regulamentele, precum luerrui cu un caracter mai largo Dar capacitatea
lor de a control a tipografilor prin urmare, de a mentine un con-
trol ferm asupra acestor noi centre de putere simbolica. a fost limitata in di- "
verse modUli.
In anii de inceput ai tipografiei, Biserica a sustinut puternic dezvoltarea
noilor metode de reproducere textului. Clerul a autorizat tipografi pentru .
a asigura lucralile liturgice teologice, $i multe manastiri i-au invitat pe Ii-
pografi In lor. Dar BiseJica nu putea controla aetivitiitile tipografi-
lor ale vanzatOlilor de carp cu pe care 0 exercitase asu-
pra in epoca manuscJiseJor. Erau, pur ,i
Media- i modernitatea
59
simplu, prea mnlte finne tipografice $i piete de desfacere, capabile sa pro-
dud sa distribuie texte pe 0 seara prea mare pentru, ea Biserica sa :fie
capabilii sa exereite un control efeetiv. Spre seeolului al XV-lea $i
la lnceputul secolului al XVI-lea, Biseliea a tacut numeroase Incercan - ade-
sea actionfmd in eolaborare cu autoritatile seculare - pentru eliminarea ma-
terialului tiparit
16
In 1485, arhiepiscopul Berthold din Maim a cerut con-
siliului ora$ului Frankfurt examineze dtrtile care urmau sa:fie expuse 1a
targul Lenten $i sa asiste Biserica la eliminarea 111crari10r periculoase. In
1501; Papa Alexandru VI a incercat sa stabileasea un sistem mai riguros $i
mpi cupIIDzator de cenzudi, interzid'md tipanrea vreunei carti fara autori-
zarea puterii ec1eziastiee. intrucat munarul cartilor interzise Bi-
. ,
serica a elaborat in cele din urma un Index librorum prohibitorum; promul-
gat initial in 1559, IndextII a fost pelmanent revizuit si adus la zi, si a ramas
in vigoare aproape patru sute de ani. Dar, desi autorltatilor
Iigioase si politice au fost numeroase la sfa;situl secoiului al si in
secolul ai l'VI-lea, ele au avut un succes llmitat 11pografii au gasit
numarate moduri de a sc.apa din tata cenzorilor, iar rartile interzise intr-un
anumit ora$ sau Intr-o regiune adesea tipi'uite in introduse fra-
udlilos de comercianti $i de negustorii ambulanp.. Cenzura a stimulat un
comeI1 vigl.lros ell cfu-ti de contrabanda. .
Dificultatile inerente incercarii de a controla comertul eu materiale ti-
parite slInt bine ilustrate de Reforma. Nu poate :fi pus indoiala faptul di
nolle tehnici de tip{uire au jucat un rol fundamental in raspandirea ideilor
lui Luther si ale altar reformatori
17
, Cele 95 de teze ale lui Luther afisate
, , ,
initial pe poarta manastirii augustiniene din Wittenberg la 31 octombrie
1517, au fost imediat traduse in limbi vernaculare, tiparite ca foi volante
distribuite in Europa; s-a estimat ci tezele au ajuns sa :fie cunoscute in Ger-
mania in dectll's de doua saptiunani, iar il1 Europa, intr-o Iuna
l8
Predicile
tratatele lui Luther au fast publicate in nwneroase editii care erau extrem
de populare, Pamfletul sau, Nobletii cre$tine a na!iunif a fost pu-
blicat la 18 august 1520 $i a fost vfmdut in 4 000 de eopii in trei saptamani;
in 1522 au aparut 13 editii separate
l9
. Aceast1 se Intampla nu cu mult timp
inain'te de ineercalile din diferite tali de a sllpIima literalura a50-
ciata revoltei protestante. Papalitatea a condamnatlucri'nile lui Luther, iar
monarhii au dat edicte plin care porunceau arderea carplor lui. In Franta,
rie pilda, un decret regal din 18 martie 1521 a ordonat Parlamenlului sa ga-
ranteze ca nici 0 opera nu va fi publicata 1ru-a inscriptia Universita!ii din Pads,
iar Ia 13 iunie 1521, Parlamentul a instituit un embargo asupra imprimruii
60 JOHN B. THOMPSON
vili1zarii sclierilor despre Scliptura tare nu fusesera.aprobate inainte de
Facultatea de Teologie20. Dar aceste decrete embargoUli aveau un efect
limitaL Mulli tipografi au migrat in metropolele de dincolo de frontiera f1'an-
ceza, precum Anvers, Strasbourg Basel, au tipalit mateliale destinate
exportului dandestin in Franta. Mari cantitati de material au fostproduse
l?i introduse fraudulos in Franta de caIre comercianli l?i negustOli
Au aparut organizatiile ilicite specializate in distribuirea cartilor con dam-
nate. S-au facut repetate, in urma a ceea ce s-a mmIlt "affaire des
placards" in 1534, pentru a pune capat comertului 1.'U cclrti interzise, iar Fran-
dse I a ordonat 0 serie de execu1ii dlsunatoare in care tipograili vfucitorii
de ciir\i erau arl?i pe rug. Cu toate acestea, comert-ul a continuat. Erau, pur
$i simplu, prea multe tipografii l?i prea multe 1110dalit3li de a transporta car-
pie peste frontiere pentru ca comertul sa fie efectiv controlat printr-lll de-
cret papal sau regal.
Daca generalizarea tiparulttj a contribillt 13 raspanLiirea protestantismu-
lui 9i la fragmentarea cre9tinismttlui, el a avut consecinte importante l?i pen-
tru alte aspecte ale culturii europene de 1a inceputulmodernitatii. Desi un
.mare procent din cru1ile produse de primele tipografii aveau Ull re-
ligios, totu
9
i lucrmile autorilor dasici - Virgiliu, Ovidiu, Cicero l?i al\ii - au
fost tipante in multiple editii. Disponibilitatea crescandii a texte10r clasice
a facilitat l?i, totodata, a stimulat rena9terea lllteresului pentru antichitate, care
se dezvoltase printre literalii italieni incepand din secolul al XII-lea. Raspan-
direa umanismului italian in Europa de nord a datorat, fara indoiala, foarte
mult rolului de intermediari al tipografilor, editorilor 9i tradud'ttolilor
1
; iar
generalizarea tiparului a rncut posibil ca savantii S,1 incerce sa stabileasea si
sa standardizeze textele antichitalii intr-o care era de
atunci cand fiecare text trebuia sa fie copiat individual de m':l11a
22
Savantii
s-au consacrat pregatirii ediliilor critice ale1ucrruilor dasice, care au
nit bail reprodueerilor ultetioare. Datorita capacitalilor de reproducere
de conservare ale tiparului, opera din quattrocento a putut de-
veni ceva mai mult decat 0 reinviere localizata l?i efemera a interesului pen-
tru gandirea clasica.
Generalizarea tiparului a facut mult mai ul?oare aCUlTlularea difuzarea
datelor despre lumile naturale si sociale, si dezvoltarea sistemelor standar-
dilAte de dasificare, Unele dintre plimele tipografii
s-au specializat in producerea textelor de medicina, anatomie, botanic.:l, as-
tronomie, geografie, matematica etc., lucrfuld indeaproape Cll profesOlii lIni-
versitari 9i cu Iaculta\ile la pregatirea lucrfuilor 9tiin\ifice. Tiparul a creal un
Media i modernitatea 61
1)o\j.flux de date, schite, h3.r(i teOlii, care puteau fi consult:lte, discutate
. de savanti in intreaga EuropiP. Plimele tipografii au tipiuit 9
i
muite li.lcrrui de populara, manu ale practice ahnanahwi, care erau
vandute in cantitati mario Almanahulile contineau, prinb-e alte lucruri, ta-
bele pentru a socoti bttnurilor, pentru a-schimba
masuri 9i sisteme de batere a rnonedelor, pentru a calcula distan-
tele si duratele cruatoriilor etc.; ele erau folosile in exdusivitate de cab-e ne-
9i oameni de afaceri, asigm'andu-le Ul1 cadru comun pentru activi-
talea comerciala dincolo de loeUlile lor de origine. Manualele practice l?i
cfutile de inclrumare comportamentala ghidau intr-o gama larga de activi-
tati, de la maniere, obieeiUli si feluri de a vorbi, la l11etode de practieare a
Cartea lill Erasmus De Civilitate Morum Puerilium, care fixa un
".
cod de l11aniere oferea un ghid pentru educalia copillor, a avut un succes
enorm. Publicata pentru ptima data la Basel in 1530, s-a estimat ca cel pu-
till 47 000 de copii ale operei lui Erasmus erau in in 1600; lucrarea
a fost tradusa in multe limbi vernaculare, l?i au aparut multe inuta\ii 9i ver-
SiUlU
Cine citea ci.t\ile prodllse de ptimele tipografii? Care era so-
ciaIa a primului public cititor? Clien\ii plincipali prodllse de pri-
l1}ele tipografii erau, fara indoiala, elitele urbane educate, incluzand clerul,
savanpi studenpi, elitele politice c1asa comerciala in ascensiUl1e. Dar,
dupa cate se pare, cru\ile erau disponibiJe citite de un procent substan-
tiall?i in de de comercianli. dalele despre gra-
dul de aifabetizare de lq inceputul Europei modeme sunt fragmentare
neconcludente, exista unde dovezi care sugereaza ca gradul de alfabeti-
zare era relativ inalt in anumite grupmi de muncitori, precum spiterii, chi-
rurgii, tipografiij ,pictorii, muzicienii l?i lucratOlii in metal25. C3rPle erau van-
dute in din l?i in din piata, iar carlile ce1e mai
l1Uci l?i mai ieftine - precum dirtile ieftine ,ale "Bibliotheque
Bleue" - nu depageau, aproape eu siguranta" mijloacele muncitorilor urbani
sl.ale in ce rriasUl"a cartile erau de fapt achizitionate si citite de
indivizi dificil de ell oarecare acuratete.
despre bunurile dintr-o gospodruie lasate la moarte sugereccit ca, in Franta
de 1a lncepulul secolului al XVI-lea, multi cliutre artizani uu la moarte
cilrlP. Este rlestul de posibil, totul?i, ca mul\i indivizi sa fi CUlnparat, sa fi ci-
tit apoi sa fi vanclut din nOll carple, sau sa fi imprumutat dirti de 1a altii .
. . qrple pllteau fi revandute relativ - in afara lucrruilor de reierinta,
Biblia sau Les livres des Heures - nu exista un prea mare iII teres,
pentru indivizii Cll posibilitap modeste, de a Ie colecpona.
62
JOHN B. THOA1PSON
Gradul de alfabetizare era relativ sdizut ill unele sectoare ale pop
u1a
t
i
ei
urbane, preemn femeile, copili mlmcitOlii neealificati, printre tarani, care
eonstituiau majOlitatea populapei la inceputul Europei mod erne. Nu re-
zulta de aid, ci indivizii din aeeste grupuri nu erau influentaji de cu-
vantul tipant Cfu-tile populare, almanahwile alte materiale tiparite erau
distribuite prin tara de negustori ambulanp, care duceall prudusde d.
sat in sat Ie of ere au spre vanzare28. Mai mult, se pare cii in anumite ocazii
cirple erau citite cu voce tare grupurilor de indivizi care se adunasedi din- ,
IT-un motiv sau altul. Asemenea ocazii puteau fi adunrui de fami-
lie de prieteni, sarbatoriri festivaluri speciale, cat intalnirile grupuri- '
lor speciale de lecturn, precum adlmanle secrete protestante care se intru-
neau pentru a citi a discuta Biblia29. Datorita practicii cititului cu voce
tare, publicul matelialelor tipante era in mod considerabil mai mare deeM
gTUpul relativ mic de indivizi care sa dteasca. Car? alte texte erau
incorporate in traditiile populare care aveau ill primul rand un caracter oral,
doar treptat cuvantul tipfuit a transformat conpnutul tradipilor $i modul
lor de transmitere.
Media i modernitatea
63
consolidarea statelor-natiune. In masura in care Biserica Catolica a conti-
nuat sa pIiveasca latina pe limba ei oficiala sa interzica folosirea limbi-
lor vernaculare. 0 tot mai mare bariera lingvistica s-a dezvoltat intre c1erul
catolic si laid. Clerul a devenit mai indepartat, liturghia a parut mai ezote-
rid. iar' (ltltmit1tea Bis(,licti -lg11cluMl deja puternie de suceesul protestan-
lisiTIului -- i-! lkvenil i!lai vulnerabila la clitica. Pe de alta parte, in acele tan
care aveau tm earacter predominant protestant, edipile vernaculare ale Bi-
bliei si ale altor texte religioase liturgice au jucat un rol crudalin stabi-
lirea limbi nationale general acceptate relativ unifOl"me. Luther in-
susi a cautat sa-si propIiul dialect nativ, cel din Saxonia de Jos,
si rnodeleze limbaj care va fi de inteles in landurile germane.
, Importanta crescanda a limbilor vernaeulare a fost Iegata de conso-
lidarea In unele cazlUi, autoritatile politice ale statelor rna-
derne timplUii au favoriUlt in modyactiv pro;esul.
mnd 0 limba natiollala particulara ca limba oficlala a statulUl. De pI Ida, 111
1539, prin edichtl de la Villers-?tterets, Franci.sc I a franceza ca
limba oficiala a Curtilor de justitie
32
Umbajele reglOnale dlalecteleau con-
tinuat sa fie in provincii in contextele vietii zilnice, dar ele
Intrucat eititul car?lor tiparite s-a extins in cursul secolului al XvI-lea,
un procent mai mare de carp au fost tipmte in limbi vernaculare decat in la-
tina. Tipografii, editorii autorii au inceput orienteze producjia din ce
in ee mai mult inspre populatiile nation ale specifice care puteau citi in lim-
bile vernaeulare, precum germana, franceUl engleUl:
lO
Folosirea in
tere a limbilor vernaculare a stimulat incerciuiIe de a Ie face mai uniforme.
Multe dictionare car? de gramatici au fost produse in vederea standar-
dizarii scrierii, vocabularului $i gTamatidi. Traditiile nationale literare au
illceput sa aparn si sa dobandeasca un caraeter distinctiv. Latina a continuat
sa fie folosita ca limba savanta $i diplomatica $i ea Iimba oficialfl a Biseridi
Catoliee in timpul secolelor al XVI-lea al XVII-lea. Spre secolului
al XVII-lea, ill multe contexte lingvistice in ceIe mai multe pm1i din Europa,
latina daduse intaietate unei varietati de limbi vernaculare natiollale31. Pen-
pierdut treptat bazele institujionale au din in ce subordo:
nate limbii nationale. Fluenta in limba naponala a devemt tot mru
ca mijloc de cu oficialii statului ca mijloe de pe
mtmcii
33
MuIte dialecte regionale -in special cele care au rrunas III
rfmd orale si care erau rareori folosite in seris - diminuat semmficapa
si au dispm:ut. In plus, statele europene sferele de 111-
fluenta dincolo de ocean, limbile dominante ale au .de-
venit'limbile oficiale in alte par? ale lumii, subordonand limblle mdlgemlor
eelor ale eolonizatOlilor. Cand deeolonizarea a Ca$tigat teren, in secolele al
- tru un timp, franceza a devenit limba comuna in schimburile savante di-
" plomatice, ou a atins niciodata preeminenta pe care 0 ocupase
. anterior latina. Pana in secolul al XX-lea, engleza nu va ap;:irea ca noua lin-
gua franca a comuniduii internaj:ionale - eu adevarat globale.
Dec1inullatinei $i ascensiunea limbilor nationale a fost un proces pro-
pulsat in parte de industria tipografica, dar a avllt consecinte care au mers
cu mult dincolo de preocupruile industriei ca atare. A fost tm proces care s-a
impletit In mod complex cu schimbarea pozitiei BiseIicii $i eu ere$terea ,i
al XX-lea, aceste lin1bi dominru1te au in rnulte caztui intacte
ca Iimbi oficiale ale recent formatelor .
S-ar putea susjine ill mod plauzibil d limbilor
ltiparire si promovarea unora dintre aceste limblla statutul de l1mbl oficJale
ale au fost preconditii importante pentru formelor de
identitate nationala de in moderna.
mentullui Benedict Anderson, care sustine ea
tehnologia tipografica $i diversitatea limbilor din Europa
lui al XV-lea $i run secolul a1 XVI-lea au. condus la sacre
a la apaJipa unei p1uralita? de , au
devenit itlterior bazele pentru formarea . Inti ucat
grafii eclilorii au folosit din ce In ce mai mult limbile vernaculare, el au
64
JOHN B. THOMPSON
creat domenii lUlmcate de comunicare, care erau mgi diverse decM latina . :
mai pupn diverse decit multiplicitatea dialectelor vorbite. Citind texte ver-
naculare, indivizii au devenit treptat de faptul ci ei apartin unei
comlUlitati virtuale de cititori confrati, eu care nu vor interactiona niciodata
in mod direct, dar de care erau prin intermediul Tocmai
aceasta comunitate virtuala de cititOli confrap va deveni, in cele din
sugereaza Anderson, comunitatea imaginata a napunii.
Acesta este lUl argument important provocator, el a avut lUl impact
considerabil asupra dezbaterilor recente. Este, desigT {, plauzibil sa sugerilln
ca formarea comunitatilor naponale a sentimer .ului specific modem a1
apartenentei la 0 anumita napune, bazata pe urI teritoriu, a fost legata de
dezvoltarea nollor sisteme de comunicare, care Ie-a dat indivizilor posibili-
tatea de a simboluri credinte exprimate inlr-un limbaj comtlll -
- aclica a ceea ce, in linii mari, soar putea numi 0 tradipe napo- I
nala -, chiar daca indivizi nu au interacponat, poate, in mod direct
Dar exista probleme pe care Ie ridica argumentul lui Anderson. Problema
plincipala este ca natura exacta a presupusei legaturi dintre dezvoltarea ti- .
parului ascensiwlea naponalismului nu este niciodata detaliatii. Exista 0 )
prapastie considerabila - amt din punct de vedere istoric, eat conceptual-, ,
inlre aparipa unei pluralitati de dtilori in Europa seeolului al XVI-lea, pe de
o parte, aparipa diferitelor forme de identitate nationala de nationalism
in seeolele al XIX-lea al XX-lea, pe de altii parte. Daca publicul cititor tim-
poou era embrionul comwlitiitii imaginate din punet de vedere national, de
ce a dw-at aproape trei secole pentru ea acest embrion sa se maturizeze?
Anderson recuno<l$te, desigur, cii dezvoltarea tiparului a eelorlalte mit
loace tehnice de comunicare a fost, in eel mai bun caz, 0 condipe necesara
pentru apatitia naponale, nu 0 conditie suficienti El acordii 0 _
mat-e atentie luptelor impotriva colonialismului, care au jueat un 1'01 amt de
important in formarea miscruilor nationaliste din secolele al XIX-lea si a1
XX-lea Dar discutarea ultime dezvoltari nu este Jegata de Andel:son ,
intr-lill mod elat- convingator de a ceea ce el "capilalis-
mul tipografic" la inceputul Ew-opei moderne. EI scrutea7..a ceea ee, in eel mai
blUl caz, este 0 legatura generala ipoteticii; legaturile cauzale (daca ele
exista) nu sunt exarninate in detaliu. Ca descriere a ascensiunii nationalis- .
mului, argumentullui Anderson este, sugestiv, fill-a a fi in intregime . l\
persuasiv. Iwnanem cu impresia ca, daca dezvoltarea implimeriei a jucat
vreun ro1 acesta destul de imprecis definit), explicapa pIincipaJa pentru
ascensiunea este, probabil, asigurata de alti factori.
Media i modernitatea 65
. IntI-un mod mai general, in vreme ce argwnentul1ui Anderson ne con-
centrea7..a atentia asupra posibilelor consecinte sociale politice ale schirn-
banIor de natura ale mijloacelor de comunicare 1a ineeputul Europei mo-
derne, el nu aee..'lte consecinte intr-un mod eonvingator.ln parte,
aceasta se poate datora faptului cii preocuparea sa precumpiUlltoare este in-
eercat-ea de a intelege fenomenul nationalismului, mai degraba deeM exa-
minat-ea naturii a impact.ului mijloacelor de comlUlicare ca atare. Prill ur-
mat-e, el nu exarnineaza, de pildii, modwile in care produsele mass-media
au fost folosite de indivizi, formele in sehimbare ale aepwlii ale interacp-
unii mcute posiblle de noile mijloaee de comwlicare, modurile in care dez-
voltarea mijloacelor de comunicare a alterat treptat natura tradipei relatia
indivizilor cu ea Acestea sunt unele dintre subiectele pe care Ie yom expiora
mai detaliat in capitolele ulterioat-e.
Ascensiunea comertului Cl1
Mai exista W1 mod in care dezvoltarea tiparului a transfom1at modelele
de comunicare 1a inceputul Europei moderne: ea a dat unei vatie-
tati de publicatii periodiee care evenimente trat1smiteau infonna-
tia cu cat-acter politic comercial. Inainte de aparitia tiparului, lUl numaJ
de rete1e reglementate de eomunicare fusese stabiIit in Europa. Putem ells-
tinge eel pupn patru tipOO ale retelei de comunicare de dinaintea tiparului.
In primul rand, a fost 0 extinsa retea de comunicare stabilitii controlata
de BiseIica Catolica Aceasta retea a dat posibilitatea papalitatii de la Roma
sa mentina legatura eu clerul Cll elitele politice dlSpandite de-a lungul
teritoriilor slab conectate ale In al doilea rand, existau rete1e
de eomunicare stabilite de autoritatile politice ale statelor principate1or;
aceste retele operau amt in teritOliile propIiiIor state, facilitfuld admiIlislra-
rea si pacificarea, eat intre statele care mentineau intI-e ele 0 anumita forma
de diplomatica. AI treilea tip de retea era legat de expansiunea
activitatii comerciale. IntI-ueat comertuJ producerea bunwilor crescusera,
noi de comunicare erau stabilite in cadrul comunitiipi de afaceri
inlre mai mari centre de comer\:. Casele comerciale billlcile - precum
fatrulia Fuggei- din Augsburg matile case din f10renJa - au
creat sisteme eAiinse de comunicare au inceput sa
comerciale clientilor. In final, infonnatia era, de asemenea, transnlisa in
si sate plin de comercianp, negustOli ambulanti voiajOJi,
povestitOlii canGiretii de balade. Deoarece indivi,,'ij se
66
JOHN B. THOMPSON
geau in piete taverne intrau In legatura. cu negustorii cruatorii, ei do-
despre evenimente care se petreceau in locuri indepartate.
In cursu! secolelor al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea, aceste retele de
comunicare au fost afectate de doua dezvoltiui majore. h1 primul rand, unele
state au inceput sa stabileasca servicii postale regulate, care au devenit din
ce in ce mai disponibile pentru folosirea generala. fu Franta, Ludovic XI a
lnfiintat 0 regala in 1464; indivi?ii puteau folosi printr-o pennisi-
une speciala prin plata unei taxe3.';. In Europa centrala, Maximilian I a dez-
voltat 0 retea extinsa, <AFe Iega teritoriul central al Impeliului habs-
burgic de din Europa. In 1490, el i-a desemnat pe Franz
von Taxis drept principali diriginti de stabilind astiel un sistem
tal impelial, care a ramas sub controlul fanuliei von Taxis timp de cateva
secole
36
in Anglia, 0 regala a fost stabilita la inceputul domniei lui Henri
VIII, un diIiginte de a fost desemnat in jurul anului 1516, dez-
voltarea serviciilor po$ta1e regulate pentru folosirea publici generala nu s-a
petrecut pfulli la inceputul secolului al XVII-Iea
37
in cursul secoleIor
al XVII-lea al XVIII-lea, a aparut 0 integrata de comunicare pu-
blici, oferind servicii comune atat pentru intema, cat pentru
cea extema. Desigur, fat;l de standardele secolului al XX-lea, coml.micarea
de la inceputul Europei moderne era foarte lenta. Mesajele erau
transportate cu cai $i trasuri, intr-o vreme 111 care drumurile in multe parp
din Europa erau de proasta calitate. Corespondenta cilatorea rareori cu mai
mult de 10 mile pe ora pe distante extinse. La secolului al XVIII-lea,
de la Edinbw-gh la Londra se aceau 60 de ore, iar de la Londra la Manches-
ter, 24 de ore. Abia 0 data cu lnceputul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezv01-
tarea cailor ferate, timpul necesar transmiterii mesajelor prin s-a re-
dus considerabil.
A doua dezvoltare care a afectat profund retelele de comwlicare de 1a
inceputul Europei mod erne a fost fo10sirea tipografiei pentru producerea
raspandirea Curfu1d dupa aparitia tipografiei, 1a nujlocul secoJului
a1 XV-lea, 0 varietate de brosuri informative, de afise si de foi voiante au In-
ceput sa apara. Ele erau 0 de oficiale semioficiale
despre decretele guvernului, tratate polen1ice, descIieri ale unor evenimente,
precum conflictele militare dezastrele 11atw-ale, desclieIi senzationale
-ale unor fenomene extraordinare supranaturale, precum gigantii, come-
tele apatitiile. Aceste foi informative erau, in general, publicapi
unice sau neregulate. Ele erau tipruite cu miile vfmdute pe strada de dis-
tribuitorii de ziare $i de negustorii ambulanti. Ei Ie furnizau indiviziJor 0
sursa de valabila despre evenimentele curente $i indepartate.
.,

(
. '
.
Media i modernitatea
67
Publicatii1e peliodice de $tiri au inceput sa apara in a doua
jumatate a seco1ului a1 XVI-lea, dar originile ziarului modern dateaza din
prin1ele doua decenii ale secolului a1 XVII-lea, cand ziare1e de rtiri au in-
ceput sa apara saptamanal cu un anumit grad de regularitate
3s
In 1609 se
publicau saptiunfulale in cateva gemlane, printre care Augsburg, Stras-
bourg $i Wolfenbuttel, $i exista anumite dovezi pentru a sugera ca un sapta-
mfulal ar fi aparut ceva mm devreme (1607) la Amsterdam. Saptiunanalele
tipante - sau "corantos", cum erau numite la acea vreme aceste prime com-
pilapi de $tiri - au aparut in curfuld $i in alte ora$e $i limbi. Oraf?ele a$ezate
de-a lungul principalelor rute comerciale europene, precum KoIn, Frank-
furt Anvers Berlin, au devenit de timpuriu centre ale producerii ziare-
lor. Stirilecare constituiau aceste corantoserau adeseafurnizate de dirigintii
PO$ta, care colectau $tirile din regiunile lor $i apoi Ie expediau catre ora-
sele mario Un singur individ putea atunci sa adune $i sa editeze relatarile
dirigintilor de PO$ta, tipmindu-le sub forma unei serii de scurte paragrafe
cu detalii despre data locul de origine al informapei. Saptamfulalele pu-
teau fi si traduse In alte limbi si vfmdute in diferite orase si tari.
1620 Amsterdam de;enise centrtd unUi cornett afIat inu--{)
- , I I
expansiune rapida. Exista un interes crescfuld alpublicului pentru Razbo-
iul de Treizeci de Ani si acesta a oferit un stimulent major pentru dezvolta-
, .
rea industriei de aflaci la Inceputlllile sale. Primul ziar care a aparut
in Anglia a fost, probabil, produs la An1sterdam in 1620, de catre
olandez 9i cartogra..ful Pieter van den Keere, $i exportat la Londra
39
lntre 2
decemblie 1620 si 18 septembIie 1621 au aparut 15 numere ale coranto-ului
lui van den De$i nu era publicat saptamanal, el a aparut frec-
vent si a ofelit 0 relatare regulata a Razboiului de Treizeci de Ani. PrimuJ.
tip{uit in Anglia a fost probabiJ, produs de cau"e librarullondonez
1110mas Archer in 1621. Archer a fost ulterior inchis pentru ca a publicat 0
foaie de $tiri neautorizata despre razboiul din dar au aparut cw'fuld
alte corantos engleze$ti $i pamfiete cu $tiIi.
Cele mai multe dintre aceste forme timpwii de ziare erau preocupate
in primul rand de 9ti1ile externe, aclici de evenimentele care aveau loc (sau
avusesera loc) la distanra. Indivizii care citeau aceste ziare, sau Ie ascultau
anmci cfmd altii Ie citeau cu voce tare, vo)':fi aflat despre eveninlente ce aveau
loc in parti Inclepartate ale Europei - evenimente la care nu puteau :fi.in mog.
direct ma'rtOli, ill locUli pe care, dupa cate se pare, nu Ie vor vizita niciodata.
Prin unnare, circulatia fonne1or timpwii de ziare a ajutat 1a lmw sirnt-
68 JOHN B. THOMPSON
pentru lumea evenimentelor care se afla din colo de m.ecliUl imediat al indi-
vidului, dar care au 0 anumita relevanta pentru: $i, un anumit im-
pact, asupra vietii indivizilor. Desigur, intinderea geografica a acestei lumi
a ramas destul de limitata la inceputul secolului al XV1I-lea: ea s-a extins rare-
od dincolo de principalele tmi din Europa. In plus, circulatia prime-
lor zlare era foarte seazuta fata de standardele din ziua de azi (0 estimare
considera ca tirajul minim al prirnelor ziare era de 400 de c6pii
40
, in multe
cazuri nu a fost, probabil, mult mai mare decat atat), ziarele erau, tara
indoiala, citite de mai multi indivizi, erau de obieei citite eu voce tare. Dar
importanta acestei noi modalitati de difuzare a informatiei, prin care rela-
tlli tipante ale unor evenimente distante deveneau disponibile intr-un mod
unui nunlar nelirnitat de destinatari, nu ar trebui subestimata.
In vreme ce primele COl'antos erau preocupate in principal de ex-
terne, nu a trecut mult timp pana cand ziarele au inceput sa acorde mai
multa atentie evenimentelor interne. In Anglia, aceasta dezvoltare a trebuit
sa pana in 1640, cand controlul foarte suicl: al guvernului asupra
a inceput sa shlbeasci. Din 1586, un deeret al Camerei Instelate sta-
bilise un sistem elaborat de autorizare de CenZlU'a (completat de inca un
decret, In 1637) , ce a lirnitat numarul tipografilor din Anglia i-a supus unor
cenzori specializati pentru fiecare tip de publicatie, Dar, pe masura ce cliza
dintre Carol I :?i Parlanlent s-a accentuat, a devenit tot mai dificil pentru Co-
roana aplice controlul asupra presei, iar in iulie 1641 Canlera lnstelata
a fost aboliti Criza a 0 cerere publica de la zi despre proble-
mele politice interne, Intre jumatatea lui noiembrie 1641 si sfarsitullui de-
cemblie 1641 au aparut trei saptfunanale interne, fiecare rezumate
ale dezbaterilor Parlamentului, iar in primele trei lUlli ale lui 1642 au aparut
alte opt ziare, chiar daca unele nu au durat mule!. Acesta era inceputul unei
perioade de publieare relativ necontrolata intensa a ziarelor, a c3rtilor cu
9i a pamflete10r care trateaza despre evenimentele PJl.zboiului Civil 9i
problemele legate de el. In timpul celor mai multe saptamfull din 1645, 14
ziare se vindeau pe strazile Londrei, precum si 0 multime de alte pamfiete
br09uri politice. in vreme ce controale stricte impuse din nou de
Carol II dupa reinstaurarea monarhiei, in 1660, perioada dintre 1641 si re-
a fost'Ulla inlportanta In istoria presei. Deoarece in acest timp pu-
blicatiile periodice au aparut ca act011 importanp in problemele statului,
asigurand un flux continuu de informatie despre evenimentele curente 9i
expril11and 0 serie de viziuni diferite - uneori viziuni put:efnic contrastante
- asupra chestiunilor de interes public,
Media i modernitatea 69
.. Dezvoltarea unei prese periodice eu 0 baza comerciala, care era inde-
pendenta de puterea statului, capabilii sa asigure informatia 9
i
co-
mentaIiul critic asupra chestiunilor de interes comun, a intrat intr-o noua
feci in Anglia secolului al XVTII-lea Sistemul de autorizare, carefusese i'e-
stabilit de Carol II in 1662, a fost suspendat 1a secolului aI XVII-lea
9i a fost urmat de un val de noi publicatii petiodice. Primul cotidian din An-
glia, Daily COllrant allui Samuel Buckley, a aparut in 1702 a fost, curand
dupa aceea, url11at de altele. A aparut 0 vaIietate de periodice mai speciali-
zate, unele concentrfuldu-se pe divertisment 9i eveninlente culturale, altele
pe financiaI'e 9i comerciale, iar altele - pe comentariu social politic. ill
til11ul tip includea un numar de ziare care au populaIizat genul eseului poli-
tic, ca Tailer, Craftsman allui Nicholas Amhurst, Reviewal lui
Daniel Defoe si Exanllnerallui Jonathan Swift. In jurul anului 1750, Londra
avea cinci cotidiene regulate, sase ziare care apareau de trei ori pe sapta-
mana, dnd saptiunanale cateva periodice, eu 0 circulatie totalfl de
aproximativ 100 000 de e6pii pe saptiirnana
42
Ziarele erau distribuite in
prin retele de vanzatori de ziare 9i de precum 9i printr-o federati
e
li-
bera de cafenele, care cele mai importante ziaI'e Ie puneau la
dispozitia clientilor lor spre a Ie cili. lntrucit multe ziaI'e erau citite in locUli
publice, preCUlll tavernele cafenelele, gradullor de citire a fost in mod
aproape sigur cu mult mal mare decit circulatia lor - poate chiar de zece ori
mai mare. Ziarele din Londra erau disoibuite provinciilor, prin imbunam-
tirea rapidfl a diligentei 9i a serviciilor p09ta1e.
Autoritaple politice au cautat sa exercite un anwnit cono'01 asupra pro-
liferruii ziarelor PI1n inlpunerea unor taxe speciale, care, dupa
cate se socotea, urmau sa serveasca la reso'angerea produetiei 9i 1a elimi-
narea periodicelor mai margin ale din afacere, aducind in timp un
venit aditiona1.pentru COrOaIIa. Stamp Act din 1712 Ie cerea proprietarilor
de ziare sa plateasca un peni pentru oriee foaie tipilIitii un 9iling peno'u
Olice reclama. Legile ulterioare au crescut sumele au largit baza pentru
aplicarea legii. Stamp Acts au int3.n1pinat 0 opoziJie vehementa au cleve-
nit Ull motiv de regrupare in lupta pentru libertatea presei. Abia in anii 1830
taxele au fost reduse progresiv, iar in anii 1860 ele au fost, In cele din urma,
desfiintate. in alte parti din Emopa, presa peliodica din secolul al XVIII-lea
era in grade variate de severitate
43
. In Provinciile
Unite presa a ramas re1ativ libera, era descurajatii in discurarea politicti
locale si era ocazional supusa unor accese de intensa cenzudi. In FraIlta, un
sistem' cenl:ralizat :;;i foarte restlictiv de autOJizare, snpervizare cemura
70 JOHN B. THOMPSON
a existat pana 1a Revolupe; unei scurte perioade postrevoluponare de liber-
tate a presei i s-a pus capat de citre Na{XJ1eon, care a instituit un sistem strict
de control de cenzura. In statele pJincipatele Germaniei ale ltaliei
gradul de control oficial varia de 1a un stat la altul, dar ziarelor Ii se perrni-
tea, in general, mai mult relatarea strmne decat discutarea politicii
interne.
Exista 0 fom considerabila in argur,nentul ci lupta pentru 0 presa inde-
pendenta, capabila sa relateze sa comenteze evenimentele cu 0
tie si un control minim din partea statuJ.ui, a jucat un ro1 major in dezvol-
statu1ui constitu?onal modern. Unii dintre primii ganditori liberali
liberal-<iemocrati, precurn Jeremy Bentham, James Mill John Stuart Mill,
erau aparatori fervenp ai libertatii presei. Ei au considerat libera ex:primare
a opiniei prin organele unei prese independente ca 0 protec?e vitala lmPo-
triva folosirii despotice a puterii statului
44
Este semnificativ faptul ca, in urma
razboiului de independenta incununat de succes impotriva Coroanei Bri-
tan.ice, anlelicani au, incorporat dreptullibertatii presei in Primul
Amendament la Constitutie. In mod similar, constitutiile franceze postre-
voh.t?onare de 1a 1791 1793, bazandu-se pe DreptuIilor Omu-
lui de 1a 1 iS9, au protejat in mod explicit libertatea de expresie (cu toate ca
aceasta libertate a fost ulterior abolita de Napoleon). Garantiile statutare ale
libertatii de expresie au fost, in ce1e din urma, adoptate de diferite gllverne
astfel incit spre secolului al XIX-lea libertatea presei de-
venise 0 trasatura constitu?onaHi a multor state vestice.
Teoria sferei pllblice: 0 evalliare preliminara
In vreme ce importanta unei prese independente era
. multi dintre primii ganditori liberali liberal-democra?, aceasta este 0 tema
cu cateva exceptii, a fost slab abordata in opera teoreticienilor soci-
Media i modernitatea 71
>. ca 1m domeniu al relatiilor economice pJivate care erau stabilite sub egida
alitoritatii publice. "plivat" a cuprins astfel amt domeniul in e:l<..'Pan-
siune aI'relatiilor economice, cat sfera intima a relatiilor personale, care
} au devenit tot mai dezangajate de activitatea economici $i ancorate in insti-
tutia farniliei con jugale. Intre tarfunul autorita?i publice sau stat, pe de 0 parte,
tm"funul privat al societatii civile al relatiilor pe:Svonale, de
a rezultat 0 noua sfern a "publicului": 0 sfern publica burgheza care
dea indivizi care se reuneau pentru a dezbate mtre ei despre ordinea SOCle-
tiltii civile si conducerea statului. Aceasta noua sfera publici nu era 0 parte
a era, dimpotriva, 0 sfern in care fi
fruntate si supuse criticii. Mediul acestei confruntari era el semru-
i:' ficativ: folosirea publica a ra?unii, articulata de indivizi, angajap in
, disput:a, era in plincipiu deschisa neconstrfmsa . .".
Descriind aparitia sferei publice ?
tanta particulara ascensiunii presei periodlce. Zlarele entice saptama-
morale care au Inceput sa apara in Europa spre al
.. XVII-lea si in SE.colul al XVIII-lea au oferit un nou forum penlru
: . rea publice. Dad! aCf-ste publicatii au meeput adesea ca ziare con-
. saerate eriticii literare si cultllrale, ele au devenit din ee in ce m< preocu-
pate de chestiuni de 0 insemnatate sociala politica mai.mare.ln plus, 0
\ varietate de noi centre de socialitate a aparut 111 oragele de
1a lnceputul Europei moderne. Acestea cuprindeau
care, de pe la mijIocul secolului a1 XVII-1ea, au devemt locun de
medii in care elite educate puteau veni in contact unele eu altele 9
1
Cll nobl-
limea, de pe pozipi mai mult sall mai putin ,
aIi politici mai recenp. 0 exceptie este una dintre primele deschi-.
zatoare de drumuri, a lui Habermas, Transformarea structurala a sferel
publice
45
llabermas argume.n.te.o:z.a. a.ezvo\tarea c.'O.\)\.\al.\"2>mu\u.l merc.an.-
\1\ \l\. seco\u\ a\ "TI\-\e:d., '\m\)"feul\.a c.\l1mme\e \l\.'2:,\it\l.'\lcmo.k a1lo.te. m &.m\\\-
bare a\e. \)utenl \)o\\\ic.e, au txe.at cOl\.m\l\\e o.\)an\la \11\u\ l\.C\\1 \1\) Q.e.
Cele mai favorabile conditii pentru apan\1a sferel publice bu:gheze au
fost create in Anglia 1a inceputul secolu1ui aI XVIII-lea. Cenzura
politic al presei erau mai putin in dm Eu-
ropa, iar ziarele si )urnaIele au proliferat In timp ,:U
lele: ill \lrimul al se<:.o\u\U\ a1 X\Tlll-lea, e-xistau, dU\la cate &a esUn1a\.,
tre\. Q.e. caiene.\e Q.oa-r :\1 \\1\ ?-uc\eu.Q.e.
mntre. nou,e \lenClmce erau \l1\\)\e\i\.e. 01 'l\a\?
'\n\ruQ..\ ero.u C.\\l\e. c..e'Lb"'a\ute c..e \l\.m\l\'L\ '\n\.a\l\.e.o.\1
\)e.l\.\ru a 'Lu,e\. , " ... . v
\)Ub\\c.a \a \l\c.e\)utu\ mClI.le.'ll\.e. \n ,;3.U\()-
\"\\"'a\il \)ub\\ci' '0. \nc..e\)\1\ rid. e.\ '0. mce.\)ut mal \)\\\\n
\a \l\e.\l\ a.e. Ol'l'l:.e "2>\ \a\ ma\ m\l\\ \0. ac.\i\l\\2.\i\e \ll\.u.l I.le. "2>Th'l:.
c.a\e Q.e a\)?\"\\1.e., c.are a.e'fu-il'2>e. a.e \1\C\\\C\\)Cl\\l\ as\l-
\)'la '0. \\\ '\1ro.\), ,;:'Clc\e,\a\e.a c.\.w."'<i' '0.
() \)'?!\e. mn \\\l \l\. <:n\ic.a.
\)re.c::.a \)e.nC'lc..kh a a'ffit \1\ te.\e Q.l\) mwClc\ \\\()Q.e.\'O.TJ:\1
\'Clm\e.l a \l\ C.CI\\'2:,\zu.\\
mat m \nTh \()yum\1\m 0. a.e'le.n\\ tC'l\ \\\1-
\"\u\u.\, \1"\ Q.\\\ \l"\\1\a a."fe\)\.u\ Q.e. a \m\)\ec\\t:o. \Ju\)\\ca"fe.o.
72
JOHN B. THOMPSON
dezbateIilor lui. Parlamentul a deveriit, de asemenea,.mai sensibil fata de ... '
presa si a inceput sa joace un rol mai constructiv in"formarea articula
rea opiniei publice. Acestea alte dezvoltfui au avut 0 insemnatate consi
derabila; ele sunt 0 mill-turie persistenta a impactului politic al sferei publice
. burgheze a rolului pe care ea I-a jucat in fonnarea statelor vestice. Dar Ha-
bennas sustine si faptul ci, in forma specifica in care ea a existat in secolul
al XVIII-lea,' publica bw-gheza nu a durat mult timp. Ne yom intoarce
1a acest aspect al desclieIii sale mai tarziu.
Argumentullui Habennas, schitat foarte pe scurt aici, are meIitul con-
siderabil de a reliefa insellli1atatea politidi mai larga a dezvoltarii presei pe-
Iiodice 1a inceputul Europei moderne. Dezvoltarea presei este tratata nu ca
o istoIie izo1ata de procesele social-istorice mai largi, ci ca facand parte din
ele. Exista, cu toate acestea, multe in privinta descIierii lui Haber-
mas. In capitolele viitoare voi examina in detaliu concep?a despre sfera pu
blica care este implicita in aceasta descIiere chestiunile normative care
se ivesc din ea. Aici ma voi Iinuta doar la examinarea catorva dintre proble-
mele istorice.
Media i modernitatea
73
el,- !=am In grabil
so
. 0 descIiere satisfacatoare a sociale populare
a forme10r culturale populare ar necesita 0 abordare mai flexibila, care
permite posibilitatea ea ele sa fi avut 0 forma 0 dinamica proplie.
(2) Dintr-o perspec.tiva similara, putem pune Ia indoiaUi accentuarea
de catre Habermas a rolului presei periodice de la inceputul secolului al
:x."VIII-iea. Nu este dificil sa vedem de ce Habermas se concentreail asupra
aeestei chestiuni: periodicele politice, precum Reviewal lui Defoe si Exami-
neral1ui Swift, au exemplificat tipul de cIitica cultivata de pe care
Habermas a vrut sa 0 1ncapsuleze 1n ideea sferei publice. Dar aceste perio-
dice nu erau in nici un fel pIimele sau cele mai comune dintre fonnele tim-
purii de material tipfuit. cum am vazut, secolul al XVII-lea -1n special
in timpulRazboiului Civil englez - a reprezentat 0 viata intensa pentru pu-
peIiodice; in plus, 0 gama larga de alte mateIiale tipmite, de 1a carp
pan1fiete la ziare de afi$e, fusese In circulatie prin Europa cu cel
putin doua secole inainte ea peIiodice ca Review $i Examiner sa:fie fondate.
fv'1otivele lui Habermas pentru a exclude aceste forme timpwii de material
tipfuit din orizontul argumentului sau nu sunt pe deplin dare
sl
. in plus, daca
Habennas ar fi fost mai atent la alte fonne de mateJial tipfuit, ar:fi putut zu-
gravi 0 imagine oareclUll difelita a caracterului publice de la incepu-
tul perioadei moderne, una care ar fi accentuat mai ideea angajaru gen-
tlemenilor in dezbatelile din cafenele, si ar:fi reliefat mai atent caracterul co-
mercial al presei timpUlii 9i oarecum mai vulgar mai senzap-
onal al multora dintre produsele ei.
(3) A treia problema legata de argumentullui Habemlas naLma
restransa a sferei publice btU-gheze. Este dar ca Habelmas a pIivit acest mo-
del ca 0 idealizare a proceselor istOlice actuale. Cu toate ca sfera publica
(1) Una dintre cIiticile earei s-au adus cel mai frecvent descrierii lui Ha-
bennas este aceca pomvit careia, asupra sferei pu
blice burgheze, el tinde sa neglijeze insemnatatea altor fOlTI1e de discurs pu '
blic si de activitate existente in Emopa secole10r al XVll-1ea, al XVIll-lea al
XIX-iea, fonne care nu erau 0 parte a, uneori erau excluse din sau opuse, '
formelor de sociabilitate bm-gheza
46
Opera lui E.P. Thompson, Christopher
Hill si a altora a reliefat insemnatatea unei de mi9caIi sociale
politice la inceputul perioadei moderne
47
, IlU s-a putut presupune ci aceste
l1usciti :fie derivau din, fie erau organizate dupa principii similare cu activi-
tatile care se petreceau in sfera publica burgheza Dimpotriva, relatia dintre
publica burgheza sociale populare era adesea una conflie-
tuaIa
48
A-<>.a ClUll sferd publici burgheza pe cale de se definea in opo-
zitie eu traditionaill a putelii regale,tot asa ea era confruntata cu
miscmilO1: populare pe care cauta sa Ie srupaneasca.
Aceasta este '0 linie tare a ctitieii, si este spre onoarea lui Habelmas faptul
,ca, ref1ecmnd asuprd acestor chestiuci cu 30 de ani mai tarziu
49
, el
neajlU1smile pIimei sale Nu numai ca sociale populare
erau mult mai importante la inceputul perioadei moderne decat admisese
initial, dar este dar si faptul ca ele nu puteau :fi adecvat 1ntelese doar ea 0
a liberal al sferei publice burgheze, etun sugerase
, burgheza se haza pe ptincipiul accesului mliversal, in practica era restransa
la acei indivizi care aveau mijloacele necesare pentru a participa
la ea Ceea ce, nu rezulta intr-un mod prea dar din descrierea lui Ha-
bennas, este gradul in care sfefa publica burgheza nu era doar restransa 1a
elitele educate avute, ci era un domeniu predominant masculin. Ha-
bennas era de marginalizarea femeilor in sfera publica burgheza
si de caracterul pahiarhal al familiei burgheze. Dar soar putea argumenta
mod foarte plauzibil ca, la vremea cand a selis Transfonnarea SU1IC-
. tw'aJa, nu aprecia deplina tl1semnatate a acestei chestiuni.
in ultimii ani, un numar de cercelatoare feminisle au examinat carac-
terul de gen-al sferei publice al discursului politic 1a inceputul peIioadei
74
JOHN B. THOMPSON
Media $i modernitatea
75
modeme au adus puternic il1 atenjie un set de probleme care rfunasesera ,i dintr-<> gama de il1Stitujii mass-media care erau din ce in ce mai mu]t orga-
mai degraba neclare in desctierea lui Habermas
52
Concentrandu-se asupra '-f nizate in scopuri comerciale la scad larga. Comercializarea mijloacelor de
Frantei din peIioada dintre 1750 1850, Joan Landes argumenteaza ci ex- 1 comunicare Ie altereaza caracterul intr-un mod fundamental: ceea ce odam
eluderea femeilor din sfera publica nu a fost doar 0 circumstanta iStOlici'i I era un forum exemplar de dezbatere rajionakritici devine doar un alt do-
contingenci, w1U1 dintre multele aspecte sub care sfera publici nu ; meniu al conswnului cultural, iar sfera publici burgheza se intr-<>
in practici idealu1; mai degraba, exc1uderea femeilor a fost constitutiva 1n- '". lurne simulam a: cream imaginii a administram opiniei. Viata publici im-
nojiunii de sfera publici. Aceasta deoarece nojiunea de sfera p
ubli
c?" 1 braca un caracter cvasi-feudal. Tehnici sofisticate ale noilor mijloace de co-
asa cum a fost ea articulata in discursul politic al vremii, a fost juxtapusa f" municare sunt folosite pentru a inzestra autOlitatea publica cu tipul de aura
sierei private intr-un mod specific genului. Sfera publica a fost inteleasa in .1 prestigiu care Ie era odinioara conterit figurilor regale de publicitatea
general ca un domeniu al ratiunii a1 universalimtii, in care cloar bfu-bajii.:: . pusa in scena de curjiIe feudale. Aceasm ,,refeudalizare a sferei publice" face
erau la fel de bine echipaji pentru a participa, in vreme ce femeile, :fiind din politica.un spectacol administrat in care liderii pat1ile caum, din eand
cIinate (sa presupunem) spre arnanunte spre 0 conversatie manierata 111 cand, consinltamantul entuziast al populatiei depolitizate. Masa popula-
fiivola, erau de obieei considerate a:fi mai potrivite pentru viata domestici. ! ' pei este exc1usa de Ia discutia publica de la procesele de luare a deeiziei
PIin urmare caracteru1 mascuIin al sferei publice burgheze nu era un as- !' este tratata ca 0 resw-sa administrata, de la care liderii politici pot objine,
pect accidentu: era 0 trasatura fundamentala a sferei publice, care, in cti'ajutorul tehnieilor mass-media, tmconsimtimant suficient pentru Ie-
concepjia ei, era formata de un set de presupozitii adanc inradacinate despre .\, gitiriia progranlele politice.
diterente1e de gen. I Exism ceva substantial in aceasm teza a refeudalizfuii sferei publice?
Habermas a fost in:fluentat de forta acestui tip de argument Astiizi el ' Desigur, ea are prima 0 anwnim plauzibilitate. In ew-sul seeolului al
accepm ca, in vreme ce erau in mare parte de 1a :' XX-lea, mai ales de la televiziunii, conducerea politicii a devenit
sfera publica burgheza., excluderea femeiIor trebuie sa :fie galldita in mod \' inseparabilfl de managementul relatiilor publice (sau de eeea ce voi numi, in-
diterit, tocmai pentru ca aceasm excludere a cum afirma acurn tr-un capitol ulterior, "managemenilll vizibilimtii"). Dar, daca examinam ar-
Habermas, 0 "semnificatie structuranta,,53. Aceasta schimbare in aborda- gumentullui Habermas mai este elar ca el comporm serioase pW1cte
rea lui Habennas este importanm, dar eonsecinte
1e
pe care Ie poate avea ln ' sIabe. Voi pune In evidenm doua dintre ele. In primul rand, argumentullui
practicii pentru teOlia $i analiza sferei publice 'nu sunt detaliate de ditre el. Habermas tinde sa presupuna, intr-un mod foarte indoielnic, ca destinatarii
produselor mass-media sunt consumatori relativ pasivi, care sunt eaptivap
de spectacol manipulabili prin tehnicile mass-media Facand aceasm
presupunere, Habermas tradat datOlia fata de opera lui Horkheimer
(4) in termeni iStOlici, piirtile cele mai slabe ale descrierii lui Habermas t t
nu probabil, argun1entele care vizeazii apruijia sferei publice burgheze,
Adorno, a ciror teOlie despre cultura de masa 1-a inspirat parjial pentru pro-
pria sa descriere. eu toate acestea, astilzi este cIar ca acest argument exa-
gereaza pasivitatea indivizilor ia prea multe lucrwi drept sigure in privinta
; i procesului de receptare. Presupozitiile de accst gen trebuie sa :fie inlocuite
de 0 descriere mai contextualizam si mm sensibila din punet de vedere her-
meneutic a modUlilor in care primese produsele mass-media, Ie fo-
losesc Ie incofporeaza in vietile lor.
ci mai degraba argumentele care se refera Ia presupusul ei declin. Habel1nas
argurrienteazii ca, in vreme ce sfera publici burgheza a inflorit in conditii pro-
pice in secolul aI XVIII-lea, dezvolmriIe ulterioare au dus treptat la trans-
formarea $i 1a abandonarea ei. Separarea dintre stat societatea civila -
care crease un spatiu institutional pentru sfera publica burgheza - a inceput
sa se destranle pe maslU"<l ce statele au asumat un caracter din ce in ce mai
interventionist si au dobfmdit din ce in ce mai multa responsabilitate pen-
tru bunast:a.rii cetatenilor, pe masura ce grupuri!e orgaiu-
zate de interese au devenit tot mai insistente in procesul politic. In
timp, institutiile care au asigurat odam un forum pentru sfera publica bur-
gheza :fie au disparut, :fie au suportat 0 schimbare radicala. Saloanele $i ca- I
fenelele $i-au diminuat insemnatatea, iar presa periodica a devenit parte
A dona legam de argumentullni Habermas preten-
tia pOb;vit careia.'sfeia publicii in societatile 1110derne a fost "refeudalizam".
Nu este dificil sa vedem de ce Habermas a emis aceasta pretenpe: earac-
telistiea de spectacol a politicii mediate de astazi $i preocuparea ei de a cuI-
tiva aura persenala, mai degraba deeM de a stinwla dezbaterea critica, poate
."' .#. # "'- .: -::.:--
76
JOHN B. THOMPSON '
parea, eel pupn la prima vedere, asemanatoare eu tipul de "caracter public
reprezentativ", propriu Evului Mediu. Dar similitudineit este mai mult apa-
renta deeat reali Asa cum voi incerca sa adlt in urmatoarele capitole, dez-
voltarea mijloaeelor de eomunicare a creat noi fOlme de interactiune, noi ti-
puIi de vizibilitate si noi retele de difuzare a informatiei in moderna,
toate acestea altenlnd simbolie al vietii amt de profund,
incat Olice eomparape intre politica mediata de astazi Plaeticile teatrale
ale eurtilor feudale este, in eel mai bun caz, superficiala. In loc sa eompa-
ram arena mediata a de secolXX cu 0 epoca trecuta, ar b:ebui sa
reflectam din nou la eeea ce inseammi astazi "caracter public" intr-D lume
imbibata de noi fonne de difuzare a eomwucilIii si a informatiei, in care in-
divizii sunt eapabili sa interacponeze eu alpi sa perSoanele 9i eve-
nimentele fara a Ie intalni vreodata in scena spa\io-temporala.
argwnentullui Habermas in privinta destinului sferei publice este i
viciat in difeIite modUli, el avea eu sigw-anta dreptate sa atraga asu-
pra faptului ca industtiile mass-media au suferit schimbrui majore in cursu]
secolelor al XIX-lea al XX-lea. Descderea pe care Habermas 0 face aces-
tor sehimbrui - una care accentueaza mai presus de toate comercializarea
in a de comwucare - nu este satisfilcatoare, iar conclu-
ziile pe care Ie-a tras sunt indoielnice, cwn am vazut Dar, dad eineva
sa contureze impaetul mijloacelor de comwucare, atunci 0 analiza
institutionaIa a caracteruIui schimbator al indusbiilor mass-media este esen-
t
iala
..
Cresterea industriilor mass-media: 0 perspectivii de ansamblu
A9 vrea sa inchei acest capitol relieffind unele dintre tendintele centrale
ale dezvolt1nii indusniilor mass-media de la inceputul secolului al
Voi reliefa trei tendinte: (1) transformarea industriilor mass-media in inte- ,
rese comerciale la larga; (2) globalizarea eomunieilIii; (3) dezvolta- . ',
rea fonnelor de comunicare mediate elecn-onic. Discupa mea despre aceste , -:
tendinte va :fi scurta. Uuele dintre aceste dezvoltilIi au fost pe larg doeumen- , -
tate in literatura de specialitate, iar unele dintre ridieate de ele ;
vor fi urmfuite mai detaliat in urmatoarele capitole: -
(1) Transformarea mass-media inTnterese comerCiale 1a
scadllarga estc un proces care a debutat la ineeputul secolului al XIX-lea. '- r
Desigur, comerciaiizarea produselor mass-media nu era fenomen nou; 'r..
.
it
Media i modemitatea
77
- primele tipografu, dupa cwn am vamt, erau in primul rand organizatii co-
merciale orientate spre transfonnarea fonnelor.simbolice ill bunuri. Dar in
cursul secoluIui al XIX-lea scala comercializarii a creseut semnificativ. Aceas-
ta s-a datorat in parte unei serii de inovatii tehnice in industria tipografica,
ill parte unei transfOlman graduale a bazei financiare a industriilor mass-
media a metodelor de valorizare economica. Inovatiile tehnice, preewn
dezvoltarea presei cu abuti a lui Koenig ulterior, a de tipruit ro-
tative, au crescut eu mult eapacitatea reproductiva a industriei tipografiee.
Ele au facut eu putinta ca produepa de ziare de alte materiale tipruite sa
fie supusa unui set de procese - incluzfuId folosirea puterii divizi-
unea rami:ficata a muncii mtr-un sistem de fabrica etc. - care revolutionau
alte sfere ale produc\iei de bunmi. In timp, multe dintre
occidentale au trecut pIintr-D substanpala a populapilor urbane
in timpul celei de-a doua a secolului al XIX-lea, prin sem-
nificative ale ratelor alfabetiziirii, astfel incat a existat 0 piata in permanenta
expansiune pentru materialele tipalite.
Deoareee industria tipografica a devenit tot mai piata
s-a extins, baza financiara a presei a mceput sa se sclumbe. Daca ziarele din
secolele al XVII-lea al XVIII-lea vizau in primuI rand un sector restrans <11
relativ instruit industIia de ziare din secolele a1 XIX-lea
al XX-lea a devenit tot mai orientata spre un public mai largo Dezvoltarile
tehnologice abolirea taxelor au permis ca sa se reduca, multe
ziare au adoptat tm sill jurnalistic mai liber si mai viu, precwn si un sti1 mai
captivant al prezentaru, ill scopuI de a mai multi cititori
54
.'fntrucat nu-
maruI cititorilor publicitatea eomerciala aswnat un ro1 din ce in
ce mai important in organizarea financiara a indusniei; ziarele au devenit
un mijIoc vital pentru vanzarea altor bWlllri servicii, iar capacitatea lor
de a procura venit din publici tate era direct legata de nunlarul de profi-
luI cititorilor. Ziarele - intr-D anwnitii masura, alte sectoare ale presei-
au devenit tot mai mulL tentative eomerciale Ia scara larga, care necesitau
cantitap relativ mari de capital, eu scopul de a :fi in fata
competipei tot mai intense. Proplietarul-editor care detinea unu
sau doua ziare, ca intr-un concern de familie, a dat drul11ul dezvoltirii pe
seara larga a companiilor cu Il1uIte ziare multimedia.
IstOlia economicii. si sociala a indusniilor mass-media In secolul al XX-lea
este bine nu este llevoie sa 0 trasarn aici in detaliu
55
. Proce-
sele de de consolidare au dus la concentrarea spOlitii a reSllr-
selor in multe seetoai'e ale indusl:tiei, ob(imlndu-se cateva care
78 JOHN B. THOMPSON
control au mai mari din piat3.. Gradul de concenirare este in mod par-
ticular izbitor in industria ziarelor (desi, in nici un caz, propriu doar ei); la
mceputul anilor 1990, m Marea de pilda, patru mari grupuri media
eontrolau in jur de 9ZO;6 din circulapa cotidienelor naponale 89<';6 din circu-
lapa ziarelor de duminidi
56
Pe lfulga aeestea, proeesele de de
consolidare isi asuma din ce m ce mai mult un caracter multimedia pe ma-
sura ce mari rorporapi capatii interese extinse m sectoare variate ale indus-
trillor mass-media, de la ziarele locale naponale la televiziunea locaIa prin
satelit, de la publicarea a revistelor la producpa 9i distribuirea filme-
lor. Confruntate cu puterea eeonomidi a marilor corporapi, multe dintre
organizapiIe mass-media mai mici au fost eliminate sau au fost fO$te sa fu-
zioneze pentru a se proteja. Dar concentrarea m cre9tere a resurselor I)U a
eliminat toate organizapile mai mici, 9i nici nu a dezvoltarea noilor
mtreprinderi capabile sa exploateze inovapile telmologice, oferind piete spe-
cializate furnizand 0 gama de servicii legate de informare 9i de comuni-
care. In multe seetoare ale industriilor mass-media de astazi, dominapa rna-
rilor corporatli coexista cu 0 multime diversa de organizatli mai mici de pro-
ductie si de servicii, dintre care multe sunt interconectate prin aranjamente
. 57 .
de subcontract 9i prin surse externe .
In parte prin fuziuni, prin preluan prin alte forme de diversificare, con-
glomeratele de comunicare la scara larga au aparut 9i 9i-au aSlllllat un r01 tot
mai important in domeniul mas&-media Conglomeratele de comunicare sunt
orgmtli transnaponale, multimedia, care au interese intr -0 varietate de in:
dustrii preocupate de informape 9i de comunicare. Diversificarea la scara
globala da marilor corporapi posibilitatea de a se extinde in moduri care
elimina restricpile de proprietate ce se aplidi in multe contexte naponale;
ea da totodata corporatiilor posibilitatea de a beneficia de pe urma anumi-
tor tipuri de larga subventionare. Astazi, principalele conglomerate de co-
municare - ca Time Warner, Bert:elsmann Group, Rupert Murdoch's News
Corporation, Silvio Berlusconi's Fininvest - au devenit principalii actori ai
industriilor mass-media. Aceste concentran uriage de putere economicii" 9i
simbolica of era bazele instituponale pentru producerea informapei a con-
pnutului simbolic 9i pentru circ.ulapa sa la scara globala. .
(2) Globalizarea comunicani este un proces ale.carui origini pot CObOli
pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In secolele anterioare, materialele ti-
parite erau de obicei transportate pe mari distante 9i dincolo de granitele
statelor, regatelor 9i ale ptincipate1or. Dar in cursul secolului al flu-
xul al infonnapei 9i al comunidirii a capatat 0 forma mult mai
)
.
(
Media i modernitatea
79
extinsa mai organizati Dezvoltarea agentiilor internationale de suri si-
tuate in .principalele centre comerciale din Europa, alatuIi de
retelelor de comunicare ce leaga regiunile periferice ale imperiilor de cen-
trele em-opene, a marcat mceputul sistemului global de comw1icare si de
pro cesare a care a devenit tot mai ramifieat mai
Voi rezerva analiza acestui sistem a consecintelor lui pentru un capitol
ulterior. .
(3) Folosirea energiei eIectrice in vederea comunidirii a fost una dintre
mruile descoperiri ale secolului al XIX-lea. Pdncipalele inovatii tehnice sunt
bine cunoscute.
58
Primele experimente de telegrafie s-au
m anii 1830 in Statele Unite, Anglia Gennania, iar primele sis-
ten:e yiabile de telegrafie s-au in anii 1840. Transmiterea electromag-
netica a fost cu succes adaptata scopului transmiterii vorbirii In anti 1870
pregatind drumul pentrn dezvoItarea sistemelor telefonice la scara
ciala. In CUI'sul ultimuIui deceniu al secolului al XIX-lea, Marconi si altii au
Inceput sa expeIimenteze trru1smiterea semnalelor prin unde
nelice, elimini'md astfeI necesitatea firelor conductoare. In 1898, Marconi
a transmis cu succes semnale pe 0 distant3. de 23 de kilometri pe mare, iar
in 1899 a transmis semnale peste Canalnl EngIez. Tehnologia transmiterii
vorbirii prin un dele electromagnetice a fost dezvoltata In timpul primului
deceniu al secolului al XX-lea de catre Fessenden Dupa pIimnl raz-
boi mondial, Westinghouse in Statele Unite MarcOni in Anglia au mceput
sa experimenteze difuzarea - adid trru1smiterea mesajeIor prin tmde electro-
magnetice catre un public nedeterminat $i nlUlleros. Dezvoltarea
ulterioarii a sistemelor de difuzare - a radioului, incepand din anii 1920, a
televiziunii, de la anilor 1940 - a fost rapida patrunzatoare.
Dezvoltarea $i expIoatarea acestor tehnoIogii variate s-au impletit intr-un
mod complex eu pnterea economicii, politica $i c.oercitiva. Interesele co-
merciale, politice 9i militare au jucat un roI vital in expansiunea retelelor de
cabIu In timpul celei de-a dona jumatap a secolului al XIX-lea, a9a cum yom
vedea intr-un capitol ulterior. Plimele expedmente ale lui Mru"Coni de tele-
grafie prin cabIn au fost sprijinite de British Post Office, the Adnuralty ru1d
the War Office, iar primele sale contracte comerciale au fost cu BIitish Navy.
Recunosdmd comer-cial $i lnsemnatatea slTategica a radioului,
guvernele britanic, german 9i runerican institupile militare au jucat W1 ro1
activ In dezvoltarea sa. Sf! Evolutia ulterioara a sistemelor de difuzare s-a des-
fasurat In cadre institution ale au valiat mult de la un conteAi national
la 'altul cru"e au de obicei un anumit tip de acord lntre iIltere-
80
JOHN B. THOMPSON
sele comerciale ale industJiilor mass-media, pe de 0 interesul poli-
tic de a reglementa, cultiva controla noile mass-media, de cealaltii parte.
Contextui mediatic lasat noua de dezvoitiitile de la
secolului al XIX-Iea si de Ia inceputul secolului al XX-lea se afia astazi intr-o
mare schimbare. in 'parte, acest fapt este rezultatul intensi:ficirii proceselor
care au fost puse in cu mai mult de un seeoi in urma: con-
glomeratelor de comUlucare a continuat, activitatile lor jefuitoare, in multe
contexte facilitate de relaxarea controlului guvernultli, au atins 0 intensitate
febtila; iar procesele de globalizare s-au adancit pe masudi ce contiJma sa
includa pfu1i intinse ale globului in retele tot mai stranse mai complexe
de interdependenta. Dar, in timp, 9i factOli. Printre
aeestia se numara dezvoltarea noilor forme de pro cesare a infornlatiei, ba-
pe sisteme digitale de codificare, convergenta treptata a
ilor informatiei si ale comunicarii spre un sistem digital comun de trans-
mitere, stocare.
60
Aeeste dezvoltari creeaza un nou scenariu
tehnic in care informatia si eontinutul simbolic pot fi convertite rapid si re-
lativ i11 forme Ele posibilitatea l.mei mai
a1:3.t in manuirea cat in transnuterea ei. Yom explora uneie
dintre implicatiile aces tor dezvoltiui - precum 9i unele dintre
prea qptimiste asociate lor - in capitolele urmatoare. Dar mai mtai vreau
sa arune 0 privire retrospectiva asupra domeniului parcurs in acest capi-
tol sa ineerc elaborarea unui mod difeJit de a gandi dezvoltiitile pe care
Ie-am trasaL
3
Ascensiunea in teractiunii Inediate
,
in cea mai mare parte a istoriei umane, majoritatea fonndor de interac-
tiune sociala au fost falit in fata. Indivizii au interactionat unii cu altii mai
intai :fi.ind impreuna $i schimband forme simbolice, sau angajandu-se'm alte
tipUli de actiune, intr-un fizic comun. Traditiile au avut initial W) ca-
racter oral au depins, pentru a de praces conm;uu de in-
noire, PI1n povesfui activitati inrudite, ill contextele interactiunii fata In fata.
Prin urmare, tradi\iile aveau'oarecunl un deschis:
suI de innoire consta Intr-o serie de acte creative in care indivizii reiterau
. cum puteau mai bine, expresiile care erau imprimate in 111;
molia comportamentullor - cam in acela9i fel in care un menestrel me-
dieval inventa 0 poveste de fiecare data cand 0 spunea. Traditiile erau si
relativ restranse in Pl1vinta arealului lOr geogtafic, deoarece
lor era dependentii de interactiUllea fata in fata si de nuscarea fizica a indi-
vizilor dintr-un loc. in altul. , .. .
In ce mod a afectat dezvoltarea mijloacelor de comUlncare modelele tra
de sociala? Cum ar trebui sa intelegem impactul so-
cial al difuzruii crescande a produselor mass-media incepand de la sfarsitul
secolului al XV-lea? Pentru a raspunde la aceste intrebiiri, trebuie sa obser-
vrun 0i dezvoltarea noilor nnjloace de comunicare nu consta doar in stabi-
lirea Wlor noi retele de translnitere a informatiei intre indivizii ale caror re-
lapi sociale de raman intacte. Mai am spune ca dezvoltarea
mediilor de comunicare creeaza l10i tipuri de actiune si de interactiune si
noi modUli de relatii sociale - forme care sunt difelite de tipul de
interacpune fata in fatii, care a prevalat in cea 111ai mare parte a istoriei uma-
ne. Ea aduce si 0 reorclonare complexa a modelelor de interactiune Ull1ana
in in timp. 0 data cu dezvoltarea n1ijloacelor de inter-
acpunea sociala este separatii de fizic, asUel ineM indivizii pot inter-
unul cu celaIalt cmar daca nu imparta$esc 0 situare spap,o-tempora1.a
comuna. Folosirea nujloacelor de comunicare da astfel nastere Ul10r noi for-
me de interacpune care stint extinse in spatiu ($i, poate, $i in timp) care
comporta 0 selie de caracieristici care Ie diferenpaza de interac(iunea fata
in tam. Folosirea miiloacelor de comunicare da nastere si UlIor 110i fom1e de
la distant,i care Ie permit indivizilor sa pentru cei cai'e
82 JOHN B. THOMPSON
dispandip in spaliu in timp, dandu-le in l:imp indivizilor posi-
bIlitatea de a acpona ca raspuns Ia acpuni evenimente care se petrec In
locuri indepartate. .
In acest capitol voi sa dezvolt un cadru conceptual pentru ana-
liza fOlmelor de acpune de interacpune create de mass-media. Voi incepe
prin a distinge trei fonne de interacptme prin a Ie analiza principalele carnc ..
tetistici. Ma vol concentra apoi asupra tipului de situatie interactionrua cre-
am de luand exemplul televiziunii, ii'voi exanrlna in deta-
liu trasaturile. In ultirnele doua secpuni voi cerceta unele dintre formele de
acpune la distantfi carora Ie-a dat folosirea mijIoacelor de comunicare.
Trei tipuri de interacfiune
Pentru a cerceta tipurile de situa?i interacponale create de folosirea
loacelor de comunicare, este util sa distingem intre trei fOime sau tipUli de
interacpune, pe care Ie voi nunn ,jnteracpunea fata in fata", "interacpunea '
mediam" "evasiinteraetiunea mediatii". Interactiunea fam in fata are loc
intr-Ull context de participanpi la pre-
zenti unul pentru ceIaJalt 9i imparmgesc un sistem de refetinta spatio-tem-
poral comun. Prin urmare, partidpantii pot folosi expresii deictice G,aici",
"aCllill", ,,acesta", "acela"} si presupun ci vor:fi intelesi. Daci referentul unui
pronume demonstrativ este dar, vorbitorul Poate inlatura ambiguitatea
aratind obiectul in chestiune. Interactiunea fata. in fata are si un caracter
dialogic, in sensul ci ea implici, de un de mfonnatie si de
comunicare; destinatarii pot raspunde (eel pupn in ptincipiu)
lor, iar producatorii sunt 9i ei destinatari ai mesajelor adresate lor de catre
destinatarii propriilor lor remard. 0 alta caracteristici a interaetiUlID fam in
fatii este aeeea ca participantii folosesc de obicei 0 multitudine de referinte
simbolice pentru a transmite mesajele 9i pentru a interpreta mesajele tran's-
nnse de ceilaip. CuvinteJe pot fi completate de priviIi gesturi, incrunmri
9i zfunbete, schimbiiri de intonatie, 9i altele. Participan\ii la fata
in fatii sunt constant intr-un mod curent angajap in compararea
lor referinte simbolice transmise de vorbitOIi. folosindu-le pentru a reduce
ambiguitatea pentrU rafinarea intelegerii mesajului lor. Daca participantii
detecteaza inconsecvente, sau refelinte care nu concorda unele eu altele,
aceasta poate deveni 0 sursa de probleme care pot ameninta continuarea
interactiUllii 9i pot arunca 0 indoiala asupra vorbitorului.
, Interacpunea fatii in fatii poate fi pusa in opozitie cu "interactiunea me-
diata", prin care inte]eg forme de precum scrierea scrisOIiJor,
-:: "'
, ,
; , .
j
Media i ,!,odernitatea
83
telefonice 9i altele. Interdcpunea mediata implicii folosirea unui
tehnic fire electrice, unde e1ectromagnetice etc.) care Ii per-
rmte mformatiel sau conpnutului simbolic sa fie transmis indivizilor care
sunt indepartap in spapu, in timp, sau din amandoua punctele de vedere.
mediam este extinsa in spatiu 9i timp, dobandind astfe1 0 sea-
ma de caracteristici care 0 diferentiaza de interactiunea fam in fatii. in vreme
ce fata in fatii 'are Ioc intr-un context de participantii
la mterae,tiunea mediam sunt situati in contexte distincte punet de
dere spatial sau temporal. Participantii nu imparmsesc acelasi sistem de re-
spatio-temporal 9i nu pot ca ceilalti vor intelege expresiile
pe care elle folosesc. Prin urmare, participantii trebuie intotdeauna
sa cam informape contextuaIa trebuie inclusa in schimbul dintre
- de exemplu, scriind locul 9i data Ia inceputul scrisorii sau prezen-
tandu-se de Ia inceputul convorbirii telefonice.
. mediam implidi 0 anumitii restrangere a gamei de re-
care se afia Ia dispozitia participan!i1or. Comunicarea prin
scnsorilor, de pilda, Ii priveaza pe participanp de 0 serie de re-
rennte asoclate eoprezentei:fi.zice. (gestuIi, exptesli faciale, intonatie etc,), in
vreme ce alte refclinte simbolice (cele legate de scris) sunt accenhrate. Slim-
lar, c?munic.area plin telefonului ii priveaza pe participanti de
re!enntele w:uale cu fata, in fata, pastrand accen-
tuand totodata refenntele orale. Ingustand ganla referintelor simbolice in-
teractiunea mediam Ie of era participanplor mai putine re-
ducerea ambiguimpi. Prin urmare, interactiunea dobandeste un
caracter oarecum mai deschis decat interactiunea fam in fam. Pe ce
seria refelintelor simbolice este restrimsa, iI;divizii adanceasca tot
mai mult propriile lor resurse In scopul de a interpreta mesajele transmise.
Sa examinflln acUlll cea de-a treia forma de interactiune pe care am
numit-o "cvasiinteractiunea mediam". Desemnez prin tennen tipu-
rile de rela?i sociale stabilite de mijIoacele comunici'uii in masa (carti
radio, televiziune etc.) ,J Ca mediam, aceastii a
de interacpune implicii disponibilitatea extinsa a infonnatiei si a continu-
tului simbolic in 9i/sau in timp - cu alte cuvinte,
este extinsa in spatiu !?i in timp. in multe cazuri, ea implici si '0 anu-
rmta restrangere a ganlei referintelor simbolice, in comparatie cu interactiu-
nea fatii in tara. Totu
9
i, exista doua aspecte majore prin cvasiinteractiu-
nea medi,iita difera atM, de interactiunea tam In fata cat si de
mediam. In primul rand, la fatit in fata si la inter-
mediata sunt OJientati spre anwnite 'ei produc
84 JOHN B. THOMPSON
acpuni, euvinte etc.; dar, in cazul cvasiinteracpunii mediate, fonnele simbo-
lice sunt produse pentru 0 gama nedefinita de potentiali destinatari. in al
doilea rand, dad interactiunea fata in fata si interaetiw;ea mediata sunt dia-
logiee, mediaili are in sensul ca
fluxul eomuniciuii este predominant lmidireetionaL Cititorul unei emti de
pilda, este in plimul rand destinatarul unei simboliee al carei
nu cere (9i, de obicei, nu prime9te) un faspuns direct imediat
2
Intrucat cvasiinteracpunea mediata are un caracter mono logic si im-
plica producerea formelor simbolice pentru 0 selie nedefinitil de
destinataIi, ea este considerata in modul cel mai adecvat ca un fel de cvasi-
intera:pune. Ea nu are gradu1 de reciprocitate de specificitate interper-
son ala al altor forme de interactiune, fie ele mediate sau fata in fata. Dar
cvasiinteraetiwlea mediata este, 'eu toate acestea, 0 forma
Ea ereeaza un anwnit tip de situatie sociala in care indivizii sunt legati n'Itr-un
proces de comunieare si de schinlb simbolic. Este 0 situatie structurata in
care unii indivizi sunt in primul rand in formelor sim-
balice pentru eei care nu sunt fizic prezenp, in vrerne ce sunt impli-
cap in primul rand in primirea formelor simbolice prod use de cei carora nu
Ie pot raspunde, dar cu care pot forma grupuri de prietenie, afecpune sau
loialitate.
Tabelu13.1 rezuma lUlele dintre similaritatile si diferentele dintre cele
trei tipwi de interactiune. Tabe1ul arata ca atat mediata cat si
, " ,
cvasiinteractiunea mediata difera de interacpunea fata in fat{! in privinta con-
stitupei lor spapo-temporale 9i in pIivinta gamei de refeIinte simbolice dis-
ponibile. Dar cvasiinteractiunea mediata difedi de interactiunea mediata in
pIivinta oIientillii acpunii' ei a caracterului ei mono logic.
Distingand intre aceste trei tipuIi de interactiune, nu doresc sa sugerez
ca situatiile interactionale specifice vor coincide intotdeawla exact cu lllul
c1intre cele Irei tipwi. Dimpobiva, multe dintre interactiunile care se dezvo1w
111 fluxul vietii de fiecare zi pot impliea 0 combinatie 'a diferite10r forme de
interacpune - ele au, eu alte cuvinte, un caraeter hiblid. De exemplu, il1-
divizii pot avea 0 discutie cu ceilalp in camera in timp ce se uita la televizor,
combinfmd astfel interactiunea fata in fata cu cvasiinteractiunea mediata in
situatie program de poate im-
plica interactiunea fara in fat{! inb'e membrii platou1ui 9i publicul clin studio,
desi relatia dintre acesti indivizi considerati laoialta si diversii destinatari ai
TV 0 forma de Ar fi usor sa
invocmn vatiatii mai complexe (de exemp1u, indivizi li inlreaba la tele-
fon pe membrii lillui platou, iar raspw1swile acestora sunt auzite sau vazute
Media i modernitatea 85
Tabelul3.1 Tipwi de interacpune
Caraderisticile Interactiunea
interacjiunii fata in fata
. spatio- Context de copre-
temporalii zenta; sistem de
referinta spatio-
temporal comun
Gama de refelinte Multiple refe1inte
simbolice simbolice
Cvasiinteracjiunea
mediata mediata
contexte- contexte-
lor; disponibilitale lor; disponibilitate
extinsa in timp extinsa in timp
spatiu
Restrmgerea ga- Restnmgerea ga-
mei de refeIinte mei de referinte
sunbolice simbolice
Ol1entarea aC\iunii Olientata spre anu- Olientata spre anu- Orientata spre 0
miti alji indivizi alji indivizi gama nedefinit3.
de potenjiali
destinataIi
Dialogica/mono- Dialogidi
logica
Dialogica Monologica
de ascultatOli sau de pIivitOli, mai departe) . Unul dintre meritele ca-
drului analitic descIis mai sus este aceia d e1 ne pennite sa distingem di-
feJite1e tipUli de inte,racpune implicate in sit.uapHe complexe de felul acesta.
