Sunteți pe pagina 1din 58

Irina Holdevici

HIPNOZ A CLINICA
EDITORI Silviu Dragomir Vasile Dem.
Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL Magdalena


Marculescu

COPERTA
Faber Studio (S. Olteanu, A. Radulescu, D.
Dumbravician)
Pentrufiica mm, Nicoleta
REDACTOR
Raluca Hurduc

DIRECTOR PRODUCTIE
Cristian Claudiu Coban

DTP
Victoria Garlan

CORECTURA
Elena Bifu
Sinziana
Doman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale


HOLDEVICURINA
Hipnoza clinica / Irina Holdevici - Bucure9ti: Editura Trex, 20C» Bibliogr.

ISBN 978-973-707-356-3

159.964.2

© EDITURA TREI, 2010

C P. 27-0490, Bucure^ti
Tel/Fax: +4 021 300 60 90 e-
mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN 978-973-707-356-3
Cuprins 9

Cupriois

[ Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna....................


1. Definire si caracteristici specif ice fenomenului hipnotic
2. Teorii explicative ale hipnozei

3. Fenomene ce pot fi induse in cursul hipnozei

II Inductia hipnotica........................................................................
1. Indicajii pentru realizarea
unei comunicari hipnotice eficiente..........................................
2. Selecfia, evaluarea si pregatirea clienjilor
pentru hipnoza si testarea gradului de hipnotizabilitate . . .
3. Derularea unei sedinte de hipnoza ..........................................
4. Sugestiile de intarire a Eului......................................................

III Hipnoterapia — psihoterapia prin intermediul relaxarii


1. Hipnoza — strategic terapeutica
sau psihoterapie de sine statatoare?.......................................
2. Prevenirea si controlul efectelor negative ale hipnoterapiei
3. Particularitajile unei sedinje de hipnoza.................................

IV Hipnoza permisiva....................................................................
1. Hipnoza de orientare ericksoniana ........................................
2. Tipuri de sugestii terapeutice..................................................
3. Psihoterapia strategica..............................................................
Cuprins 9

8 Irina
Holdevici
V Autohipnoza..........................................................................................243 ■- • 354

1. Construirea autosugestiilor................................................................. 244 11.Hipnoterapia m enurezis......................................................................


947
IX Hipnoza in tulburarile conduitei alimentare....................................357
2. Tehnica vizualizarii...............................................................................**' 1. Regresia de varsta si catharsisul..........................................................367
■■ - 749 2. Hipnoterapia in obezitate.....................................................................368
3. Gandirea pozitiva..................................................................................****
3. Intarirea motivafiei pentru terapie......................................................376
4. Autohipnoza si rezolvarea problemelor.............................................259 4. Tehnica metaforica aplicata in stare de hipnoza
5. Program pentru reducerea anxietatii in terapia tulburarilor conduitei alimentare......................................379
in cazul unor afecfiuni somatice grave...............................................277

6 Program pentru abandonarea X Hipnoterapia in tulburarile sexuale....................................................389


consumului excesiv de alcool..............................................................279 1. Principalele tehnici hipnotice utilizate...............................................391
2. Indicafii si contraindicafii ale utilizarii hipnozei
VI Hipnoanaliza..........................................................................................281
in tulburarile sexuale............................................................................395
1. Strategiile hipnoanalizei.......................................................................281
3. Hipnoza in tratamentul disfunctiilor sexuale...................................402
2. Caracterizarea generala si metodele hipnoanalizei..........................285
3. Tehnici de reevaluare si solutionare de probleme............................300 XI Formarea unor abilitati
de a face fata stresului (de coping)
prin intermediul metaforelor...............................................................408
VII Hipnoza in terapia comportamentala si cognitiva.........................306
1. Abilitati de coping asociate cu tulburarea depresiva.......................408
1. Tehnici comportamentale.....................................................................306
2. Rolul metaforelor terapeutice..............................................................413
2. Tehnici hipnoterapeutice......................................................................308

VIII Hipnoza in afectiunile psihosomatice..............................................319 XII Hipnoterapia in combaterea durerii...................................................420

1. Beneficiile secundare............................................................................ 322 1. Tehnici specifice de controlul durerii.................................................424


2. Selecjia cazurilor pentru tratament.....................................................326 2. Hipnoanestezia......................................................................................426
3. Hipnoterapia in astmul bronsic...........................................................328 3. Tehnici psihoterapeutice de combatere a durerii..............................433
4. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului.......................................332
XIII Hipnoterapia si anxietatea....................................................................447
5. Hipnoterapia in dermatologie.............................................................335
1. Hipnoterapia
6. Hipnoterapia in tulburarile menstruale.............................................338
in tratamentul tulburarilor posttraumatice de stres.........................447
7. Hipnoterapia in logonevroze...............................................................340
8. Hipnoterapia in tratamentul bolilor cardiovasculare.......................342
2. Abordarea terapeutica a tulburarilor anxioase.................................454
9. Hipnoterapia in tratamentul insomniilor...........................................343
3. Hipnoza in managementul stresului
si al tulburarilor anxioase.....................................................................473
10. Antrenamentul mental
pentru vindecarea incununata de succes...........................................351 4. Hipnoterapia anxietajii.........................................................................478
Cuprins 9
XIV Hipnoza si depresia...............................................................................486
1. Sugestiile si hipnoza in prevenirea depresiei.....................................511
10 Irina
Holdevici
Cuprins 9

2. Intervenfii hipnoterapeutice in depresie...........................................514 Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci doar o stare modifi-cata
de constiinta, asemanatoare cu relaxarea sau cu starile meditative specifice
3. Hipnoza in tratamentul simptomelor
unor culturi orientale.
si factorilor de rise in depresia majora...............................................532
Fenomene similare cu eel hipnotic se intalnesc frecvent in viaja co-
4. Prevenirea recaderilor la pacienfii depresivi tidiana. Astfel, cineva poate fi atat de absorbit de lectura unui roman sau
prin intermediul hipnoterapiei cognitiv-experienfiale....................541 de vizionarea unui film la televizor, incat nu mai aude soneria de la usa
5. Programarea viitorului in terapia depresiei......................................558 sau se poate lasa furat de ganduri in asemenea masura, incat nu mai
inregistreaza ce-i spune interlocutorul cu care tocmai discuta. Se apropie
XV Tehnica celor cinci trepte in tratamentul disforiei........................565 de hipnoza si fenomenele de reverie, in timpul careia, do-minafi de
propriile construcfii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri si
1. Tehnica celor cinci trepte......................................................................565 traim alte stari decat cele legate de realitatea imediata, precum si
2. Etapele demersului in cinci trepte...................................................... fenomenele de extaz religios care se intalnesc frecvent la adevarafii
3. Hipnoza in terapia ostilitafii si a maniei............................................579 credinciosi.
Soferul care conduce noaptea si este fascinat de dunga luminoasa a
soselei, care ii produce o ingustare a campului constiin^ei ce se poate
XVI Hipnoterapia la copii si adolescent!..................................................588
uneori solda cu accidente, este si el victima unei stari asemanatoare cu
1. Tehnici de inducjie la copii..................................................................590 hipnoza. Aceste stari le denumim in limbaj comun cu ajutorul unor
2. Tulburarile de comportament specifice copiilor...............................601 termeni ca: „a te lasa furat", „a fi pe alta lume" etc. Cei care tra-iesc astfel de
stari isi orienteaza de fapt gandurile in interiorul lor.
3. Intervene hipnoterapeutice la copiii Fenomenele de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate si
si adolescenjii cu depresie....................................................................606 continua sa se intalneasca frecvent in practicile magice specifice cul-turilor
primitive. Posibilitatile hipnozei au fost cand exagerate, astep-tandu-se de
XVII In loc de incheiere: panelul aplicatiilor hipnozei clinice.............616 la cei care o practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu
1. Hipnoza medicala.................................................................................^ le puteau solufiona alte metode medicale sau psi-hologice, cand
minimalizate sau chiar negate de catre sceptici, care insa nu facusera
2. Alte domenii de aplicare a hipnozei:...............................618
suficiente eforturi pentru a cunoaste metoda in de-taliu.
Bibliografie selectiva
Se pare ca un deserviciu insemnat i-au facut hipnozei apropierea
621 exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se ca
I persoanele care o practica trebuie sa dispuna neaparat atit de forfe
Hipnoza — de la magie la psihoterapia supranaturale, cat si de performantele hipnotizatorilor de estrada care au
indepartat mu\\i cercetatori seriosi de acest domeniu. De aseme-nea,
moderna multe lucrari din domeniul literaturii stiintifico-fantastice au ac-centuat
ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe cai
paranormale de catre eel care a indus hipnoza, ceea ce a generat temeri
nejustificate din partea unor pacienfi care ar fi pu-tut beneficia de
avantajele acestei tehnici.
Putem vorbi de hipnoza moderna odata cu experientele medicu-lui
austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza si starile
specif ice acesteia sub denumirea de „magnetism animal". Sistemul de
tratament utilizat de Mesmer a fost ironizat de catre me-dicina din acea Wilhelm Wundt a scris o lucrare despre hipnoza. La randul sau, William
perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii: subiectul James include un capitol dedicat hipnozei in celebra sa lucrare „Principiile
era introdus intr-un fel de butoi cu apa, fiind in-conjurat de sarme si de tot psihologiei", iar Pierre Janet abordea-za si el hipnoza din perspectiva
felul de magneti care aveau menirea sa puna in evidenfa fluidul denumit disocierilor de personalitate. In tim-pul Primului Razboi Mondial,
„magnetism animal". Adesea, pa-cienjii sugestibili erau cuprinsi de McDougal a tratat cu ajutorul hipnozei, soldaji aflati in stare de soc. Un pas
convulsii. O comisie instituita in anul 1784 de catre regele Franfei, comisie important in dezvoltarea hipnozei stiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark
din care a facut parte si Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a primit Huli (1933) „Hip-noza si sugestibilitate".
insarcinarea sa cerce-teze experimentul „magnetismului animal". Comisia Si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, hipnoza a fost uti-lizata
respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nu era altceva decat un rezultat al cu succes in tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei s-
ima-ginajiei. au extins in stomatologic si obstetrica.
Desi Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fiind nefondate stiinti-fic, In anul 1955, Asociatia medicala britanica si, in 1958, Asociafia medicaid
mul^i pacienti continuau sa se vindece prin metodele sale, si aceasta a americana au hotarat ca hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamant
intarit convingerea ca desi teoriile erau gresite, totusi fenomenul respectiv in scolile medicale, iar in anul 1960, Asociatia Psihologi-lor Americani a
exista cu adevarat. recunoscut oficial utilizarea terapeutica a hipnozei de catre psihologi. La
De hipnoza s-a folosit si abatele Johann Joseph Gassner (1717-1799), ora actuala exista, in afara de societa^ile nafiona-le, Societatea europeana
cunoscut exorcist din Elvefia, care avea darul de a alun-ga „for{ele de hipnoza, Societatea internationala de hipnoza si Societatea de hipnoza
negative" ce puneau stapanire pe pacient. „Milton Erickson", dupa numele fon-datorului ei, unul dintre cei mai
Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele in-tervenfii talentati si mai creativi hipnoterapeuti ai lumii.
chirurgicale in stare de transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scojian In vara anului 1996 a avut loc in Ungaria (Budapesta) eel de-al sap-telea
(1808-1856), a raportat un numar de 345 de operatii de chirurgie majora Congres de hipnoza in psihoterapie si medicina psihosomatica, la care au
realizate in India in somn hipnotic (cf. E. Hulgard si J. Mildrad, 1975). luat parte peste 900 de medici si psihologi din aproape toa-te Jarile lumii,
Termenul de hipnoza este introdus de englezul James Braid (1795-1860), incluzand si tara noastra.
de la grecescul hypnos, care inseamna somn, el conside red hipnoza ca pe Hipnoza are o serie de aplicatii practice, atat in clinica, pentru psi-