E1 ne pem1ite sa analizam aceste situatii cu un anumit grad de rigoare ;;i de
precizie, ;;i asuel sa evitam w1ele dintre neintelegerile care se pot ivi dintr-o
caracteIizare grabita a situatiilor interactionale create de mass-media: (Yom
examina unele dintre aceste neinte1egeIi mai tarziu.)
inca 0 apreciere ar trebui laacest nivel: distingand trei tipuIi.
de interactiune, nu weau sa sugerez ca acestea sunt singurele tipUli posi-
bile, sau ca aceast3. tipologie va fi suficient3. pentru toate scenatiile posibile.
Nu weau sa exc1ud posibilitatea ca noi forme de interacpune sa fie create,
de exemplu, prin dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare ce permit un
mai mare grad de input din pat"tea destinataIilor.3 Cadru1 analitic schitat mai
sus inten?onear..a sa fie 0 schema ewistici, a carei valoare ar trebui sa fie ju-
decata in iunctie de folosul ei; putem lasa deschisa posibilitatea ca un cadru
analitic mai elaborat sa poata fi cerut in scopUli specifice.
Mai tarziu in acest capitol, voi folosi acest caciru analitic. pentru a exa-
mina unele dintre trasaturile ale sociale stabilite de
. . mass-media. Dar in primul rand vreau sa adit cwn, folosit din punet de ve-
. ." dere istonc, acest cadru ne poate ajuta sa insenmatatea dezvoltillii
" Iloilor mijloace de comunicare incepalld de Ia mijlocul secolului aI XV-lea.
86 JOHN B. THOMPSON
Media i modernitatea
87
inainte de perioada moderna timpUlie in Europa si pana clestul de curand :
In alte parpale lumii, sehimbul de informap.i de simbolic a fost, : : Organizarea sociala a cvasiinteracf,itmii mediate
pentru majoritatea oamenilor, un proces care a avut loc exc1usiv in con: ' " A A
textul situatiilor fata in fata. Forme de interacp.une mediata si de " , aCWTl al,? urmant sa mtre cateva forme de interacp.une
au. dar e1e erau restranse 1a un sector mic al popula; : . r unele dintre In seep.une vreau
tiel. A particlpa 1a 0 interactiune sau la 0 cvasiinteractiune mediata necesita >, ,. sa asupra cvasllnteraC?unll mediate sa-1 examinez trasa..
speciale _ precum de a scrie sau'de a citi _ care erau malin folositor sa incepem prin a introduce inca 0 dis-
cea mai mare parte domeniul elite10r politice, comerciale sau ecleziastice. '.' de data, din opera lui Goffman.
6
Orice acp.une sau
0 data eu ascensiW1ea industriei tipografice in Europa seco1elor al J a:
e
loc cadru specific care implica anumite
al XVI-lea eu dezvoltarea ei ulterioara in alte parp ale lumii, si o',? .. preeum trasaturile fizice ale situaru (dispunerea sp
data eu diferitelor tipuri de mij10ace de comunicare in ,I- . ?am. mobila, eehipamentul, aspectul etc.). Un individ care actioneaza in acest
secolele al XIX-lea al XX-lea, fata in fatii a fost tot mai mult : va ada?ta il1:tr -{) anwnita masura comportamentul'la el, incercand
completam de forme de si de cvasiintemctiune mediata. intr-{) ),.' ?rOleeteze 0 Imagme de sine care este mai mult sau mai putin compati-
masura din ee in ee mai mare schiu{bul de si de eontinut sim" ' bJia cu cadrul cu impresia pe care individul vrea sa 0 Cadrul
bolie din lumea sociala are 10; in eonte}..ie de si de : trasatUlile care sunt accentuate de indivizii care aetioneaza 111 el
mediata, mai degraba deca! In contexte de interactlune fata in tala formeaza ceea ce GoHman "regilmea din fata".7 Actil;ooe si aspec-
intre indivizii care un loc comun. ' ," tele sinelui care sunt inadecvate sau pot di'scredita imagi-
v istOlica a mediate a nu s-a " n:a pe c.:
re
sa 0 Stillt suprimate rezervate pen-
facut 111 mod neeesar in detrimentul interactiunii futa in futa. in unele cazuri b u alte sltuan mtaIniri - pentru sltuan care pot fi descrise ca "regiuni din
difuzarea produselor mass-media a in situatii1e fatl '>' spate", fata de regiunile din fatii in care actiunea are 10c. In regiunile din
in fata, prin faptul ca, asa cum am vazut cartile la Europei ) , spate indivizii acponeaza adesea in moduri care contrazic cu stiinta
derne erau citite de cu voce tare m'divizilor care se adlmasera pentru care ei cauta sa Ie proiecteze in regiunile din fatii In regiunde
a auzi cuvantul scris. Intr-adevar, multe carli din secole1e a1 XVI-lea si a1 dm spate el se relaxeaza permit diminueze controlul- adica nu
A'VII-Iea au fost compuse cu gandul ca VOl' it citite eu voce tare: ele mai pretind de la ei monitorizeze propriile actiuni eu acelasi inalt nivel
adresate amt urechii, eat ochiului, erau produse, astfel, eu scapu! de a de in general in timpul din regiurille din fati
fi din incluse in contexte de interac(iune fata in fatii.
4
Dar importanta ' .. dl?tre regiunile din spate este rareOli clara,
creseanda a interacpunii mediate a dezvoltarea trep- .. sunt m pel11}
at1en
ta mlplicap in adaptarea comportamentului lor
tata a noilor forme de receptare de apropriere (preeum dezvoltarea citi" 3 la In at1Umite cazuri, regiunile din spate pot chiar sa fie
tului ca pmctica taeuta, solitara
5
) inseamna ca viata'soeiala in Iumea moder" :" localizate in )urul peliferiei unei regiuni din fatii, astfel incat actorii pot
na este din ce in ce mai mult fa.cuta din forme de interactiune care nu au . nunta relativ la rolul pJincipal; dar In aceste cazuri exista intotdeauna
caracterul de fam in faut 0 data cu ascensiunea interactiucii si a cvasiinter" '. riscul ca comportamentul din regiunea din spate sa fie vazut sau auzil Fu"
de interactiune" din viata s-a schimbat .' zionarea grani1elor dintre regiuni po ate fi minimizata pJin construirea unor
lndivizii sunt din ce in ce mai sa informatie si con- granite fizice. In restaurante, de exemplu, bucatariile sunt in general sepa"
tffiut simbolic din alte surse deeM de persoanele ell care t zonele in care se mananca, prin eoridoat"e culisante, multe
direct in viata lor de zi eu zi. Crearea reinnoirea sunt procese ; brroUl1 de au spapi de,primire care sunt separate de In care
ce devin din ce in ee mai legate de schimbul simbolic mediat in eapitolele : " se din urrna nu pot fi vazute. Trecerea dintTe
- ulterioare yom analiza unele dintre consecintele acestei transformari. : ., regIunile din fala cele din spate este adesea strict controlara, intrucat com-
, portamentul din regiunea din spate poate compromite pe care in"
sau organizapile vor sa 0 cu1tive. I
-.
88
JOHN B. THOMPSON , . Media i modemitatea
89
dintre regiunile din fat1 cele din spate este specifica multor
contexte de indiferent daca ele implicii folQ.sirea tehnic
de comunicare. Dar folosirea rnijloacelor de comunicare poate avea un liTI- ! ;
pact destul de profundA asupra naturii regiwillor din fata din spate asu- ; ,.
pra dintre ele. Intrucat intereacpunea mediata inJplica In general 0
separare a contextelor in care se situeaza participantll, ea un ca-
dru interactiv care consta din doua sau mai multe regiuni din fata, care sunt
separate in spatiu poate, in timp. Fiecare dintre aceste regiwu din fata
i$i are propriile regiuni din spate, fiecare participant interactiunea me- '
cliata trebuie sa caute sa administreze gnuuta clintre ele. In cursUl unei con-
versapi telefonice, de exemp]u, un individ poate Incerca sa suprinle zgomo-
tele care provin din locul fizic de unde vorbe$te - sunetul televizorului, co-
mentariul sau rasul unui prieten sau coleg etc. -, intrucat asemenea zgomote
poth plivite ca un comportament al regiunilor din spate fata de interacpu-
nea mediata Pummd telefonulIntr-o canlera speciaIa, sau InU--un spatiu care
poate:fi izolat plin inchiderea u$ilor, riscul interferentei cu compOl:tamen-
tul din regiunile din spate poate :Ii mult redus.
in cazu1 cvasiinteractiwlli mediate tehnic, cadrul interactiv este fragmen-
tat Intr-un mod care n cllstinge de tipuJ de interac(june mecliata care apare
intr-o telefonica. Formele sirnbolice sunt produse intr-un con-
text (ceea ce voi numi "cadruJ interdctiv de sunt prinute intJ-{)
multitudine de alte contexte ("cadrele interactive de receptare"). Fiecare
dintre aceste contexte este caracterizat de propIiile sale regiwu si demar-
capj regionale.lntrucat fluxul comunicirii este predominant
regiunea din tata a cadrului de producere este in mod specific disponibila
destinataJ.ilor este, Plin urmare, 0 regiune din fata In raport eu cadrele de
receptare. Dar reciproca TIU este valabila: adica regiunile din stera de recep-;
tare nu influenteaza direct asupra cadrului de producere Pl1n urmare, nu
sbict vorbind, regiuni din fata $i regiuni clin spate in raport ell acest ;
cadru.
Cadrul interactiv de receptare poate servi nu doar ca 0 situare pcntru
l'Vasiinteractiunea mecliata de televiziwle sau de aIte fonne tehnice, ci si ca ., .
o situare tata in fata care are 0 anumita afinitate ae- _
tivitatea de receptare. Indivizii care se uita la televizor sau asculta muzicaj .
de pilda, Pqt l1nii cu in vreme ce p.articipa la activitatea de '
receptare. In astiel de cazuri, gradul in care de receptare consti- f
tuie tinta pIincipaIa a interactitmii fara in fata va varia de ]a 0 inStaJlta 1a aIta ..
ConpnutuJ conversaponal al interacpunii fata in fata poate fi detenninat, in
mare, de de receptare, ca atunci calld indivizii SWlt implicati in
. comentaJ.-ea mesajelor sau a imaginilor primite. In aIte cazuli, de
receptaJ-e poate ii in mare maswa peIiferidi fata de interactiunea fam ill fata
receptarea fonnelor simbolice mediate poate:fi pulin mai'mult 0
zira de fond sau un zgomot pentru 0 conversatie are loc fata In fata.
Desigur, indivizii care se angajeaza in interactiune fie ea
fata In fata, dezvolta intotdeauna abilitap 9i resw:se in diferite
modwi. lor este intotdeauna 0 parte dintr-un camp sbucturat de
care in acela9i timp creeaza limiteaza selia de oportunitati
atlate la dispozi?a lor. in cazul 9i a1 cvasiinteractiunii medi-
ate, cfunpwile de interacpune dobandese 0 complexitate intJ"Ucat
ele sunt extinse acum asupra Wlor mari arii spapale ($i, poate, chiar tempo-
rale) 9i Intrucat participanpj se pot afla In contexte care sunt desL111 de di-
felite in pIivinta caractelisticilor institutionale si structurale
Figurile 3. i, 3.2 9i 3.3 inswneaza WIele dintre or-
ganizarea soch13. a interactiwlli fatii in fata, a interactiunii mecliate si a cvasi-
interacpllllU mediate. Putem dezvolta mai mult aceasta desoiere
un exemplu de mecliata $i comparfmdu-l etl interactiwlea
fata in fata Exista, desigur, multe tipw; clifeIite de cvasiinteractiune 'mecli-
am, iar caracteIisticile lor difera 111 anumite privinte, depinzand de natura
mediului tehnic, de moduI specific de apropriere Ma voi concentra
aici pe exempluI televiziwlii voi exaIilina unele dintre u-asaturile lui inter-

Una dintre reaIiinile telmice ale televiziunii este faptuJ cii ea este capa-
bila sa 0 larga gaIna de referillte simbolice, amt de tip auditiv, caL
vizuaI. In timp ce multe aIte medii tehnice restrang gama refel1nteJor sun-
bolice la un singur tip de fOlTIla sunbolica (precum cuvantuJ vorbit selis) ,
televiziw1ea comporta 0 boga?e simbolicii ce inzestrear.a expeIienta televizi-
unii cu unele dinu-e tJ-asaturile interacliwlii fara in fata: comunicatOJii pot fi
amt cat ei se mi9ca in timp spapu cam in fel ca par-
ticipanpi in interactiunea sociala cotidiana Cu toate acestea, gama
referintelor simbolice aflate la celui care la televizor este
difeIita de in aI1Umite privinte mm resiransa decat gama clisponibila par-
la interacliunea fata in fata- Esle diferit1 pentru ca televiziunea
concentreaza destinataJilor pe anurnite trasatuli In detIimentul a1-
. J ora 9i este capabila sa foloseasca 0 gama de tehnici (secvente retrospective,
comentaIiu folosirea mateIialului de al-hiva etc) Cal-e nu sllnt
specifiee interaqiunii fata in fatii. Dar, in anumite pJivillte, televiziunea
90
Regillnile
din spate
I
Regiunile
din lata
I
1
Cadru plimar
interactiv
JOf-lN B. TI-fOMPSON
Regiunile
din spate
1
FiglIra 3.1 Organizarea socialii a interacpunii fara in fara
restrange de asemenea gama referintelor simbolice. in vremece tc1eviziu-
nea este mult mai bogata in tenneni simbolici decat multe alte mijloace teh-
nice de comunicare, exista, cu to ate acestea, 0 gama de referinte simbolice '
care pu poate fi transrnisa prin ea, precum cele legate de sau de pi-
pmt In plus, participanpj ]a cvasiinteractiunea creata de tcleviziune sunt lip-
sip de tipulile de feedback continuu $i il11ediat care sunt specifice interac-
tiunii fara in fara $i pe care participanpi interactionali 1e incol1)oreaza de obi-
cei in monitOlizarea reflexiva a comportamentului lor.
Ca toate fOlTIlele de interactiune si de cvasiint.eractiune mediata televizi-
I I ,
lmea in1plica separarea contextelor de producere $i de receptare, astfel incat
mesaje]e transmise de ea $i-au extins disponibilitatea in spapu $i in timp.
Dar implicatiile acestei disponibilitap extinse sunt oarecum difeJite in cazul
televiziunii in raport cu cele]alte forme de cvasiinteractiune l11ecliata toe- , ,
mai pentru ci indivizii care cOl11unica prin televiziune pot fi vazuti actiollimd
intr-un context spatio-temporal specific. In scopul de a exanlina ches-
tilmi mai departe, este uti] sa distingem intre tTei seturi de cOOl'donate spatia-
temporale. Mai intai, sunt coordonatele spatio-tel11porale ale contextului
producerii - aclica ale contextului In care comunicatorii actioneaza si inter- . ,
acponeaza anii eu altii. In al doilea rand, sunt coordonatele spapo-tempa- 1-
rale ale l11esajului televizual. Aceste coordonate pot coincide sau nu cu cele
specifice contextului producerii; coordonatele pot fi alterate, ascunse sau
Media $i modernitatea
Regiunile Regilluile
din spate din fata
I
Cadru primclf
interactiv
Regiunile Regillnile
din fata, din spate
I
Figura 3.2 Organizarea sociala a interacpunii mediate tehnic
91
complet redefinite prin editare si alte tehnici. In al treilea rand sunt coor-
donatele spatio-temporale ale conte'h.ie de receptare: Cvasi-inte-
racjiunea creata de televiziune implicii uo proces contiouu de imbinare a
acestor trei setuli de com-donate, un proces pe care n voi descrie ca "inter-
polare spatio-temporala". In prirnirea mesajelor televizuale, indivizii se in-
dreapta de obicei spre coordonatele spatio-temporale care difed de cele
specifice contextelor lor de receptare, interpoleaza coordonatele spatia-
temporale mediate in cadrele spajio-temporale ale viejii lor de zi cu zi.
Cvasiinteractiunea televizuala creeail astfel ceea ce putel11 numi
rienta spapo-temporaJa discontinua. Inclivizii care se uita 1a televizor trebuie,
intr-o anumitii masura, sa suspende cadrele spatio-temporale ale vietii lor
de :tiecare zi sa se olienteze temporaI' spre Ul; set diferit de
spapa-tel11porale; ei devin ciiJ.atori spapo-temporali care sunt implicap 10 ne-
gocierea dintre diferite cadre spatio-temporale $i in asocierea experientei
mediate a altor timpmi locuri cu contextele viepi lor de fiecare zi. Abili-
tatea de a negocia aceste cadre si de a reveni ]a conte'h.iele vietii de fiecare
zi este 0 parte din capacitatea in'clivizilor in calitate de plivitoli' competenti
la televizor. Mesajele televizuale Ie asigura 0 varietate de refelinte
lice pentru a-i ghida In acest proces. Un program tipjc al $tirilor de 'seara din
Marea Blitanie, de pilda, poate incepe cu 0 vedere aeliana a Londrei sau cu
ceasul Big Ben bilffind ora 1a care programul incepe; relatiuile speciale din
clifeIite parti ale lumii sunt iosotite, io general, de imagini recognoscibile
92
Producere
Regiunile
din spate
Regillnea
din fara
JOHN B. THOMPSON
. -.. '.
Regiunile
dt' receptare
primara
i--
J
---:
.
, . a _______ ___ 4
.-----------,
. , .
.
.
.
.
Regillnile
_ pernelice
i-
t
-
I
, 0_----- __-._1
_________ ..l
'---r--.....J




Cadnl de prodnc(ie
ulteractiv
. -----------.
. , .
, .
.
,
.
.
, .
--'--r--"
Cadm de receptare
interactiv
. . _----------"
.-----------.
.
. , .
, ,
,
,
.
,
,
.
.
,
, , .
, ,
, ,
, , ,
, ,
, .
, ,
-----------_.
Figura 3.3 Organizarea sodalii a mediate
(Casa Alba, Kremlinul etc.) de de inceput de final care inla-
tura orice indoiala in privinta locului din care reporterul. Plivito-
rul care deschide televizorulla 9fui va fi pregatit sa caJatoreasca in aceasta
maniera in diferite ale lumii, dar va presupune ca diferenta
temporala este relativ mici (nu mai in majOlitatea cazwilor, decat 0 zi).
Realizarea cu succes a cvasiinterac(:iw1ii televizuale depinde de gradul
in care destinatarii sunt capabili sa negocieze efectiv diferitele cadre spatio-
temporale care sunt in joe. Daca privitorii prind un reportaj de sau 'un
docmnentar aflat pe la mijloc $i sunt nesigmi in pIivinta coordonatelor spapo-
temporale ale evenimentelor ref1eetate, ei se pot simti stfuljeniti si dezorien-
. tap. Ei vor cauta referintele simbolice care ii pot ajuta sa se spre
coordonatele ale programului $i ale lumii descrise in el.
Pfula cand nu au stabilit aeeste coordonate, soar putea sa li se para greu de
mesajul, 9i greu de Iegat de eontextele lor de fiecal'e zi.
... ",
Media i modemitatea 93
. Pentru a examina caractelisticile temporale ale cvasiinterac-
televizuale, am folosit exemplul w'manrii $fuilor. Este dar ca a pIivi
Ia 9fui, la alte programe care cauta sa refleete persoane actuale sau eve-
l
: nimente, implica tm anwlut tip de interpolare spatio-temporala, tocmai pen-
tru ca despre aceste persoane sau evenimente privitoIii presupun in gene-
ral ca existii in real in timpuI real, chiar dad intr-un timp care nu
este contiguu nici contempora!1 eu coordonate1e spapo-temporale ale
eontextelor receptruii. Aceastii interpolare a regiunilor care
sunt presupuse a fi reale poate :fi clistinsa de tipwile de interpol3.rl implicate
:< in privirea programelor despre care privitOlii $tiu sau cred ca au un carac-
ter fictiv. In asemenea cazuri, privitorii se orienteaza in mod tipic spre seturi
specifice de cOOl"donate spapo-temporale, ghidate inca 0 data de 0 varietate
de referinte simbolice (precum titlul unui program sau al tlnor seliale-
Dallas, Miami Vice, fA Law, NYPD Blue etc.); dar pIivitOlii suspenda in
mod tipic presupozipa ci aceste cOOl'donate coresplmd real tim-
pului real. Ei intel1)oleaza un spapu-timp care este presupus a fi imaginar,
eu toate ca se poate presuptme ca el intretine 0 relatie fictiva cu un loc real
eu un timp real (de pilda: Dallas, Texas). intr-un voi ana-
liza 111ai in detaliu modurile in care indivizii expelimenteaza diferitele lwni
care Ie SWlt prezentate pIin televiziune alte mijloace de comunicare. Aici
, vreau doar sa atrag atenpa asupra faptului d plivitul Ia televizor presupune
w) tip de interpolare care implica atat W1 ima-
ginar, dit unul real, $i ci pIivitoIii sunt angajap in permanenta $i in mod
curent in negocierea granitelor dintre ele.
Cvasiinteraej:ilmea televizuala poate fi analizata, prill wmare, ca interac-
tiune a diferitelor plan uri de coordonate Spre deosebire
de fata in falii, in care coordonatele ale par-
ticipanpJor slmt sau foarte asemimatoare, tele-
vizuala implici difeIite seturi de cOOl-donate spapo-temporale care trebuie
sa fie Intrunite de catre destinatari. Plivitorii competent] sunt interpolatori
abili: ei $tiu ce referinte simbolice sa caute folosesc abil
aceste refeIinte pentru a se orienta spre coordonatele spapo-temporale ale
mesajului 9i ale lumii clescrise acolo. ExpeIien\:<llor legata de spapu $i de
timp nu mai este restransa de nu!?carea fizidi a proptiilor corpurilllin spa-
pu $i timp, sau de interacpunea lor fara in fata Cll intr-un comun.
Expelicnta lor legata de $i funp devine din ce in ce mai discontinua,
ei sunt capabili sa se lni$te prin lwni atat reale, cat $i il1laginare, prin ara-
sarea unui singur buton. $i totu$i, in poficla acestei 1110bililap crescute,
94 JOHN B. THOMPSON
Media $i modernitatea
95
spap.o-temporal al contextului de receptare ramane "cadrul de ancorare" mecanismele simbolice si referintele care se aflii in acest seop la dispozitia
pentru majoritatea pentru ca proiectele lor de viata sunt indida- . . participanplor SLIDt ill mal restranse decit sunt ill
cinate in primul rand ill conte}"'1ele practice ale viep.i lor de fiecare zi. (Vom in tali (Indicatiile verbale ale raspunsului destinatarului, precum "da"
reveni asupra aeestei teme in capitolul 7.) "ahi, sunt ill special importante In conversatiile telefonice, tocmai din
Sa ne intoarcem aeum atentia asupra altui aspect al televiziunii: carae- cauza absentei referintelor vizuale.)
8
terul ei monologic. Ca toate fo;mele de cvasiinteracpune mediata, televi- in mediata, in general, ill particular in cvasiinterac-
ziunea implici in mod predominant un flux unidirecp.onat al mesajelor de tiunea te1evizuala monitorizarea reflexiva a raspunsuri10r celorlalti nu este
1a producatori 1a destinatari. Mesajele schimbate in evasiinteracpunea tele- trasatud'i constitutiva a interactiunii ca atare. In plus, absenta
vizuaIa sunt produse, In majoritatea lor, de LID set de participanp., sunt trans- zarii reflexive a raspunsurilor este 0 caracteristica a c'vasiinterac-
mise unei game nede:finite de destinatari, care au insa pup.ne ocazii de a con- : . ?unll de care participanp.i - produeatori destinatari - sunt pe
tribui direct la cursul si continutul cvasiinteractiunii. Exisrn, desigur, cateva ' care ei 0 incorporeaza curent in propriile lor moduri de participare. Este 0
piste de intervenp.e destinatarilor. Ei'pot telefona sau Ie pot scrie caracteristid ce ii ajuta in limp, Ii con strange pe participanp., 0
companiilor de televiziune pentru explima aprobarea sau dezaprobarea sursa de creativitate interacp.onala de libertate, dar In timp 0 sursa
fata de anumite programe. Ei pot forma grupwi de presiune in incercarea de nesigurant
a
, inacpune dificulrnp. Din punctul de vedere al produdto-
de a influent! schemele de progTam. Unele canale au programe de "drept Iilar, ea Ie da posibilitatea sa determine cursul continutui cvasiinteracji-
Ia replica", care dau posibilitatea unui mic numar de privitori selectionap. anii tara sa trehuiasca sa ia in considerap.e raspunsul destinatarului. Aceasta
exprime opiniile. Dar, iILpracticaJ aceste piste de intervenjie a desti- Ie da l..1roducatoruor mult mai multa libertate decat ar avea in mod caracte-
natarilor sunt folosite de relativ pupn indivizi. Pentru marea majOlitate a listie in interactiunea fata in fata. Ei nu trebuie sa fie atenti Ia destinataIi si
destinatari1or, singurul mod in care ei intervin ill cvasiinteracplIDe este prin sa incerce sa daca 'ei ll11n'aresc ceea ce se spune, cici nu trebuie
decizia de a deschide televizorul, de a continua sa-I lase deschis sa-i aeor- raspunda la interventille celorlalp. Dar absent! monitorizlliii reflexive a ras-
de un anumit grad de atenp.e, sau de a-I inchide ignorandu-l, de a schimba punsurilor celorlalti este 0 SW"sa potenpalii de nesiguranta de dificultap.
canalele sau de a inchide televizoru1. pentru producatori, Intrucat ei sunt Jipsip de tiplUile de feedback continuu
Asimetria structurala dintre producatOli priEllitOli nu este singura si imediat eare le-ar da posibilitatea sa vada daca in ce fel mesajele lor SWlt
consecinta a caracterului monologic al televizitmii. In virtutea caracterului primite si intelese. Un mod de a i se opune acestei nesigurante este trans-
ei a separiirii contextelor asociate cu el, cvasiinterac(iunea de producpe interacpune fata In fara ea in dezba-
televizuala (si relatiile formate acolo) este separata de monitorizarea reile- teli si discutii televizate, 0 strategie la care ne "om intoarce in cele de mai jos.
xiva a celorlalp., care este 0 trasatura constanta de rutina a Din de vedere al destinatarilor, absenta monitorizalii reflexive
interaetiunii farn in farn. In situatiile farn in fata, interlocutorii slInt capabili a raspunslIrilor celorla1p inseamna ci destinatarii SWlt liberi sa determine
in sa ia in modurile In care alpi ras- gradul de atenpe pe care i1 acorda producatoruor. Ei
pund la ceea ce ei spun, modifice actiuniIe ultelioare $i cuvinteIe in pa spre sau de la producatOli, sau pot deturna
lurnina acestor dispunsuri. Daca, de pildii, persoana cu care cineva gap sa manifeste semnele intelegerii, care sunt trasatun ale lll-
nu da semne care indica faptul di ea ce s-a spus (]ipsa contactu- teractiunii farn in fata si ale interacpunii mediate. Ei Ie pot raspunde produ-
lui vizual, absenta unui "da" afirmativ sau "aha" etc.), atunci vorbitorulll poate ciitorllor si ior in ce mod vor (eu ras sau insu1ta, cu pHicere sau
intrerupe pe interloeutorcu un test al carui scop este de a obp.ne un raspuns durere, interes, apatie sau cu 0 totaHl), sa faea. astfel fara sa
ascu}ti?''), sau cu Un test eliptic care ii da vorbitorului posiqilitatea sa intrerupa cvasiinteracliunea sau sa-i ofenseze pe I?
determine dara ceIalalt urmareste, tara sa faea explicita indoiala. In masura destinatarii sunt mai pulin in natura gradul particlpam lor
in care interacpunea mediarn 0 conversatie teletonica) este dialo- cvasiinteractilme decat sunt interlocutorii intr sitllalie fata ill fata. Pe de alta
gica. ea implicii !?i monitorizarea interactiva a raspunsurilor celoda1!:i, de$i parte, spre deosebire de situapa tata in fata, raspunsurile destinatarilor m(
96
JOHN B. THOMPSON Media i modemitatea
97
afecteaza in mod direct sau imediat continutul cvasiinteractiunii. Destina- difedta de tipurile de relatii formate in interactiw1ea fata in fata. Pentru des-
tadi pot controla natw'a gradul participaru lor $i folosi' cvasiinteracli- ' tinatali, producatorij slmt personalitap eu pot sau empatiza,
unea pentru propIiile lor nevoi scopuri, dar au 0 putere relativ mica de a Ii care Ie pot placea sau disphkea, detesta sau respecta; dar trasahuile aces-
interveni in cvasiinteractiune de a-i detennina cursul continutul. tor personalitati nu pot fi in mod normal rafinate sau contrazise de tipul de
Am folosit termenul de "participare" pentru a descrie implicarea indi- Ii dialogica, caracteIistic fata in fata. Prin w'mare, per-
vizilor in cvasiinteractiunea televizuala. Dar este cIar ca, in virtutea absen- sonalitatile TV pot dobandi 0 "audl" cru,:e este suspnuta in parte de distanta
tei monitonzarii a raspunsurilor celorlalti $i a asimetriei struetu- care sepadi personalitiitile de plivitOJi. In circwnstante excepponale, aceas-
rale a producatorilor a destinatarilor, tipul de participare caracteristic ta distanta poate fi invinsa - ca, de exemplu, atunci cand plivitorii intalnesc
interacpunii este destul de diferit de cel care apare in situatiile fata in fata 0 celebritate TV sau dmd indivizii intra in conflict cu un fider politic pe care
Situatiile fata in fata implicit de obieei diferente semnificative de putere de 11 cunosc doar pIin mass-media. Dar earacterul straniu $i oarecum incomod
resurse. eu toate acestea ele sunt caracterizate de forme fwidamentale de , aI acestor conflicte atest:a faptul ca relatia stabilita prin televiziw)e este una
reflexivitate $i de reciprocitate, care lipsesc din cvasiinteracpunea televizu- ;' care nu implica in mod normal imparta$irea unui loc comun.
ali Participanpi la interac\iunea fata in fata monitorizeaza din ; Pentru producatOli, relapa stabilita eu destinatarii este, de asemenea,
raspunswile celorlalp furnizeaza din semnele careE asigura ;' una speciala Destinatatii sunt, in cea mai mare parte, spectatoJi anorumi si
pe ceilalp de participarea lor. Participanpi pot, in prindpiu, sa 9i, invizibiJj ai unui spectacolla care nu pot contJibui direct, dar far-a de care
sa contribuie la conversape, chiar daca in praetica ei nu fac astfel. Intrucat ' spectacolu1 nu ar exista. Televizibilitatea nu este reciproca in p1ivinta pro-
cvasiinteractiunea televizuala este lipsitii de aeeste forme fundamentale de ducatorilor a destinatmilor. ProducatoJii pot fi vawp auzip, dar ntl pot
reflexivitate cle reciprocitate, ar:fi mai potIivit sa se desclie implicarea pro- nici sa-i vada, nici sa-i auda pe destinatmi; dinlPOtJiva, destinatmii Ii pot ve-
ducatorilor si a destinatmilor ca un tip de "cvasiparticipare". Nici produci- dea $i auzi pe producatOli, dm' nu pot fi nici V3zUP, nici auzip de ei. De$i pro-
torii, nici nu au nici obligapa reciproca de a lua in considerape ducatorii sunt in pozipa de a determina cursu] continutul spectacolului,
raspunsurile celorlalti; im' pozipa destinatmilor este astfel ineat raspunswile ei sunt, cu toate acestea, dependenp de destinatati pentru existenta lor con-
lor nu pot, in nki un caz, sa fie luate in considerape de producatori ca 0 tra- tinua ca actanp. Prin urmare, producatorii sunt Iegap cle destinatmi nu ca
satura constitutiva a cvasiinteractiunii. parteneli coprezenp intr-w1 dialog (pentru ca nu pot fi a:;;a ceva), ci ca spee-
Sa analizam aeWTl mai detaliat natura relapei sociale stabilite prin cvasi- ' . tatmi anonimi care pot fi sau amuzap sau infonnap, a
interac1iunea mediat:a. Ca rezultat al asimehiei structurale $i al sim- : car-or atentie poate:fi intretinuta sau pierduta a caror calitate de spectatod
bolice a televiziwill, will producatoIi (adica cei localizap in regiunea din este a existentei lor ca producatOl1. In vreme ce des-
a cadrului de producere) sunt disponibili destinaf:a1ilor intr-wl mod unie , tinatatii depind de producatoIi in p1ivinta conpnutului spectacolului la cm'e
distinct - ei posedii ceea ce se poate desclie ca "televizibilitate". Trasatura asista atunci cand deschid televizorul, producatOlii, in schimb, depind de
distinctiva a televizibilitapi este aceea ca ea combina prezenta audiovizuai<i destinatari in P1ivinta dOlintei lor de a urmad pentru spIijinul acordat Pl1n
cu distanta spatio-temporala. Prin mmare, producatodi sunt prezenp pentru calitatea lor de spectatori. Relatia dintre producatori destinatati este 0 Ie-
destinatari, dar absenp din contextul reeeptlliii. Aceasta combina\ie distinc- gatura de dependenta reciproca, natura variail. in fieeare
tiva de absenta este constitutiva pentru pe care destina- caz.
tmii 0 intrepn cu producatorii. Persoanele pe care destinatarli ajung sa Ie cu- " . .vom reveni ulteJior la nattu-a relapei sociale stabilite intre producatoli
noasca pIin televiziune SWlt "personalit:ap" (sau ale caror tra- :. si destinatati., cercettmd in particular legatUlile clistinctive de intimitate care
satUli sunt definite i11 mare parte in regiunea din fata a sferei de productie : pot forma plin cvasijnteracpw1ea mediata. in secpunile care au mai ra-
(suplimentate de rafinmi $i de elabormi in mijloacele de comunicare legate ., ' mas din acest capitol, vreau sa ma concentrez insa asupra sferei de proclu-
de ele, precum zim-ele revistele) . Aceste personalitap sunt construite la , si a sferei de receptm-e, exmninand mai detaliat tipl11iJe de ae?une care
dist.<mta, iar relapa stabilita iil1Te personalitap $i destinatati este destul de " all loe in fiecare.
98
JOHN B. THOMPSON '
Media imodemitatea
99
Actiunea 1adistantii (1): actionand peritm cei atJap 1a dist.an(B
I I .
DezVoltarea mijloacelor de comunicare nu creeaza doar noi fonne de in- .
teractiune, ci da,in timp, unor noi tipmi de care au tra- ,:?' i.'
saturi si caracteIistici distinctive. CaracteIistica cea mai generala a acest9r;,:; :
noi tip{ffi de este aceea ca sun,t oIientate spre la ac-. f( , .
tiuni sau alte persoane care sunt sItuate m contexte mdepartate ampunct. ;:
de vedere (sau din punet de vedere temporal). .)
voltarea mijloacelor de comunicare a dat unor nOl tipun de . ':
. ." diftlZare a stirilor, atunci candprezentatorul sm in fata camerei un
text care pregatit cu grlja dinainte. Adresarea directa catre destinatari
este 0 fonna oarecuill austera de actiune si este rareori folosita asrnzi intr-o
forma nemodificata. Unicul prezentator de a fost in multe cazuIi
cuit de doi sau de.o echipa de prezentatoIi,care pot, din rand in cand, sa
angajeze 0 conversape intre ei eu scopul de a sparge monotonia unui rna-
nolog adresat celor absen? Reportajul in direct este folosit pentru a capta
pIivitorilor a Ie ofeIi alternative vizuale la "crainic". Regil!nea din
fam a setuluide transmisie a fost si ea modificata in diferite feluri. In unele
exemplu, peretele din prezentatorului de a fost inlocuit
Cu' 0 de sticla, astfe! incM pIivitorii sa poata vedea pe fundal 0 selie
de activitati din studioul de stiri.Construirea unei baIiere de sticla este un
mod de a granita dintre comportUnentul din regiunea din fata cel
din regiunea din spate in sfera de producere. Ea Ie da privitQrilor posibilita-
tea sa vada (dar nu sa auda, cn sunetului ocazional al unui telefon
0 gama limitata de activitap care era in mod traditional
Ia distanta" care au devenit din ce in ce mai comune in lumea moderna. . ';
vreme societatile timpulii consecint.eIe lor erim, in general, '"
restranse la contexte de fata in fata la ambientullor
astazi este ceva obisnuit ca indivizii olienteze acpunile spre cei ce nu
sau ca sa aiba con-
secinte care se extind mult dincolo de sltuarea lor lmediata. . ..
fusemnatatea crescinda a la distanta nu este legata doar de dez-
-. voltarea noilor mijloace de comunicare. 0 intreaga gama de tehnolo-
gice - de la praful de la nuc1ea:a, de !a la
logia - au extins sf era de mfluenta a actlunn umane ill
in limp, uneOli in moduli neprevamte imprevizibile. Dar
loacelor de comunicare a creat noi tipUli de la distanta care au tra-
satuIi distinctive. Aici ma voi limita din noula rnijloc1ll de comunicare al tele-
viziunii si voi examina unele forme de acpune pe care ea Ie face posibile.
I rata drept un comportament al regiunii din spate, iar ea aceasta
.. . vizibilitate extinsa ca un mod de a compensa atractivitatea vizuala a adre-
Ii I: sani directe dltre destinatari.
i . Citirea stirilor este 0 forma de rutina a adresani directe catre destina-
taIi: este sa aibii loc la un anunut timp intr-un mod ordonat, iar
destinatarii 0 pot integra in fluxul temporal al viepi lor de fiecare zi. Dar
exista forme excepponale de adresare directa catre destinahi, preCllll
cliscursul presedintelui sau al piimului-ministru catre napune. Insa9i exis-
tenta unei astfe) de adresan este un fenomen extraordinar, care denota cir-
extraordinare - 0 natiune in mijlocu1 sau in pragul cizboiului, de
cxemplu:sau un guvern de scandal. CircumstaJ1tele extraordinare
ii confera adeseasituatiei. un caracter solemn: este 0 situape in care liderw
Sa mai intai contextul producerii. destinatarii nu sunt
prezenp din punct de vedere :fizic in in
mod direct la cursul la conpnutul actlunll, producatom ?nent.eaza
obicei comportamentuI spre destinatrui. Orienmrea spre destinatari a com-
portamentultii producatoruor este parte
acest Iucru se po ate intfunpla in difeIite modun. VOl distinge aICI VOl exa-
mina pe scurtpatru forme de attiune pentru cei - ceea
voi numi "adresarea catre destinatari", "activitatea mediata de :fiecarezI",
"evenimentele mass-media" "acpunea . .
Cel mai direct tip de actiune pentru cei la disvtaJlta este ; .
catre destinatari care po ate :fi :fie directa, fie indirecta. Adresarea ......
, .. . " ,"
catre destinatari apare atunci cand producatorii stau in fata carrierel vor= l'
;. politic preeminent alege saevite canalele de clifuzare a informa-
tiei si sa se adreseze direct oamenilor, de al caror sprijin depinde, in ultima
lnstrmta. Este si 0 ocazie in care liderulpoate incerca sa maneVl"eze iscusit
opozitia pe 0 intampinii in domeniul politicmai restrfms al reprezen-
profesionlsti; treC'.and peste capetele profesioni
9
tilor, lideIii pot cauta
sa 0 ca neinsemnata, vindicativa sau
obstructionisti Ca prezentare wrecta in fara oamenilor, discursul
telui sau al plimului-ministru are in mod un caracter personal. Plin
urmare, liderul 9i echipa de producpe 6'ebuie sa aiba multi! grija ea sa pas-
treze echilibrul just intre solemnitate jntimitate. Acest echilibn.l va fi re-
besc citre ea astfelincat privitorii au impresia ca li se lor. Discur-
sul este un monolog numm- I
tni Unexemplu de adresare dlrecta catre destinatan e 1:l adlponala '"
100 JOHN B. THOMPSON
flectat in discurs, care se presupune diva eombina, enuntarea pm
cipiilor generale a idealurilor nobile eu folosirea pronuInelor persona1e
G,eu", "voi", "noi" etc.) $i repovestirea experientei personale. Datfiind ca-
raeterul personal al aciresfuii, discursul pasional 0 retoridi aprinsa nu ar
fi potrivite; un stil mai calm mai informal, amestecat eli
rnornente atent construite de autodezvlliuire, este 0 forma de discurs mai
potrivita.
lU
Echilibrul dintre solernnitate si intimitate va fi si el reflectat in
designul regiunii din fata. Cacirul va adesea un reeognos-
cibil al identimtu nationale, preCUl11 un steag pus in mod discret in colt
un portretadecvat atarnat pe perete; dar liderul poate sa stea intr-o ca-
mera care ar putea fi in mod acceptabil construita ca ill1 birou sau ca 0 parte
a spatiului domestic privat, intr -0 comoditate suplimentara creata cie un foe
care arde in fundal. In unele cazuri, liderul poate include membli ai fami-
liei sale in regiunea din fata, creand astiel un tip de intimitate familiala care
poate facilita incercarea de a comunica chestiuni personale Inn'-un mod pu-
blic sau ehestiuni publice intr-un mod personal.
Putem distinge aeeste fonne de adresare cao'e destinatari, ambele fiind
direete, de adresarea indireem catre destinatari. Aeeasta din urma survine
al1U1ci cand regiunea din fats. a sferei de producere devine lID cadru pentru
interactiunea fata in fata ciintre producitorii care, unul cu
a1tul, se adreseaza in mod indirect lIDei serii de destinataIi pro-
dUcatOlii trebuie sa se orienteze spre cei care sunt in imediata lor vecina-
tate, ei ci se adreseaza simultan celor aflati la distantii, iau acest fapt
in eonsideratie cat pot de bine in modul in care ei se prezinta se
exprima. Transformfu1d regilIDea din fatii ino--un cadru al interacpunii fata
in fata, adresarea indirecta citre destinatari Ie cia posibilitatea producatOli-
lor de a inlocui monologul plin dialog de a inlatw-a 0 parte din ineertitu-
dinea legata de cvasiinteraetiunea mediata. Situapa fa in fata Ie ingaduie
vorbitolilor sa adopte un stil mai conversational9i Ie da posibilitatea de a l
monitotiza in mod reflexiv raspunswile celorlalp. in timp, ,
adresarea indirecm citre destinatari creeaza 0 in care publicul este
intre participantii coprezenp absenp, dfu1d na9tere po-
sibilitatii unei tensiuni sau a unui conflict intre modurile de adresare care
sunt bine croite peno"u un tip de public, dar inadecvate pentru altul.
Exism multe exemple de adresare indirecta catre destinatari: interviu-
lile televizate, conferintele de presa, dezbaterile, discu\iile televizate (cu sau
ffu:a public in studio), conferintele de particl televizate, dezbaterile tele\1zate
ale Parlamenlului sau ale eomitetelor speciale de $.a.m.d.
11
Daci
Media i modernitatea 101
examinam pentru 0 clipa exemplul unui interviu cu W1 licier politic mar-
, cant, precwn Statelor Unite, putem vedea ci aceasm si1uatie
difera Intr-un mod important de adresarea directa catre destinatali. Pro-
ducerea unui interviu este, ell sigman1ii, un eveniment important, care, se
presupune, este precedat urmat de numeroase comentarij mass-media,
dar este lipsita de tipul de solemnitate caracteristic adresfuii pre9e-
dintelui citre natiune. Este un eveniment in1portant, clar nu unul extraor-
dinar, spre deosebire de discursul prezidenlial, acesta nu presupune un
set de cirClUnstante exO-aordinare fam de care poate fi vilzut ca un raspuns
inzestrat C:U autOlitate. Intrucat intel:viul este un dialog condus intr-un stil
conversational, el are un grad de informalitate care din discW"sul
prezidential. InterlocutOlii lsi adreseaza intrebiirile si comentariile unul al-
tuia 9i soot capabili sa mOlutOlizeze rntr-lID mod celui-
clruificill1d aspeetele care nu au fost bine intelese etc. In acela9i timp, ei
ci se adreseaza indirt.'Ct unei serii de destinatari absenp. Spre deosebire,
de exemplu, de un discurs \inut unei adunan publice, sau de 0 conferintil
care se intarnpla sa fie televizata, interviul televizat este condus doar in sea-
pul de a fi prinut de plivitOlii absenji. Prin unnare, inn'ebiirile
riile, adresate interlocutorului coprezent, trebuie sa fie conso-uite avand
in minte publicul absent
Interviul televizat este 0 interactiune tam in fam care are loc in zona din
fara a cvasiinteracpunii mediate, ied 0 din intervievfuii abile con-
. sill in a cwn pot fi combinate efectiv orien1ilIile acpunii relevante pentru
fiecare. Daca, de exemplu, se conceno-eaza exclusiv pe inter-
aetilIDea fata in fam si caum sa intre in detalii cu eel care ii ia interviul, el este
expus risc{tlui de' a parea combativ sau peclru1t de a pierde ceva din aura
care provine In pru-te din abilitatea sa de a se tine deoprute de detaliile mur-
dru-e ale vietii politice. Daca, pe de alta parte, pregedintele din
plin fatii in fara 19i coneentreaza eforLuIile pe ineercarea de
a exprima eeea ce vrea sa produca in destinataIii absenti, al1U1d este de pre-
supus ci el va :fi perceput eel ocolind intrebfuile. Penn'u a conduce intervittl
cu succes, presedintele trebuie sa mentina un real echilibru intre aceste
doua orientari aetiunii - un rezultat care, datorita earacterului dialogic
deschis al interaet-itmii fata in fata, nu poate fi garantat dinainte.
Interviul are W1 grad de informalitate eru-e poate fi folosit in avantajul
Acest grad ii da posibilitatea de a aparea in fata unui procent
senmificativ din de comuniea opiniile inb--un stil conversa
evitand solemnitatea ach-esaIii formale. in timp, intel'-
villi comI:x:>rta numeroase riscuri, pe care pregedintele trebuie sa incerce Cll
102 JOHN B. THOMPSON
Media i modernitatea
103
grija sa Ie ocoleasca. Intervilll ii da posibilitatea de a aparea
confortabil stapan pe situa1ie, capabil sa dispwlda unor intrebari probatoare doua scopuri interacponale: ei Ie pot furniza interlocutorilor un set de des-
eu 0 fiuenta degajata, care dovedeste un lider care are un control ferm' dar . ale caror raspunsUli Je vor da posibilitatea de a monito-
comporta riscu1 ca apara prost sau _ nza: u:tr-o impactul aepuniJor cuvintelor pot toto-
chiar foarte plictic.os. 0 vorba scapati, 0 rema..rca nepotrivita, 0 statistica data sa Ie furnizeze destinataIiIor absenp (privitorilor) lm set de raspunsuri-
incorecta, 0 replica neclaril sau mtortocheata - toate sunt potentiale sW'se ." ; servi drept stirnulent pentru propria lor actiune de raspuns
de nepJacere pentru un lider care asuma Iiscul de a se angaja -0 cvasi- - masura m care modelul acponeaza ca un stimulent nu este dati frind
interacpune mediati prin proeesul relativ deschis al unei mta1niri tata m fata f natura 0 chestiune pe care producatorii sa 0 moni-
Exista, desigur, anumite moduri de a minimiza riscuIile (sau de a limita . toriza sau controla
guba, atw1ci cand apare 0 gata): un lider poate, de exemplu, sa ceara sa vada ? , Vreau sa exarninez acum un tip de acpune pentru cei aflati Ia distanta
mtrebarue dinainte, pregateasca raspunsutile destul de amanunpt, pe care I-am descris ca activitate mediatii de fiecare zi.
mai presus de mate, sa-I aleaga eu grija pe eel care ia interviul. Dar riscurile a acestui tip de este aceea ca el este 0 parte din, sau este prezentat
care disting interviul (sau, mtr-un mod oare<..1.un diferit, conferinta de presii) " ca 0 parte din, f1uxul actual al comportllnentuJui din viata de fiecare zi. Prin
de discursul prezidenpal nu pot fi complet eliminate.' urmare, regiunea din fara a sferei de producere este ca'drul pentru 0 serie
sa examinam pe scurt alt exemplu de adresare indirecta catre destina- Ii de sau interactiuni care StInt parte din viata de fiecare zi a indivizi-
. tari, dezbaterea televizata.
12
Regilmea din fara a dezbaterii televizate este, de lor care Ie indeplinesc sau participa Ia ele. Dar faptuI ca aceste actiuni sau
organizati diferit de regiunfA din fara a unui interviu cu un lider polio interacj:iuni slmt filmate sau mregistrate, apoi tnmsmise unei serii de des-
tic. In cazul dezbaterii televizate, interlocutorii sunt de obicei asezati mtr-un tinatari absenji, parte, din cvasiinteracplmea mediata, poate
cadru mai infonnal, care ajuta Ia crearea unui grad de de inti ' natura acpunn sau a interacpunii, precum cursul ei ultedor.
mitate care din majoritatea interviurilor politice. In plus, posibilitatea de a:fi :filmat facut vizibil pentru cei ce se
televizata include adesea in studio un public care Ie asigura interlocutori mta la teleVlZor poate tTansforma modul in care indivizii actioneaza si inter-
Ior un set de rasplmsuri (ras, aplauze, pocnituri etc.) Ie da posibilitatea de acponeaza in contextele viepi de fiecare zi. ,.
a monitoriza receptarea actiunilor si observatiilor lor. PublicuI din studio Pentru a examina mai departe acest tip de actiune este folositor inca 0
ocupa 0 pozitie speciala acestui public slmt parte din interac data, sa distingem cateva subtipuri. Sa examinam' mai intai cazul actiunii de
tiunea fata in fata, care are loc in primul rand intre gazda dezbaterii televi fiecare zi care este filmata tra...l1smisa astfel incit actorii insisi nu con-
zate invitat; componentii publicului pot uneori sa fie chemati sau invita? > ca sunt filmati Intrudit actorii nu sunt ci parte din-
sa participe direct la interactiune, dar rolullor este de obicei 1inlitat Ia acela tr-Q cvasiinteraetiune mediata, nu este de presupus ci ei isi orienteaza com-
de destinataIi coprezenti, pot raspunde m anwnite moduri conventio- portall:entul spre destinatarii absenti: lor cu alte cuvinte,
nale nediscursive; In 'privint
a
cvasiinteractiunii mediate din care dezha 0 forma de activitate mediati de fiecare zi care nu se adreseaza destinata-
terea televizatii face parte, publicul din studio este situat in regiunea din tam rilor. yn exemplu ar fi un cadru de fiecare zi sau un eveniment, precwn 0
a sferei de producere, dar relati
a
dintre publicul din studiou privitorii de seena de pe strada sau 0 publica, care este filmati mtr-un mod
acasa este distincta eomplexa. Pentru plivitOli, publicul din studio este suficient de discret pentru a evita sa fie detectat de participanti. Dar acti-
parte dintr-o interacpune pe care ei 0 pot vedea auzi, dar Ia care nu pot vitatea mediati de fiecare zi care nu se adreseaza destina1:arilor' este un tip
participa direct Dar public-ul din studio, In masura In care componentii SID de ea se}ntiiInpla, dar este, probabil, mai decat
sunt spectatOlii unei interacpuni 1a care pot conllibui foarte putin, Ie asigura poate parea Ia prima vedere. Deoarece, crnar daca nu sunt con
privitorilor un set de raspunsUli-model Cll care ei pot empatiza sau sim ca sunt filmati atunci cand aC!1
one
aza, ei pot fi con$tienp de posibi-
patiza (ras, aprobC;lre etc.). Plin urmare, plin desfa$urarea dezbateIii tele Iitatea de -a fi filmati pot schimba, ca urmare, comportamentul. Astfel,
vizate in prezen\a publicului din studio, prodllcatolii pot urmali simultan de exemplu, soldapj patruland pe strazile din Irlanda de Nord sau din partea
din Israel 6cupata de West Bank nu pot $ti mtotdeauna daca sunt In vizorul
104
JOHN B. THOMPSON Media i modernitatea
105
unei camere aflate la distanta; dar ei ci pot fi oricfuld filma1i, atund dnd indivizii vor sa se in aepunea sau 1n interae-
astfel, este de presupus cii vor ajusta comportamentul j)entru a lua ill cal- 9uilea nwnai cu scopul de a fi filmaji, adica doar pentru a crea un
cuI aceasta posibilitate. eveniment televizabil. Un exemplu: comportamentul personalului militar sau
sa examinam in continuare tipul de activitate mediata de fiecare zi care paramilitar care trage cat.eva salve ill aer sau trage intr-un aflat la
implici adresarea indirecta citre participanp.. Acesta este tipul de acjiune distanta, aparent In ra71l1ui de vedere, ell scopu] de a erea impresia unui
care apare atu.11ci cfuld indivi..,..ji W"lIlliresc comportamentullor de fiecare conflict militar care se intarnpla acum si aici. Desi activitatea este simulata
zi, in tinlP ci el este (sau poate fi) fihnat, inregistrat transmis ea se distinge de acjiunea ficponalizata tocmai ca are loc
destinat:uilor absenji. Indivizii trebuie, cel pujin intr-o anumita masura, text de viata real este prezentata ca cum ar fi fost reala. lndivizii impli-
orienteze comportamentul spre ceilalti in mediullor social imediat; cad, caji In producerea aetivitatii simulate de fiecare zi nu pot da vreun indiciu
daca nu fac astfel, acjiunea va pierde earacterul ei mundan, iar interac- ci acJ:iunea lor este altfel dedit reala, pentru ca, daca ar face acest lucru, ae-
tiunea va :Ii intrerupta. Dar indivizii ca acjiunea lor este (sau poate :Ii) . rata scopul.
parte dintr-o cvasiinteracjiune mediata pIin urmare, i9i 0l1enteaza com- Evenimentele mass-media sunt a treia fonna de actiune penul1 cei aflati
portamentul, simultan indirect, spre destinataIii absenti De exemplu, la distanta. Unnandu-i pe Dayan Katz, putem folosi
participanjii ]a 0 conferinta internationam foarte importanta sau la 0 intalnire ., mass-media" pentru a ne ref eli la acele ocazli inlportante, exceptionale, care
intre conducatorii de state pot $ti ca lucrarue vor fi filmate transmise unui sunt planuite dinainte, care sunt transmise ill direct $i care intrerup fluxul
public larg, care va cuplinde destinatari din propria. lor tar'a, de al caror spri- normal al evenimentelor.
13
Spre deosebire de mediata de fiecare
jin pot depinde. Prin urmare, daci ei u:ebuie sa-$i Olienteze comportamen- zi, eveninlentele mass-media sunt pmnuite cu grija dinainte $i repetate ... DC9i
tu1111spre ceilalti memb11 ai conferintei in scopul de a participa efectiv la ea, de obicei, organi7..ate de alte instituiii decat de mass-media, ele sunt con-
ei trebuie in acela9i timp sa tina seama de posibilitatea ca actiunile 9i cuvin- cepute ca everumente mass-media, $i astfe1 institutiile mass-media SWlt in-
tele lor sa fie vazute si auzite de un numar mult mai mare de destinatali, jar variabil implicate in procesuI de planificare. Ele SWlt 9i anwltate cu mult ina-
comportamentullOl: va fi, a$adar, modelat de aceasta orientare duala. inte, astfel incat, cu cat everumentul se apropie, exista 0 u'eptata a
Activitatea mediata de fiecare zi poate toto data sa implice adresarea di- Eveninlentul insu$i este u-ansmis in direct 9i esle adesea trans-
recta catre destinatari. in acest tip de activitate, orientarea spre destinatarii mis pe mai multe canale, rer-e1e mijloace de comwllcare. Ele intrerup pro-
absenti este 0 trasahm'i constitutiva principala a acp.unii inse9i. Un exemplu gnllnele normale fluxul nonnal al viejii de fiecare zi. Sunt ocazii exceptio-
ar fi atacarea lmei aeronave sau Iuarea unui ostatic de citre un grup para- nale: inlatura rutina, creeaza 0 atmosfera de inalt1 a9teptare dispun de
militar. Membtii grupului 9tiu ci aciiunea lor va fi intens mediatizata, iar 0: -' atentia a milioane de oameni.
parte din scopul actiunii lor este de a aU'age atentia celor absellti asupra ca Plintre evenimentele mass-liledia SWlt incluse marile evenimente ale
uzei lor. Ei pot spera ca, pIin capturarea indivizilor jinerea lor intr-un . statelor, precum incoronillile 9i casatOliile regale, investirea unui nou pre-
mod care este vizibil pentru un mare numar de oamelll pot exer- funeraliile naponale, evenimentele sportive majore precum Jocu-
cita in mod indirect 0 presiune asupra guvernelor sau asupra lideIilor politici. dIe 01in1pice sau Cupa Mondiala, 9i matilemomente de cucerire sau de re-
Aceasta este, desigw-, 0 strategie 11scanta, se prea poate ca ei sa rateze in conciliere, precunl aterizarea pe illna, semnarea acordului Camp David ca
deplinirea scopului lor politic. Dar nu exista nici 0 indoiala ca 0 parte din ' WI pas inspre pacea din Orientul sau eliberarr.a lui Nelson Mandela.
insasi miza unor actiuni precum atacwile sau lufuile de ostatici constii In,a '' in Afiica de Sud. In toate aceste ocazii, nlljloacele de comunicare sunt pre:
ill1 grad de inu--o arena politici globala, in cat'e abilitatea : zente in forta; daca indivizii care parllcipa la aeeste evenimente trebuie
de a fi vamt sau auzit este legata de capacitatea de a atrage 0 camera de te- .: sa se concentreze pe ceea ce fac in locurile in care actioneaJ..a, ei ca ac-
leviziune. _ tiunile lor SWlt parte din evenimente care au 0 insemnatate mai lat'ga, toe-
Mai exista un tip de activitate mediata de fiecare zi cat'e merit! sa fie mai pentru ca sunt u'ansmise in direct 9i inzestJale cu caracternl de eveni
luat In seama: ceea ce putem numi activitatea simulata de :liecare zi. Aceas- ment except
i
onal.
14
106
JOI-IN B. THOMPSON
...; "
1,
" '
Media i modernitatea
107
Putem distinge evenimentele mass-media de a pan'a categorie de acpuni : de contextele producetii. Datorita distantIDii generate de
pentru cei Ia distanra, pe care 0 putem numi acpune ficponalizata. 0 . : mass-media, indivizii pot primi raspunde la acplUli evenimente care se
mare parte din rezultatul productiei de televiziune are un caracter in mod in locuri indepartate. in timp, actitmea de raspuns este
explicit fictional: este yorba despre construirea unei care este scrisa r separata de caracterul dialogic'al interactiunii tara in fara se poate desfa-
in intregime care este jucata de indiyizi care ca joaca (in sensul de a sura in modmi care sunt difici1 de urmiirit si de controlat, dand nastere unui
juca un rol) care sunt, de obicei, perceputi astfel de a?senti, tip de indeterminare mediata, care poate avea consecinte pe larga.
Aici indivizii actioneaza intr-W1 mod care este foarte asemanator cu tipul de In scopul de a urmari mai departe aceste probleme, trebuie sa examinam
actiune care loc in teatru: ei joacii un rol, rostind cuvintele unui perso; mai in detaliu organizarea sociaHi a aetivitiitilor de receptare.
naj pe care trebuie sari construiasca sari descrie eonvillgator, dar .;,; Ca toate tipurlle de actilme, receptarea produselor mass-media are Ioc
care stiu cii este oarecum diferit de ei. Dar, in vreme ce actiunea In-contexte particulare. Ceea ce ii este propriu doar acti-
zata Pentru teIeviziw1e este asemanatoare cu a juca WI ro1 teatral, ea difera virntu de receptare este faptul ca a) eontextul spatio-temporal al receptiuii
de acesta din wma exact in modul in care cvasiinteractinnea mediatii difera nl! se suprapune cu cel al producerii, b) exista contexte multiple de recerr
de interacpunea tata:in fatii: ea este actiune pentru cei aflati Ia distanta f?i este, tare care nu se suprapun lInul tu celiiIalt contextele de receptare nu
prin urmare, lipsitii de prezenta untll public de tipurile de raspuns din par- se suprapun in spatiu pot sa nu coincida in limp), ele pot unele
tea destinatari10r (dlS, aplaudat etc.) care sunt speeifice teatrului. caracteristici, care depind de natura mijlocului tehnic de comunicare des-
Desi actitmea fictionalizata poate :Ii. distinsa de alte fonne de pen- h1 cazul televiziunii, de pilda, regiunea principala de- receptare este,
tru cei distaTIra, este dar ca in practica aetuala a produetiei de tele- adesea nu neaparat intotdeauna), 0 camera particulara reziden _
viziune distinctia dintre actiunea fictionalizata si eea nefietionalizata poate privata. Aceasta regiune principala este adesea separatii de regiUIille perife-
fi uneo
ri dificil de trasat MateIiaiul Care cupIinde in eea m;U mare parte in-
lice din rezidenta prin intermediul barierelor fIzice de tipul perep-
tervimi, reportaje de docun1entare este editat integrat intr-un con- , lor u9
i1or
. Relatia din1J:e regiunile principale regiunile periferice intr-un
struct audiovizual care difera in anumite privint
e
de evenimentele cum context de recept1fe nu este, eu toate acestea, cu relapa dintre re-
se intampla ele in realitate. Multe acpuni mediate san evenimente sunt in- giunile din tata cele din spate din sfera de productie sau din interacpunea
taptuite sau construite cu scopul (eel pup.n in parte) de a fi ele fatii in fara. Pentru ca destinatarii nu participa in cvasiinteracpunea televi-
sun!, modelate reflexiv de orientarea ciitre un public absent In plus, zuala in mod cu produciitOIii astiel, ei nu trebuie conduca
exista unele programe care cauta explicit sa estompeze limitele dintre :fic- prezentarea de sine pnfmd eont de cvasiinteracpune in mod. Daca
tiune si nonfictiune precum "documentarele-drama", care folosesc actori
0 intnga parti,'al pentru a spune 0 povestepresupusa a:fi re- anumite mii forme de comportament suntexcluse din
aJa. ilmita estompata schimMtoare dintre ficpune nonfictiune in sfera destinatariIor, acest lucm se intampla din alte motive - de exemplu, pentru
televiziunii este un fenomen care ridicii probleme interesante, dm' nu acesta a minimiza intreruperea sau interferenta, sau pentru a conduce prezenta-
este punctul central al preocupani meIe. Scopul meu a fast mai degraba acela , rea de sine in interactiunea fatii in fatii care are loc intre destinatari in cadrul
de a explora unele dintre modUlile in care indivizii implicap in relatiile cvasi- principalei regiuni de receptare.
.. Intrucat destinatruii nu pot, de obicei sa Ie raspundii direct producatori-
interactiunii mediate sunt capabili sa actioneze pentru cei care slmt sltuap ,;
in locuri distante. lor, fonnele lor de acpune de raspuns nu sunt parte a evasiinteractiunii ca
Actiunea 1a distanta (2): actiunea de raspuns in contexte fndepartate
, "
cum dezvoltarea miiloacelor de comunicare creeaza noi forme de ac
tiune pentru Ia distanta, in limp ea da unor noi tipm1
de de raspuns", care se In contexte foarte Indeprutate
atare. Raspunzand actiunilor sau cuvintelor producatorilor, ei fac acest ]ucru,
l. de obicei, ea 0 Ia aIle interacpllni din care ei fac pmte,
interacpunea intre destinatarii care s-au adunat in fata lelevizorului. In acest
mod, mesajele mass-media dobimdesc ceea ce voi numi "eIaborarea discur-
siva": eIe sunt elaborate, rafinate, eriticate, apreciate comentate de des-
tinatarii care iau mesajele plimite ca subiect de discutie intre ei impreuna
108 JOHN B. THOMPSON
cu ceilalti. Procesul elaboraru discursive poate implica indivizi care nu fa-
ceau pat:tedin mediata - in pilda, ir{
divizii pot sa descrie ceea ce vad la televizor au urmant
programul. mesajele mass-media pot capata 0 plus din par-
tea destinatarilor secunzi, care nu au participat ei 1a
mediata, dar care au asimilat 0 versiune a mesajului prin
in cu destinatatii principali.
IntH) lume caracterizata de forme multiple de transmitere mass-media,
este un fapt ca mesajele mass-media sa :fie preluate de organizatille
mass-media incorporate in noi mesaje mass-media, un proces care poate
Media i modemitatea 109
,.:L definite de destinatati, intinsa in spapu poate, in timp) , diversitatea
:: atributelor sociale pe care indivizii Ie fac sa se sprijine pe proeesuJ. de recep-
; to. tare este de presupus a.fi mult mai mare decM cea gasita in interacliunea
C fata in fali. in plus, in cazul interacliunii fali in fali, diferentele dintre atri-
" ;. butele sociale ale interloeutorilor se vor reflecta in interactiune - de pildii,
in modul in care lUlii indivizi participa activ filla etort 1a in
vreme ce ezitii ramfm tacup. DimpotI1va, in cazul evasiinteracpunii
l mediate, diferentele dintIe atributele sodale ale nu sunt
i. flectate in cvasiinteracliune ca atare (deeM in masura in care producatorii
incearca sa ia in consideratie aceste diferente - de exemplu, folosind un lim-
baj care va fi. inteligibil pentru gama lat"ga de destinatali). Di-
ferentele sociale dintI-e destinatari afecteaza in prirnul rand modurile in Cat-e
ei se raporteaza 1a mesaje1e pe care Ie prinlesc, modul in cate Ie Ie
apreciaza, Ie discuta Ie integreaza in vieple lor.
fi desemnat ca "mediatizare extinsii". Exista un grad relativ inalt de autore- '
in cadrul mass-media, in sensul ca mass-media se re-
fera de obicei la alte mesaje mass-media sati la evenimentele relatate aeolo.
De exemplu, un ziar de dimineata poate relata ce a spus un ministru din gu-
. vern intr-un interviu televizat eu 0 zi in urma, un interviu in timpul caruia
ministrul co menta till incident relatat, si asa mai departe. Un individ care
nu a vawt interviul sau care nu a viizut relatarea ante110ara a ineidentului
va avea alte ocazii de a Ie afla, fie prin alte mediate, fie prin
interacpuni fali in fali eu indivizii care l-au vazut In plus, acei indivizi care
au vawt interviul sau au auzit relatatea ant.erioara vor avea ocazia re-
vizuiasca intelegerea incidentului sau a comentatiilor rninistrului citind re-
latatea din ziar sau discutfu1d eu ceil alp diferite1e evenimente mesaje.
Figura 3.4 ilustreaza unele modw1 in care procesul de pdmire a mesa-
jelor mass-media se pot extinde dincolo de activitatea inipala de receptare
in cadrul principalei regiwli. de receptare. Folosesc termenul "apropriere"
pentru a clesemna procesul extins de prim.ire a mesajelor. cum am ex- <
plicat intr-un capitol anterior, "a apropria" inseatnna face propriu" ceva
care este stram sau straniu; inseatnna a gasi un mod de ate 1ega de el de
a-I ineorpora in propria viati Fadmd astfel, indivizii apropie
fundamentala, abilitiiple dobfuldite, resursele aflate 1a dispozi-.
tia lor. Atribute1e sociale SWIt elemente majore inh--un proces de apropriere,
incepe eu receptarea a mesajelor mass-media, dar se extinde cu
mult, implicand alte contexte, indivizi, aite mesaje, cu eele.
primite initial.
Desi d1feritele contexte de receptare pot avea <lD:umite earactelistici
este important sa accentuam faptul ca sociaJe pe care
indivizii Ie adue in aceste contexte nu SWlt Deoarece
mediatii ea mE:sajele sa fie disponibile ullei serii ne-
Prin urmate, aproprierea mesaje10r trebuie sa fie vazuta ca un proces
continuu din punet de vedere social, care depinde de
tul mesajelor plirnite, de elaborarea discursiva a mesajelor pIintre destina-
tari plintre 9i de atributele soc@e ale ihdivizilor care Ie p11mesc.
Receptarea aproplierea mesajelor mass-media sunt lllodwi de a actio-
l1a ca raspuns la cei care SWlt din PWIct de vedere tem-
poral Ele Ii implica pe indivizi inh--un set de activitiili (privitul, ascultatul, eiti-
tul, discupa etc.) care sunt stimulate de aepunile ce]or care sunt in
'-1"

mediam

Mediatizare

Ret;.eptare
Elaborare
discursivii

secunda
Figwa 3.4 Extinclerea proceselor de recept.are
110 JOHN B. THOMPSON
, .' l
10curi indepm-tate. in multe cazuri, activitatile de dispuns se vor desfasura
in moduri variate care nu sunt legate unul de altul, refJectand . :
contextelor in r.are mesajele sunt pdmite. Dar este totodata dar eli in unele
cazuri acpunile celor aflati la distanta, transmise prin mass-media precum
televiziu.lea, pot da nastere la ceea ce voi numi fonnele concertate de acti-
une de raspuns. insearnna ca destinata,lii pot d'ispunde in moduri
care sunt similare care pot:li chiar eXplicit cOOl'donate, fie printr-unul din-
tre aspectele mesajului mass-media, fie printr-o agenpe re1ativ independenta
care opereaza in cadrul contextelor de receptare. Sa examinam unele din-
tre modurile in care se poate intampla acest lucru.
Un tip de actiune concertata de raspuns apare atunci clnd indivizii re-
acponeaza in moduri similare 1a actiunile mediate, 1a cuvinte sau evenimente,
indivizii stmt situap in contexte diverse nu exista comunicare sau cO-
ordonare intre ele. Putem privi aceasta ca pe 0 acp,une de raspuns concer-
tata, dar necoordonata. Un exemplu ar:li acpunile indivizilor care aud prin
mass-media di taxa vanzaruor va fi manta la 0 anurnita data raspund cum-
pm-and bunUli de consum inainte de acea data, durand la un salt in vanza-
rile cu amanuntul. Aceasta consecinta este rezultatul acpunilor discrete
in mare masura, necoordonate ale indivizilor care raspund in modUli simi-
lare unei informapi din transmise. in practica, majoritatea ae-
timillor eoncertate de acest tip implicit in general un anmnit grad de coor-
donare care rezulta dintr-o combinatie a e1aborani discursive si a mediati-
ziirii extinse. Destinatarii mesajelor'mass-media discuta de obicei aceste -.
mesaje eu ceilalti in mediullor social imediat, iar opiniile si actiunile celor-
1alp Ie pot proprlul comportament In plus, de comtmi-
care pot oferi un anUlnit grad de coordonare, care poate, de pilda, sa-i incu-
rajeze pe indivizi sa cumpere btmuri mclnd predicpi sau speculand cu pdvire
la un salt in vanzmile cu amanunttti, sau relatand Ull salt in vanzan care este 1,
deja in desfasurare (0 versiune mediata a efectului partidei invingatoare).
In astfel de 0 concertata de dlspuns este, intr-o anumita ma- "
sura, consecinta a mesajului mass-media sau a comentatiu-
lui continuu al raspunsuri10r la un mesaj mass-media.
Media 'i modernitatea
1 11
rasptmsl1lile destinatarilor si de a modifica actiunea in lumina acestui feed-
back. in pius, intrucat destinatarii nu un spapu comun, ei nu
soot In situatia de a urmrui raspunsurile destinatari (cu
eelor Cll care interactioneaza in mod direct) si de a-si modifica comporta-
mentul in confom1ita:te eu ele. in aeeste producatorii pot fo-
losi 0 selie. de procedee simbolice al caror scop este de a obtine raspunsu.ri
similare printre destinatarii absenti - ceea ce voi nutni "mecanismele inten-
tionate pentru coordonarea raspunsului destinatarului". Un exemplu bine
de astfel de mecanisme este folosirea de ras inregis-
trate dinainte in serialele TV. Simuland raspunsutile publicului la punctele-
eheie ale narativ, secventele de ras inregistrate dinainte servesc ca
referinte audio eu intenpa de a initia 0 acpune de raspuns similara pIintre
destinatarii Publicul prezent direct in studio poate :Ii folosit ca un
mecanism de eoordonare a raspunsului destinatarului, cum am remar-
cat mai deVl-eme. Daca publicul este indus in regiunea din fata a sferei de
producpe, destinatarii pot vedea cum ceilalp' ell grija) ras-
plmd comunicatoIilor principali, potchiar sffi simta ca fac parte dintr-un
public colectiv ale carui raspunsuri in linii marl Ie
Desigur, folosirea mecanismelor cu intenpa de a coordona raspunsu}
destinatarului poate sa nu dea intotdeauna unei acpUlu concertate
de dispuns. struetura cvasiinteracpunii illediate este astfelincat pro-
ducatorii nu pot urman direct modutile in care mesaje1e lor sunt prinute
nu pot obpne 0 acpune care remediaza pentru a asigura raspUllsul dOlit
Aetiunea de dispuns a destinatariJor poate :fi ghidata de mesaj, dar nu este
sau determinata de el, tocmai pentru ca de dispuns a
destinatariIor nu este parte din reciproca cu producitorii, dar
este un nou set de acpuni, care aparpn unui set divers de contexte, in care
o mare varietate de de de priOIitap ajung sa se sprijine
. pe mesajele primite.
Putem distinge acest tip de acpune concertata de lill alt tip, care se pe-
trece attmci rand indivizii dispund in modUli similare 1a procedeele simbcr
lice care au ca explicita coordonarea raspunsullli destinatarilor.
Irnportanta acestor proceqee rezulta in parte din natttra specifica a cvasi-
interactiunii mediate. Spre deosebire de interlocutorii dintr-o fata in
fata, produciitOlii mesajelor mass-media nu SUllt in situapa de a w1nmi direct
sa examinam acum a treia forma de actiune coneertata de raspuns, cea
care un anumit grad de organizare de coordonare in cadrul
contextelor de receptare. Aici suntem confruntap eu forme de acpune co-
lectiva care sunt stimulate intretinute de imaginile, de acpunile de cu-
vinte1e mediate. Aceste forme de aepune colectiva pot varia de la grupu!i
relativ difuze de indivizi care aetioneaza in mod uri similare sau partial con-
I vergente, pe de 0 parte, pana sociale hine organizate, eu
dar articulate, pe de alta parte. In majoritatea cazurilor, aeeste forme de ae-
tiooe co1ectiva se sprijina pe 0 va11etate de surse; rolu1 mijloacelor de COl11U-
;Ueare este dintr-lm set de elemente care dau aqiunile
112
JOHN B, THOMPSON
concertate ale indivizilor. Dar nu ne putem indoi ca i11 unele cazUli mijloa-
cele de eomunicare au jucat continua sajoaee) Uli't61foarte important
si eel dadi imaginile mediate iniormajia nu Ie-ar fi fost disponibile desti-
formele de acjiune colectiva nu &ar .fi dezvoltat In modul, ill rna-
SUl-a si cu viteza eu care au facut-o. .
de presupus, de exemplu, ca reportajele extinse vii despre Raz-
boiul din Vietnam au fost eel pujin In parte responsabile de puterea de
caracterul concertat al miscirii impotriva razboiului.
15
Razboiul din Vietnam
a fost prima mate militara peste Ocem1::
taliu de televiziune. hnaginiIe vii ale ataCUlilor napalm, soldatu 91 clvilii
copiii care jipau refugiajii speriaji, despre retrageIile ;.
militare americane listele eu tot mat morti, au alimentat controversa
din Statele Unite cu p1ivire la legitimitatea intervenjiei 9i Ie-au oferit indi-
vizilor motive pentru protest In lumina expelientei din Vietnam, nu este
sUl1)nn.zator eel organismeJe militare din Statele Unite din alte pm!i au in- ...
cereat sa exercit:e un control mult mai asupra reportajelor mass-media
despre conflictele luptele annate. In timpul Rizboiului din Golf, autori-
tatile militare au impus principii caJiiuzitoare ferme iar accesulla
a fost controlat In mod strict 16 Rapoartele compilate transmise de
unul dintre putinii corespondenji occidentali la Bagdad - Peter Arnett
de 1a CNN - fost denuntate de adminisrralia Bush, Efortul considerabil
investit In Incercat-ea de a controla modul in care razboiul este reprezentat
In mass-media este 0 marturie a faptului ca, In epoca mijloacelor de cornu-
nicat'e si, in special, a televiziunii, razboaiele trebuie purtate pe doua fron-
turi: pe 'efunpul de bataie aeasa, unde imaginile campului de bataie cos-
tutile lui sunt 1a dispozitia indivizi10r de a1 caror splijin efortu1 razboiului
depinde, in cele din urma. autoritajile politiee ceIe militare pot
justifiea incerdirile a controla de pe te!ll:i:uile 10-
gicii cfunpului de bataIe de a
ar supune liscului vietile soldaj:ilor), el sunt foarte ca mult 111al
mult este in joe, Ei 9tiu ca in1aginile informajia mediata au potenpalul de
a stimula formele de actiune de raspuns, de clitica de dezacord, care pot -;',
l
"b -/: tul d ' b 17 - ,
sal elOf e raz 01. .
Misemile revolutionat-e din Europa de Est din 1989 of era un alt exempltJ. ; ..
pentru'modwile in mesaje1e mass-media pot Intrepne .:,
nea colectiva plin indivizi localizaji in contexte desl- \'
!lUf multi facton care au cont:!ibuit la evenimentele ex1:r;;Iordinat-e care s-au, : ;.
1n timpul. u!timelor trei .1uni au 1.
consecmta cLlmulativa a muJtor am de saraCle econollllca 91 de conI:! 01 politic
Media i modernitatea
113
opresiv, ele au fostgrabite, printre altele, de noua gfuldire politica intro-
dusa de Gorbaciov. Dat- este de presupus ci misciIile revolutionare din 1989
nu s-ar:fi intarnplat cum au fost - cu 0 viteii care iji respirajia cu
rezultate simi1are ill difeIite (:iiri - in.absenta reportajelor mass-media extinse
perm3l1ente_
18
Nn numai ci televiziunea Ie-a oferit indivi.zilor din Europa
de Est lll1 flux de inlllgini despre Occident, deseriind conditiile de viata care
contrastau puternic cu ale dat- ea Ie-a oferit totodata europenilor din Est
o descIiere virtual inst:atltanee a ceea ce se IntampJa in tillile vecine, ca
in invecinate sau in loeurile din propriile lor tan. Germ3l1ii din Est
au putut mult timp sa recepjioneze televiziunea vest-gerrnat1a, iat- imaginile
refugia1i1or care se Inghesuiau ill ambasadele din Praga 9i Budapesta, in cele
odin um1a escortaji in Occident 9i salutaji ea eroi, nu puteau sa nu
sa aiba un impact exploziv in Germatua de Est Cand Zidul Berlinului a ca-
in noaptea de 9 noiembrie, imagirule tinelilor eat-e sm-batoreau dincolo
de Poarta Brandenburg spargeau zidUl eu tarnacoape au fost trans-
mise In direct In toata lumea
Iu..Cehoslovacia, presiunea schimbiirii politice a cresent In lunile octom-
brie noiembrie_ <:and de masa de la Praga, elin 17 noiemblie,
a fost brutal suprimatii de echipajeJe teJevi.z:iunilor strame gata
sa :filmeze evenimentele, intreg filmuJ a fost in poficla multor con-
troverse, chiar In Cehoslovacia. Chiat- In Romania, uncle mijloacele de co-
murucare najionale erau strict control ate de stat, inruvizii puteau a:l1a de
schimbarile dratnatice eare aveau loc In alte din Emopa de Est 9
i
in
alte pru!i din propria lor tara, pnnzand tr3l1smisiw1ile radio 'IV din Uniu-
nea Sovietica, Ungatia Iugoslavia, Pe masw-a ce conflictul se il1tensIDca
in Romania, controlul tr3l1snusiunilor televiziunii a devenit 0 rniza cruciala
a batiiliei. Cand sotii au in arestaji, judeeaji de un trio
bW1ai rnilitar executaji plio de carr'e un pluton, corpuriJe lor dis-
truse au fost :filmate printr-wl zid ciuruit de gloante tr3l1smise prin tele-
viziune publicului uluit din Romania din toata lumea.