un „somn nervos". hoterapie, cat si in alte domenii de activitate unde se urmareste opti-
O atenjie deosebita este acordata hipnozei de catre cele doua scoli ale mizarea performantelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in
psihiatriei franceze, Scoala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin pregatirea psihologica a sportivilor de inalta performance, precum si a
Charcot (1835-1893), si Scoala de la Nancy, al carei repre-zentant de seama a cosmonaufilor, pentru otyinerea unui echilibru emotional de nivel
fost Hippolyte Bernheim (1840-1919). superior, pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a atenjiei,
Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic specific dezvoltarea deprinderilor motrice si pentru o mai buna autoreglare a
isteriilor, dimpotriva, Bernheim sus^inea ca hipnoza este un fenomen comportamentului in ansamblu. De tratament hipnotic pot beneficia si
normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in mare masura artistii cu trac de scena sau elevii si studenjii hiperemotivi, care au tendinta
influentat de rezultatele deosebite ale unui medic de tara — Liebeault de a se bloca la examene, objinand rezultate sub posibilita-Jile lor reale.
(1823-1904), care folosea si el cu succes hipnoza. Utilizarea in scopuri Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui si la
terapeutice a hipnozei a fost susfinuta si de succesele cu-noscufilor cresterea eficienfei inva^arii, precum si la dezvoltarea unor disponibilita£
neurologi Breuer si Freud. Ulterior, Freud a abandonat hipnoza in favoarea creative latente.
propriei sale teorii si metode — psihanaliza —, ceea ce a facut ca, pentru In clinica, hipnoza se aplica in foarte multe domenii. Astfel, ea se
moment, interesul pentru hipnoza sa inregistre-ze un regres. foloseste cu succes in chirurgie, pentru realizarea unor operatii fara
In 1889 a avut loc primul Congres internafional de hipnoza tera-peutica anestezie sau cu o cantitate redusa de anestezice, atunci cand subiec-tul
si experimentala si, cam in aceeasi perioada, marii teoreti-cieni in domeniul prezinta intolerant la astfel de substance sau cand acestea lipsesc (in
psihologiei au inceput sa se intereseze de fenomenul hipnotic. Astfel, conditii de izolare, lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila si pentru
reducerea anxieta^ii preoperatorii, precum si pentru realizarea unei
Cuprins 9
evolujii postoperatorii cat mai bune si mai rapide. Un domeniu unde
hipnoza poate face foarte mult il reprezinta combaterea durerii; este vorba 1. Defimre
de durerile din bolile cronice, de migrene, precum si de cele ce apar in si caracteristici specifice fenomenului hipnotic
timpul nasterii sau al unui tratament stomatologic. In medi-cina
psihosomatica, hipnoza se utilizeaza in terapia unor afecjiuni care vizeaza
aparatele si sistemele cardiovascular, respirator, digestiv sau endocrin Definitiile cele mai utilizate la ora actuala pentru terapia hipnoti-ca sunt
(tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, colici, co-lite, astm bronsic, urmatoarele (Yapko, 1995, p. 8):
obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de aseme-nea, aplicatii in domeniul 1. Hipnoza reprezinta un demers de imaginatie dirijata.
unor afecfiuni dermatologice (prurit, pso-riazis, reactii alergice, tratamentul Hipnoti-zatorul, o alta persoana (in heterohipnoza) sau subiectul
negilor) si in recuperarea unor deficiente motorii produse de accidente insusi (autohipnoza), acfioneaza in sensul ghidarii unor experience
vasculare sau traumatisme. Sfera cea mai larga de aplicajie o are ba-zate pe fantezie (Barber, Spanos si Chaver, 1974; Barber, 1979).
tratamentul prin hipnoza in ca-zul afec^iunilor nevrotice (reacjii de tip 2. Hipnoza reprezinta o stare modificata de constiinta cu
fobie, atacuri de panica, an-xietate, tulburari ale atenfiei si ale memoriei). caracter natural. Subiectul intra in starea hipnotica denumita transa,
Cercetari recente au evidenfiat faptul ca prin hipnoza s-ar putea stare care este diferita de cea normala, de veghe si care nu este
influenta favorabil chiar evolufia unor boli grave, cum ar fi cancerul si SID indusa artificial, prin consum de substanta sau prin intermediul altor
A. Astfel, la penultimul Congres european de hipnoza din 1990, Simonton procedee fizice (Ludwig si Levine, 1965; Ludwig, 1966; Tart, 1969).
(SUA) a elaborat o lucrare denumita „Rolul psihoneuroimunologiei — 1. Hipnoza reprezinta o stare de relaxare in care sugestibilitatea
consilierea si factorul psihic in cancer". Specialistul ger-man Lenk (1990) a subiectului se accentueaza. Acesta intra intr-o stare de destin-dere
condus un seminar practic dedicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg fizica si psihica profunda, in care devine mai receptiv la sugestii
al sau, tot german, Otremba (1990), a pre-zentat date clinice si (Miller, 1979; Edmonston, 1991).
experimentale incurajatoare, obfinute pe pacien^i bolnavi de SIDA. 2. Hipnoza reprezinta o stare de concentrare intensa care presu-pune
Adeptii psihoterapiei, printre care includem hipnoterapeutii, au ajuns la focalizarea selectiva asupra unei singure idei sau stimul senzorial, o
concluzia ca daca prescriem medicamente pentru tulburari de natura anumita secven^a de timp (Spiegel si Spiegel, 1987).
In ceea ce priveste demersul psihoterapeutic, intervenjia clinica poate fi
psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala. In-feleptii orientali
considerata ca o serie de procese de comunicare intre terape-ut si client
spuneau ca, daruind cuiva un peste, ii vom potoli foamea pentru catva
(pacient) (Watzlawick, 1978; Araoz, 1985). Indiferent de orientarea
timp, dar daca il invatam sa pescuiasca, el va fi capabil sa-si procure hrana
teoretica, terapeutul va utiliza relafia de comunicare atat pentru evaluarea
pentru tot restul zilelor. La fel, daca ii in-vafam pe pacienji, prin
pacientului, cat si in calitate de vehicul al schimba-rii terapeutice prin
intermediul hipnozei si apoi al autohipnozei (hipnoza realizata de pacient
intermediul careia persoana aflata in dificultate va fi dirijata sa actioneze
singur, in absenfa terapeutului), cum sa se vindece si sa ramana sanatosi,
diferit, intr-o maniera considerata mai adapta-tiva (Zeig si Rennick, 1991).
cum sa-si rezolve problemele de viafa, le punem la dispozitie un mijloc care
ii va putea ajuta sa-si menjina echilibrul sufletesc si o stare buna de sanatate Yapko (1995) leaga, la randul sau, hipnoza de procesul de comunicare si
tot restul vie-tii. influenta interpersonala. Daca se renunta la abordarea hipnozei intr-o
Majoritatea oamenilor nu sunt constienfi de resursele interioare de care maniera pasiva, ca fiind o stare subiectiva interna a in-dividului, si se
dispun si ignora faptul ca exista o cale de a intra in contact cu aceste resurse deplaseaza accentul asupra relajiei de comunicare interpersonala prin
pentru a-si ameliora si menfine sanatatea si pentru a se autoperfec^iona intermediul careia terapeutul sugereaza clien-tului sa traiasca anumite
fizic si psihic. Mentalul constient al omului il ajuta sa rezolve o serie de experience cu caracter psihoterapeutic, se deschid noi perspective in
probleme, sa inteleaga diverse situafii doar la nivel logic. Trebuie deschise directia intelegerii mecanismelor hipnozei.
si caile pentru cunoasterea intuitiva care are loc prin mecanisme Privit din aceasta perspective, hipnoterapeutul trebuie sa fie un
subconstiente, si aceasta se face mai usor cu aju-torul relaxarii, al hipnozei „comunicator// eficient, pentru a obfine rezultate in terapie. Este ne-cesar ca
si al autohipnozei. acesta sa fie in masura sa recunoasca si sa accepte stilurile de gandire ale
celorlaljl, sa comunice in asa fel incat pacientii sa se sim-ta infelesi pe unui 7. Hipnoza nu este un panaceu.
sau mai multe planuri si sa devina capabili sa-si integreze experience
subiective, in propriul lor avantaj (Gil-ligan, 1987). Desi hipnoza are efecte terapeutice evidente, ea nu poate rezolva
In cadrul acestui mod de abordare se pune un accent mai redus pe ritual totdeauna toate problemele psihopatologice si doar sarlatanii o con-sidera
sau profunzimea transei, terapeutul fiind mai mult preocupat de aspectele un panaceu.
8. Hipnoza nu are la baza fenomene de conformism sau complezenta.
de comunicare interpersonala.
Belief (2002, pp. 142-144) ne spune ce nu este hipnoza: Complezenfa nu ar putea explica modul in care se produce anes-tezia
1. Hipnoza nu este un ritual. prin hipnoza in cazul interventiilor chirurgicale.
Studiile clinice de data recenta au demonstrat faptul ca practica-rea 9. Hipnoza nu reprezinta un „seral adevarului".
ritualizata a hipnozei nu sporeste eficacitatea terapiei, relativ pu-fini
Amintirile uitate, descoperite cu ajutorul hipnozei, nu au valabili-tate
pacienti fiind sensibili la aceste aspecte.
decat daca sunt validate prin intermediul unor criterii exterioa-re, deoarece
Z Hipnoza nu este un tratament in sine. subiectul hipnotizat poate furniza date ce fin de memo-rie sau imaginatie.
Din acest motiv, utilizarea hipnozei in scopuri medico-legale nu este
Procesarea terapeutica prin intermediul sugestiilor are consecinfe admisa.
benefice asupra subiectului.
10. Hipnoza nu este o psihoterapie de suprafata.
3. Hipnoza nu se datoreaza unor forte paranormale ale terapeutului.
Prin intermediul hipnozei nu se abordeaza doar simptomele, asa cum
Prejudecata conform careia hipnoza 1-ar putea determina pe pacient sa afirma psihanalistii, ci se pun in acfiune si disponibilitafile laten-te ale
reacfioneze la orice fel de sugestii n-are nicio baza reala. Studiile au fiintei umane.
demonstrat faptul ca subiectul hipnotizat isi conserva inte-gritatea morala
si nu se supune niciunei sugestii care vine in contradictie cu propriul sistem
de valori. 1.1. Caracterizarea generala a fenomenului hipnotic
4. Hipnoza nu reprezinta o stare de
Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza reprezinta o stare mo-
h ipersugestibilita te pasiva.
dificata de constiinfa, produsa prin repetarea unor stimuli, in care su-gestia
Pentru a se putea realiza, hipnoza presupune o relate de comunicare este mai eficienta decat in mod obisnuit.
activa din partea pacientului. Acesta reactioneaza simultan pe mai multe Majoritatea specialistilor definesc hipnoza ca pe o stare indusa, de
planuri si devine autonom odata cu insusirea tehnicii de autohipnoza. regula in mod artificial, asemanatoare cu somnul, dar in acelasi timp
In practica nu s-a dovedit necesara aplicarea testelor de sugestibi-litate diferita de acesta din punct de vedere fiziologic, stare caracterizata prin
asupra pacientilor pentru a-i selecfiona, hipnoza moderna re-prezentand o sugestibilitate crescuta, datorita careia pot fi induse subiectului, mai usor
tehnica interrela£ionala. decat in stare normala, o serie de modificari senzoriale, perceptive,
mnezice si motorii (dupa Weitzenhoffer, 1963). Prin hipnoza se realizeaza
5. Hipnoza nu reprezinta un har. deci o stare de hipersugestibilitate selectiva, produsa subiectului prin
Hipnoza presupune utilizarea si dezvoltarea unor particularitaji psihofi anumite proceduri specifice, de natura fiziologica sau/si psihologica de
ziologice obisnuite, care variaza de la individ la individ, indiferent daca catre o alta persoana (hipnotizator) sau de catre subiectul insusi (in cazul
acesta se afla in postura de terapeut sau de pacient. autohipnozei).
In timpul hipnozei pot fi induse o serie de modificari spectaculoa-se ale
6. Hipnoza nu presupune o stare de depersonalizare, dupa cum au
proceselor psihice si ale comportamentului, modificari ce pot imbraca
demonstrat numeroasele cazuri clinice.
aspecte pozitive sau negative, in funcfie de confinutul suges-tiilor
administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel, pot fi produse:
Cuprins 9
A. Modificari ale sferei senzoriale, iluzii (perceperea distorsionata a unor biectul, in urma sugerarii faptului ca este prescolar, se compor-
obiecte existente in realitate), halucinafii (percepfii fara ta ca un copil de 6 ani si poate discuta in acelasi timp cu sofia
corespondent in realitate), precum si modificarea unor praguri sa, fara ca acest lucru sa i se para ciudat sau nepotrivit.
senzoriale: hiperestezie — accentuarea sensibilitatii —, aneste-zie, E. Modificari in domeniul activitafii motorii: relaxare musculara,
reducerea generala a sensibilitatii si analgezie (reducerea actiuni automate, rigiditatea corpului, menjinerea timp inde-
sensibilitatii la durere). Datorita acestor efecte, este posibila uti- lungat a unor pozijii incomode, precum si modificarea compor-
lizarea hipnozei in combaterea durerii. tamentului de ansamblu al subiectului.
B. Modificari prosexice (ale atenfiei): in hipnoza se produce o F. Modificari in sfera afectivitafii. Acestea capata confinut specific
orientare selectiva a atenjiei, care este indreptata predominant in funcfie de sugestiile terapeutului. De regula, majoritatea su-
spre sugestiile terapeutului si intr-o mai mica masura spre sti- biecjilor care au fost hipnotizati afirma in mod spontan ca au
mulii ambianfei. trait in timpul hipnozei o stare afectiva pozitiva, de calm, linis-
C. Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza se poate obti- te si relaxare profunda.
ne o amnezie (uitare totala sau partiala a unor obiecte, eveni- Frecvent, hipnotizatorii profesionisti sugereaza subiecfilor regre-sia de
mente, date), dupa cum se poate produce o hipermnezie sau ac- varsta. Cand sugestiile au actionat, subiectul se comporta ca si cum ar avea
centuare a funcfiei mnezice, subiectul retinand si redand mai o varsta mai mica decat cea reala, el modificandu-si com-portamentul,
usor si mai exact materialul memorat. astfel incat sa corespunda varstei sugerate. La subiectii foarte sugestibili se
D. Modificari in sfera gandirii: in urma inducfiei hipnotice, la unii modifica vocea, mimica si chiar scrisul, caracte-rele utilizate in scriere fiind
subiecfi poate sa funcfioneze ceea ce specialistii numesc „logi- specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri in care subiecfii regresati
ca transei", datorita careia ei accepta ca fiind logice situajii pe pana la varsta copilariei si-au amin-tit o limba pe care o vorbisera in trecut
care nu le-ar considera ca atare in stare normala. De pilda, su- si pe care o uitasera ulterior, conversand sau chiar scriind in limba
respectiva.
20 Irina Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna 21
Holdevici
As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta copi-lariei, • Evaluarea hipnozabilitajii se realizeaza cu ajutorul unor scale clinice
utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu pe eel al altui subiect, care vorbea care grupeaza rezultatele in urmatoarele categorii: nivel de
maghiara. Niciunul din acesti subiecti nu-si mai amintea limbile respective hipnozabilitate scazut, mediu si ridicat. Majoritatea indivi-zilor