Aceste exemple ilustreaza unele dintre modw'ile In eate dezvoltarea rnij-
loacelor de comuniCat'e, 9i in spc-'Cial a televiziunll, a introdus I U1 element nou
extrem de important in viata sociala politica, Ofelindu-le indivizilor una-
gini infonnapi despre evenimentele care se in locuri afIate
dincolo de mediile lor sociale imediate, mijloacele de comwuCat-e pot stimula
sau intensifica formele de colectiva care pot.fi dificil de controlat prin
mecanismele stabilite de putere. Este de presupus ca actiunea concertal:.:l
pe str3zile din Leipzig, Berlin, Praga, Timi?oara. dUl
114 JOHN B. THOMPSON
alte pm"!i din Europa de Est a fost, intr-o anum.ita masudi, 0 acpune stimu-
lata de activitaple celor afJ.ati Ia distanta ale caro! scoplUi aspiratii, succese
au fost transmise piin mass-media. In plus, data fiind natura mi}
loace10r electronice moderne de comunicare disponibilitatea transmisi-
umlor prin imaginile infonnapa poUi transmise la mari distante eu
o foarte midi intfu-ziere. Indivizii din pot ceva despre eeea ce
se intampla Ja tot atat de repede - chiar mai repede - dedit cei
din iar evenimentele care In Romania pot fi privite
mai mult sau mai putin in timpul in care se de ditre milioane de
privitori din toam lumea. Prin unnare, acpwllle reaetiile care sunt stimu-
late de mass-media pot fi apropiate in timp, sunt separate in spapu, cu-
prinzand astfel un 1ant de evenimente care pot transcende granitele state:-
lor nationale si pot scapa repede de sub control.
aepunii eoncertate de raspuns reliefeaza faptul ca mijloacele
de comunicare nu sunt doar implicate in relatarea unei 1umi sociale care ar
continua la fel tara ele. Mai degraba mass-media mode1eaza influenteaza
cursul evenimentelor si, de fapt, creeaza evenimente care nu ar :fi existat in
absenta lor. In plus, indivizii implicap in aeeste evenimente pot:fi foarte con-
stienti de rolul constitutiv al mijloacelor de comunicare. Ei di ceea ce
'ei 1a radio 1a teIeviziune va:li auzit de mii sau milioane de alp oanleni,
care pot dispunde in moduri concertate 1a ceea ce se spune. Ei ca, pli-
vind la televizor ascultfuld la radio, ei pot invata ceva - Olidit de partial-
despre ceea ce se intampla dincolo de Iocurile lor sociale imediate $i pot fo-
losi aceasm infonnape pentru ghida propria lor acpune. Ei ca, con-
troland :t1uxul irnaginiior al infOlmapei, mijloacele de comwlicare pot juca
un rol crucial in contro1area fluxului evenimentelor.
Aceste exemple de acpune concertata de dispuns reliefeaza totodata
faptul di, orice instanta particulara a cvasiinteracpunll mediate implica
un flux unidirectionat al infomlatiei si al comunicirii, in circwnstantele ac-
tuale ale vietii modele1e de informatie .adesea, mclt mai
complicate. Aceasta deoarece in circwnstante1e actuale exist! adesea 0 pIu-
ralitate de surse si de canale de comunicare, aslfelincat indivizii se pot afla
in de a :fi producatori, cat destinatari. De pilda, un lider poli-
tic care apare la televizor din cand in cand se poate totodata uita 1a televizor
din obi$nuinta, poate citi ziarele etc. Similar, iIidivizii care in mod normal
- sunt destinatarii produse10r mass-media pot acpona In moduri care devin
evenimente si care, in schimb, provoaca raspunsuri televizabile
- la alpi. in acest mod, de comunicare ajung sa fonneze 0 parte din
Media oi modernitatea
115
campul interacpunii in care diferip indivizi $i grupuri urmaresc
scopuri,le obiective1e. Campul de interacpune constituit de mijloacele de
comurucare nu este ca 0 situatie fam in fata in care interlocutorii se con-
frunta unli cu allii direct se conversatie dialogici. Mai
degraba, este un nou tip de camp, in care interactiunea in fata interac-
mediata $i evasiinteracpunea mediata se cu ce-
lelalte intr-un mod complex. Este un dimp in care participantii folosesc mij-
loacele tehnice aflate la dispozitia lor pentru a comumca cu cei aflati 1a dis-
tanta, care se pot uita la ei sau ii pot asculta sau nu si in care indivizii lsi
planilica ac?unii lor in parte pe baza $i informatiei
care Ie pnmesc pnn mass-media Desigur, in cadrul acestui camp mediat de
interactiune exista unii indivizi care au mai multe ocazii de a folosi mass-
media in avantajullor dedit allii, mai multe ocazii de a aparea in cadrul re-
giunilor din fatii ale sferelor de productie si de a comunica cu cei aflati 1a
distantii Dar, a$a cum 0 atesta revo1u?iie din Europa de Est, acest
nu Ie confera intotdeauna indivizilor capacitatea de a controla cursul eveni-
mentelor. Dat fiil1d faptul ca exista multiple canale de comunicare transna-
ponala, a caror restrangere poate parea dificila difeIite10r guverne, si dat:fi-
ind faptu1 di receptarea mesajelor este, in orice caz, tin' proces
relativ independent pe care producatorii nu-1 pot controla campul
mediat de interacplme este un camp in care relapile de putere se pot SChin1-
ba repede, dramatic $i inu:.un mod impredictibil. Dezvo1tarea miJ10aceior de
comunicare a ajutat Ia crearea unei lumi in care can1purile de interactiune
pot dobandi 0 anvergura globaIa, iar ritmul schimbarii sociale poate fi
lerat de viteza fluxurilor de informatie.
Cresterea mcltip1e10r canale de flux comun.icational si infol1national a
conuibtrlt aslfei 1a complexitatea impredictibilitatea 1umi dda exce-
siv de comp1exe. Prin crearea unei varietati de forme de actiune 1a distanta
care dau indivizilor posibilitatea de a pentru cei atiati 1a distanti'si
ce10rlalp posibilitatea de a raspunde illtr-un inconu'olabilla
evenimentele care se In locuri indepartate, dezvoltarea ;rujloa-
ceior de comunicare a dat unor noi tipUli de interconexiw1e 9
i
in-
deternlinare In lumea modema, fenomene ale caror caractenstici si conse-
dnte suntem departe de a Ie intelege pe deplin. L1U'-W1 capitol voi
formula unele din implica!ille normative ale acestor dezvoltaii. Dar, mai in-
tai, vreau sa explorez mai in detaliu unele dintre temele legate de acestea.
4 '
, .
.. - -. .. ,
. .,

Transformarea vizibiJitatii
Astazi suntem sa ne gandim la indivizii care apar In fata noas-
tra pe ecranul te1evizorului ca apaJ.\inand unei 1umi publice care poate :fi va-
zuta de catre toti Putem simti un antllnit grad de familialitate fata de per-
soanele 1?i de liderii politici apal' regulat 1a televizor in alte tipuri de
mass-media, Putem ajtlllge sa-i socotim sau chiar prieteni, Ii pu-
tern ehema pe nunle, Dar ca, aparand in fata noastra, ei in tata
a mii sau milioane de oarneni, se afla la sau pot:fi observap de
multi alti indivizi in afara noastr.i Si stirn ca, desi putem vedea si auzi regu-
lat liderii politici apar pe noas-
tre, nu pare de10c verosimil ci ii yom intalni in cW'sul vie\ii noastre de zi cu zi.
Aceste considera\ii sunt un indiciu al prapastiei care lunlea noas-
tra de astazi de 1umea care exista acum eateva sute de aJ1i. Inainte de dez-
voltaJ-ea mijloaeelor de comunicare 111 special a celor electronice, prCCllIIl
radioul sau televiziunea), eati oarneni au .avut vreodata posibilitatea de a-i ve-
dea sau de a-i auzi pe care pozip.i in puterea politici? Cand
singura forma disponibila de interacpune pentru majoritatea oarnenilor era
cea fata In fata, cati oameni interactionau vreodata cu liderii politici care Ii
$i puteau, 1a lideJii politici sa aPal-a in fata unui
numar mai mal-e de indivizi deeat cei care se adunau intamplator in ace1a1?i
loc? Inainte de dezvoltarea mijloacelor de comunicare, liderii politici erau
invizibili pentru majOlitatea oamenilor asupra cirora guvernau i!i3i puteau
restrange activitatea de autoprezentaJ-e 1a cerctllile relativ inchise ale adu-
nfuii sau ale Curtii. Dar astazi nu mai este posibil sa se limiteze activitatea
de autoprezentaJ:e in acest mod. Fie ci 0 doresc, fie ci nu, liderii politici de
astiizi trebuie sa :fie adapteze activit:atile unui nou tip de vizi-
bilitate, Cal-e opereaza in alte moduri la 0 seara complet cliferita. Ignorand
aceasta noua vizibilitate, 0 fae pe propriullor risc.
In acest capitol, vreau sa cercetez aceasta traJ1sformare a naturii vizibi-
litatii si relatia schimbatoare dintre vizibilitate si putere. Voi incerca sa arat
ca este parte dintr-o mai larga a natlllii sfe-
rei publice. Voi aduna apoi voi lmnari, lnLi'-o oarecum diferita,
uncle dintre problemele Cal'e au apfu.- ut in capitolele 1 2. Voi incepe prill a
t Media i modernitatea
117
; " reconsidera distinc\ia dinu-e public privat Distingand Intre doua sensuri
.' ale dihotomiei public-pIivat (sectimlea 1), putel11 reevalua modwile in care
; - ' .
" ( dezvoltaJ-ea mijloacele de comunicare au transformat natura sferei publice
(sectiunea 2) si putem retrasa relatiile istoIice schirnbatoal"e dintre putere
viribilitate 3). Cu ca transformarea naturii sferei pub lice
, a creat noi posibilitl.1l pentru lidelii locali, ea a creat noi riscuri; iar in sec-
." titmea :finala vom cerceta tlllele dintre noile surse de neplacere, de la gafe la
. CaJ-e sunt tlll rise permanent prezent in exercitarea puterii intr-o
epoca a vizibilitatii mediate.
Public pIivat
Distincpa dintre public 1?i pIivat al-e 0 lunga istorie in gandirea sociala
, c' politica occidentala. J Ea eoboara pana la dezbatelile filoso:fice din Grecia
privitoal'e la viaj:a POliS-lllui, in care cetatenn se adunau pentru a dis-
cuta probleme de interes comill1 penu-u a intemeia 0 Ol-dine sociala in ve-
derea binelui eomlli1. Fonnularea explicita a distincpei provine, probabil,
din dezvoltal-ea tjmpurie a dreptului rOrnall, CaJ"e a separat dreptul public de
eel privat, din concep\ia rOrnalla desiJre res publica. 1a pe-
rioadei medievale 1a inceputul celei mod erne, public-pIivat a
inceput sa capete noi intelesuri, in Pal-te legate de transformarile institu\i-
Ollale CaJ-e aveau loc la acea vreme. Intrueat vechile institutii s-au schimbat
$i noi institupi au inceput sa apal-a, termenii "public" "privat" au fost f01o-
sip 111 modUli noi intr-o anumita masura, au fost rede:finiti de schimha-
, y dIe peu"ecute In domeniile obiectului la CaJ'e se refereau.
, Daca ne concenn-am asupra dezvoltiirii occidentale din Evul
Mediu tarziu, putem distinge doua sensUli majore ale dihotomiei public-
" pJ1vat aceste doua sensuri nu epuizeaza inteleSUlile acestor termeni
pOliSel11alltici, dal- ele reliefeaza Ullele dintre rnodurile cele mai importaJlte
t in care termenii au fost de la Evului Mediu.
<: Primul sens al dihotomiei avea legatura cu relapa dintre domeniul pu-
: terii.politice instituponalizate, eal'e se afla tot mai mult in mfunile stat111ui su:
.
, veraJ1, pe de 0 parte, dorneniul activitap.i economice eel al relatiilor per-
, : sonale, care sdipau controlului politic direct, de cealaltii parte. Astfel, ince-
; paIl,P de 1a mijlocul secolului al XVI-lea, "public" a ajuns sa insernne dill ee
. iq mult activitatea sau autoritatea care era legata de sau care deliva
i i de 1a stat, in vreme ce "privat" se referea la acele activitap sau .sfere ale viep.i
" care erau exc1use sau sepal'ate cIe el. Aeest sens a1 dihotomiei se suprapune
.
.
118 JOHN B. THOMPSON
Media i modernitatea
119
, 'j,
partial pe distincpa care avea sa devina, din ce in ce mai importanta in sed- " utilitatile publice detinute de stat intre domeniul privat si cel public au
erile teoreticienilor juridici politici in cursul secolelor al XVIII-lea a1 , 4> . aparut s-au dezvoltat in ultirnii ani diferite organizatii Aceste
XIX-lea - adici distinctia dintre stat si societatea civila. Termenul "societate ;- nu sunt proprietatea statului, dar nici nu sunt incredintate com-
civili" a fost folosit in multe de primii ganditori moderni, sen:.: ' domeniului privat Ele indud, de exemplu, institutii de
soo care erau adesea incompatibile unul cu celaIalt
2
Astazi, sensul eel maio-, '" precum Oxfam sau Organizapa de Salvare a Copiilor, asociatii Cll be-
al termenului este unul datorat in principal lui HegeL sau, mai der/ .> reciproc, precun1 c1ubUlile asociapile comerciale, particleJe poli-
graba, unei anumite interpretan a filosofiei dreptului a lui Hegel,confoml-; ' ?e presiunecare incearci sa articuleze anumite puncte de
careia societatea civila esteinterpretata ca fiind 0 stera a indivizilor, orga\ , .;. orgaruzapi economjce bazate pe cooperare.
3
Aceste organizatii
nizatiilor claselor private, care sunt reglate de dreptul civil distincte,dirr . sunt instituj:ii private nonstatale in ceea ce statutullor
punet de vedere fonnal, de stat Astfel, soar putea spune cii domeniul privaL . dar ele sunt clistincte din punct de vedere juridic si operational de or-
cuprinde in acest sens sodetatea dvila, precum sfera personale, : .. economice private, care sunt orientate spre prontuiui.
centratc in principal, nll exclusiv, pe familie. . ,' . !1ltem, distinge un al doilea sens de dihotomiei pUblic-
Desigur, aceasta distincpe Iarga intre public privat nu a fost nidodata ,:. pnvat, cum a aparut ea in discursul politic social occidental. Potrivit
rigidll sau clara lungul dezvoltarii istorice a societap1or moderne. Apa- .. , acestui sens, "public" inseanma "deschis" sau ,Ja publicuIUi".
4
Ceea
ripaorganizatiilOl: economice capitaliste a fost un proces care s-a , ce este public, in acest sens, este ceea ce este vizibil sau observabiI, ceea
rat mtr-un nUll1ar de cadre jlllidice politice stabilite continuu modificate " ce desfa$oara in faj:a spectatOIilor, ceea ce este deschis spre a :Ii viizut,
de state. Activitaple statelor, in schimb, au fost influenj:ate constranse in .. sau cunoscut de citre sau de citre multi. Dinlpotriva, ceea ce este
diferite moduri de dezvoltarea - in particular, capacitatea pnvat este ceca ce este aSCW1S vede!ii, ceea ce se spune sau se face in mod
de a obtine venit prin impozite. In plus, de 1a secolului al XIX-lea, .,
limite1e dintre public privat s-au estompat tot mai multStatele au adol>' ..
tat un rol tot mai urmannd politici care aveau drept scop re:
i)orneniulpllvat
vI :? Organizajii economice
gulmizarea activitapi economice contrabalansarea consecinte or negative .'
ale economice. Indivizii s-au adunat pentru a forma orgm:izapi $i ,;"1 private care flmctioneaza in
grupuri de presiune care urmareau infIuenj:area politicii guvernului. Intr-ade- economia de piata slmt
v v . alv . orientate spre obtinerea
vm-, granita dintre public privat a devenit miza pnncip a in
terile politice, intrucat guvernele succesive au mcercat sa redefineasca on- '{: . profituJui
zontu} activitapi statului extinzand publice sau, . ' , .
nativ, prin privatizare preocupruile de 1a sectoruI public. ..,; ;.
Unele aspecte ale acestei distinepj }m'gi intre public cum s-ad "
dezvoltat ea in societatile occidentale in cursul secolelor al XJX-lea si al XX-lear ReJatli personale familiale
Domeniul public
Organiz$ ecbnomice
de stat (de ex.: industrii
nationalizate utilit'iti
publice de stat)
Organizatii statale
cvasistatale (mcJusiv
structuri publice)
sunt rezumate in 4.1. Domeniul privat cuprinde organiza4ile econo- :
mice private care funcponeaza intr-o economie de piatR sunt Olientate inti
tr-o anumita masura spre realizarea profitului, precum 0 serie de ,
personale familiale, r.are potn info1111ale sau formal sancponate prin
(de exemplu, casatoria). Domeniul public cupIinde 0 serie de institupi stH
tale cvasistatale, de 1a corpurile legislative juridice la politie, serviciile;"
Organizatii intermediare (de ex.: de caritate, particle politice
glUpllJi de presiune, Intreprincleri cooperative etc.)
militare secrete, de Ja serviciul civilla 0 diversitate de structlUi publice; el " Figura 4.1 DomeniiJe privat public In socie1aple occidentale contem-
cuprinde organizajiile economice de stat, precum irldustriile najionalizate ' porane
120
JOI-IN B. THOMPSON
Media i modemitatea
121
!t
privat sau in secret, sau intr-un cerc 'restrflns de In acest sens,
dihotomia public-privat este legata de caracterui public 'versus caracterul
de caracterui deschis versus caracterul de vizibilitate versus
invizibilitate. Un act public este un aet facut i.o mod deschis, pentru
ca toata lumea sa-I poam vedea; un act privat este invizibiI, un act fkut in
. ':" l;e911 mai delii scopului ei dacii este ascunsa de plivirea poporului si ase-
vointei di;rine, invizibila.
6
Invizibilitatea puterii era asigurata
d: ca proeesele ?e luare a d.esfa$urau intr-un
mehls, m cabmetul secret, de faptul ca decIZllle msele erau doar WIeOli
selectiv facute publice.
secret si in spatele usilor inchise.
al doilea al nn coincide cu primul, dar exista, din
punet de vedere istoric, 0 relatie cornplexa si schimbatoare formele-de
guvernare vizibilitatea sau lnvizibilitatea puterii.ln din Gre-
cia clasica, in care se adunau fntr-un loc COl1lun pentru a inainta
propuneri, pentru a dezbate unele probleme' pentru a Iua decizii, exerci'
tarea putelii politice era relativ vizibila: interventille $i argurnentele partici
panpIor puteau :fi vazute auzite de cei care se adunasern laolalta to? ce-
tatenii aveau un drept egal de face auzite opiniile. Adunarea constituia
un tip distinct de sfern publica, in -care caracterul public (sau vizibilitatea)
puterii se baza pe capacitatea indivizilor de a intra 111 dezbatere unii cu alpi '
intJ'-un loc comun $i de-a lua decizii colective prin ridicarea sau prin-
tJ--<:J proceduci (Uneori se luau bile de votfolosindu-se bud?
. .0 data ?ez:r?Jtarea modern, invizibilitatea pu-
1 tem a fost linntata 111 anurmte modun. Cabmetul secret a fost inlocuit sau
completat cu 0 selie de care aveau un caraeter mai deschls si res-
ponsabil; deciziile politice importante 9i problemele de politicit erau
in.corpuIile parlamentare; iar cetatenilor Ie erau asigurate anu-
unte dreptwi fundamentale, in unele cazuri reC11lloscute formal prin legea
care garanta, plintre alte lucrwi, libera lor exprlmare si asociere. Doctrina
despre arcana impelii s-a transiomlat In principiul al secretului
oficial, iar aplicarea ei a fost limitata 1a acele chestiwli considerate vitale
pellb-u securitatea stabilitatea statului.
de ceramici, dar este de presupus cit voturile erau de obkei estimate doar
cu aproximatie.)5 Desigur, adunarea greceasca. era 0 sfera publica '
la care accesul era relativ limitat doar barbapi atenieni care aveau peste
douazeci de ani erau lasati sa participe, iar femeile, sdavii $i "metecii" Go- 'I
cuitorii care nu erau atenieni) erau, printre aljii, Dar aclnnarea ilus- 1
tJ'a faptul cii democrapa antica, ca forma de guvernare, implica 0 anumita '
a vizibilitatii puterii, 0 obligape care, deseOli, lipsea din celelalte sis- .
teme de guvernare. ' !
bl aceste pdvinte, ca $i in altele, puterea a fost facuta 111ai vizibila si pro-
cesele de luare a deciziei au devenit mai publice, aceastatendinta ma-
jora nu era niei unllorma, nici completa. Cei care detineau pozitii de putere
au gasit noi modwi de a mentine secretu19i noi temeiuri penb'u'a 0 face. Au
fost inventate noi fOlme de putere invizibila de guvernare ascunsa - de
la activitapIe impenetrabile ale serviciilor de securitate si ale organizatiilor
paraInilitare pana la nU9carea $i atitudinea politicienilor in spatele In-
chise. Ilmitarea invizibilitatii putelii nu a facut puterea complet dim-
potriva, exercitarea puterii in societiitiJe moderne ramane, in multe moda-
litati, inviluita de secret 9i ascunsa privirii publice.
Publiculnelocalizat: ascensiunea caractemlui public mediat
In state]e monarhice din Europa medievala de la incepu, ;; ,:
tul celei moderne, afacelile statului erau conduse m cercurile relativ mchi Pe fundalul acestor distinctii, vreau acum sa examinez modurile in care
se ale Curjii, in moduri care erall in mare masura invizibile pentru majod dezvoltarea noilor mijloace de ....: incepand cu imprimeria, dar in-
tatea Cflnd regii, pdnpi staparui apareau in fata lor, ei : cluzand mijloacele electronice de comunicai'e mai recente - a reconstituit .
o faeeau pentru a-9i afirma puterea in mod public (vizibiJ), un penb'u a face graniteIe dintre viata publici 9i cea pIivata.Cum ar trebui sa intelegem im-
publice (vizibile) fundamentele pe care se baJ,llu deciziile $i politicile lor. Apa . .,.. , pactul mass-media asupra natwii caraeterului public asupra relatiei din-
riMe lOr publice erau evenimente puse in scena ell gIija, pline de pompa tre I!utere $i vizibilitate?
de ceremonie, in care aura monarhului era in acelasi timp manifestata si i, Inainte de dezvoltarea mijloacelor de comunicare, caracterul public a1
afinnata. Caracterul ptlblic nu viza exercitarea putelii; ci exaltarea ei. In in9!vizilor sau al evenimentelor era legat de hnparta$irea unui loc com un ,
mele scrieJi teoretice clespre raison d'etat, caracterul privat a1 proceselor ' " ' :- Uff eveniment a devenit public fiind pus In scena in fata unci p1uralitati de
de luare a deciziei era de obicei justificat recurgandu-se ]a arcana impelii - indivizi care erall fizic la lui - de pilda, in ill care
aclid. doctrina secretului de stat, care sus\inea cii puterea printului este mai 0 publici din EW'opa mediev.ala se desfaf?w-a in W1U! bTfUP de
122
JOHN B. THOMPSON
Media i modemitatea 123
spectatori care se adunasera in piata Voi numi acest lucru p.ll- de unui loc comun: 0 data cu aparitia imprimeriei, actiunilor
blic traditional al coprezentei". Acest tip traditional de caracter public a dez- sau evenimentelor Ii se putea conferi un caracter public in absenta indivi-
voltat, si constituit din, bogati
a
referint
e10r
simbolice specifica interac- zilor coprezenti. Astlel, cuvantul tiparit a fost folosit de la Inceput atat ca
tiunii ill fata. Era un caracter public care implica, ill timp, vazw mijloc al proc1amatiilor oficiale facute de reprezentantii statului, cat ca
auzul: vizuala cuvantul rostit evenimentul public era mijloc prin care gTUpurile de opozitie puteau evidenpa actiuni evenimen-
spectacol care, pentru acei indivizi relativ putini, prezenp intiunplator la te care altminteri ar fi trecut neobservate: ambele erau mijloace de a con-
aparipa It, putea fi vazut, 'auzit, poate mirosit sau anu- stitui tenomenele ca publice pentru indivizii care nu erau prezenti fizic la
mit mod. In plus, illtrucit caracterul public al coprezent
e1
tmplica adunarea producerea lor. indivizi formau 0 colectivitate - un public cititor-
laolalta a indivizilor illtr-un loc comun, el are un caractet ill mod esential dia- " care nu era localizam in spatiu timp. PubJicul cititor nu era 0 comwutate
logic. Indivizii care vorbesc sau acponeaza illu"-O astfel de 0 fac ill .faj:a in sensulwaditional al grupului de indivizi care interactioneaza unii cu cei-
altora c.are pot contribui, ill principiu, la eveniment, fie vorbmd, fie manifes- lalp in intalnirile fata ill fata. Era mai degraba un public era
tand tipuri de comportament de spectator (protestand, fluienmd, aplau- finit nu de existenta sau de posibilitatea interacpunii fata in tata intre mem-
dfmd ac1amfmd etc.), chiar daca de obicei nu 0 fac. ' bili sm, ci de faptul ci membrii sill aveau acces la tipul de caracter public pe
Dezvoltarea mijIoacelor de comunicare a creat noi forme de caraeter pu- care n f;'kea posibil cuvantul tipmt
blic care sunt destul de diferite de public tradiponal al coprezen- Desigur, urili membri ai publicului cititor au interactionat unii cu a1tii in
tei. Trasatura fundamentala a acestor noi fonne este faptul ca, 0 data cu locuri comune. Societatile de lectura, c1uburile, cafenelele celelalte medii
terea disponibilitapi car.e.devine posibila prin mass-me:Jia, caracterul au ofeIit locuri in care indivizii se puteau intillni puteau discuta ce au ci-
al indivizilor al actiunilor sau al evenimentelor nu mm este legat de Impm'- cum a aratat Habermas. Dar ar:fi sa sugeriun ca aceste ca-
tlisirea unui ioe 0 sau un eveniment pot:fi facute publice iiind ractetistici particulare ale receptiirii ale aproprietii matetialelor tipante
transmise celor care nu sunt prezenp fizi:: ill. momentul in la Inceputul Europei moderne erau definitorii pentru tipul de caracter pu-
locul producerii lor. Actiunile sau eveninlentele pot Wl pu- blic pe care il :mcea I)()sibil implimerla Deoarece caracterul public al cuvan-
blic care este independent de capacitatea lor de a fi vazute sau auzlte direct tulu.i tipant s-a extins mult dincolo de locurile specifice In care unele dintre
de 0 pluralitate de indivizi coprezenti Dezvoltarea nujloacelor de comW1i- , matetialele tipante, precum lucrarue literare periodicele politice, erau dis-
care a dat nastere astfel unor forme noi de "caracter public mediat", care au i. cutate de wui dintre destinatarii lor, im- publicul cititor nu coincidea cu gru-
capatat unTO! tot mai important in lumea moderna. Aceste noi forme nu au pul relativ select de indivizi care se intalneau in aceste locuri pentru a dis-
inlocuit in intregime rolul caracterului public traditional al coprezent
ei
. For- cuta ceea ce au citit
rna tmditionalil ramane 0 trasatura importanta a societaplor moderne, . Caracterul public.creat de imprimerie nu a fost doar separat de lmpar-
cwn 0 atesm importanta permanenta a adunfuilor publice, a demonstratii- .,. tiisirea unui loc comtm: era si decuplat de tipul de schimb dialogic specific
lor de masa, a dezbateriIor politice in situiuile fata 1n fai din parlamente farn in fata. 0 cu ascensiunea imprimeriei, actul de a face
asa mai departe. Dar, pe masudi ce noile mijloace de comunicare au deve- ceva public a iost separat, in principiu, de schimbul dialogic al acte10r de
nit mai pau-unzatom-e, noile forme ale caracterului public au inceput sa com- vorbire, a devenit din ce in ce mai dependent accesulla mijloacele de
pleteze treptat, sa extinda, sa transfomle sa inlocuiasd fonna producere de transmitere a cuvfmtului tipant In mod similar, actul de a
nala a caracterului public. sa exan1inarn acum pe smrt unele faze ale acestel fi martor sau de a afla despre ac\iuuile evenimentele publice a fost separat,
dezvolmri si unele forme de caracter public mediat care ii sunt proptii. in principiu, de rolul unui participant potential ill interactiunea fata in fata
Ascensiunea imprimeliei la Inceputul Europei moderne a creat 0 noua Putem afla despre sau evenimente citind despre ele, iar activitatea
fonna de caracter public, care era legata de particularitap,le cuvantului tipa- cititului nici nu cerea, nici nu Ii permitea de obicei cititorului c-amunice
tit si de modutiJe sale de producere, difuzare apropriere .. Ca toate formele opiniile indivizilor in1plicati in producerea sau a evenimentului
de public mediat, forma cream de cuvantul tipallt a fost separata eu alte cuvinte, dintre produc1.tOlii de materiale scIise destinataIii
124 JOHN B. THOMPSON
lor- era fundamental 0 relatie de cvasiinteractiune mediata, iar tipul de carae-
ter public creat de cuvfultul tipant era in parte: de aceasta relape .. -
am accentuat distinctia dintre caracterul 'pliblic traditional al co-
prezentei noua forma de (aracter public adusa de tipar, este, de asemenea,
important sa ca, in conditiiJe istorice ale Europei de la ineepu-
tul pelioadei moderne, aceste doua forme de caracter public s-au suprapus
in mod complex. Unele actiuni sau evenimente care au fost infaptuite ori
f'rau petrecut in contexte de copre7.eni, au fost facute mult mai disponibile
prin inregistrare sau descriere pe suport tipant Astlel, acpunile sau eveni-
mentele au dobfuldit un nou tip de caracter public, care nu munai ca a com-
pletat caracterul public al coprezentei, dar I-a transformat treptat, ast-
fellncat indivizii care acponau In contexte de coprezenta Olientat t9t
mai mult comportamentul spre cei care fiiceau parte din pllblicul eititor. In
plus, relapa dintre prodlicatOlii materialelor serise destinatarii lor nu
avea un catacter clialogic, procesul de receptare ela impletit cu diferite fonne
de comunicare dialogici ili?a cum am observat in capitolele anterioare, car-
pIe pamfletele erall de obicei citite Cll voce tare indivizilor care se aduna-
sera laolalta pentru a auzi cuvan.tul selis. Caracterul public creat de Cllvan-
tul scris era astlel facut disponibil, in contextele de coprezenta, indivizilor
care nu posedau abilitatile necesare (capacitatea de a citi) care Ie-ar fi dat
un acees direct la el. Numai treptat practica cititului cu voce tare a hisat loe
tipului de practica a cititului care este astazi - adica practiea de a citi
doar eli ochii fara buzelor, a cititului in tacere pe cont propliu.
nwnai treptat nona forma a earacterului public creata de cuvantul
tipant a fost disociata de interactiunea conversationala caractetistica mul-
tor contexte de receptare. .' .
Mai exista un aspect sub care noua fonna de caracter public diferea de
caracterul public traditional al coprezentei: ea atenua legatura dintre cat'ae-
terul public al actiwlll'sau evenimentulci perceperea lui plin simtwi. in
contextele de coprezenta, caracterul public este legat nu doar de sehimbul
dialogic al actelor de vorbire clintre indivizii care un loe comun,
ei de capacitatea indivizilor de a se vedea de a se auzi unii pe altii, de a
vedea de a auzi acptmile sau evenimentele care, Plin faptul eel s-au intfun-
plat sau au fost executate in fata celor coprezenti, dobfuldesc un statut pu-
blic. Ceilalp sunt spectatOlii care sunt martoti la producerea actiunii sau a
evenimentului; vazandu-l auzindu-l, ii pot atesta existenta. Caracterlll pu-
blic a1 sau al evenimentului este, astfe1, inradilcinat in per.cepUa pl1n
simtuIi a eelor coprezen\i.
Media i modemitatea 125
. '. 0 data cu aparitia imprimeliei, Iegatura clintre caracterul public .
.perceperea plin simtuli a fost transfonnati 0 actiune sau tm eveniment pu-
-teau acwn dobandi un statut public pentru cei care nu erau prezenp la 10-
:' cui producetii lor care nu aveau posibilitatea de a Ie vedea sau auzi. lfr
gatura dintre earacterul public vizibilitate a fost astfel atenuata: 0 acpune
sau un eveniment nu trebuiau sa fie literalmente viizute de indivizii pentm
care acestea au fost publice. in plus, indivizii care executau acpuni pub lice
sau participau la evenimente publice nu-i mai puteau vedea pe acei indivizi
pentru care acpunile sau evenin1entele au fost, sau w-mau sa devina, feno-
mene publice. Trebuia ca ei sa ac\ioneze orbe$te, in sensul ca publicul ci-
nu era in campullor vizual. Dar legatura dintre caracter public vizi-
bilitate, atenuata considerabil, nu a fost eliminata: ea a fost proiectata
prin prisma imptimeliei. Caci practica cititului a implicat folosirea vedetii,
iar materialele tipante contineau de obicei reprezentlli vizuale, produse plin
intennediul xilogravutilor, litografiilor al tehnicilor similare, pentru a C0111-
pleta cuvantul tipatit
Pfula acum am urmalit sa identific unele dintre trasatwile formei ca-
racterului public rnediat, creat de impIimetie, sa disting aceasta forma
de caracterul public traditional al coprezentei. Dar ce trebuie sa credem
despre formele caracterului public creat de alte tipUli de comunicare me-
diata? in ce mod a fost transformata natura caracterului public de dezvolta-
rea, in secolul XX, a mijloacelor de comw1icare bazate pe electronica? Sa ne
coneentram atenjia asupra televiziunii: care sunt tI-asatwile formei caracte-
rului public creat de televiziune?
Ca in cazul imprimeriei al celorlalte mijloace de eOl11unicare, tele-
viziunea sepaJ.-a caracterul public de llnpill:ta
9
irea unui loc comun de co-
municat'ea dialogica specificii interacpunii fata in fata. Dar televiziW1ea, in
virtutea bogatiei vizuale a referi.n\elor ei simbolice, 0 relajie nOLta
distincta intre caracterul public vizibilitate. Ca cinematograful, tele-
viziullea acce.tueaza in mod special simtul vedelii; refelin\ele auclio se com-
bina cu referinte vizuale pentru a produce 0 imagine audio-vizuala complexa.
Televiziunea da astfel posibilitatea participanPlor sa vada persoane, acpuni
evenimente, $i in acela$i timp sa auda cuvantul vorbit $i celelalte sunete.
Caracterul public al persoanelor, actiunilor $i evenimentelqr este cuplat din
nou eu capacitate a lor de a fi vazute sau auzite de ceilalji. In epoca tele"izi-
unii, vizibilitatea in sensul restrans al vedelii - capacitate a de a :Ii vazut cu
ochii - este ridicata 1a un nou grad de insenm;itate istOlica.
ReJIIDOind leg,lillra dintre caracterul public vizilJilitale, noua f0I111<1 de
caracter public creata de televiziune este oarecum similara caracterului
126 JOHN B. THOMPSON
public tradilional al coprezentei. Dar existii diferente importante. in primul
rand, acliunile$i evenimentele care pot fi vazute la televizor sunt vizibile
pentru 0 serie mult mai mare de indivizi care se afia in contexte diverse si
dispersate: factorul de diferenta este amt de mare - irnaginlle
televizate pot fi vazute astazi de milioane de oameni la 0 seala globala, spre
deosebire de sutele sau, eventual; de miile de oameni care. pot:li martorii
unui evenirnent intr-un context de coprezenta - in<illt ar :Ii destul de insela-
tor sa suged'ull cit politica in epoca este asemanatoare cu tiptU
de practici teatrala caracteristic curtilor feudale. Caracterul de spectacol a1
multor evenirnente politice care apar astazi pe ecranele televizoarelor noas-
tre poate sustine 0 asemanare superficiaIa cu practicile de cUlte din trecut
Dar conditiile in care liderii politici de astazi trebuie sa incerce sa se infa9-
administTeze vizibilitatea sunt radical diferite de tot ceea ce In-
tampinau regii, nobilii printii Evului Mediu.
Mai un al doilea aspect sub care forma caracterului public cream
de televiziune difera de caracterul public traditional <:ll coprezentei: televi-
ziunea creeaza un camp al vederii complet diferit de cel pe care indivizii 11
au in intalnirile lor cotidiene Ul ceilalti. Cfunpul televizual este, desigur, mult
mai extins ca amploare, dfmdu-le indivizilor posibilitatea de a vedea feno-
mene care sunt foarte indepartate de locurile in care ei isi destasoara viata
de zi cu zi. Este, de asemenea, un drrnp in mare parte focanzat in'
afIate in afara controlului lor. Pentru ca pIivitorul nu este liber sa
unghiul de vedere are un control relativ mic asupra selectarii materia-
lului vizibil. Dar faptul ci indivizii sunt capabili sa vada fenomene care
sunt foarte indepm:tate de contextele vietii lor de fiecare zi, oridt de mult
ar:li conduse controlate campurile veclerii de cau-e cei irnplicati in pro-
ducerea mesajelor televizuale, este ceva care distinge tipul de caracter pu-
blic creat de televiziune de eel existent anterior.
A p-eia diferenta ceea ce am putea numi "direclionalitatea" ve-
derii. In contextele fata in fata, indivizii pot, in principiu, sa Sf vada unii pe
altii. Chiar in marile adunari in care lill vorbitor se adreseaza unui audi-
toriu format din mii de oameni, spectatorii pot:li viizup de vorbitorul care este
vazut de ei. Totusi, in cazul televiziunii existii in mod esential 0 unica direc-
tie a vederii. care apar pe ecranul televizorului fi vazup de pri-
vitorii pecare ei nu Ii pot vedea; privitorii, in schimb, Ii pot vedea pe indi
vizii care apar in fata lor, dar rmnan invizibili pentru din urma. Tipul
de caracter public creat de televiziune se astfel printr-un contrast
fundamental intre prod\lcatori destinatati in ptivinta vizibilitiipi a invi-
zibilitatii lor, a capacitatii lor de a vedea si de a fi vazuti.
I , I
Media i modernitatea
127
Dezvoltarea televiziunii a creat astfel 0 nOlla forma de caracter public
care implica LU1 tip distinct de vizibilitate, des1.ul de difelit de caracterul
blic traditional aJ coprezentei. Ea difera in anumite pIivinte si de 'forma ca-
racterului public mediat cream de cuvantul seris. Daca in minte dis-
tincpile dintre diferitele fomle de caracter public, putem evita confuzia care
provine de a folosi un singur model de viata publica pentm
a evalua tipunle de public create de noile medii de comunicare.
Pentru a aprecia insernnatateaacestei coniuzii, sa ne intoarcem pentru 0
clipa la argumentele lui Habermas privitoare la aparitia si transformarea
sferei publice burgheze. ' ,
Descri,indascensitmea sferei publice burgheze, Habennas atribuie, dupa
cum am un r01 important imprimeriei. Cuvantul tiparit, exprimat in
principalip saptanlanalele moraktitice in peliodicele politice de la ince-
. putul secolului al XVlll-lea, a jucat un rol erucial in stimularea dezbaterii in-
tr,e ?ar, daca cu atentie lucrarea lui Habermas, yom ajunge
sa conslderam, ered, ca Habermas nu era i.l1teresat de implimerie ca ataI-e,
de caractelisticile distinctive ale acestui mod de comunicare si de tipurile
de relatii sociale stabilite de e1. Madul sau de gandire in cu iillpri-
meria era format de un model de comunicare bazat pe cuvantul vorbit presa
periodica era parte dintr-{} conversatie inceputii continuata in spatiile co-
mune ale sociabilimtii burgheze. Presa era impletita atat de strans viata
clubwilor a cafenelelor, incat nu putea fi separata de ea: "Una si
discupe transpusa intr-un mediu difelit era continuata in scopul de a
tra, prill citit, in mediul conversational OIiginar.'o Astlel, presa a jucat
un rol crucial in formarea sferei publice burgheze, cea din mma nu a fost
conceptualizata de Habermas In relatie ell ilnplimeria ci in relatie cu con-
A "
versatiile fati in fata stimulate de ea In aceasta plivinta, desclierea pe care
Haberma..t; 0 face sferei publice burgheze poart.a Ul-ma conceptiei grecesti
c1asice despre viata publica: saloanele, cluburile cafenelele 'di.n Paris
Lomira erau, in contextul Europei moderne timpwii, echivalente cu adUl1a-
rile piete1e Greciei antice. Ca 9i in Grecia antidi, in EUl-opa moderna sfera
publica s-a constituit mai ales plin vorbire, plin cantarrrea difelitelor argu-
mente, opinli puncte de vedere in schimbul dialogic al cuvintelor vorbite
mtr-un loc
Nu este dificil sa vedem de ce, avfmd in minte conceptia despre sfera
publici, Habermas a fost lnclil1at sa interpreteze impactul mijloacelor de co-
municare mai noi, pre(Um radiuul sau te1eviziwlea, mai ales in tenneni nega-
tivi. Acest lucru nu se c1atoreaza cloar faptului di industliile mass-media de-
venisera mai utilizate in interese particulare, ci faptului di
128
JOHN B. THOMPSON
Media :;i modemitatea
tipul de a comunid'uii pe care ele au creat-o, m receptarea , 129
duselor mass-media devenise 0 fonna de apropriere piivat'ij, era iQarte dife- aI spectaculara a puterii a dat nastere unor noi
rita de sdllinbul dialogic care avea loc mtre indivizij tare'se adtmau laolaIta diSclPlil:a de supraveghere care s-au infiltrat tot mult ill di-
m c1uburile si cafenele1e de 1a Inceputul Europei moderne.
8
Habermas re- .ell.e ere ale An:nata, $Coala, mchisoarea, spitalul- acestea si aJte
ci radioul televiziunea creeaza noi forme de COl1versa- IllStitutil au foloslt tot mar mult mecat1ismele subtile ale put " b' 't
tie - dezbatelile Tv., discutiile televizate s.a.m.d. Dar aceste noi fOlme de CQn- disciplina, observatie mreoish-.. ..
e
n.::: A_ d' em aza e pe
,. . d _ .' . ' t>, U c1.l . I\i:1SPc1.ll lrea acestor meca-
arglli11enreaza el, nu SWlt deloc comparabile eu dezbatel'ea clitico- a at t:l eptat unw tip de "soeietate disciplinara" m . .
care era proprie sferei publice burgheze. ,,Astazi, conversa- putini de catre cei multi a fost inlocuita
tia este administrata,,9, iar dezbaterea activa intre eetateni informati a fost de eei in care speetaculoasa a
inloeuita eu aproprierea privata a unei conversapi purtate in lor. vel at1e a fost mloeUlta de puterea normalizatoare .. .. '
B It t 1 . . a pnvml.
nu vom ajunge 1a 0 mtelegere satisfacatoare a naturii pu- " oucau a 10 OSlt 0 mlagine frapanta pentru a caractenza ta - 1
blice In lumea moderna daca ramfulem fideli unei coneep!i.i despre carac- dintre putere vizibilitate: Panopticon. In 1791 Jeremy B J e a-
terul public spapala diaIogica $i care ne obliga sa interpre- un proiect de penitenciar ideal, pe care I-a numit ;:n: pu-
tUn procesul aflat in permanenta ere$tere al comunicmii mediate ea pe 0 Itltr:ved;a. care avea In mijloc un turn de
dldere istorica din starea de gra\ie. Aderfu1d 1a no\'iunea traditionala de ca- durile de ce1ule, separate mIre ele plin zidmi.
racter public in sensul de eoprezenta, Habermas s-a lipsit de m.ijlocll1 de a UJTIlau ar a ferestre: spre care dadea spre turnul de
intelege noile forme ale cm'acterului public create,de media: elle vede pnn observape, cealalta spre extenor permitand 1 ..." , _ d' ,
. d 1.1 ' eli . al' . 1 I d' aI D' v . '. ummll sa pan un am ee1ula
lentiIa 1110 e luW tra tion ,m vreme ce tocmm acest moe e tra Ilion a fost - atonta acestel structwi arhiteetw-ale lmice Wl sl'ngur - 1 ..
lnIoCllit IO 0 data Cll noilor mijloace de comurllcare - cu Lur u1 tTal ,SUPI aveg letor din
n d 111ai depnup unui control permanent Fie-
imprimeria, dar- incluzfmd, cele mai recente forme ale comunicitii electro- care etinut I?chivs poate .fi vazut in pennanenta; orice acti-
nice - si fenomenul caract:eruIui public s-a desprins de ideea unei conversatii poate fi vazuta ge un supraveghetor care ramne nevazu't
dialogice intr-un loc imparta!?it. EI a devenit nondialogic, In plus, deoarece .depnup.i ca acpunile lor pot:fi mereu vazut hi -d :
este tot mai mult legat de tipul distinct de vizibilitate produs de realizabil nu StUlt observap in :fiecar-e eIipa, ei I$i vor adapta m
plin mass-media (in special plin teJeviziune). fapt actiona mtotdealU1a ea cum ar.fi observati EI'
abordarea aid ne da de a sunt unel sltuapl de vizibiIitate c - . v fu' ", .
mele merente descnem lUI Habermas, ea ne of era 0 perspectiva cnti.ca a puterii. ar e aSlgura , ncponarea automata
asupra operei unui alt teoreticiat1 influent a1 socialului, Michel Foucault Spre .' Foucault priveRte P ti' 1 _
deosebire de Habennas, Foucault nu discuta direct natura mijloacelor de oarecum v ca pe 0 paroLe
comunicare $i inlpact.ullor asupra societatilor moderne. Dm- Foucault a 'dez- XVIII-lea' c.a, a W1Ul 11 an de la Sfar$ltul secolu1ui al
vol tat, in A supraveghea a pede psi $i in alte ]ucran, un argument distinC'- putere cfu pentru organizar-ea de
tiv despre organizarea puterii in societa?le moderne $i despre rela\iile ticism" _ a o 't ' e
d
.er?e. eeea ee el nume$te "panop-
biitoare dintre putere si vizibilitate.
lI
ArgLUnentul exprimat e acesta: t .. T en 0 a eval ata nativa la pnme1e forme de exercitare a
S
. "1 1 .. ti' .]' . ,. '. ,. al 1 1 . pu em el a completat SI a in10cuit pJimpje t:fi l'
oCletap e \lmll an ce anCIen regIme erau . e speetaco U ill: l11ai multe sii . a1 ... ,.'. ,... v as e 111 tot
exercitarea puterii era legam de manifestarea publica a f0l1ei $i a superiOli- de eli . edt e I11dlVlZll e,rau tot l1:al mult tiplUilor
., .. 1 . E . d ' . . . 'bili' ' SCIP a SI e SUpl aveghere care erau mtr ad ii I . , , J
tapl suveranu Ul. ra un regnTI e putere m car-e Pllpru erau VlZI pentru , _ I d' . " . . " , - evar 0 aSlle III mc lisoar-e.
multi $i In care vizibilitatea celor era folos!ta ca qilj
1
0s de exercitare '. sunt tot mult prm$l sistem de putere, to care vizi-
a putelii asupra celor - in masura in car'e, de pilda, 0 execupe publica ,. t ' t !Xl ea_ este :r COl1trOJ. sunt mm-tOlii 11I1Ui mare spec-
din piata devcnea un speetacol in cm-e 0 putere suverat1a re- :co caJAe se fala Cl 111m cm-and obiectele priviJilor multiple,
afmnanc1 gloria regelui prin cllstrugerea supusului rebeL Dm-, incepand din I le,ar
t
e_ care, pnn exercitarea cotidiana a supravcgherii in-
, ., a 1lI a nevolae spectacoJ. '
130
JOHN B. THOMPSON
Dezvoltfuld acest argument Foucault a atras atentia asupra unei serii
de probleme care au 0 legatura directa cu organizarea sodala a puterii. Ana-
liza ascensiunii inchisorii a modurilor in care metodele de disciplina de
supraveghere difera de formele de pedeapsa de control so-
cial, este extrem de perspicace. Dar sugestia sa, potrivit careia Panoptiro-
nul ofem 1m model generalizabil pentru exercitarea putelu In societaJ:ile mo-
derne, este mult mai putin convingatoare. Desigur, exista unele orgaruzapi
In societatea moderna care se bazeaza pe metode de supraveghere: in spe-
cial politia, serviciile militare de securitate, dar alte agenpi ale statului
unele organizatU private care se ocupa in mod cu strangerea de
informatii. In plus, este dar ca mijloacele de comunicare au fost folosite in
scopul supravegherii; trebuie doar sa ne reamintim de rolul putelu militare
in dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare, pentru a ne convinge de
acest aspect 13 Dar insemnatatea supravegherii poate :Ii exageram; ar:li des-
tul de sa ne concentram atentia exclusiv asupra activita?lor de su-
praveghere, neglijand in timp noile forme ale caracterului public
create de mass-media.
Daca Foucault ar:li examinat mai atent rolul mijloacelor de comunir.are,
el ar :Ii putut vedea faptul di ele stabilesc intre putere 9i vizibilitate' 0 relatie
('.are este destul de diferita de cea pe care 0 implica modelul Panopticonului.
Daca Panopticonul face ca multi oanleni sa poata :Ii vamti de catre pupni
II pennite puterii sa fie exercitata asupra celor multi, supunandu-j 1mei situ-
aj:ii de vizibilitate permanenm, dezvoltarea mijloacelor de comunicare of em
un mijloc prUl care multi oameni pot aduna infonnapi despre putini in ace-
timp, pupni pot aparea in fata celor multi; datoIita mijloacelor de cornu-
nicare, cei care exercim puterea, mai cW'fmd derat cei asupra carora este
exercitata puterea, sunt in principal unui anwnit tip de vizibilitate. Dar
acest nou tip de vizibilitate mediam este foarte diferit de tipul de spectacol
pe care iI discerne Foucault in lwnea antica in l'ancien regime. Aceasta
deoarece vizibilitatea mdivizilor a actiunilor este acU111 separata de irnpar-
1mui Ioc eomun astfel, disociam deconditiile 9i constrangelile ifr
teracj:iunii fatain fata.
Managementl.Ii vizibilimpi
Natura schimbatoare a caracterului public - de 1a caracterul public tra-
ditional al coprezentei pana Ia fomlele variate de caracter public mediat care
prevaleaza astiizi - a alterat profund concli1ille in care este exerdtata puterea
politica. Putem 1l1cepe sa expunem implicatiile politice ale acestei bansfor-
Media i modernitatea
131
examinand modurile in care cei care exercita puterea politica incearca
adrninistreze vizibilitatea in fata celorlalj:i. Nu este nimic nou in faptul
. . ca liderii politici construiese propIiile imagini con-
Iroleaza propna managementul vizibilitatii este 0 arm politica
veche. Dar dezvoltarea l11lJloacelor de comunicare si, prin aceasta transfor-
. . mru:.
ea
vizibilitatii, au schimbat regulile aceste{ arte.
Inamte de dezvoltarea impIimeriei si a celorlalte forme de media con-
politici. puteau, de obicei, activitatea de conducere vizi-
bilitatn la cercmile relativ incruse ale adunaru sau ale Curtii. V IZibilitatea ce-
rea 0 fi virum doar de cei care
Astfel, imparatii, regii, prinjii, lorzii cei-
lalp aI puteau concentra efor.turile asupra administrani
propnel prezenrnn m fata celor eu care mteractionau in situatiile tam in
lor era in principal, din membrii elitelor sau
dill mdiVlZll care particlpau la viata sociala a Cllrtii: ruai ales cu acesti indi-
vizi ei interactionau in viata lor de fiecare zi, ei isi com-
portaruentul public. .,
Existau ocam in care conducatOIii apareau in tata unui public ruai DU-
incluzand, plintre altii, pe unii dinb-e pe care Ii guvernau.
se numarau evenimentele publice majore precU111 in-
coronanle, regale victOlioase. Pompa ceremonia
unor astfel de ocaZll, extravaganta hainelor si a ambiantei distanta fam de
o figtlt(i care putea vazum, dar nu putea fi atinsa un
egal, toate acestea faceau ca conducatorul sa se men tina la distanm fam de
Sai, dandu-le totodata temporar de a-I si de a-j
celebra existenta intr-lm context de coprezenm. Mentinerea unei distante
atesta a1 puterii. se mai presus - atat li-
teral, cat sllnbolic - de pe care Ii guverna, iar existenta lui era in
timp muritoare divina.
14
'
pentru majoritatea indivizilor din societatea antica si din cea me-
dievaltt, conduditorii foarte puternici erau foarte rarvclzuti 'daca aceasta
se care trruau in zonele rurale In regiunile
perifence ale 11l1penlllm sau ale regatului aveau rareoIi ocazia de a-I vedea
Re pe rce in oase. Cu dilatoriilor regale, care
erau re1ativ rare, ce1e mai multe dintre aparipjle publice ale
loc politic - in silile curple palatului sau pe
_ strazlIe m pletele capltalei.
1o
In regiunile periferice, indivizii puteau de obi-
cei sa participe la festivalurile care celebrau existenta rnonarhului fara sa-I
:fi vazut in persoana. In timpul primelor seeole de dupa H:;stos, de
132
JOHN B. THOMPSON
pilda, cultulimparatului roman s-a dezvoltat in din Asia Mid. fes-
tivalUlile populare erau ocazii de celebrare. Dar acel'te culte festivalUli .
erau fixate si se destasurau de cele mai multe 011 in absenta imparatului - _.' .
de apt, nici'un imparat nu a vizitatAsia Mica In timpul secol dupa
HlistoS.16 Un individ care participa la un festival din provincie putea vedea
un cortegiu de locali de denmitari In purpura po ate,
$i din ora$ele Inconjuratoare, dar ar:fi fostfoarte improbabil
sa-1 vada chiar pe imparat
Media i modernitatea 133
cial inlportante. I'yfai intai, de la inceputul secolului al XIX-lea a existat 0 ex-
pansiune masiva a munarului de oameni capabili sa primeasca mesajele
mediate. Astlel, cei care se ocupa acum de managementul vizibilitapi tre-
buie sa se lupte eu 0 serie de destinatati care este cu muIt mai mare - amt
ca numar, cit $i ca raspandire geogra:fici - 9ecit cea cu care se luptau lidetii
politici de la 111ceputul Europei moderne. In al doilea rand, dezvoltarea te-
leviziunii a pus din nou accent pe importanta in sensul restrans
a1 vederii (adici de capacitate de a fi vawt cu ochii) , vizibilitatea este
acum desprinsa de imparta$irea unui loc eomun. vizualii a
liderilor politici - modul in care ei se imbraci, se Ingrijese, se comporta etc.
o data cu dezvoltarea noilor mijloace de comunicare, preeum primele 1
forme de in1primerie, conducatOlii politici au fost sa se ocupe tot mai
mult de propria lor prezentare in fata publicului care nu era fizic prezent
Noile mijloace de comuniqrre erau folosite de ei nu doar ca vehicul penhu
promulgarea decretelor onciale, ci pentru fabricarea unei imagini de sine
care putea fi tTansmisa celor in locuri indepartate. Monarhli de 1a in
ceputul Europei moderne, preeum llidovic al XIV-lea al Frantei sau Filip a1
IV-lea al Spaniei, erau foarte versati in arta producerii imaginii.17 Imaginile
. - - devine 0 trasatura importanta a propriei lor prezentarl in fata un or o,a-
meni care sunt in spapu care pot vedea fara sa fie In
plus, televiziunea Ie da indivizilor posibilitatea de a aparea In fata unor oa-
meni aflati la distanta, in moduri care sunt cu adevarat ,Sn direct", crescand
astfel gradul de vlgilentii urnwirea ref1exivii cerute de liderii politici de
... cei carora Ii s-a Illeredintat managementul lor.
lor erau construite $1 celebrate nu' numai prin mijloacele
cum pictura, bronzul, piatra tapiseria, ci $i prill mijloacele mai noi, precum
impIimelia, inclusiv plin xilograVUli, graVUli, panlilete $i periodice. In tim-
pul domniei lui Ludovic al XIV-lea, de exemplu, periodice precum Gazette
de France, care apareau de doua 011 pe saptiu:nana, $i Mercw-e care
aparea lunar, acordau un constant regelui.
18
monarhi
ile de la inceputul Europei 11l0derne erau, in principal, bazate pe
curte, in care de autoprezentare se COllcentrau in lOCUli destinate
acestui seop (Louvre, Versailles etc.), imagine a monarhilor deserierea ae-
lor au capatat 0 disponibilitate extinsa prin imprimelie. Dar impri-
mella era $i un mijloc prin care puteau construi imagilli descrieri
care difereau de proprille imagini pe care conduditorii incercau sa Ie pre-
zinte. Se produceau pamflete 111 care monarhii erau ca vanito$i, am
ganp, de scrupule $i aveau 0 mare circulape imaginile sa-
lirice. Imprimeria a pennis nu numai extinderea sferei de influenta a eelor
care incercau sa celebreze imaginea regelui, ci a celor care incercau sa .
o detracteze.
A treia diferenta irnportanta dezvoltarea relativ autonoma a sis-
temelor politice, care in majOlitatea societatilor occidentale-a'dobanditfonna
- Iiberale, in care partidele polltice organizate concureaza la in-
tervale regulate, in conformitate eu anumite reguli, cu scopul de a c3.$tiga
un procent suficient din votul popular pentru a se instala la putere. De 1a in-
ceputul dezvoltarii sistemelor democratice mod erne, presa a jucat un rol
, crucial, ea forum principal in care a avut loc aceasta un rol care,
la secolului al XX-lea, a fost tot mai mult ]uat in pIimire de televizi-
une. Astazi, autoprezentarea atenta in fata eelor la distanta, a caror 10-
ialitate trebuie sa :fie constant al caror spIijin este in mod vital
cerut din cand in caud, nu este amt 0 optiune, cat Ull imperativ pentru lideru
politici actuali sau pentru cei care aspira sa fie astlel $i pentru partidele lor.
19 sociale politiee de la secolului al XX-lea, politicienii
din liberal-democratice nu pot face altceva decit sa se supuna
legii vizibilitapi obligatorii. A renunta la managementul vizibilitapi plin mass-
media ar:li sau ill1 act de sinucidere politica, sau un senUl de slaba incredere
din partea cuiva care, fiind atat de eu arta autoprezentarii sau amt
, de bine situat intT-{) care practici bine aeeasm arm, ar putea
tinde sa se dispenseze de ea.
In cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea, sarcina de a administra vizibi-
litatea liderilor politiei prin a capatat 0 tot mai mare importanta.
exista unele asemanan eu tipurile de strategii folosite de conduditori
precum Ludovic alXIV-lea, sociale politice ale managementului
vizibilitalli ](1 sfarsitul secolului al XX-lea sunt destul de diferite de cele care
au preva1alla EUl"opei moclerne. Aceste cliferente Simt in mod
. "' ; Desi managementul vizibilitalli prin mass-media este 0 tIasatura inevita-
:' ' . bifcl.a mod erne, strategiile folosite de politicieni, de partide de gu-
verne variaza mult, ca, de altiel, gradulll1 care aceasta sarcina este trans-
formata intr-D activitatc concertata de ea Nixon a fost
l34 JOHN B. THOMPSON
unul clintre Plimii candidallia State10r care a. incercat sis-
tematic sa foloseasdi televiziunea in avantajullui. Dupa ce a plerdut alege- .
rile din 1960 in fata lui Kelmedy, in timpul carora a prost intr -{) dezba- .
tere televizata discutata, Nixon a hotarat ea nu are alta alternativa decai
sa foloseasca te1evizitmea ca un mij10c de construi 0 noua imagine
a 0 prezenta e1ectoratului. E1 a alegerile din 1968 Cll
echipe'de consilieri mass-media care erau farniliarizap cu tehnicile publicI"
tatii si care se adaptau bine 1a fo10sirea politica a te1eviziunii.
19
Prin spotuti .
si discutii televizate pregatite cu atenpe, ei au cautat sa constru .
iasca 0 imagine a lui Nixon ca om de stat incereand sa comunice cu oamenii; .
ferindu-l toto data de prejudiciul care poate fi cauzat de intrebarue necontro-
late ale ziaristilor. ' .
vizibilitapj prin mass-media ? activitate nu
doar in perioadele intense din punct de vedere politic ale campamilQr elec-
torale este si 0 Darte zilniea a insesi problemei guvernfuii. Aceasta deoarece
necesita proces continuu de a deciziei .
privinta a ceea ce trebuie facut public, cui seA mod. de lua
de a executa aceste decizii poate:li in parte lasata m searna unel echipe for-
mate dintr-un personal specializat, care este responsabil de re-
lapei dintre guvern mass-media Exarninap, de exe:UP1u, unele
tegiile folosite de obicei de administrapaReagan 1a mceputul .
Principalii arhitecp ai modului in care Reagan a abordat relatiile
Michael beaver si David Gergen - erau de importanta politica a
televiziunii si de de a conduce permanent relapa cu presa.
1ucrase pentru Nixon vazuse CUlll, in cazul 0 abordare belige-
ranta si exagerat de secreta putea avea repercuslUlU catastrofale. Deaver.
colegii lor s-au gandit apoi sa cllltive 0 relape sirnbi?tidi cu
media oferindu-le retelelor de te1eviziune lID program continuu de ocaZll
bine conduse' de evenimente bine ilustrate, eu care umple
schemele de transmisiune. . .
Desi incerca sa satisfaea cererea de noi imagini
a Incercat totodata sa controleze
tina departe de prima linie. Gergen a inventat "teona paratras?etulUl
dintre presedinte si presa: avell un singur el trebUl:
sa pericolul,' dar 0 mulpme de alti oarneni care yot :Ii in fata
pentrll a primi artileria atunci cind SUllt spune Ger-
gen, .. tmul dintre aspectele eele mai distrlletive ale Carter
acela ca ei illasa permanent sa iasa in fara sa fie pnnelpalul persona] In .
Media i modernitatea
135
Olice! 0 mare parte din strategia noasu-a consta in faptul ci Dll il facem pe
; sa raspunda la intrebari in fiecare zi".21 A$adar, numarul confe-
rintelor de presa ale pre:;;edintelui a fost redus, iar pre9tdintele a fost din ce
mai izolat de reporteri. Deaver Gergen concentrat eforturile
in proiectarea imaginilor pozitive ale in cu1tivarea relapilor
amicale eu presa, punandu-i in fa!a pe altii, precunl purtatorul de cuvant al
Casei AIbe, Larry Speakes, pentru a face fata intrebarl10r incomode ale re-
porterilor.
Mai exista un motiv pentru care Deaver Gergen au considerat im-
portant faptul de a-lpne pe Reagan 1a distanta de plima linie: erau speriati
de gafelor". Aflat in fata reportelilor avfu1d sarcina de a dlS-
. punde in mod direct la intrebiiri, Reagan avea tendinta c1econeertanta de a
rosti afirmatii care erau prost iniormate, naive sau pur !?i simp1u
Aceasta tenclinta ameninta sa submineze incercarea de a-l prezenta pe Rea-
gan ca lider "Problema gafelor trirnitea direct 1a pro-
blema competentei", explica Gergen. "Daca (Reagan ar fi aparut) ca necin-
slit si ar fi fost 0 problema. 22 Peniru a inlahrra aceasm problema,
echlpa Deaver-Gergen a urmarit 0 strategie cu doua aspecte. Pe de 0 parte,
ei au declansat of ens iva si au spOlit ocaziile in care Reagan apfu-ea in fara pd-
vitorilor 1a ci farmecullui personal va prevala asu-
pra liscutilor legate de incompetenta de faetuala. Astlel, ei au
mutat seara eonferintele lui de presa de dupa-am.iaza, astlel incat sa poara
fi vazute 1a 0 ora de audienta. Pe de alta parte, ei au intensificat
controJul in jllrul au incercat sa ocaziile in care pu-
tea:li invirat sa faca 0 observape pe care sa nu 0 :Ii citit In primavara lui 1982,
de pildii, Deaver a incercat sa-I lmpiedice pe reporteri sa puna intrebiiri in
timpul fotografierii, 0 care, initial condanmata de retele, a avut
in cele din urma un anurnit succes.
Desi existau confrtmtiui ocazionale, succesul strategiei Partidului Repu-
blican din tirnpul adrninistrapei Reagan a depins de cultivarea relatillor ami-
cale cu cele mai multe dintre institutiile mass-media. Deaver, Gergen co-
Jegii lor au fkut efortuti speciale pentru a noile organizalli pen-
tru a Ie pastra de partea lor, in timp ce noile la
S{I fie indatorate atRta vreme cat exista un flux contllluu de Imagull VII de
evenimente interesante. Hertsgaard descrie acest lllcru ca pe"o fonna sub-
tilii de complicitate din partea mass-media", In care all devenit, in-
tr-adevar, oratod necritici penfru administra?a Reagan? argume.ntul
lui Hertsgaard poate fi eumva el are, ell siguranta, dreptate sa ac-
136
JOHN B. THOMPSON
eentueze faptul ci, in societatile in care mass-media nu se afla sub eontro-
lul direct al statului, s.arcina de a administra vizibilitatea lideruor politici este
W"manta, de obicei, in moduri indirecte, bazandu-se mai putin pe eenzUl!a
deschisa deeat pe cooperarea reciprodi, aceesul atent controlat autocen-
zura noilor organizajii care au ceva de din adoptarea unei pozijii con-
ciliatoare. Faptul ca acest tip de confortabila colaborare intre manageIii vi- . .
zibilitatii furnizorii de reprezinta un lucru pe care suntem mai putin
legitilnati sa-I de Ia organizatiile mass-media lntr-o societate demo-
cratidi., este 0 afirmatie asupra careia vom reveni.
Iimitele controlului: gafele, scandaJuriJe $i celelaJte surse de nepJiiceri
Pana aCtml am urmruit sa analizez unele dintre modurile in care in&
vizii incearca sa foloseasca mijloacele de comunicare afJate Ia dispozitia lor
in scopul de administra vizibilitatea in fat! celorlalti - In special in
fata celor care, in epoca moderna a televiziunii, sunt din punet de vedere
spatial poate, $i temporal) indepartati. Dar vizibilitatea mediata este 0
sabie cu doua noile mijloace de comunicare au creat noi opor-
tunitati pentru managementul vizibilitajii, dandu-Ie liderilor politici posibi-
litatea de a apm-ea in fat! supw?ilor lor intr-un mod $i la 0 scala care nu au
mai existat niciodata inainte, ele au creat, in timp, noi Iiscuri. Arena
mediata a politicii mod erne este deschisft accesibila intr-un mod in care
nu erau adunilrile traditionale cul\ile. In plus, data fiind natura mijloace-
lor de comunicare, mesajele produse de liderii politici pot:fi primite lnte-
lese in moduri care nu pot fi ill'mante controlate direct vizibilita-
tea creata de mass-media poate deveni sm'saunlu tip nou $i distinct de ira-
gilitate. Olicat de mult ar il1cerca lidelii politici conduca vizibilitatea,
ei nu 0 pot controla in totalitate; fenomenul vizibilitatii poate de sub con- '
trolullor si, uneoli, poate actiona impotriva lor.
de a complet fen01l1enul vizibili Iiljii este 0 sursa
constanta de neplacere pentru liderii politici. Ei trebuie sa. fie penn anent vi- "
sa foloseasca un malt grad de reflexivitate pentru urmilli acp-
unile cuvintele, intrucat un act indiscret sau 0 remarca deplasata pot sa
aiba, daca Silllt hU'egistrate transmise catre milioane de privitOli, conse-
cinte dezas1J:uoase. Putem cerceta aceste probleme in continuare, coneen-
pe cateva surse clifedte de neplacere. Voi deosebi patru tipUli de
ocazii si voi analiza cateva exemple pentru fiecare: gafa si dezlan(:uirea, ac-
punea 'care are repercusiuni, scurgerea de scandallll: Aceste.
Media modemitatea
137
patru tipuri de ocazii nu formeaza 0 lism exhaustiva a sW"selor de neplacere.
.; :: .. In v
ele
nu <;xclud reciproc: in antunite circumstante se pot suprapUlle,
.C de pilda, atunel canel 0 scurgere de informaj:ii se poate transforma intr-un
scandal. aceste patru tipmi de oCazU analizand unele din-
tre .condltlile dmLre :fiecareia, putem mcepe sa exploram 0
de fenomene care trebuie inca sa fie analizate intr-tU1l11od sistematic
complet 24
Gafele SUllt mai surse de nepla-
cere pentru lidem polillo. Ele reprezmm un al individulill de a-si con-
trola pe deplin comportanlentul atesta, prin urmare, un individ nu
pc deplin sau sentimentele, actiunile sau cuvintelc. Dt.'-
gafele $i dezlantuiJile apar reJativ frec..vent contexteIe interactiunii
soclale de fiecare zi, este neindoielnic ca ele erau destul de obisnuite si
ill cercurile elitelor conducatoare din trecut Ceea ce este nou nu
a pIintre liderii. ci degraba
ca, cu comulllcare electromca III SpeCIal eu tele-
VlZIilllea), gafele dezlantJ.Urile pot fi transmise in vazute si auzite de
$i reluate de nenumarate oli in fata unui cere tot mai de des-
$i devin manifestiUi publice ale incompe-
v
de
ill untt! publie aflat 1a 0 scapi tID'a precedent
capabi! vada sa in detalitl. In plus, astfel de
manifestari pot avea eonsecmte atilt pentru actiunile telor aflati la distanta
cat pentru indivizii care au nenorocul sa fie vazuti cand Ie "
Am comentat deja inelinaj:ia lill Reagan de a cOInite gate si modulfn care
conducatorii Partidului Republican au ell oarecare'succes, sa lirni-
teze consecin!ele negative ale aeestor manifestaIi publiee de incompetenta.
Dar Reagan, poate, mai inclinat decM alp lideri sa comita gafe nu este
in un caz, singurulin aceasta pzivinra. In prima campanie, din 1976,
$edintele Ford manifestat nefamiliaritat:ea cu mancarea mexicana atunci
cand, inl:!'-un tlrrneu de campanie in San Antonio din Texas, a fost servit de
catre gazde eu "hot tamales". Deoarece camerele de televiziune erau con-
centrate asupra guzii sale, el a iuceput sa din mancare; dar adul
bolic al eonsumiuii a fost imediat pentru ca el nu reusise sa iade-
parteze coaja boabelor care inve1ea mancarea. Ga a fost raspfuldim in tara
.. la de 1a ora de v;lrf $i a fost prezentata pe pIima pagina a ziale.
25
gafele in rinclurije liderilor politici sunt destul de obisnuite, dez-
lantJ.lilile Silllt mai pu?n Gafele apar a(unci dind nu sunt
staparn pe in care $C gasesc sau pe materialul eu care se confrunt1;
clezlan[illJile apar aiund carrel JideJii nu se controleazel. Exemplul senatoru-
JOHN B. THOMPSON
138
lui Edward Muskie este bine cunoscut. Candidat important 1a
din partea Partidului Democrat in 1972, Muskie a aparut pe treptele redac-
tiei ziarului Manchester Union Leader pe 26 februarie, foarte furios, pen-
iru a condamna un atac rimtacios pe care ziarul n rncuse 1a adresa sotiei sale.
Muskie I-a numit pe editorul ziarului "un mincinos" tm lipsit de bar-
ba?e", apoi, cfuld a citit titlul care 0 ataca pe so?a sa, vocea lui a tremurat
si el a izbucnit in lacrimi. Dezlantuirea a fost inregistrata si transmisa in
randuri la televiziune. rezultat de aid de slabiciune
si de sentimentalism, in special in cercurile republicane, iar campania lui
Muskie si-a pierdut. repede avantul.Z6
Gafeie si dezlantuirile nu au intotdeauna consecinte distructive. Multi
lideri SUilt sa limiteze pagubele, iar unii (precum
pot avea echipe de asisten? care includ limitarea pagubelor printre sarcinile
lor. Dar altor figuri politice - in special celor care diSPlll de mai -putin sprijin >
politic de mai pu1lln expel\i -li se poate [Jarea dificil sa inde-
parteze imaginile negative create de gafele carora li se face multa publici-
tate. Imaginea fostului Dan Quayle a fost complet defmmata
de 0 serie de gafe, prinh-e care mult discutata sa incercare de a corecta
ortografia cuvantului "pOtato(e)".27 se pare ci 1n cazul Edwinei Curtie, un
tanar ministru al Sanata?i in guvernul Margaret Thatcher, cariera politica .
a suferit 0 paguba ireparabilii de la nefericitele sale remarci despre OUa,28
Conditiile actiunii cu repercusilUu sunt oareeum difelite de cele ale ga-
fei sau ale' in cazul ' actiunii cn repercusiuci, individul care 0 in-
poate aiba un conb"ol complet asupra comportamentului sau.
Problema provine nu din incompetenta sau din pierderea conb"olului, ci mai
degraba dintr-o proasta judecata privitoare la modurile In care ac?unea va
fi primita sau inteleasa de oamerui care au privit-o sau au ascultat-o. Ca re-
zultat al acestei proaste judeca?, un mesaj care urmarea sa aiba un anuI}1it
efect poate prod';!ce exact efectul eontrar, astfel sa se repercuteze asupra
producatorului. In plus, intrucat destinatarii nu sunt fizie la locul
producerii ae\lunii, individul care 0 executa este de obieei incapabil ;
unnareasca raspunsUtile i?i ajusteze comport.amentul in conformitate
cu ele. Prin urmare, individul este lipsit de tipul de feedback care, altfel, i-ar '
fi dat posibilitatea sa diminueze consecintele negative ale unei cu '; .
repercusiuni.
Rlscul repercusiunilor este eu atat mai mare atunci dnd exista 0 mare '
divergenta a intereselor, a valOlilor C;;i a credinte10r intre individu1 care ac-
principaIii destinatari. Un exemplu remarcabil de acest gen a fost
Media $i modernitatea
139
lui Saddam.Hussein, avantul Razboiului din Golf, de a folosi
ca ffilfioc de a arata Occidentu1ui ca strainii retinuti in Irak
tratap illtr-un mod amabil ospitalier. Pe 24 1990 Hus-
sem a inscenat 0 eonfetinta de presa cu un O1"UP de osta ' ti"c.'b 'tan' . .
.." I . , . ..' b' 1 11 leI Sl cn
copm ?r. Imbracat m CIvil, el i-a mangaiat pe copii i-a intrebat daca' p . '
destu1a' . ".. ' nmeau
D " .mancare a apreciat rolul lor in prevenirea razboiului.
scopul de a-i lini9ti pe privitOlii din Occident si de a face
m?I mare guvernelor occidentale pentru a ac-
.4m:a, de a fost varuta de mul? oameni din Marea
ntanie 9- ?lI1 ca 0 manlpulare a unor cetateni strami
care erau tinuti lffipot11va vointei lor.. .
. Sa examinam acum dona lipuri de intfunplfui - scurgerea de informatii
scandalul- ?e diferite de cele exarninate pana aeum. Atftt
scurgerea de llll:mmatil, 91 pot fi intelese ca 0 ruptura in in-
de relaiia dintre comportamentul din regiunea din fata
din ?n: spate: Informa?a sau comportamentul pe care indi-
VlZlI vo: sa Ie lI;J.terzlca sau ascunda - adidi sa Ie rezerve pentru regi-
unea sp.ate privat sau pentru aclivitatea ascunsa-
sunt lI11PI?se ill domeruul public rncute vizibile pentru un mare
numar dey destinataIi. Informa?a sau comportamentul sunt 1n general de
facute in acest mod, compromit sau submineaza
potenpalllnagInea publica pe care individttl sau admim'str ti' y y
. a a mcearca sa
prOIecteze sau cursul ac?unii pe care vor sa 0 In:fa lui v As' +.f 1 "
il d in:t ".. p asca" . ue , SCUI ge-
l" e e sunt insopte, de obicei, de masuri defensive
care unnaresc linlltarea pagubei care poate fi cauzata de dezvaIwn" " -
trolat 1 necon
e a e sau ale comportamentu1ui privat
Fenomenul de infomlatii este mai restrans ca intindere deeM
al de infonnatii este 0 dezvruuire intentionata de
mf0l111atii din celU1 care este in interior, care alege sa faca ceva
ca este rezervat regitmii din spate" Cel din interior stie ca
lllile celorlal?, ca, daca el iden-
ca sursa a st..urgeru, 11 pot fi Impuse SanC?lUli serioase. Dar aceste
11SCU? ca parte trebuie platit in scopul de a face
publIc car e,. perspectiva celUl dll1 interior, ar trebui sa fie parte a
pu?lic" In acest sens, scurgerea poate :Ii distinsa de difuzarea
de de can-e un corp al guvernului sau de can"e 0 agen-
tip de nu este amt 0 sClirgere, cat un plan folosit de ofi-
Ctalil guvernulUl penn-u a administra granitele dintTe vizibil invizibiL
140
Scurgetile de informa\ii pot da la scandaluri sau pot contribui la
formarea dar scandalUlile se pot produce si in alte modUli. Tennenul de
"scandal" este Un termen larg ra.spandit, car..dateaJ..a de la star-
secolului al XVI-lea folosirea inip.ala a termenului avea adesea Un
substrat religios (comportamentlll care era 0 of ens a adllsa sensibilitap.i re-
ligioase), 1Teptat termenul a dlpatat 0 conotap.e mai generala a fost folosit
pentru a exprima sensul de indignare sau de ultraj moral. Comportarnentul
scandalos era acel comportament dezonorant sau of ens a adusa simtului
decentei. Temlenul pastreaza astazi inca aceastii conotatie, dar condip.-
ile in care activitiitile scandaloase se produc s-au schimbat in anurnite pri-
vinte. Desigur, scandalurile se petree in multe stere ale viep.i; dar scandalu-
rile care izbucnesc in sfera politica care se disting atat de pronuntat astazi,
suot legate de obicei de in managementuJ vizibilitiip.i prin mass-me-
dia. Scandalul este un rise al meseriei in epoca vizibilitaj:ii mediate.