in stare de veghe. reactioneaza macar la unele dintre sugestiile administrate in cadrul
Milard (1975), la randul sau, citeaza cazul unui subiect care fuse-se scalelor respective.
crescut in China si care, in urma regresiei de varsta, si-a scris nu-mele cu Atunci cand o persoana este hipnotizata, aceasta intra in asa-nu-mita
caractere chinezesti, ceea ce nu a fost capabil sa faca in stare de veghe. transa hipnotica, care reprezinta o stare modificata de consti-in^a sau o
Regresia de varsta este mult folosita de catre hipnotizato-rii clinicieni pentru stare psihica speciala. Subiecfii pot intra si in mod spon-tan intr-o stare
a „dezgropa" amintirile psihotraumatizante uita-te, care au produs la asemanatoare transei, atunci cand se lasa absorbiti de activitati cum ar fi
subiecti tulburari de tip nevrotic. Sugerarea sta-rilor descrise mai sus, cu lectura unei car^i, vizionarea unei emisiuni TV sau ascultarea unei piese
exceptia regresiei de varsta, nu se utilizeaza decat rareori in clinica si atunci muzicale, sau in timpul activitatii se-xuale.
mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de Hipnoza clasica solicits clientilor sa-si focalizeze atentia asupra celor
profunzime al hipnozei. Tre-buie facuta totusi precizarea ca, datorita sugerate de terapeut, sa se detaseze de mediul exterior prin inchi-derea
posibilitatilor neobisnuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, ochilor, sa se relaxeze si sa se lase absorbifi de activitaCi in plan
este posibila utilizarea terapeutica a acestei tehnici, realizandu-se vindecari imaginativ. Acest demers este facilitat daca subiectul este dornic sa
ce par de dome-niul miracolului. coopereze si are expectatii pozitive referitoare la rezultat.
Hawkins (2006) subliniaza faptul ca exista mai multe definijii $i Atunci cand subiectul se afla in transa, acesta este mai dispus sa accepts
caracterizari ale fenomenului hipnotic, in functie de concepjiile teo-retice sugestiile directe provenite de la terapeut, desi majoritatea feno-menelor
care stau la baza acestuia. hipnotice pot sa apara si in mod spontan, in afara hipnozei.
Asociajia psihologilor americani (2005) prezinta o descriere deta-liata a Cele mai frecvente fenomene care apar in timpul hipnozei sau au-
hipnozei, descriere din cadrul careia prezentam cateva aspecte: tohipnozei sunt urmatoarele (Hawkins, 2006, p. 40):
• Hipnoza implica un procedeu prin intermediul caruia • Relaxare;
subiectului i se aduce la cunostinja faptul ca ii vor fi adminstrate • Comportamente ideomotorii (exemplu: levitafia bratului);
une-le sugestii menite sa-1 determine sa traiasca niste experience in • Fenomene ideosenzoriale (exemplu: analgezia sau anestezia);
plan imaginativ.
• Regresia de varsta;
• In timpul hipnozei, o persoana (subiectul) va fi ghidata de o
• Comportamente de tip halucinatoriu.
Oakley, Alden si Degun-Mather (1996, p. 504) tree in revista cateva
alta persoana (hipnotizatorul) sa relafioneze la sugestii care pot pro-
caracteristici ale hipnozei, care au relevanta pentru activitatea clinica:
voca modificari in sfera perceptiva, senzoriala, emojionala, cognitive
si comportamentala. • sugestibilitate crescuta sau eel putin o mai mare capacitate de a
• In cazul in care subiectul raspunde la sugestii, se presupune accepta sugestiile in mod necritic;
ca hipnoza a fost indusa. • cresterea capacitatii si implicarii imaginative in asa fel, incat ex-
• Detaliile referitoare la procedurile si sugestiile hipnotice perience imaginare sa fie percepute ca reale;
difera in funcjie de obiectivele stabilite de terapeutul clinician sau de
• facilitarea accesului la amintiri din copilarie si chiar revenirea la un
stadiu mai timpuriu al dezvoltarii cognitive;
cercetator.
• Tehnicile hipnotice tradifionale implica relaxare, desi • diminuarea capacitafii de testare a realitatii, in sensul unei tole-
aceasta nu este neaparat necesara, existand si posibilitatea unei rance crescute la erorile de logica (asa-numita „logica a transei");
hipnoze cu caracter activ si alert. Subiectul poate sa-si insuseasca si • relaxare musculara care, odata insusita, poate fi utilizata si in
tehnici de autohipnoza, in cadrul carora isi administreaza singur diverse situafii ale vietii cotidiene;
procedurile hipnozei. • intarirea relafiei terapeutice;
• cresterea expectatiilor pozitive referitoare la efectele psihotera-piei; A. Reducerea functiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde ini-
• focalizarea atenfiei si o mai mare detasare de gandurile si stari-le {lativa si nu mai manifesta dorinfa de a realiza actiuni planifi-
afective ale subiectului; cate pe cont propriu.
Aflat in hipnoza, subiectul acfioneaza doar in conformitate cu sugestiile
• posibilitatea de a crea, dezvolta si controla experience de tip di-
terapeutului. El poate acfiona, dar de cele mai multe ori nu simte nevoia s-
sociativ.
o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este al unui individ pasiv,
Postulatele hipnoterapiei (Hawkins, 2006, p. 44) care reacfioneaza doar la comenzi venite din afara. Acest fenomen este si
1. Starea de transa hipnotica reprezinta un fenomen natural care se mai evident atunci cand terapeutul ii su-gereaza subiectului sa mentina
poate produce fara inducjia formala realizata de hipnotera-peut. mai mult timp o pozitie incomoda, pe care nu o modifica decat atunci cand
1. Orice hipnoza reprezinta de fapt un fenomen de autohipnoza. i se cere in mod expres s-o faca.
2. Indivizii umani dispun de o instanfa psihica de natura incon-stienta, Gill si Brenman (1959) au intrebat un subiect dupa ce isi da seama ca se
care cuprinde in sine resursele psihice de vindecare si evolume afla in hipnoza (autorii au facut diverse experimente cu respec-tivul subiect
personala. aflat in hipnoza: daca era relaxat, 1-au activat, daca a afir-mat ca-si simte
3. Clientul poate sa se implice intr-un demers de cautare a resur-selor de brajnl insensibil, i-au recomandat revenirea sensibilitatii etc.). Interogat
natura inconstienta, pentru a descoperi solutii la pro-blemele sale. asupra starii sale, subiectul raspunde: „Stiu ca ma aflu in hipnoza pentru ca
4. Starea de transa faciliteaza procesele de vindecare de natura in- fac ceea ce spuneti dumneavoastra".
constienta (inclusiv la nivel de gene si neurotransmifatori). B. Redistributed atentiei. In hipnoza se accentueaza selectivitatea
5. Demersurile de tip hipnoanalitic conduc la dezvaluirea confi- atentiei, aceasta fiind orientata in mod special spre ceea ce spu-
nuturilor si conflictelor intrapsihice reprimate, responsabile de ne si face hipnotizatorul. Aflat intr-o hipnoza profunda, subiec-
generarea si menjinerea unor simptome, dezvaluire ce faciliteaza tul poate inregistra stimulii din mediul inconjurator sau prove-
procesul de vindecare. niti de la alte persoane, dar nu reacfioneaza decat la comenzile
date de hipnotizator (este cunoscut faptul ca o alta persoana nu
poate anula hipnoza indusa de catre terapeut; daca subiectul
1.2. Caracteristicile starii de transa hipnotica este lasat singur, el poate reveni treptat la starea normala sau
poate intra in somn natural). Hilgard afirma ca interpretarea
Transa hipnotica este un concept relativ dificil de definit, dar acelasi conform careia hipnoza reprezinta o concentrare maxima a aten-
lucru se intampla si cu alte concepte cum ar fi, de pilda, durerea. Cu toate tiei, pe baza selectivitajii sale din starea de veghe, teorie susti-
acestea, nimeni nu se indoieste de existenta durerii. Din cauza acestor nuta de Barber (1960) si Leuba (1960), nu este confirmata de
dificultati, hipnoza este definita adesea prin intermediul unor exemple date experimentale.
concrete care se refera la starea subiectului sau la metodele de inducere a Astfel, Amedeo si Shagass (1963) au demonstrat ca subiectii in stare de
acesteia. Gibson si Heap (1991) descriu starea de transa hipnotica in opozitie hipnoza au fost mai pu£in capabili sa rezolve probleme de arit-metica
cu starea de veghe, in care subiectul este implicat permanent in activitafi de decat cei aflati in stare de veghe. Inregistrarea miscarilor ocu-lare, corelate
procesare si evaluare a infor-mafiei. In stare de relaxare si, cu atat mai mult, cu performance cognitive, indica mai curand o crestere a activitatii difuze a
in transa, care nu este altceva decat o stare de relaxare mai profunda, creierului la subiectii hipnotizaji. Robert (1964), utilizand o serie de teste de
persoana continua sa auda ceea ce se petrece in jur, dar inceteaza sa mai ia atenjie, nu a gasit nicio corelate intre ca-pacitatea de concentrare si
in seama ^i sa proceseze respectivele informafii. hipnotizabilitate, iar Das (1964) afirma ca subiectii cu atentia mai
Rezultat al inductiei hipnotice, transa hipnotica este considerata astazi o concentrate sunt mai pufin hipnotizabili.
stare modificata de constiin^a. Hilgard si Gheorghiu (1977) descriu starea Interpretand aceste date experimentale, Hilgard este de parere ca in
hipnotica prin urmatoarele caracteristici: hipnoza avem de-a face cu o scadere a atenfiei generale, el denu-mind
fenomenul „neatenfie selective" (subiectul aude doar vocea hip-
notizatorului, nu si alte voci).
C. Capacitated crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea reprezen- plice fenomenul hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956;
tarilor memoriei). Din relatarile subiectilor hipnotiza^i rezulta Sarbin si Anderson, 1967).
ca reprezentarile din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Ade- G. Aparitia amneziei posthipnotice. Amnezia sau uitarea evenimen-
sea, ei au adevarate stari halucinatorii, percepand obiecte, per- telor petrecute in timpul hipnozei reprezinte una dintre parti-
soane sau situafii care nu exista in realitate. De asemenea, este cularitetile de baze ale starii hipnotice. Aceaste amnezie poate
cunoscuta pregnanta si vivacitatea viselor hipnotice. fi sugerate de terapeut, dar ea se poate instala si spontan, inde-
D. Reducerea controlului realitatii si toleranta crescuta fata de distorsio- osebi in sterile de transe mai profunde.
narile acesteia. In viata cotidiana, controalele pe care le realizea- H. Starea de relaxare psihofizica. Majoritatea subiecfilor care au fost
za omul asupra mediului inconjurator sunt foarte frecvente: hipnotizafi si s-au dovedit receptivi la hipnoze descriu starea
omul priveste in jur, se uita la ceas, asculta, atinge obiectele. In pe care au resimtit-o ca fiind caracterizate prin relaxare fizice si
timpul hipnozei, aceasta reducere a controlului este produsa de psihice, lipse de interes pentru ceea ce se petrece in jur, dorin-
sugestiile de relaxare si detasare, ea conducand, la randul sau, ^a de a urma cu exactitate instruc^iunile terapeutului, incapaci-
la acceptarea cu mai multe usurinta a distorsiunilor perceptive. tatea de a se opune acestora, dorinta de a ramane pasiv vreme
Astfel, subiectul hipnotizat accept! amintiri false, schimbari ale indelungate fere a intreprinde ceva. Mulfi subiecti relateaze si
personalitaCii, distorsionari ale percepjiei timpului (cercetarile prezenta unor senzatii de greutate si, uneori, de ceidure in
au demonstrat ca intervalele scurte sunt percepute ca mai lungi, membre, ca in cazul relaxerii dupe metoda antrenamentului au-
iar cele lungi ca mai scurte), perceperea de tip halucinatoriu a ^ togen al lui Schultz.
unor persoane sau obiecte care se afla in incapere. I. Scaderea acuitatii perceptive. In starea hipnotica, stimulii ambian-
Aceste fenomene scot in evidenta o reducere, sub influenta hipnozei, a tei sunt perceputi mai estompat, cu mai purine claritate si pre-
capacitafilor discriminatorii si critice ale subiectului. Desi nu trebuie sa cizie, unii dintre acestia nefiind percepufi deloc. Mulji subiecfi
infelegem ca toate capacita^ile logice sunt suspendate, se observa o anumita au descris starea traita in timpul hipnozei ca fiind una interme-
tending necritica de a lua lucrurile ad litteram. Ca-racterizand acest fenomen, diare intre starea de veghe si cea de somn.
Orne (1959) vorbeste de asa-numita „lo-gica a transei", conform careia Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuta scale de hipnoti-
subiectul accepta ca fiind logice situa-Jii pe care in mod natural nu le-ar zabilitate Stanford si le-a cerut apoi se relateze cu privire la efectele
considera ca atare. spontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei. Majoritatea subiec-filor
E. Cresterea gradului de sugestibilitate. In hipnoza, receptivitatea su- hipnotizaji afirma ca au simjit: lipsa dorin^ei de a vorbi, de a se misca si de
biectului la sugestii creste foarte mult comparativ cu starea nor- a gandi, tendinfa de a da curs sugestiilor experimentato-rului, schimbarea
mala. Stimulii sau excitajiile subiective, care in afara hipnozei determine dimensiunii unor par^i ale corpului, senzafie de zbor, de vartej, ei
reacjii de intensitate foarte reduse sau nu produc nicio reactie, conduc la descriind starea ca fiind asemanatoare cu somnul.
modificeri de amploare dace sunt admi-nistrati in urma inductiei hipnotice. Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentru hipnoza, asupra
Pe aceasta se bazeaze nu-meroasele aplicafii ale hipnozei in terapie sau in starii pe care a trait-o in timpul unei transe profunde. Acesta si-a
optimizarea comportamentului. caracterizat starea astfel:
F. Accentuarea comportamentului de interpretare a unor roluri. Subiec- • absenta senzatiei corpului propriu;
tul aflat in hipnoze nu efectueaze numai acfiuni simple, suge- • absenfa senzatiilor sau evenimentelor venite din afara; el
rate de terapeut. El poate intra intr-un rol care presupune des- con-stientizeaza doar un fel de fluid sau flux de energie care il in-
fesurarea unor actiuni complexe cerute de acesta. Subiecfii conjoara;
prezinte in hipnoze o mai mare capacitate de transpunere in ro- • nu are constiinfa lumii exterioare, cu excepfia vocii
lurile sugerate, comparativ cu starea de veghe. Astfel, un su- depersona-lizate a hipnotizatorului, ce ii transmite mesaje agreabile
biect ceruia i se sugereaze ce are alte varste decat cea reale sau si amu-zante, care parca vin din imensitatea oceanului cosmic;
ce este o alte persoane va tinde se interpreteze cu multe auten- • sentimental ca se afla in afara timpului;
ticitate rolul sugerat. Existe chiar si o teorie care incearce se ex- • pierderea identitafii personale.
Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga o astfel de profun-zime a - amnezie (partiala sau totala);
transei hipnotice. Interesant este ca stari similare cu cele de-scrise de - regresie de varsta cu hiperamnezie.
subiectul investigat de Tart au fost prezentate de cei care au studiat
diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1960; Philipe,
1963). 1.4. Procesarea hipnotica