Scandalwile care se bucura de atilt de multa atenp.e astazi - nu numai
marile scandalUli, precurn Watergate afacerea han-Contra, dar scanda-
lwile la scara mai midi, izbucnite cu 0 frecventii aproape stupefianta in presa
- pot fi in parte intelese prin limite1e schimbatoare dintre public privat 29
Aceste scandaluri apar clnd activitiitile pana atunci tmute ascunse sau se-
crete, si care puteau fi duse la bun sffu-sit doar in masurd in care erau tinute
, , ,
ascunse sau sea-ete, sunt dintr-o data dezvruuite sau arute vizibile plin mass-
media. Caracterul secret al activitiip.i este esential pentru existenta sa: claca
indivizii care executau activitatea ar fi declarat deschis ce mtentionau sa faea,
nu ar fi putut unnareasca planurile. In plus, dezvruuire.a de obi-
cei plin mass-media, a activitap.i pana atunci secrete sau aseunse face parte
din caracterul ei de scandal Aceasta dezvruuire face vizibila 0 activitate care
s-ar putea sa nu fi fost arutii in mod deschis care, devenind vizibila, da
tere unui tip de protest public care constituie scanclalul.
Scandalurile presupun de obicei setilli de norme sau de care
sunt contestate sau transgresate de activitfi\ile respective, in raport ru care
activitii!i1e, 0 datii dezvruuite, sunt c1enuntate. Aceste norme va-
tiazii de la un context social-istOlic la altul. Prin unnare, ceea ce trece drept
scandalos gradul de paguba pe care 0 poate provoca unui individ sau ad-
ministrap.ei, va depinde de nonnele prevalente de Luarea de
rnita delapidarea in l-andUlile oficia1ilor guvernului extraqm-
jugale in randurile membtilor elitei politice nu au insemnatate 011-
unde sau in toate timpUlile. Ceea ce a facut ca dezvaIllirea legaturii lui Cecil
Parkinson ell secretara lui sa fie atat de pagt1bitoare pentru guvernul COll-
Media i modemitatea 141
servator, In general, pentru canera politica a lui Parkinson, in particular, a
., fost faptul d s-a intfullplat intr-o perioada 111 care Margaret 111atcher co-
.' ,; ).aboratoIii ei incercau sa construiasca tll1 program politic in jurul temei unei
- ,: la valOlile traditionale, intre care caracterul sacru al nucleului
familial era privit ea valoare dominantii. Aceasta deoarece pregedintele de
altiidatii al partidului lui Margaret 111atcher, privit ca omul care 9i-a Iasat In-
sarcmatii secretara a carui sop.e familie au trebuit sa suporte consecin-
< teie, cu greu ar fi putut fi in acel context, drept alteeva deeat un
ipocrit scandalos.
3O
in cazul scandalUJilor care ameninta sa submmeze sprijmulliderilor po-
litici ai guvernului, se fac incerciri, imediat ce scandalul sa se
limiteze SUl-sa de ueplaceri, sa i se reduca iInplicap.i1e potential pagubitoare
sa se preintfunpine implicarea oficialilor supeliori in afacere. Aceste exer-
cip.i de lirnitare a pagubei sunt parte integranta din managementul vizibi-
litiijii: ele sunt raspunsurile nonnale ale indivizilor ale organizatiilor ale
caror strategii de management al vizibilitiijii s-au destramat Iutr-adevar, uu
este ceva pentru indivizi sa planuiasdi actiuni ascuose pentru a
construi aranjamente care vor lirnita paguba in cazul in care actiunea este
facuta vizibila. Astlel de aranjamente au avut loc, de pilc1ii, cu mult timp Ina-
inte acp.Ullea Iran-Contra sa devina 9tire de Plima pagina, In noiembrie
1986. In martuIia sa ditre Comisiile superioare ale Camerei Reprezentan
lilor ale Senahilui, Oliver North a recunoscut ca directorul CIA, William
Casey, il informase 61 el nu era, probabil, suficient de varstnic pentru a pw-ta
vina ci superiorul sau, contraamiralul John Poindexter, trebuia de aseme-
nea sa preia vrna
Jl
Poindexter, in sehimb, Ie-a spus comisiilor ca el lncercase
sa-i of ere "posibilitatea ulterioara de a nega" ca ar ceva de-
spre Iran-Contra. Fie ca Reagan a fie ca nu a despre
operatie, este dar ca cei il11plicap. au evaluat pe deplin importanta iwlffiii
in eventualitatea ca acj:iunea ar deveni publica.
Gafa 9i dezlantuirea, aqiunea cu repercusiuni, seurgerea de informajii
scandalul- toate sunt intamplfui care indica faptul ca, orieat de l11ult ar
incerca indivizii conduca vizibilitatea prin mass-media, ei I1U 0 pot COI1-
trola 9i ci ei sunt vulnerabili Iloilor tipuri de lise care provrn din acest
caracter cu doua al vizibilitiitii mediate. Unul di.lltre motivele pentru
care este atat ele dificil sa se controleze fenomenul vizibilitiitii mediate este
,, : pmliferarea ast.1z:i a mijloaceJor de a produce de a transl11ite me-
': sajele mediate in lume. Desigur, este adeva.rat cit mijIoacele de producere
. . de transmitere sunt organizate in anumite moduli ca exista un grad
semniiicativ de concentrare in inclustriile mass-media, Clun ,-U11 vazut al1-
142
JOHN B. THOMPSON
terior. Este, fara lIldoia1:1, adevarat ca multe dintre organizap.ile media sunt
eu mult mai putin indiscrete si mai putin doritoare sa sondeze Iatura inde-
centa a vietii politice decat sugereaza mill dintre din
ai presei libere. Dar aeeste consideratii nu ar trebui sa ca,
o data cu proliferarea continua a mijloacelor de produc1ie de transffiltere
a mesajelor mediate devine tot mai di:ficil pentru liderii politici
lor de presa) propria vizibilitate pe cea
nimentelor pe care Ie initiaza sau Ie pro due. Este tot 111m di:ficil pentru el sa
arunee till val de mister in jurul anurnitor domenii de acpune sa fie siguri
ca aceste domenii vor ramane invizibile accesibile doar in modUli prede- '
terminate cu grija, exercitm-ea puterii politice are astazi Ioc
arena care este tot mai mult deschisa vederii: oricat de mult ar lncerca It-
derii politici limiteze propria vizibilitate sau pe cea a '
sau evenimente ei stiu ci sunt supusi riscu1ui ca ei sau acfjunile sau everu-
mentele pentru sunt responsabili sa poata fi mitate vazute In moduri
pe care nu Ie intenponeaza, astfeI, trebuie sa tina seama de posibilitatea
vizibilitatii necontrolate.
Trebcie, de asemenea, sa intelegem intreaga importanta consecin-
tele pe tennen lung ale acestor aspecte ale vizibilitatii mediate. Pe de 0 parte,
vizibilitatii mediate poate face mai dificil pentru cei care exer-
cita puterea politica si 0 faca in secret, in ascuns, in spatele inchise.
Asadar, ea poate sa faca, in anumite conditii instituponale, exefCItarea pu-
terii politice mai deschisa mai responsabila in
lui, Dar, pe de alta pm'te, cm'acterul da
nastere si unui nou tip de iragiJitate in sfera politica. Guverne framantate
de'scandaluri lideri politici luptfmd pentru limitarea pagubei cauzate de
scurgeri de dezvaIuiri de diferite tipuri - acestea nu in care 0
conducere politici hotarata sa se poata manifesta
sunt conditii care pot duce la un guvern la 0 pm:alizie care
pot hrani suspiciunea cinismul pe care multi oamem ,Ie fata de po-
liticieni si de institutiile politice stabilite. Dar ele sunt eond1tll care ar pu-
tea, se pare, sa un teren fertil pentru unui nou tip de
magogie: ascensiunea brusca la putere a unel apar.ent ne:
atinsa de scandaluri si de actilmile intunecate ale politielenilor ale clIentelel
lor si a carei se in parte pe un sentiment acut allipsei de ,
si de
posibile ale vizibilitipi mediate sunt, desigur, importante .
si necesita sa 'fie mai mult studiate. Dar, daca vrem sa in,
a acestui fen omen, trebuie sa-l situam inn'-un context mm largo
Media $i modernitatea
143
Aceasta deom-eee asmzi exercitarea puterii politiee este tot mai mult des-
ehisa vedelii, nu numai in sfera politicii interne, ci la scara globala. Acti-
uni precum interventiile militare in Golf sau supIimarea demonstrap.ilor din
China, Africa de Sud sau Bank se int1'-un nou tip de arena
globala mediata: ele sunt vizibile, observabile, capabile sa aiba ca martOli,
simultan repetat, miliomle de indivizi din roata lumea, Chiar in cazl.1ri1e
, in care se fac efortwi pentru a se restrange vizibilitatea (ca in cazu1 Razbo-
iului din Golf), exista intotdeauna posibilitatea sa fie transmise inlagini cm'e
reflecta evenimentele intr-o lumina diferita cum s-a intfunplat, de pilda,
ell unele reportaje ale echipei CNN care a ramas in Bagdad care, Iu-
era sub ceIlZllra Irakului, a de sub controlu1 impus de comanda coali-
tiei militare) , Exercitarea putern politice este astfe1 supusa lll1ui tip de inves-
tigatie gJobala care nu exista deloc inainte. Data fiilld posibilitatea unei ast-
fel de investigapi, aepunile politiee comporta liscuri fara precedent pot
expune \.ill regim eondamnaru internaponale izoJillii eeonomice poli-
tiee, asa elIDl s-a intamplat eu China, ca urmm-e a masacrului din Piata Tien-
All-Men, sau eu Irakul, dupa invadarea Kuweitului. '
- Ce fnseamna 0 investigatie globalil? Desemnez prin acest termen re-
gimuI de vizibilitate creat de sistemul tot mai gJobalizat de coll1unicare, III
eare.televiziuneajoaca un ro1 central. Acest sistem Ie da posibilitatea des-
tinatarilor sil-i vadii pe indiVizii care se afia in alte parp ale lumii sa-i vada
intr-un mod care nu este reciproc (adica fiiI-il ca ei sa fie vazuti). Elle da po-
sibilitatea destinatari10r sa fie martori la evenimente care se in
Jocuri indepartate, sa fie martOli la ele intr-un mod virtual sirnultan (adici
exact In momentulin cm-e se intillnp1a), Desigur, destinatarii nu au un con-
trol deplin asupra propriului lor camp de vedere; ei I1U sunt liberi sa vada
intr-o anumita directie sau in alta sa se concentreze pe diferiti indivizi
pe diferite obiecte, cum pot sa 0 faca in situapi1e de fajil. in fata. Campul
de vedere este strueturat de organizatiile mass-media de procesele fihna-
Mui, reportajului, editJuii, gruparu, transmitedi etc" care constituie 0 parte
din 'activitatea obisnuita a acestor organizatii. Dar crearea campuriJor glo-
bale de vedere, oricum ar fi ele structurdte, reprezinta 0 dezvoltare istOlica
semnifieativa. Pentru c.a inseamna nu numai ca liderii politici trebuie sa ac-
tioneze acum intr-o arena care este deschisa vededi la 0 scadi globala, dar
ca destinatarii sunt capabili sa vada sa experimenteze eveni-
1a distanta in'tr-un mod care nu era deloc posibil inainte. Intr-Ull ca-
pitol viitor, yom' cereeta implicatiile aces!ei naiulii expe-
rientei si a sinelui. Dar mai lntill trebuie sa exammam Il1aJ atent procesul de
care a ('reat noile campuri de vedere.
s
-
.'
Globalizarea cOlTIuniciirii .:.'
Una dintre h-asatwile cele mai proeminente ale comuniduii din lumea
moderna este faptul eel ea are loc la 0 scam tot mai globala. Mesajele Sunt
transmise la mari d.istante intr-un mod relativ astfe! incit ind.iyizii au
acces la infonnatia si la comunicarea provenite din SlU'Se indepartate. In plus,
o data cu spapului de timp adusa de mijloace]e de comunicare
electronice, accesulla mesajele care provin din surse Indepartate spatial
poate :Ii instantaneu (sau virtual instantaneu). Distanta a fost eclipsata de pro-
liferarea retelelor de comtrnlcare elechonica. Indivizii pot interacpona unii
cu altii sau Pot in cadre de cvasiinteractiune mediata, chiar daca slmt
in privinta, contextelor practice ale vietli de :liecare zi, in diferite piirji
ale lumii.
Reordonarea spapului a timpului adusa de dezvoitarea mass-media e
parte dintr-un set mai larg de procese care au transfol1nat inca mai trans-
fomla) lumea modema. Aceste procese SlUlt de obicei nwnite ast'izi "globa-
lizare". Termenul nu este wlUl precis este fol{)sit in difelite modtUi in lite-
ratura de specialitate.
1
in sensul cel mai general, el se refera la capacitatea
de interconexiune in permanenta a diferitelor pillii ale lunm, un pro-
ces care da nasterc unor fonne complexe de $i de interdepen-
denta. Definitii in acest mod, "globalizarea" poate pill"ea di nu po ate fi dis-
tinsii de termenii inruditi precUl11 "intemaponalizare" $i "transnaponalizare",
iar acesti termeni sunt deseori 1ntr-un mod in literatura
de Dar, aceste diferite noptmi se refedi la fenomene care
sunt strans legate, procesul de globalizare a$a cum il voi inte1ege aici implici
mai mult dedit expansiunea activitatiIor dincolo de grarute1e statelor
nale. Globalizarea apare doar atwlci cand (a) activitatile au loc 1ntr-o arena
care este globala sau aproape globala (mai degraba decat doar regionala,
de exernplu); (b) activitatile sunt organizate,1)I{muite sau coord onate la 0
scat"a globaIa; (c) activitatile implica un anumitgrad de reciprocitate de
interdependenta, astfel incat activitatile localizate in diferite pill\i ale lWl1ii
sunt modelate unele de altele. Putem vorbi de globalizare in acest sens doar
alunci cancl capacitatea de interconexiune aflata incre9tere a difelitelor re-
giuni si locw-i devine 1111.r-o anumita masw-a sistematica reciproca, doar
atund dmd anvergura interconexiunii este Inh'-adevill" globalti
Media i modernitatea
145
, Astfel lLlteles, procesul de globalizare este 0 trasatma distinctiva a lumii
1:::; este un proces care s-a intensificat semnificativ in ultima peri-
: ;( oa:di Dar globalizarea nu este, in nici un un fenomen nou. Oliginea ei
.: 'r. coboara pani! la expansitmea comert1.11ui de la sfarsitul Evului Mediu si ince-
putul perioadei moderne.
2
Inainte de Evclui Mediu, cea meri mare
parte a comertului avea un caracter local; comelwl pe distante mali care
exista, intr-adevar, precwn comertuJ cu 9i matase, era intens
era limitat la 0 mici parte a populatiei. 1a secolului al XV-lea
Inceputul secolului al XVI-lea, natura, VOIWllUI extinderea geografid. a
comertului au scazut dramatic. S-au stabilit reJapi de comeli regulat mtre
Europa alte parti ale llmUi, rm mic numar de europene maritime
- prinh'e care Spania, Tarile de Jos $i Anglia - au format nuc1eul unei eeo-
nomii mondiale.
oliginile globalbjllij coboanl pana in pelioada expansiunii comer-
t
u1ill
de 1a secolului al XV-lea inceputul secolului al }.'VI-Iea, abia
in secolele 1'VIII $i XIX procesul globalizillii s-a extins si a dobandil
multe dintre caracteIisticile pe care Ie manifesta astazi. Consolidarea putelii
coloniale de dezvQltarea industrializaJii a creat un nou model de
cornett mondial, bazat pe unei diviziuni internationale a I11wlcii. Prin-
" cipalele tan au importat matelii pllme din colonn au exportat buntui ma-
nufacturate in toata lwnea illdustJ.iala a devenit tot mai importanta
ca sW'sa a puterii economice politice pentru plincipalele tan, in timp ce
regiuniIe peJifeIice au devenit tot mai dependente de ce1e mai puternice
state coloniale. Bogatiile tillilor plinc.ipale au fluctuat initial, liderul a fost.
Marea Britanie, dar a fost intrecuta de Statele Unite, Germania
Dezvoltarea sistemului global a fost sporadici accidentata; ea a reflectat
lluctuaJiile din activitatea economica asimetriile putelii.
Nu exista nici 0 mdoiala ca organizarea activitatii economice si concen-
triirile putelii economice au jucat un rol crucial in proeesul de
Dar toate formele de putere - economici, politici, coercitiva si simbolici _
au conhibuit toto data, au fost afectate de aCest proces.; reconstiluim
din nou procesul globalizillii, yom observa ca aceste difelite forme de pu-
teee se supraplll1 in modwi complexe, uneOli intill'indu-se, iar alteOli in-
in creand 0 interacpune schimbiltoare a fonnelor de putere.
. In acest capitol mao voi concentra In primul rand asupra organizalii sociale
a putcrii simbolice asupra moclUJilor 111 care ea a contribuit 1a si a fost
b'allsformata de procesul de globalizare. Dar acest fapt va implica
luarea in disculie a pulerii ecollomice, politice $i coerciLive.
146
JOHN B. THOMPSON
Voi incepe prin a reconstitui aparipa globalizarii in sfera comunicarii.
Cand a inceput aceasta? Cum s-a dezvoltat? Ce forme a luat? In a doua sec-
voi analiza unele dintre caracteristieile strueturate ale proeeselor de
globalizare a comunicani in lumea de astazi. Voi examina apoi
a ceea ee reprezinta, probabil, interpretarea teoretici eea mai importanta a
globalizarii eomunidrii, consecintele ei - teoria imperialismului cultural. In
sectiunea finala, voi dezvoIta 0 perspectiva alternativa care, desi recunoaste
structurat al fluxurilor comunicaru globale, in
special interacpunea complexii, creativa, dintre difuzarea globalizata a pro-
duseIor mass-media aproprierea lor Iocalizata.
Aparifia refelelor de cOInlInicare globaHi
Praetica de a transmite mesaje la mari distante nu este noua. Am vazut "
cit retele elaborate de comunieare au infiintate de autoritaple
politice ale ImperiuIui Roman si de dtre elitele politiee, edeziastice si co-
merciale din Europa medievaia. 0 data eu dezvoltarea iinprimeriei de la
secolului al XV-lea, dl11ile, pamfletele celelalte materiale impli-
mate erau raspandite cu mult clincolo de locurile producerii lor, trecind free-
vent frontierele statelor-napuni nou-aparute. In plus, intrucat puterile ew'o-
pene au dezvo]tat relapi de come11 cu celelalte parp ale lumii, s-au stabilit
canale de comunicare intre Europa acele regiuni ale lumii C3Te erau in-
duse tot mai mult in sferele expansiunii coloniale europene.
abia in secolul al XIX-lea retelele de comunicare au fost organi-
zate sistematic la 0 scara globala. De aceea, globalizarea comunid'uii a in-
ceput abia in secolul al XIX-lea. Acest fapt s-a datorat in parte dezvoltiirii
noilor tehnologii, care au dat comunicaru posibilitatea de a fi disociata de
transportul fizic. Dar acest fapt era direct legat de consideralii economice,
politice militare. Voi exanuna inceputurile globalizarii comunicaru cori-
centrandu-ma asupra a trei dezvoltari majore de la sfar$itul secolului al
XIX-lea inceputul secolului al XX-lea: (1) dezvoltarea sistemelor de ca-
blu subacvatic de cltre puterile imperiale europene; (2) infiintarea agenp.ildr
de $i divizarea de caire ele a Iumii in sfere exclusive de
acpune; (3) formarea organizapilor internaponale care au ca scop alocarea
spectrului electromagnetic.
(1) Telegraful a fost primul mijloc de comunicare care a exploatat cu suc-
ces potentialul de comunicare al elecbicitapi. Experimente cu prin1ele fonne
Media i modemitatea
147
de telegraf au avut loc la sfar$itul secolului al XVIII"lea InceputuI seco-
lului al dar j)rimele telegrafe electromagnetice au fost dezvoltate in
anii 1830. In 1831, Joseph Henry din Albany, New York, a reu$it sa trans-
mila semnale pe tm circuit lung de 0 mila, iar ill 1837 Cooke si Wheatstone
" ,
in Al1glia, $i Morse, in Statele Unite, au dezvoltat sisteme utilizabile. Siste-
mul inventat de Cooke Wheatstone, care folosea ace telegrafice care pu-
teau fi citite viZllal, a fost inipal instalat de-a lUl1gulliniei ferate dintre Pad-
dington $i West Drayton, in iulie 1839. Dar sistemullui Morse, care folosea
un cod punct-linie pentru transmiterea mesajelor, s-a dovedit in cele din urma
a avea eel mai mare sucees. in 1843, Morse a construit prima linie telegra-
fica practicii dintre Washington Baltimore, din fonduri oferite de Congre-
sul Statelor Unite. Ulterior industJia telegraficii s-a dezvoltat rapid in Statele
Unite $i in Europa, stimulata de cererea venita dinspre ciile ferate, presa si
sectoarele de afaced $i financiare, '
Primele sisteme de telegraf erau dependente de sol si de aceea limitate
in privinta intinderii lor geografice. Pana ill anii 1850 me-
tode de telegrafie suhacvatica sigure. Primele cabluri submarine erau de
obicei facute din sarme de cupru captu$ite cu gutaperca, un material natu-
ral izolant meut din sapanuI unui copac malaiez.
3
L11851-1852 s-au instalat
succes cablUli submarine peste Canalul Englez $i intre Anglia si Irlanda.
In 1857-1858 s-a mcut prima incercare instalare a lmui cablu Ocea-
" nul Atlantic, care insa. a Primele incercan de a lega Marea Britanie de
India au e$uat ele. Totu$i, in 1864, un cablu submarin a fost instalat cu sue-
ces intre Karachi $i Golful Persie; lima a fost atunci conectata prin cablwi
de pamant cu Constantinopole cu Europa in 1865 s-a terminat 0 legaturii
teJegrafica 1ntre Marea Britanie $i India. Un an mai tarziu s-a instalat cu suc-
ces un cablu transatlantic.
Ca w-mare a acestor succese timpurii, industria cablului submarin s-a
dezvoltat rapid. La inceputul anilor 1870, soan instalat cabluri in Asia de Sud-
Est, astfel incat Europa a fost legata de China $i de Australia. S-au instalat
cabluri intre Europa $i America de Sud $i de-a lungul coastelor Africii. Mac
joritatea cablmilor erau.produse, instalate $i utilizate de companii private,
aeeste companii au prirnit adesea de la guverne 0 asistenta financiara
masiva. Londra era centrul acestei retele de comunicare in si
sursa de finanrare pentru afacelile internationale cu cablu sub-
marin. In 1900, in lume erau deja instalate 190 000 mile de cablu sub-
marin. Firmele blitanice de1llieau 72%din aceste cabllUi, iar till procent sub-
era detffiut de 0 singunl firma - Eastern and Associated Companies,
,.,.
148
JOHN B. THOMPSON
fondata de un negustor din Manchester, John Pender, care fusese implicat
in industria cablului submaJin din anii 1860. ._. .
. Primele retele de cablu submarin erau in
comerciale de afaceri, interesele politice si militare au jucat si eIe un
. rol important in dezvoltarea lor. Ca lideri a( celci rnai extins imperiu de la
secolului al XIX-lea, oficialii britanici erau pe deplin conslienli de va-
loarea strategica a comunicarilor rapide. Ministerul BIitanic si
al Co!oniilor, Ministerul de Razboi al Afacerilor Externe au presat
nul sa construiasca cablUli submarine aditionale care nu intersectau teri-
, ,
torii nebritanice care erau, prin urmare, mai pupo vulnerabile in timpuri
de crizi Un astfel de cabIu a fost instalat intre Marea Britanie si Capul Bu-
nei Sperante in 1899-1901 a fost folosit in timpul Razboiului Acest
cablu a ulterior, eA1ins pana la Mauritius, Ceylon, Singapore si Austra-
lia, legand astfel Marea BritaJue de Asia de Sud-Est de pIintr-{)
ruta care ocolea Orientul Mijlociu.
Retelele de cablu submatin dezvoltate in a doua jUll1atate a secolului al
XIX-lea au cOIlSPtuit pIimul sistem global de comunicare in care ca-
pacitatea de transnlitere a mesajelor a fost in mod dar separata de proce-
sele de transport CaJ-e consumau limp. Indivizii Iocalizati in principalele cen-
tre urbane din EUl-opa din Arnerica de Nord au dobancUt mijloacele pentru
a comunica aproape llistantaneu cu celelalte pMti ale IUlnii. Contrastul Cli
primele forme de comUlucare bazatii pe transport era inlpresionant. Pani!
in anii 1830, 0 scrisoat-e tIinusa din Anglia facea cinci sau opt luni pentru a
ajUllge in India; din cauza musonilor din Oceanul IndiaJ1, puteau trece doi
ani pana cand se primea raspunsu1.
4
In aJlll 1870, 0 telegrama putea ajunge
1a Bombay in cind ore, iar raspunsu] se putea intoarce in aceeasi zi. Iar in
1924, la Expozitia Impeliului BIitatlic, Regele George V a tIinus 0
telegraJna care a inconjurat globul pe toate liniile britaJuce in 80 de secunde.
Comunicarea rapida la scara globala - prin ni:;;te rute care reflectau
organizarea puterii economice politice - era 0 realitate.
(2) A doua dezvoltare din secolul al XIX-lea care a avut 0 insemnatate
considerabila pentru formaJ-ea retelelor de comunicare globala a fost infi"
intarea hlsenmatatea agentiilor in acest COil-
text comparta lJ"ei aspecte. In pl1mul rand, agentiile .sf oqlpau de culege-
rea sistematica de dispandirea a celorlalte informatii pe man
terilorii -la inceput, mai ales in Europa, dar extinzandu-se in cur;lnd si in
celelaIle par(:i ale lumii. In al cloilea dmd, dupa 0 pelioada initiala de
Media i modernitatea 149
tate cOlnpetitiva, principalele agenlii de au consimlit In cele din urma
. . impartii lumea in sfere de actiune reciproc exclusive, crefll1d astfel 0
-' ordonare multilaterala a retelelor de comunicare, ce avea intr-adevar 0 an-
vergura globaIa.1n al treilea'rand, agentiile de lucrau in legatura str;msa
Cli presa, furnizfu1du-Ie ziarelor evenimente, extrase informatll care pu-
teau fi tipante difuzate unui public largo A9adar, noile agen!ll erau legate
in retele de comunicare care, PIID imprimerie mai t:arziu, prin radio
televiziune), vor ajunge la un procent semnificativ al popu-
latiei.
: . Pdma agentie de stid a fast infiintatii 1a Paris de ditre Charles Havas, in
Havas a' achiziponat ceea ce mai intai a fost un
birou de traducere, Correspondance 1-a transfonnat intr-o agen-
tie care aduna extrase din clifeIite ziaJ-e europene, furn.izandu-Ie zilnie presei
franeeze. In 1840, agenpa se Il1glijea toto data de elientii din Londra
Bruxelles, furnizand cu trenul prin intern1ediul unui serviciu regulat
asigurat de porumbei. La atilior 1840, servicll livale de colectare va
s--au infiintatla Lomira, de catre Paul Julius Reuter, la Berlin, de ca-
tre Bernat-d Wolff au pro:fitat de dezvoltarea sistemelor de cablu
telegrafic, care au frkut posibiIa transmiterea informatiei pe distante tot mai
mari eu 0 mare viteza. Competitia dintre cele trei agentii s-a intensificat in
anii 1850, deoarece fiecare agentie a incercat asigure noi clien1i
extinda sfera de actiune. Tolusi, in scoPul evitarii conflietelor pagubitoare,
agentiile au decis cele din sa coopereze, separand lumea in teritorii
reciproe exclusive. In virtutea Agency Alliance Treaty din 1869, Reuter a ob-
pnut teritOliile Imperiului Blitanit Extremului Odent; Havas a obtinut
Imperiul Francez, Italia, Spania Portugalia; lui Woff i s-a aeordat drep-
tul de a actiona exc1usiv in Gennania, Ausuia; Scandinavia si pe teritOliile
agentiile erau organizatii comerciale independente, domeni-
ile lor de actiune corespundeau sferelor de influenta economici politidi
ale prlllcipa1elor puteri inlperiale ew-opene. FieCaJ-e agen1ie 1uera indeaproa-
pe cu elitele politice comerciale ale tarii care Ii servea drept teritoriu de
baza, beneficiind de un anunut grad de patronaj politic furnizand infor-
matii care erau valoroase pentru conducerea come11ului a diplomatiei.
Cartelul ceIor uoei agentii a dominat adunarea dispandirea interna-
ponala a pfma Ia izbucnirea primului razboi mondial. Alte agentii de
s-au infiintat la seco1ului al XIX-lea inceputuI seeolului al
XX-leao dar cele mm multe se afiliaseI"itla lffia din cele t:rei principale.
in urma primuIui razboi l11ondial, cartelul celor t::rei agentii s-a cles-
tdullat prin exiinclerea a doua agentii ameli cane, Associated Press 9i
150
JOHN B. THOMPSON
United Press Association (UPA, transformatii ultellor in United Press In-
ternational, sau UPI). Associated Press era 0 infiintata in 1848 de
catre sase cotidiene din New York. AP s-a aHiturat eartelului european in
1893, sa furtlizeze agentiilor europelle din America In schim-
bul dreptului exclusiv. de a distribui in Statele Unite. United Press
Association a fost fondata de E.W Sctipps in 1907, in parte cu seopul de
a intrerupe AP pe piata interna de a Statelor Unite. Pe lfulga
faptul eli a servit piata Statelor Unite, UPA a deschis biroUli In America de
Sud si a vandut stiri sud-americane si japoneze. In timpul pIimului
diZboi mondial dupa aceea, atat AP, eat 'uPA extins aetivitaple in
lume, mcind tot mai multe presiuni asupra aranjamentelor de cartel. La in-
ceputu1 anilor 1930, cartelul celor trei agenpi era intr-adevar 1a eapatul isto-
riei sale' in 1934 Reuters a semnat un nOll acord cu AP, eare Ie dadea agen-
, , A
tiilor ameIicane mana libera sa strfmga sa distribuie in lume. In
vreme ce agentiile americane s-au extins rapid, iar Reuters men tinea 0 po-
zitie puternica pe piata globala, eelelalte agentii europene au suferit schim-
bim majore. Frantei din 1940 a produs destramarea agenpei
Havas, in cele din urma inlocuim de 0 noua France-Press
(AFP) , eare a preluat multe dintre avantajele Iegaturile predecesoarei sale.
o data Cl\ ascensiune.a nazismului infrangerea lui ulterioadi, precurn cu
impmtirea Gerrnaniei dupa eel de-al doilea razboi mondial, agentia Wo1ff
pozitia de influenta in domeniul international in eele din urma, a
disparut. "
De la eel de-al doilea razboi monrual, eele patru agenpi principale - Reu-
ters, AP, UPI AFP - mentinut pozitiile dominante in sistemul inter-
national de strfulgere de difuzare a a celorlalte infonnapi. Multe
agen1ll au fost inllintate extins sferele de acpune; iar unele agentll,
preeum TASS Deutsche Presse Agentur, au dobfmdit (eel pupn tempo-
rar) un rol international proeminent Dar cele patru mali agenpi rarnfm ac-
torii principali ai informationale globale. Muite ziare organizapi
de transmisiune din toam lumea depind mult de ele pentru
on ale, ea si pentru stirile din propria lor regiune geopolitica, multe agentll
mai mici ie sunt ailliate. Principalele agenpi de s-au extins $i ele
diversificat aetivimtile, profitand de none dezvoltari ale telmologiei informa-
tiei si comunieani aparand ca actOll centrali pe noua piata globala a infor-
si a de diferite genuri, printre eare informatia legaril de
financiare si tomereiale.
6
Dorcinatia pl1ncipalelor agenpi de combinata cu alte ale
fluxului de informatie si de comunieare, a dus la solicitari din
. . .
Media $; modernitatea
151
cliferite parp de a reorganiza ordinea globaIa. 0 serie de con-
ferinte de comisii sponsorizate de UNESCO In anii 1970 Ia inceputul
anilor 1980 au generato amplit dezbatere pe tema unei "New World Infor-
mation and Communication Order" (NWICO). Sustinatorii NWICO cautau
o balanta mai echitabila a fluxului international si a continutuJui informati-
onal, pl:ecum 0 intffiire a infrastrueturiior a
productive ale tffiilor mai pupn dezvoltate in sfera eomuniciirii. Dar inipa-
tivele UNESCO au intampinat 0 rezistenta eonsiderabila din partea unor
. guverne si a unor grupuri de interese Occident In 1984 Statele Unite
. s-au retras din UNESCO, urmate de Regatn] in J985; inlpreuna, ele au
, Iipsit UNESCO de aproximativ 30% din bugetul sau $i au limitat mult efica-
citatea oricfu"or recomandarl pOlitiee.
7
Cu toate aeestea, dezbaterea NWICO
a ajutat la problemelor ridicate de dominapa plin-
cipalelor agentii de mai general, a inegalitatilor legate de gIobaliza-
rea comuniciirii.. Ea a ajutat la stimularea dezvoltiirii difeIitelor forme de
comunicare pJintre t<hi ale Lumii a Treia, inclusiv la expansi-
unea agen!jj}or de nealiniate din Africa din alte zone.
s
(3) A treia dezvoltare care a jueat un rol important in globalizarea co-
munidrii provine, ea, de la secolului al XIX-lea: ea dez-
voltarea noilor mijloace de transmitere a infonnapei prin unde electromag-
netice si succesiunea incerefuilor de a ordona alocarea spectruhli electro-
magnetic. intr-un capitol anterior, am examinat pe scurt unele inovapi tehnice
care au sprijinit aeeast:a dezvoltare.
9
Folosirea undelor elect.romagnetice 111
scopul comunicirii a eAws mult c.apacitatea de transmitere a infonnapei pe
mari distante intr-un mod :flexibil si la un cost eficient, inlaturand nevoia de
a instaIa cabluri fixe pe pamant sub apa. Dar folosirea sporita a wldelor
electromagnetice a ereat 0 nevoie crescuta de a ordona alocarea spapu-
lui spectral atat In inteIior, cat intre tari. Fiecare tara dezvoltat propriul
cadru Iegislativ pentru alocarea spectrului pentru autorizarea selectiva.
Initial, unul dintre principalele seopuri ale autolitaplor insarcinate cu alo-
carea spapului spech'al a fost acela de a lasa deoparte un segment run spee-
tru in scopuri militare de securitate, minimizand astfel interactiunea eu
amatorii care utilizeaza radion!' Dar, intrucat. comercial al nou-
lui mijloc de comunicare a devenit tol mai evident, autOJitaple politice au de-
venit direct implicate in autorizarea selectiva a de difuzare, ca-
rora Ii s-au acorclat drepturi exclusive de a difuza la anumite frecvente in
diferite regiuni. Practicile de autOl1zare se1ectiva 11U erau produse doar de
152
constrfmgeIile tehnice ale insuficientei spectrului, ci de un set mailarg
de considerapi po1itice, privitoare 1a adevarata natura, lil r9lu1 organizatii-,
lor de difuzare, eonsiderapi care variau mult de la 0 tar{da'alta:
lO
-' " -
Cadrele internaponale pentru conducerea spapului spectral erau mai
putin eficace, Principala organizape in acest domeniu era International Tele-
graph Union, transformata ulterior in International Telecommunications
Union (ITU). Formata initial in 1865, printr-o eonvenpe semnata de 20 de
state europene, uniunea urmarea In plimul rand stabilirea standardelor in-
ternationale si solutionarea problemelor tehnice.
ll
La conferinta de la Ber-
lin 1906, s-a pentru prima data cu problema'radioului
a aeeeptat sa aloee anumite seepuni din spectru serviciilor specmce, pre-
cum frecventele folosite de nave pe mare. Ulterior, ITU a convoeat regu-
lat 0 - World Administrative Radio Conference, sau WARe-
pentru a se problemelor alocfu-ii speetrului chestiunilor legate
de aceasta. hl plirna far1i a acestor activitap internaponale, frecventele erau
de obicei alocate direce
z
Utilizatopj trebuiau doar sa infonne7,e rru asupra
frecventelor pe care Ie foloseau sau pe care vroiau sa Ie foloseasci, obpnand
astfel un "drept de intruziwle". Dar, intrudit cereIile de spectru radio s-au
mant, 111) a adoptat treptat 0 pozitie mai activa. Secpunile spectrului erau
alocate anumitor servicii, iar lurnea a fost impartita in trei marl regiuni -
Europa Africa, cele doua Americi, Asia Pacificul de Sud -, care, la ran-
duJ lor, puteau st.'1.bileasca, Wl plan mai detaliat Cu to ate acestea, siste-
mele dezvoltate de ITU au fost supuse in ultimii ani unei presiUni
in parte ca rezultat al cererilor utilizatOlilor existenp in parte datorita noi-
lor cereIi venite dinspre tfuile pana at unci in mare masura excluse din do-
meniul telecomunicatiilor internationale.
Dezvoltarea tehnologiilor capabile'sa transmita mesaje plin unde elee-
tromagnetice, impreuna eu aparipa organizatiilor naponale $i internaponale
care se ocupa de managementul spapului spectral, au 111arcat un l)fogres
hotarator in globalizarea comwliduii. Era aoon posibil sa se transmita can-
sporite informape pe marl distante $i mtr-un mod virtual
instantaneu. In plus, mesajele transmise pe tmde electromagnetice erau po-
tential accesibile Olicui se afla in ganla semnalelor si avea echipamentul
pentru a Ie primi - WI fapt care avea 0 eno11l1a pentru
exploatarea comerciala a mijloeului. in timpul plimei jumatap a se-
colului al XX-Iea, cea mal mare parte a comunicirii plin transmisiune electro-
magnetica a rmnas Jimitata la locurile geografice specifiee, precwn anumite
centre urbane, statele nationale $i regiullile maIitime care Ie apartin. Pana in
Media i modernitatea
153
anii 1960, 0 data eu lansaIea insopta de sucees a plimei cOlmmiciJi prlll sa-
telit cu baza la sol, comunicarea prin transmitere electromagnetici nu a avut
0 atlVergura globala. Voi reveni pe scurt asupra acestei dezvoltari.
Modelele comunicarii globale astiizi: 0 privire de ansamblll
originile globalizillii eomunicaru coboara pana la jumatatea seco-
lului al XIX-lea, acest proces este, in principal, un fenomen al secolului al
XX-lea. Aceasta deoarece in cursul secolului al XX-lea fluxul infonnatiei si
al comunicirii la SCat-a globalii a devenit 0 trasahn-a constanta $i
a viepi sociale. Exista, desigur, multe dimensiuni ale aeestui proces; seea-
luI al XX-lea a fost martorul unei prolifenlli fill'a precedent a can'alelor de di-
fuzare a comwlicarii a infonnatiei. Dezvoltarea rapida a sistemelor de
transmisiune plin radio $i televiziune in toam lunlea a fost W1 aspect impor-
tant, dar, in nid W} c.az, singurul aspect al aces lui proces. Globalizarea cornu-
nicirii a fost. de asemenea, un proces structurat $i accidentat care a adus
beneficii mai mult unora deeM altora si care a indus in retele de comuni-
-care globala mai rapid Imele pfu\:i ale deeat altele. De sfa.r9itul anilor
1960, caracteristicile fluxurilor eomunicani globale au fost studiate in deta-
liu de eercetatOlii eomwlidrii internationale - Cli mult inainte ca tcnnenul
"globalizare" sa intre in circulatie in stuntele soeiale.
13
k aceasta sectiune
111a voi concenb:a asupra acestei cu scopul de a analiza din-
tre modelele plincipale ale comuniccliii gJobale de astiizi. Nu VOl incerea sa
analizez aceste modele inn"-un mod detaliat 9i cuplinzator, ci doar sa iden-
tific unele dintre principalele dimensiuni ale proccselbr de comunicare gla-
balizarn; VOl urmari cn precidere sa scot in evidenta caracterullor struc-
turat 9i accidentat. De9i galna problemelor relevante este potential fOal-te
Im'ga, inn voi limita atenpa la pan'u teme: (1) aparlpa conglomeratelor tran&-
nationale de comunicare ea ac1:Oli plincipali in sistemul global de difuzaI'e
a comunieruii a informatiei; (2) impactul social al noilor tehnologii, in
special al celor legate de cOll1unical'ea plin satelit; (3) fluxul asimenic al
produseJor de infonnape de comunicare in cadrul sistemului global; (4)
variapile inegalitati1e in privinta accesului 1a retelele glob ale de eomuni-
CaI'e,
(1) GlobalizaI'ea comunicarii In secolul al XX-lea este Wl proces Cat'e a
fost condus in plimul rand de activitali1e conglomeratelor de comunicare
la scanllarga. OIiginea acestor conglomerate cobQara, dupa cum am
154
.fOHN B. THOMPSON
pana 1a transformarea presei din secolul al XIX-lea.
I
'
l
Schimbarea in baza
econornica a ziare!or, grabita promovata de introdueerea noilor metode
de producere. a pus In un pe tennen lung de acurnulare
de concentrare in industriile mass-media In cursul secolull1.i al XX-lea, acest
proces a dobandit tot mai mult un caraeter Conglomeratele
de comunicare extins operatiile In alte regiuni decat t3ri1e lor de
Oligine; iar unele interese indusniale financiare au ca parte a
politicilor explicite de expansiune globala de diversmcare, interese sub-
stantiaIe in sectorul infonnaru si al comunicaru. Prin fuziUJ1j, achizitii si alte
de corporativa, conglomerate. au asumat 0
tot mai mare in arena globala a comertuJui infonnaponal comunicaponal.
Numele unora dintre cele mai mari conglomerate de comlmicare sunt
bine cunoscute: Tune Warner. fonnat PI1n fttziunea dintre Time, Inc. si War-
ner Commurucations in 1989, acun1 cea mai mare intreprindere mass-media
din lume, are sucursale in Australia, Asia, Europa !?i America Latina.. Grupul
de Oligine gennana Bertelsmann, cu interese puternice in editare, televizi-
- une, muzica sisteme de infonnatie de malta tehno10gie, acpuni
in Europa, Statele Unite America Latina. News Co11)Oration a lui Rupert
Murdoch; care are interese substantiale in editare, televiziune film, are,
probabil, acoperirea cea mai extinsa, cu sucursale in Europa, Statele.Dnite,
Australia Asia. Acestea alte mari conglomerate de comlmicare acpe}
neaza tot mai mult pe 0 piata mondialii organizeaza pe ba74
strategiilor care au intr-adevar un caraeter global. Dar aproape toate marile
conglomerate provin din America de Nord, din Eui'opa occidentala, Austra-
lia Japonia; foarte provin din t2rile Lumii a Treia, acestea din
unna ofedi piete importante pentru bunurile serviciile 10r.l; Prin unnare,
dezvoltarea conglomeratelor de comunicare a dus la formarea marilor con-
centran de putere econornici sin1bolici, controlate privat disuibuite ne-
unifonn, care pot resw-se masive pentru unnan obiectivele
corporative intr-o arena global a. Ea a dus la fonnarea retelelor de cornu-
nicare extinse, controlate prin care infonnapa continutul simbolic
se pot scurge.
Natura activitatile unora dintre marile conglomerate de comunicare
au fost documentate in literatura, si nu Ie voi examina aici mai mult 16 Este
nevoie. de 0 cercetare comparativii adusii 1a zi despre
acestor conglomerate, despre modUJile in care ele se adapteaza la circum-
stantele economice politice In schimbare ale anilor 1990 despre ex-
ploatarea lor in privinta noilor dezvoitari tehnologice.
Medfa i modernitatea
155
(2) Dezvoltarea noilor telmologii a jucat un rol important in globaliza-
cOl11uniciirii la secolului al XX-lea, atat In conjunctie cu activi-
tap Ie conglomeratelor de comunicare, cat independent de ele. Trei dez-
voltarl interrelaponate au avut 0 importanta particulara. Prima este desfa-
sistemelor de cablu mai extinse care of em 0 capacitate
mm mare de transmitere a infomlatiei codificate electrodc. A doua dezvol-
tare este folosirea sporitii a satelitilor in scopul comuniciitii la distante marl
adesea asociatii Cll sistemele de cablu de la sol. A treia -
multe punete de vedere, eea mai importanta - este folosirea sporitii a me--
digitale de proeesare a informapei, de stocare de recuperare. Di-
gttalizarea informatiei, combinata cu dezvoltarea tehnologiilor electronice
Inrudite (microprocesoare etc.), a sporit mult capacitatea de stocm'e si de
trcu:smitere. a iz:tormatiei a creat baza unei convergente a tehnologiilor
de de eomunicare, astfel incat informa(:ia poate fi convertita
relativ intre diferitele mijloace de comunicare.
Toate aceste trei dezvoltiiri tehnologice au conUibuit intr-un mod fun-
globalizarea comunicmii.In mod absolut folosirea sa-
teliWor de telecomwucapi, pozitionap pe orbite geosincrone si interconec-
a creat tm sistem de comunicare globam care este virtual si
care dispenseaza nevoia releelor terestre a sarmelor de
De la dezvoltarea lor, la Inceputul anilor 1960 satelitii de telecomunicatii au
fostfolosip m scopuri varlate.
17
Nevoile militare si ale
organizatii comerciale au jucat intotdeauna un important multe cor-
porapi multinationale folosesc extins comunicarea p11n satehi. Satelitii au
fost tot mai mult integrap in retelele normale de telecomunicatie, euprin-
zfind un procent in din tra:fi(:ul internationalla telefonie: telex, fax,
electronicii serviciile de comunicare COllexe.
De 1a inceput, satelipi de telecomul1icatii erau folositi si ca statii de re-
de. distIibupe penu'u transmislUlule Ei parte
mtegranta din slstemele de naponale din S.DA, din fosta D.RS.S. si
din alte regiuni, erau folosip ca puncte de disfribupe pentru a ftrrniza
teme de 0 naponala internaponala. in ultirnii ani, dez-
mm sonsticap, capabili sa transmitii sernnale mai puter-
bme a fan!t posibila u'ansmisiunea dire eta pIin satelit (sau DBS).
Pnrnele slsteme D BS au inceput sa transmim programe in S. UA In 1975
iaJ: primele sistel;1e europene au inceput sa acponeze In 1986; la inceputui
amlor 1990, 0 vanet.ate de sisteme DBS acponall sau erall proiectate in alte
" .
. .
..: ... ......... - ,.. _ 1:-
156
JOHN B. THOMPSON,
, ... ..
par!i ale lumii. 0 parte din insemriatatea DBS consta in faptul cii ea a-em
noi sisteme de distributie in afara retelelor de transmitere cu bail 1a 501-
sisteme care sunt stiiparute si 'controlate privat 81 In care marile con-
glomerate (Ie comunicare pot avea rol substantial. 6' plus, aceste noi sis-
teme de disuibutie sunt in mod inerent transnatiomile, deoarece, din punet
de vedere tehnic, nu exista vreun motiv penu-u ca aria de receptare (sau
"urma pasului'') a unui sate1it D BS sa corespunda, chiar intr-un mod apro-
ximativ, granitelor tetitoriale ale unui anumit stat national.
Pe langa crearea noilor retele de distributie transnationale, dezvoltarea
DBS a altor tehnologii (printre care cablul aparatele video) a extins piata
globala pentru produsele mass-media. F1uxul international al pro-
graJ.nelor lV al <;:eIorlalte materiale a crescut, deoaJ.-ece produciitorii
distribuitorii incearcii sa exploateze pietele rentabile create de canalele plin
satelit si cablu si de inchirierile si vanz&iIe de videocasete. Aceastii expan-
siune pietei giobale ar trebui pe fundalul primelor tendinte ale flu-
xului international al produselor mass-media.
(3) 0 trasatura centrala a globalizarii comunicalii este faptul cii produ-
sele media circula inu--o arena internationala. Matelialul produs intr-o taz-a
nu este distribl1it numai pe piata interna, ci - tot mai mult - pe piata glo-
baIa. se acceptii de multii vreme cii fluxul al produselor
media este tm proces sb-ucturat in care anumite organizaw au un rol domi-
nant in caJ.e anumite regiuni ale ltUnii sunt foarte dependente de altele
pentru furnizarea bunurilor simbolice. Stucliile realizate ill anii 1970 de Nor-
denstreng Varis au aratat 0 asimetrie clara ill fluxul international al pro-
graJ.11elor de televiziune: a fost, intr-o mare masura, un trafic unidirec?onat
a1 al programelor de divertisment de 1a ptincipa1ele tiiri exporta-
to are la restullmnii.
18
Statele Unite au fost raman) principalul exporta-
tor al programelor de te1eviziune, vfucind mult mai mu1t material celorla1te
tan (in special Americii Latine, Europei, Canadei, Australiei Japoniei) de-
cat importa din extetior. Unele tilli europene, precum Marea Britanie
Franta, erau man exportatOli rillnan astfel); dar, spre deosebite de
Statele Unite, ele au importat 0 cantitate insemnata de prograrne din exte-
1ior (in pIincipal din Statele Unite). Studiile ulteJioare ale lui Valis $i ale
altora au tins sa confirme caracteru1 accidentat al fluxu1ui, ele au pro- :
dus 0 imagine l11ai complexa au reliefat il11portant,r'CteScanda a COmer"
tului inb-aregional (de pilda, tfui precum Mexic Brazilia au aparut ca mali
produciitori exportatOli de material penbou programe spre celelalte pruO?
ale Americii Latine) .19
/t1edia i modernitatea 157
-
Caracterul strueturat a1 fluxului international al bunurilor sil11bolice
este rezultatul diferitilor factori istorici si economici. In dOl11eniul stirilor,
modelele de dependenta reflectii agentiilor de
stili infiiritate la Lomira, Pads si New York (desi semnificatia precisa a agen-
de care provifl din Occident un sUbiect de In
stera divertismentului, puterea economica a Hollywood-ului continua sa
k exercite 0 influen majora asupra fluxului al fi.lmelor al pro--
graJ.11elorlV. Multe posturi de televiziune din tfuile mai putll dezvo1tate nu
au resursele pentru a produce progranle extinse pe cont propriu. Il11portul
seIialelor aJ.11ericane, la pretmi negociate de la taJ.-a 1a tat-a, este un mod re-
lativ necostisitor din punet de vedere financiaJ.-, foarte atragator) de a
umple schemele de difuzaJ.-e. .
Desi tUlele dintre marile modele ale fluxului international au fost docu-
men tate de-a ltUlgul anilor, cercetarea rarnane Exista. multe
sectoaJ.e ale industriilor infonnatiei si comunid.rii care mai u-ebuie studi-
ate in detaliu din acest punct de Dar modUlile ill care modelele exis-
tente de flux international vor fi afectate de noile dezvo1tiiri tehnologice -
preL1lII1 cele legate de sistemele de satelit de cablu sau cele legate inb--un
mod mai general de digitalizarea informatiei - constituie 0 problema carr
cere mult mai multii cercetare. Date fiind complexitatea retele1orglobale de
transmisie de comert vo]umul de matelial care boece prin ele, este
pupn probabil ca intelegerea lJOastra in p1ivinta mode1elor de flux interna-
tional sa fie vreodata altfel dedt partiala.
(4) Pe langa analizarea modelelor de international, este esenpal
sa eXaJ.niniim modelele de acces 1a de intelegere a mateIialului transmis
prin rete1ele globaleo 0 parte din cercetarea asupra modelelor fluxului in-
I ternational s-a bazat pe analiza continutului schemelor de difuzare ale te1e-
, viziunii in difeJite tid. Dar, ill unele pmti ale lumij, accesulla serviciile de
'" difuzare ale televiziunii a fost limitat timp de multi ani la un procent re1ativ
mie din populape, care trilla In malile alii urbane. Pentru populapa rurala, ce
cuprinde 70-90% din totaluI popl1lapei in multe din tJIi1e wmii a Treia, ra-
_ dioul a fost, probabil, un mijloc mai important de comUlllcare deeat televizo..
rul.
21
Desigur, situape se schimba permanent, Intrucat mai multe
resw-se SWlt consacrate clezvoltarii serviciilor de televiziune si intrucat mai
mUlti indivizi mai multe faJ.11ilii sunt eapabile sa aiba acces ele. Dar per-
. sista inegalitap semnificative legate de capacitatea indivizilor din diferite
pruii ale'lumii, si din difeIite pruii si stratw; soeiale ale aceleiasi tad, de a
: acces la ll1'aterialele care sunt difuzate prin rete1ele global'e ..
158 JOHN B. THOMPSON
Separat de aceste de acces, materialele simbolice globalizate
sunt supuse unor modele diferite de illata ca atare, analiza con- .
Pnutului schemelor de program ne spune relativ puPn despre cine sunt cei
care urmaresc anumite progranle, cat de mult timp Ie LU1na.rese etc., spu-
nand astfel relativ putin despre gradul de intelegere a materialelor global
distribuite.
22
In pIllS, daca dorim sa explorfun impactul globalizaIii comuni-
d'llii, trebuie sa examinam nu doar modelele de intelegere, ci utiJizarile
materialelor simbolice globalizate - adici ce fac destinatatii cu eIe, cum Ie
inte1eg cum Ie incorporeaza in practicile lor de fie:;
care zi. Sunt subiecte asupra carora yom reveni. .
Teoria imperialismuizIi cultural: 0 reewuuare
Pana acum, am urmant sa reeonstitui dezvoltarea globalizarii comuni-
cani sa examinez unele dintre modelele comunidrii globale din lumea
de astazi. Dar ce tip de descliere teoretici s-ar putea oferi pentru a ne ajuta
sa explicam modelele structurate de comunicare globala pentru a oferi 0
perspectiva asupra consecintelor lor probabile? Diferite descrieri teoretice se
pot gasi in literatura despre comunicfuile in timpui
ultimelor decenii, exista 0 singura descriere care a ocupat un rolin mod
particular pro eminent perspectiva potrivit careia globalizarea eomunicarii
a fost condusa de urmihirea intereselor comerciale ale marilor
transnationale provenite din Statele Unite, care acponeaza adesea in cola-
borare eu interesele politice militare occidentale (predominant ameli-
cane); potrivit careia acest proces a dus 1a 0 noua forma de dependenta,
in care culturi1e traditionale sunt distruse prin patrunderea valoriIor occi-
dentale. Aceasta perspectiva a fost artiClliata ell 0 acuitate particuladi de ca-
tre Herbert Schiller in Mass Communications and Ameljcan Empire, pu-
blicata pentru prima dam in 1969, iar de atunci argumentul a fost actualizat
extins i11 diferite publicatii.
Zt
Argumentul dezvoltat de Shiller de altii este
numit In general "teza imperialismului cultural".25 EI a fost extrem de influ-
ent 0 mare parte din cercemIile despre comunidirile din anii
1970 de 1a inceputul anilor 1980 (cuprinzand 0 parte din materialul dez-
voltat insectiunea anterioara) au fost influentate direct sau indirect de eL
, ,
Dar lUCl"area lui Schiller a fost supusa multor cIitici, SlIDt cerce-
tatorii care ar accepta astazi tara rezerve analiza lui.
26
eu toate acestea, este
util sa reexamimlm pe seurt argumentullui Schiller. Identllicand une1e din-
tre principalele sale pfu1i tari slabe, putem avea 0 mai clara asu- ..
Media i modernitatea
159
pra care trebuie luate in considerape asupra capcanelor care
trebwe eVJtate de 0 teorie a globalizarii comunicarii.
. sustine, In linii mari, ca perioada de dupa eel de-a! doilea raz-
bOi mondial a fost caracterizata de cresterea dominatiei Statelor Unite 111
arena internationala.
27
Pe maSW"a ce imPerii1e traditionaJe din se-
c?luJ X!X-Iea. - britanic, francez, olandez, spanio( porhlghez _
durunuat msemnatatea, ele au fost inlocuite de un nou imperiu an1e-
c:
a1e
. de a se Acest nou regim imperial se bazeaza pe doi fac-
ton pnnClpali: pe puterea economica, provenita mai ales din aetivitiltile cor-
poratiilor jnternaponale cu originea in Statele Unite; pe comunicfuile
car:
e
au dat ameIicane organizatiilor militare posi.
bilitatea sa preIa rolul dIrector in dezvoltarea si controlul noilor sisteme de
din lunlea moderna, bazate pe Schiller sustine ci
sistemul amelican de difuzare - in esenta, un sistem comercial dominat de
marile realiza.t din veniturile obtinute din publicitate - exempli:fidi
modulm care unele dintre cele mai importal1te sisteme de comunicare au
fost complet in:li1u'ate de interese comerciale. in plus, sistemul an1erican de
difuzare a servit ca model pentru dezvoltarea sistemelor de difuzare din
alte parp ale lumii, III special in tfu'ile Lumii a Treia. Dependenta de tehno-
logia investitiile comwlica!lilor amerieane, cuplata eu noua de pro-
grame TV cu costul intreg al producpei interne, a ereat presiuni enorme
pentru dezvoltarea sistemelor comerciale de difuzare in multe dintre tarlle
Lurnii a Treia pentru importul pe sead larga a programelor strame -.: ce1e
mai multe, americane. Rezultatul este 0 "invazie eleetronidi" ce ameninta
sa distruga tradipile locale sa scufunde mostenirea CuIturaJa a tiitilor
putin dezvoltate sub un torent de programe TV si de alte produse' mass-me-
dia de la cateva centre de putere din Occident. Aceste prograrne
sunt Infuzate de valorile consumismului, deoarece sunt dependente cu pre-
de nevoile fabricantilor care sponsorizeaza televiziunea prin publi.
c!tate. atunci cand tarile pe cale de dezvoltare adopt! un sistem co-
mercial de difllzare, ele sunt implicate, toto data, suspne Schiller, intr-un pro-
ces de dezvoltare cu1turala de dependenta in care valorile cODsllmismului
nesocotese motivapile tradiponale modelele alternative de fonnare a va-
lorn, pJin care indivizii sunt tot mai mult intr-un sistem global de co-
municare de producere a bunUlilor, coneentrat In mare parte in Statele
Unite. ..
- Argumentullui Schiller, schitat aid doar pe seurt, are meritul conside-
rabil de a reliefa caracterul global aJ sistemelor de cornunieare cu bail e1ee-
Ironica, de a Ie accentua caracterul structurat de a sublillia faptul ca sis-
160
. - ... . :--:' :-
JOHN B: THOMPSON .
-:. ._. - ,' ... ," c' ..
temele de comunicare sunt legate intr-un mod fundamental de exercitarea
puterii economice, militare !?i politice. In plus, argumentullui Schiller
cu acuitate in atentie constrangerile financiare infruntate de tart
ie
Lumii a Treia care incearca dezvolte propriile sistefi1e de comunicare;
constrangeri care fae foarte atragatoare importarea in
extelior. Totusi, chiar daca suntem de acord en abordarea mlinii man te-
oretid si cu sa clitica, exista multe privint
e
in care argumen-
tu1lui profund nesatisfacator. Nu voi incerca sa abordez toate dificul-
tatile aicL Vreau, mai degraba, sa nm concentrez pe trei probleme principale,
strans legate de temele pe care Ie urmaresc in acest capitol de ce-
lelalte.
Mai intili. sa exarninam putin mai detaliat descrierea pe care Schiller
0
.
face struclurllor globaie ale din petioada de dupa eel de-al doilea
razboi mondial. Argumenlullui Schiller a fost initial dezvoitat Intr-o vreme
in care hegemonia americana in sistemul global pfu'ea a :fi - eel putin pen-
tru unii observatori - de la sine evidenta !?i certa. Statele Unite, ca putere
industriala majora !?i casa a multora dintre transnationale cele
111ai marl au parut a:fi domeniul central militar-indusbial al sistemului glo-
, d v
bal de dupa razboi; teza imperialismului cultural era intr-a evar un argu-
ment in plivinta extinderii consolidfuii la nivelul comunica?ilo
r
al
fonnatiei a unei puteIi care avea in mod fundamental un carader econorruc.
Totllsi acest argun1ent of era eel mult 0 descliere foarte partiala a rela?il
or
schimbatoare ale sim-
boliee care au caractelizat perioada tmediat ultenoara razbOlulul. El tIne re-
lativ pU?n seama, de pilda, de conflictele
din perioada Razboiului Rece de comumsmulLU
lismului ca sisteme de mobilizare a credil1tei. In plus, oticare ar fi mSuD.Cl-
entele argttmentului lui Schiller cu privire 1a perioada imediat ulterioara
este, intr-adevar, foarte indoielnic ca el ar putea:fi cu
de a fi convingator contextului global schimbator de 1a al
XX-lea Numai in domeniul economic, ultime1e cateva decenii au fost mar- ,
torele wlui proces profund de restructurare globala, care a erodat pozi1ia
Statelor Unite ca putere indusbiala dominanta. Economia globala a devenit
tot mai multipolara; Europa (in special Germania), J aponia recent-indu&
trializatele tan din Asia de Sud-Est asurnat un rol tot mai important2R Re-
latiile puterii politice, coercitive simbolice ele forma In:
b'-un mod complex. Colapsul regirnwilor comumste dm Europa de Est
desb'funarea Uniunii Sovietice au creat 0 situape geopolitica complet nOlla
Media $i modemitatea
161
. - nu numai In Europa, ci In toata lumea. Organismele supranationale ca
Unite Comisia Europeana joaca un rol tot mai important il1 afa-
j :e.ri1e internationale - inca re1ativ limitat Noi fonne de putere simbo-
lieri, in tmele cazuri legate de resurgenta nationalismului si a credintelor
religioase fundanlentaliste, au aparut in difelite pam ale '
Acest proces de restructurare globala a afectat diferitele industrii care
se ocupa de inforrnatie comunicare. In ptivinta producelii componente-
lor eleetronice (semiconductoare microproeesoare etc.), ascendentul de
dupa razboi al Statelor Unite a fost erodat in mod dran:tatic, intrucat produc-
Jia s-a mutat tot mai mult spre Europa occidentala, Japonia marginea Pa-
cificului, Statele Unite pierdut, in mod similar, pozipa dominanta 1n fa-
bricarea bunUlilor de consum electronic; in fabricarea .televizoare1or, de
exemplu, Asia este astazi regiunea conducatoare din lume, iar China este
ea singtu'a celmai mare producator. fabJicand In 1987 19% din productia to-
tala a Imuii.
29
Schimbarea gIobala a puterii econoniice se refiecta, ase-
menea, in rolu! crescand al capitalului strain de pe piata americana. Desi
HQ1lywood-ul ramane Ull producator important al al divertismel;-
rului de la televiziune, Wl nun1ar tot mai mare de studiowi' Hollywood sunt
proptietatea unOI' corporatii de oIigine strama. in noiembIie 1989, Columbia
Pictures Ttistar Pictures au fost cumparate de Sony Corporation penb-u
3,4 miliarde $ - mai mult decat 0I1care alt pret pliitit antel10r de vretU1 con-
cern japonez pentru 0 companie a Statelor Unite.
30
Sony achizitionase an-
tetior CBS Records, astfel incit cumpararea lui Columbia Tristat, a repre-
zentat inca 0 patrwldere in sectorul de divertisment a unei companii cat'e
avusese bail puternica in fabl1carea articolelor audio video. La putin timp
dupa preluat-ea de catre Sony, 0 alta corporape multinaponala de ongine
japoneza., Matsushita, a achiziJionat MCA pentru 6,9 miliat'de $. MCA con-
duce Universal Stuslios are 0 gama de alte interese in van-
.... zarea en detail, editare aetivitali pentru timpulliber; Matsushita este cel
mai mare producator de,bunUli delat'g consunl din Japonia unul dintre
cele mai man din lume. In plus, in pofida importantei continue a Hollywo-
od-ului, alte indusllii in afat'a eelor Ilord-americane devin tot mai importante
ca produditori regionali exportatoJi de filme de programe de teJevizi-
une. Aeeasta cuprincle indusbii care provin clin Europa de Vest 9i din Aus-
. b'alia, dar cuptinde $i inclustrii provenite din alte pfu'p ale lumii, precwn
Mexie, Brazilia 9i India. Ar fi cleslul de implauzibil sa se Sl.lgereze di acest
domeniu complex $i schimbator de relaw de putere gJobaJa ar putea fi a11a-
lizat in termenii tezei impcrialis1l1ului culll1ral. Teza este pur simplu prea
162
JOHN B. THOMPSON
rigida unidimensionala pentru a face dreptate unei situatii care se afiii
intr-o considerabilii
Reflectfu1d asupra lucrarii dupa 25 de ani, Schiller recunoaste ca teza
imperialismului cultural nu mai poate fi sus\inuta in forma ei Oligmara.
31
El
ca de la anilor 1960 relatiile globale de putere s-au sehim-
bat intr-un mod semni.:ficativ ca, 'drept urmare, teza ar trebui astizi modi-
ficata. Ascendentul global al culturii americane al produselor mass-me-
dia nu a sciizut, daca aeeasta s-a intfunplat, intr -un mod considerabi1!
Schiller, el a devenit mai pronuntat 0 data cu colapsul regimurilor stateloJ.
socialiste. din fosta Uniune Sovietica din Europa de Est 0 data eu abarr
donarea incercanlor prin UNESCO de a crea 0 nouii ordine a informatiei.
Dar baza eeonomica a aseendentului s-a schimbat Corporatiile
nale asumat Un rol tot mai important in industria eomunicajiilor glo-
bale, iar capitalul de investitii a rezultat dintr -0 serie tot mai clivel-sa de surse.
Astfel, aseendentul cultural ramane american in privinta forrnei con-
pnutului produselor mass-media, baza economica a ascendentului s-a inter-
naponalizat Imperialismul cultural american a devenit, eu cuvintele lui Schil-
ler, "ascendent cultural corporativ transna\ional".32
Desi revizuirea tezei are in vedere schimbiirile care au avut loe in ulti-
mele ea nu merge destul de departe. Schiller prezinta inca 0 pers-
pectiva prea uniforma asupra culturii mass-media americane 0 cult:urii
care nu mai este in mod exc1usiv la dispozitia capitalului arnerican) asupra
aseendentului ei global. EI sustine inca faptul ca cuItura mass-media ame-
ricana este definita de obieetivul precumpanitor al promovfuii eonsumis-
mului ca aeest obiectiv este eel care 0 face atilt de folositoare pentru sis-
temul capitalist global. Dar eomplmerea, fluxul global folosirile produselor
mass-media sunt mult mai complexe deeM ar putea sa 0 sugereze aceasta
caracterizare. Revizuirea lui Schiller in privinta tezei impelialismului cultural
este, intr-adevar, un mod de a recunoaste globalizarea aetivitiitii eeonomice,
eu toate ca insista inca asupra ascendentului culturu mass-me-
dia americane. Ar :Ii mai bine sa aceeptam ca, in sfera inforrnatiei a c.omu-
nicitii, ea in domeniul activimjii economiee, modelele globale relatiile '
de putere nu se insereaza lntr-un mod ordonat in cadrul teoriei ascenden-
tului ameIican fara rivali.
A doua problema legata de argumentullui Schiller este aeeea ci el tinde
sa admita ca inainte de invazia electronica a Statelor Unite eele mai multe
dintre tarile Lumii a Treia aveau traditii indigene, autentice si mosteniri cuI-
turale erau in cea mai mare nealterate de din ' .
exterior. Ceea ce este In joe 1n invazia eleetromra, explidl Schiller, "este
Media i modemitatea
163
integritatea eulturala a societiitilor slabe ale caror mosteniri nationale re-
t , , J
gionale, locale sau uibale Incep sa fie amenintate cu disparitia de expansi-
unea eomunicatiilor eleetronice moderne".33 Dar aceasta asu-
pra integritalll culturale a tmilor Imnii a Treia este 0 viziune destul de romanO.
ticii, in multe cazuri ea nerezistfuld Ia 0 investigatie atenta. 34 Traditiile si
culturale ale tan din a Treia au
de un proees lung adesea brutal de conflict cultural, tm proces prin care
multe praetici tradijionale au fost distruse, iar unele dintre valorile si credin-
!ele puterilor externe Ie-au fost impuse populatiilor indigene.
35
Dar'impune-
rea valorilor eredintelor a fost rareori 0 chestiune deschisa. Ea a implicat
in general un proces complex de adaptare si de incorporare prin care valo-
rile eredintele externe erau adaptate nollor condijii, apropriate seleetiv
de populatiile indigene impletite treptat eu tradijiile praeticile preexis-
tente. Cueerirea spaniola a Mexicului eolonizarea altor pam din Ametica
Centrala de Sud ofed multe exemple vii ale aeestui
Problemele tidicate de Schiller ar trebui situate, prin urrnare, intr-o pers-
pectiva istorici mult mai larga. Mai degraba deeat sa adi11item ca inainte de
importarea programelor TV multe tan din Lumea a Treia aveau
traditii indigene culturale care erau In cea mai mare parte ne-
afectate de presiunile externe, ar u-ebui, in sehimb, sa vedem di globaliza-
rea eomunicirii pJin mijloaeele de eomunicare eleetronice este doar eel mai
recent dintr-o selie de confliete eulturale, in tmele cazuri strabatfuld multe
secoIe, prin care valorile, credintele fonnele sin1bolice ale diferitelor gru-
purl au fostsupraimpuse, adesea In eonjunetie cu folosirea puterii eoercitive,
politice eeonomiee. Majoritatea formelor de culturil din lumea de astazi
in grade diferite, cultwi hibride, in care diferite valori, credinte si prac-
tici au devenit adfmc impletite. Aceasta nu implica, desigur, faptul'ca' globa-
lizarea c.omunicirii prin mijloaeele de comunicare eleetronice nu ar putea da
noi forme de ascendent cultural de dependenta. Dar implica
faPt:ll ca nu putem intelege aeeste fOlme, nici nu putem obpne 0 perspectiva
dara asupra consecintelor lor daca porninl de la presupozipa cit cultllrile an-
terioare erallin mare masura neatinse de valorile impuse din extelior.
A treia problema legam de argumentulilli Schiller priveste modwile in
care produsele mass-media importate Slll1t considerate ca pe des-
tinataJ-ii din Lumea a Treia din alte zone. Schiller sustine ca, In esentii, pro-
gramele TV care Slll1t meute pentru 1111 sisteil1 de televizilll1e comerci;Ua vor
exprima inevitabil valori consumiste, amt in programe, cat in recJamele
care constituie baza finaneiadi a sistemului, ca aceste reprezentari vor
. '-
164
JOHN B. THOMPSON
crea in schimb dorinte $i vor stimula motivapile consumiste ale destina-
tarilor intr-un astfel de mod ineat ace$ti destinatari devin legap de un
sistem occidental de producere a bunurilor $i de schimb. Fara indoialii,
acest argument cam grab it, io scopul sau de a reliefa cooexiunea dintre
mijloacele de difuzare $i un sistem capitalist de producere a bunurilor $i de
schimb, a accentuat prea mult rolul valorilor consumiste $i a neglijat diver-
sitatea enorma a temelor, a imaginilor $i a reprezentatilor care caracterizeaza
produsul industriilor mass-media. Dar mai exista 0 slahiciwle a acestui ar-
gument, care are 0 relevanta particulara pentru problemele care ne preo-
cupa aici: argumentul presupune 0 descriere mult prea simplificata a ceea
ce este implicat in receptarea $i aproprierea' produseior mass-media.
37
C.a
multe a.rgumente influentate de marxism, argumentuilui Schiller produce
o versiune a ceea ce am descris in alta parte drept "eroarea internalismu-
lui'.:l8: Schiller incea.rca sa deduci, dintr-o analiza a organizarii sociale a in-
dushiilor mass-media, care sunt consecintele posibile ale mesajelor mass-
media pentru indivizii care Ie primesc. Dar astfel de inferente trebuie Ira-
tate cu scepticism. Nu numai ca slmt foarte speculative, ci, inca $i mai im-
portant, ele nu acorda aten\ie modurilor complexe, vruiate $i contextual spe-
cifice in care mesajele sunt interpretate de indivizi $i incorporate in vie?le
lor de fiecare zi. Pe scw't, argumentullui Schiller ignora procesul herme-
neutic de apropriere, care este 0 parte esentiala a circulatiei formelor sun-
bolice (inclusiv a produselor mass-media).
1 Media i modernitatea
165
centuat relapile de rudenie, interpretand personajelor in principal
in funclle de ordinea ierarhidi a familiei si de continuitatea dinastiei. Gru-
-' ptuile rtt$i, in schimb, au acordat relativ pu!ina atentie relatii-
.. lor de rudenie erau mai inclinali sa aibii 0 critica, considerand
cit personajele sunt manipulate de scriitOlii producitorii programului. Gru-
pul kibbutzilor eel al runericanilor erau, de asemenea, inclinate sa aiba 0
perspectiva critica, dar ele interpretau programulin termeni mai psihologici,
ea pe 0 saga permanenta de relatii interpersonale $i de intriga.
Studiile asemanatoare aeestuia au ru"atat intr-un mod convingator ca
. receptru-ea aproprierea produselor mass-media sunt procese sociale C0111-
., plexe in care indivizii - mteracponand unii cu aJ.tn, ca cu personajele por-
" tretizate in programele pe care Ie reeepteaza - dau sens mesajelor intr-un
mod activ, adopta atitudini vmiate fatJ!. de ele Ie folosesc in difelite modtUi
in cursul viefij lor de :fiecare zi. Pur $i simplu nu este posibil sa se deduca tra-
satulile variate ale proeeselor de receptru'e din caractelisticile mesajelor
mass-media considerate ca atru'e sau din conslI'angerile comerciale cm'e ac"
"' ?oneaza asupra producitorilor de programe TV. In aceasta ptivinta, argu-
'. mentullui Schiller implica un sCw"tci.rcuit teoretic $i metodologic, Invazia
eleclI'onica a iilmelor americane a programelor TV ru- servi la extinderea
1a consolidarea noului regim imperial dom- dad s-ar putea admite inh"-un
mod sigur ca destinatarii acestor progrmne vor internaliza valorile consu-
miste presupuse eXPI1mate in ele; dar toemai aceasta presupozipe trebuie
sa:fie pusa la indoiala.
Aceasta linie a criticii atinge cenh'ul tezei imperialismului cultural. Ea
arata cii aceasta teza este nesatismcatoru'e nu numai pentru di este
din punct de vedere empmc indoieInica, ci $i penh"u ca ea se bazeaza pe
o conceppe despre fenomenele culturale care este in mod fundamental vi-
In ultimii run, mai multi cercetatori au aratat - plm studii etnografice, in
contexte care sunt in mod special polIivite pentm a evalua plauzibilitatea te-
zei impelialismului cultural- di procesele de receptare, de interpretare
apropIiere a mesajelor mass-media sunt mult mai complicate decat 0 presu,
pune ru-gumentullui Schiller. AstfeL llebes $i Katz, inlI'-un bine Clmoscut stu-
diu, au examinat receptru'ea serialului Dallas printre grupwi ehlice, cliferite
din Israel, comparand raspunswile lor cu cele ale grupurilor din Statele
Unite si din Japonia.:
19
Ei arata di difetitele grupuri au gasit diferite moduri
de a ch un sens programului, difelite moduri de a-i "negocia" continutul sim- ...
bolic, Acest proces de receptare nu a fost 0 h'ansmitere unidirecponata a sen" ;l(
sului, ci mai degrabii un conflict creativ inh'e 0 forma simbolidi structurata
ciata Ea nu tine seama de faptl.l.l cii receptru'ea aproprierea fenomenelor
. - culturale sunt procese fundamental hermeneutice, in care indivizii dezvoltiI
- . mateIialul $i resurseIe simbolice care Ie sunt disponibile, precum asis"
, tenta interpretativa ofetita de cei cu care interactioneaza in vietile lor de
. zi, eu scopnl de a da un sens mesajelor care Ie ptimese de a
gasi un mod de a le Iega de ei. Pentru teza imperialismului cultural, proee-
;" receptare este in mod esentiaJ 0 "cutie neagra" in care produsele
mass-media, patnmse de valorile consumiste, sunt v3rsate, din care se
presupWle ca apm" indivizi OIientap spre consllmul personal. Dar, in mod
dar, acest Iucru nu se va intfunpla.
complexa, pe de 0 parte, $i, pe de alta parte, indivizii care apar(in grupu-
rilor particulare cru-e fac ca rulwnite resurse $i presupozi\ii sa splijine ae-
tivitatea de interpretru'e. Astlel, Uebes Katz au gasit, de pildii, ca existau
diferente sistematice inlre modurile in cru-e grupurile repovesteau progra-
mele care Ie vazusera. Grupu] arabilor din Israel evreii marocani au ae'
De$i argumentul1ui Schiller este in ultima instanta nesatisfacator, el
este important ca incercare - de !apt, probabil incercare teo-
166 JOHN B. THOMPSON " : Media i modernitatea
167
retici sistematica !?i destul de plauzibili - de a gandi globalizarea comuilicirii siluati in contexte social-istOlice particulare care dezvolta resursele care
!?i impactul ei asupra lumii moderne. Dar, daca argumentullui Schiller !?i teza '> Ie stau ]a dispozitie cu scopu1 de a da un sens mesajelor mass-media de
mai generdla a imperialismului cultural nu ofedi 0 cadru teoretic satisfaca- a Ie incorpora in vietile lor .. Iar mesajele sunt adesea transformate in proce-
tor, ce alternative exism? In partea care a mai ramas din acest capitol, VQi ' sul de apropIiere, intrucat indivizii Ie adapteaii contextelor practice ale vie1ll
incerca sa dezvolt un cadru alternativ care tine seama totodata de carac- ' de fiecare zi. Globalizarea comuniduii nu a eliminat caracterullocalizat al
terul structurat al comuniciuii globale de her- aproprierii, ci a creat, mai degJ'aba, un nou tip de axa simbolid in lumea
meneutic al procesului de receptare. ! . moderna, ceea ce voi numi axa diftllNii globalizate a aproprierii localizate.
Difuzarea globalizata, aproprierea locaJizata:
spre 0 teorie a globalizam mass-media
, Deoarece globalizarea comunicarii devine mai intensa mai extinsa, insem-
" natatea acestei axe Importanta ei crescinda atesta dublul fapt ci eir-
. eulatia infof111apei a comunicaru a devenit tot mai gIobala, in
o descriere satisfiicatoare, inforrnata din plmct de vedere teoretic, a glo-
baliz3rii comuniciirii a impactului ei trebuie sa se bazeze, voi sustine, pe
doua seturi de consideratii Mai Intai, trebuie sa reconstruim din punet de .-
vedere istoric modurile in care procesul de globalizare s-a re- .
constituind dezvoltarea in privinta fiecareia dinh'e cele patru fonne de pu-
tere a interrelafiilor lor. Am schitat luainte, in acest capitol, inceputurile
unei astfe1 de descrieIi, concentrandu-ma pe puterea simbolici pe diferitele
institutii tehnologii care, de 1a jumatatea secolu1ui al XIX-lea, au facilitat .
procesul de globalizare. Dar avem nevoie de 0 desc:riere mult mai elaborata, '
una care sa acorde mai multa atentie modalitatilor multiple, schimbatoare,
in care puterea simbolica se suprapu!le eu puterea economica, politica
coercitiva in procesul de globalizare. In aceasta privinta, insuiicienta tezei
impeIialismului cultural nu consta in faptul ca neglijeaii dintre
variatele forme de putere: insuiicienta eonsm in faptul ci ea of era 0 deseri,
limp, procesul de apropriere rrunane inerent contextual si hermeneutic.
Am oferit deja" 0 perspectiva asupra axei deopotriva globale si locale
examinand unele dintre modelele difuiuii globale. Vreau acum sa
dezvoltarea acestei analize concentrandu-ma asupra procesului de apro-
priere urmiiIind trei teme interrelaponate. Prima tema este aceasta: dat
fiind caracternl hermeneutic a1 aproprierii, rezulta ca semnificatia pe care
o'au mesajele mass-media pentru indivizi folosiIiIe la care sunt supuse rna-
terialele simbolice mediate depind in mod crucial de contextele de recep-
tare de resursele pe care destinataJii Ie aduc in splijinul procesului de re-
ceptare. Acest fapt este bine ilustrat de studiullui Iiebes Katz in privinta
receptarll serialului Dallas. A fost, de asemenea, demonstrat, in mod stra-
, prin descrierea patrUIlJ,atoare facuta de Sreberny-Mohammadi Mo-
hamrnadi a rolului mediilor de comunicare in Revolupa din Iran.
40
In timpul
anilor 1970, limbajul imageria religioasa tradiponala au fost folosite in Irdll
ca arme simbolice in lupta Impohiva $ahului, care era asociat cu importa-
rea corupatoare a culturii occidentale. Khomeini era In exil, mscursu-
rile predici1e lui erau inregistrate introduse prin contrabanda ill Iran,
pe casete audio care erau reprodusG Cll Iarg difuzate. Dar, 0 data
cu dezvoltarea regimului islamic din perioada postrevoluponara, produsele
cu1turale occidentale au inceput sa capete 0 semnificape foarte diferita pen-
mulp iranieni. Casetele video cu :lihne occidentale $i inregistranle cu mu-
zici occidentala pop au circulat ca parte a unei organiJ.api populare culturale
clandestine, luand lID caracter subversiv; ele au ajutat la crearea unui spatiu
cultural alternativ, in care indivizii puteau sa ia 0 anwnita distanta fata de un
regim resimpt de mulp ca opresiv.
41
Exemple ca acestea ilustreaza bine ca-
racterullimitat contextual al procesului de apropriere. Deoarece materia-
lele simbolice circulii pe 0 scara tot mai mare, locurile devin pozitii unde,
intr-o masura 111 permanenta produsele mass-media globalizate
ere saracitoare in ult:irrlli instan\ii, reductionista a acestei interacpuni. Ca '
multe argumente influentate de marxism, teza in1peIiaJismului cultural a dat '
prioritate puterii economice a privit puterea simbolidi, in mare masura, -.'
ca pe un instrument al intereselor comerciale (combinate cu intereSele pu- '" .
terii politice militare). Dar interactilmea dintre aceste fonne de putere a
fost intotdeauna mai complexa si mai plina de conflicte decat ar sugera-<J 0 ' '
astfel de descriere. ' ,;;
AI doilea set de considerapi relapa dintre modelele structurate
de comunicare globala, pe de 0 parte, pe de alta parte, conditiile locale in '
care produsele mass-media sunt apropriate. eomunicarea informa' _
tia sunt tot mai mult difuzate la 0 scara global a, aceste mateIiale simbolice
sunt intotdeauna primite de indivizii care sunt situati ill locuri spapo-temper j ,
rale specifice. Aproptierea produselor mass-media este intotrleauna un fener ' .
men localizat, in sensu] ca el implica intotdeauna amm1ili indivizi care sunt
,' ..
Media i modemitatea
169
168 JOHN B. THOMPSON.
.
sunt receptate, interpretate incorporate in vietile de fiecare zi ale indivi- dau 0 impresie - cu toate ca una rapida parpalii - asupra modului in care
zilor. Prin procesullocalizat de apropliere, produsele mass-media stmt in- arata viata in alte plli-\i. Cand oamenii se uita la $fuile internationale, de pilda,
troduse in seturi de practici care Ie modeleaza $i lealtereaza semnificapa. ei pot acorda tot atat de multa atentie scenelor de pe strada, caselor $i im-
Sa
Y exarrn'namv acunl cea da.a doua tema:
v
- cum putom t'I1telege un' pac!,ll ': bracimintei ca comentariilor care insotesc imaginile din strillne.
<:0- \:.. LL Imaginile altor moduri de viata. v constituie pentru indivizi 0 resursa de
social al aproprierii localizate a produselor mass-media globalizate? Aici
vreau sa accentuez 0 trasatw-a principala a acestui proces. Vreau sa sugerez . gandi critic propriile viepj $i condipi de via. Chiar daca sistemul de di-
d aproprierea matelialelor simbolice globalizate implica ceea ce voi numi ' fuzare chinezesc este controlat soict, ill comparatie cu sistemele occiden-
accentuarea rlistanfNii simbolice de contextele spapo-temporale ale viefii tale, elle furni7.eaza cu toate acestea telespectatOlilor materialul amplu pen-
de necare zi. Apropierea matelialelor simbolice Ie da indivizilor posibilita- tru a se angaja in distantarea simbolid. Pl1n aceasta, elle da telespectato-
tea sa ia 0 anumita distanta fata de conditiile vietiJor lor de :liecare zi _ nu li- rilor posibilitatea de compara propriile conditii de viata cu cele care par
teral, ci simbolic, imaginativ, prin substitutie. Indivizii sunt capabili sa dohan- sa domine in alte pru-p.; elle da totodata posibilitatea sa-$i formeze perspec-
deasca 0 anumita conceppe, oricit ar :Ii de parp.ala, asupra modUlilor de tive atat asupra propriilor conditii de viata, cat asupra celor din alte pill-p,
viara $i asupra conditiilor de viata care difera senmificativ de ale lor. Ei sunt care pot diferi de interpretillile guvernului o:licial, care Ie sunt de obicei pre-
capabili sa dobandeasca 0 anumita conceptie despre regiunile lumii care zentate. A$3 cum a remarcat un telespectator din Beijing, "rnainte de Revo-
sunt foarte indepill-tate de propliile lor locUli. lupa culturala guvernul exagera situatiile interne sb-aine. Ei spUlleau cii
Fenomenul distantluii simbolice este bine explimat de James Lull in niJ)llc din ceea ce este in afara Chinei nu are valoare. Dar atunci cimd ne
studiullui asupra impactului televiziunii in China.
42
Televiziunea a devenit uitiim la programele TV vedem ca Occidentul nu este chiar atat de rau".45
Ulll11ijloc larg raspandit in China nunlai in cursul anilor 1980. In anii 1960Si . -Indivizii se distantea711 de propriile lor conditii de viata in acela$i timp, ei
1970, relativ pu\ine televizoare erau vandute in China; ele erau foarte a. dobandesc 0 putere cIitica asupra interpretillilor oficiale ale realitiitii so-
fata de salarille normale erau, in general, limitate la elitele urbane mai pli- . ciale $i politice, atat din proplia lor tara, cit din alte .
vilegiate. Totu$i, in anii 1980, productia interna de teJeviziune a crescut in Accentuand fenomenul distantiit-ii simbolice, nu vreau sa sugerez, de-
o--un mod dramatic; in 1990, majoritatea fan1iliilor urbane aveau eel pupn un sigur, ca acesta este singumJ aspect al procesului de apropliere care me-
televizor, iar la scara nationala exista aproximativ Ull televizor la opt oameni.4.1 , tita examinat DimpotIiva, in circumstantele actuale ale vietii de fiecare zi,
Difuzarea este donllnata de reteaua nationala, Televiziunea Centrala Chi- ... este de presupus cii aproprierea produselor globalizate va inter-
neza (CCTV), care furnizeaza'un procent din programe diferitelor '" acpona cu practicile localizate mo'-un mod complex, poate, in anul111te pli-
statii regionale locale care functioneaza in tara. . vinte, sa serveasca la consolidarea relatiilor stabilite de putere sau, de fapt,
Ce sens dau telespectatorii chinezi programelor pe care Ie ptivesc? J - . sa creeze noi forme de dependenta. Voi exanlina unele dintre aspectele eele
I..ul1 aceasta intrebare de-a lungul unei serii de interviUli extinse mai negative ale aproprierii produselor mass-media intr-un capitol viitor. Aici
eu familiile din Shanghai, Beijing, Guangzhou 9
i
Xian. PIino'e altele, el arata ,: . vreau doar sa accentuez faptul ca, dat fiind caracterul contextualizat al apro-
ca, de9i multi telespectatori chinezi sunt critici eu programele aflate la dis- :"'" . prierii, nu putem determina dinainte care aspect (sau aspecte) va (vor) fi
lor, ei pretw
ese
televiziunea pentru fap!ID ca of era noi perspective, t c, implicat(e) in receptarea unei fonne sinlbolice particulare. Semnificatia re-
noi stiluri de viata $i noi moduri de gandire. "In vietile noastre de fiecare , \ ' lativa a difetitelor aspecte poate :Ii evaluata doar plino--o investigatie atenta,
zi, nu facem decat sa mergem 1a serviciu sa venim acasa, a$a incat vrel11 , '" etnograficii.
sa vedem ceva care este diferit de propria noastra Televizorul ne cIa . - Acest fapt ne conduce 1a a b'eia tema pe care vreau sa 0 examinez pe
un model pentru restullUlnii,,44: acest comentariu acut de un contabil in SClll-t aproprierea localizatii. a produselor mass-media globalizate este, de
varsta de 58 de ani din Shanghai surpIinde bine efectul distantiirii simbo- asemenea, 0 $ursa de tensiune de potential corrflict. Este 0 sursa de ten-
lice In epoca comunidlrii glob ale. TelespectatoIii chinezi sunt captiva? de siune in parte din cauza faptului ci produsele mass-media pot transmite me-
programele inlportate din japonia, Taiwan, Europa $i din Statele Unite, nu saje $i imaguli care se ciocnesc eu sau care nu sprijirkl in intregime valorile
doar peno-u valoarea informatiei a divertismentului, ci pentru ca ele
170
JOHN B. THOMPSON
asociate cu un mod de viata tradiponal. In anumite contexte, aceasta dis-
cordanta poate :Ii parte din atractivitatea produseior mass-media: ele
Ii ajuta pe indivizi sa ia 0 distantil, imagineze alternative astfel, sa
puna sub semnul intrebiirii practicile traditionale. Astlel, de pilda, se pare
ci telenovelele egiptene sunt interesante pentru beduinele din de
Vest, tocmai pentru cii ele prezinta un set de stiluri de viata- ca posibilita-
tea de a se cisatori din dragoste (ie a trru separat de marea familie - care
sunt in divergenra eu setul de optiuni care Ie stau in mod traditionalla dis-
pozitie.
46
' .
Tensiunile si conflictele provenite din aproprierea localizata a produ-, "
selor mass-media pot:li, de asemenea, experimentate ea 0 forma de conflict
interior, in masura in care procesul formam de sine este afectat de continu-
tul simbolic al produselor mass-media. Din nou, yom reveni asupra acestei
teme mai tarziu, clnd yom e;xamina modul in care, 0 data cu dezvoltarea
mijloacelorde comunicare, indivizii capata acces la noi tipuri de material
simbolic care pot:li incorporate intr-un mod reflexiv in proiectul de formare
a sinelui. Aici va :Ii suficient sa reliefez faptul ca, deoarece aceste materiale
simbolice rezulta din surse mai diverse, este mai probabil ca indivizii sa re-
simta valorilor ca un conflict personal- adici drept un conflict
intre cereri concurente care Ie sunt adresate, sau intre scopuri opuse Ia care
aspira. Indivizii sunt implicati in mod constant in incercarea de a reconcilia,
sau doar de a mentine IntJ.--un echilibru dificil, mesaje care sunt in conflict
uneIe cu altele, sau' cu valorile credinte1e introduse in practicile
ale vietiior lor de :liecare zi.
Ar ':Ii imprudent sa se pretinda ca aproprierea localizata a produselor
mass-media globalizate a fost un factor major in stimularea fOrrhelor mai
largi de conflict social de schimbare sociali din lumea moderna; cele mai
multe dintre formele de conflict social sunt extrem de complexe implica
multi factori Dar soar putea sustine intr-un mod plauzibil cit diftlZa-
rea tot mai globalizata a produselor mass-media a jucat un rol in prevenirea
celor mai dramatice conilicte din anii reeenti. Lull argumenteaza cit ctiren-
tul programelor televiziunii interne interna\ionale transmis in China in anii
1980 a creat lID rezervor cultural de viziuni alternative, incurajandu-i pe oa-
meni sa puna la indoiala valorile tradiponale irrterpretarile oficiale aju-
ffindu-i imagineze moduri de viata alternative. Prin el acest fapt
nu a dus, desigur, la demonstratia curajoasa din Piata Tien-An-Men. nici nu
a determinat cursul confruntiirii ulterioare. Dar in absenta televiziunii pare
neverosimil ea evenimentele din Piata Tien-An-Men sa se :Ii In
Media' i modernitatea
171
modul in care s-au sau sa.fi avut ca martOli milioane de indivizi in
China si in toata lumea.
In capitol am explorat unele dintre contururile globaliziirii comu-
nicaru, un fenomen care a alterat'natura schimblilui simbolic si a trans-
format in anumite privinte conditiile indivizilor din toata lumea. Dar dis-
truge oare tot mai mare a produselor mass-media globali-
zate llitimele reziduuri ale traditiei? Dare dezvoltarea mass-media nu face
deeM sa pecetluiasca dispruitia de viara traditional, a carui soarra
s-a decis deja plin impactul transformator al modernitapi?
6
Reancorarea . .' '.
Media i modernitatea 173
distanta tata de continuiuI simboIic al hiteractiunii tata in tata si tata de for-
meIe de au prevalat in vietii de fu scapu1
.' .. ':de' a fanna un sens al sine1ui al posibilita1iJor ce'Ii se deschideau, ihdivizii
au ajuns sa se sprijine tot mai putin pe materialeIe 'simbolice transmise plin
interactiunea tara in tara pe fomlele localizate de autoritate.
o
Procesul de for-
mare a sineIui a devenit mai reflexiv deschis, in sensul ci indivizii s-au aple-
Una dintre cele mai puternice ale gandirii sociale clasice 9 cat din ce in ce mai mult asupra propliiIor resurse asupra'materialelor SinI-
este ideea ca 0 data eu dezvoltarea societatilor moderne insenmatatea tra- bolice transmise prin mass-media, pentru forma identimp coerente.
ditiei se afla treptatin declin In cele din inceteaza sa maijoace un Dar au subminat oare aceste dezvolffiIi u.-adipa? Nu neaparat Pentru ca
ro1 semnificativ in viata de fiecare zi a majorita1ii indivizilor. Traditia, se pre- .. tradi\iile transmise oral au .continuat sa joace un ro1 important in viata de
supune, este un lucru al trecutului (nu doar intr-un singur sens) , iar "soci- fiecare zi a multor indivizi. In plus, tradi1iile InseIe s-au transfonnat, pe ma-
eta1iJe moderne" contTasteaza in general cu "societatile traditionale" care sura ce continutul simbolic al traditiei a fost tot mai mult inscris in noile
Ie-au precedat. "Tot ce este stabil se ca furnu1", suna faimoasa re- mijloace de Mediatizarea traditiei a inzestrat-o cu a viata noua:
marci a lui Marx; mulp aIti ganditori, fie ca au fie ci nu, per- , traditia a fast tot mai mult eliberata de constrangerile interacpunii fara in
spectiva lui Marx, au suspnut de obicei ideea pouivit careia dezvoltarea fat;l a preluat 0 selie de noi uasaturi. Tradi\ia a fost deritualizata; ea
societatilor mod erne este insotita de un declin ireversibil al rolului traditiei. " pierdut ancorele in contextele practice ale vietii de fiecare zi. Dar dezrada-
Aceastft idee a fost parte intewanta a diferitelor teOlii ale modernizaIii cinarea traditiiJor nu Ie-a lipsit de subzistenti Dimpouiva, ea a pregatit m!r
s-au dezvoItat in anii 1950 1960. $i este-o idee eare a fost reinviata in uI- dalitatea in care ele vor fi extinse reinnoite, fiind reintroduse in contexte
timii ani, inu'-un mod mai competent, de catre teoreticienii care argu- reancorate in unitati spapale care au granitele interactiunii tara
menteaza ca dezvoltarea societatilor mod erne implici un proces de "detra- in fata -
ditionalizare".' Penu-u a dezvolta acest argument, vreau sa Incep prin a examina na-
. in acest capitol, vreau sa pun sub senmul infrebalii pomvit d- tura traditiei in particular, unele dintre modalita!iJe in care traditia a fost
ruia tradipa este un lucru aluecutului. Voi incerca sa arat ca, daca suntem virum in literatura de teorie sociala. Ma voi concentra apoi mai precis asu-
oarte atenp Ia impactul transfomlator al mijloacelor de comunicare, putem ' pra re1atiei dintre traditie si mass-media: cum au fost afectate traditiile de
O?1ll:e .0 perspectiva caracterului a1 tra- - de' Voi un clasic,
dltieI SI asupra rolulm eI ill VIata soclala. Inamte de dezvoltarea nUJIoacelor .. m linii man, 10 cadrul teonel mOderlllzaIll, care a raspuns 1a aceasta
perceppa majorita1ii oamenilor asupra trecutului asupra .: intrebare intr-un mod ce avea sa fie foarte influent, ?i care a fixat termenii
1umii aflate dinco10 de mediu110r imediat era modelata in principal de con- ", . o dezbaterii pentru mulp ani. Voi dezvolta apoi 0 descriere alternativa, care
tinutul simbolic schimbat in interactiunea fata in fata. Pentru majoIitatea 'i \ .. ;. aGcentueaza faptul ci traditia nu a fost de mass-media, ci mai de-
perceptia asupra lumii 'aflate dincolo de 10m '0' . ",graba u-ansfonnam sau "dislocata" de ele. In sectiunea finala, voi incerca sa
rile imediate si comunitatilor deIinutate din punet de vedere sociaL/' Jt CunI aceasta descliere alternativa a caracterului schimbator al tradipei
carora Ie apcu1ineau, s-a constitult in pIincipal prin u'adipi orale, care erau .. ;: poate 0 clarificare vasupra unora dintre fenomene1e cele mai tulbudi-
produse reproduse in contextele sociale ale vietii de fiecare zi. 0 0 to are dm vremea noastra.
data cu dezvo1tarea mijloacelor de comuniccu'e, indivizii erau capabili sa re- '
simta evenimentele, sa-i observe pe ceilal? in general, sa invete despre .
Imni - amt reale, cit si imaginare - care se Intindeau cu mult dincolo de sfera
intaInililor de zi. Ei au fost introdusi tot mai muit in retele de cornu
nicare care nu aveau caracterul de fata in futa.In plus, pe mastiJ-a ce indivizii
au dobandit acces 1a produsele ei erau capabili sa ia 0 anumita
Natura tTadi{iei
- 0 .. c.;;' Ce este traditia? Cum ar trebui sa-i intelegem natura rolul in viata S!r
" ciaJi1? No!iwlea de traditie s-a bucurat de re1ativ pupna atentie dirccta in
literatura de teoIie sociala.
1
Nu este nici 0 indoiala d. aceasta neglijare se
174 JOHN B. THOMPSON
datoreaza, in parte, celor mai !pulp dintre teoreticienii sociali '
clasici ca dezvoltarea societatilor mod erne ar fi insotita de declinul rolului
traditiei in viata soeiala. Aceasta presupozitie se pe cateva seturi de '
considerapi Primul set avea, in principal, un earacter intelectual.
Teoria sociala clasica a fost in multe privinte un produs al gandirii ilumi: ,
niste; iar iluminismul avea ca premisa traclitiei, care era privita
de mulp. ganditori ca 0 sursa de rnistificare, ca un al ra-
tiunii si un obstaeolin calea progresului uman. AI doilea set de
avea Un caraeter mai substantial. Multi !eoreticieni sociali clasici au susti-
nut ca dezvoltarea societatilor moderne a implicat 0 dinamica inerent dis-
tructiva in privinta Nu numa,i di traditia era gandirii
iluministe 0 mostenire a trecutului care trebuia criticata si inlaturati'i in
, , ,
numele rapunii, ci era condarrmata de dinamica pusa in
de aparitia societatilor moderne.
doua seturi de eonsiderap.i este evidenta in serie-
rile lui Marx. Pe de 0 parte, Marx a fost foarte influentat de antipatia ilu-
minista tara de traditie: pentru Marx, traditia era in principal 0 sursa de mis-
tificare, un viii care acoperea relapile socialelii Ie masca adevarata natura.
Pe de alta parte - si aceasta a fost una dintre temele centrale ale operei lui -,
Marx a identifieat in modul capitalist de producpe 0 dinamicii ee urma sa
destrame tesatura vietii sodale. Spre deosebire de sodetiitile precapitaliste,
care erau conservatoare in modullor de producpe, societatea
capitalista moderna se extinde, se schimba, se transfonna econo-
mia capitalista este seena aetivitatli agitate, intrucat ea poate continua sa
existe doar printr -() revolup.e pennanenta. plio aceasti'i activitate neintre-
rupta, rela\ille tradipile sociale ale societap.lor scindate
si dizolvate. Prin unnare, "Tot ceea ce este feudal stabil se ca fu-
tot ceea ce e sfant este profanat, oamenii stmt In siliP. pri-
veasca cu luciditate pozitia lor in viara, relaliile lor reciproce".2 Derrustifica-
rea relittiilor sociale este tm aspect inerent al dezvoltiirii capitalismului.
prejudecap.lor opiniilor vechi venerabile", care aco-
perea rela\iile sociale in trecut, capitalismulle da posibilitatea de
a-si vedea relatiile sociale drept ceea ce sunt - adlca rela?l de exploatare-
drumul pentru tipul de transformare revolujionara iluminista,
inll'evazuta de Marx.
Argumente oarecum similare se pot gasi in scrieIile celorlalj:i te9reti-
deni sociali clasici. Desi Weber nu optimismullui Marx in pli-
vinta transformarii capitalismului, a considerat el ca dezvoltarea capita-
industlial va:fi inso\ita de abandon area vizimllior tradi\ionale despre
Media 'i modernitatea
175
lume. Spre deosebire de Marx, Weber a suspnut ci anwnite schimbfui ale
ideilor practicilor religioase erau precondip.i pentru aparipa capitalismu-
lui in Occident Dar, 0 data ce capitalismul se stabilise ca fonna predominan-
ta de activitate economici, el a cipatat un inlpuls propriu s-a dispensat de
ideile practicile religioase care fusesera necesare pentru aparitia lui. Dez-
,. voltarea capitalismului, impreuna cu ascensiunea statului au ra.
ponalizat progresiv acpunea au adaptat-{) eriteriilor de eficienta tehnica.
Elementele pur personale, spontane si emotionale ale actiunii traditionale
. , , , .
au fost eliminate de exigentele calculului cu scap rational. Aceastii "dezvdi-
. jir,e" a lumii moderne a tkut parte din pretlli care trebuia platit pentru ratio-
nalizarea Occidentului; Weber a privit-{), cu un oarecare ca:fiind
ta timpurilor moderne".3
Perspectivele lui Marx Weber, printre aljii, au avut un impact fonna-
tiv asupra modalitatilor ulterioare de gandire a destinului traditiei. Teoriile
despre modernizare din anii 1950 1960 au luat de obieei drept sigura opo-
zipa larga dintre societaple "tradiponale" cele "moderne", au admis in
general ci, fntrunite fiind condip.ile potrivite, trecerea de la primele la cele
din unna va fi un proces unidirectionat de schimbare sociala. In ultimii ani,
teoreticieni sod ali precuni Ulrich Beck Anthony Giddens au avansat 0
perspectiva mai competenta.
4
Ei susj:in cii in primele faze ale modernizarii
multe institupi au depins in mod crucial de tradi\iile care caracterWiu socie-
tiltile premoderne - de exemplu, prin taptul ci multe dintre primele organi-
zalii producitoare moderne depindeau de continuarea formelor traditionale
de viata familiala Dar, pe masura ce procesul de modernizare Intr-o
faza mai avansata (ceea ce Beck numeste "modernizare reflexiva" si ceea
ce Giddens "modernitate tade'?, traditille preexistente tot
, mai subminate: societ.atile moderne sunt "detraditionalizate". Practicile tra-
diponale nu dispar complet din lumea moderna, statutullor se schimbi'i
in anunlite privinj:e, Ele sunt considerate mai pu!ill garantate mai pupn si-
gure pe masura ce sunt tot mai mult expuse impactului corosiv ell exami-
narea publici cu dezbaterea Deoarece lradi(iile sunt chemate sa se apere
singure, ele pierd statutul de adevaruri care nu pot:li puse 1a indoiali Dar
pot supravietui in forme variate - de exemplu, fiind transformate fntr-un tip
de fundanlentalism care respinge apelulla justificarea discursiva si incearca,
pe un fond de indoiala generalizata, sa reafirme caracterul invio'Iabil a1 (ra-
dipei. . ,' ,
Nu voi examina aid mai in detaliu perspeetivele anunlitor teoreticieni.
Vreau sa ma concentrez, in schimb, asupra intrebaIii generale riclicate de
'.
]76
Media 'i modemitatea
opera lor: a fost de r<; voi "aspectul hermeneutic",."aspectul normativ", "aspee-
lului traditiei In viata sociala? se pnntre teoretiClenu SOCl- de legltimare "aspeetul de identitate". In praetidi, aceste patru eIe-
ali clasici 'si sa se dispunda afirrnativ Ia mente se suprapun adesea sau se contopese. Dar, distingandu-le. putem
177
exista, in opinia mea, doua probleme rnajore lega.te de. acest raspW1S. avea 0 perceppe mai clara asupra a ceea ce este implicat in l:ra-
problema este di el face care '
traditii $i sisteme de tradi\ionale 0 s:m- examinam mm intai aspectul hermeneutic. Un mod de a Intelege
nificativa la SidfSitul secoluhn al XX-lea Daca era meVItabil ca traditllle sa fie tradlpa este aceIa de a 0 vedea ca pe un set de presupozitii fundal11entale
date la 0 parte dezvoltarea :noderne,c d: ce tradi- considerate drept sigure de indivizi in comportamentul lor de fiecare
tiile - inclusiv credint
e1e
practiCIle religlOase -.trasitturl atat de zi '$i transmise de ditre ei de la 0 la alta. In privinta tra-
vietii sociale de astazi? Pentru eei care adera Ia teza generala a nu este un ghid normativ pentru acpune, ci mai degraba 0 schein'a in-
lui traditiei este dificil sa se inteleagii persistenta, sau resurgenta credmte- terpretativa, un cadru pentru intelegerea lumii. Pentru cii, a$<l cum au aceen-
lor si a tradiponale in alp termeni decat cei .de tuat filosofii precum Heidegger $i Gadamer, orice intelegere
de l:eactie. Pentru sustinatorii tezei generale a declinullli, perslstenta tradi- se bazeazil pe presupozitii, pe un set de afurnapj pe CaJ.-e Ie luam celie
tiei poate fi inteleasa 0 intoarcere spre trecut, un sufl:tele care formeaza 0 parte a careia ii aPartinem.6 Nici 0 intelegere nu
;-etrograde, un refu'l de a ceda ceva este sa dispara. ne poate :fi complet lipsita de presupozitii, eritica iluminista a traditiei
putem intreba daca nu cumva aceasta p.erspeetiva ea trebuie, in opinia lui sa fie moderata. Juxtapwland notiunile de'ra-
poate vedea tradipa doaJ.- ca pe 0 a 0 dmtr-o $tiinPfidi emancipare eelor de tradipe, si mit,
epoca anterioara, excluzfmd poslblhtate.a ca, m anUtnlte pnvll1te, tra- ganditorii ilumini$ti nu se dispensau de tradipe ca atare, ei mill degrab3.
clipa sa poata fi parte illtegranta a .. v articulau un set de metode CaJ.-e formau nucleulunei alte ira-
A doua problema legatii de teza generala.a aceea ca, ill ! ditii, cea a iluminismului In sensul hermeneutic al tradijiei, ilumini&
majoritatea versiunilor acestei teze, se aeorda 0 deloc f?' mul nu este antiteza tradipei, ci, dimpouivii, este 0 tradipe (sau un manunehi
lului mijloacelor de comunicare. Este ea de traditii) plintre altele - adica W} set de presupozipj luate drept certe, care
societatilor mod erne - fie ca este inteleasa ca actiVltate econonuca .caplta: of era un cadru penu'u intelegerea lumii.
lista, mai general, ca raponalizare a - a avut un Multe tradipi au ceea ee putem nunu un aspect normativ. Prin aeeas-
daunator asupra formelor tradiponale de ceo Joaca llliJloacele I' ta vTeau sa spun ca setwile de presupozitii, de forme de credinta si de mo-
de eomuniCaJ.-e in transformarea formelor de VIata Putem oare ... ... dele de acj:illile lasate de pot servi ca ghid pen-
intelege aceastii transformare tara sa examin.iim In dezvolta- tru acpunile $i credintele din prezent Putem distinge doua modllii in CaJ.-e
rea mijloacelor de comlliliCaJ.-e a afectat orga111zarea a VIepi ,de acest fapt se poate intfunpla. Pe de 0 paJ.te, matelialul Iasat de
zi? Acestea sunt Intrebilli in cea mai mare parte negli]ate de tezel , 'f , trecut poate servi ca ghid normativ in sensul cii anumite practici sunt rod-
generale a declinului. Dar aceste intreban sunt centrale VOl' of en punctuJ , nate- adica sunt infaptuite ca ceva care intra in rutina, reflectand relativ
de porrure pentru analizele mai detaliate CaJ.-e . . .,.. putin la motivul pentru care Ie-am faeut Marl p;kp din vietiJe de fiecare zi
Inainte de a incepe aceste analize, vreau sa eXaJ.11111ez no- ale oamenilor apaJ.1in, in acest sens, rutinei. Pe de alta parte, mateJialul tran&
tiunea de tradipe. Ce este tradipa? Cum sa-i In . nus !recut poate servi ea ghid normativ in sensul ci anunute practici pot
ei eel mai general, "tradipe" inseamnii un tradltum - adica once este :: '# in mod tradi{ional intemeiate, adicii fundrunentate justificate prin refe-
u-ansmis sau Hisat mOl?tenire din trecut
5
Tradipa tradipe, Acesta este un sens mai puternic al normativitapi, tocmai
de tip normativ (de pildii, faptul ca practicile trecute vor acpunea : . _:' 'pelftiu cil temeiwile pentru aepune SWlt facute explicite lidicate la nive-
viitoare), daJ.- acesta nu este neaparat un aspect al tuturor :: -luI justificiuii autorefIexive, Problema temeiwilor poate fi lidicata inlreband
a clarifica acest punet, este folositor sa distingem pau-u aspecte difente ale de ce cineva crede ceva sau se compo1"ta lntr-ul1 aJ.1Umit mod; iar aceste
.. ' c
178
JOHN B. THOMPSON
credinte sau practici sunt fntemeiate fntr -tm mod traditional dara cineva cis-
am crezut intotdeauna" sau am tacut intotdeauna", sau
vreo varianta a unui astfel de raspuns.
AI treilea aspect a1 este ceea ce.am putea numi aspectul de Ie-
gitimare. Vreau sa spun prin poate, In .anumite
stante sa serveasca drept sursa de spnjIn pentru exefCItarea puteru a
autorit1ttii. Acest aspect este bine reliefat de Max Weber.1 Potrivit lui Weber,
exista trei moduri principale in care legitimitatea unui sistem de dominape
poate fi stabilim. Pretentille de legitimitate se pot baza pe temeiuri rajionale,
implicand 0 credinta in legalitatea regulilor adoptate (ceea ce Weber
autoritate ele se pot baza pe temeiuri charismatice, implicfuld de- .
tam de sacralitatea sau caracterul excepjional al unui individ ("au-
torltate sau se pot baza pe temeiuri
credinta ill sacralitatea tradijiilor imemoriale G,autoritatea tradijionala',) ;.In
cazul legale, indivizii asculm de un sistem impersonal reguli.
In cazu1 autoritatii tradijionale, dimpotriva,' ascultarea este datorata persoa-
nei care ocupa Pozijia ill mod tradijional adoptata de autoritate ale
actiuni sunt limitate de tradijie. Descrierea pe care Weber 0 face autontapj .
este folositoare pentru ca ea Teliefeaza faptul ca, in anumite con .
traditia poate avea till caracter politic evident ea poate servi nu numai
, , v...
ca ghid normativ pentru ci ca baza pentrll exercltarea putem
asupra celorlalti si pentru asigurdrea supunerii la comenzi. Tocmai in acea-
ta privinta traditiile pot deveni "ideologice": adici, ele pot fi folosite pentru
a stabili a sustine relapi de putere care SW1t strudurate in mo-
duri sistematic asimeuice.
In starsit, sa examinam natura traditiei in relajie cu formarea identitaJii
- ceea ce numit aspectul de identitate al u-adipei. Exista doua tipuri de
formare a identitatii care sunt relevante aici - ceea ce putem numi "iden-
titate de sine" si "identitate colectiva". Identitatea de sine se refera la sen-
timentul cuiva ca individ 1l1Zestrat cu anumite caractelistici
tialitiiti si ca individ situat pe 0 anumita traiectorie de viatii. Identitatea .
se refera la sentimentul cuiva ca membru al unui grup social sau
al unei colectivitati; este un sentiment de sentimentul de a face ...
parte dintr-un g;up social care are 0 istorie .$i un destin
Care este relevanta traditiei pentru aceste dOlla tipun de formare a Identi-
. tiitii? Ca seturi de 'presupozitii, cremnte modele de comportament .
din trecut, traditiile furnizeaza unele materiale simbolice pentru for
marea identitapi atat nivel individual, cat colectiv. Sentimentul sinelui
Media $i modernitatea
179
s:ntimentul apartenen(:ei sW1t, ambeJe, modelate -In grade diferite, care
depmd de contextul social- devalori, credinte forme de comportament
din trecut Procesul de formare a nu poate
mClOdata. sa mceapa pe un teren gol; el se illtotdeauna pe un
de materiale simbolice, care formeaza principille de baza ale
Identitajii. Dar se poate foarte bine intampla ca, 0 dam cu dezvoltarea mijloa-
celor de comunicare, natura acestui set preexistent de materiale simbolice
sa schimbe intr-un mod semniiicativ, iar acest lucru poate avea impli-
procesului de formare a identimpi. Acestea sunt chestiuni asu-
pra carora Yom reveni. .
. aceste variate aspecte ale tradipei, avem acum posibilitatea
de a exarnma modurile in care rolul trnditiei s-a schimbat 0 dam cu dezvol-
tarea societaplor mod erne. Sa rezumiim' aspectele cele mai proeminente
ale argumentului pe care il voi dezvolta.
A - cu ?:zvoltarea societatilor mod erne, exism un declin treptat al
mtemeleru u'adlj:ionale a acpunli al rolullli autOlitatii u'aditionale - adica
:al normative de legitimare ale traditiei.' ,
-.In alte privinte, traditia pastreaza m'semmltatea in lwnea mer
derna, in special ca mijloc de a da un sens lumii (aspectul hemleneutic) si
ca mod de creaI'e a sentimentului apartenentei (aspectul de identitate) . ,.
- pastreaza insemnatatea, ea s-a transformat intr-o ma-
nienl u'ansmiterea materialelor simbolice, care cuprind traditii
a devenit tot mai desprinsa de interacpunea sociala intr-un spatiu
Traditiile nu dispar, ci pierd ruJcorarea ill spatiul comun al vietii de fie-
"
- Deznidacinarea tradijiilor din spajiile comune ale vietii de fiecare zi nu
implici circulajia libera a tradij:iilor; dimpotIiva, traditiile vor mentine in
timp doar daci sunt permanent reintroduse In contexte noi si in
de teritoriale. InseIIlI:tatatea naponalismului fi, in parte,
mteleasa in termeni: najionalismul implicii, de obicei, reancorarea
, t:adi?ei in contiguu al unui stat-najiune actual sau potenjial, un te-
ntonu care cupnnde, dar Iimitele spatiilor comune.
' j Dar, dara traditia ramane 0 trasatudi importanm a Iunlii moderne este
. oare plauzibil sa vorbim de dispaIijia societatii u"adiponale? Nu este'oare
,contrastul mare dintre societajile "t:raclitionale" si cele mod erne" oarecum
In aceasm p1ivinta? Fadi indoiala ca ;oi-urmari sa arat ca
180
JOHN B. THOMPSON
relatia dintre traditie si modernitate este mai dificlla si mai paradoxala de-
cat sugera 0 acum de acest tip. Putem paradoxul tradi-
tiei si al modernitatii concentnmdu-ne asupra acestei consideratii: declinul
si al intemeierii traditionale a actiunii nu aban-
ci degrabil 0 in natura in
rolu1 ei, pe masudt ce indivizii ajung sa se bazeze tot mai mult pe traditille
mediate delocalizate, ca pe un rnijloc de a da un sens lurnii de a crea un
sentiment al apartenentei.
Pana acum am distins anurnite aspecte ale tradipei am schitat un ar-
gument despre rolul schirnbator al tradipei in lumea inoderna, dar nu am
examinat inca in detaliu relatia dintre traditie si mass-media Voi face aceasta
in sectiunile urrna.toare. Voi 'sustine ca traditiei este legata in
mod fundamental de rnijloacele'de comunicare. Legatura doua aspecte:
pe de 0 parte, dezvoltarea rnijloacelor de comunicare faciliteaza declinul au-
toritatii traditionale si al intemeierii traditionale a actiunii; pe de alta parte,
nolle de furnizeaza ele de a separa transmi-
terea tradipei de unui spapu comun, creand astfel condipile
pentru reinnoirea tradipei la 0 scara cm'e cu mult tot ceea ce a
existat in trecut.
Traditie si mass-media (1): traditia dist111sa?
. . '
Pentru a explora impactul mass-media asupra naturii rolului 1J ..
vreau sa incep prin a reexamina argumentele unei lucrrui c1asice: cartea lui
Daniel Lerner The Passil1g of Traditional Society (Disparipa sociempi ira-
ditionale).8 Aceasm lucrare este un studiu detaliat al procesului de moder-
din Orientul Mijlociu. Ea este bine cunoscuta in domeniul studiilor ;
despre dezvoltare in particular, printre cele care se ocupa de comunicare .
de dezvoltare; impreuna eu lucrarea lui Wilbur Schramm
9
, ea
cadrul principal in care problemele de comunicare de dezvolfare au fost .
dezbatute timp de cateva decenii. Lerner este privit de mul? ca suspnator
al unei teorii a moderniziirii oareeum demodata si etnocentrici, 0 teorie care
se baza pe prototipurile occidentale care in mare masuia un carac-
ter endogen. Aceste rezerve nu sunt lipsite de substanta; tara indoiala, teo-
ria despre modernizare a lui Lerner a fost Intr-o anurnita masura produsul
timpului sau, abia daea a fkut dreptate complexitapi intereonexiunii
lumii moderne. Cu toate acestea, lucrarea lui Lerner pastreaza interesul
penlTu lumina pe care 0 arunca asupra problemei dinlJe tradi\ie
Media i modernitatea 181
mass-media. The Passing of Traditional Societyeste unul dintre putinele
studii care aceasta problema intr-un mod detaliat, orienta't em-
piric, WIele dintre analizele lui Lerner fiind valoroase si pline de perspica-
citate, in pofida evidentelor insuficiente ale abordfuii'sale. in acest spirit
vreau sa reexaminez unele aspecte ale lucrarii sale.
Lerner adrnite 0 distincpe larga lntre societap tradiponale
moderne, cele din unna fiind modelate dupa societaji1e occidentale contem-
porane, si incearca sa determine conditiile care stall la baza tranzitiei de la
primele ia cele din urn'ill. Care sunt societatii din
lui Lerner? Societaji1e sunt in comum-
tali lZOlate unele de eelelalte in care relatiile de rudenie joaca un rol pre-
dominant Orizonttuile oamenilor sunt limitate de spapu, iar interacpwlile
lor cu se limiteaza :n mare masura. la persoanele cunoscute cu care
lmpartiisesc mediul imediat Viata de fiecare zi in societatile traditionale este
rutinata 'potrivit modelelor nu este nevoie fie apar'ate sau jus-
.ti:ficate aceste modele tradiponale tocmai pentru ca, pentru majOlitatea in-
divizilor, nu mai exista alte pasibile alternative. Individul din societatile tra-
Ol! este preocupat de prob1eme care nu-i afecteaza in mod' direct
de zi cu zi. Exista 0 absenta a curiozitatii si 0 absenta a cunoasteIii
care se intfunpla in 10curi Exista relativ
autoexperimentare, intrucat indivizii lsi realizeaza vietile de fiecare ,zi in
aeord cu 0 rutina care este In mare Sinele in socie-
tatea este un "sine comprimat": are radacinile in ceea ce
II este familiar in rutina, iar traiectOlia sine1ui este organizata cu 0 minima
a alternativelor la practicUe existente.
Dimpotriva, individul din societaple moderne se caracterizeazii printr-un
;grad de :flexibilitate si de mobilitate care Ii este destul de strain lurnii inchise
'asinelui comprimat. Cresterea numarului de ciiHitorii si a mobilitatii fizice
-;a indivizilor incluzand 0 migrape la scara larga - a spont, cu sig'uranta,
flexibilitatea indivizilor capacitatea lor de a se imagina in noi situapi, COIl- '
fruntap cu noi posibilitap. Dar aceasta dezvaIuire a sinelui a fost stimulata
de difuzarea experientei mediate prin comunicarea in masa. in aceasta
privintii, mass-media reprezinta "un multiplicator de mobilitate": ele pun la
dispozitia indivizilor 0 vasta gama de experiente, care altminteli nu ar fi fost
la fac acest lucru preinliunpinand totodata nevoia de depla-
sare :fizica. In plus, tocmai pentru ca expelienta mediata este 0 experienta
. delegata, ea cultiva facultatea imaginativa a individului. Inclividul devine tot
mai capabil sa se vadit in locul altuia - iI1U'-O situatie noua, care poate fi ra-
dical difelita de a sa. modurilor tradi1ionale de viata incepe sa s.e
182
JOHN B. THOMPSON
destrame, intrucat indivizii se confrunta cu alternative care nu puteau fi ima-
ginate inainte. Viata sociala incepe sa para mai nesigura, deoarece indivizii
incep sa se ce se va intampla in continuare, mai degraba deeat sa
admi1il cit viitorul va semana eu trecutul, cum s-a inmmplat mereu.
Lerner'foloseste tennenul de , empatie" pentru a desemna capacitatea
, '
_ stimulata de expunerea Ia mass-media - de a se imagina in locul altuia,
aceasta capacitate ca pe 0 trasatura fundamentaIa a vie1ll sociale mo-
derne. Empatia da indivizilor posibilitatea de a se distanta imaginativ de
circumstantele lor imediate si Ii face sa se intereseze de subiecte earenu
se refera in direct Ia vietlle lor de fiecare zi. 0 data cu dezvoltarea em-
patiei, sinele devine mai expansiv, mai doritor, mai deschis; mai degraba
dedt sa ne vedem localizati intr-un punet fix, intr-o ordine neschimbata a
lucrurilor, ne vedem viata pe un punet de-a lungul unei traiee-
torii. de lucruri imaginate. ea bilcanul din Balgat, sinele empatic. i!?i poate
imagina 0 lume dincolo de locul imediat, 0 lume a riscurilor a opottuni-
mtilor in care 0 noua viam poate fi construita printr-o asimilare continua a
, , ,
experientei actuale si delegate.
la afecteaza mudurile in care indivizii intra ill
rela?e cu puterea cu autoritatea. Acest lUcru este bine reliefat de
erea faeum de Lerner irnpactuiui mijloaeelor de comunicare asupra Ubanu-
lui rural. In reteaua traditionala de comunicare, sursele umane erau mult
mai decat satele aveau lor l?i Ie raspandeau
in'mare masura prin intalniti cu cei pe care Ii ClIDol?teau in interac?uneafata
in fam. Conducatorii satelor, capii comunim?i locale, preo\ii l?i batrfulii erau
traditionali de opinie; amt timp cat satul a ramas re1ativ izolat de
restullurnii, ei hnpuneau respeetul. Dar, intrudt izolarea a cedat 10eul unui "' .
trafic crescut 0 data cu orasele l?i cu metropoIe1e, respectul acordatin mod c ';'
traditional batrfuillor satultri a inceput sa intre in declin. Un nou grup de in- .
- tinerii care cilatoreau in metropole aveau contaGt Cli , .:.
mass-media - a jucat un rol tot mai mare in transmiterea informa?ei, foro ;; :'
mand opiriia si interpretand Fiind 1ipsi? de mobilitate de alfabeti- .I
zare, Mtrfuili si-au pierdut treptat asupra tinelilor, care erau f
in noi rete1e comunicare l?i capabili sa transmim celorlalti t
informatia. ' .
. Desi' studiullui Lerner este acum, din multe r,uncte de vedere, datat (eer- :
initiala s-a realizat la inceputul anilor 1950, inainte de dezvoltarea '
televizhmii'in Otientlll Mijlociu si de revolu\iile care au caracterizat regiu- "
nea in ultimele decenii), cu acestea, studhll reliefeaza un numar de .' '
Media $i modernitatea
183
aspecte care pastreaza insenmatatea astazi. Poate cel mai important
in aceasta pIivinta este accentul pe care Lerner il pune pe faptul ca minoa-
cele de comunicare joaca un rol crucial in transfonnmile cu1turale asoclate
ell ascensiunea.societatilor moderne. Se poate ea sa fi interpretat
ro1 mod care este prea'lipsit de ambiguitate, prea detemrinat
0 teorie a orientata spre un anumit scop (ceea ce el numeste
i dar accentul pe care Lerner 11 pune pe caracte-
ruJ central mass-media este un antidot salutar pentru mostenirea teoriei
sodale c1asice. AI doilea aspect allucrmii lui Lerner care isi mentine inca
qrracterizarea rnijloacelor de comunicare de
lllobilitate": mijloacele de comunicare Ie dau indivizilor posibilitatea sa re-
simm prin delega?e evenimentele care se in locuri indepm-tate,
stimulan4u-le astfel capacitatea de imagina alternative 1a modurile de
viata caracteristice spatillor'ior iniediate: Din nou, putem sa nu :fun pe de-
plin de interpretarea pe care Lerner 0 da acestui fen omen, vazut
ca un tip de "empatie" care'da indivizilor posibilitatea de a prelua punetul de
al pregatind astfel terenul psihologic pentru apari?a unei
societati participative. Dar ideea principala, pohivit em-eia mijIoaceIe de co-
municare dau indivizilor posibilitatea de a capata experienta in spa?u tinlP,
prin forme de interactiune care nu au un caracter de tam in tam este eu si-
t . , I , ,
guranta, coreeta, este doar accerituata de aparitia te1eviziunii.
A treia tema a lucrarnlui Lerner, care merita s1 mai fie examinam este
I . '
sugestia ca, prin expunerea Ia mass-media, sinele devine mai expansiv si
mai deschis, mm putin constrans de preeedentele fraditiei si mai deschis
perimentaru, ciutarll noilor oportunitati si noilor stiluri' de Aceasta su-
gestie este, in opinia mea, plina de substanta, se poate ca as-
pectul.sa.e oarecum exagerat ea el sa neglijeze mobilizator
al tradi?ilqr, care au fost transfonnate in anUl11ite privinte. In Lerner .
ati"age atentia asupra unora dintre moduriIe in care, 0 data eu dezvoltarea
m)ilQr pe comunicare, formele traditionale de putere l?i de autOlitate
pot n provoCate;'puse Ia illdoiala sau chiar evitate, asa cum erau in satele din
liban dill Artcitolla '
.Ceea ce reZulta illtr-un mod mai pupn cIar dirt studiullui Lerner este Wl
raspuns pIauzibil Ia illtrebarea de ce Isianlul rmnane 0 amt de puter-
in OIientuI.Mijlociu, ill po:fida tendin\:elor modernizatoare pe care a fost
atat de preocupat sa le_respinga. Desigur, I.erner nu sugereaza ci tranzifia
de Ia 0 societate "tn;lditionala" la una ,;moderna" va:fi un proces lin nepro-
blematic; el a admis posibilitatea ca schimbarea sociala sa devina "defazata",
184
dupa cum spunea el, creand 0 instabila, care ar putea sa degene-
reze in violenta. Dar aeeasta apreciere of em eu greu un mod satisfaditor de
a da seama insemnatatea persistenta a Islamului in sarile din OrientuJ
Mijlociu (!?i, de fapt, in alte pm-p ale lumii de astazi). . '.
De ee acest esec? Cum putem explica eeea ce pare, retrospeetiy. sa:fie
un defect fatal al lui Lerner? 0 parte din consta, fan1-1n-
doiala, in teoria oarecunl simplista asupra modernizaru, folosita de Lerner,
o teorie care privea modernizarea ca pe 0 cale in mare masuni
onata. de la 0 societate traditionaHila una moderna, "participativii". 0 alta
parte din explicatie consta in faptul di aceasta teorie a modernizfuii s-a bazat
pe un model enclogen de schimbare sociala prin urmare, ca majoritatea
modelelor endogene, a acordat relativ insenmatate dintre
state si rolului conflietului militar. nu ne putem indoi di in Orientul
Mijlociu conflietul militar a jucat un rol extrem de important in a doua jurna..
tate a secolului al XX-lea a accentuat, in anumite privinte, insemnatatea ls-
lamului ca 0 ehemare la regrupare, ca un rnijloc de unificare !?i de mobili-
zare a oarnenilor in urmanrea scopurllor politiee militare.
Dar mai exista un motiv pentru care Lerner a e!?uat in anticiparea m-
semnatatii persistente a Islamului, un motiv care este mai strans legat de in-
teresele curente. In opinia lui Lerner, modurilor u'adi-
tionale si adoptarea stilurilor de viata moderne erau opj:iuni reciproc exclu-
iar'trecerea de la primele la eele din urma era mai mult sau mai
inevitabila: "Simbolurile rasei ale ritualului au devenit irelevante atunci
du1d au impiedicat dorintele puterniee de prune cunoa!?tere."IO Dar este
dar di acest mod de a problemelor este Pentru
multi oanleni, optiunea de a mentine modurile tradi1ionale sau de a adopt?
stiluriIe moderne'de viata nu se prezinta ca 0 exc1usiva. Dimpot:nva,
ei sunt capabili sa-9i organizeze vie1i1e de fiecare zi ino'-O maru.- .
era indt sa integreze elemente din tradij:ie' alatwi de noi stilun de viata
Traditia nu este in mod necesar abandonata in eererea de cunoar
tere",' ci este, dimpotliva, remodelata, transformat:a, poate chiaf 'intarita
revigorata de intalnirea eu alte moduri de via. -' '" .
Dezvoltarea lslamului in anii 1970 si 1980 ofed un exemplil instructiv
peno-u aeest proces. din Iran 'din 1979 este in mod special 0 mar-
turie vie a pute11i revolu?onare a Islamului: atunci, mobilizarea
religioase traditionale, facilitata de nispalldirea a materi-
alelor inlprimate care circula prill rete1e infonnrue de corriimicare in afara .
sferei mass-media cono-olata de a ajutat la discreditarea politicilor pro-
occidentale ale Sahului si la subminarea regimului monarhic.1l Dqr evoluji-
' ,;";.- ; -. ';'-
... ";' .' _ ..
Media i modemitatea
185
ile dran1atice din Iran, care au culminat cu abdicarea Sahului si cu 'In:fiinta-
. Republicii Islamiee $iite, au fost oareeum indieau 'in
, necesar evolutiile care aveaq loc in tfuile sunnite din Olicntul Mijlociu_
. .. In aeestea din urma, cUc.e11rea puterii de stat de citre misci'uile revolutio-
. nare islamice a fost in mare masw-a lipsita de succes; a totu!?i, un pro-
ces treptat a ceca ee Gilles Kepel nume!?te "reislamizarea ineeputa de joS".12
Credintele si practicile islarniee au fost reinnoite si adfmcite in cadrul co-
retelelor locale, adesea pdn organizatiilor care
furnizau totodata servieii sociaJe forme de sptijin pentru indivirii si fami-
liile care trebuiau sa vada fructele dezvoltiuii economice, ace.qti
indivizi, Islarnul era 0 modalitate de reconstruire a unei idcntitati si a
sentiment al apartenentei 1ntr-o lume care promisese mult, dar re-
lativ La anilor 1980, de reislamizare inceputa de jos
infiintasenl retele puterruee care, in unele cazuri, eontrolau arii mmi ser-
veau ca intermedim-e intre autoritatiJ.e de stat 9i grupurile marginalizate,
Deoarece bazele pute11i lor s-au eei afIati la eonducerea acestor mis-
can retele au inceput sa intervina mai activ in politidi. Rezultatul aces..
tei evolupi poate fi viizut nu nwnai in truile islmllice din Olientul Mijlociu,
ci in tfuile din Europa occidentala, ca Marea Britanie Franta, in care
exista un procent insenmat de populatie musulmaml.
Nu exist:a nici 6 indoiala di renasterea islarnidi din ultimele decenii are
unele caracteristici cm'e 0 fac exist:a aspecte cloctlir;are ale
lui, alaturi de unele conditii sociale politice, care nu pot :Ii in mod direct
comparate cu dezvoltarile din alte parp_ Este, cu toate acestea, surplinzator
. cii rena!?terea crediJ}te1or practicilor religioase nu eSte, in nici lID caz, unica
in lumea isJamidi. In Europa in Statele Unite, in ti3,rile din fosta lume co-
rnunista, in America Latina in alte mi!?dilile religioase de clitelite
credinte au dobandit forta au inceput atirme puterea in sfera poli-
tid. Cum ar trebui sa intelegem aceasta evoltl?e remarcabilii, cm-e pare a
teoriile dasice ale modernizarii? Ar o:ebui sa interpretam acest fapt
doar ca pe un tip de suprimare cultural a, 0 intom'Cere 1a certitudinile ade-
vatului scriptural ca modalitate de a face fata indeterminani radicale a vietii
in epoea moderna? . ,
Poate. Poate di exista ceva adevarat in opinia ca, in epoca modema, re-
oO figia ca un refugiu pentru indivizii care nu pot sau nu vor sa
tduasca intr-o lume din care certitudinile traditiei au f'Ost inlaturate. Dar este
dificil sa credem di nu estr nimic mai mult deeM acest [apt A vedea reJll-
noirea credintei religioase doar ca pe 0 defensiva la procesul de 1110-
dernizare lnseamna a rata sa vezi cii exista anwllite aspecte ale care
]86 JOHN B. THOMPSON
nu sunt nici eliminate, nici devenite redundante prin acest proces - aspeete
care of era un punct de sprijin pentru cultivarea continua a credintei religi-
oase a celorlalte forme de credint;i m lumea moderna.
Contrar a ceea ce au gandit aW comentatori, dezvoltarea societaplor
moderne nu elimina nevoia de a formula un set de concepte, valori 9i ere-
dinte, pentru a da un sens lumii 9i locului individului In ea. Daca dezvolta-
rea societap.lor modeme a parut ca distruge acest aspect hermeneutic al
tradip.ei, aceasta s-a mtamplat doar pentru ca ascensiunea societatilor mo-
derne a fost msoptade aparipa wlUi nou set de concepte, valori 9i
- care implici 0 combinape de progres, cunoa9tere 9tiinpfica 9i umanism
secular - care Ie-au parut unora ca de la sine evidente.
13
Dar ceea ce Ie-a pa-
rut unora de la.sine evident era pentru alpi nimic mai mult decat 0 alegere;
era 0 privilegiere a anurnitor concepte, valori 9i credinte in detrimentul al-
tora, 0 privilegiere care a avut ni9te ca9tiguri de necontestat, dar 9i, in ochii
criticilor, anumite pierderi. Printre pierderi se afla una pe care anl putea sa
o numim "deficitul moral" - adica incapacitatea de a face fara unor probleme
fundan1entale privitoare la viara 9i la moarte, la dreptate 9i la nedreptate etc.
Acest deficit moral i-a ajutat pe mulp oan1eni sa pastreze vie 0 credinra in
pennanentarelevanta a traditiei religioase. religioase 19i pastrea71i
relevanta tocmai pentru ca, pentru multi oameni, valorile umanismului se-
cular s-au dovedit a fi inadecvate ca rnijloc de a face fara problemelor etice
fundan1entale ale viepi umane. Umanismul secular este insuficient din punct
de vedere moral- sau chiar, In ochii unora, ruinat din punet de vedere moral.
Mai exista un motiv pentru care credintele 9i practicile religioase per-
sista m lumea modema. Ca 9i alte forme de t::radipe, credintele 9i practicile
religioase se impletesc adesea cu activitatile viepi de fiecare zi intr-un mod
care Ie ofera indivizilor un sentiment al apartenentei 1a comunitate, un sen-
timent al identitapi ca parte integranta a unei colectivitati mai largi de indi-
vizi care impartagesc similare 9i care au, intr-o anurnita masura, 0
comuna 9i un destin colectiv. Acest aspect de formare a identitapi
pe care i1 comporta traditia nu a fost elirninat de dezvoltarea societatilor mo-
derne; el a fost, eel mult, remodelat (in parte de mass-media) si relativizat
inspre 0 autonomie sporita a individului ca agent reilexiv, capabil remo-
deleze propIia identitate. Acestea sunt probleme asupra carora yom reveni.
Vreau aici doar sa accentuez insemnatatea persistenta a tradipei (inclusiv
a t:raclitiei religioase) ca mijloc de intretinere a unui sentiment al identita!ll
ca mijloc prin care Ii se of era indivizilor un sentinlent al apartenentei, Uil
sentiment de a face. parte dintr-o comunitate.
, .
, ;:
. ,.
,
Media $i modernitatea
187
.. Am unmlrit sa suspn ca, daci vrem sa intelegem impactul cultural a1
in lumea modema, ar trebui sa 1asam deoparte
oplIl1a potriVlt carela expunerea 1a mass-media va duce invariabilla abando-
narea "tradiponale" de. viata 1a adoptarea stilwilor de viata ,,rno-
derne . Expunerea 1a nu are ca rezultat in ea si plin ea insasi
pozipe particulara fa de tradipe. Mijloacele de potfi
IOSlte nu doar pentru a provoca 9i submina valorile si credintele traditionale
a consolida traditiile. Nu dificil sii dam
ill pnvmta modulw ID care mass-media au fost folosite chiar in serviciul tra-
dijiei, de la raspandirea Bibliilor tipante 9i a carpIor de rugaciuni de la mee-
putul Europei moderne 1a teleevanghelismul de astazi.
Dar dadi dezvoltarea mass-media nu a dus la abandonarea traditiei, ea
a transformat tradipa sub anurnite aspecte fundamentale. 0 data Cll
dezvoltarea rnijloacelor de comunicare, formarea si transrniterea traditiei
au devenit tot mai dependente de formele de ce nu mai au 'un
caracter de fara in tara, iar acest tapt a in schimb, cateva consecinte. Voi
accentua trei dintre acestea. .
(1) inlrucat multe forme de comunicare mediata implici un anumit grad
de fixare a conj:inutului simbolic pe un substrat material, ele inzestreaza
acest contiilut cu 0 pennanenta temporrua care, de obicei, lipseste din schim-
bwile comunicative ale interacpunii tara in fara. in absenta fuciru materiale
menpnerea tradipei de-a lungul timpului cere 0 reconstituire continua a
pnutului ei simbolic m activitatile viejii de fiecare zi. Repetitia practica este
singw-ul mijloc de asigurare a contimritapi temporale. Dar, data cu 1ixarea
continutului sirnbolic pe lID substrat matelial de un anurnit tip mentinerea
traditiei de-a 1ungul timpului poate fi separata, mtr-o anwnita de ne-
voia reconstituirii practice 9i continue. Cultivarea valoriJor si tra-
ditiona1e devine tot mai dependenta de formele de care implica
produsele mass-media; fixarea eontinutului simbolic in produsele mass-me-
dia (dirti, fihne etc.) asigura 0 forma de continuitate temporala care dirni-
nueazanevoia de reconstituire. A9adar, declinul unora dintre aspectele ri-
tualizate ale tradipei (frecventarea bisericii etc.) nu ar trebui in mod necesar
sa fie interpretat ca un declin al traditiei ca atare; el ar putea dGar sa exprime
faptul ci meniinerea tradi?ei de-a lupgul timpului a devenit mai putin depen-
denta de reconstituirea ritualizata. Intr-adevar, traditia a devenit tot mai de-
rituaiizata. ' .
Deritualizarea tradipei nu implica faptul ca toate elenientele de ritual vor
fi eliminate din traditie, nici nu implica faptul ca va deveni In intre-
188

JOHN B ... THOMPSON .
gime desprinsa de interacpunea fata in fata care se intr-un spa-
tiu comlm. Desi continutul simbolic aI traditiei poate fi tot mai mult fixat in
produse1e multe tradipi rdman 'strans legate ae intalnirile prac-
tice din viata de :fiecare zi din cadrul familiei, aI scolli sau al altor asezluninte
institu?onaie.ln plus, produsele mass-media de obicei In con-
texte de interacpune fata in fata prin urmare, reinnoirea tradipei poate
implica 0 combinape in permanenta schimbare Intre interactiunea fata in
fata cvasiinteractiunea mediati Acest fapt este evident pentru parm\ii
profesorii care au ajuns sa se bazeze tot mai mult pe carp, pe filme pe pro-
grame1e de televiziune pentru a Ie transmite eopiilor principaIe1e teme ale
unei tradipi religioase sau ale unei aIte tradipi, care vad tot mai mult pro-
priullor rol mai curand in termeni de elaborare de explicare, decat in ter-
meni, de cultivare a tradipei pe un teren gol.
(2) In masura ill care transmiterea tradipei devine dependentii de for-
mele mediate de comunicare, ea se desprinde de indivizii care inter-
actionam in viata de :fiecare zi - adica devine depersonalizata. Inca 0 data,
proces depersonalizare nu este niciodata comp1et, intrucat trans-
rniterea tradipei continua sa se intrepatrundii cu interactiunea fata in fara.
Dar. asa cum forme1e mediate de comunicare dobandesc 00 rol tot mai mare,
, ,
tot asa autoritatea traditiei se desprinde treptat de indivizii cu care interac-
tionfun in viata de zi. Traditia dobandeste 0 anumita autonolnie si 0
deoarece un set de valori, presupozipi exista
persista independent de indivizii care pot fi implicati in transmiterea lor
de la 0 generatie la alta.
Depersonalizill-ea traditiei nu este, un proces uniform lipsit de
anlbiguitate, putem vedea ca, 0 data cu dezvoltarea rnijloace10r de cornu-
nicare electronice in special a televiziooii, SWlt create condi\iile pentru re-
legatUlii dintre autoritatea tradipei indivizii care 0 transmit Dar
natura acestei 1ega1:wi este noua 9i fara precedent este 0 legatura stabilit.a
si sustinuta 111 mare parte in cadrul cvasiinteraepunii mediate. Pentru rna-
oamenilor, ca Billy Gral1am Jerry Falwell sunt cu-
noscuti doar ca personalitiiti TV. Ei sunt indivizi pe care ii putem asista
ii putem privi asculta (fie eu incredere, :fie ffu-a), dar nu sunt in-
divizi cu care este de presupus ca yom in viata de fiecare zi.
Asadar desi astfel de indivizi pot reusi sa ,lepersonalizeze" traditia, este un
tip destw de cliferit de personalizare: 'pentru rnajolitatea oameni1or,
reciprocitatea interactiunii fata in fata este disociata de indivizii
Media i modernitatea
189
in locUIile impartasite ale vietii de fiecare zi. Este 0 forma a ceea ce voi nun1i
in capitolul "intin1itatea nonreciproca la distantil".
(3) Intrucat transmiterea tradipei devine tot mai legata de rnij10aeele de
cornunicare
l
sunt e1e tot mai despriJlse de ancorWe lor in anu-
mite spapj. Inainte de dezvo1tarea mij10ace10r de comullicare, tradipile au
avut 0 anumitii inddiicinare: adica erau 10calizate in in care indivizii
viata de :fiecare zi. Tradipile erau pru1i integrante din comu-
nitatile indivizilor care interacponau - actual sau potenpaI- unii cu al\ii. Dar,
o data cu dezvo1tarea de comunicare, tradipile au fost treptat dbr
radacinate; 1ega1:w-a care tacea tradilille sa depinda de situarue speci:fice ale
- interacpWID fata in fara a fost sliibita treptat eu aIte cuvinte, traditii1e au fost
treptat partial deJocaJizate, pe masura ce au devenit tot mai dependente
, de fonnele mediate de comunicare in privinta mentinerii a transmiterii lor -
de 1a 0 generape 1a generatia urmatoare.
, Dezdidacinarea sau "deloca1izarea" traditiei a fost plilla de consecinte
pe care vreau sa Ie urmfu-esc in secpunile care au mai ramas-din acest capi-
, tot Ea Ie-a dat trac1ipilor [X>sibilitatea de a fi despIinse de 10cwile particulare
eliberate de constrangerile impuse de transmiterea orala in eircumstan-
tele interacpunii tara in fata. Sfera de influenra a tlClditiei - atat in spapu, cat
in timp - nu a mai fost de eondipile transrniterii 1ocalizate. Dar
dezradiicinarea tradipilor din locurile particu1are nu Ie-a dus 1a dispaIipe,
nid nu a distrus complet legatura Ullitap1e traditionale ce1e spap-
ale. DimpotIivii, dezradiicinarea tradipilor a fost conditia pentru reintrodu-
cerea trac1itiilor in nolle cOlltai:e si pentru reancorarea traditiilor in nolle ti-
pmi de unitate telitoriaIii, care limitele spatillor Traditi-
ile au fost de1ocalizate, dar nu au f'Cst 'deteritorializate: au fost remodelate
in maniere care Ie-au Ingaduit sa fie reintroduse intr-o mu1time de locuri $i
1a imitatile teritOliale care lin1itele fata in
tap.
Traditie si mass-media (2): traditia dislocata
, , ,
Am eil, pe rnasw-a ce se Imp1etesc ll1ult cu mijloacele
de comunicare, ele SUIlt treptat din 10cwile particulare de-
tot 111ai dependente de 0 fonna de interactiwle care nu are un caracter
de tat.a in fata. Traditille care soot in acest mod dezradacinate sunt 111ai usor
adaptate, sau codificate de indivizii care au acces la
190
JOHN B. THOMPSON
Media 'i modemitatea
191
decat par, dar ele abundii In mitwi jumatati de adevarwi ale caror origini
de producere si de distribuire a formelor simbolice mediate. Dar traditlile sunt amt de obscure incat nu mai sunt recunoscute ca atare. Dar aceasta
care au devenit mediate intr-o anumita masudi. nu sunt, cu toate acestea, . literatura reliefeaza totodata si 0 alta tema care prezinta un interes particu-
puse in circulatie in mod liber. Pentru ca aceste tradipi sa fie suspnute In lar pentru probIemeIe pe care'le examinmn aici: ea atesta rolul jucat de mass-
timp, ele trebuie reintroduse in contextele practice ale de fiecare ;i. media in reinventarea traditiei si reancorarea traditiei in unitatile teIitoriale
Tradipile care nu sunt reintroduse in acest mod vor scadea treptat ca In- . " de diferite tipuri. Cfu1ile Allen, care au falsificat legiiturlle (aproape
semnatate. t ' sigur contratacute) dintre modelele tartane clanurile din Highland care
Ce anume este implicat in dezdldacinarea reancorarea tradi\iei? Cum . au tijutat Ia stabilirea fustanelci ca simbol national al Scopei, atesta capaci-
ar trebui sa analizam procesul prin care tradipile sunt dislocate din locurile tatea produselor mass-media de a prelua continutul simbolic al tradipilor
particulare reintroduse in contextele practice v ale eu; . de a-l adapta in cliferite moduri, permi!fu1d ca el sa fie reancorat in anumite
toate ca, acum, intr-un mod care Ie reconecteaza la nolle tipun de umtate t , regiuni 10curi. sa exan1infun aeum un alt exemplu care ilustreaza efectiv
spapala? . . acest aspect
Putcm analiza mai profund acest proces exan1llland ceea ce uneon se Multe dintre h-aditiile asociate monarhiei britanice sunt co mult mai
numeste ,inventarea traditiei"_ Dupa cum au aratat Eric Hobsbawm puJin vechi decat par_ Desigur, ritualurile regale au fost 0 trasatw-a comuna
unele'mr{tre traditille sunt asti'tzi privite ca mergfmd pana in urma ell a Cw1ilor Tudor Stuart, cum erau ale vie\ii de Curte din alte parp
cateva sute de ani, sunt, de fapt, invenpi relativ recente, dat:and adesea de ale Europei. Dar, Cun1 a aratat David Cannadine, multe dintre practicile
la sfarsiiul secolului al XVIII-lea. Astfel, de exemplu, tradipa Highland din cerernoniale asociate cu monarhia bIitanica de astazi de 0 creatie
explimata de cimpoiul de fustanela din tartan tes
uta
In . de ia sffrrsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
16
inam'te
modelele earesemnifica difeIitele clamui, este adesea prezentata ca eXl8- de secolului al XIX-lea, ceremoniile regale se in mare
timd din vremuri imemoriale; dar se pare ca a fost In mare masura 0 inven- masura in beneficiul altor membri ai CmID si ai aristocratiei; ele erau, In ge-
tie a sffrrsitului de secol XVIII si a inceputului de secol xrx.
15
Fustanela, neral, rituri de grup, In care elitele solidaritatea de
parte de un costum din Highland, a fost de 9
uaker
corp social. In timpul primelor trei sferturi ale secolului al XIX-lea, prinei-
englez din Lancashire, care a proiectat-o pentru a 0 folos1 1I1tr-o meta- palele ceremonii ale monarhiei britanice erau pe larg relatate in presa me-
lurgid pe care 0 infiintase lfulga Inverness In 1727. Ca. urmare a maru rebe- tropolitana de provincie. Dar atitudinea presei era In mare masura ostila,
liuni din 1745, Iocuitorii din Highland au fost de Guvernul iar monarhia era un obiect obisnuit al criticii si al caricatuIii. Ceremoniile .
iar fustanela, printre alte lucruri, a fost interzisa In jurul insele erau conduse de obieei mod teribil de incompetent "In 1817,
paz-use In cea mai mare parte. fustanelei 1a lnmormantru-ea pIintesei Charlotte, fiica printului regent, antreprenorii
tre modele clanuri, a fost In cea mai mare partevopera catorva de la pompe funebre erau Cand a murit ducele de York, cu zece ani mai
losi. in Londra si Edinburgh s-au tnfiintat societap consacrate pastrar:! tarziu, Capela Windsor era atat de racoroasa incM cei mai mulp dintre Indo-
c..ultivfuii traditiilor din Highland. S-au publicat carp - plintre care Vestiarium liati s-au imbolnavit, Canning a contractat 0 febra reumatica, iar episcopul
Scoticum si The Custome of the Clans, de catre fra\ii Allen - care pretindeau ". a murit ,,}7 lncoronarue lui George IV; William N Victoria au fost
cii 0 legatura, care cobora pana in Evul Mediu, tntre modelele tar- slab conduse nepregatite, au fost supuse unor critici sarcastice din par-
tane si clanurile din Highland. Treptat s-a modelat 0 traditie In tea comentatorilor regali Ii vremii.
nela din tartan - presupunandu-se ca culOlile modelele sale Totusi, tncepand de Ia anilor 1870, Iitualurile regale imaginea
se refera la vechile c1anuri - a devenit un simbol a1 integritapi Scotiei, care publici monru-hiei bIitanice au ineeput sa se serumbe. Un mult mai mare
trebuia sa fie expus In ocaziile in care sco(ienii se adunau pentru celebra efort a fost investit in pI{muirea organizarea plincipalelor everumente ale
identitatea nationala. , statului, Incepand eu jubileul de aur al reginei Victoria, din Ceremoni-
o parte din literatura despre invenpa tradipei a sa ile, care fuseseci pana atunci afaced destul de nemdemanatice, au fost trep-
tueze gradul de fablicare implicat tat transfonnate In parade de 0 splendoare fara meticulos planuite
si a credintelor traditionale. Nu uuma! ea fnulte tndlpl sunt rna! pu\m vech!
, , '
192
Media i modernitatea
193
si pregatite cu griji hI plus, 0 data cu 'apaliti-a, la starl?itul secolului al XIX-lea" titualLUile regale se desfa!?urau odinioal-a in beneficiul memblilor lmei
a circulatiei in masa a presei populare, s-a produs 0 schimbare semnifi.- .' : ' elite, care erau prezenti din punet devedere fizic la evenimentul desfasu-
cativa in portI-etizarea publica a monarhiei. batjocoritoare ',; lor, ele au fost tot mai mult desprinse de contextele fati in fata ale
editorialele cIitice din petioadele antetioare au fost inl6cuite de reprezen-" ;': -de Curte tacute disponibile, plin mass-media, unei seIii extin'se de
tarea tot mai plina de respect a monarhiei in presa populara, iar maJ.ile.cere-
c
- tinataJi. Astlel, inte
1e
sul scopul acestor IitualLUi s-au schimbat Astazi, ele
monil regale au fost desctise intr-lUl mod sentimental J:1tr{) nu mai SlUlt preocupate de reafinnarea de corp social a elitelor
vreme cfu1d puterea politica reala a monarhiei era intr-wl declin semni:fica- metropolitane; mai degraba, fmuile eveninlente ceremoniale ale monarhiei
tiv, pozitia monarhului in calitate de conducator al !?i al uni- > au devenit celebciri mediate ale identitapi nati-onale, la care top cetatenii, oli-
mpi nati-onale a fost sporita prin reinn?irea ?tua}wilor unde s-ar afla, pot fi martOli, la care SlUlt invitap sa ia parte prin delegape.
!?i prin celebral-ea lor in presa populara_ TraditiiJe care _fum- Nu este surprin.zator cit traditille, care au deyenit atat de dependente de
tate in principalla elitele 10ndoneze e:au aClUll facute mass-media, ar trebui sa fie vulnerabile 1a e1e. lntr -0 epoca a vizibilitatii me-
nibile, prin mijloacele tipatite, wlei clie?tele mult mal largr_. Aceste tradl\ii I'- diate, monarhia se afla intr-o precara. Pe de 0 parte,
nu au fost numai transformate, de fapt mvelltate, sub fun: hiei a ritualU1ilor regale asociate ei rezulta din capacitatea ei de a sta dea-
e1e des?linse de cadrul_lor al Curte supra 1wnii partidelor politice de a se preY..enta ca lffi corp a: carui integri-
au devemt acceslbile pentru au tate probitate este dincolo de olice repro!? un corp 1mbdicat in costume
fost reintroduse in viap fiecare Zl a pr:n vechi guvernat de obiceiuri cOllsfinpte de vreme care, cand SU1lt reeO])-
produselo: ele, au dm nou de, stiruite 1n tata noasb=a, a tuturor, in ceremoniile conduse cu gIija care apar
ale :- carUl !?1 mtegntate aceste ntualUll erau d m- pe enanele noastre de te1eviziune, confera monarhiei 9i ei
tot m.'ll mult sa 0 _, .,. '. tempotali 0 lunlina din alta lume_ Pe de alta parte, lntr-o lume tot mai medi-
dupa ata, este dificil pentru reprezentanpi temporali ai monal-hiei sa impiedice sa
Impal)iala din J cma lUll
R
'th' 1 ulndrr.eec
a
to OS 1- gillenCeOrilal- apara ca indivizi ca 'barbap femei care sunt putin difeliti de eei-
tinuare extins de apalltia UllLUAJ llfa o. 0 1 el , pnrn - lalti - d- , , - -d tul' ,- 1 ' v
al BBC era devotat si a repede potentialul radioului " UtI cu accli or,_ 9
1
cal
1
-e s:m1tyb:-a?a
'"1' d 't til: tal '\i'C'lParu" -'la malile evenimente ce- _ , en Ill, con U!?l e ace onnte!?1 ace ora!?] s a ICllUll ca !?l
ca Ill1J oc e a tranSffi1 e un sen l1en pal ' 't ,- d .. ' d Chi - v , di ' .
'al al tatul' 18 Pr- 'al I cerelnonn'" regale erau difuzate in direct mun am e I an - al aceasta tensllUle ntre ceea ce aparpne altor lUllll
remoru e e s ill, :map e e . - d dintr - 1 - 1- - , , til b" al
la radio Incepfmd cu casatoria din 1923 a ducelui de York S-a avut mare . .', Sta,l mtilun v. _e al ea llel!?1 Vle, e Pd
re
? 0 e
'" v ' 'f anele sa' fie pozitionate intr-un mod care da asculta- " ., 'n, or el, sti m mrma scan W lior care au zgu wt monarhia m ultimti am
gI1Ja penu u ca 11ncro 0 . _ v _. , - - " -t I' 1 v d .. - 1 '
tmilor posibilitatea sa auda sunetele c1opotelor, callor, carutelor multimr , . " spec,u alla egata 1 e VlltOl u
l
" , ..
1
' e I' tr ... , el)oca de schimbare rapida,v anacronismul ceremoniilor !, aceasta am exp orat une entre modunle 111 care b-aditIile
or VOloas , n -v - . fIt d la ',' ," v " ,
dOal-Ie-a intensificat gr-andoarea, Ele au dobandit un caracter de basm. 'O ,'. au: ost : mb--o anurruti de-a lun-
data cu dezvoltarea televiziunii in al1ii 1950, grandoarea anacronica a cere- : gul l?l elabo:aru 10:, se ca exemp!ele pe care
moniilor regale a fost mcuta disponibila in toata splendoarea ei. Acum era ' I datonta. caracterulw lor SUilt mstante ale
posibil pentru un procent din nu ci _/ Cal-e unpuse de sus in. cu "tra-
sa vada ceremoniile asa cum se intfunplau, Incoronal-ea regmel Elisab,eta .. dl!ille autentice ale trecutlllw, care, se poate pretinde, se ndica spontan de
in 1953 a fost plima oc'azie in care incoronarea unui bJitanic . i?s: de acestea aceste "pseudo-
fi vazuta nestingherit de public,19 . - . tradl\11 nu sunt mradacmate m Vlaja de fiecare Z1 a mdJVlzIlor; ele nu SUllt
EXalninand modmile in Cal-e ceremoniile regale s-au schimbat de-a lun- '. create .sus?nute de ei plin lor practice, ci, in schimb, Ie slmt im-
gul timpului, plltem lul sens mi inventat mul- :; . de elitele politice, ?e de promotOJ.ii !nclusrliei
tor tradipi, ci !?i a1 masUlii in Cal'e semnificatIa anvergura s-al,l schlmbat jw de 0 alegere strame a pazmcIlor autoprOclalUatl aJ trecutlllUl_
lO
194 JOHN B. THOMPSON
Desi acest gen de argument nu este lipsit de interes, el nu atinge, in opi-
rna miezul problemei. Insistand asupra dintre traditiile au-
tentice si cele artificiale (si incredintandu-le pe pnmele, in mare masudi, tre-
cutului), acest gen de sa surprinda insemnatatea '
faptului ca tradipile au devenit tot mai impletite cu fonnele simbolice me-
diate. Atunci cand continutul simbolic al este articulat in produsele
mass-media, el este mod necesar intr-o anumita masura distantat de
contextele practice ale de fier...are zi; stabilirea
de-a lungul tinlpului devine tot mai dependenta de formele de
care nu au un caracter de fata in fata. Dar traditiile care se sprijina puternic
pe formele simbolice nu ipso mai putin auteptice decat
cele care sunt transmise exclusiv prin fata in fata,. Intr-o lume
tot mai patrtinsa de mijloacele de comunicare, au devenit tot mai .
dependente de formele simbolice mediate; ele au fost desprinse de locurile
particulare reintroduse in noi moduri in viata sociala. Dar dezradacinarea
si reancorarea traditiilor nu insearnna in mod necesar nici ca ele devin ne-
nici ca complet abandonate.