Belief (2002) este de parere ca hipnoza implica cinci etape sau trep-te
13. Manifestable fiziologice care sunt atinse in mod succesiv:
alefenomenului hipnotic (Bellet, 2002, pp. 80-81): 1) concentrarea atenjiei, care presupune dezinteres pentru stimulii din
mediul inconjurator imediat, si fixarea acesteia asupra afir-mafiilor
1. Manifestari objective, observabile din exterior: terapeutului. Aceasta concentrare a atentiei conduce la:
1) suspendarea starii obisnuite de constiinta;
- incetinirea ritmului respirator; 2) cautarea inconstienta automata a diverselor sensuri pe care le con Jin
- scaderea frecventei cardiace; sugestiile si care conduce la:
- modificari ale tonusului muscular: 3) declansarea unor procese inconstiente ce presupun asociajii, co-
- hipotonie, relaxare musculara; nexiuni, invatare, care stau la baza hipnozei terapeutice si de la care
- hipotonie, catalepsie sau rigiditate a unui membru, a unor
portiuni ale corpului sau chiar a corpului in intregime;
- miscari automate;
se asteapta:
- miscari de deglutijie;
raspunsuri care se declanseaza in timpul sedintei de hipnoza sau
- literalism in injelegerea spuselor terapeutului (pacientul in- posthipnotic si care presupun achizifionarea unor noi cunostinte si a unor
telege totul ad litter am). noi modele de comportament care sa reflec-te schimbari pozitive.
2. Manifestari subiective percepute numai de catre pacient: Concentrarea atentiei se realizeaza prin fixarea privirii asupra unui punct,
urmarirea unei povestiri captivante, sugestii de relaxare.
- relaxare generala;
Suspendarea starii obisnuite de constiinta presupune trecerea de la un
- greutate sau, dimpotriva, senzafie de usor la nivelul mem-brelor;
mod de operare la altul (se activeaza emisfera cerebrala dreap-ta) si se
- furnicaturi, senzafii de caldura sau frig;
realizeaza prin intermediul tehnicilor confuziei, ale surprizei si ale
- halucinafii pozitive (subiectul percepe stimuli inexistenti la nivelul
disocierii.
sistemelor senzoriale vizual, auditiv, olfactiv, gusta-tiv sau
Yapko (1995, p. 58) prezinta, la randul sau, principalele caracteris-tici ale
kinestezic);
starii hipnotice, asa cum au fost ele descrise in literatura de specialitate.
- halucina^ii negative (subiectul nu percepe anumifi stimuli prezenji
in ambianj:a); 1. Concentrarea selectiva a atentiei (Spiegel si Spiegel, 1987).
- izolare de stimulii din context. 2. Senzatia de lipsa de efort (Gilligan, 1987).
Manifestable psihologice ale hipnozei: 3. Implicare experientiala, nonconceptuala (Erickson, Rossi si
Rossi, 1976).
- activitate ideomotorie (capacitatea de a reacfiona automat la o 4. Dorinfa de a experimenta diverse trairi (Gilligan, 1987).
sugestie printr-o miscare de amplitudine redusa si care este
5. Flexibilitatea perceptiilor spatio-temporale (Erickson, Rossi
utilizata ca tehnica de comunicare cu pacientul in timpul se-dinfei
si Rossi, 1976).
de hipnoza; de pilda ridicarea unui deget);
6. Modificarea unor aspecte legate de percepfii (Erickson si
- deta^area de mediul inconjurator;
- modificari subiective ale perceptiei timpului; Rossi, 1979).
7. Fluctuatii ale nivelului de implicare (Gilligan, 1987). de hipnotizator si nu-si aminteste decat relatiile dintre el si
hipnotizator.
8. Inhibitii verbale si /sau motorii (Erickson, Rossi si Rossi, 1976).
9. Logica transei; reducerea nivelului de testare a realitatii B. Stare somnambulica profunda:
(Shor, 1959). • Somn de tip somnambulic obisnuit: se caracterizeaza prin amnezie
10. Procesare psihica de tip simbolic (Zeig, 1980). totala la trezire si halucinatii in timpul starii hipnotice, care dispar la
11. Distorsionarea perceptiei timpului (Erickson, Rossi si Rossi, trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotiza-torului.
1976). • Somn de tip somnambulic profund.
12. Amnezie totala sau parfiala (Erickson, Rossi si Rossi, 1976;
Rossi, 1993). Cotarea susceptibilitatii hipnotice dupa Davis si Husband (1931)
Profunzimea Punctele Manifestari
hipnozei acordate (scor) obiective
1.5. Profunzimea hipnozei
Nonsusceptibil 0
Nu toti oamenii pot fi hipnotizafi in aceeasi masura. Unii nu reac- Stare hipnoida 2 relaxare musculara
tioneaza defel la inducfia hipnotica, alfii reacfioneaza moderat, iar al-fii se
3 tremurul pleoapelor
dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica reprezinta
capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in privinfa acestei Profunzimea Punctele Manifestari obiective
calitati asa cum se deosebesc in ceea ce priveste inteli-genfa sau aptitudinile hipnozei acordate (scor)
sportive. Specialism au ajuns la concluzia ca performan|a hipnotica depinde 4 inchiderea ochilor
atat de susceptibilitatea hipnotica a individului, cat si de atitudinea acestuia 5 relaxare fizica totala
fafa de hipnoza (o persoana inalt liipnotizabila poate rezista la hipnoza,
Transa usoara 6 catalepsia pleoapelor
daca isi propune acest lucru).
7 catalepsia membrelor
Pentru masurarea susceptibilitafii hipnotice au fost alcatuite, inca de la
sfarsitul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de pro-funzime a 10 catalepsia rigida
hipnozei pe care poate sa o atinga un individ. Profunzimea hipnozei (dupa 11 anestezie in manusa (anularea
Liebeault, 1889) (cf. Hilgard, Weitzen-Hoffer, Lande si Moore, 1961): sensibilita^ii numai in anumite
A. Somnul artificial:
zone ale mainilor)
Transa medie 13 amnezie (uitare par^iala)
• Amefeala: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a 15 anestezie posthipnotica
deschide ochii.
17 modificari in sfera personalitajii
• Somnolen^a usoara: semnele de mai sus, la care se adauga ca-talepsie
(greutate, inerfie musculara), dar cu capacitatea subiectului de a-si 18 reactie la sugestii posthipnotice
modifica pozitia membrelor. simple
• Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatis-me Transa profunda (de 20 distorsiuni perceptive (iluzii;
motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desfasurarea miscarilor tip somnambulic) halucinafii)
automate (daca se imprima bratului o miscare rota-tiva, acesta nu mai 21 capacitate de a deschide ochii fara a
este capabil s-o controleze). afecta transa
• Stare intermediary: catalepsiei si automatismelor li se adauga faptul
23 sugestii posthipnotice bizare care
ca subiectul nu mai reacfioneaza la nimic in afara de co-menzile date sunt acceptate de subiect
25 comportament de tip somnambulic desfaca degetele atunci cand i se cere
26 halucinafii vizuale pozitive* ngiditatea idem i se sugereaza ca bratul este rigid; nu
bratului reuseste sa indoaie brajul mai mult de
posthipnotice
cateva grade
27 halucina^ii auditive posthipnotice
Itemii (probe) Scala Harvard Criteriul de notare a rezultatelor
28 amnezie posthipnotica siste-matica
aplicati Scala dupa scala Harvard
29 halucinafii negative vizuale si Stanford (forma A)
auditive 1 2 3
30 hiperestezii (accentuarea sensi- apropierea idem i se sugereaza ca palmele se apro-pie; se
bilitafii) palmelor coteaza atunci cand palmele nu sunt
Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoa- mai apropiate de 10 cm la terminarea
ne, situafii inexistente in realitate, in timp ce halucinatiile negative probei
caracterizeaza situafia in care obiectele ori situajiile prezente nu inhibarea inhibarea co- nu poate misca capul
sunt percepute de catre subiect. comunicarii municarii (i se
sugereaza ca
La ora actuala, in domeniul hipnozei clinice si experimental se utilizeaza nu poate sa
eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (au-tori Weitzenhoffer miste ca-pul
si Hilgard, 1957,1959,1962) si Harvard (autori Shor si Orne, 1962). Redam in in semn de
tabelul de mai jos itemii (probele) compara-tivi ai susceptibilitajii hipnotice NU)
dintre scalele Stanford (forma A) si Harvard (Hilgard, 1971): halucinajie idem semne evidente cu privire la efect (face
pozitiva miscari ca si cum ar dori sa alunge
Itemii susceptibilitatii hipnotice Tn cazul scalelor Stanford si Harvard (i se sugereaza musca)
(dupa Yapko, 1995) ca aude bazai-