Populatil migratoare, tradipi noma de: cateva surse de conilict cultural
Am examinat citeva dintre modurile in care au fost dezradaei-
nate, prelucrate reancorate in noile tipuri de unitate teritorial3.. Dar dez-
radacinarea si reancorarea traditiilor se impletesc, de asemenea, intr-ull
mod cu aIte tendinte caractelistici ale dezvoltarii societatilor
mod erne. 0 caracteristici deosebit de importanta in aceasta privinta, este
dislocarea populatiilor. Deoarece oamenii se
(sau sunt miscati in mod fortat) de Ia 0 regitme sau parte a lumii la aIta, el
duc adesea ill ei seturi de va10ri de credinte, care fomleaza 0 parte a tra-
ditiilor. Aceste tradijii mobile, nomade, pot:fi in parte; prin resta- .
bmrea rituala respunerea in contexte de interacpune fata in
o data cu trecerea timpului, nomade pot altera treptat caraete-
rul, deoarece au devenit tot mai indepartate de contextele lor de origine
tot mai i:rnpletite eu conpnuturile simbolice derivate din noile circum stante
in care sunt
traditiile nomade pot:fi suspnute, in parte, prin reconstituirea ritu-
alizata, ele pot deveni totodata S!n111S impJetite cu materialele simbolice me-
diate, tocmai pentru ci rnijloacele de comunicare lind sa dezradacineze tradi-
tiile din locurile particulare sa-i confere continutului lor simbolic illl anumit
it-ad de pennanenta, temporal a de mobilitate spa?aJa. Mijloacele de cornu-
Media $i modernitatea
195
nica:
e
of em un mod de a continuitatea culturala in pofida disIocfuii
un mod de reinnoire a traditiei in contexte noi diverse plin apro-
f0rI?e1?r simbolice mediate. mijloacele de comunicare pot
JU?i un rol rrnpOl'tant in mentinerea prin tre grupurile
IIUgI-atoare sau dislocate. Este de presupus ci acest rol este deosebit de in-
semnat atunci cfu1d grupurile sunt stabilite in tan in care se vorbesc limbi
?iferite in care traditille 9i obiceiurile difera ale lor. Acest fapt este bine
de exemplu, de popularitatea filmelor hindi printre familiile de oJi-
gme sud"asiatica stabilite in Marea Britanie in aIte pam ale lumii.
2
!
, . Dispersarea traditiilor prin mass-media prin mi-
gratoa!,e a in Iumea moderna un peisaj cultural de 0 complexitate
de 0 enorme. Ea a dat forme de tensiune si de
conflict care suut, in anumite privinte, noi. Putem discerne aceste
1a diferite.ln cadrul eonte1.1ului familial, de pilda, pa-
copm elrugranWOr pot avea opinii clivergente asupra melitelor tra-
ditiilor care. sunt legate de locul indepartat de OIigine. Pannpi pot acorda 0
mal agstor $i mentinerii unui anumit grad de conti-
nUltate cultUl-ala cu trecutul copili care pot fi mai asimilati ill co-
munitaWe in care s-au stabilit, pot:li mai incfuati sa pJiveasca aceste'traditii
eu sau chiar eu produselor
media - in ialnilie a tmui :film la video - poate fi 0 ocazie
oarecum pot privi activitatea de apropriere
ca pe 0 ocazle valoroasa de reinnoire a ]egaturilor traditionale in vreme ce
p copiii 0 pot pJivi ca pe 0 mai mult deeM
. Acest tip de tensiune de conflict intre generatii poate fi resimtit si su-
i?divid ca seturi de valori de crediute trag
0 persoana poate simp 0 anUlnita atractie spre 0 anu-
traditille legate de un Ioc illdepartat de origine, putfuId
SImp totodata ca aceste au pupna fnsemnatate asupra circumstan-
telor aetuale ale vietii sale. In pofida reconstituirii ritualizate a traditiilor si a
aproprierii continue a produselor mass-media, poate fi dificil sa se'reintro-
duea aeeste tradijii in contextele practice ale vietii de fiecare zi. Individul se
simp un set de valori de cl:edinte care asigura 0 Iega-
tura C? un treeut indepartat atat in spapu, cat in tirnp, pe de 0 parte, si, pe .
alta parte, un nmnunchi de valoIi de credinte care par a indica
VIltor.
. vedere, putem objine 0 anumita evalual-e a comple-
7,1 a a ceea ce ar putea:fi desemnat drept "cautarea riida-
cmdor . Ca tip de prOlect cultural care poate :Ii exprimat 111 anumite produ5e
196 Media i modernitatea 197
anumite regiuni sauloeUli intr-o maniera care in mod f0l1at ii exclude pe
ceilalp. 0 regiune devine 0 "pattie" care este privita de unii ca ingaduind 0
relape plivilegiata cu un grup de oameni a diror identitate colectiva este
inodelata, in parte, de un set persistent de uadipi. $i prea bine cum
acest tip de activitate de definire a granitelor - in special atunci cand se
combina eu rnijloacele aeumulate de putere politici coercitiva - se poate
maIlifesta in formele cele mai brutale de violenta.
Am incereat sa cercetez unele dintre in care mnestecul de
populatii de traditJi poate :fi 0 sursa de tensiune de conflict Dar ar tre-
bui sa se aceentueze di aeest proces de amestec este si 0 sm-sa de crea-
tivitate eulturala enorma de dinamis111. in sfera litemtulii sau a rnuzicii
populare, a artei sau a cinematografului, amestecarea temelor luate dill tra-
mass-media legat de aproprierea lor, cautarea dar ambivalenta,
pentru populatiile rnigratoare. Atractia cautani eonsta in faptul, di ea Qfera
un mod de a redobandi de fapt, de a reinventa tradipile care Ii leaga din
nou pe indivizi de locurile de origine (reale sau imaginare). Cu cat este mai
mare distanta aeestor origini in timp in spatiu, cu atM poate fi mai atraga:.
ware cautarea radaeinilor, pentru ca poate ajuta Ia remodelarea unui aspect
al sinelui care a fost suplimat, ignorat sau stigmatizat intr-un anumit mod.
Indivizii pot simti totodata 0 ambivalenra profunda fara de proiectul de are-
eupera traditiile asociate eu un presupus loe de origine. Aeeasta deoarece
ei pot sunti ci, oricare ar fi factOlii emigrfuii ai dislocaru, aeeste traditii au
putin de-a face eu tipul de via pe care vor sa construiasca "Pannpi fo-
losesc ... filme pentru a Ie reprezenta coplior eultura lor", observa un tanar
londonez de origine sud-asiatica, "dar acest lucru nu va merge, deoarece ace-
lea nu sunt radiicinile me1e, acelloc [India] nu mai are nici 0 legatura cu
.. ditii diferite - aceasta hibridizare continua a cultulii - este baza unora dintre
1
operele eele mai Oliginale mai captivante. Ea creeaza un tip de
mine. ,,22
Exista alte moduri in care mentinerea reinnoirea traditiei printre
grupurile de emigranti sau cele dislocate pot fi 0 sursa de tensiune de
conflict. Traditiile diferitelor grupuri sunt din ce in ee mai mult puse in Ie-- .-
gatura unele en celelalte, in parte ea rezultat al migratiilor eulturale, in
parte datorita globalizruii produselor mass-media Dar eontactul sporit din-
tre traditii nu este in mod necesar insopt de 0 sporire a intelegerii reciproce
dill pm-tea indivizilor care aparpn unor grupuri diferite. Dimpotriva, eiocni-
rea tradipjlor poate da Wlor forme intense de conflict, care se ba-
ze.aza pe grade variate de neintelegere de intoleranta - conflicte care sunt
cu amt mai intense atunei cand sunt legate de relatii mai largi de putere
de inegalitate. Macerea Salman Rushdie este un exemplu deosebit de viu
pentru acest tip de conflict cultw-al. Ca produs mass-media care eirculii in-
u--un domeniu global, Versetele satanice au provoeat 0 violenta
a valOlilor care sunt inradacinate in diferite traditii; bmierele spap-
ale dUlu-e uaditii au fost erodate de migraliile culturale de fluxwile comu-
nieruii, pdlpastia intelegelii rrul1fme.
Contactul dintre u'adipi poate toto data sa elea unor forme inten-
sificate de activitate de definire a granitelor. Se pot face ineercrui pentru
protejarea integlitatii tradiliilor pentru reafirmarea formelor de identitate
coleetiva legate de traditii, prin excluderea celorlalti din mijlocul nosuu.
Aceste de definire a gl'anitelor pot fi amt simbolice, _cat teritOliale
- simbolice in sensul ca principala preocupm'e poate fi protejarea
de incursiwlea continutului simbolic stram, telitOliale in sensul ca proteja-
rea tradi\iilor poate :fi combinata eu incercarea reancodllii acestor tradipi in
culturala cmoe schimbfconstaIlt directille, asmnand noi forme abatan-
du-se in modwi de la convenliile stabilite.Z! $i ea atesta faptul ca,
intr-o lume tot mai traversata de rnigratii culturale de fluxwile de cornu-
nicare, traditiile sunt mai pu\in deeat oridmd ferite de consecintele poten-
pal revitalizate ale inta1n.iIilor eu
,.
a:.:. .
7
Sinele $i experienta fntr-o lume nJediata
In acest capitol, vreau sa ma concentrez asupra naturii sinelui, a expe-
rientei si a vietii de fiecare zi intr-o lume mediatii. Punctul meu de pornire
este potrivit careia, 0 data cu dezvoltarea societiitilor moderne,
proeesul de formare a sinelui devine mai reflexiv mai deschis, in sensul
ca indivizii recurg tot mai mult la propriile lor resurse pentru eonstrui
o identitate coerenti in acelasi timp, procesul de formare a sinelui estetot
mai mult sustinut de materiaiele simboliee mediate, care extind eonside-
rabil gama oppuni aflate la dispozipa indivizilor Iargesc - fara sa 0 dis-
truga -legatura dintre forrnarea sinelui locul Aeeasta legatura
este mrgitii in masura in care indivizii au tot mai mult acees la fonnele de in-
fom1are si de eomunicare ee rezu1ta din slrrsele indepartate si care sunt puse
la dispozitia indivizilor prin retelele extinse de comunicare eu alte
. cuvinte, indivizii au tot mai mult acces la ceea ee putem numi in mod gene-
ral nonlocala". Dar legatura dintre formarea sinelui locul 1m-
nu este distrusa, intrucat nonlocaIa e intotdeauna apro-
pIiatii de catre indivizi in loculi specifice, iar semnificatia practidi a acestei
- ceea ce inseamna ea pentru indivizi modul in care este f01o-
sita de citre ei - este intotdeauna dependentA de interesele destinatarilor
si de resursele pe care ei se sprijina in procesul de apropriere.
Media i modernitatea
199
" un caracter reciproc, dar care este lipsita de wlele dintre trasaturile in mod
caracteristic asociate cu unui IDe comun. Dimpobiva, in cazul
. cvasiinteractiunii mediate, indivizii pot crea stabili 0 forma de intimitate
care are in mod esential un caracter nonreciproc. Chiar aceasta forma noua
de intimitate mediata', nonreciproca, extinsa in timp in spapu, fundamen-
. '. teaza, de exemplu, relapa dintre fan star. Ea poate fi relaxanta. tocmai pen-
tru ca este eliberata de obligatille reciproce caracteIistice interactiunii fata
in fata. Dar ea poate toto data sa devina 0 forma de dependenta in care indi-
vizii 'ajung sa se bazeze pe altii, a caror absenta inaccesibilitate ii trans-
forma intr-un obiect de veneratie.
Asa cum dezvoltarea produce 0 forma noua de intimitate
tot ea creeaza un amestec nou distinct de experien!a
care merge impobiva altor tendinte caracteristice societatilor moderne. In
" contextele spatio-temporale ale de fiecare zi, societa.tile moderne im-
plica un grad relativ inalt de segregare institutionala experientiala: anu-
mite fenomene sociale (boala, nebunie, moarte etc.) sunt separate de con-
teAiele sociale de fiecare zi sunt manevrate de instituj:iile specia1izate de
personalul ca1i:ficat Pentru multi dint::re indivizii de experienta mOl1ii
cuiva sau a suferintei de 0 boala fizica cronica, sau de 0 boala mintalii, este
mai degraba 0 intfunplare rara deeM 0 trasatura de rutina, a viepi
de fiecare zi. Dar, alaturi de aceasta segregare sau "sechesb'are" a experi-
entei, sMa produs 0 dezvoltare paralelii: dezvoltarea mijloacelor de comuni-
care a sporit capacitatea indivizilor de a face experienta, prin cvasiinterac-
tiune mediata, a fenomenelor pe care este de presupus ca nu Ie vor intruni
ciciodata in locurile vietii Jor de fiecare zi. Este de presupus ci putini oameni
din Occident VOl' mtaIni pe cineva care sufera de 0 deshidratare sau de 0
foame extrema, pe cllleva de un tragator 1a linta sau mutilat de un
, Dezvoltarea mass-media nu numai ca transforma pro-
cesul formalii sinelui, ci produce toto data 1m nou tip de intimitate, care nu
exista inainte si care difera in anumite privinte fundamentale de formele de
intimitate interactiuhii fam in fata.. in contextele interactiunii
fata in fata, indivizii SWlt capabili sa realizeze de intimitate care in
mod esential un caracter reciproc; adica relatiile lor intime cu ceilalti im-
plica un dublu direction at al actiunilor al cuvintelor, al
:', r proiecti1; dar multi vor:fi fost martOlii unei astiel de sufeIinte pe
; f ecranele de teJeviziune. Astazi triiim intr -0 itm1e in care capacitatea de a avea
0 experienta este desprinsa de activitatea intalnirii. Sechestrarea experien-
tei in locurlle spatio-temporale ale viepi noastre de fiecare zi merge mana
in mana cu experientei mediate cu amestecu1 rutinier a1 ex-
perientelor pe care majOlitatea indivizilor Ie vor intaIni rareori fara in fata.
al pierderilor, al dreptwilor al obligatiilor. Desigur, reciprocitatea nu este
acelasi lucru eu egalitatea. Relatiile intime pot fi reciproce, pot fi - .
adesea - struct:urate asimetric. 0 data cu dezvoltarea
lor mediate de comunicare, noi tipuri de intima devin posibile. In ca-
zul interactiunii mediate, precum eea sus\inuta prin schimbul de scrisori sau
prin telefonidi, indivizii pot stabili 0 forma de intimitate care are
! Cu'm fac fata indivizii influxului de expeIienta mediata In viata lor de
fiecare zi? Ei Ii fac fata selectiv, clesigur, concentrandu-se pe aceJe aspecte
I< care prezinta un particular pentru ei, ignonlndu-le sau eliminan-
du-le pe celelalte. Dar ei 1upta, de asemenea, pentru a da un sens
lor care nu se 1a&1 l11teJese $i pentru a Ie lega de contextele $1
:
200
.. ..,.:: ..
JOHN,B.; THOMI?SON .;;;
.'-
Media i modernitatea
201
propliei lor viep.. Nu se poate spune di indivizii sunt pierdup. intr-un vartej ' in acest capitol, voi dezvolta 0 descriere a sine1ui care difera fund amen-
infonnational, incapabili gaseasca drwnul in inactivitate de tal de tipul de abordare schitat mai sus. Desclierea pe care 0 voi dezvo1ta
bogapa imaginilor mass-media a puncte10r de vedere. Mai degraba, pro- aid se datoreaza in principal tradip.ei hermeneutice
1
, dar are 0 afinitate
blema cu carese confruntii majoritatea oamenilor de 'astazi este problema Cli lucme centrate pe interactiunea simbolici, precum cu alte1e. Pouivit
dislocilii siInbolice: lntr-o lume in care capacitatea de a face 0 expeiienra acestei descrieri, sinele nu este privitnid ca tUl produs al unui sistem simbo-
nu mai este 1egatii de activitatea intalnirii, cum am putea lega experientele lie extern, nici ca 0 entitate fixatii, pe care individul poate sa 0 perceapa ime-
mediate de contextele practice ale viepi noastre de fiecare zi? Cwn am pu- ' diat direct; sine1e este mai degrabii un proiect simbolic pe care individul n
tea sa fun legap. de evenimente care se in locUli indepartate de actiVo Este un proiect pe care individul il din mate-
contextele vietii noastre de fiecare zi cum am putea asimila experienta .' riale1e simbolice care se afIa 1a dispozip.a sa, materiale pe care individuI Ie
evenimentelO1: indepartate intr-o traiectorie de viata coerentii, pe care tre- - intr-o descriere coerenta din care el face parte, 0 narapune
buie sa ne-o construim pentru noi a identitiipi sinelui. Aceasta este 0 narap.une care pentru majoritatea oame-
Voi reveni la aceste intrebfui in cursul acestui capitol. Vreau sa ineep se va schimba de-a lungul ti111pului, pe masura ce ei se apropie de mate-
prin a examina mai in detaliu modmile in care formarea sinelui s-a unple- riale simbolice noi, intalnesc experiente noi redefinesc treptat identitatea
tit tot mai mult C'U formele simbolice mediate. Voi explora apoi noul tip de de-a lungul traieet0I1ei unei A ne repovesti noua sau altora cine sun-
intirnitate de mass-media, folosind relatia dinu-e fan star ca un caz- tern fnseamna a spune din nou - care sunt in pem1anenta modi-
limita al intimitapi nonreciproee. In a lreia secp.Ulle, voi examina natura ex- ficate in procesul repovestllii - despre cum am ajUi1s uncle suntem unde
petientei mediate si relatia ei eu experienta trmta, inainte de a reveni 1a In- vom merge de aicL SUlltem propriii biografi neoficiali, pentru ca, doar
privitoare 'la modulin care indivizii fac fata influxului de experienta construind 0 poveste, OIicit de nearticu1ata, sUlltem capabili sa ne formam
mediatii in viata lor de fiecare zi. 0 percepp.e despre ceea ce suntem despre ceea ce poate:li viitorul nosU-u.
Sinele ca proiect simbolic
A accentua caracterul activ, creativ al sinelui nu inseamna a sugera ca
sinele nu este condip.onat din punet de vedere social. Dimpouivii, materi-
alele simbolice care fonlleaza elementele identitiitilor pe care Ie construim
Una dintre cele mai pu1in fericite a unei marl parp. din teo- sunt ele insele dis1:Iibuite inega1.
2
Aceste resurse simbolice nu sunt dispo-
l1a sociala critici a ultimelor decenii - in special aeele forme de teOIie sod- nihile :liecaruia intr-Ull mod similar, iar accesul1a ele poate necesita abilitiip
ala care au avut cel mai mare impact asupra studiilor entice despre media , pe care unii indivizi Ie posedii, alpi, nu. In plus, modwile in care indivizii
- a fost 0 concepp.e saracitoare asupra sinelui. Pentru autorii care luerea7,a ,' dezvoltii resursele simbolice pentru a-si construi perceptia lor asupra sine-
in cadrul unei traditii in linii mari "su-ucturalista" sau a caror abordare a fost '"":: lui vor depinde inu--o anumitii masura'de conditiile ale viep.i lor,
influentatii inu--un semnificativ de presupozipile lingvisticii structura- l11trucat indivizii ajusteaza in mod tipic evaluarile po1:Iivit
liste este in genere plivit ca un produs sau un construct al sistemelor care pot fi revizuite in permanenta, in plivinta a ceea ce, date
slmbolice care 11 preced. A fost int::roilusa 0 varietate de tenneni, de la "in- fiind circUlllstantele vietii lor, ei ar putea spera in mod real sa intaptuiasci.
terpelarea" lui Althusser 1a "tehnicile" sa\! "tehnologiile" sinelui ale lui Fou- Daca abordare generala a natUlii sinelui, atunci putem
cault, pentru ase lncerca sa se specifice mod wile in care indivizii SWlt trans- "( vedea ci dezvoltarea mijloacelor de comunicare a avut un impact profund
in subiecp. care gandesc in acord cu posibilitiitile care asupra procesului de formare a sine1ui. lnainte de dezvoltarea mijloacelor
sunt disponibile dinainte. Desigur, sistemele simbolice dominante (ceea ce . F de cOl11unicare, matelialele simbolice folosite de majOlilatea indivizilor in
unii obisnuiesc sa numeasca "ideologii", dar ceea ce mul? prefera acum sa .; scopul formmii slllelui erau.dobandite in contexte de interacp.une fata in fati
numeascl "discursuri") nu vor defini OI1ce a unui individ. ea un : . Pentru majOlitatea indivizilor, fonmrea sinelui era limitata de locwile in care
de sah sistemul dominant va defini ce sunt deschise indivizilor . ei tniiau si interactionau cu ceiIa1ti. Cunoasterea lor era 0 "cul1oastere lo-
pe care nil SWlt - cu dlferenta care nu este lipsitii de ca, spre . l cala"'!, din in pl1n schimbul oral
deosebire de sah, viata sociaIa este un joc pe care nu putem sa nUel alegem. -
, __ - : .,' .
,....:.";. -:-. " ..
202
JOHN B. THOMPSON
necesitatilor practice ale vietii. Orizonturile intelegerii indivizi-
lor erau limitate de modelele'interactiunii fata in fata, prin care circula infor-
matia-in unele cazuri, aceste modele erau extinse cu mult dincolo de loeu-
rile'imediate ale vietii de fieeare zi, datorita aetivitatil
or
ciHitorilor, negusto-
rilor ambulanti si mai departe. Dar, ehiar in asemenea cazuri, este
de presupus ci informatiei car.e su:-:
e

si care era transmisa prin retele ex:tinse ale mteraeti
unu
fata m fara, era pu-
ternic modelata de indivizii care aveau autoritate in cadrul comunitapi
Aeeste conditii variate sunt fundamental alterate de dezvoltarea n11)loa-
celor de Procesul formam sinelui devine tot mai dependent de
accesulia formele mediate de comunicare - atat la cele tipante, cat la for-
mele mediate electronic. Cunoasterea locala este suplimentata $i tot mai mult
inlocuita de noile forme de nonlocala, care sunt pe w:
strat material, reproduse tehnic transmise prin
tarea se desprinde treptat de relapile de putere stabilite Pm:
fata in fata pe masura ce indivizii sunt capabili sa. la
forme de cunoastere, care nu mai sunt fata III fata-, Onzonturile
de intelegere indivizilor sunt largite; ele nu mai ,sunt limitate de n;ode-
lele interaetiunii fata in fata, ci slmt modelate tot mat, mult de ill
tensie ale comunicirii. mediate, Mijloaeele de comurucare devll1, m tennenu
lui Lerner, un "multiplieator de mobilitate", 0 de
rie care Ie da indivizilor posibilitatea de a se indeparta el de loemile
ale vietii lor de fiecare zi. , . "
Deschizand sinele ditre noile forme de nonlocala catre
celelalte tipuri de material inlb<:-
gate$te totodata, a :ll1elU1. Ea lffiboga-
teste organizarea in sensul ca, pe masura ce mdiVlZU dobandesc acces la,
mediate de comunicat'e, ei sunt capabili sa dezvolte 0 retea, extenslbl1a
de resurse simboliee in seopul construirii sinelui. Ca materialele simber.
lice schimbate prin interactiunea fata in fata, materiale1e pot,fi In-
corporate Intr-un proees de formare. a c,e .in mat mult s:n
ele
devine organizat ca un proiect reflexlV pnn care mcliVldul ma-
terialele mediate (printre altele) intr-o nat-atiune biografiea coerenta per-
manent revizuitii.
4
De asemenea, dezvoltarea mijloaeelor de com.umcan;
adanceste si aecentueaia organizarea reflexiva a sinelui in sensul ca, 0 data
eu resurselor
a sinelui, indivizii sunt permanent confruntati cu nOlle ?Dslbl.litati,
lile lor sunt pennanenta schimbare, pooctele lor s1l11bolice de refennta
Media i modernitatea
203
sunt permanent schimbate. Devine din ce in ce mai dificil sa coborfun in
cadrele relativ stabile ale intelegerii care sunt incorporate ultraditiile orale
legate de locwile particulare. Organizarea retlexiva a sinelui devine tot
mai importanta ca trasatura a viepi sociale - nu pentrU ca nu exista inmnte
(tara indoiala, exista intr-un anumit mod $i intr -0 anumita masura), ci pen-
tru ca expansiunea a materialelor simbolice mediate a deschis noi
posibilitati pentru formarea sinelui $i a plasat noi exigente asupra sinelui,
intT-un mod la 0 scara care nu au existat inainte.
Aeeentuarea mediata a organizarii reflexive a sinelui poate avea
cinte atat pentru indivizi, cat pentru comunitatile din care
ei fac parte, Abundenta materialelor tipillite Ie poate oferi indivizilor mijloa-
cele de a explora formele alternative de viata intr-un mod sirnbolic si ima-
ginar; Ie po ate oferi indiviziIor 0 privire rapidii asupra dan-
du-le astfel posibilitatea de a ref1eeta critic asupra lor asupra circum stan-
telor actuale ale viepi lor. Printr-un proces de distantare sirnbolici, indivizii
potfolosi materialele mediate pentru a-si vedea propriile vieti intr-o luminii
noua - ca telespectatorii ehinezi din studiullui Lull, pentru atraetia de
a privi stirile internationale la televizor nu sta amt de mult in continutul ex-
plicit al' ci nicrl degI-abii in ocazia de a vedea scene de pe din
strame, scene domestice din case str"aine in general, de a dobandi
o percePtie asupra modului in cat-e oamenii trmesc in alte pfu1i ale lwnii, 0
percePtie care Ie va da un punet de eomparatie pentru a reflecta critic asupra
propliilor lor conditii de viata.
5
Pana aCUll1 a.m l:eliefarea unora dintre modurile in cat-e dezvo1-
tarea mass-media a inlbogatit a accentuat organizarea reflexiva a sinelui,
dar nu am examinat inca aspectele mai negative ale aeestei relatii. Vreau
acum sa observ cateva aspeete in care rolul in al produselor mas&-
media poate avea consecinte negative asupra formani sinelui. I.e voi numi
(1) intruziunea mediata a mesajelor ideologice; (2) dubla legattu-a a depen-
dentei mediate; (3) efeetul de dezorientare al incirciiturii simboliee; (4) ab-
sorbtia sinelui in cvasiinteractiunea mediata. Le voi examina pe rand pe
fiecare.
(1) Notiunea de ideologie a fost mult dezbiituta mult cri6.catii in ulti-
mii ani, atat de mult ineM unii ar prefera sa lase notiunea complet
deopar1.e. Nu aceasta este opinia mea. Am incercat sa at-at ill alt.ii parte ci
nop1mea de ideologie at-e de jucat Inca 1m rol folositor important in analiza
ton11elor simbolice, eu condipa ca aceasta nopune sa fie lipsita de unele din-
204 JOHN B. fl10MPSO,N
tre presupozitiile care au impovarat-o ill trecut
6
Am propus 0 conceptJedi-
narnica, asupra ideologiei, care sa ne concentreze ateniia asupra
modurilor in care formele simbolice servesc, in drcumstante particulare,
1a stabilirea si sustinerea re1atii1or de dominatie. Potrivit aeestei eoncepiii,
formele simbolice' specifice sunt ca atare: ele sunt ideologice
numai in masura in care servesc ill circumstante particulare Ia stabilirea
si sustinerea relatiilor de putere sistematic asimetrice.
, yom codceptualiza ideologia ill acest mod, yom putea vedea ca dez-
voltarea mass-media a sporit mult capacitatea de a transmite mesaje
ideologice pe marl illtinderi de spatJu timp de a reintroduce aceste me-
saje intro{) multitudine de locuri particulare; cu alte cuvinte, ea creeaza con-
ditiile pentru intruziwlea mediata a mesajelor ideologice in contextele prac-
ale vietii de fiecare zi. Totusi, este crudal sa accentuam caracterul con-
textual al ideologiei: dad mediate sunt ideologice, aceasta va
depinde de modurile in care sunt preluate de indivizii care Ie primesc in-
corporate reflexiv in viejile lor. Textele programele ce
in imagini stereotipe, in mesaje lini$titoare etc. pot in fapt sa fie preluate
folosite de destinahni in modwi destul de nea$teptate. Pentru a intelege ca-
racterul ideologic al mesajelor mass-media, trebuie sa exanlinam modul'ile
in care aceste mesaje sunt incorporate in vietile destinatarilor, modul in care
ele devin parte a proiettelor lor de fonnare a sinelui, $i modul in care SUIlt
folosite de ei in contextele practice ale vietti lor de fiecare zi..
Nu este aici locul pentru a discuta problemele metodologice ridicate de
aceasta conceptie asupra ideologiei $i utilitatea ei pentru analiza formelor
simbolice - am exarninat aceste probleme, in detaliu, in alta parte,7
Aici vreau sa ma concentrez asupra aspectelor mai largi $i mm
ale ale acestei descried. Desi dezvoltarea mass-media a imbogaiit $i a aceen-
tuat organizarea reflexiva sinelui, $i de$i aproprierea reflexiva a mesaje-
lor mass-media poate avea consecinte atilt penlru individ, cit
$i pentru reIa1ille de putere stabilite, aJ::fi $} nepotrivit sa sugeram
ci aceste consecinte sunt intotdeaWla nelini$titoare. In mod nu SUIlt
astfel; pare dar ca'in anumite contexte aproprierea mesajelor mass-media
serveste mai degrabil la stabilizarea intarirea relapilor de putere, deeat la
scind';.1'ea sau subminarea lor. in plus, atunci cand fo1'111ele me-
diate sunt incorporate reflexiv ill proiectele de fonllare a sinelui - cum
sunt, de exemplu, despre masculinitate $i feminitate,
ile despre identitatea etnica $i mai departe -, mesajele mass-media pot
asuma WI rol ideologic destul de puternic. Ele dcvin adc1nc
Media i modernitatea
205
sine nu SWlt explimate atat de mult in credinte in opinii explicite, ci in
modwile in care indivizii se poarta in lwne, intra in eu ei ln$i$i cu
allii !?i, in general, ajung sa inreleaga conturwile limitele propriului lor sine.
(2) sa examinam aCWll al doilea aspect plio care dezvoltarea mijloaeelor
poate avea consecinte negative pentru procesuI de fonnare a sinelui.
disponibilitatea produselor mass-media serve$te la inlbogatirea $i accentu-
area organiillii reflexive a sinelui, in timp ea face aceasta organizare
reflexiva tot mai dependenta de sistemele asupra carora individul are reIa-
tiv pupn control. Aceasta este ceea ce nunlesc dubla Iegatura a dependen-
tei mediate: cu cat procesuI de formare a sinelui este cu forme
simbolice mediate, cu atat sinele devine mai dependent de sistemele mass-
media care se afla dincolo de controlullui. In aceasta privinta, reflexivitatea
f dependent a nu se opun in mod necesar una alteia. 0 adancire a organi-
. zani reflexive a sinelui poate merge mana in mana cu dependenta spOlita
de sistemele care ofenl materialele sinlbolice pentru formarea sinelui.
Dubla legatura a dependentei mediate este parte dintr-o tendinta mai
generala, caracteristid societatilor mod erne. Am descris cum, 0 data cu
dezvoltarea societalilor indivizii SWlt tot mai obligap sa se apIece
asupra lor $i sa construiasca, cu resursele sinIbolice materiale aflate
la dispozipa lor, un proiect de viatil coerent Sinele devine tot mai organizat
ca proiect reflexiv prin care individul construieste, sub forma wlei narati-
uni autobiografice, un sens al de sine'. In acela9i timp, totu9i
divizii sunt tot mai de 0 serie de institutii $i de sisteme sociale
care Ie asigura mijloacele - atilt materiale, cat simbolice - pentru con-
slruirea proiectelor lor de viata.
8
Intrarea in sistemul educational, pe piata
mundi, in sistemuI bunastarii 9i mai departe, sunt posibile rn-
o'-un proiect de viatilla care un individ poate aspira, dar ocaziile de a face
aceste sunt distdbuite diferentiat depind de deciziile celorIalti.
Accesulla aceste sisteme la aItele este guvernat de agenp.i !?i de procese
pe care majoritatea indivizilor ar fi incapabili sa Ie influenteze in mod sem-
nificativ, $i aceste agentii $i procese pot avea un impact semnificativ
asupra $anselor de viata asupra autopercepelii indivizilor. Aces1'? este pa-
radoxul eu eaie indivizii sunt tot mai mult la
a1 XX-lea: accentuarea organizadi reflexive a sinelui are Ioc in conditii care
il fae pe individ tot mai dependent de sistemele sociaIe asupra caroni el are
< relativ pupn control.
. Acest paradox aI reflexivitalii al depenclentei - siu, in tennenii lui Beck,
a1 individualizlliii!?i al - este 0 tdlsa,t11ra patrunzatoare a
...
.,.. - . "t
206 JOHN B. THOMPSON
vietii sociale moderne; ea nu este deloc limitam la domeniul mass-media.
daca ne concentram atenjia asupra relapei dintre dezvoltarea mijloa-
celor de eomunicare proeesul formru.ii sinelui, putem aprecia lnsemna-
tatea acestui paradox. cum disponibilitatea sporim a produselor mass-
media Ie asigura indivizilor mijloacele simboliee de a se distanta de contex-
tele spapo-temporale ale viejii lor de fie care zi de a construi proiect:e de
via care lncorporeaza in mod retlexiv imaginile mediate ideile pe care
Ie primese, tot indivizii devin tot mai dependenji - in privinta formam
sinelui lor a ceea ce putem numi, in linii mari, viata imaginajiei - de sis-
teme complexe pentru producerea transmiterea formelor simbolice me-
diate, sisteme asupra carora majoritatea indivizilor au relativ putin control
(3) Disponibilitatea sporim a materialelor simbolice mediate nu doar im-
procesul formaIii sinelui: ea poate avea un efeet de dezorien-
tare. Varietatea si multitudinea enorma a mesajelor facute disponibile de
mass-media pot da unui tip de ,,incarcatura simbolica". Indivizii se
eonfruntinu numai cu alm naratiune de formare a sinelui, care Ie da posi-
bilitatea de a retlecta ctitic asup;a propriilor lor vie?, nu numai cu alta vizi-
une asupra lurnii, care contrasteaza cu viziunea lor Iuata drept sigura, d se
eonfrunta cu nenumru.ate naratiuni de formare a sineIui, cu nenwnarate vi-
zinni asupra lumii, eu forme de informare de comunicare,
care nu pot fi toate asimilate in mod efeetiv coerent Cwn fac fata indivizii
acestui flux in permanenta crestere al materialelor simboliee mediate?
In parte, ei Ii fac fa fund seleetivi in legatura eu materialul pe
care il asimileaza. Doar 0 mica portiune din mateIialele simbolice mediate
aflate la dispozijia incJivizilor sunt asimilate de catre Dar inclivizii dez-
volta. totodata sau servesc sisteme de expertiza care Ie dau posibilitatea sa
urmeze 0 eale pIin padurea tot mai deasa a formelor simbolice mediate.
Aeeste sisteme de expertiza pot ele insele sa fie parte din retelele mass-
media - de exemplu, atunci cand indivizii ajung sa se bazeze pe opiniile cli-
ticilor de :film sau TV pentru a se ghida in alegerile lor legate de ceea ce pri-
vesco Totodata, indivizii se bazeaza de obicei pe persoane importante, eu care
interaetioneaza in viata .lor de fiecare zi si ale carol' opinii au ajuns sa Ie res-
peete pe 0 sursa sfatuIi eompetente in plivinta materialelor simbolice
care meIita sa fie asimilate a celor care nu melita, in privinta modului
in care astfel de materiale trebuie interpretate.
Faptul de a te baza pe oameni importanp ca pe 0 sursa de sfatuTi com-
petente cu ptivire la mesajele mass-media a fost bine documentat in diferite
Media i modemitatea
207
la a lui Katz 1?i Lazarsfeld la 0 vatietate de studii
.)(l de, studiullui Janice Radway despre
cltitoru. at romanelor se eonfrunta cu 0 multime
de carp. Zecl de nOl titluri sunt publicate sau reimprimate in
luna fae !ndivizii acestei de material nou? In parte, ei lsi
d,ezvoIta p:oprille slsterne de expertiza, care Ie dau posibilitatea de a-si
elta sele.CtiVltatea - de pilda, ei lnva care autori care editii sunt de pre-
, ca Ie v?r placea, lnvata cum sa interpreteze editorilor si
cope!tei. Dar cauta totodata un stat de fu
eel caror OPillll au aJuns sa Ie aprecieze. In caZu1 cititoriIor lui Radway
r?lul Jucat de vanzatoarea librfuiei Ioca.le, Dorothy G,Dot") Evans, a fost
Dot fom:te bine literatura romanesca, multe dintre femeile
c,o?'lul11tatea loeala au ajuns sa se bazeze pe ea ca pe 0 sursa de sfaturi
ill pnvmta romanelor care merita citite care nu merita citite. Dot of ere a
care era independent de orice editor, ea fi ajuta pe cititori
'. 7
i
,genutj" noi intr-un mod care minimiza riscul decep-
. I. tl:1 a.l.cheltUleli, In Dot ineepuse un buIetin, "Dorothy's
D1a:
y
of facea sfatul ei disponibil cititoIilor care nu
d,e}a ce reputajia ei a editorii au inceput
sa-l trimi.tiI carplor in curs de aparipe, in speranta ca vor
o recenzte ill buIetin. Dot a preluat tot mai mult rolul intermediaruJui cul-
tural care Ii ajuta pe cititori sa examineze in detaliu productia editurilor si
Ie diidea posibilitatea sa gaseasca - cu ajutorul sfatului al lui
- acele romane care urmau sa Ie satisfaca cerintele.
Acest exemplu ilustreaza bine modul in care'indivizii se construiesc si
se pun !a dispozipa .sistemelor de expertizii practica, in scopul de a face fatii
de forme sunbolice mediate in continua Desigur,
tarea sistemelor de expertlza practica nu, este limitata Ia sfera
'r produselor mass-media de catre indivizi. hl celelaIte sfere ale vietii -in in-
',j viitarea de a face fata, sistemelor de bunastare, de exemplu, sau a
de a te descurca in relaj:iile personale, sau de a te acomoda eu 0
boala sau cu un prejudiciu gray -, indivizii construiesc de obicei sisteme de
expertiii practica ce Ie dau posibilitatea de a analiza in detaliu optiunile si
de a cal1tan opiniile ale r.elorlalp.lJ Iar in
to; s!steme indivizii trateaza adesea produsele mass-media ea pe 0 reswsa.
C<Utile, manuaIele, progranle]e de radio de etc. ofed 0 sursa
constanta de statuI1 in legatura eu modu] de a face fata diticultittilor si com-
plexitatilor viepi. Din nou, eititotii de literatudi ai lui Radway
:
208
.- : ..... .. ..... ...... .... ". ".:";
JOHN E{:THOMPSON .
; : .
ilustreaza bine acest aspect dezvoltfu1d expertiza lui Dot de se1ectare a
mane10r dintre nenumaratele titluri aflate 1a dispozitia lor, ei incorporeaza
apoi mesaje1e pe care Ie extrag din texte expertiil
tid pentru a face fata re1ap,ilor personale cererilor VIetTI de fiecare Zl. Ct-
titu.11iterauuii este 0 lectie practica in privinta modului de a con-
. duce 0 relatie care mult, dar cu mult mai in
care calea spre fericire este presarata cu obstaco1e chinuitoare, cu care tre-
buie sa ne confruntam pe care trebuie sa Ie induram in cele din unna,
sa Ie Este, a;a cum ar spune Geertz, 0 forma de educatie senti-
mentali
12
,
Dezvoltarea rnij1oace10r de comunicare e astfel 0 parte mtegranta dintI'"O
caracteristica dinamica mai 1arga a societaplor moderne, 0 dinamica pe care
o putem descde ca jonctitmea dintI"e complexitate expertiza. Pe
ce mediul inconjurator al indivizilor devine tot mai complex (in parte, pnn
cresterea masiva a formelor simbolice mediate), indivizii construieSc sisteme
de practica (tratfu1d 0 parte mate?alele 0
sa) care Ie dau posibilitatea de a face fata acestel cererilor
vietii in llUnea moderna Mass-media contribuie astfel amt la com-
sociale, cat la a Ie ofel; indivizilor 0 sm-sa constanta de sfaturi in
ptivinta modului de a-i face fata ;
(4) Sa examinam al patrulea aspect Pl1n dezvoltarea
poate avea consecinte negative asupra procesulUI de f?rmare a sm,elUl. Am
incercat sa arat ca dezv01tarea miiloacelor de comUIllcare creeaza un nOli
tip de situatie interactiva - ceea ce am nmnit cvasiintera?iUI1ea Pen"
tru majOlitatea indivizilor, participarea la e
dintre mu1tele aspecte ale activitatii sociale de fiecare zi; matenalele slm-
bolice mediate sunt 0 resursa bogata variata pentru procesul de fonnare
a sinelui dar ele nu sunt singura resUl-sa, nici macar cea principalii Indi-
vizii se mult de rroterialele sinlbolice schimbate prin interactitmea
fata in fata cu membrii familiei, cu prietenii $i cu cei pe care Ii intalnesc in
lor de fiecare zi. este dar ca in unele cazUl1 inclivizii pot
ajunge sa bazeze foarte pe aces-
te materiale devin nu atat 0 resursa pe care mdivizii 0 dezvolta 0 mcorpo-
reaza reflexiv in proiectele lor de fonnare a sinelui, ci mai degraba un obiect t
de identificare de care indivizii se puternic emotional. Caracte-
rcl reflexiv a1 sinelui, In care indivizii sunt capabili sa incorporeze reflexiv
materiale simbolice (mediate sau de altgen) intr-un .: .
-
.... . "
Media i modernitatea .
209
de formare a sinelui, aproape imperceptibil in altceva: sinele este
absorbit intr-o forma de mediata.
sinelui nu implica in mod necesar suspendarea reflexivimtii;
ea poate:li vazuta, mai c1..ll-and, ca un tip de extensie $i de accentuare a carac-
terului reflexiv a1 slllelui. Tocmai pentru ca individul este capabil sa incor-
poreze reflexiv materialele simbolice mediate in procesul de forrnare a si-
nelui, aceste materiale pot deveni scopuri in sine, constructe simbolice in
jw-ul carora individul incepe sa-$i organizeze viata perceptia de sine. P1in
W"mare, absorbtia sinelui in cvasiinteracpunea rnediati nu este un fenomen
care este difetit calitativ de organizarea reflexiva a sinelui: este 0 versiune
a sa, extinsa pana in punctulin care rnatedalele simbolice mediate sunt l1U
nunlai 0 resursa pentru sine, ci preOl.1lparea sa centrali
De ce ar trebui sa aiba matetialele simbolice mediate aceasta putere de
detenninare asupra indivizilor? Ce anun1e din natrn-a cvasiinteractiunii me-
diate face po sibil ca ea sa devina nu doar 0 forma de implicare plin-
tre altele, ci mai degraba 0 fonna principala de implicare, injUI"ul careia SUIlt
organizate alte aspecte ale vietii sociale ale perceperii de sine a individu-
lui? Pentru a raspunde ]a aceste intrebilli, trebuie sa examinilln in continu-
are caracterul distinctiv al cvasiinteracpunii mediate formele de impli-
care, la nivelul intimimpi personale, care 0 fae posibili
Intimitatea nOl1reciproca 1a distal1{B
Exista doua aspecte ale cvasiinteracpunii mediate care au 0 llllportanta
particulara pentru natura relapilor personale care se pot forma prin mass-
media Mai intai, deoarece cvasiinteractiunea mediata este lntinsa in spatiu
tn timp, ea face posibilil 0 forma de intimitate cu cei care nu si-
tuarea spapo-temporaIa proprie cuiva; cu alte cuvinte, ea face posibil ceea ce a
fost desemnat in mod potrivit Pl1n ,,intimitatea la distanta"" 13 In al doilea rand,
deoarece cvasiinteractiunea mediata este nondialogica, forma de intirnitate
stabilitii prin ea are un caracter nonreciproc. Aceasta inseanma ca este 0 for-
ma de intirnitate care nu irnplica tipul de reciprocitate $i de mUlualitate ca-
racteIistic interactiunii fata in fata. .
Acest tip distinct de intimitate nonreciproca 1a distanta prezinta cateva
atractii pentru indivizi, dar $i clteva costuri. ElIe da indivizilor posibilitatea
de a se bUl1lra de unele dintre beneficiile colectivitapi fara exigcntele Ia care
se expun de obicei In contextele interacpunii fata in fata. EIle of era indivi-
zilor ocazia de a exp19ra relapile intel1)ersonale plin delegape, fEu"a sa intre
210
JOHN B. THOMPSON
intr-o tesatura de obligatii reciproce. Cei la distanta, pe care cineva
sa-i 9tie prin mediata, pot in
spatio-temporale ale viepi cuiva mai mult sau dupa VOle. E1 sunt
insotitOli constanti si de incredere, care pot of en divertisment, stat, pot repo-
vestl 'din locurile indepartate, pot servi ca subiect de conver-
satie si asa mai departe - toate intr-un mod care elimina exigentele
ce caracterizeaza relatiile sustinute prin
nea fata in fata .... . v v '
Caracterul nonreciproc al relap,ilor mediate nu Implica faptul ca desti-
natarii sunt la discretia celor aflati la distanta 9i incapabili sa exercite vreun
control; dimpotriva, insu9i faptul ci ceilalti nu sunt situati in acelea9!
spatio-temporale prec'UlTldestinatarii 9i nu sunt in mod nomlal
1a fata in fata cu destinatarii insearnna ci destinatarii au mare
libertate de actiune in modelarea tipului de relatie pe care doresc sa 0 sta-
bileasca si sa sustini'i cu cei aflati la distanta-. 0 parte din atractia acestui
tip de infumtate prin consm in
ta: este un tip de intimitate care Ie pernute mdiVIzilor 0 mare m de-
finirea termenilor angajamentului 9i in modelarea caracterulUl eelor apro-
piati. pot 8&9i fad 0 despre ?el pe ca:e sa-i prin
mass-media mtr-Ul1 mod re1ativ de trasaUlTIie defimtoru ale rea-
litatii interactiunii fata in fata.
'intr-o sau mai multi indivizi din sociemtile moderne sta-
bilesc si sustln relatii nonreciproce de intimitate cu cei afIap 1a distanta. Ac-
tOli si de 9tiri 9i moderatori de talk-show-mi, starUll de
muzica pop 9i alpi devin figUli fanilliare 9i recog?oscibile, care sunt adesea
discutate de indivizi in cursul vietii de fieeare ZI, care pot fi desemnate de
obicei cu prenumele, 9i a9a mai Dar este !otodam ci in. unele
cazuri aceste relatii nonreciproce de intimitate pot capata 0 mult maJ mare
importanta in anUl11itor indivizi. pot un aspect amt de
portant al viepi indivizilor incit lncep sa .alte astfel
cat formele interactiunii de fiecare zi sunt redefil11te 111 tel111e11l1lor, uneon
cu rezultate chinuitoare 9i confuze. Sa examinam povestirea Joannei, 0 fe-
meie de 42 de mali tam $i cu trei copii:
Cand fac dragoste Ctl sotul meu, imi imaginez ca este Barry Manilow. Tot
timpul. .
apoi, dupa ce am facut dragoste, cfu1d irni dau seama ca sotul meu nu este
Bany Manilow, tmi vine sa plang.
>
Media i modernitatea
211
lnaceste momente este de obicei intuneric, ::;i atunci sa-rni ascund
laerimile.
U se intampia fomie multor oarneni. Nu am realizat la cat de
pana nu am intrat in Iegatura ell fann lui Bany. Multi dintre ,ei slmt
au aproxirnativ varsta mea, se simt Ia fel fac lucru. Este reconfortant
sa ci nu sunt singura. .
Dar, eu toate acestea, uneori nu este usor. Poate :fi fomie, foarte tulburator.
Pentru ca. uneori, pe Ifulga toate acestea, am lm sentiment teribil de vinovatie ...
Cred ci este gen de lucru pe care oamenii il ob(in din religie. Nu
pot sa explic acest fapt mai mult decM atM. Dar ei obtin in mod evident ceva
de la Dumnezeu care II ajuta in viej:i1e lor. $i Bany - poate ci nu ar trebui
sa 0 spun, dar asta e ceea ce Sinlt - gen de lucru. El rna ajuta in viata
mea.
Dar nu este numai asta, pentru ci suntin acelasi timp atrasa de el eu si-
guranta, sunt atrasa de el. Este eeea ce numi 0 iubire in ima-
ginatia mea, el este iubitul meu. Esteprietenul meu atunci cfu1d sunt deprimatii.
Este acolo pare a sluji drept ceva de {'-aTe am nevoie pentru' a rna descurca in
;. 14
Vla!4' . '
Aceasta povestire descrusa 9i deconcertanta este, tara indoiala, una ex-
ceptionala, dar este LTlteresanta pentru lumina pe care 0 revarsa asupra nq-
turii relatiiJor de intimitate nonreciproci cu cei aflap la distanJi Dragostea
nelmparmsim aJoannei pentru Barry Manilowa devenit parte integranm din . ,
viata ei amt de muIt, incit nu 0 poate exclude din relapile intime pe care Ie
intretine prin interacpunea fata In fata. Mat la distanta, intalnit in plincipal
prin mass-media, Barry Manilow este un obiect maleabil al afecpunii, un par-
tener chemat mai mult sau mai pupn dupa voie 9i care poate :Ii modelat con-
form propriilor a9teptari, sentimente 9i dorinte ale Joannei. Este un parte-
ner in legatw'a eu care distanta fajii de contextele practice ale
de fiecare zi este una dintre sursele atractiei sale persistente, deoarece toe-
mai aceasm distanta il ridici, n tine deoparte, facindu-l in acela9
i
timp per-
manent disponibil Intr-o fonna mediam sau imaginara, 9i care ii da Joannei
posibilitatea de a 9i-l imagina a9a cum i-ar placea sa :fie. in timp,
intruziunea acestei rela(ii nonreciproce in conte1.1ele vie(ii de :fiecare zi poate
fi 0 slITSa de confuzie, 9i chiar de durere. Poate:li dificil sa Vinovapa
faptului de a ca duci 0 viata dubhi, jucand 0 relatie intima prin interacp-
unea fata in fata imaginandu-p in ace]a9i timp ci cu altcineva - de
ell cineva cu care riu ai putea niciodata sa intrepi a1tceva dedt 0 relatie de
intimitate 1a distanta.
212 JOHN B. fHOMPs6N'
Joanne dezvoltase 0 de intimitate nonreciproca cu Barry MaIn-
low inainte de a intra in legatura cu faIDi lui Barry, dar aceasta legatura ell
fanii lui Barry a fost un important pas nou. Ea i-a dat ingaduit sa se simta
parte dintr-o coleetivitate de indivizi cu care interese similare,
iar acest sentiment al apartenentei a fosto sursa de secUlitate - "Este recoll'
fortant sa \'tiu ca nu sunt singura". Ce este un fan? Termenul nu ne este de
prea mare fo10s, pentru ca el evoca prea multe imagini stereotipe (mulp-
mea adolescenplor luptfmdu-se pentru a fi intrezarip de starul
lor favorit, singuraticul obsedat care 0 care anleillnta sa 0 uci.da
pe persoana pe care 0 adora -etc.). Termenul este el 0 prescurtare a
lui ,,fanatic" a fostfolosit, probabil, pentru prima data, la secolu-
lui al XIX-lea, pentru a-i desemna pe speetatOIii entuziasti ai sportu1tii. Desi
termenul ,,fan" este adesea folosit astazi intr-un mod desc11ptiv, el
pierdut in intregime conotatia de fervoare religioasa, de frenezie de
pasi}.me demonica, transmisa de de11vapa lui etimologica.
In descrierea pe care 0 voi dezvolta aici, a fi fan este un aspect complet
obi!?nuit !?i de rutina al viepi de fiecare zi. A fi fan inseamna a-p organiza
proplia viata de fiecare zi astfel incc1t faptul de a urman 0 anUlTIita activitate
(ca privitu1 sportu1ui) sau cultivarea Ullei relapj cu anUlnite produse sau ge-
nurl mass-media devine 0 preocupare centrala a sinelui 9i serve9te la guver-
narea unei parp semnificative din activitatea din interacpunea unui indi-
vid cu ceilalli A fi fan este un mod de a-p organiza reflexiv sinele compor-
tamentullui zilnic. Privit astfel, nu exista 0 linie clara de separatie intre un
fan 9i un nonfan. Este doar 0 problema de grad - a gradului in un in-
divid se orienteaza spre anUl1lite activitlii, produse sau genuri, ineepe
remodeleze viata conform lor.
io multe 0 parte importanta a faptului de a fi fan consta in culti-
varea relapilor de intimitate nonreciproce cu cei aflap 1a distanta. Exista
mulp indivizi, ca Joanne, pentru care activitatea de a fi fan este inradacinata
intr-o relatie de intimitate nonreciproca, 9i tocmai aceasta relatie este eea
care da un sens 9i un scop aetivitajilor asociate ale fanlior. Dar exista forme
de a fi fart care nu implica in mod neeesar cultivarea intensa a rela1iilor de
intimitate nonreciproce; multi fani sportivi, de exemplu, pot dezvolta mai
degraba legatLui de loialitate eu anumite eehipe, decat rela1ii de intinlitate
cu anumi1i jucatori. In plus, a fi fan implici il1 modcaractet1stic cu mult mai
mult decat 0 Olientare afectiva citre eel aflat la distanta. Fanii se angajeaza,
de obicei, intr-o multilne de aetivitati sociale practice, precum eolecponarea
discmilor, a casetelor audio, a casetelor video a altor prod use massmeclia, -
forma rea unor colectii de lucruri memorabile sau de albtune cu fotografii si
t ... I
Media i modemitatea 213
eli deeupaje din ziare, mersulla concerte, la filme, la meciLU1 etc., scrierea
unOI' SCl1SOri catre ceilalp fani, abonarea la buletine la "fanzine", intrarea
in c1ubUl1, participarea la adunarue fanilor 9i, poate eel mai importartt, an-
gajarea in conversape regulata - fata in fata, plin telefon, sau cmar, pentru
.' fanii eei mai devota1i, prin retelele de calculator - cu alti indivizi cu care per-
soana respectiva poate sa aiba pupne lueruri in eomun, in afara
faptului de a fi fan.
Cei care i-au studiat pe fani au reliefat faptul ca lumea fanului este ade-
sea 0 IUlTIe socialii complexa foarte structmata, cu propriile ei convenpj,
ell propriile ei reguli de forme de expertiii, eu propriile ei ie-
rarhii de putere si de prestigiu, cu praeticile ei de canonizare, Cll diviziunile
ei intre cognoscente anlator, fan 9i nonfan, mai departe.
15
Lumea
fanului poate fi dependenta de produsele industriilor mass-media care sunt
in general disponibile, dar aceste produse sunt pre1uate, transfonnate 9i in-
corporate intr-un univers sirnbolic structurat, locuit doar de fani. Prin fanii
cei mai devotap, acest proces transformator poate deveni ext:rem de elabo-
rat, s:ffir
9
ind prin crearea unOI' intregi genUl1 noi de carp, de casete video,
de opere de arta etc., care, parazitare in raport eu produse1e mass,me-
dia oIiginale, Ie adesea cu mult 16 Dar participarea 1a lUlnea fanu-
lui admite, adesea, fomle mai putll elaborate. Scrisorile scllimbate inlre ani
sunt adesea pline de cuvi.nte codificate de 0 ezoterica ce trans,
forma lUlTIea fanului in ceva special: 0 lume care este separata de lunlea co-
muna a l1ol1fanilor, care, se pot uita 1a programe 9i pot asculta
muzica sau citi carp, nu 9i-au organizat propliiIe viej:i in jurul
activitati 9i nu Ie-au facut tm aspect integrant al perceppei de sine.
In ce consta atractia faptului de a fi fan? De ce ar putea dori cineva sa
devina fan? Procesul prin care devii fan poate fi inteles ca 0 strategie a sine-
lui - adici un mod de dezvoltare a proieetului sinelui prin incorporarea re-
." :fiexMi a fonnelor simboliee asociate cu faptu1 de a fi fan. Pentru indivizii care
au stabilit 0 relape de intimitate nonreciprodi cu cel aflat la distanta, a de-
veni fan este un mod de a extinde si de a consolida aceasta relatie; este un
mod de a stabili 0 care nu fi in mod Bonnal in contex-
tele reciproee ale fata in fa!a. (Chiar in situaj:iile ill care dis,
tanj:a care sepam in mod normal fanul de star este temporar incalcata - a9!l
ClUn se llltarnpla, de ex.emplu, la lID concert -, nonreciprocitatea relapei este
de obicei mentinuta; un concert este pentru fani 0 ocazie de a stabili 0 re-
. lape de nonreciproca Cll cei indepartap, distanj:a dintre star 1?i fani
fiincl temporal" suspendata.) Oferindu-Ie indivizilor nlijloacele de a stabili 0
sau de a forma 0 legatura, faptLu de a deveni fan are foarte mult de
.. ;.
214
JOHN B. THOMPSON
oferit Elle permite indivizilor sa patrunda intr-o sursa de materiale simbo-
lice care pot:fi folosite penlru a dezvolta 0 relape de intimitate nonreciproca
sau pentru a cUltivao legatura, care poate fi astfel incorporata reflexiv
intr-un proiect de formare de sine. v
Faptul de a fi fan mai prezinta alte atracpL Cel mai important este ca
el of era posibilitatea de a deveni parte dintr-un grup sau dintr-o comunitate,
de a dezvolta 0 retea de relatii sociale cu cei care 0 'Olientare
similara. Comunitatea este un tip destul de distinct de comunitate.
E 0 comunitate care nu este limitata, in cea mai mare parte, 1a un anumit
loco Fanii se pot aduna din cfu1d in cand, ea atunci cfu1d se intalnesc la con-
eerte sau la reuniuni, dar asocierea lor nu se bazeaza pe unui
loc comlm. Asadar formele de comunicare mediata - scrisorile, buletinele,
, .. y
telefonul, calcu1atoarele etc. - sunt crudale pentru dezvoltarea
fanilor. Aceasta este 0 comunitate in care indivizii pot, ell toate acestea, sa se
sirota profund implicati 1a nivel personal emoponal. in parte, aeeasta im-
plicare provine din faptul ca a fi fan este privit de mulp oameni ca 0 ocupa-
tie oarecum lipsita de valoare. Este 0 aetivitate stigmatizata care, in anumite
poate da nastere sentimentelor de de indoiala de sine.
Ate gasi in compania'simpatizan1i1or poate fi 0 sursa de enorrna de
vinovatia si de indoiala care apasa asupra sinelui stigmatizat.
p;ofunda implicare personala emoponala a indivizilor in comuni:
tatea fanilor este inca 0 marturie a faptului ca a fi fan este parte integranta
a unui proiect de formare a sinelui. Toemai datoritil faptului ca indivizii 9
i
-
au
absorbit 0 parte semnificativa din identitatea lor in experienta de a fi fan,
actul asocielii cu ceilalti fani poate fi e}..1:rem de pikut. A te asocia eu alp
fani inseamna a ca alegelile pe care le-ai tacut in construirea pro-
iectului propliu de viatfl nu sunt complet idiosincratiee.lnseanma a ?esc?"
peli ca traiectOlia de viata pe care ai ales-o converge in mod
cu traiectOliiIe de viata ale altora, astfel ineat anumite aspecte ale smelUl-
printre care, in unele cazuti, sentimentele doIinJ:eIe cele mai intime - pot
fi fara rll!;)ine cu aWL .
Daca intelegem faptul de a fi fan in aeest mod, putem inteleg
e
9
1
de ce
pentru unii'indivizi expelienta de a fi fan poate dobandi 0 insemnatate tot
mai mare. Pentru multi indivizi, a fi fan este doar unul dintre multe alte as-
pecte ale proieetului de viata pe care construiesc. Ei se
usor intre lumea fanului si contextele practice ale viep.i lor de fieeare ZI. EI
au pierdut din vedere simbolica ce separa aceste lumi; fapt, in-
sasi existenta acestei granite si capacitatea de a treee peste ea mal mult sau
I I '
.'
,
, Media i modernitatea
215
mai dupa voie, intra in placerea de a fi fan. Dar, pentru unii indivizi,
atrac1ia faptului de a:fi fan poate deveni Experienta faptului de
a :fi fan poate deveni un tip de inc1ina1ie - adica 0 forma de activitate care
devineobligatorie din care individul nu poate scapa dupa voie. Individul
devine tot mai preocupat de cultivarea unei relap.i de intimitate cu eel aflat
1a distantfl (sau de dezvoltarea unei legaturi similare); sinele devine tot mai
absorbit in lumea fanului. Gand se intampia acest luem, individului i se poate
parea difieil sa men1ina distincp.a dintre lumea fanului contextele practice
ale vietii de fiecare zi. Aceste lumi devin inextricabil amestecate, iar proiec-
tul sinelui devine inseparabil de tot mai mult modelat de experienta faptu-
lui de afifan.
o data Cu aeeasta contopire a sinelui cu eelaIalt, a lumii fanului cu lunlea
vietii de fieeare zi, individul poate incepe sa simta ca viata li scapa de sub
control. Faptul de a:li fan poate il1eeta treptat sa fie 0 aetivitate care e aleasa,
o aetivitate printre numeroasele aetivitati care euprind angajamentele prac-
tice ale sinelui; ea poate deveni 0 activitate tll-a de care cineva nu poate trill.
Istoria sinelui devine impletita cu istotia celuilalt intr-un asemenea mod 111-
cat ele nu mai pot fi evaluate separat "Starul exprima ceva care e foarte real
pentru tine astfel, iei aeellucru drept tine. $i ajungi prins in viata lui"l7 -
aceasta perspeetiva, exprimata de 0 fosta fana a lui David Bmvie, surplinde
modul in care aproprierea reflexiva a materialelor simbolice mediate poate
.' deveni 0 preocupare obligatorie pentru ce1aJ.alt, 0 preoeupare in care sinele
pierde treptat controlul. ,,Dar alta persoana" - continua sa spuna ea,
refleemnd asupra experientei ei de fan -, "CU 0 alta istorie de povestit,,18
DeseclJestJ:area medierea experientei
Formarea relatiilor de intimitate nonreciproca cu cei aflap. la distanra
nu este singurul mod de expeIienta pe care indivizii 11 praetica prin mass-
media. Mai general, mijloacele de comunicaI-e fae disponibile 0 selie de ex-
periente pe care indivizii nu ar putea in mod normal sa Ie dobandeasca In
practice ale vietii lor de fiecare zi. Putem evalua insemnatatea
acestui fenomen dad 11 pIivim dintr-o perspectivii istOlica larga. Dezvolta-
rea societatilor moderne a implicat 0 reordonare eomplexa a sferelor expe-
lientei. 0 data eu aparij:ia sistemelor specializate de precum
medicina psihiatIia, a institllj:iilor specializate, ca spitalele, ospiciile
. azilurile de clifedte tipuri, anumite forme de e)..'Perienta au fost treptat depla-
sate din loeUlile vietii de fiecare zi si'din ce in ce mai mult concentrate in
, ,
. .
2]6
. ,-,.!! .:,o;f.;.! ,:":.
JOHNJL tflbivtpsbM
.
anumit:e a$ezfuninte institu?onale. Expelienta bolii a-orlice (fizica mintaJa),
de pilda, sau a moJ1:ii cuiva drag sunt experiente care, pentru majoritatea
oamenilor, sunt tot mai mult modelate de 0 serie de institutli care se speci-
alizeaza in ingIijirea bolnavului sau a muribundului. Acestea si alte forme
de experienta. sunt desprinse de contextele practice ale de fiecare zi
$i reconstituite in institutli specializate, la care accesul poate :fi restrans sau
controlat in anumite mod uri. ,
Poate ca exemplele eeIe mai dramatice ale acestei "sechestrari" a expe-
rientei potfi gasite in dezvoltarea inchisOlilor azilUlilor de nebuni, 0 data
cu inceputul secolului al XIX-lea Acest:e institutii izoleaza in mod fortat anu-
mite categorii de indivizi de restul populatiei s1 Ie inchid intre ziduti inalte
cu por? sigure. !9 in secolele antelioare, vinovap de clima erau
sea unor forme de umilire pedepsire publici, precunl pedeapsa
corporala, arderea cu fierul stalpul infamiei spfu1Ztrratoarea; deline-
venpi erau fizic in fata tuturor. Dar, de la inceputul se-
colului al XIX-lea, vinovatii de crima erau din ce In ce mai mult inchisi in
institu1Jj In care unnau sa fie in mare masura de sub privirea publica.
Astazi, pedepsire;l criminalilor condamnap, ca $i tratamentul bolli mintale,
nu mai este un fenomen pe care oamenii sa-I intalneasca de obicei in cursul
viepi lor de fiecare zi. Este un fenomen care a devenit domeniul
tiJor $i pe care majoritatea indivizilor ilintalnesc, daca totu$i i1 intalnesc, ca
pe ceva extraordinar.
Dar sechestrarea instituponalIt a experientei a mers mana In mana Cll 0
alta dezvoltare, care, intr-un anumitfel, i se opune: ex.pansiunea masiva a for-
melor de experienta. care au un caracter mediat Tocmai atunci cfuJ.d multe
forme de experienta. sunt desprinse de contextele practice ale vieW de :fie-
zi $i reconstituite in cadrul unor lllstitujionale specializate,
indivizii se corrfrunta cu 0 explozie a formelor mediate de expeIienta. Si
unele dintre formele de expeIienta care au fost desplinse de flmrul
al vietTI de fiecare zi sunt reintroduse - poate chiar intr-un mod anlp1i:ficat
accentuat - pliu mas&media. De$i putem rareoti sa intillnim anumite fomle
de boala $i de moarte In contextele practice ale vieW Iloastre de fiecare zi,
putem foarte biue sa dobandim prin mass-media 0 anun1ita ex.perienta 0
anumiti't a lor. ,
Desechestrarea expeIientei plio mass-media este 0 dezvoItare semni-
ficativa, dar ea nu spune decat 0 parte a Pentru ca mijloacele de
cOll1unicare fac disponibile forme de expenenta care sunt complet noi, in-
diferent dadi ele au fost treptat despIinse de fluxul normal al vietii de fiecare
- ,
- .f"
a"", .:.;.;
Media i modernitatea
217
zi .. OJ,icine se u..ita astlzi la televizor destul de regulat a fost martorul a ne-
cazuri de m?arte $i de crin"ill. (atflt simulate, cat $i reale), a vawt
: C?pu care mol' de boala de foamete, a vazut r5.zboaie, conflicte $i repIiman
de demonstra(1i, a$a cum se petree ele in diferitele parti ale lumii
a vawt asasinate incercan de asasinate, puciuri si puciuri rev;"
lupi $i contrarevolupi - a vazut multe alte desfasurate in tata lui
pe evenimente care, inainte de aparipa televiziunii, nu
fi IllclOdata vazute de majoritatea oanlenilor. Miloacele de comunicare pro-
duc U? anlest:ec continuu al diferitelor fonne de ex.pelienta., un amestec care
face Vlata de fiecare zi a majorit:api indivizilor de astazi destul de diferita de
eea a generatlilor anterioare.
Cum am putea intelege acest anlestec distinctiv de forme difelite de ex-
perienta.? Cum ar trebui sa-i analizam trasaturile constitutive si consecin-
te1e?y V:
0i
sa 1a aceste intrebilli 1rasand 0 larga in1Te
doua tipun de expenenja. Potrivit lui Dilthey si altor autori din cadruI tra-
celei voi folosi'termenul "expe-
nenta traIta (ErJebrus, III termenu lUl Dllthey) pentru a desenma expeli-
e!* a$a cum 0 resim?m in cursul vietii noastre de fiecare zi.
20
Este expe-
nenta pe care 0 dobandim in fluxul temporal al vietii noastre de fiecare zi'
este imediata, continua $i, Inn--0 anumita masun'i, p;'ereilexiva, in sensul
ea de obi?:i orice act explicit de reflecpe. Experienta trmta, CUlll
o VOlll1terpreta aIC1, este ea 0 experienta situata, in sensul di este expe-
11enta pe care 0 dobandim in contextele practice ale vietii noastre de fie-
eare zi. Aceste activitap practice ale vieW de fiecare zi $i intaJnirile cu ceilaJti
interactiunii fata in fata of era continutul expeIientei
tTaIte.
Putem distinge expeIienta traita, in acest sens, de ceea ce voi nUlni ex-
perienta mediata". Experienta mediat:a este tipul de expeIienta pe c;e 0
dobandim prin interacpunea mediata sau prin cvasiinteractitme' si ea difera
de experienta trruta in mai multe privinte. Ma voi concenb-a ex-
perientei dobandite prin cvasiinteracpunea mediata $i voi examina patru
sub care ea difeci de experienta traita. .
In plimul rand, a expeIimenta evenimentele prill mass-media inseamml
- a.experimenta evenimentele care, in cea mai mare parte, stint indepartate
din punet de vedere spap.al ($i, poate, $i temporal) de contextele practice ale
. . vietii de fiecare zi. Stint evenimente pe care ntl este de presupus ca Ie yom
r intalni direct in cursul de fiecaI'e zi. SUlIt evenimente eaI-e,
pentru indivizii care le experimenteaza pIin mass-media, au un anumirca-
218
JOHN B. THOMPSON
racter refractar: adica, nu este de presupus ca aceste evenimente vor:fi afec-
tate de acestor indivizi. Ele nu sunt ,Ja indemana" sau "accesibile"
nu sunt supuse acpunilor destinatarilor. Ele sunt totodam eveni-
mente care, in virtutea distantei lor spapale poate, t:emporale), nu este
de presupus ca vor influenta direct perceptibil vieple indivizilor care ]e
experimenteaza prin mass-media. Pot exista conexiuni cauzale intre eveni-
mentele experimentate prin masS-media contextele practice ale vietTI cuiva,
dar este de presupus ca aceste conexiuni implidi multi intermediari si cit
sunt atat de extinse incat sunt imperceptibile.' ,
A1 doilea aspect al experientei mediate este aeela ca expelienta are loc
intr-un context care este difelit de contextul in care evenimentul se in-
tfunpla de fapt Experienta mediata este intotdeauna 0 experienta reCOll-
textualizata; este experienta evenimentelor care se intfullpla in loam inde-
partate care soot reintroduse, prin receptarea aproprierea. produselor
in contextele practice ale vietii de :fiecare zi. Caracterul reCOD-
textualizat al experientei mediate este 0 atat a farmecuhri ei, cat a
capacitatTI ei de a de a deconcerta. F81111ecu1 ei: mijJoacele de comu-
nicare Ie dau indivizilor posibilitatea de a se deplasa relativ fara
altera contextele spatio-temporale ale lor, pe domenii destul de diferite
de experienta. Domeniiie de experienta nu sunt delimitate de contextele
spaiio-tempprale, ci soot, cum s-a intfunplat, suprapuse, astfel incat ne
putem intre ele tara a altera contextele practice ale vietii de :fiecare zi.
Dar caracterul recontextualizat al experientei mediate este in timp
o sursa a capacitiitTI sale de a de a deconcerta, tocmai pentru ca aceas-
tii experienta are loc intr-un context care poate :fi foarte indepartat - in spa-
tiu, poate in timp, chiar in privinta condipilor sodale materiale ale
vieiii - df contextul in care evenimentul s-a petrecut Caracterul . f
cant, deconcertant al imaginilor de televiziune din Sudan, Bosnia, Somalia,
Rwanda din alt:e pm1i rezulta nu munai din conditiiJe de viata disperate aJe
oamenilor in acele imagini, ci din faptul cii conclitiile lor de viata, ,
sunt atat de dramatic diferite de contextele in care aeesLe imagini sunt re- .,
introduse. contextelor, a lumi10r aduse laolalta dintr-o
data in experienta mediata, este cea care deconcerteaza. Cine
nu a sin*tnevoia, din cfuld in cand, sa se indeparteze de imaginile care apar
pe ecranul TV, sa Inchida temporal" domeniul experientei deschise de acest
mijloc de eomunicare sa se intoarca la realitaple familiare, ale
vietii de fiecare zi?
'Al treilea aspect al experientei mediate are de-a face cu ceea ce putem f.
numi "structura sa de relevantJi",21 Daca intelegem sinele ca un proiect shn- .)
MedJa i modernitatea
219
bolic pe care individul il modeleaza si n remodeleaza In cursul vietii sale
atunei trebwe sa vedem faptul ca proiect implicit tin set
de prioritap, care determina relevanta sau lipsa de relevanta a
sau .a experiente. Setul de prioritap este parte
de viata pe care ni-l constrwm. Nu Intram in lega-
m masu:a experienteJe sau experiente, ci,
mal degraba, ne catre aceste experiente in funcpe de prioritiitile
cp-e
1
dm pr.OIectul.sineIw. din punttul de vedere al indi-
VldwUl, expenentele expenente sunt structurate in functie de
relevanta lor pentru sine. ' ,
Atat experienta trmta, cat experienta mediata sunt structurate in acest
mod, dar caracteristicile experientei mediate 0 inzestreaza cu 0 strucnrra
de relevantii oareCWll diferitii. sa mai intai experienta trmta. Pe
masura ce pal'curgem emle ale viepi de zi, suntem
p,ermanent irnersaii In experienta traitii; aceastii experienta este continua
imediata eel. pup.n intr-o anurcita masura, de neocolit. EA'Perienta
fonneaza un mediu inconjurator al sinelui; este expetienta evenin;entelor
care se. (sau a eelor care sunt situate) in iDe spaiio-tempo-
raJ ca smele, pe care sinele Ie poate influenta potential plio actiunile lui
(cu sinele Relevanta sine 'a expeli-
en.tel.tralte e.ste direc?i in mare masurii, nepusa la indoiala, 'pentru ea, in
pnnelpal, pnn aceasta expetienta proiectul sinelui este format si reformat
de-a lungul timpu]ui. '
. cazul experientei mediate, structura de relevantii est:e oarecum dife-
rita. Intrucat expelienta mediata implicit de obieei care sunt
Indepru:tate in poate, in timp) care sunt refraetare fatii de in-
divizii care Ie experimenteaza, este mai degraba de presupus ca ele'intretin
cu sine1e 0 relape tragila, intermitentii selectiva. Experienta mediata
este tU1 flux continuu, ei mai degraba 0 secventa discontinua de experiente
care au grade variate de relevanta pentru sine. Pentru mUl\i indivizi, ale cit-
ror contexte de viara sunt inradacinate in eontextele practice ale vieiii de :fie-
care zi, multe forme de expeJienta mediara pot fntretine 0 legatud fragila
ell vieti1e lor: ele pot fi intermitent interesante, ocazional distractive, dal' nu
sunt probleme1e care II intereseaza eel mai mult Dal"fn ace1a$i timp indivizii
se ap!,opie selectiv de experienta mediam, impletind-o cu expeJienta traitii
carefornieaza tesatura conectiva a vietilor lor de :fiecare zi' si In masura In
care a fost Incorporat1 reflexiv in sinelui, ea
poate dobandi 0 relevan1ii profunda $i persistenta.
220
Pentru Olice individ, putem in principiu sa construim 0 harta a strue-
twii de relevanta, a diferitelor iom1e de experienta, pe masura ee el pareurge
caile spatio-temporale ale vie?i de fieeare zi. Li unul din capetele speetru-
lui, se afia individul care valorizeaza doar experienta triiita care are WI
contact relativ mic cu formele mediate. Pentru aceasta persoana, proiectul
sinelui este modelat eu precadere de expelienta triiita expedenjele
mediate se pot petreee la diferite puncte de pe traiectoria spatio-temporalii,
aceste experiente au putina legatura eu sinele: ele pot fi observate, poate
rearnintite in scopulindeplinirii tmei sarcini Ia indemana, dar eIe raman pe-
riferice fata, de principaleIe interese ale sineIui, La celaIalt capat al spectru-
lui, exista individul pentru care expelienta mediata a devenit centrala pen-
tru proiectul sinelui. Ca fanul devotat, aeeasta persoana organizeaza
viata astfel ineat experienta mediata este 0 trasatudi regulata integrala a
ei. Impinsa la extrem, experienta mediata poate ehiar inlocui sau se poate
confunda eu experienta b'iiita, astfelincat indivizilor Ii se poate parea dificil
sa distinga intre eIe, cum am vazut.
Pentru majoritatea indivizilor, sb'uctw-a de relevanta, a diferirelor forme
de expeIienta, se afia oarecum in1re doi polio Pe masura ce parcurg
traiectoriile spatio-temporale ale vie?i lor de fiecare zi, ei doMndesc amt
experienta, triiita, cat experienra mediat:a, incorporandu-le intr-un proiect
de viata in permanenta Ei organizcaza traiectOliile spatio-
temporale astfel incat anumite experiente mediate sunt trasatUli planificate
ale lor - buletinul de seara, de pilda, sau episoadele UlIui selial
zat, sau teIenoveleIe, sau transmiterea in direct a unui eveniment sportiv.
Planificarea experientelor mediate este Ull indiciu al relevantei lor pentru
sine: cu cat ele sunt resin1tite ca mnd mai relevante, cu atat este mai de pre-
supus cii un individ Ie va u;,tegra in schemele sale. Plin rutinizare, ele devin
trasaturi stabile ale viepi de fiecare zi. Dar, chiar atunci cfmd expeIientele
mediate sunt rutinizate in acest mod, ele au adesea 0 relatie oarecum fra-
gila eu sinele, toemai pentru ca evenimentele expeIimel)tate prin mass-me-
dia se desfasoara in locUli care sunt indepartate de contextele practice ale
, .
vietii de fiecare zi .
. Sa examinmn acum al patrulea ultirnul aspect, al experientei mediate,
ceea ce voi nllmi "caracterul comUll despatializat". In cazul e'xpelientei tra-
ite, caracterul comun al expeIientei este legat de imparta
9
irea unui loc co-
mUll de suprapUllerea p-aiedoriilor de viata in cirCUlllstanjele
ale vietilor de fiecare zi. In masura in care indivizi difeIiti au expeIienteln
in sensul de expeIientii tdlita, acest caracter este
inradacinat in faptul ca contextele practice de viata, ale acestor indivizi sunt
Media i modernitatea 221
sau foarte similare: caracterul comun al expeJientei triiite este in-
radacinat in proximitatea spaj:iala Acest caracter comun al expelientei triiite
formeaza baza multor tipwi de organizare politica, precUlll sin-
dicatele sau partidele bazate pe clasa Desigw-, aeeste tipUli traditioriale de
., organizare politica au folosit adesea pe scam larga-comunicarea mediata,
sub fOl11Ia ziarelor pru-tizane, a pruufietelor etc, Dru-, in final, ele erau indda-
cinate fntr-un ru1Umit caracter comun al expeJientei trrute, al experientelor
< bazate pe condipi de viata, iru- c0111unicarea mediata
a fost folosita pentru a atrage atentia asupra acestei baze comune.
T'otu9i, dezvoltarea comuniciirii meciiate creeaza un nou tip de expeJi-
enta" care submineaza intr-o anumita masura aceste tipUli traditionale de
organizare politica, pentru cii este un tip de experienta, in care eru-acterul co-
mun nu mai este legat de tmui spatiu comun_ Indivizii pot do-
bfuIdi expeIiente sinillru'e prin mass-media, flli-a sa contexte
de viam sirnilru-e. Aceasta nu inseanma ca contextele de viata ale indivizilor
sWlti.J:e1evante pentru natura semni.:ficatia expeIientei mediate: dimpotrivii,
CUlIlrull accentuat in mod contextele de viata ale indivizilor joaca
un rol crucial in modetarea manierelor in care indivizii apropIie produ-
sele media Ie Incorpdreaza in viepJe lor. Dar, spre. deosebire de expetienta
triiita, caracterul comun al experientei mediate nu se inradkineaza in pro-
, ximitatea spatiala. Faptul ca iI).wvizii aceea!?i expelienta sau
experiente similare, In sensul de experienta mediata, are mai putin de-a
face ell proximitatea suprapunerea traiectoriilor de viata deeat cu acce-
sul comun la formele mediate de comUl1ieare. Voi urmmi implicapile poli-
tice ale acestui aspect in capitolul urmator. Dar mai intai vreau sa exruninez
intr-un mod mai general w1ele dintre consecintele faptului de a trai intr-o
.' lume in care expeJienta mediata a devenit tot mai patrullzatoru-e.
. Oppuni 11oi, raspunderi noi: a trm infJ--o lume mediatli
Ce inseanma a triii intr-o lume tot mai patrunsa de formele mediate de
informare de comunicare? Ce se inmmpla cu sinele intr-o 1ume in care
expeIienta mediata a ajuns sa joace un rol substantial 111 expansiune in vie-
tile de fi(:care zi ale indivizilor? 0 prute a literaturii recente despre teoria so-
ciahl t:ulturala sugereaza un rulUmit mod de a raspunde la aceste intrebllii:
mesajelor mediate a imaginilor, se sustine uneOIi, a dizolvat
efectiv sinele ca entitate coerenm. Sinele a fost, Intr-aclevar, absorbit 11111'-0
multime de-<:onectata de sel11ne mediate. Pe masura ce individul devme din
ce in ce mai deschis cab-e mesaje1e mediate, sineJe devine tot mai dispersat
222 JOHN B. THOMPSON
mai descentrat, pierzand orice unitate coerenta va fi avut Ca imagi-
nile refractate Intr-o camera eu oglinzi, sinele devine un joe fara de
semne care se schimba 0 data cu fiecare Nimic nu este stabil, ni- ' ., .
mic nu este fix, nu exism vreo entitate separata a carei reflectie sa fie aceste
imagini: in aceasta epoci de saturare mass-media, imaginile multiple, schim-
batoare sunt sinele.
22
Cat de convingator este acest fapt ca descriere a sinelui a impactului
comuniciJ.ii mediate? Cu siguranta, este 0 descriere care a fost influentii: ea
se ascunde in mare parte din asociata pos1modernismuluf
3
, chlar
daca este rareori afirmata illtr-o forma explicita. Dar, ca 0 caracterizare a
sinelui in epoca mass-media contemporana, aceasta descriere este, in opi-
nia mea, Sinele nu a fost dizolvat de abundenta mesajelor mediate, .,
iar metafora camerei cu oglinzi nu surprinde bine categoria sinelui m lumea
contemporana. Sinele a fost condip,ile de formare a sinelui au
fost alterate; dar trebuie sa gandim aceasta 1ransformare intr-o modalitate
diferita.
o data cu disponibilitatea spOlita a materialelor mediate, sinele, inteles
ca un proiect simbolic organizat reflexiv, a devenit tot mai neconstrans de
situarea sa'ln contextelepractice ale vie?i de fiecare zi. inca situati in
aceste contexte 0 mare parte din viej:ile lor in ftmc?e de
cererile venite dinspre eIe, indivizii pot sa experimenteze totodata eveni-
mente indepartate, sa interac?oneze cu cei aflati la distanta, sa se
temporar in lnicrolumi mediate care, depinzand de interesele de priOli-
tatile lor, exercita grade diferite de detinere a puterii. Pe masura ce aceste
expeIiente sunt incorporate reflexiv in proiectul de formare a sinelui, na- ,
tura sinelui este transformata. Ea nu este dizolvata sau dispersam de mesa-
jele mass-media, ci mai degraba este deschisa de ele, in grade variate, spre
;
influentele care provin din locuri indepartate. . 1
A trai mtr-o lume mediata implica 0 impletire permanenm a diferitelor ' ;
forme de experienta. Pentru majoritatea indivizilor, pe masura ce striibat
traiectoriile spatia-temporale ale vietilor eotidiene, experienta traim conti- . j
nua sa exercite 0 influenra puternica asupra proiectului de formare a sine- ','
lui: ne gandim la noi la traiectoriile noastre de viata, in principal in relatie
cu'cei care cu evenimentele pe care Ie intalnim (sau este de presupus sa "
Ie intrunim) in contextele practice ale vietii noastre de fiecare zi. dara I
comparam vie1iJe noastre de astiizi cu vie\iIe indivizilor care au trait cu doua .' ,
sau trei secole in Ulma, este cIar ca struc:tura experierrtei s-a schimbat mtr-lm ;,' ' .1
mod semnificativ. experienta trmta ramane fundamentalii, ea este tot
Media i iOdemitatea 223
mai mult completata de, in anumite privinte in10cuita de, experienta mE..'-
diata, care capam un rol tot mai mare in procesul de formare a sineJui. 1n-
divizii se apropie tot mai mult de expeIienj:a mediata pentru a prelucra a
remodela proiectul sinelui. _
Disponibilitatea sporita a experientei mediate creeaza astfel noi plile-
juri, noi oppuni, noi Irene de expelimentare a sinelui. Un individ care citeste
W1 roman sau se uim la 0 telenovela nu ?sista doar la 0 fantezie; el expla-
reaza posibilitati, irnagineaza alternative, proiectuI sinelui.
Dar, intrucat biografiiIe noastre dunt afectate de expeIienta mediata, noi in-
trrun in timp in probleme relaiii sociale care se extind eu mult
dincolo de vietile noastre de fiecare zi. Ne surprindem nu doar ca observa-
tori ai celor aflati la distanta ai evenimentelor indepartate. ci implicaji
In ele intr-un anunut mod. Suntem eliberati din Iocurile vietilor noastre de
fiecare zi doar pentru a ne gasi aruncap mh-o lume de 0
Uitoare. Stmtem chemap sa ne forum 0 perspectiva, sa ltiam 0 pozitie, cIuar
sa ne asumrun 0 anunuta responsabilitate fa de problemele evenimen-
tele care au loc in pm-p indepartate ale unei lumi tot mai interconectate.
Viata il1tr-o lume mediata poru-ta astfel ell sine 0 noua povara a respon-
sabilirnp,i care apasa puternic pe umerii ul1ora. Aceasta da nastere unei di-
namici noi, in care imediatetea experientei traite exigentele morale aso-
date interacpunii fata in fara sunt constant puse in umbra de exigentele
responsabilitatile care rezuWi din experienta mediata. Unii indivizi se inde-
parteaza de exigentele din urma si incearca sa-si mentiml distanta fam de
evenimentele care in orice caz, departe de ale
lor de :fiecare zi. A1pi, agitap de imaginile relatarlle mass-media, se arunca
in campanii in numele grupurilor sail al cauzelor cu care nu au nici 0 lega-
tura. Cazullui Graham Bamford, care turnat benzina dat foe in
Piata ParlanlentuIui pentru a protesta fmpotriva Guvernului bIita
rue in a interveni In tragedia din Bosnia, este cu siguranta un exemplu ex-
trem; dar el ilustreaza cu putere gradulin care un simt al responsabilitiitii
pentru cei aflap. la distanta, dobandit pIin experienta mediata, poate infnillge
proiectul sinelui.
24
Majoritatea indivizilor incearca, cum pot mai bine,
croiasca un drum printre exigentele responsabilitatile care provin din
contextele practice ale vietiloi-lor de fiecare zi, pe de 0 parte, cele care
rezlIlta din expelienta mediata, pe de alta parte. Ei tHceard! sa gaseasca
un echilibru cu care 'sa poata h'm cu care sa se poata justifica.
Aceastii circumstanra l11oralii, fn care expeIienta mediata poate da na$-
tere unor exigente asupl-a sinelui unui simt a1 fata de cei
afjap la distanra sall fara de evenimentele indepartate, este relativ noua ca
224
JOHN
" ., ._, . " .. ' '.
fenomen larg raspandit Ea a reliefat un set de probleme - privind, plintre
altele, impactulla scara larga al umane mizele de mare lisc ale
'unei lwni tot mai interconeetate - care nu pot fi dintr-o data aeomodate eu
cadrele morale politice ale gandirii traditionale. In capitolul fillal, voi ex-
plOla unele dintre aeeste probleme voi unnmi sarcina de a reganc1i w1ele
dintre no?unile pe care cadrele traditionale ni Ie-au Iasat
; :
,
{ .
'. :a
-',
, f

8
Reinventarea caracterului public
in capitolcle anterioare, am dar nu an1 continuat, intreban cu un
caracter mai normativ, care plivesc mijloacele de comunieare rolullor in
societatile moderne. Cum ar trebui sa fie organizate mijloaeele de comuru-
care la nivel institutional? Ce contributie ar trebui sa aduca ele la viata so-
ciala politica? Ce'tipwi de ocazii mijloacele de ce
limitali impun de asupra formelor de comwlicare posibile in Iumea mo-
derna? Aeestea SW1t unele dintre 1utrebanle pe care vreau sa Ie urmarese
in acest capitol final. Astlel, ma va interesa sa dezvolt un anun1it argwnent
voi sustine ca astazi trebuie sa cautam noi moduri de a reinventa earacte-
rul public. Dar ce inseamna a reinventa earacterul public? Cum ar trebui sa
concepem aceasta sarcina cum putem sa 0 tradueem in tenneni prnctici?
Putem incepe sa dispundem 1a aceste intreban reamil1tind clistinctia, f-acuta
In capitolul4, dintre doua sensuri ale dihoton1iei public-privat Conform pri-
mului sens, dihoton1ia public-privat are legalura cu relapa dintre stat, pe de
o parte, acele sfere ale vie\ii aflate in afara lui sau separate de
eI; de cealalta parte. eel de-al doilea sens al dihotomiei are legatura eu re-
latia dintre vizibilitate si invizibilitate. Daca avem 111 minte aceasta distinc-
atunci putem intelege ca argwnentul la reinventarea caracteru-
lul public trebuie sa fie unn{uit pe doua nivehrri separate.
La un nivel, reinventarea caracterului public implidi crearea unor noi
fonne de publica ce se afii=l dincolo de stat ACE'-3sta a fost, desigur, tema
pe care Haberri.1as a dorit sa 0 reliefeze ili argumentul sau la apari-
tia sferei publiee burgheze: el a susp,nut ca aceasta sfedi a fostimportanta
pentru ca a fost separata de stat pentru ca s-a aflat intr-o relajie de critica
potenj:iala tap de exercitarea puterii statului. Aceasta tema pastreaza
inserrmiitatea astazi, cu toate ca trebuie sa fie ganditii in relatie cu tendintele
de dezvoltare care au transformat conditiile in care funcj:ioneaza organiza-
tiile mass-media. Reinventarea caracterului public trebuie sa aiba astiizi loe
intr-w1 mediu simbolic care este deja modelat de concentrmile substantiale
de reswse si care se extinde mult din colo de granitele statelor nationale.
;, Exista totusi W1 al doilea nivella care trebuie u;mant argume;ltul pd-
la caracterului public. Modtuile noastre gandire asu-
pra politicii au fost profund de un anwnit moclei a ceea ce ar
226
JOHN B. THOMPSON
trebui sa fie viata publica. Este un model derivat din adlmarue
ale Greciei c1asice, un model in care indivizii se intalnesc in
spa\io-temporaill penu"u a problel;:e de interes comun: Dar
sa ne intrebilln serios daca mode1ul al caracterulm public,
les drept coprezenta, este adecvat eondi\iilor ?i de 1a ; i
tu1 secolului al XX-1ea. Problema nu este doar ca sOCleta?1
e
mod erne 8-au
dezvoltat la oscara care face modelul tradi\ional destul de impracticabil ca l' .
mijloc de a concepe implicarea majorita\ii indivizilor in dinn:,e deeizi-
ile politice care Ie afecteaza vie\ile. Mai exista 0 problema: aceea ca ?ezvol"
tarea mijloacelor de comunicare a creat un nou tip de caracter public, care
este foarte diferit de concep\ia tradiponala despre viata publici. Acest nou
tip de caraeter public mediat nu implica fuptul ca indivizii sa fie.laolalta
Ioc comun pentru a discuta probleme de interes comun. MaJ. degraba, este
un caracter public al deschiderii al vizibilita\ii, al fap.tului. d: ,a
nibil de a face vizibil, iar aceasta vizibilitate nu mall1nplica
unui loc comun.
Care sunt consecintele acestui nou tip de CaJ."acter public mediat asupra
modului in care comportamentul con\inutul politidi? Ce ocazii
deschide el in lumea moderna ce risenri comporta? Ce lirnirnri impune
formelor de activitate politica posibile 1a secolului al XX-lea? Aces"
tea sunt unele dintre intrebari1e pe CaJ."e voi incerca sa Ie pun.. Voi incepe prin
a situa sarcina reinventarii caracterului public in eadrul unui set mai larg
de dezbateri plivitoare 1a natura politicii a statului; caracte:
rului public implica aid crearea unor noi forme de Vlata publica ce se afla
dincolo de institutiile statului. in sec\iunea a doua, voi dezvolta argumentul .<
potrivit caruia reinventarea caracterului public ne cere sa djnco10
de notiunea traditionala de Cal"acter public inteles drept eoprezenta In sec"
a treia, voi' explora mai in detaliu no\iunea de earacter public mediat
voi examina unele dintre consecintele vizibilita\ii mediate. Unind aceste ..
iinii ale argumentului, voi ineheia cu dintre ocazi.il<:
limitele politicii $i gandirii moral-practice ill epoca comumcaru
globale.
Caracterul public din colo de stat
lnu"-un capitol antetior, am exarninat modul in care, 0 vdata cu
statului modern, termenul "public" a ajuns tot mai mult sa desernne7R. acti"
vitatea legata de 111 timp ce "privat' desernna ariile economice
Media i modernitatea 227
$i relatille personale care cadeau in afara eontrolului direct al statu1ui. Acest
sens al dihotomiei public-povat a avut un impact profund asupra moduri-
lor in care au fost intelese' viata publica politica, A devenit ceva
sa gandinl viata publica $i politica drept coextensive en .activitapIe statului
$i - in regimurile democratiee occidentale, in orice caz- eu eompeti\ia re-
glementata pentru controlul statu1ui de cio"e partidele politice, care TIme-
poneaza in cadrul regulilor stabilite ale jocului.
Dar tendinta de a identifica viata publici eu aetivitatea legata de stat nu
a ramas neprovocata. Daca ne intoarcem 1a inceputurile societatilor mo-
derne, putem reeonstitui dezvoltarea activita\ilor sociale politice care au
contribuit 1a formarea unei cu1tuIi politice vibrante dincolo de stera statului,
Acestea se intindeau de 1a saloane1e, cafenele1e "societatile de mas{l" ale
yie\ii sociale burgheze 1a 0 vaIietate de organiza\ii populare 9i
In plus, cum a aratat, printre alj:ii, Habermas, dezvoltarea mi]loacelor de
comunicare bazate pe imprimerie a jucat un rol important in aparitia aces-
tor forme de viata publica in aJ.ticularea unui tip de "opinie publica" dis-
tinct si potential critic fata de docuinele oficiale ale statului.
fu acest aprecia insemnatatea apararii liberale c1asice a
liberta\ii presei. Scriind 1a inceputul seco1u1ui al XIX-lea, inu"-O vreme in
care industria ziarului din Marea BIitanie orgaruza 0 campanie impotriva
obligatillor de tiparire, primii ganditori liberali, preeumJeremy Bentham,
James Mill 9i John Stuart Mill, au 0 aparare elocventa a libertaj:ii
presei si 0 descriere incitanta a rolu1ui ei in cultivarea publice dincolo
de stat.'1 Ei au vazut in libera exprimare a opiniei prin org-anele unei prese
independente tm mijloc principal prin care putea fi exprimata diversitatea
puncte10r de vedere, putea fi formata 0 opinie publica luminata, iar abuzu-
rile putelii statului exercitate de cau"e guverne corupte sau tiranice puteau
.Ii verificate. 0 presa libera $i independenta aJ." fi jucat rolultmui cline de paza
critic; nu numai ca ar fi articu1at 0 diversitate de opinii ar fi rrnbogapt prin
aceasta stera $i a dezbateIii, ci ar fi expus ar fi Cliticat activi-
ta\ile celor care conduc pIincipiile pe care se bazeaza deciziile lor.
Ca set de argumente privitoare la eultivarea vie\ii publice independente
de puterea statului, mai sunt inca multe de Hiudat In apararea liberala cla"
sid a liberci\ii presei. Iibertatea de exprimaJ."e a gandurilor a opiniilor in
public, oricit de inconfortabile ar putea fi ele pentru autOlitilple in
este 0 trasatura vital:i a ordinii democratice mod erne - 0 triisatura care nu
este deloe caraeteristica tuturor regimurilor din Iumea de astazi. In
timp insa, lumea de 1a sffu"$itul secolului al XX-lea este foarte difelitii de
228
Anglia de la rnceputul secolului al XJX.:lea, ar fi sa sugeram ca
teoria liberaUi traditionala despre libertatea presei ar putea fi transpusa in
conditiile de la secolului al XX-lea tadi 0 modificare substantiala.
Doua'dezvoltari ca;e distanteaza lumea no astra de astazi de inceputcl se-
coItllui ai XIX-lea sunt de semnificative in aceasta privinta -
Una dintre dezvoltlrl este concentrarea sporita a resurselor in indus-
triile media, ducand la formarea eonglomeratelor de comunicare la scara
larga, eu interese rntr-o multitudine diversificata de activitaji mass-media.
Dupa cum am vazut, originile acestei dezvoltari pot urca pana la inceputul
secolului al XIX-lea, dnd noile metode de produeere de distribujie au
creseut cu mult capacitatea indusniei ziarului au pregatit calea pentru
transformarea a celorIalte organizajii mass-media in conceme co-
merciale la seara larga. A doua dezvoltare este intensificarea procesului de
gkibalizare. Astazi lumea este mult mai interconeetata dedt era acum doua
sute de ani. In sfera comunicirii, originile proeesului de globa1!zare pot urea
pana la jumatatea seeolului al XIX-lea, cum am vazut rntr-un capitol an-
telior. 0 data cu dezvoltarea retelelor de cabluri submarine si, mai
cu sistemelor desatelit a de cablu ca-
pabile sa transmita mari cantitaji de inforrnajie pdn lume, 0 data eu
rea conglomeratelor de cornunicare transnajionale, care ac-
tivit'ijile comerciale pe 0 arena globala, cu comertul global al produselor
informani ale comunicaru in expansiune, globalizarea cornuniduii a con-
tinuat nestinghedta.
Ca 0 conseeinta a acestnr doua dezvolt3ri, configurarea problemelor cu
care ne confruntfun la sfarsituI secolului al XX-lea este destul de cliferita de
cea pe care 0 mtampinau ganclitorii liberali de acum doua seeole. Pentru
primii ganditori liberali, principala amenintare pentru libertatea individuala
libertatea de exprimare era 0 amenintare care provenea de la stat drep-
turile individului t:rebuiau sa fie protejate de folosirea excesiva a putelii sta-
tului. Primii ganditori liberali luau drept sigur cit libera intreprindere era
fundamentuIlibertajii de exprimare. Libera exprimare a gandwilor a
opiniilor putea fi practic infaptuita, potIivit lor, doar in masura in care in-
stitutiile presei erau independente de stat situate in domeniul unde
activita1i1e eu 0 constrangere in teOlia libelala
tradijionala, 0 abordare de tip laissez-faire a economice era contra-
ponderea naturaIa a libertiitll de gandire 9i de expIimare a individului.
2
Primii
ganclitOli liberali au luat drept sigw- 9i faptul potIivit caruia eadrul natural
ill suveranitit\:ii al responsabilitatll pentru 0 societate democratica moderna .
.;:" .
. r
.
_. I
:
,
Media i modernitatea 229
era statuI naponallimitat tedtorial.
3
Uderii politici ai'wmi stat erau respon-
sabili fata de cetatenii sID, iar statuI era autOlitatea suprema suverana pe
teritoriul jurisdicjiei sale.
Dar astazi aceste presupozipi nu mai pot :fi Iuate drept sigure. 0 data cu
r t transformarea organizajiilor mass-media in organizapi comerciale la scadi
larga, libertatea de exprimare s-a confnmtat tot mai mult cu 0 noua amenin-
i tare, 0 amenintare care nu rezulta din folosirea excesiva a puterii statului,
'. i ci mai degraba din neimpiedicata a organiza1iilor mass-media qua
conceme comerciale. 0 abordare laissez-tahoe a activitatii economice nu este
in mod necesar eel mai bun garant allibertajii de expri;11are, inb.llcat 0 piat;l
i::
nereglementatii se poate dezvolta intr-un mod care ar reduce efeetiv diver-
sitatea ar limita capacitatea majoritajii indivizilor de a-9i face auzite opini-
ile. 1stmia industliei ziarului din tfuile occidentale of en! un important exem-
plu al acestei legi a diminuadi Marea Britanie,' de pilda., cre9-
terea circulapei generale in timpul primei jumataji a secolului al XX-lea a fost
insoptii de un declin al numru-ului de ziare publicate de 0 tot mai II1re con-
centrare de resurse in mainile mcuilor conglomerate mass-media. Intrucat
cireulapa generala a inceput sa intre In deelin incepfmd .de 1a jun1atatea ani-
lor 1950, competijia dintre ziarele ramase s-a intensificat, ducand la aban-
donarea titlwilor care nu erau capabile sa produca un tiraj destul de mare
sau un venit din publici tate suficient pentru aeoperi costwile.
4
Uisata
singura, piata nu cultiva in mod necesar diversitatea p1w-alismul in sfera
comunic.uii, Ca alte domenii ale industriei, induslriile mass-media sunt
conduse in principal de logica profitului 9i a aC"lll1ulillii de capital, nu existii
o corelape necesara Intre logiea profitabilitapi 9i cultivarea diversitatii.
cwn teOlia libel-ala tradijionala subestimeaza pericolele care ar re-
zulta din dependenta institu1iilor mass-media de un proees foarte competitiv
de acumulare de capital, tot a;>a primii ganditnIi libelali nu au anticipat gradul
in care autonomia 9i suveranitatea Wlor state-napuni vor fi limitate de dez-
voltali1e retelelor transnajionale de putere de activitaj:.ile 9i politicile in-
stitu1iilor eare funcp.oneaza la 0 scara tot mai globala. Statele-napuni nu au
fost niciodata entitaji izolate; ele au facut intotdeauna parte dintr-un sistem
interconectat de state-najiuni, de aliante schimbiltnare 9i dependente
de procesele de acumulare care s-au extins cu mult dincolo de granitele lor
telitoriale. Dar, in cursul secolelor al XIX-lea al XX-lea, gradul de interco-
hexiw1e a creseut semnificativ. Acest fapt este adevarat In sfera informa-
pei 9i a cum este 9i in ee1elalte sectoare de producere a
bumllilor. IntI-o epoca in care conglomeratele de comunic:are globala. sHnt
230 JOHN B. THOMPSON
Media i modernitatea
231
actorii principali ai ai distribuirii bunurilor simbolice, 0 reflec- . ganditori liberali, mass-media ar trebui sa fie libere sa-si articu-
tie asupra conditiilor libertiitli de exprirnare nu se poate limita 1a cadru1 te-. I. leze opiniile_critice despre politicile oficialii statului, si oricarei
ritorial al statului-natiune. ' de a restrange aceasta libertate - fie prin forme de cenzura, fie in-
Cum am putea, adar, 1a seco1ului al XX-lea, sa aearn, condi- prin presiune iinanciara, amenintfui, incurajfui sau descurajfui de dj._
ferite feIwe - ar trebui sa-i reziste cu
tiile pentru reinnoirea vietii publice? Cum putem stimula un tip de caracter
public care nu este nici din nici complet dependent de procesele Aceste aspecte ingemanate ale pluralismului regulat - deconcentrarea
autonome ale pietei? In opinia mea, putem eel mai bine sa urrnarim acest resurse10r din industriile mass-media, separarea institutiilor mass-media de
seop incerclnd sit implementiim ceea ce am nurnit in altii parte principiul stat - definesc un spatiu instituponal1arg pentru dezvoltarea organizatiilor
P
JuraJismuiui re'"""at5 Ce este p1uralismul regulat? Este stabilirea cadrului mass-media, dar ele nu specifica ill detaliu formele de proprietate si de 'con-
}5 w, trol care ar trebui sa prevaleze ill industriile mass-media Acest
institutional care, in timp, ar adapta ar asigura existenta unei pIu- cu privire la formele de proprietate de control este intentional, pentru
ralitiiti de organizatii mass-media independente. Este un principiu care ia mi se pare atat impracticabil, cat indezirabil sa se illcerce prescrierea for-
in serios accentulliberal traditional pus pe libertatea de exprimare pe im- meIor cele mai potrivite de organiJ..are. Este impracticabil pentru ca, ill cir-
portanta sustinerii institutiilor mass-media, care sunt independente de pu- cumstantele actuale, de la- secolului al XX-lea, un procent substan-
terea statultn'. Dar este principiu care totodatii ca piata Iasata pal din produsele mass-media este produs distribuit de marile conglo-
singuril nu va asigura in mod necesar libert:a?i de exprirnare nu merate de comunicare. Este posibil sa se regularizeze aetivitiitile aces tor
va promova diversitatea pluralismul in sfera comunicirii. Pentru
v
a conglomerate, sa se limiteze achizi?ile lor sa se lncerce unui me-
aceste conditii si a promova aceste seepuri, ar.putea:ti necesar sa se mter- simbolic, care marile conglomerate nu sunt singurii ju-
vina ill piata se regularizeze procesele piet
ei
astfel incat diversitatea caton. -Dar a presupune ca dezbaterile savante despre formele ideale de
nu :tie subminate de concentrarea puterii economice sim- proprietate de control din industriile mass-media vor avea un impact sem-
bolice.
6
, nificativasupra activitaplor marilor conglomerate este, dupa toate probabi-
Principiul pluralismului reglementat anumip parametri largi j Iitatile, 0 iluzie.
pentru dezvoltarea institutlilo
r
mass-media Pe de 0 parte, principiul cheama Existii totodata serioase temeiuri pentru a ne illdoi de caracterul dezi-
la 0 deconcentrare a resurselor din industIiile mass-media: tendinta spre 0 rabil a1illcercirii de a prescrie ill detaliu forrnele cele mai ponivite de orga-
concentrare sporita a resurselor ar trebui diminuata ar trebui create con- nizare a industriilor mass-media Problema principala fatii de mice astfel de
ditiile, pe cat posibil, penn'u 0 inflorire a organizatli1or mass-media indepen- incercare este aceea di forma de proprietate si de control in indusniile mass-
Acest fapt necesitii nu doar 0 legislape restrictiva - arudi 0 legislape media nu este ill mod necesar Wl indicator sigur pentru continutul si Olien-
care limiteaza fuziunile, preluarue marile posesiuni din industriile mass- t:area materialului produs. In Marea Britanie, de exemplu, dm'u"e pro-
. media - ci 0 !egislatie permisiva care sa conduca la crearea t:r gramele de televiziune cele mai critice mai inovatoare au fost produse de
vorabile pentru dezvoltarea organizatiilor mass-media care nu fac parte din sectoru! privat (atat de companiile rrv, cat de companiile independente
marile conglomerate. Interventia legislativa ill industriile mass-media artre- de productie insarcinate de Channel Four), In vreme ce BBe a ramas rela-
bui asadar sa fie vazuta nu numai ca un mijloc de a diminua puterea exce- tiv prudent in programarea sa. Similar, ill sfera editiirii, unii dintre cei
sivi a'marlIor conglomerate: ea este un mijIoc de a facilita dezvoltarea mai inovatori din ultimii ani, precum publicarea nQilor opere ale femeilor,
noilor centre de putere simbolica ce afla in afara sferelor conglomerate- au fost de edituri mici, independente. Organizarea institutillor mass-
lor si a retelelor lor rami:ficate de produclie de schimb. Pe de altii parte, ( media pe baza comerciala nu conduce in mod necesar Ia 0 reducere a cli-
desi pluralismului regulat necesita 0 interventie legislativa in in ' ticli, Ia 0 degradare a calitatli la 0 deiw-nare a discursului public In scopuri
mass-media, el cere totodatii, in masma in care avem in vedere _ comerciale.
8
,
functionarea de rutina a institutiilor mass-media, 0 separare clara a institu, -. PJin urmare, in scopuJ cultivaru diversita\ii plw"alismului 111 mass-me-
tillor-mass-media de puterii statlllui. cum au sustinut priinii - dia, pare ponivit dezirabil sa se permita 0 vaJietate de forme organizapo-
232
nale. Plincipiul pluralismului regulat un spapu institu1ionallarg,
care permite acest tip de varietate. Dar acest spajiu nu e fara limite. Este
un spapu intre piata sau, mai precis, este un spajiu dincolo de stat,
care este regulatizat urmatindu-se cultivat'ea diversitatii a pluralismului.
Mai exista un sens in care spatiul institutional al mijloacelor de cornu-
nicare se afla dincolo de stat: astazi, principaJii actori ai industriilor mass-
media sunt corpora\lile transnajionale, iar produsele mass-media circu1a ell
mult dincolo de granitele statelor-natiuni. Spajiul institutional al mijloacelor
de comunicare are un caraeter tot mai u'ansnational, iar orice incerCat'e de
a regandi problemele regularizarii' 9i ale diversitapi trebuie, sa fie
situata ia un myel care se extinde dincolo de politicile interne ale statelor in-
dividuale. Modul traditional de a pune problema regulatizfuii mijloacelor de
comunicare -Ill functie de relatia dinu'e stat societate, in care "societa-
tea" este illteJeasa, explicit sau ca societatea definitil de granitele
teritoriale ale unui stat-natiune dat - nu mai este satisfacitor intr-o lume in
care granitele na1ionale tot mai pel1llisive fata de iluxul bunurilor s1m-
bolice. Astazi nu mai este posibil (daca a fost vreodata) sa gandim mmen-
sitinea ilrterna\i6nala a comunlcarii ca suplimentara fata de 0 politici napo-
nala de reglenientare mass-media; dimpolliva, dimensiunea internationalii
trebuie plasarn in centrul Olid'u-ei reflectii despre ceea ce ar u'ebui sa fie 0
politici nationalS. coerenta viabila.
Exista, desigur, 0 istorie a incercanlor de a regulariza mijloacele de co-
mwucare la nivel international, 0 istOlie pe care am examinat-o pe scurt in-
b--un capitol anteIior. majoIitatea incercarilor antelioare au fost preo-
cupate de Wl set relativ resb'ans de probleme, care implica alocarea resur-
selor rat'e, preCUlll spatiul spectral de tratlsmitere radio desdudetile 01'-
bitale pentru satelip., sau de problemele regulati.Zcl1ii transmiterii fluxurilor
de comunicare. aceste probleme SWlt importatlte, exista 0 nevoie spo-
lita de largire a seliei problemelor ridicate de organismele
si de reexanlinare a prob1emei modului in care, 1a nivel international, acti-
conglomeratelor internationale de comwlicare pot :Ii regulatizate
intr-ul1 fel care va cultiva diversitatea pluralismul. Astazi, crearea unei sfere
. publice pluraliste in oricare societate este tot mai dependenta de cultivarea
diversitatii si a pluralismului 1a nivel international, pentru ci toate societa-
tile sunt tot afectate de fluxUliJe de informatie de comUlUCat'e, asupra
orice stat are cloar un controllimitat
Media i modernitatea
233
V1ZibiIitatea dincolo de loc
Pami aeum am urmant problema reinventillil caracterului public la ni-
. vel institutional, adidi 1a nivelul cream institutiilor mass-media care se aflii
dincolo de stat care conhibuie ]a 0 cultura mass-media diversa si plura-
Iista. Dat mai exista Wl sens al caracterului public pe Cat'e trebuie exa-
minam la acest luve1: nu sensul caracterului public Cat'e are legatuJ.-a cu re-
lapa dintre stat arele aspecte ale viej:ii sociale Cat'e sunt sepat-ate de el, ci
mai degt'aba acel sens Cat'e at'e legatw'a cu vizibilitatea versus invizibilita-
tea. Ce poate insemna, 1a secolului al XX-lea, reinventat'ea caracte-
rului public in acest sens?
ModalitatiJe noastre de a gandi viata sociala politica au fost fornlate
destul de profund de un anumlt model al caracterului public Cat'e provine
din 1umea atltica, din adunfuile piete1e ora$elor-cetiiti din Grecia c1asica.
Acesta este modelul traditional al caracterului public inteles drept copre-
zenta" ideea ca. viata publica constii in adunarea indivizilor intr-un spatiu
comlll, intr-un loc pentru a se angaja 111 dezbateli despre
bleme de interes general. Es!e un model care define9te caraeterul public in
termeni spatiali dialogici. Insa9i esenta vietii pub lice, pobivit acestei de-
scrieri, este pendularea argumentului intre indivizii care se confrunm unii
Cli altii farn in fati
Asfui trebuie sa recunoastem di acest model traditional al caracteru-
lui public nu mai of era Wl mod adecvat de a gandi natura'vietii publice. Dez-
vo1tarea nlijloacelor de comurucare - incepand cu dar incluzand
forrnele mai recente de comunicare electronici - a creat noi fOlme de ca-
racter public, cat'e nu b'asallirile modelului Aceste
forme noi de Cat'acter public mediat nu sunt localizate in spatiu in timp:
ele desprind vizibilitatea actiunlor a evenimentelor de unui
loc comWl. Nolle forme de caracter public mediat au ele, majoritatea, Wl
caracter nondialogic. Rolurile de producator destinatat sunt diferenpate,
iar procesul schhnbului simbolic prin mass-media dobandeste earacterlstici
care II disting, in multe cazuri, de interactiunea dialogica. '
Cum at' trebui sa dispundem acestei discrepante dintre modul traditio-
nal de gandire asupra viej:ii publice, pe de 0 parte, noile forme de
ter public, create de mass-media, de cealalta parte? Exista doua tipwi de
I-aSPunS care, in opitua mea, at'trebui ocolite. Un raspuns consta in a sustine
. rnodelul In a lupta pentru el ca pentru singura clescliere legi-
tima a ceea ce ar trebui sa fieviata publica. Se poate In1.flmpia.acum ea mo-
h'aditional sa ramana in anumite pentru condijiile
234
JOHN B. THOMPSON
sociale politice de la secolului al XX-lea Se poate intfunpla sa existe
anumite contexte ale viej:ii sociale politice de astazi - precum mitingurile
adunarue publice de diferite tipUli - care mai prezinta inca 0 anumita ase-
manare cu adunanle din ,ale Greciei c1asice. Dar, in cea mai
mare parte, acest model al caracterului public este foarte indepfu .. tat de con-
textele de viafii practica ale majoritatii indiviziIor de astazi. Daca luptam pen-
tru acest model ca pentru idealul nostru, atunci yom fi sa avem 0
perspectiva destul de confuza asupra viej:ii publice de la se-
colu]ui al XX-lea. $i vom:fi sa reinterpretam rolul tot mai mare al co-
municani mediate ca pe 0 tendinta a unui declin puternic.
Al doilea raspuns posibil-Ia tel de nesatis:f.acator, in opinia mea - consta
in a prestipune ca comunicarea mediata poate :fi inteleasa doar ca 0 exten-
sie a modelului Astfel, se poate presupune ca tipul de comurii-
care mediati'i care se la radio sau Ia televizor, in cat1i ziare etc.,
este doar 0 eonversatie, ea-ea difera de eonversatia din situa-
tiile fata in fata doar in functie de scara ei: comunicarea mediata este 0 con-
milioane de oameni, nu doar doi sau
trei. Dar aceasta imagine a comuniduii mediate ca 0 conversatie este, in cea
mai mare parte, 0 iluzie. Desigur, exista forme de comunicare mediata; pre-
cum prin telefon, care au un caracter conversational. Dar for-
mele de comunieare ce inlplica radioul, televizorul etc. nu sunt conversrl-
tionale in acest sens, deoarece majoritatea ascultatorilor privitorilor nu
sunt participanti la un dialog, ci mai degraba destinataIi ai mesajelor care
sunt produse transmise, independent de rasplmsullor actual sau poten-
tial.
9
. " ,
,
Exista un al treilea mod - in opinia mea, mult mai promitator - de a ras-

punde discrepantei reJiefate mai sus: putem lasa la 0 parte modelul traditio-
nal, eu accentul pus pe comunicarea dialogica lntr-un loc
, !
sa Incercam sa ne eliberam modul de gandire asupra vietii publice de sub .
: i
imperiul abordani Ne putem concentra atentia asupra tipului .
de caracter public creat de mass-media putem incerca sa-i analizfun ca-
,
racteristicile - puterile limitele, ocaziile deschise de el riscurile asoci-
ate lui. Putem incerca sa ne remodelam modul de gandire asupra pu-
blice reflectand totodata Ia noul tip de caracter public creat de mass-media.
cum trebuie sa ganditn natura caracterului public mediat? Sa ne
concentnlm pe tipul de caracter public creat de materialele impri,
mate, precum ciirtile ziareJe, de mijloacele de comunicare electronice,
precum radiotil televizorul. Aceste mijIoace de comunicare creeaza un , '
Media $i modernitatea
235
public, care consta in ceea ce putem numi spapul vizi-
bilulw: non dialogic, deschis al vizibilului, in care
slI11bolice mediate pot:fi exprimate primite de opluralitate de alti
Unele aspecte ale acestui merita sa :fie
malpelarg.
- Ca.racterul public mediat este' un spapu nonlocaJizatin sensul ca nu e
legat antmlite locUli spa?o-temporale. Este un "spatiu" in sensul ca este
o 0 sfera de posibilitati in care formele mediate pot
da: nu un ,)oc", adicii un loe anUlne in care indivizii actioneaza
mteratponeaza. CUln dezvoltarea mijloacelor de da for-
melor simbolice posibilitatea de a circula dincoio de contexteJe producerii
lor, tot a!?<l ea desplinde fenomenul caracterului public de impart:asirea unui
loc comun: stera caracterului public mediat este extinsa ill timp si spatiu si
are anvergura potential globalii. . . .' .
public mediat este nondialogic In sensul ca producatorii si
fonnelo:. mediate nu sunt, de obicei, angajati ill dialog
cu !1"0ducatoni produc de obicei mesaje mass-media pentru 0 se-
ne nedefinirn de potentiali destinataIi, iar destinatalii primesc de obicei aces-
m,esaje in conditii care nu Ie permit sa raspUlldii producatoIilor intr-o rna-
rnera directa discursiva. RoluriIe producitorului si destmatarului sunt di-
iar re1atia dintre ei este asimetrica. ,,Dar';, se poate spune, "ce se
mtfunpIa cu talk-show-uri1e de Ia radio TV; programele de telefoane in care
sunt invitap sa puna intrebiiri participantilor la dez-
baten, a!?<l mal departe: nu arata oare aceste exempJe ca poate:fi dialogic
caracterul public mediat?" Nu, nu arata. Un talk-show este fonna hibridii
de interacpune, in care indivizii implicati In producerea show-ului sunt an-
fata in fata studio (sau, In unele cazmi, intr-o
mteracpune medIata cu un mic nUlnar de indivizi care au scris sau au tele-
fonat), in timp ce mal-ea majoritate a indivizilor, care se uita sau asculta talk-
show-uI, sunt angajap doar intr-o fonna de cvasiinteractiUlle mediata.lndi-
care privesc talk-show privesc sau un
dialo?, Ia un dialog ea interlocutori. $i, cu exceptia lllui mic
de autoseIectati, care au la dispozipe un alt mijloc de comu-
rncare (scnsoarea sau telefonul) pentru a pune 0 intrebare intr-o dezbatere
opiniiJe Intr -0 anmnim privintii, este de presupus ca
majontatea mdivizilor nu participa la vrewl alt ro1, in afala celui de destinatar.
. public mediat este un spa?u desc1lls in sensul ca este un spa-
creativ necontrolabil, un spatiu in care noile forme sin1bolice pot 11 ex-
. ..
236
. :
, JOHN $::.;THGMP.SON
... r:
primate, in care noi cuvinte imagini pot aparea dintr-o data, in care in-
inainte ascunsa privirii poate deveni disponibila, in care conse-
cintele fuptului de a deveni vizibil nu pot fi complet anticipate controlate.
Caracterul public mediat este deschis in sensul ci continuturile materiale-
lor mediate nu pot fi complet delimitate dinainte - gradul in care aceste
continuturi sunt delimitate va depinde de organizarea institutiilor mas&media
de relatia lor cu formele de putere economica politica, $i, cand
lialele simbolice devin disponibile in mass-media, lor simt ne-
determinate, Cateva propozitii care apar initial pe contrapagina unui ziar
local pot fi culese de presa nationala transformate intr-un mare eveni-
ment; 0 imagine surprinsa de un fotograf amator poate fi culeasa de rete-
lele de televiziune si transmisa in toataltmlea; consecintele acestor procese
. .
ale altora similare nu pot fi determinate dinainte,
. Daca avem in minte aceste trasatwi ale caracterului public mediat, pu-
tern aprecia insenmatatea pe care iupteie pentru vizibilitate au ajuns sa 0
. in viata sociala politici a societap.lor de la secolului al XX-lea,
In fOlmele anterioare de societate, dmd vizibilitatea depindea de impar-ta-
sirea untu loc comun, nu exista 0 arena publici ce se putea extinde dincolo
de sferele interactiunii fata in tata: daca indivizii doreau sa-si exprime ne-
multurnirile sau ei sa faci acest lucru in persoana,
fie prin intermediari) fata in fali Nu exista alt mod plin care sa obp.na re-
interesele lor, nid un altul de a se face auzip. decat expl1man-
interesele, prin cuvinte sau acpuni, tata de cei cu care interacp.onau in
contexte de coprezenta, Luptele erau, in cea mai mare parte, lupte locali-
zate, iar problemele Ie deveneau cunoscute celor din afm doar daci Ie erau
transmise prin mesageri sau pe cale orala.
Astazi situatia este destul de clifeIita, De Ia dezvoltarea imprimeriei si, ill
special, a de comunicare electronice, luptele pentru
tere s-au constituit tot mai mult ca lupte pentru vizibilitate in non1O-
calizat al caracterului public mediat Lupta de a te face auzit sau vamt de
a-i impiedica pe al?i sa 0 fuci) nu este un aspect peliferic al so-
dale politice din lumea moderna; dimpobiva, ea Ie este cenbala. Dezvol-
tarea sociale, precum femeilor cirepturilor
civile, ofera 0 martUlie anlpla asupra faptului ca pretentiile grupwilor pana
acum subordonate sau marginalizate sunt avansate prin lupte pentru vizi"
bilitate in mass-media. Dezvoltarea unor astfel de atesta totodata
faptul ci, dobandind un anurnit grad de vizibilitate in mass-media, preten-
pile interesele anumitar indivizi pot dabfl11di 0 anumita din
Media i modernitatea
237
partea celorlaiti pot servi, ptin urmare, ca un stJigat de adunare pentru
indivizii care nu imparta$esc context spa?ertemporal.
Aceasta descriere a caracterului public mediat ne da totodata posihili-
tatea de a de ce realizarea vizibilitilpi poate pune in un 1ant
de evenimente care se desta$oara in madwi impredictibile $i necontrolabile,
Imaginile mesajele mass-media pot duce la scindari $i sentimente prer
funde de injustitie care sunt experimentate de iIldivizi In cursul vietii lor de
fiecare zi, Mijloacele de comunicare pot politiza Jiec:u'e zi fiidmd-o vizibila
ohservabila in moduri care nu erau posibile inainte, transformand astfel
evenimentele zilnice intr-un catalizator a1 ac?unii care se revarsa cu n1Ult
dincolo de locurile imediate in care se petrec evenimentele. Acest fapt e
puternic ilustrat de evenimentele care inconjoara procesul ofiterilor de per
litie acuzati eel I-au atacat pe Rodney King, automobilistul de culoare care,
pe cand conducea noaptea in Los Angeles, in 1991, a fost opIit de
tras din lovit, biitut cu bastoane :;;i impll$Cat eu un pistol pe rand
zacea la pamant Evenin1entele au fost fihnate de un fotograf anlator, care
se intarnpla sa fie plin preajma Videocaseta a fostfolositil ultelior ca proba
in procesul ofiteriJor care a urmat, dar ea a fost in repetate randUJi aratatl
la televizor ($i diteva cadre au fost reiInplimate in ziare :;;i reviste) in Sta-
tele Unite ele fapt, in toata lumea, Cand ofiteIii de politie au fost, in cele
din urnm, achitati de jurdP, in plimavara lui 1992, anuntarea verdictului a fost
urmata de 0 revo1ta violenta in Los Angeles in celelalte amerieane.
Caseta filmata de un amator atinsese 0 eoarda sensibili Ea sUl]JI1nSese un
eveniInent dureros, dar, eu toate acestea, complet 11 dislocase din
cadrul sau spapertemporal 11 tacuse 0 mar-turie vizibila, repetabila apa-
rent incontestabila a unui tip de brutalitate care era resimpt de multi inru-
vizi din comunitatea neagra ca 0 parte a vietii 1Qr de fiecare zL
Mama resimtim de multi 1a auzul verdictului era inradacinata nu doar in sen-
timentul ci acest ccd nu se facuse dreptate: anuntarea verdictului mi ar
astfel de evenimente dramatice dad nu ar fi fost inclusa intr-un
sentiment mult mai"larg de nedreptate cu privire la pozipa negrilor in soci-
etatea anlericana la tratanlentul diferentiat a1 grupurilor etnice din partea
politiei si a sistemelor juriclice. Caseta cu bataia lui Rodney King nu a dat sin-
la revoltele din L. A $i din alte parp. Dar ea a transformat ex-
peIienta de fiecare zi a unui inclivid intr-o mill-turie vizibila a expelientei mul-
. tora; acest tapt, juxtapus unui verdict care p{u"ea inl.r-aclevar nedrept,. a ser-
vit Ia provocarea uilei derulilli inconb"olabile de evenimente, care s-au ras-
pandit ell mult dinc910 de regiunea din jurul L. A.
238 JOHN B. THOMPSON
Acest exemplu ilustreaza 1?i faptul ca, in em public
problemele de justipe - mai general, problemele politiCll - nu pot:li linu-
tate usor la institutiile si 10000ile particulare. OIicit de mult ar fi incercat auter
din Los sa menpna cazul Rodney King in granitele sistemului
juridic, Videocaseta i-a confelit cazului un grad de vizibilitate care a Impins
evenimentele in afara controlului lor. Cazul a ridicat probleme de cireptate
si de nedreptate care prezentau interes nu numai pentru membrii comuni-
tatii locale: ele au devenit chestiuni de interes naponal, chiar internapona!.
modul in care aceste probleme au fost tratate de sistemul jUlidic existent
a fost supus unei critici extinse de catre indivizi care nu erau nici participanti
1a procesul juridic, nici martori ai evenimentelor inipale, dar for-
mat opinia pe baza unei casete filmate de un amator. In aceasta dez-
voltarea public mediat a contribuit la 0 transformare mal gene-
rala a nai.Ulii putelii politicii in societiftile mod erne. Sa examinam mai in
. detaliu aceasta transformare.
Spre 0 reinnoire a politicii democratice
Democratia a devenit ideea, aparent singura idee, care este capabila sa
garanteze legitnna a puterii politice la al
Istoria triumfului remarcabil al acestei idei - de la onglmle ellimltate la
Atena secolului al VI-lea pana la atracpa aproape universala de - a fost
repovestita de multe ori.
lO
Este 0 istorie eu atM mai tap-
tul ca in cea mai mare parte din istoria celor 2 500 de am al sal, Ideea de
a fost privita de majOlitatea de
nepl:icuta de administrare a chestiunilor In linn abla de la
sfarsitul seeolului al XVIII-lea idealul democratic a fost reluat 1?! avansat se-
rios'ca un de organizare a putelii politice .. Dar in acest
adica in contextul aparipei soeietaplor moderne - ldeea deI?ocrape a
fost adoptata in rnoduri care s-au indepartat destul de sernnificativ de
tici1e vechilor atenieni. Pentru multi dintre primii ganditoIi politici
democratia a fost coneeputa in plincipal ca un mod de organizare a pUtelll
politiee cadru} statului national care pe cale ?e a se Ea nu fo.st
un sistem CaJ."e tintea la asigurarea unUI grad maxIm de autoeonducel e din
partea cetateancltri, ci mai degraba un mecanism care !nte?jiona ,sa
un cmumit grad de responsabilitate din partea eonducatonlor de eel pe
care ii conduceau. Data fiind dimensiunea precisa a
derne mmimea populatii1or pe care Ie contin, a fost, in once caz, dificil sa
Media $; modemitatea
239
- ,
. ;
vedem cum dernocratia a putut fi practic implementata in Jumea moderna
altfel dedit intr-o fom;a reprezentativa. In plus, dezvoltarea institutiilor de-
moa-ajiei reprezentative la aparipa statelor nationale a mers mana in mana
cu dezvolfarea une1 economii de piata si a unor institutii eeonomice auter
nome, organizate pe 0 baza be$i legatura clliItre demoerapa re-
prezentativii si eeonomia capitalista poate fi 0 contingenta istorici, astazi a
devenit tot mai dificil sa se lntrevada eum poate un regim democratic sa
k funcgoneze efeetiv 1?i durabil fua un anumit grad de dezvoltare autonoma
1?i orientata spre piaj:.il In economie.
: ; Triumful aparent aJ democratiei in lumea moderna este as1fel 0 victorie
.,' In care, deoarece lupta a lnceput acum aproximativ 2 500 de ani in urma, amt
. cfunpul de baillie, cat adversarii s-au astfel fncM stmt aproape
" de nereeunoscut idealul clasic grecesc al cetatenilor autonomi, care
se condue pe ei continua sa of ere 0 sursa de inspiratie pentru imagi-
natia politici de astazi, fonna actuala in care democratia a tIiumfat in lumea
moderna este 0 reflectare slabii a acestui ideal: este, in general, forma de-
.: reprezentative, instituponalizata in pIincipalla nivelul statului na-
, pona! cuplata cu 0 economie de piaj:.il relativ autonoma, asupra careia 1?i-a
asumat un anumit grad de control regulat 11 nu este, cu siguranj:.il, 0
victorie a la Pyrrhus, triwnful democratiei in acest sens a fost mtaptuit nwnai
ell un anumit cost Dezvoltarea democrapei reprezentative a creat, intI--o
anumita masurii, noi probleme, care ameninta sa submineze insa$i legiti-
mitatea pe care ideea de democratie a parut ca 0 acorda. Sa examiIlam pe
seurt patru dintre aceste probleme.
Mai intai, dezvoItarea democrajiei reprezentative a fost Insojita de nive-
luri semnificative spOlite de cinism $i deziluzie din partea indivizilor
nuiti fata de institutiiJe politice in functie. Acest fapt se refleeta in polii de
in ratele fluctuante in unele foarte scizute) ale adunffiilor
, votantilpr $i in sprijinul aflat In declin pentru maliIe partide politice. Aceasta
tendintti nu nici noua, nici deosebit de surprinzatoare. Conditiile ei ser
dale politice au fost analizate eu multe decenii in urma, printre alpi de
citre Max Weber.
12
0 data eu profesionalizarea politicii etl birocratizarea
partidelor politice, participal-ea activa Ia procesul politic a devenit tot mai
restransa la bficialii profesionisti, care au tIansformat politica Intr-o caliera.
Pentrl.l marea majoIitate a participarea 1a acest proces reprezinta
putin maiinult decat 0 alegere exerdtata la fiecare patru sau cind ani intI-e
tot mpi greu de djstins 111 privinta politicilor lor generale
tot mai In privinta capacitatll lor de a schin1ba cW"sul evenimen-
telor. Deoal'ece partidele politiee depind de suportul electoral pentru a
_. ",.
240
JOHN _B.!THOMP.SOt{:
:"!r"':'!
tiga puterea, eIe cauta in permanenta sa se distinga de alte partide ptin re-
iterarea sloganwilor distinctive, denuntarea tivalilor lor etc. Dar, pentru multi
indivizi, aeeste activitati apar ca mu1iui foarte previzibile intr-un joe fata de
care au putina simpatie sau empatie, fata de care exprirna lipsa lor de
simpatie declinand invitatia ocazionala de a juca
A doua problema provine din eoexistenta democratiei reprezentative eli
o multime eomplexa de inegaliffiti generate de piata. Din punct de vedere
istorie, institujiile demoeratiei reprezentative s-au dezvoltat lntr-o relatie
su-ansa reciproca eu organiza\iile producatoare de bunastare ale unei eco-
nomii de piata private. CUl11 au accentuat Marx altn, aceste organizapj
economice au generat nu numai bunastare, d mari inegalit11ti in
disuibuitii resurselor si a sanselor de viati Dar difelitele expelimente care
s-au desfasurat in al in vederea eliminaru acestor ine-
prln abolirea eeonomiei de piata plivate - fie sub forma programe-
lor de nationalizare 1a scara larga, 111 uneIe tfui occidentale, fie
sub forma economiei cenu'alizate de comanda, incercata in fosta Uniune
Sovietica si in alte pam - s-au dovedit succese echivoce, in eel mai bun caz,
sau in eel mai rau. hlcerdirile mai putin radicale de a
interveni in economie prin politica fiscaIa, organisme regulatoare meca-
nisme de protectie sociala au mtr-o anwnita masura sa reduca inega
litatile generate de piata, dar In nici un caz nu Ie-au eliminat Data fiind cli-
mensiunea precisa complexitatea probiemelor implicate de conducerea
economiei moderne, nesiguranta cu privire 1a gradul in care redueerea
inegalitatilor poate fi reconciliata cu mentinerea unei activitiiti economice
dinamice, pare lndoielnie faptul ca regimurile democratice reprezentative
pot sa elimine inegaliffitile generate de piata Aceste regimuIi sunt de-
pendente de eeonOlniile de piata, pe care Ie pot reglementa, dar pe care nu
1e pot controia eomplet niciodata; !?i, ptin urmare, ele sunt intotdeauna vul-
nerabile 1a critica urmatoare: de!?i formal i-au eliberat pe top. cetatenii, a8i-
gw'andu-le dreptul de eIe au consimpt cu toate acestea Ia procesul prin
care indivizii sunt inzestrap. in mod inegal cu putere, in p1ivinta resw-selor
economice a de viata, prin operatiile relativ autonome ale
pietei.
A treia problema este aceea ca., traducfuJd practicile democratice intr-un
set de reguli care definesc conditiile In care partidele politice pot concura
exercita puterea, democratia reprezentativa limiteaza efectiv anvergura
acestor praetici. Deoarece partidele sunt angajate mai intai in plincipal in
luptele dinu'f; ele, eoncW'and pentru sustinerea e1eetorala in caclrulul1ui
camp politic clefinit de regu1i1e jocului democratic, ele
_: . ."' . 4 . - : /
Media i modernitatea
241
contactul eu interesele indivqilor pot raspunde ineet schimba-
dlor care Ie aiecteaza vietile. In plus, daca praeticile clemocratice sunt re-
strfmse la sfera politicii institup.onalizate, ahmci exista multe sfere ale vietii
sociale - de 1a locul de mWlc8. acasa, de 1a relatiile de autoritate dintre
troni angajap la relatiiJe de il1titnitate dinu-e prieteru - care sunt efeetiv ex-
cluse de la functionarea proeedurilor democratice de luare a deciziilor.
Este semnificativ ca unele dint:re provociirile cele mai serioase aduse
in ultimii ani democratiei reprezentative au fost lndreptate ln1potriva aces-
tei reduced efectiv istorice a practicilor democratiee Ia sfera politicii insti-
tutionalizate. Aceste provodiri sunt incireptate nu amt impouiva ideii de de-
mocratie ca atare, ci mai degraba lmpotriva lntruparu aproape exclusive a
principiilor democratice in institutille parlamentare ale statului modern.
Ascensiunea sociale exllClparlamentare a grupwilor de presi-
une - inclusiv a milrii dreptwilor civile, a femeilor a grupwi-
lor eeologice - este un indiciu al faptului ca multi indivizi simt ci instituti-
ile politice ill funcp.e nu au aratat illl grad de urgenta fata de
blemele care Ii privese eel 111ai mult Organizfmdu-se in grupuri
extraparlamentare, indivizi au plasat noi probleme pe agenda poli-
tici au deschis arii de viata sociala - pilla acum, in mare masma neglijate
de partidele in functie - eXIDninarii eritice. Ele au pus totodata In
procese de democratizare dincolo de sfera politicii institutionalizate - de
exemplu, la nivelul relatiilor dintre sexe
u
-, ale ('.3ror consednte nu s-au ma-
nifestat inca pe deplin.' .
A patra problema rezulffi din faptul ca democratia reprezentativa a fost
institup.onalizata in principalla nivelul statului national, teoreticienii de-
mocrapei reprezentative au luat in general drept sigur faptul ci statuI
nallimitat teritOlial a fost cadrul cel mai propriu pentru aplicarea regulii de-
mocratice. Dar tendintele globalizante ale vieW socia1e moderne au facut
aceasta delimitare teritOIiala tot mai problematica.
14
Statele nationale sunt
tot mai implicate in retele de putere (eeonomica, politica, coercitiva
bolica) care se extind U1 mult dinco]o de granitele lor care limiteaza, intr-o
masura ce vIDiaza 1l1ult de la 0 J.ara la alta, spap.ul de manevra al guverne-
lor alese democlCltic. In plus, exista 0 serie de ehestiuni - plivind.
ge pilda, activiffip.Ie corporatiiJor transnap.onale. problernefe poluiirii ale
degrad3di mediului lnconjw-ator, rezolutia conflictului armat proliferarea
armelor de disu'ugere In masa - care I1U pot fi exprimate satisfiicator in ca-
druI politic al statului national.
Este elar ca problemele cu care se confnmta institutiile democratiei re-
prezentative de astazi sunt enol1ne; 0 data ce a fost inlaturata auto-
242
JOHN B. THOMPSON
feliciGlIii campionilor celor mai ai democratiei, motivele de cele-
brare par a fi destul de inconsistente. Ceea ce este mult putin elar _ i
ceea ce poate fi facut, daca se poate face ceva, penb:u rectificarea acestel SI-
tuatii. Exista oare un mod fezabil de a trece prapastia dintre eleetori re-
lor, de a inainta .1mpotriva cinismului a ?e a crea
o forma mai activa si mai participativa de guvernare democratica?
Este, tara tentant sa raspundem la aceste mtrebfui intorcan-
du-ne 1a modelul c1asic al poli8oului ca sursa de inspirape incercand sa ne
imaginam 0 noua lume, in care problemele care au afectat vietile oamen?0r
ar fi activ discutate de ei, in care oricine este preocupat de 0 problema a1"
avea dreptul de a4 exprima opinia despre ea in care deciziile &ar baza pe
consimtamantul (poate chiar consensul) celor implicap. Din punct de vedere .
moral mai poate inca vorbi mult in favoarea acestui model direct, parti-
al democrapei. E1 ii pe top indivizii ca egal! ca agenp : ;'
autonomi care sunt responsabili de soarta lor. E1 accentueaza llTIportanta '.
dialogului a argumentului, mai degraba decat pe a for- .;
tei ca miiloc de rezolvare a conflictelor. E1 reduce nscurile mdlVlZllor sau _ ,
care unnaresc interesele pe socoteala celorlalti fara sa
ia in consideratie opiniile celorlalti. $i Ii inzestreaza pe indivizi cu statutul
de agenp care degraba modeleaza activvieple istoria, nu ii pri-
veste doar ca pe niste corpuri pur tate de curent.
, Desi modelul directe, participative este atractiv din serioase
ratitmi eu greu se poate impune ca raspuns practic la dilemele po- ;
liticlIor democratice ale epocii modeme. Pentru ca modelul presupune anu-
mite conditii sociale si simbolice care stmt arareori intrunite de circumstan- ; ,
tele in care' au loc mai multe dintre procesele de decizie.
15
EI presupune
0 amplasare spapo-temporala pe care indivizii sa 0 aiba iq
si in care sa se adune pentru a discuta probleme de interes comun. In alA dOl-
iea rand el presupune 0 anumita egalitate de statut a participanplor. In al
treilea nlnd, presupune un proces dialogal Plin care indivizii sa. poam
exprime punctele de vedere, sa puna in vedere:
sa se angajeze in argumentare dezbatere, 91 astfel sa ajtmga lei 0
formata discursiv, Pe scurt, modelul presupune un proces de eomumcare
dialogici intre indivizi cu statut mai mu1t sau mai car.e aduna '.
pentru a forma,prin argumentare dezbatere, 0 vomta colectiva.
Desigur di pot exista ast1tzi circun1stante in care model al .J
cratiei direete participative ar putea fi aplieat cu anUlmte de efiClenta, '
de pilda, in $i comunitap locale, 1a scadi relativ redusa. la .ni- .
velulla care multe dintre cele mai importante decizii sunt luate astilzl ($Ila -.
Media i modernitatea
243
nivelul la care, data:fiind cresterea interconectaru Iumii moderne mai multe
' ,
decizii vor trebui sa fie luate in viitor), modelul democratiei directe, par-
ticipative este 0 foarte slaM speranta. E1 nu are, practic, in fata pro-
blemelor ivite din nevoia de a lua decizii, care vor afecta vietile a nenurnarati
indivizi care sunt larg raspandip in spapu timp. Nu este yorba doar
o dificultate de implementare, ca cum modelul in sine ar fi bun, dar pro-
cesul de plmere in practici ar intampina niste obstacole. Dificultatea este
mai fundamentala: modelul se bazeaii pe conditii care date ilind
scara societatilor modeme, precum din
ce in ce mai mare a 1umii moderne, slmt tot mai indepartate de circumstan-
te1e in care multe dintre deciziile de astazi trebuie sa fie lmite.
Dar daca modelul democrapei directe, participative are 0 va10are limi-
tam, alternative exista la eI? Exism oare di practice efective de revigo-
rare a IdealuIui democratic astazi, tara a renunta 1a institutiile' existente ale
democrapei reprezentative, care par a face pupn, fat'a a ne lasa se-
de modelul cIasit, care pare a promite prea muIt? Aici imi pare a fi de
ajutor examinarea ideii de "democratie deliberativit" - nu amt ca 0 alterna-
tiva Ia institupile reprezentative, cat 0 cale de a Ie dezvolta imbogap.16
Prin "democTape deliberativa" inteleg 0 conceppe despre democratie care Ii
trateaza pe toti indivizii ca pe agenp autonomi, capabili sa formeze judecati
rationale prin asimiIarea informapei a diferitelor punete de vedere, si
institupona1izeaza 0 diversitate de mecanisme pentru a incorpora
individuale in procese de decizie colectiva. Conceppa deliberativa despre
democrape 1$1 c.oncentreaza atenpa asupra proceselor prin care se fomleaza
jtideciiple se iau deciziile. Indivizii sunt chemap sa examineze alternati-
vele, sa cantareasca motivele argumente1e oferite in sprijinul propuneri-
lor particulare pe examinani diferitelor puncte de vedere, sa for-
meze judecap raponale. Intr-o conceppe deliberativa despre democrape,
Iegitimitatea unei deeizll este intemeiata pe faptul ca decizia este rezultatul
proces de deliberare generdlizata. 0 conceppe deliberativii nu presu-
pune ca fiecare individ are deja 0 vointa predeterminata ori un set de pre-
ferinte, nici nu legitimitatea doar ca pe insumarea aJitmetici a
preferintelor individuale. Mai degraba, procesul deliberativ insu$i este a'u-
dal, caci prin acest proces, prin punerea in balanjii a difelitelor argumente
pllllcte de vedere, indivizii pot sa-si formeze vointele.
17
Procesul deliberativ este in mod deschis. 'eu cat este clisponibiUi
mai multa inionnape eu cat indivizii eXaJ11ineaza argumentele si preten-
Pile avansate de ceilalp, cu amt mai rnult ei au posibilitatea de a In dis-
. : ). '."
244
JOHN'a:}iToMPSON
, ' .
cu?e de modifica treptat punctele de vedere ini?ale. Olizonturile com-
prehensiunii lor pot fi extinse, din moment ce ei incearca sa ia in conside-
propuneli1e Acest proces deschis al argumentiuii contra-
arglUnenm, al revendicarilor al contrarevendiciirilor, poate fi Incheiat
temporar printr-un vot care of era la un moment dat un indiciu al opiniilor
indivizilor, care s-au angajat in grade diferite, fm'a Indoiala, in procesul de
deliberare generalizati Prin lU1nare, in cadrul democratiei deliberative, prin-
cipiul asigura 0 bazii justificafivii pentru deciziei; pentru
ca, data fiind posibilitatea diferitelor alternative, daca rnajoritatea este can"
vinsa de meritele unei anumite propuneri, atunci acea propunere este legi-
tima pana cand (daea aceasta se va intampla vreodatii) majOlitatea va do-
Mndi 0 convingere diferitii. IS
Daca ideea deliberative ne permite sa pastram l?i sa elabo-
ram an ,.mite idei-cheie transmise de gandirii democratice, ea ne
permite de" asemenea sa evitam cateva peticole. Mai intai, este
important sa subliniem ca concep\ia deliberativa despre democra\ie nu este
in mod necesar una dialogica. Fonnarea judeca\ilor nu pretinde
ca indivizii sa participe Ia un diaIog.
19
Nu exista motive selioase de a pre-
tinde ca procesul eitirii unei cm"ti sau al la televizor este in el
mai pu\in potrivit pentru a conduce la deliberare decat angajarea unei coo-
versaW fata in fata cu Dimpouiva, oferind indivizilor forme de cu-
informare Ia care nu ar fi avut aitiel acces, cvasiinterac\iunea
mediata poate stimula deliberarea la fel de bine, dara nu mai bine, ea inter-
acpunea fara in fata mu'-un spa\iu comun. Aceasta nu inseamna ca toate for-
mele de comunicare mecliata vor provoca practic deliberarea - ceea ce, de-
sigur, ar fi fals. Dar Inseamna di trebuie sa ne eliberam. de ideea cii procesul
deliberiirii al formiirii judeca\ilor rationale comporta 0 relatie privilegiata
cu forma dialogicii a schimbului simbolic. .
Separand ideea de democratie deliberativa de com1..lniearea dialogici
de interac\iunea fata in fata intr-un spa\iu comun, putem de asemenea sa
intelegem de ce ideea de democratie deliberativa este distincta de - intr-a-
devar, nu are vreo legatura necesara cu - modelul democra\iei directe, par-
ticipative. Angajarea intr-un proces de deliberare nu cere indivizilor sa se
intalneasca intr-un comun pentru expIima opiniile a Ie asculta
pe cele ale celorlal\i; aceasta nu presupune cii adunaru.! cetatenilor, sau OIice
alt tip de intrunire, este singurw legitim (sau eel mai adecvat) forum pehtru
deliberare. Dimpouivii, se poate ca, In anumite imprejurmi sub anumite
aspecte, adunfuile cetatenilor sa impiediee, mai degraba decat sa faciliteze,
procesul deliberalii Mai degraba decat sa
- .. ..
- 'I" .,. _
.. .,::: -:: .. :.::
"
Media i modernitatea 245
atenta a alternativeIor, adunmile pot sa swneasca pasiuni l?i sa determine
indivizii sa. ia decizii pe baza Ullor considera?i care nu prea au legatura cu ju-
decata raponalii. 20 De aceea, ideea de democra\ie deliberativii nu este vuIne-
1a criticile care pot:fi adresate modelului democra\iei directe, partici-
pative. A argumenta in favoarea procesului deliberiirii llU insearnna obliga-
toriu a asuma ideea ca formele democra\iei directe, participative sunt meca-
nismele cele mai adecvate in vederea institutionaliziirii procesului deliberatiY.
Atunci, care sunt implica\iile practice ale ideii de delibera-
tiva? Se poate spune ceva mai concret despre institu\ionale care
ar favOliza dezvoitarea ei? Din punct de vedere practic, provocarea adusa
. . , de ideea de democra\ie deliberativa consta in a gasi noi di de extindere
de institu\iona1izare a proceselor deliberative noi mecanisme pentru a sus-
line rezultatele deliberiirii in procedmile decizionale. eu cat indivizii vor pu-
tea sa participe mai mult la deliberarea care problemele care Ii
afecteaza, si cu cat rezultatele unei astfel de delibermi vor :fi mai mult sus-
tinute In p;oceduriie ele decizie, eu atat cea mai importanta rruza democra-
ticiia lor va fi in organizatille sociale politice care Ie modeleaza vietile. Pro-
vocarea constii in a gasi cm de a aprofunda miza oonocratid. plin extinderea
orizontului proceselor deliberative, spolind calitatea lor asigurand di vor
avea consecinte vizibile asupra deciziilor luate la difeIite nive1uri ale viepi
sociale politice.
Din aceasta perspectiva, putem Intelege ca institu?ile mass-media au de
jucat un ro1 cu totul special in dezvoltarea unei democra\ii deliberative, pen-
b.-u cii ele sunt mijloace1e priucipale prin care indivizii dobandesc
intalnesc di(erite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot
forma judeca\i rationale. Ele of era de asemenea indivizilor tm posibil meca-
nism de artirulare a opiniilor care au fost marginalizate sau exc1use din sfera
vizibilitatii mediate. Cuitivarea diversitatii si a pluralismului in mass-media
este, asdel, 0 esenpala a dezvoltarli democra1iei deliberative, nu
una op\ionaIa sau dispensabilii.
Deliberarea se dezvoitii pe baza infruntatii opinii1or coucurente; nimic
nu este mai disb:uctiv pentru proeesul deliberiirii decat un cor orchesu'at
al opiniei care este acceptata ffu'a dezacord. Asigurand condi\iile lU care pu-
terea poate fi provocata diversitatea opiniilor poate fi exprimata, plinci-
piul pluralismului regulat of era 0 parte a cadrului instituponalin care ideea
de democratie deliberativa ar putea sa se dezvolte practic.
In condi@e actuale ale societiitilor moderne, 0 democratie cleliberativa
ar fi, prin inb"-O n,asw"fl 0 democratie in sen-
suI ca procese1e de deliberare ar depinde de mass-media atat ca
246
JOHN B. THOMPSON
de mijloace de inf0TI11are, cat ca de de este
nevoie sa presupunem ci relatia dintre den:ocratia mass- .
media va afla expresia ei cea mai adecvata intr-un de pnmane
tronici sau intr-o alta forma fantezista de care au deverut
trasilturi principale in sctierile futllrologilor?l Mai degraba, aplicarea vigu-
roasil a principiului plura1isniului regulat, dublata de dezvoltarea noilor me-
canisme care ar perrnite incorporarea ref1exii a ale .oa-
menilor obisnuiti in procesele de decizie de 1a difente ruveluri ale VIe1ll soclale
politice, curnva la reinnoi:ea
ar ajuta la dispersarea puteIii spre extenor ruvelunle creand
multiple centre de ret.ele diversificate de comUIUcare de flux de
informatie. Ea ar ajuta 1a implicarea indivizilor ?e:
liberare astfel, la aprofundarea mizei democratice 111 Vtata
politici. recunoscind insil in timp in cO.l1;plexa mterco-
nectata a s.farsitului de seeol xx, difelitele ruvelun de declZle care presupun
corpuri sunt indispensabile. . .
Ar :Ii ingenios sa presupunem ca aeeste propunen vede:ea de-
mocratii deliberative ar reusi sa solutioneze sau doar sa amellOreze mtr-o
senmificativa cu 'care se confrunta politicile demoera-
tice in epoca moderna. Aceste prob1eme au riidacinile in caracteIisticile
fundamentale ale organizarii sociale ale proceselor pe tern;en h:ng d:
schimbare sociala, nu comporta solutii Dar ne
rezistam seductiei inlediatetii pe care mode1u1 democratI
el
directe, par. bel-
pative continui sa 0 exerdte asupra imaginatiei politice moderne. $1 ne
poate perrnite sa imaginam 0 fOlma viata dem?::ra
tica
a:
in toti indivizii niste actanti autonorni responsabili, capabili sa formeze JU-
decati rationale tara a ca ei sil fie, presupunand ci ar putea fi, intr-a-
" , I
devfu.-, par teneri intr-un dialog. .
Spre 0 etidi a responsabilitilpi globale
Media i modernitatea
247
guranta. Dnii au sustinut ca intrebfuile mordI-practice pot:li puse 111tr-un mod
adecvat se poate raspunde la ele doar in situ, ca parte a unui proces prin
care membrii unei comunitap reinnoiesc legaturile care Ii unesco Altii au
sugerat ca, mai degraba decit sa incercam sa reducem scopUlile investiga-
etice recunoscandu-i caracterul situat, istoric, ar fi mai bine sa-llasam
complet la 0 parte: preeeptele etice, oricit de limitate ca anvergura, pot servi
doar la impovararea sinelui la restrangerea formam creative a sinelui. Etica
ar trebui sa dea unei estetici a sinelui, unei concep\ii despre sine ('.<1
opera de arta, care este in mod liber permanent recreata in deCUl'Sul tim-
pului.
problema daca exista 0 dimensiune normativa sau etidi a
ru1ui public mediat Ie poate parea unora demodata, altora Ie poate parea ciu-
dat de nepotrivita. Pentru ca, se poate spune, mass-media reprezinta un do-
meniu din care preocuparue etice serioase au fost inlaturate cu mult timp
in urma. 0 data cu comercializarea sporita a instituPilor mass-media, idea-
- s lurile morale $i politice sustinute de unii dintre primii antreprenori mass-
media au fost tot mai mult in10cuite de criterii de eficienta_ pro:litabilitate.
f Produsele mass-media insele - sau, eel putin, se argumenteaza - au
venit tot mai standardizate stereotipe; ele s-au trivializat s-au aplecat
asupra senzaponalului, s-au preocupat de evenimente trecatoare di-
minuat orice capacitate pe care au avut-o VI-eodata de a transcende banali-
rolile viepi de fiecare zi. De asemenea, receptarea produselor mass-media
a devenit doar 0 alta forma de conSUln, 0 sursa de excitatie, divertisment si
placere. Desigur, receptarea produselor mass-media poate avea anurnite
racteristici distinctive (poate neeesita anumite abilitap pentru a fi decodifi-
cata, poate da anurnitor tipuri de gratificare etc.); dar, in privinta
semnificapei sale etice, poate parea putiu cliferita de consumul de fIigidere
sau de carton, sau al altui tip de bun uri. Ascensiunea mass-media, dupa cite
se pare, nu a fost 0 veste prea buna pentru etica.
o parte din persistenta a descrierii a lui Habermas in pri-
vinta transformarii sferei publice consta in faptul ca ea of era 0 perspectiva
critici ascujita asupra a ceea ce am putea numi golirea etica a publice.
sferei pub lice burgheze in Europa secolului al XVIII-lea nu a fost
doar 0 dezvoltare instituponala: ea a avut 0 dimensiune moral-practica.
Exista 0 dimensiune normativa sau etica a noului tip de caraeter public t
creat de mass-media? Aceasta intrebare Ie poate parea lll10ra extrem de .de: :,
modata. Pentru di a devenit ceva In unele cercud de teorie S?Cla1a .
si eulturala ca etici sa fie privita ca 0 preocupare a ca a
expresie reziduala a unei ra\iuni legislatoare care.a .
si, In unele Cazut1, ell consecint.e dezastruoase - sa
ale comportamentului uman. pro:ectulUl
Sfera publica burghezii a fost realizarea - foarte partiala - a ceea ce
{ Habennas uneOli "principiul critic al publidtapi" (sau al
.' rului public" - OffentlichkeiO. Aceasta este 0 idee pe care Habennas 0 Oli-
a lasat natura anvergura etice inconjUl'ata de un val de neSl-
gineaza in scrierile lui Kant despre ilu1l1inism
22
; este ideea ca opiniile per-
sonale ale indivizi10r se pot dezvoita intr-o opinie publica plintr-un proces
248
-: - '" ::::' i
JOHN '
. .... ,-'
Media $i modernitatea
de dezbatere rationakritica ce este deschisa tuturor si eliberata de domi-
natie. a sustinut ca, in pofida declinului publice burgheze,
a ofeiit 0 par\iala imperfecta a acestei idei, principiul critic
al caracterului public pastreaza valoarea ca ideal normativ, un fel de ma-
sura critidi pIin Cat-e imperfectiunile institutiilor existente pot:li evaluate
contururile formelor alternative de orgatlizat"e sociala pot fi schitate.
ProbIemeIe normative pe care Ie pune Habermas In Transfonnarea
stmclw-aia au continuat sa-l preocupe de-a Iungul anilor, dar modulm care
pune aceste probleme sMa schimbat in at1Umite privinte. Habennas a deve-
nit tot mai convins di abordat'ea sa aJ.1telioara - in care problemele nonna-
tive erau puse in mat-e masura prinb-:.o critica nnaJ.1enta a unui set istoric de
idei - a fost nesatisfucatoare. Ea nu a ofelit 0 descriere suficient de convin-
gatoat'e a motivului penb-u care pIincipiile, 0 data exprimate m sfera publica
burgheza, at- trebui sa continue sa aiba un impact asupra noastra astazi. Ha-
bei'mas a padisit, tipul de clitici inlatlenta dezvoltat in Transfonna-
rea st111cturala si a incercat sa arate - in cele din urma, cu ajutorul teoriei
sale despre comunicativa al notiunii sale de etica a discursului -
ca problemele nonnative cu care se confnmta 0 teorie critica a societapi ar
putea fi tratate in tennenii unei c6nceppi despre rationalitate care are 0 anu-
mitii universalitate si un caracter inconturnabiI.23
Reelaborarea lui Habermas in privinta dimensiunii normative a sferei
publice in termenii teOliei sale despre acpunea comunicativa a ramas
neprovocatii. Exista 0 intinsa literatura clitica ce trateaza concepjia lui Ha-
berrnas despre etica discursiva 9i analiza lui asupra problemelor moral-prac-
tice.
24
Multi comentatori s-au indoit de ceea ce ei considera a fi 0 incercare
de a reinvia, intr -0 forma oarecum modificata, principiul kantiatl al univer-
salizabilitiitii - 0 incercare care, in opinia lor, nu este de presupus a avea
mai mult decat multe alte incercmi aJ.1terioat"e. Alp comentatOli, de9i
mai comprehensivi fata de proiectul global allui Habermas, s-au indoit de
faptul ca, data fiind pluralitatea punctelor de vedere evaluative interpre-
tative caractelistice societiitilor mod erne, ar avea sens sa incerci sa constru-
iesti 0 teorie morala politica pe ba7..a nopunii de COBsens rational. Aceasta
afinnatia lui Habermas e ca 0 norma ar fi valida sau justa (richtig)
sau 0 institutie .fi legitinla doar daca, atunci cand 110nna sau institupa ar
:Ii deschis de oricine este afectat de ele in conditii lipsite de COll-
strangere, at intruni consimtillnantullor; dar aceastii celinta pare mult prea
puternidi, .9i este dificil sa vedem cum at putea :fi aplicata, cu .?anse de suc-
ces, 1a problemele morale politice conb0.versate ale
.
,
249
Pe lfmga aceste obiecpi, care au fost bine expuse in literatura criticit, mai
exista 0 problema legata de abordarea lui Habermas, Cat"e nu a fost Iuata in
{:onsidera\ie de cliticii sm, dar care atinge direct preocuparue noastre. Asa
t cum am sustinut intr-un capitol anterior, concep'pa lui Habermas
sfera publici - fie sub forma sferei publice burgheze care a aparut in seco-
luI al XVIII-lea, fie sub forma propriului sau model de discurs practic, mai
I elaborat din punet de vedere filosofic - este 0 concep\ie spapalii dialogica
Ea se bazeaza pe ideeaci indivizii se mtalnesc intr-un spatiu comun pentru
a se angaja in dialog lUlul'cu ca participanti egall la 0 conversatie
fata in fata. problema este ci aceastii conceppe are pujina legatura
cu tipurile de actiune si de comunicare ce au devenit tot mai comune in Iu-
mea moderna Astazi, 'acpunile pot afecta indivizi care sunt foarte ciispersaj:i
in spajiu in timp; mijloacele de comunicare au creat forme de contact
ce nu implicit conversapa dialogica intr-un spajiu comun. Modelul discw-stl-
lui practic elaborat de Habennas este, in esenta, 0 extensie (desi una foarte
elaborata) a concePtiei tradij:ionale despre ca:racterul public, drept
coprezenti dificil sa legam acest model de tipurile de actiune
de comunicare - de tipiil distinctiv de caracter public creat de mass-
media - cu catoe suntem astazi atat de familial1.
Din aceasta perspectiva, putem vedea prin irealitatea necIara care in-
conjoarii opera lui Habennas; In principiu, poate parea plauzibil sa sugeram
di 0 ar fi corecta sau 0 nonna ar .fi justa daca riumai daca fiecare
individ afectat de ea, avtmd ocazia sa 0 discl1te in condipi lipsite de domina-
tie, ar consimti liber la aceasta. Dar ce ar putea insemna practic acest lucru
intr-o lume in'care lImIte actiuni si norme afecteaza mii sau chiat- milioane
de indivizi CaJ.e sunt foatte in spatiu poate, in tinlp)? Actiu-
nile care conduc la distrugerea padurilor sau la diminuarea stratului de ozon,
de exemplu, pot afecta populapi de pe intregul glob pot deteriora serios
condipile de viat;l ale generatillor viitoare. Ce ar putea sa insemne, practic,
'sa sugerezi cii corectitudinea sau incorectitudinea unoI' astfel de actiuni ar
fi 'detenninate derezultatul unei dezbateri om care odcine este afectat de ele
, ar putea participa ca partener de discutie liber egal? 0 astfel de dezbatere
.este pur si simplu nerealizabila, si orice mcerCaJ.-e de a pune in scena 0 dez-
'batere la' aceasta scara nu ar:fi decat 0 prezumpe. MilioaJ.1e de oa-
meni ar fi 1a tacere, il1 timp ce altii ar vorbi in numele lor, iar intere-
sele generapilor viitoare nu 9i-ar gasi Ioc pe agenda ceIor in viata.
Exemplele de acest tip evidenj:iaza faptul ca modurile de a gfmcli pro-
blemele moral-practice nu au j:inut pasul cu dezvolt1.rile care au transfomlat
continua sa transforme) lumea noastra. A$a Clm1 a -aratat Hans Jonas,
250 JOHN B. THOMPSON
Media $i modemitatea
251
modwile noastre de gandire sunt innldacinate intr-o de gandire care trebuie sa recunoasca faptul ca responsabilitatea noastra
despre etica, orientata fundamental ,care ystnlns se extinde ell mult dineolo de sfera proxima a celor cu care in-
, eumserisa spatial si temporal.25 Chestiurule eu msemnatate etiea, confO! m teracponam in viata noastra de iiecare zi; intr-o lume tot mai interconectata,
acestui model traditional, aveau' un caraeter in esenta interurnan: ele aveau ,; orizoilturile responsabilitap.i se extind tot mai mult la cei care sunt indepar-
legatura cu fiintele umane (S&U Cll relapa ?I el in- tap in spapu in timp, ca $i la 0 lume non umana a natwii, al carei destin
Modul .rn care iiinte
le
umane lumea a fost, este tot mai lrnpletit cu al nostru. $i, in este un mod de gandire care
cu toate inten1Jile scopUlile, neutru din punct de an- trebuie sa ia in considerape gravitatea mizelor, deoarece puterii
vergura spapala temporala a a fo?t Etica a aIlate la dispozipa fiintelor umane a atins un punct in care supravietl.lirea
fost prinsa in forme de ae\iune a sene, rruca, forme speciei a planetei nu mai poate ii garantata.
de interactiune care erau in mod esenp.al fata ill fata Uruversul etic for- Nu rie putem indoi di diferitele mijloace de comunieare au jucat si vor
mat din din indivizi situap aici $i acum, iar reflecpa etica era continua sa joace lID roI crucial in cu1tivarea unui sentiment al
o morala a proximitatii. . litapj fara de destinul nostru colectiv. Ele au ajutat la erearea Wlui sentiment
Astizi nu mai putem gandi chestiunile moral-practice m acest mod. As- al respoI?-sabilitapi care nu se limiteaza la comWlitatile locale, ci este impar-
tizi datorita dezvoltarii tehnologiilor $i concentrani masive a 1a 0 Scaci mult mai larga. E1e au ajutat la pWlerea in miscare a unei anu-
pot avea consecinte care se intind cu mult dincolo de locul mite "democrat:izari a responsabilitapj", in ci preocuparea pentru cei
diat Universul etic nu mai poate fi gandit ea 0 1ume aflap la distanta devine 0 parte tot mai mare din vieple de fiecare zi ale tot
prezenp. Condipile de apropi.erey de, nu se mai mulfor indivizi. Este dificil sa privim inlagini eu civiIi afIati in conflict mi-
treaza, iar universul etic trebUie sa iie 1argJt pentru a-I cupnnde pe afIap litar sau cu copii mor de subnutIitie fara sa simtim ca acestor
1a distanta, care, indepartap in spapu in timp, pot face parte indivizi este -intr-un anumit sens anumita _ 0 'problema
dintr-o interconectata a actiunilor $i a consecinte10r lor. In CaI'e ne Este dificil sa citim rapoarte despre specli de animale arne-
masura ce crrn' devenit tot mai constienti de impactul devastator al acp.unll nintate cu disparitia de activitatile braconierilor:tara sa simtim Wl anumit
urnane asupra mediului a devenit tot mai indoieInie daci seiltiment de -'arnestecat, poate, cu de tristete
nonUlTIana a naturii poate fi. tratata dOal' ca Pv
unct
vedere vinovatie - pentru SOal"fa lor. Desigur, astfel de sentimente nu constituie
in niport cu actiunea Ulr:
ana
.. Se ca 0 prin ele insele un proces de gandire moral-practici, dar insemnatatea lor nu
responsabilitate fara de lmnea nonwnana, chiar daca .10cUltoru acestel ar trebui subestimata. Ele atesta posibilitatea ca difuzal'ea sporita a infonua-
(ca si generatiile succesive de iiinte care vor m09teru lumea) nu SUllt ill Sl- g
ei
?i a imaginilor prin mass-media sa ajute la stimularea la adancirea unui
tuatia de ne impune pretentiile lor. sentiment aI responsabilitatii fata de lumea nonumana a naturii si fam de
'Trebuie sa ciutam sa dezvo1tam un mod de a gandi probleme1e universul eelor aflap la nu lrnparta$Csc propriile con-
practice care sa tina seanla de circumstantele noi din de vedere IS- '- , dipi de viatii.
tOlic, tara precedent sub care se ivesc aeeste astazi. mo?, Ar fi naiv sa presupunem ca, in calitate de baza a reinnoiIii gandirii moral-
de gandire care trebuie sa se bazeze pe mte!COneXlUnll , practice de la secolului al XX-lea, acest sentiment incipient al res-
mod erne $i pe faptul ca proximitatea spapala temporala a sa mm ponsabilita1ii este altfel decat preear. eu topi cat de fragil poate fi sen-
fie relevanta ca masura a semnificapei etice. Este un mod de timentul responsabilitapi fata de cei atlap la distantii, cat: de trecatoare pot
trebuie sa se bazeze, eel pupn in parte, pe
tm
sentiment al fi remuscarile constiintei; cu totii stirn cat de lIsor este; dnd ceilalti sunt
fam de ceilalp - nu doar pe aI responsa?llitapl, foarte de noastJ:e de iiecare zi, sa inde-
car v' uia un individ responsabil este unul raspunzato. r de sal, ,
al t d partaIn atenpa de la situapa lor, in timp ce ne preocupam de cei care bene- Ci ' pe un In"; puternl'c $1' rnai su.bstanti, ,potri. VI,. car. ill IVlZI.1 :,',
<) w. ficiaza de imediatetea interacpunii fata In fara. $tim cum scara frecventa
POalta 0 anumim responsabilitate fap. eelo:lalli obJi. ; . clara a calamitaPlor Cal'e au loc astazi in lwne ne pot ari1eninta sa ne c.ople-
reciproca ele a-i trata pe ceilalll cu del1)l1ltate $i respect Este un mod
' ...
252 JOHN i&OMPSON -:;,; ;
. . ..
dand unui tip de obosea1a morala, care poate neutraliia ca- "'. ,:
pacitatea noastra de a simti compasiunea. $tim Cunl irnagini dramatice pot
fi manipulate cinic exploatate }n sc.opUll de mobilizare a simpatiei saua
sprijinului din partea publicului. In plus, ci exista 0 prapastie deschisa
intre sentimentul responsabilita}ii, pe de 0 parte, dOlinta de "
Note
Introducere
a face realmente ceva, de cealalta parte. Indivizii pot simti 0 profunda. preo-
cupare fata, de situatia celof aflati la distanta sau fata de distrugerea mediu-
lui rnconjura.tor global; dar, data :fiind complexitatea enorma a proceselor
care au produs crizele situa\iile grele cu 'care ne confruntam asrnzi,
; 1. Carlo Ginzburg, The Cheese and the Womls: TIle Cosmos of a Sixteenth-Cent.wy
Miller, trad. de John si Anne Tedeschi (london: Routledge and Kegan Paul, 1980), pp.
&-G (pentl1l romaneasc.1: Brlli:Jza $i viennii. Universul unui moral' dill sec. al
XVl-Iea, trad. de Claudia Dumitru, Nemira, 1997, p. 42.) mea pe marginea aces-
data fiind dificultatea de a inteFveni efectiv in procesele care de multe ori
sunt prost inte1ese, multi oameni pot sau pot fi incapabiIi traduca .,
tui exemplu se baze<ci pe sb-ruucita faeuta de Ginzburg, in maniera detec-
tivista, viejii viziunii despre lume a lui Menocchio, un morar care a fast judecat de doua
preocuparea intr-un demers activ howat. .
Precar, desigur; cu siguranta nu. Dezvoltarea mijloaeelor
de eOIrunicare a a1imentat 0 sporita a intereonexiunii a inter-
dependentei, la crearea carora a plintre altele, aceasta dezvoltare.
Ea a intretinut un sentinlent al responsabilitatli, Ollcat de fragil, fara de 0
umanitate fata de 0 lume loeuita coleetiv. Tocmai. acest sen-
timent al responsabilitatli este eel care poate forma 0 parte a noului tip-de
reflec\ie moral-practica ce s-a eliberat de limitele antropocentrice spatio-
, OIi penbu credintele lui eretice in cele din um1a, ars pe mg din ordinul Inchizitiei.
2. Vezi in special Max Horkheimer Theodor W. Adorno, "The Culture IndustJy:
Enlightenment as Mass Deception", in Dialectic of Enlightemnent, trad. de John Cum-
ming (New York: Seabury Press, 1972), pp. 120-167; l11eoclor W. Adorno, The Culture
Industry: Selected Essays on Mass Culture, ed. deJ.:rvL Bernstein (London: Routledge,
1991).
3. Penbu aprecieri critiee despre eontribu?a primilor teoreticieni clitici la studie-
temporale ale eoneeppei tradi\ionale despre etica, un tip de refleepe care > "
rea mass-media, vezi Douglas Kellner, Critical Marxism c'Uld Modernity (Cam-
bridge: Polity Press, 1989), cap. 5 si 6; John B. Thompson, Ideology and Modem CLlI-
tw'e: Critical Social 71JeOlyin the of Mass Communication (CambJidge:Polity Press,
1990), cap. 2. se poate a:f1a intr -{) relatie destul de eoerenta eu realitatile unei lurni tot mai
interconectate. Este 0 iume in care, CWll remarea Hans Jonas27, capaci-
tatea noastra de a acpona la distanta, de a pune in procese care pot
:fi pline de conseeinte ill spapu in funp, cu mult capacitatea noas-
tra de a intelege de a judeca: sfera de influenra cauzala a actiunilor noastre
permanent prevederea noastra. Este dificil de spus daca putem
sa ne dezvoltam sentimentul responsabilitatii intr-{) forma de reflectie moral-
praetica ee va ofed 0 ghidare rationala a Ulnane, dad putem
dobandi 0 intelegere suficienta a proeeselor complexe create de om, pentru
a interveni efectiv in ele. Dar a incerea sa facem asUe! ar putea fi cea mai
buna - singura - optiune pe care 0 avem. .
4. VeziJiirgen Habennas, The Simctural Transfonnation of the Public Sphere: An
Inquiry into a Category of Bowgeois Society, trad. de lhomas Burger Frederick I.aw-
renee (Camblicige: Polity Press, 1989).
5. Vezi Harold A Innis, Empire and CommwllcatiOJlS (Oxford: Oxford University
t'ress, 1950) The Bias of Communications (Toronto: University of Toronto Press,
, 1951). Pentru 0 evaluare plina de a contribuliei lui Innis, vezi James w. Carey,
"Space, Tl.lTIe, and Communications: A Tribute to Harold Innis", in lucrarea sa Commu-
nication as Culture: Essays on Media and Society (Boston: Unwin Hyman, 1989), pp.
142-172.
6. Vezi Joshua No Sense of Place: The Impact of Electronic Media on
Social Behavior (New York: Oxford University Press, 1985).
7. Vezi in special Hans-Georg Gadamer, 7111t11 and Method (London: Sheed and
Ward, 1975); Paul Ricoeur, Henncneutics and tile HWllan Sciences: Essays OIl La.n-
guage, Action and I[jtclprefBtion, ed. trad. de 101m B. Thompson (Can1bridge: Cam-
bridge University Press, 1981); Clifford Geertz, TIle hlteJpretation of Cultures (New
York: Basic Books, 1973). Despre relevan!a acestei tradipi asupra studierii mass-media,
vezi Peter Dahlgren, "The Modes of Reception: For a Hel111eneutic of 1V News", in
Phillip Dmmmond Richard Patterson (ed.), Television in Transition (London: British
Film Institute, 1985), pp. 23&-249; lllOrnpsoIl, Ideology and Modem Cult.lIre, cap. 6.
254 JOHN B. THOMPSON
Capitolul1. Connmicare ?i context social
1. Pentru elaborarea acestei noliuni de analiii culhlrala, vezi John B. Thompson,
Ideology and Modem ,Culture: Critical Social TIleOlY in the Era of Mass Communica-
tion (CambIidge: Polity Pi-ess, 1990), cap. 3.
2. Clifford Geertz, The Inte1]JJ'etation of Cultures (New York: Basic Books, 1973),
p.5.
3. Vezi J.L Austin, How to Do Things ",ith Words, a doua edipe, ed. J.O. Urmson
Marina Sbisa (Oxford: Oxford University Press, 1976).
4. Aceastii descriere este detaliata tn John B. Thompson, Critical Henneneutics: A
Study in the Thought of Paul Ricoeur and liirgen Habemlas (Cambridge: Cambridge
University Press,1981), cap. 4; Ideology and Modem Culture, cap. 3.
5. Despre concephll de camp, vezi PielTe Bourdieu, Distinction: A Social Critique
oftheludgementofTaste, trad. de Richard Nice (Cambridge: Hmvard University Press,
1984); The Logic of Practice, trad. de Richard Nice (Cambddge: Polity Press, 1990)
"Some Properties of Fields", in cartea sa Sociology in Question, trad. de Richard Nice
(London: Sage, 1993), pp. 72-77.
6. Vezi tn special Michael Mann, The Sources of Social Power, vol. 1: A History of
Power1i'om the Beginning toAD 1760 (Cambridge: Cambridge University Press, 1986).
Vezi Ernest Gellner, Plough, Sword and Book: The Structure of Human HistOlY (Lon-
don: Collins Harvill, 1988); Anthony Giddens, TIle Nation-State and Violence: Volume
Two of a Contemporary Critique of Historical Materialism (Cambridge: Polity Press,
1985).
Atat Mann, cat Giddens disting patru tipuri principale de putere. Punctul tn care
analiza mea difera in modul cel mai semnificativ de lucrarue lor este analiza a ceea ce eu
numesc, um1andu-l pe Bourdieu, "puterea simbolica". Folosita tntr-un mod general, no-
tiunea de putere simbolica este mai potrivirn pentJll a surplinde unele dintre trasatuJile
generale ale activitapi simbolice, decat notiunea lui Marm de "putere ideologici", sau
a lui Giddens (derivatii de la Foucault), de "supraveghere". Problema principaIalegata
de notiunea lui Mann de putere ideologica este ca ea extinde prea mult sensul terme-
nului :,ideologie" pierde astfel conexiunea dintre ideologie, dominaj:ie critica. in
opinia mea, este mai bine sa folosim ten:nenul "ideologie" tntr-un mod mai restrans (vezi
Ideology and Modem Culture, cap_ 1), sa folosim no\iunea mai generala de putere sim-
bolica pentru a smplinde modurile tn care fom1ele simbolice sunt folosite pentl1l a in-
fluenta a modela cursul evenimentelor. Problema plincipaIalegata de notiunea lui Gid-
dens de supraveghere este di ea reliefeaza doar un set deshll de limitat de folosui ale
putelii simbo1ice - adica modurile tn care stahll celelalte organizatii aduna infOlma-
tia 0 folosesc pentru a controla populatiile. Dar aceasta notiune pune prea mult accen-
hll pe activitaWe de monitorizare ale stahllui nu este suficient de larga pentru a sur-
prinde muite alte in care sunt folosite informatia comunicarea
Este, de asemenea, semnificativ di autori precum Mann Giddens au acordat 0
relativ midi i111pOl1an(a du-ecta si sustinuta nahlrii in1J)actului mijloace1or de comuni-
care in lLUl1ea din istOlia lui MarUI c1espl:e putere menponeaza
,: .
)
. f
, i
!
\
< ,
, I
,
,;. !
Media i modernitatea
255
in trecere tipal1l1 (pp. 442-443), dar nu-i discuta dezvoltarea, nici nu-i cerceteaza im-
plicatiile, in jurul anului 1760 (data Ia care se teI1l1inii primul volUll1 allui Mann)
unpIimeria de 300 de arli aveau 0 circulatie general a in Europa
in alte pfu1i. In cel de-al doilea volum, care acopera perioada 1760-1914, Mann atIibuie
un rol mai sernnificativ di.fuzfuii tipiiriturilor si dezvoltiuii a ceea ce e\ nun1este ulstrui-
rea discursivii"; analiza sa despre mijioace\e de comunicare este si li-
mitata de preocuparea sa teoretica generalii, care este aceea de a explica
c1aselor a statelor-natiuni de a examina conexiunile dintre ele. (Vezi Michael Mann,
The Sources of Social Power, vol. 2: The Rise of Classes and Nation-States, 1760-1914
. (Cambridge: Cambridge University Press, 1993).) Comentarii oarecum similare ar pu-
tea fi ficute in legatura cu opera lui Giddens, Bourdieu, Foucault si multi alti teoretici-
eni sociali, sociali sociologi ai istoriei, nu voi dezvolta directii cli-
'
7. Vezi Pierre Bourdieu, ,;The FOims of Capital", trac!. de Richard Nice, in J.G. Richard-
son (ed.), Handbook OfTIleory and ResearcJJ for tile 'Sodology olEducation (Westport,
Conn.: Greenwood Press, 1986), pp. 241-258; Distinction, p.114 sq.
8. Temlenul "putere simbolica." este imprumutat de la Bourdieu; vezi tn special Iu,
crarea sa Language and Symbolic ed. JolUl B. 11lOmpson, trad. de Gino Raymond
Matthew Adamson (Cambridge: Polity Press,1991). Cu toate acestea, modul in c,are
folosesc acest termen difera in mai multe privinte de modul in c.are il Bourdieu.
eel mai important aspect este acela ca eu nu doresc sa implic, cum 0 face Bourdieu,
faphll ci exercitarea putelii simbolice presupune ill mod necesar 0 forma de ,,necunoa!T
tere" (meconnaissance) din partea celor care 0 suportii. Exercitarea putelii simbolice
in1plici adesea 0 credintii sau 0 complicitate activii, in lmele Caztlli aceste
credinte pot fi eronate sau inradiicinate intr-o intelegere limitatii a bazelor sociale ale
puterii, dar acestea ar trebui sa fie privite mai degraba ca posibilitiiji contingente decM
ca presupozipi necesare.
9. Vezi I. J. Gelb, A Study oflVIiting: The Foundations of GrammatoJogy (London:
Routledge and Kegan Paul, 1952); DaVid Diringer, Writing (London: Thames and Hud-
. son, 1962); Jack Goody, The Domestication of the Sa\rage Mind (Cambridge: Cambridge
University Press,1977).
10. In Anglia, protecpa copyright-ului nu a fost formal stabilita priIllege pana Ia tn-
ceputul secolului al XVill-lea, dar acorduri penbu protejarea dreptului de a impJ1n1a ciirp
au existat de la inceputul secolului al XVI-lea. Aceste acorduri au avut doua surse prin-
cipale: ulteresul Coroanei de a SUpl1n1a tipma materialelor revolujionare eretice,
interesul tipografilor si al vanzatorilor de carte de a-si proteja drephtllor unie si exclu-
siv de a tipari lucrfui.ln timpul plimei junlatati a secolului al XVI-lea, Coroarla
a pretins dreptw:i prerogative peub'll arlUmite categOlii de c.ir\i l?i l?i-a asigurat UIUcu! pli-
vilegiu de a Ie tipiiri pe cheltuiala ei. De la jumatatea secolului al XVI-lea, sarcina de a
reglementa activitatile tipograii.lor ale vfmziitorilor de calte a,fost tot mai mult prelu-
ata de Compania Ubrarilor, creata plintr-un decret al Camerei Instelate In 1556 tnre-
gistTata in anul UI1l1ator. Compania Iibrarilor era formata din 97 de persoane numite,
care erau autorizate sa inl]xime cal11. Compania tinea un registl1l al tipografilor care au
\ - . .;
:,.' ... '_
-
256

.o .. j ...

dobandit dreptul de a copia dir\i alte materiaIe; orice tipanre neautorizata, facuta de
catre un tipograf pirat, puteo. fi Oprit:1 de companie, care avea puterea de a retine si de
a distruge carple de a controla inchide tipografiile. "Copylight-uIU Ubrarllor
tennenul nu era folosit in acea vreme) a fost efectiv un mccanisfn de a reglementa co- -
mertul cu carti in intercsul anumitor tipogra:.li vanzatori de ca:te in parteneliat cu
Coroana; a fost 0 modalitate de a proteja dreptul intreprinderiior comerciale de a tipfui
$i de a "iude co pille unei lucrfui tara teama de piraterie. Ideea modema de copyright co.
drept al autorului nu s-a dezvoltat pana in secolu! al XVIII-lea, pana la adoptarea acehil
Statute of Anne din 1709. Pentru mai multe detalii, vezi TI10mas E. Semtton, The Laws
of Copyright (London: John Munay, 1883), cap. 4; Lyman Ray Patterson, Copyrightin
HistoIical Perspective (Nashville, Tenn.: Vanderbilt University Press, 1968); Sir Frank
Mackinnon, ,,Notes on the HistOlY of English Copyright", in Margaret Drabble (cd.),
TIle Oxford Companion to English literature, edipa a :ro. (Oxford: Oxford University
Press, 1985), pp.1113-1125.
11. Impactul reproductibilitatll sponte asupro. statutului operei de arta tradition ale
a fost examinat de Walter Benjamin in eseul sau cJasic, "The Work of Art in the Age of
Mechanical Reproduction", in lucrareasa illuminations, bad. de Hany.Zohn (London:
Fontana, 1973), pp. 219-253.
12. Telmenul "distantare" este derivat de la Paul Ricoew-; vezi in special lucrarea sa
Henneneutics and dIe Human Sciences: Essays 011 Lmlguage, Action and hltelpretatioIl,
ed. bad. de John B. TIlOmpson (Cambridge: Cambridge University Press, 1981) . To-
tusi, modul in care folosesc acest tClmen nu coincide cu modul in care il foloseste Ri-
Pentru Ricoew-, se refed la prul care discursurile
sau textele sunt separate de contexteie Oliginare de producere; Ricoew- pliveste acest
fapt ca pe 0 trasatura distinctiva a discursului sClis, in opozitie cu cel oral. ma
indoiesc cii estc folosilor sa tram aceasta distincpe larga inb-e discw-sul vorbit eel
scris $i sa restrangem notiunea de dist:mtare la cel din urma. Cum putem, in cadlUl
o.cestei descrieri, sa trat1m fOTIl1ele nesaise de discurs mediat, precum cele transmise
de televiziune? b1 opinia mea, este mai folositor sa plivim toate tipwile de producpe $i
de schimb simbolic ca implicand diferite grade de distantare in spapu $i in timp. Olice
proces de producpe $i de schinlb simbolic - ca $i aIle tipuri de acpune - implici un anu-
mit grad de mi$care in timp $i in spapu, odcM de lirnitatii ar fi ea. Aceasta nopune mai
generaIa de distanj:are spapo-temporala a fost elaborata in detaliu de Anthom. Giddens;
vezi in special cfu1ile sale C'()lltemporaryCritique of Historical MateIialism, vo!'l: POlVer,
Propert.y and the State (London: Macmillan, 1981); lIle Constitution of Society: Outline
ofille Theory of Structuration (Camblidge: Polity Press, 1984) ; $i 771e Nation-State and
Violence.
13. Harold Innis a fost pru1tre primii care au atras atcnpa asupra modului in care my-
loacele tchnice de comwlicare Ie clau indivizilor posibilitatea de a exercita puterea in spa-
tiu $i in timp: vezi carpJe sale Empire and Communications (Oxford: Oxford University
Press, 1950) $i TIle Bias OfCOll11J1LUlicatiol1 ([oronto: University of Toronto Press, 1951).
14. Pentl1J 0 discuJ:ie mai ampla asupra acestui vezi Thompson, Ideology and
..
t
. ,
Alodern Culture, pp. 154-1G2. -:Rr-::'''; .,,:,_ .. ;,.,,:- ._?:t
.;' _".... f
Media i modernitatea
257
15. Vezi Derus McQlIail, "Uncertainty about the Audience and the Organization of .
Mass ComlTItmication", in Paul Halmos (ed.), TIle Sociology of Mas ..".-Media Communi-
cators, Sociological Monograph 13 (Keele: Keele University, 1969), pp. 75-84.
PentlU 0 discutie mai extinsa aSlipra modurilor in care organizatiile de televiziune lsi
monitorizeazii audienta. vezi len Ang, Desperately Seeking dle Audience (LOndon: Rout-
ledge, 1991).
16. Vezi Helga Nowotny, TIme: TIle Modem and Postn1Odem ExpeIience, bad. de
Neville Plaice (Cambridge: Polity Press, 1994).
17. Vezi Eviatar ZelUbo.val, "The Standardization of Tune: A Socio-historical Pers-
pective", Americanloum8I ofSocioiogy, 88 (1982), pp.1-23.
18. Vezi Stephen Kem, TIle Culture ofTmle and Space 1880-1918 (London: Weiden-
feld and Nicolson, 1983); Marshall Bem1an, All ThatIs Solid Melts into Air. TIle Expe-
lience of Modernity (London: Verso, 1983) .
19. Acest tennen estc explicat in capitolu! 7.
20. Vezi ]. Crofts, Packhorse, Waggon and Post Land Can1age and Communicati-
ons under tile Tudors and Stuarts (London: Routledge and Kegan Paul, 1967), p. 123:
.. CaJatoriile ell trasura crall atM de plictisitoare si de obositoare indl.t ciilatorii se l11ultu-
meau sa se deplaseze In etape sClllte avansul in zile." '
21. Vezi Hmvey, TIle Condition of Postn1Odemity: JID EnquiI)' ill to the 011-
gins of Cultural Change (Oxford: Blackwell, 1989), p. 240 sq. Vczi si discutia lui Janelle
despre nopwlea similara de "convergcnta Donald G. Ja-
nelle, "Global Interdependence and its Consequences", in Stanley D. Brunn si TI10mas
R Leinbach (ed.), Coflapsing Space and TI11le: Geographic Aspects of Calm; lunication
and Infonnation (London: HarperColIins Academic, 1991), pp. 47-8l.
22. Vezi E.P. Thompson, "Tune, Work-Discipwle andlndustrial Capitalism", reluat
in cmtea sa Customs in Common: Studies in Traditional Popular Cultllre (New York:
New Press, 1991), pp. 352-403.
23. Vezi NowoblY, TIme, cap. 2.
24. Exemplul dasic al acestui tip de critica culturalii este cartea lui Roland Barthes,
MytlJOlogies, trad. de Annette Lavers (St Albans: Paladin, 1973). Vezi si JUClitl1 Willianl-
SOil, Decoding Advertisements: Ideology and Meaning ill Advertising (wndon: Mation
Boycu's, 1978).
25. Vezi, de pilda, Elmu Katz si Paul F. Lazarsfeld, Personal Influence: The Part
Played by People in tbe Flow of M;ss Commw}ications (Glencoe, ill: Free Press, 1950);
J. Klapper, TIle Effects of Mass C0111l1lunic<JtiOIl (New York: Free Press, 1960); ].G. Blu-
mer $i E. Katz (ed.), TIle Uses of Mass COlmmmicatioJJs (London and Beverly Hills:
Sage, 1974). Pentru 0 privire generalii asupra audicntei $i a efedelor mass-media, vczi
Denis McQuail, Mass Communication TheOlY: An hltToduction, a doua editie (London
and Beverly Hills: Sage, 1987), cap. 8 9. . .
26. PentJu 0 selec\ie a studiilor reccnte, vezi Janice A Radway, Reading the Ro-
mance: Womell. PatJiarchy, 8ndPopular literature (Chapel Hill: University of North
Carolina Press, 1984); Tamar Liebes Elihu Katz, TIle EXjJOIt ol kfeaning: Cross-Cul-
lural Readings ol"Dallas" (New York and Oxford: Oxford University Press, 1990) ; James
258
JOl-lN B. THOMPSON
Lull, China TW1Jed On: Telel1sioIl, Reform, and Resistance (London: Routledge, 1990).
Pentru discujii despre relevanta investigapei etnografice penuu studiile mass-media, vezi
James Lull, Inside Family VielfiIlg: Ethnographic Research 011 Telewsion's Audiences
(London: Routledge, 1990); David Morley, Telet1sion, Audiences and Cultural Studies
(London: Routledge, 1992); Roger Silverstone, Telewsion and Everyday life (London: _
Routledge, 1994).
27. Ve'li Michel de Certeau, The Practice of Everyday ljfe, u-aet de Stephen Randall
(Berkeley: University of California Press, 1984), in special cap. 3 12,
28. Ve'li James Lull, Inside Family Viewing; cap. 5; David Morley, FanJily Television:
Cultural Power and Domestic Leisure (London: Comedia, 1986).
29. "CititOlii sunt cilatori", remarca Michel de Certeau, "ei se prin terenuri'
care aPartin altcuiva, asemenea noma1iIor, care croiesc drumul prin cimpuri pe c:'U'e
nu Ie-au scris, prcidand EgiphIlui penUu a se bucura de ea" (TIle Practice of Every-
day we, p.174).
30. sociala a abilitalilor a competentelor, precum schemele jude-
catii ale gustului, au fost puse in cvidenfii de Pierre Bourdieu in numeroase studii.
Vezi in special Pierre BOUl'dietl, Alain Darbel Dominique Sclmapper, T1J.e Love of
Art European Museums and Tlleir Public, tract de C. Beattie N. Merriman (Cam-
bridge: Polity Press, 1990); Pien'e Bourdieu, The Field of Cultural Production: Essays
on M and Literature, ed. Randal Johnson (Cambridge: Polity Press, 1993); Bourdieu,
Distinction.
31. Vezi Hans-Georg Gadamer, Troth and Method (London: Sheed and Ward, 1975),
p. 235 sq.
32. Vezi Paul Ricoeur, HernJeneutics and the Human SCiences, cap. 7. .
Capitolll12. Mass-media dezvolrn.rea societaplor modeme
1. Pentru descIieri mai detaliate ale transformfuilor economice asociate eu ascen-
siunea moderne, ve'li Immanuel Wallerstein, The Modem WOlid-System L
CapitalistAgricuiture and the Origins of the European World-Economy in the Sixteenth
Century (New York: Academic Press, 1974) The Modem World-System II: Mercan-
tilism and the Consolidation of the European World-&onomy, 16()o'1750 (New York:
Academic Press, 1980); ve'li Michael Mann, TIle Sources ofSodal Power, vol. 1: A
History of Power from the Beginning to AD 1760 (Cambridge: Cambridge University
Press, 1986), cap. 12-1S.
2. Vezi, de exemplu, Charles Tilly (eeL), The Formation of National States ill Wes-
temE'urope (Princeton: Princeton University Press, 1975); Charles Tilly, Coercion, Ca
pital, and EW'O[Jean States, AD 99()'1990 (Oxford: Blackwell, 1990); Mann, TIle Sources
of Social Power; Anthony Giddens, The Nation-State and Violence: Volume Two of a
Contemporary Critique ofIflstorical MateJialism (Cambridge: Polity Press, 1985); Gian
franco Poggi, The StEte: Its Nature, Development and Prospects (Cambridge: Polity
Press, 1990).
3. Vezi Tilly, Coercion, Capital and European Smtes, pp. 14-15 passim.
" .
"
Media i modernitatea
259
4. Vezi Poggi, The State, p. 42 sq.; Mann, The Sources oiSocial Power, p. 475 sq.
5. Smith, National Identity (Harmondsworth: Penguin, 1991), p. 14.
. 6. PoggJ, The Sm.te, p. 40 sq.; Mann, The Sources of Social Power, p. 379 sq.
7. Vezl Thomas FranCIS Carter, The Invention of Printing in China and its Spread
'York: Ronald Pre.ss Company, 1955); Joseph Needham, Science and
III vol. 5: ChenJJSIIy and Chemical TecJUJology, partea 1: Paper and
Printmg, ?C Tsuen-Hsuin (Can1bridge: Can1bridge University Press, 1985); Lucien
F ebvre H enn-J ean Martin, The Coming of the Book: The hnpact of Printing 145()'
1800, trad. de David Gerard (London: Verso, 1976), cap. 1.
.. The Invention olPrinting in China, cap. 22; Needham, Science and
CIVilisation III China, pp. 201-203.
9. Vezi Carter, The Invention ofPrinliIJg in China, cap. 19 5i 24' Needham Science
and Civilisation in China, pp. 303-319. ,"
10. Ve'li S.H. Steinberg, Five HUiJdred Years of PrinliIJg (Hannondsworth: Penguin,
1974), p. 17 sq.; Feb-vre Martin, The Coming of the Book, p. 45 sq.
Febvre Martin, TIle Coming of' the Book, pp. 186, 248-249. Estimarea adinite
o de 500 de copii la 0 edipe. Cifrele pentru secolul al XVI-lea sunt inca si mai sur-
Febvre Maliin estimeaza ca intre 1500 1600 au fost procluse intre
150 000 200 000 de editii. Admitand 0 edipe medie de 1 000 de copii, rezulta ca in
seeolul al l'VI-lea au fost prod use IS0-2oo de milioane de copc (ibid., p. 262) .
12. Ibid., p. 249 sq. .
Elizabet11 L Eisenstein, lIle Printing Press as an Agent of Change: Com.
Cultural Transionnations in Early-Modem Europe, vol. 1 2 (Canl-
bndge: Cambndge University Press, 1979), p. 12 sq.
14. Febvre Martin, The C'omingoftlle Book, p.126.
15. Ibid., pp. 125-126. Vezi Eisenstein, The Printillg Press as an Agent of Change
PI). 408409, 443445. '
16. Steinberg, Five Hundred Years of Printing, pp. 26().272; Febvre si Martin,
The COlmng of the Book, p. 244-24'1, 297 sq. ' .
17. Pentru relapa di'1tre implimerie $i Reforntl, vezi Eisenstein, The Printing Press
as an of Change, cap. 4; Febvre Martin, The Coming of the Book, pp. 287-319.
18. VeZl Margaret Aston, The Fifteenth Century: TIle Prospect of Europe (London:
Thames Hudson: 19(8), p. 76; :.r:admd. Luther ceea ce facuserii pen-
tnt Wycliffe , observa Aston, de unpnmat au transfOlmat domeruul comuni-
au dat unei revolte internationale. A fost 0 revolutie".
19. Febvre Martin, The Coming of Book, p. 291. .
20. Ibid., p. 197. .
Peter Burke, The Renaissance {London: Macmillan, 1987), pp. 46-47.
",2. \ eZl Eisenstein, The PJinting Press as an Agent of Change, p. 181 sq.
23. Despre relapa dinu'e impl1merie revolupa vezi ibid" cap. 5-8. .
24. Ibid., p. 430.
25. Natalie Zemon Davis, "Printing and the People", in cartea sa Society and
Modem France (Stanford: Stanford University Press, 1975), p. 210. Pen-
tm
dlscuj.ii generale despre alfabctizarea de la inceputul Europei mocierne, vezi Carlo
260
JOHN B. THOMPSON :.:" Media $i modernitatea
261
M. Cipolla, Literacy cJ]]d Development in the West (Harmondsworth: Penguin, 1969);
. RA Houston, Literacy in Early Modem Europe: Culture a.nd Education 1500-1800
(London: Longman, 1988).
26. Vezi Peter Burke, Popular Culture in Early Modem Europe (London: Temple
Smith, 1978), pp. 253-254.
27. Davis, "Printing and the People", p. 211. -
28. Vezi Laurence Fontaine, Histon-e du colportage en Europe, XVe-XlXe siixle
(paris: Albin Michel, 1993).
29. Vezi Davis, "PIinting and the People", pp. 213-214; Roger Chartier, ,,Figures of
the Other: Peasant Reading in the Age of Enlightenment", in cartea sa Cultural Hi-
story: Between Practices and Representations, lrad. de Lydia G. Cochrane (Camblidge:
Polity PI-ess,1988), pp. 151-171; Roger Chartier, ,,Leisure and Sociability: Reading Aloud
in Early Modern Europe", in Susan Zimmennan Ronald F.E. Weissman (ed.), Urban
life in the Renaissance (Newark: University of Delaware PI'ess, 1989), pp. 105-120; Ro-
bert Damton, ,,History of Reading", in Peter Burke (ed.), New Perspectives on Historical
Wiiting (Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 140-167.
30. ?ebvre si Martin, The Coming ol the Book, pp. 319-322.
31. in acestei mari tendinte de,declin, latina nu a disparut di.ntr-{) data: era inca
destul de mult vorbita scrisa in unele contexte din secolele al XIX-lea al XX-lea. Vezi
Peter Burke, ,,Heu Domine, AdsWlt Turcae: A Sketch for a Social HistolY of Post-
Medieval Latin'';1n lucrarea sa The Att of Conversation (Camblidge: Polity Press, 1993),
pp.34-65_
32. Hugh Seton-Watson, Nations and States: Atl Inquiry nlto the Origins of Nations .
,md the Politics of Nationalism (London: Methuen, 1977), p. 48. .
33. Vezi Eugen Weber, Peasants into Frenchmen: The Modemization of Rural
France: 1870-1914 (London: Chatto and Wmdus, 1979), in special cap. 6; Pierre Bour-
dieu, Language and Symbolic Power, cd. John B. Thompson, trad. de Gino Raymond
Mattllew Adamson (Cambridge: Polity Press, 1991), p. 46 sq.
34. Vezi Benedict Anderson, hnagil1ed Communities: Reflections on the OIigin and
Spread ofNationa/ism, ed. rev. (London: Verso, 1991), mai ales pp. 43-46. Desigur, An-
derson nu este prinlUI care sa indice 0 posibila legatura intre dezvoltarea imprimeriei si
asccnsiunea naponalismului. Pentru disculli anterioare, vezi, plintre allli, Harold A
Empire and Communications (Oxford: Oxford University PI-ess, 1950), p. 211 sq.; Mar-
shall McLuhan, TIle Gutenberg Galaxy: The i'vlaking of Typographic Man (Toronto:
University ofToronto Press, 19(2) , p. 216 sq.
35. Vezi Howard Robinson, TIle Blitish Post Otiice: A Histow (Princeton: Princeton
University PI'ess, 1948), p. 4.
36. Penllu 0 descriere a serviciului "TIlUm Wld Taxis", clIm a devenit el
cu.noscut, vezi Martin Dallmeier, Quellen zur Geschichte des Europaischen Postwesens,
1501-1806, Prutea I: (KallmUnz: Michael Lassleben, 1977), .
pp.49-220.
37. Robinson, TIle British Post Ot1ice, cap. 1-3; J Crofts, Packhorse, Waggon and
. Post Land Carriage and COlmnwlications under tlJe Tudors and Stwuts (London: Rout-
ledge and Kegan Paul, 1967), cap. 8- 17.
38. Identificarea a ceea ce s-ar putea num.i "primul ziar" este un subiect de disputa,
de;;i majoritatea istoricilor ar cidea de acord ca ceva care semana cu ziru1U modem a apa-
rut pentru prima data in jurul rulUlui 1610. Vezi Eric W. Allen, "Intemational Origins of
the Newspapers: TIle Establishment of PeJiodicity in Print", joumalism Quarterly, 7
(1930), pp. 307-319; Joseph Frank, TIle Beginnings of the English Newspaper, 1620-1660
(Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1961), cap. 1.
39. Frank, TIle Beginnings olthe English p. 3.
40. Folke Dahl, A Bibliography of English Corantos and Periodical Newsbooks,
1620-1642 (London: Bibliographical Society, 1952), p. 22.
41. Frank, The Beginnings olthe English Nev.'Spaper, pp. 21-22.
42. Anthony Smith, TIle Newspaper: An hltemationaJ History (London: TIlal11es ruld
Hudson, 1979), pp. 56-57.
43. Pentru disculli mai dctaliate despre istoria controlului politic cenzura presei,
vezi F.S. Siebert, Freedom of the Press in England, 1476-1776 (Urbana: University of Illi-
nois Press, 1952); A Aspinall, Politics and the Press, c. 1780-1850 (Brighton: Harvester,
1973); Smith, The Newspaper, cap. 3-5.
44. Vezi in special James Mill",liberty of the PI'ess", in cartea sa Essays on ('ravem-
. ment, jurisp111dence, liberty oltile Press and Law of Nations (New York: Kelly, 1967);
lohn Sturut Mill, "On Ubelty", in Utilitarianism, On liberty and Considerations on Re-
, presentative Govenlllent, ed. H.B. Acton (London: Dent, 1972). Voi reveni asupra acestor
, chestiuni in capitolul 8.
45. Vezi Jlirgen Habennas, The Structural Transt<J1mation of tile Public Sphere: All
fuquiry into a CategOJ}" of Bourgeois Society, bad. de Thomas Burger, cu asistenta lui
Frederick Lawrence (Cambridge: Polity Press, 1989). Pentru 0 expuncrc detaliata pen-
tm 0 discu(ie critica a argumentului lui Habemlas, vezi Craig CallioWl (ed.), I-Iabennas
and the Public Sphere (Can1bridge, Mass.: MIT PI'ess, 1992); John B. Thompson, "The
TI1eolY ofthe Public Sphere", 171eory, Culture and Society, 10 (1993), pp. 173-189.
46. Vezi Oskar Negt Alexander Kluge, Offentlichkeit wld Edal111llg. Zur Orga-
nisationsanalyse VOIl biirgerlicher und proletEJisciJer Offentlidlkeit (FrankfUlt Suhr-
krunp, 1972) ; Gunther Lottes, Politische Auiklarung und plebejisches Publikum. Zur
" Theone Wld Praxis des englischen. im spaten 18. jalJrlJundeJt (MUnchen:
Oldenburg, 1979); Geoff Eley, "Nations, Publics, and Political Cultures: Placing I-laber-
mas in the Nineteenth Century", in Calhoun (ed.), Habemlas and the Public Spilere,
pp. 289-339; Arlette Farge, Subversive Words: Public Opinion in Eighteenth-CentUI}'
France, trad. de Rosemruy Monis (Can1bridge: Polity Press, 1994).
47. Vezi in special E.P. 'Thompson, TIle lvIaking ol the English Workillg Class (Har-
mondsworth: Penguin, 1968); Cluistopher Hill, The World TW11ed Upside Do'rt-TI (Har-
mondsworth: Penguin, 1975).
48. Eley, .. Nations, Publics, and Political Cullmes", pp. 306, 321. '
49. Vezi Jiirgen Habennas, "Further Reflections on the Public Sphere", trad. de
1110mas Burger, in Calhoun (ed.), Habennas and tlJe Public Sphere, pp. 421-46l.
SO. Vezi prda\a lui Habemlas ]a 'Ine StJ1lctw"a/ Trc1Jlsfol1JJatiOIrof the Public SjJiJere,
. p. XVIII.
262 JOHN B. THOMPSON
51. Penlru 0 scurta oarecum criptica aluzie la aceasta chestiune, vezi Jilrgen Ha-
bermas, "Concluding Remarks", in Calhoun (eeL), Habermas and the Public Sphere,
pp. 464-465.
52. Vezi, de exemplu, Joan Landes, Women and the Public Sphere in the Age of
the French Revolution (Ithaca, N.Y.: Cornell University Press, 1988); Mary P. Ryan,
Women in Public: Between Banners and Ballots, 1825-1880 (Baltimore: Johns Hopkins
University Press, 1990); Carole Pateman, The Sexual Contract (Cambridge:'Polily Pi-ess,
1988); Catherine Hall, White, Male and Middle Class: Explorations in Feminism and
History (Cambridge: Polity Press, 1992).
53. Habermas, "Further Reflections on the Public Sphere", p. 428.
54. Vezi Alan J. Lee, The Origins of the Popular Press in England 1855-1914 (Lon-
don: Croom Helm, 1976).
55. Penlru 0 scurta selectie a unor lucciri re1evante, vezi George Boyce, James Cur-
ran si Pauline Wmgate (ed.): Newspaper History from the.5eveJJteenth Century to the
Day (London: Constable, 1978); 1 ames Curran 1 ean Seaton, Power 'Without
Responsability: TIle Press and Broadcasting in Britain, a patra edi1ie (London: Rout-
ledge, 991); Ben H. Bagdikian, The Media Monopoly, a patra editie (Boston: Beacon
Press, 1992); Jeremy Tunstall Michael Pahner, Media Moguls (London: Routledge,
1991); Alfonso S3nchez-Tabernero, Media Concentration in Europe: Commercial En-
terprise and the PUblic Interest (Dusse1dorl: European Institute for the Mec1ia, 1993).
Pentru un rezumat al principalelor tendinte, vezi 101m B. Thompson, Ideology and Mo- _
dem Culture: Critical Social Theory in the Age of Mass Commwlication (Cambridge:
Polity Press, 1990), mai ales pp. 193-205.
56. ,,From Press Baron to Media Mogul", Labour Research (Nov. 1993), pp.1H2.
Cele patru grupuri sunt News International allui Rupert Murdoch (care este proprie-
tarullui Sun, The Times, News of dIe World Sunday T111Ies); Minor Group
(inainte imperiullui Robert Maxwell, acest gJUp are in stapanire Daily Mirror, Sunday
Mirror, People, Sporting life, Sunday Mail Daily Record); United Newspapers (Daily
Express, Sunday Express, Daily Strll]; Daily Mail General T JUst (Daily Mail, Mail
on Sunday) ale lui Viscount Rothermere.
Modelele de concenlrare variaza de la 0 tara la alta si de la un sector al indusbiei la
altul reflectand diferitele conditii in care s-au clezvoltat industriile media in Statele Unite,
de sunt putine (daca nu nici unuD ziare dar sunt in jur de 1 600
de cotic1iene locale regionale. La anilor 1980, 14 mari corporalll controlau mai
mult de jumatate din ziareJe de afaceri din Statele Unite. (Vezi Bagc1ikian, TIle Media
Monopoly, p. 17 sq.) .
57. Industria televiziunii britanice of em un blm exemplu penlru aceasta coexistenta.
in vreme ce BBC principalele companii ITV raman organizajiile dominante con
troleaza un mare procent c1in resurse, exista multe companii de producjie mici, indepen
dente, situate in primul rand in Londra; care produc programe pe baza de brevet pen-
Iru Channel Four din ce in ce mai mult, penbll BBC !?i ITV. Vezi Jeremy Tunstall,
Television Producers (London: Routledge, 1993); Scott Lash 10hn Uny, Economies
of Signs and Space (London and Thousand Oaks, Calif.: Sage, 1994), cap. 5.
Media i modernitatea
263
58. Pen411 mai multe detalii despre inovajlile tehnice, vezi M. Maclaren, The Rise
of dIe Electrical Industry during the Nineteendl CentuJy (Princeton: I1inceton Uni-
versity Press, 1943); D.G. Tucker, "Electrical Communication", in T.I. Williams (ed.),
A History of Technology, vol. 6: The Twentieth CentulYc. 1990 to c..l950 (Oxford: Ox-
ford University Press, 1978).
59. Vezi W.R Madauren, Invention and Innovation in the Radio Industry (New
York: Macmillan, 1949); S.G. Sturmey, The Economic Development of Radio (London:
Duckworth,1958).
60. Vezi Peter Hall Paschall Presron, The Carrier Wave: New Iniomlation TedJ-
nology and the Geography of Innovation, 1846-2003 (London: Unwin Hyman, 1988), in
, special partea a patra.
CtipitoJu13. Ascensiunea interacp.unii mediate
1. Acest termen este similar expresiei folosite de Horton si Wohl: intr-un articol
roai vechi plin de profunzime, ei au sugerat ca comunicarea U; masa da lmui
nou tip de relape sociala, pe care I-au numit ,,interacplme parasociala". Vezi Donald Hor-
ton R Richard Wohl, "Mass Communication and Para-Social Interaction: ObselVa-
tions on Intimacy at a Distance", PsychiatIy, 19 (1956), pp. 215-229.
2. Desigur, exista diferite moduri in care un citiror ii poate raspunde unui autor: Ii
poate scrie aurorului (daca autorul este inca in viata), sau poate scrie 0 recenzie a ciJiii
pe care aurorul, probabil, 0 va vedea, sau chiar sa refuze sa mai citeasca
'. scris de autorul respectiv. Dar aceste modalitati de raspuns au un caracter Iimitat si
sunt destul de diferite de tipul de schimb c1ialog;'c, caracteristic interactiunii fata In fata
interactiunii mediate. . . .
3. Folosirea tehnologiei caIculatoarelor combinata cu sistemele de telecomunicatii
poate da nastere unor forme de corounicare si de interactilme care difera in anumite
de interacpunii mediate. De exemplu, re-
de caIculatoare fac posibila comunicarea in ambele sensuri, care nu este orien-
tata spre anumite alte persoane, care are insa un caraeter "de la mai multi la mai multi"
(conferinte, discutii televizate etc.). Pentru 0 discutie mai extinsa a si a
fOnlle de mec1iata de calculator" sau interactiune, vezi lin-
dei S. Harasim, ale lui John S. Quarterman Howard in Linda S. Harasirn
(ed.), Glooal Networks: Computers and Intemational Communication (Cambridge,
Mass.: MIT Press, 1993), partea intfti.
4. Vezi Roger Chartier, TIle Order of Books: ReaderS, Authors and libraries in Eu-
rope between the Fourteenth and Eighteenth CentuJies, trdd. de Lydia G. Cochrane
(Can1bridge: Polity Press, 1993), in special p. 8 sq.
Q: Vezi Paul Saenger, "Silent Reading: Its Impact in Late Medieval Script and So-
ciety"; Viator: Medieval and Renaissance Studies, 13 (1982), pp. 364-414; Robert Dam-
ton, "HisrolY of Reading", in Peter BW'ke (ed.), New Perspectives OIl HistoricE! Writing
(Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 140-167.
6. Vezi in special ElVing Goffman, .The Presentation of Self ill Eve/yelay J..jje (Har-
mondsworth: Penguin, 19(9). Opera lui Coffman a fost aplicata de diferip aulori analizei
I
I
I
!
I
! -
,
264
mediilor intr-un mod plin de imaginape_ Vezi Joshua Meyrowitz, No Sense of Fiace: The
Impact of Electronic Media on Social Behavior (New York: Oxford University Press,
1985); David L Altheide, Media Power (Beverly Hills: Sage, 1985); Richard V. Ericson,
Patricia M. Baranek si Janet B.L Chan, Negotiating Confml: A Stndy of News Sources .
(Toronto: University'ofToronto Press, 1989). .
7. Goffman, The Presentation of Self in Evelyday Life, p.100 sq. -
8. Vezi AAL Reid. "Comparing Telephone with Face-to-face Contact", in Ithiel de
Sola Pool (ed.), The Social Impact of the Telephone (Cambridge, Mass.: MIT Press,
1977), pp. 38&-414.
9. Vezi Horton Wohl, ,.Mass Communication and Para-Social Interaction", p.
216 sq.
265
obicei, mai degraba a Ul111at deeM a condlls: reportajele televizitmii n-au in-
ceput schimbe orientarea inainte de a se produce eolapsul consensului' si rand
aeesta s-a produs, ele n-au mcut dedit atat" (p. 163). ' . ,
. 16. Pentru 0 aJlaliza detaliata a reportajelor televiziunii despre R.iizboiul din Golf
vezzP?uglas TIIC Persian GuU'1VWaI' (Boulder, Colo.: Westview Press. 1992):
Vezl BlUee Cummgs, WaI' and Television (London: Verso, 1992), cap. 4.
17 .. Astf:l, Ia ineeputul R.iizboiului din Golf, fostul director al Comullicatiilor al ex-
Reagan, Pat a indemnat administrat-ia Bush Pentagonul sa
sange pe ,,Pana aeum anl fost de inlaginile macelului provocat de
raJdUllle noaslTe aenene. Nu ar fi rau daca aceasta aJ' continua in al doilea l-azboi mon-
dial nu anl suferit din lipsa reportajelor in direct ale ororilor din Guadalcanal Anzio sau
NOlwandia" (New YOlk Post, citatde TIle Guardian, 24 ianuarie 1991). '
18. Pentm 0 serioasa a rolului mijloacelor de eomunicarc in revolutiile din
1989, vezi Deirdre Boden, ,,Reinventing the Global Village: Communication and 'the Re-
volutions of 1989", in Anthony Giddens (ed.), HUJllaII Societies: An hli1'Oductorv Reader
in Sociology (Cambridge: Polity Press, 1992), pp. 327-331. -
CapiloluJ 4. TIansformarea vizibiHtiitil
10. Ronald Reagan a fost, desigur, unul dintre cei mai practicanp ai aces-
tei fom1e conversationale de discurs public. Pentru 0 analiza patrunzatoare a stilului sau
retoric, vezi Hall Jamieson, Eloquence in an ElectronicAge: TIle Transfomw
tion ofPolilical Speechmaking (New York: Oxford University Press, 1988), in special
cap. 6 7. jamieson sustine ca aparipa televiziunii a extins a consolidat 0 mare schiro-
bare in natura vorbitului in public: ,,Daca altadata mesaje lansate eu 0 atracpe
nestapfulita, aeum raspundem pozitiv unei arte mai reci, mai cOllversaponale; daca odi-
nioara publieul sa fie eueerit de 0 arn inelinata spre lupta, spectatorii de astazi
ai televizillnU asteapta, in schimb, 0 retorica intima a eonciliern" (p. 44).
11. Unele dinITe aeeste exemple sunt inIT-un mod plin de inteligenta discutate de 1. Pentru descrieri mai detaliate ale istoriei distincpei public-pl1vat, veziJilrgen J-la-
Meyl'owitz, mai ales in relaJie eu rolul perceplia sehin1batoare a liderilor politici; vezi bermas, Sau,cturaJ TransfOJ711ation of the Public Sphere: An Inquiry into a CategOJY
No Sense of Place, cap. 14. Society; trad. de 1110mas Burger cu asistenta lui Frederick La"'Tenee (Canl-
12. PentrU 0 analizii mai detaliata a dezbaiclilor televizate a fOlwe1or asemanato,u'e bndge: Polity 1989), cap. 1; Norberto Bobbio, Democracy and Dictatorship: TIJe
de programe de disLlIpc eu publieul, vezi Sonia Iivingstone Peter Lunt, Talk on Te- Nature and limits of State Power, trad. de Peter Kellnealy (CambJidge: Polity Press,
icvision: Audience PaIticipation and Public Debate (London: Routledge, 1994). 1989), cap. 1.
13. Vezi Daniel Dayan Elihu Katz, Media Events: The IJve Broadcasting of Hi 2. Vezi Bobbio, Democracy and Dict''ltorship, cap. 2; vezi si J obn Keane DC11lo-
story (Camblidge, Mass.: Harvard University Press, 1992). cracyand Civil Society (London: Verso, 1988), in special cap. 2.' ,
14. Pentru 0 analiza mai detaliata a evenimentelor mass-media, vezi descrierea pa- . 3. Pentru 0 analiza mai detaliata a organizajiilor intermediare si a crestern insemna-
trunzatoare a lui Dayan Katz. Voi l'evenj la unele dintre aceste chestiuni in capitolul tatii lor in societalile modeme, vezi Alan Ware, Between PIVfit InleI1l1cdiate
6, In care examinez transformarea IitualUlilor regale de catre mijloacele de comunicare. _ Organizations in Bntaill aIld the United States (Cambridge: Polity Press, 1989).
15. A spune aeeasta nu inseaJmla, desigur, a pretinde ca reportajele mass-media \>i , 4. Vezi Bobbio, Democracy and Dictatorship, p. 17 sq. Vezi Norbelto Bobbio, TIle
in1potJ-iva razboiului au fost principalele eauze ale schimbfuii -in politica Gu- i , Future of A Defence of the Rules of the GaIne, ed. Richard Bellamy, tad.
Vel11ullli anlelican fata de razboi, nici a sugera - asa cum au rueut unii cOmentatOll de-a de Roger Griffin (Cambridge: Polity Press, 1987), p. 79 sq.
lllngul anilol' - cii reportajele mass-media "au razboiul" dus de Statele Unite; . 5. Vezi Simon Homblower, "Creation aJ1d Development of Democratic Institutions
Exista 0 mul?me de motive pentru a ne indoi de aserbenea pretenjii sugestii. De pildil, '( in Ancient Greece", in John Dunn (ed.) , Democracy: 171e Unfinished 508 BC
- este dar ca, eel putin in perioada anterioara ofensivei Tet din 1968, reportajeIe teievizi to AD 1993 (Oxford: Oxford University Press, 1992), pp. 1-16. .
unii aJnericane clespre VietnaJ11 sprijineau puternic politica SJatelor Unite cortducerea " ' 6. Bobbio, Democracy aIld DictBtorshjp, p. 19; 17Je Future of Democracy, pp. 86-
an1clicana a l'iizboiului. (Vezi Daniel C. Hallin, TIle "Uncensored War": TIle Media and 89. SClierile tinlptuii despre raison d'etat cupJind lucrrui de Machiavelli, Botero si alti
Vietnam (OAiord and New York:. Oxford University Press, 1986.) 0 schimbare 1n pre- '. autori italieni din secoiuJ al XVI-lea PentlU 0 mai detaliata, vezi Friedrich MeU;-
zentarea razboiului de caITe televiziwle a inceput sa apara in timpul ofensivei Tet Dar ; : ecke, Macfllayrellis111: l1Je Docbinc ofR'lisol1 d'Etat (lnd its Place ill Modem trad.
pare c1estul de probabil ca aceasta schimbare sa nu sefi datorat prea mult acloptiiJii WJei . ' de Douglas Scott O..ondon: Routledge and Kegal] Paul, 1957) .
atitudini mai ostile din paltea mijloacelor de difuzare, ci mai degraba faptullli ca ";: 7. Habennas, StJ1Jctural TransfOlmaiiolJ at' the Public Sphere, p. 42.
adminislTatia era tot mai imparWi in pJivinta razboiului. Alia Hallin, "de,,!, . 8. Ibid., pp. 163-165.
, - ... ,-. '"
266
.JOHN B. THOMPSON
9. Ibid., p. 164.
10. 0 critici similara se poate face In privinta operei altor teoreticieni ai socialului,
ale caror descrieri despre caracterul schimb:'itor al vietii publice converg In anumite
privinte cu viziunea lui Habennas. Vezi, de exemplu, Richard Sennett, The Fall of Pu-
blic Man (Cambridge: Cambridge University Press, 1974), In special p. 282 sq; Alvin
W. Gouldner, TIle Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, GranJmar, and
Future of Ideology (London: Macmillan, 1976), in special cap. ()'8.
11. Vezi Michel Foucault, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de
Alan Sheridan (Harmondsworth: Penguin, 1977), in special p. 170 sq. Pentru 0 discu!ie
extinsa a rolului viziunii vizibilita!ii In opera lui Foucault, vezi Martin Jay, Downcast
Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth-Centwy French TIlOught (Berkeley: Uni-
versity ofCalifomia Press, 1993), pp. 381-416.
12. VeziJeremy Bentham, Panopticon; or the Inspection House (London:T. Payne,
1791); Foucault, Discipline and p. 200 sq.
13. Pentru discutii mai detaliate despre opera lui Foucault In legatura cu fonnele
contemporane de supraveghere, vezi Mark Poster, The Mode of InfOlmation: Poststruc,
turalism and Social Context (Cambridge: Polity Press, 1990); David Lyon, TIle Electronic
Eye: The Rise of Surveillance Society (Cambtidge: Polity Press, 1994).
14. Asa cum a aratat Kantorowicz, fuzionarea elementelor muritoare cu cele
In conducatorului a fost 0 trasatura principala a gandirii politice medievale !Ii
de la inceputul modemitapi (vezi Emst H. Kantorowicz, The King's Two Bodies: A Study
in Mediaeval Political Theology (PriJ,1ceton: Princeton University Press, 1957). De exem-
plu,ln pamfietele lui Norman Anoniinul, scrise In juml lui 11 00 cLHr., regele era portre-
ti7..at ca 0 persona mixta, care combina elemente temporale cu elemente spirituale. ,Jre-
buie, asadar, sa recunoastem lin reg-e) 0 dubla persoana, una care descinde de la natura,
alta de'!a har ... " (citat in' ibid., p. 46). In descrierea lui Kantorowicz, doctrina despre per-
sona mixta a fost un prectrrSOr teologic al jutidice, ulterior elaborata de
englezi In perioada dinastiei Tudor In cele ulterioare, a "celor doua corpuri ale regelui",
tn care "corpul natural." "corplll politic" fuzionau indivizibil,,intr-o singurii persoana".
15. Vezi Clifford Geertz, "Centers, Kings, and Charisma: Reflections on the Symbo-
lics of Power", in cartea sa Local Knowledge: Further Essays in Interpretive Antlrropo-
logy (New York: Basic Books, 1983), pp. 121-146.
16. Vezi S.R.F. Price, Rituals and Power: The Roman Impelial Clllt in Asia Minor
(Cambridge: Cambridge University Press, 1984), in special cap. 1,5!1i 9.
17. Vezi Peter Btrrke, TIle FabriG:ation of Louis XIV (New Haven, Conn., and lon-
don: Yale University Press, 1992); J,H. Elliott, "Power and Propaganda in the Spain of
Philip IV", in Sean WiJentz (ed.) , Rites of Power: Sj7nbolism, Ritual, and Politics since
the Middle Ages (philadelphia: University of Pennsylvania Press, 1985), pp. 145-173.
18. Burke, TIlt" Fabrication p.17.
19. Consb1.I1rea imaginti lui Ni:{On in campania din 1968 a fost analizata de Joe Me
Guinniss In studiul sau, deja clasic, The Selling of the 1968 (London: Andre
Deutsch,1970) ..
20. Aceste strategii au fost bine documentate de Mark Hertsgaard, de a canll opera
ma apropii aici: vezi Mark Hertsgaard, On Bended Knee: The Press and the Reagan Pre-
' .
,.
Media i modernitatea
267
sidency (New Farrar Straus Giroux,1988). Vezi John Anthony Maltese, Spin
The White House OfJice of Communications and the Management of Presiden-
tIal J:Vews, a doua editie (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1994),
21. David Gergen, citat In Hertsgaard, On Bended Knee, p. 32.
22. Ibid., p. 140.
23. Hertsgaard, On Bended Knee, p. 52.
analizeazii cu perspicacitate unele dinfre sursele de neplaceri In eon-
vorbrrea difuzata, dar analiza lui vizeazii In primul rand de conversatie; el nu ex-
ploreaui polince mai largi ale neplaceIilor mediate. Vezi Erving Gof-
finan, "RadiO Talk, ill cartea sa Fonns of Talk (Oxford: Blackwell, 1981), pp. 197-327.
25. exemplu este discutat mod interesant de Samuel L Popkin In The
Reasonmg Voter. Communication and Persuasion ill Presidential Campaigns (Chicago:
University of Chicago Press, 1991), pp, 1-6.
. Pentnlo discupe mai detaliata a acestui exemplu, vezi Colin Seymolll'-Ure, The
Impact of Mass Media (London: Constable, 1974), p. 59.
. 27. In iunie 1992, Dan Quayle a fost illvitat sa supervizeze 0 ,,intrecere de ortogra-
?e" la 0 (>Coalli primaril din Trenton, New Jersey. Coplii de 12 ani fl.lsesera Invatati dina-
mte pe .care urmau sa Ie scrie, iar lui Quayle i s-a dat un set de Pc care
tipante cuvll1tele. Quayle I-a pus pe unul dintre eopti sa sClie "potato", iar acesta a
scns P-O-T-A TO pe tabla. ,,Este corect fonetic", a spus domnul Quayle, "dar ai uitat ceva".
Ia dat 0 sugestie copilului nedumerit, !Ii copilul a adaugat un "E" final. Reporterii din
spatele c1asei au izbuenit in ras neputand sa creada seena la care asistasedi. Gafa Ito
de cuvantul"potato" a oferit material pentru nenumarate glume, desene
annnate !II comentarii depreciatoare, a alimentat dezbaterea despre adecvarea lui
Quayle pentru postul de vicepresedinte.
28. Edwina Currie era sa faca observatii nepob'ivite despre mass-media.
Dar, pe 3 ftecembrie 1988, ea a fi'iCtIt un comentariu care a dus In cele din unna la ca-
derea timp .ce .era intervievata la !ltitile de Ia televizlune, ea a spus di majoritatea
produe\lel de oua din Marea Britanie era contaminata cu salmonella. ComentariuI a
Ia 0 sdidere brusca a vanzanlor de oua a provocat un protest public furios _
0 critici din rfuJciUJile proprillltti guvem. Numeroase citafll de despagu-
blJ'e au fost ndicate Impobiva doanmei Currie de producatorii de owl. Pe 16 decembrie
ea a fostfortata sa demisioneze .. ,Membrii Partidului Torry au vazut plecarea ei ea 0 con:
inevitabila a gatei care a ruinat aviculttrra industria de oua a lidicat pretentii
costisltoare asupra Guvemului" (Guardian, 17 decembrie 1988, p. 1). Guvemul a
obligat sa lidice la 40 de milioane de lire operapunea de indemnizatie care includea
cumpararea unei mari de oua pe cheltuiala eontribuabililor. '
29. 0 analiza mai completa a scandalului ar ii trebuit sa ia in seama 0 selie de alte
consiclerajii, incIusiv variajiile culturale in codtUile de diferentele dintre
sistemele politice interesele comerciale ale organizatiilor mass-media. Ar fi necesarii
? atenta int:re tipuri de Anthony King clistinge In mod
util tiptU1 de scandal- cele care implica sexul, cele care implid banii cele
care unplica puterea -, In timp cii aceste frei categorii se supraptU1
268
:;;" Media i modemitatea
..
269
adesea. (Yezi Anthony King, "Sex, Money, and Power", in Richard Hodder-Wt1liams 6. ?iversificarea agenpei Reuters in anii 1970 1980 a fost in mod par-
James Ceasar (ed.}, Politics ill Britain and the United States: Comparative Pespectives ticular pronuntata. In 1963, doua treimj din venitul Reuters de 3 milioane provenea de
(Durham, N.C.: Duke Un.iversity Press, 1986), pp.173-222.) .la contribuabilii mass-media. in 1989, mijloaeele de comWJ.ieare atingeau abia 7% din
scandaluri1e sunt a trasatuci patrunzatoare a vietti politiee contemporane, lip- _ . . venitul Re\lters; 55% din piata 1110netara, 19% - din asigur@i, 8% - din bunuri,
seste 0 buna literaiura aitica despre acest subiect StudiuI comparativ al scandalurilor _. 11% - din seJviciile c\iente. In 1990, venituI global al Reuters se ridicase la 1,369 milioane
polltice este, crun observa coreet King, inca la inceputurile sale. Ca'o completare la -'-" .de lire, dintre care 82,5 % era in striiinatate. (Yezi Jeremy Tunstall Michael
importantul articol allui King, vezi Manfred Schmitz, TIleorie und Praxis des politis- ' Palmer, Media Moguls (London and New York: Routledge, 1991), p. 56.)
chell Skandals (Frankfurt Campus Verlag, 1981); Andrei S. Markovits Mark 7. PentJU 0 descriere detaliata a dezbaterii NWICO si a roluIui UNESCO, vezi Th0'
stein (ed.), The Politics of Scalldal: Power and Process ill liberal Democracies (New mas L McPhail, Electronic Coionialism: The Futw'e of kternational Broadcasting and
York: Holmes and Meier, 1988). . Communication, a doua (Newbury Park, Calif.: Sage, 1987).
30. Se pot cita nruneroase alte exemple din categoria lui Parkinson. sa eonsideram, 8. PentlU dezvoltarea agen!iilor de a altor mecan.isme de schimb de infonna-
de pilda, cazullui Tim Yeo, un membru conselvator al Parlamentului tanar minisbu in tame Lurn.ii a Treia, vezi Oliver Boyd-BalTett Daya Kishan l11Ussu, Contra-F1ow
al Mediului in guvemullui John Major. in ianuarie 1994 el a fost fO$t sa demisioneze in Global News: International eJ1Jd Regional News Exchange Medulllisms (London: John
din functia de ministru al Mediuiui, la scurt limp dupa ce fusese demascat intr-o tableta Libbey, 1992) .
de ziar c:a tam al unui copil dinb--o legatura extraconjugala. Aceasta descoperire a venit 9. Vezi mai sus, pp. 7&79 .
. intr-o perioada in care guvemuI lui John Major unniirea' 0 politica de "intoarcere la bCl- 10. Pentru 0 mai detaliatii asupra cadrelor ale difuzillii, vezi
ditie" s; aceentua in mod deosebit "valorile familiale tradiponale". capva membri ! 10hn B. l1lompson, Ideology and Modem Culture: Critical Social TIleolY ill the Era oj'
ai sprijinit public pe Yeo in momentuI in care despre aeeasta afa- . Mass Commullication(Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 183-192.
cere abia aparuse, iPOClit al situapei a fost de a$a natura, ineat pozitia lui a 11. Vezi McPhail, Electronic Colonialism, cap. 5; John Hawkins, ,;The Management
devenit, la de nesusPnut of the Spectmm", lnterMedia, 7.5 (sept 1979), pp. 10-22.
31. Hertsgaard, On Bended Knee, p. 323. 12. Howkins, "TIle Management ofthe Specoum", p. 14.
Capitolu15. Globalizarea comunicirii
1. Penbu 0 trecere in revista a diferitelor utiliziui ale termenului, vezi Roland Robert-
son, GlolJalmltion: Social TIJeoI}T aJld Global Culture (London and Newbw), Park, Calif.:
Sage, 1992), in special cap.!.
2. Vezi Immanuel Wallerstein, TIle Modem World-SysteJJJ I: CapitaIistAgricuItw-e
and the Origins ofllle European World-Economy ill tile Sixteenth Century (New York:
Academic Press, 1974); Michael Mann, TIle Sources of Social Power, vo!.l: A HistOIY
of Power from the Begi1ll1ing to AD 1760 (Cambridge: Can1bridge Uni?ersity Press,
1986), cap. 12-15; Peter Dicken, Global Shift The Internationalization ofEconomicAc-
tivitv a doua editie (London: Paul Chapman, 1992), in special pp. 11-14 . .
-3. Vezi R. HeadJick, TIle Tools of Empire: Technology and EuropeaIl Im-
perialism in the Nilleteenth (Oxford: Oxford University Press, 1981) , cap. 11;
Bernard S. Finn, SubmaJ1ne Telegraplw: TIle Grand VictOlian Tecimology (l'vlargate:
1hanet Press, 1973). .
4. HeadI1ck, The Tools oiEmpire, p. 130. -
5. Penou descrieri mai detaliale ale dezvoltiirii pIincipaielor agenpi de vezi Gra-
ham Storey, Reuters' Century 1851-1951 (London: Max Parrish, 1951); Oliver Boyd-
Bru'ett, The International New'S Agencies (London: Constable, 1980); AntllOny Smith,
TIle Geopolitics of InfoJ1JlatiolJ: How Western Culture Dominates IlJe Worid (l..onclon:
13. Printre cde mai importa.nte mai influente studii til.l1purii au fost exrulliniuiIe
sponsorizate de UNESCO fina1izate de Nordenso'eng Varis in 1971-1973 de Valis
in 1983. Vezi Kaarle Nordenstreng Tapio Varis, Television Traffic - A Olle-Way Street?
A Survey and Analysis of the hltemational F10w ofTeJevisioll Progra.mme MateLial, Re-
ports and Papers on Mass Commwllcation, no. 70 (paris: UNESCO, 1974); Tapio Vruis,
. .International Row of1Elevision Programmes, Reports and Papers on Mass Commu-
nication, no. 100 (pads: UNESCO 1986). Nruneroase a1te studii au fost :fi.nalizate. Penuu
discupi utile despre literatura reievrulta, vezi JereJny TWIStall, The Media are American:
.Anglo-AmericaJl Media in the lVorJd (London: Constable, 1977); Elihu Katz George
'Wedell, Broadcasting in the Third World: Promise and PeIiOl1JJanCe (Cambridge, Mass.:
University Press, 1977); Smith, The Geopolitics of infomlation; Ralph Negrine
S. PapathanassopouIos, The Intemationalizatioll (London: Pinter, 1990);
" Preben Sepstrup, TransnationaIizatioll ofTeievisioll in Europe (London: John Ubbey,
1990); Annabelle Srebemy-Mohrunmadi, "lhe Global and tlle Local in International
Coinrnunications", in James Oman Michael (ed.) , Mass Media aIld Society
. . (London: Edward Arnold, 1991); Geoffrey Reeves, CommunicatioJ1s aIld /he" TIlird
. World" (London: Routledge, 1993).
14. Vezi mill sus pp. 76-78.
" I, 15. 0 relatare recentii UNESCO despre comWJ.ic..'l.tiile mondiale a aratat ca, c1intre
Faber, 1980).
. cele 78 cele mai maJi conglomerate de eOI11wucatii apreciate in confonnitate eu cifra t0'
tala de afaeed mass-media, 39 se aflau in Statele Unite, 25 in Europa de Vest, 8 in jap)-
nia, 5 ill Crulada 1 in Australia; luci lUl3 nu se afIa in Lumea a Treia. (Vezi World COlll-
,lllUllication RepOIt (paris: UNESCO, 1989), pp. 104-105.)
..... ,::" , ::.; ... "'J.:'.:: .. :- ,;,.: .
270 JOHN B. THOMPSON
16. Vezi, de exemplu, BenH. Bagdikian, TIle Media Monopoly, a patra (Bos-
ton: Beacon Press, 1992); Anthony Smith, TIle Age of Behemoths: The Globalization of
Mass Media Fmns (New York Priority Press, 1991); Tlmstall si Palmer, Media Moguls.
17. Pentru 0 discupe detaliata a aspectelor istorice tehruce ale comunidirii prin
satelit, vezi Abram Chayes, James Fawcett, Masami Ito, Alexandre-Charles Kiss et al.,
Satellite Broadcasting (London: Oxford University Press, 1973); Jonathan F. Galloway,
TIle Politics and Technology ofSatellite Corrummications (Lexington, Mass.: D.C. Heath,
1972).
18. Nordenstreng Varis, Television Traffic - A One-Way Street?; vezi Tapio Varis,
"Global Traffic in Television",Joumal of Communications, 24 (1974), pp.102-109.
19. Vezi Varis, International F70w of Television Programmes; Annabelle Sreberny-
Mohanlffiadi, "The World of the News,. Study: Results of International Cooperation",
Journal ofCommunic<ltions, 34 (1984), pp. 121-134; Sepstrup, TransIlationaJization of
Television in Europe.
20. Unii comentatori au argumentat ci infIuenta agen?i\or de occidentale a fost
cxagerata. Vezi, de exemplu, Robert L Stevenson, "The World of the News Study:
Pseudo Debate", Joumal of ConUJlUnications, 34 (1984), pp. 134-138; Michael Tracey,
"The F oisoned Chalice? International Television and the Idea of Dominance", Daeda-
lus, 114 (1985), pp. 17-55.
21. Vezi Katz \li Wedell, Broadcasting in the Third Vi'orld, cap. 1.
22. Pentru 0 discujie a lmora dintre chestiunile in1plicate in studierea modelelor de
consum in relajie rn globalizarea comunicaru, vezi Sepstrup,Transnationalization ofTe-
levision in Western Europe, cap. 4.
23. Penlm 0 scurta vedere de ansamblu asupra dczbaterilor teoretice, vezi $reberny-
Mohan1!Uadi, "The Global and the Local in International Communications", pp. 119-122.
24. Vezi in special Herbert I. Schiller, Mass Conmlwllcations andAmerican Empire
(New York: Augustus M. Kelley, 1969). A doua ediJie a acestei a aparut in 1992, cu
un capitol nou substantial allui Schiller, in care el reflecteaza asupra relevanrei lucraru
in condi?i\e globale schimbiitoare ale de secol XX; vezi Schiller, ,,A Quarter-
Century Retrospective", in Mass Communications and American Empire, a doua editie
(Boulder, Colo.: Westview Press, 1992), pp. 1-43. Pentru 0 Iucrare de inspirape,
vezi, de exemplu, AF. Wells, Picture Ttlbe Imperialism? The Impact of US Television
on lAtin America (New York: Orbis, 1972); A Dorfman A Mattelart, How to Read
Donald Duck: Imperialist Ideology in tile Disney ConllC (New York: International Ge-
neral Editions, 1975); Herbert I. Schiller, ConID1Wlicatioll and Cultural Domination
(White Plains, NY.: International Arts and Sciences Press, 1976); Kaarle Nordenstreng
Herbclt 1. Schiller (ed.), National Sovereignty <lllel hlternational Communication (Nor-
wbod, N.J.: Ablex, 1979); Cees]. Hamelillk, Cultural Autonomy in Global Communica
tions: Planning National InioI1nation Policy (London: Centre for the Study of Comnlu-
nication and Culture, 1988).
25. Se fa(:e adesea 0 distincpe intre ,,impel1alisll1ul cultural" ,,impcrialismul mass-
media", dar nu voi Ul111a aici aceasta