Itemii (probe) Scala Harvard Criteriul de notare a rezultatelor tul unei muste)
aplicati Scala dupa scala Harvard catalepsia idem ochii raman inchisi chiar cand i se
Stanford (forma A) pleoapelor sugereaza sa incerce sa-i deschida.
1 2 3 sugestia i se sugereaza face macar unele miscari observabi-le ca
oscilafia corpului caderea ca- capul subiectului se apleaca in urma posthipnotica ca atinge si cum ar dori sa atinga glezna
pului sugestiilor macar cu 10 cm glezna
inchiderea idem ochii subiectului se inchid in urma amnezia idem reproduce eel mult trei probe (sau mai
ochilor administrarii sugestiei, inainte ca posthipnotica pu|in) de care isi aminteste ca ar fi fost
experimentatorul sa ceara in mod realizate in timpul hipnozei
expres acest lucru
coborarea idem in urma sugestiilor administrate, bratul
Scalele de testare a gradului de hipnotizabilitate se utilizeaza, de regula,
brafului coboara complet
mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se multumesc sa testeze
imobilizarea idem subiectului i se dau sugestii ca bratul nu receptivitatea la hipnoza a pacienfilor lor folosind probe izolate (teste de
bratului se poate ridica; el nu ridica bra fnl mai sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de ti-pul celor descrise la
mult de 2-3 cm capitolul consacrat inducfiei hipnotice.
blocarea idem i se sugereaza ca degetele sunt in- 1.6. Diferentele individuale
degetelor clestate unele in altele.; nu reuseste sa in ceea ce priveste susceptibilitatea hipnotica
nivelul hipnotizabilitatii. S-au efectuat si incercari de antrenare a gradului
Una dintre problemele care i-au preocupat mult pe cercetatori si de hipnotizabilitate, dar rezultatele au fost nesem-nificative, fapt ce a
clinicieni se refera la faptul ca nu tofi oamenii sunt capabili sa intre in condus la ideea ca hipnotizabilitatea reflecta anumi-te particularitafi de
hipnoza in aceeasi masura. baza ale personalitajii umane.
Asa cum am mai subliniat, cooperarea din partea subiectului este absolut As, Hilgard si Weitzenhoffer (1963) au ales un esantion cu scoruri medii
necesara pentru obtinerea transei hipnotice. Cu toate acestea, exista subiecti la scala de hipnotizabilitate Stanford (forma A) si au incercat prin diverse
care coopereaza in totalitate, dar se tern sa fie hipnoti-zafi si, din acest metode sa mareasca gradul de hipnotizabilitate (discu-fii menite sa
motiv, nu reusesc decat in mica masura sa intre in aceasta stare, in timp ce modifice atitudinea subiecfilor fafa de hipnoza, utilizarea unor tehnici
alfii intra rapid si cu multa usurinta intr-o transa profunda. Marea diferite de inducfie hipnotica etc.). Rezultatele ob\i-nute fiind slabe, autorii
majoritate a oamenilor sunt moderat hipno-tizabili si pot trai aproape toate au ajuns la concluzia ca inducjia hipnotica, asa cum este ea masurata cu
fenomenele sugerate daca sunt indru-mati de catre un hipnoterapeut cu ajutorul scalelor Stanford, are o stabili-tate relativa. Incercarile de antrenare
experience. Hipnoterapeutii con-temporani sunt de parere ca intre relaxare a hipnotizabilitatii nu trebuie confundate cu anumite cercetari de
si transa hipnotica exista un continuum si, din aceasta perspective, relativ psihologie sociala, care vizeaza mai ales conformismul sau capacitatea
putini subiecti pot fi considerati nehipnotizabili. O alta intrebare care se subiectilor de a accepta co-operarea. In aceasta categorie se inscriu studiile
pune se refera la stabilitatea susceptibilitatii. Exista persoane mai lui Spanos si ale co-laboratorilor sai, care au avut la baza definirea hipnozei
hipnotizabile intr-o zi si mai pujin hipnotizabile in alta, sau care mai ales in termenii dorinfei subiectului de a coopera si mai pufin in cei ai
reactioneaza mai bine la un terapeut si mai pu^in, sau deloc, la un altul? unei experience de natura subiectiva (Gibson si Heap, 1991, p. 36).
Au fost efectuate o serie de cercetari experimentale in aceasta pro-blema, Antrenamentul hipnotizabilitatii propus de acesti autori seamana mai
concluziile majoritatii autorilor conducand la ideea ca hipno-tizabilitatea mult cu invafarea subiecfilor cum sa raspunda la testele de inte-ligenfa,
este o particularitate stabila a persoanei, relativ pufin in-fluen|:abila de situatie in care scorul obtinut nu mai este eel real. Aceasta con-statare are
imprejurari. Astfel, nu au fost gasite diferen^e in ceea ce priveste implicatii pentru terapie, deoarece se poate desprinde concluzia ca
susceptibilitatea hipnotica in cazul in care hipnoterapeu-tul era barbat sau pacienfii trebuie acceptati ca atare, terapeutul investigand disponibilitafile
femeie, tanar sau varstnic, renumit sau mai putin experimental (Hilgard s.a., acestora si construind demersul pornind de la nivelul real al
1960, 1965). Aceasta stabilitate a hipnoti-zabilita^ii se explica prin aceea ca hipnotizabilitafii persoanelor investigate. Mai mult, hipno-terapeujii
fenomenul depinde in foarte mare masura de capacitajile imaginative ale clinicieni au observat ca se pot obtine succese psihoterape-utice si intr-o
persoanei, precum si de abili-tatea acesteia de a suspenda pentru un timp transa usoara, in autohipnoza sau doar intr-o simpla stare de relaxare.
testarea realitatii, speci-fica starii de veghe. Asa cum am subliniat mai sus,
cercetarile experimentale au condus la elaborarea mai multor scale de • Diferente de varsta in ceea ce priveste hipnotizabilitatea
susceptibilitate hipnotica. Toate aceste scale sunt alcatuite dintr-o serie de Inca din anul 1980, Bernheim a constatat faptul ca mai mult copiii sunt
subteste (itemi) care masoara comportamentul hipnotic. Unele dintre mai susceptibili la hipnoza comparativ cu adulfii. Acesta afirma ca „de
subteste sunt trecute de majoritatea oamenilor (se cere, de pilda, subiectului indata ce sunt capabili sa infeleaga, copiii pot fi, de regula, foarte usor si
sa-si imagineze ca o greutate ii trage braful in jos), in timp ce altele sunt rapid hipnotizafi" (Bernheim, 1986/1973, p. 2). Morgan si Hilgard (1973) au
deosebit de dificile (se sugereaza persoanei ca este atacata de un fantar si se investigat 1 232 de subiecti intre 5 si 44 de ani si au ajuns la concluzia ca
asteapta reacfia acesteia). nivelul eel mai inalt al hipnotizabilitafii este atins intre 9 si 12 ani, apoi
valorile scad odata cu varsta. Pe masura ce copiii cresc, mai ales in culturile
In urma aplicarii unor scale de acest tip s-a constatat faptul ca scorul de
orientate tehnologic, acestia se dezvol-ta tot mai mult in directia testarii
susceptibilitate se modifica intr-o foarte mica masura, chiar daca su-biecfii
realitafii, in detrimentul fanteziei. Hipnotizabilitatea si asa ridicata a
stmt testafi in locuri diferite si de catre persoane diferite. Singu-rele
copiilor se manifests si mai evident atunci cand hipnoterapeutul alege o
deosebiri se observa la prima testare, cand scorurile sunt ceva mai mici
tehnica de inductie hipnotica adecvata varstei subiectului.
datorita noutafii situatiei; insa, pe masura ce subiecfii se obisnuiesc cu proba
si devin constienfi de faptul ca hipnoza este un fenomen ino-fensiv si chiar
• Susceptibilitatea hipnotica si diferentele de sex
placut, scorurile au tendinja de a se ridica si incep sa re-flecte in mod real
La o trecere in revista a studiilor referitoare la diferentele de sex in ceea insa ca subiectii normali sunt de cele mai mul-te ori mai hipnotizabili
ce priveste hipnotizabilitatea se remarca prezenfa unor prejude-cafi ce decat bolnavii psihic.
influenfeaza atitudinile si convingerile legate de aceasta pro-blema. Liebault C) Hipnoza si somnul. Mulfi autori au sustinut ideea asemanarii din-tre
(citat de Bramwell, 1903) a constatat ca femeile sunt semnificativ mai hipnoza si somn (chiar termenul de hipnoza provine de la cuvantul
hipnotizabile decat barbafii, concluzie la care a ajuns si Hull in 1933. grecesc hypnos — somn). Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca
Studiile mai recente au evidenfiat faptul ca aceste rezultate sunt persoana hipnotizata parea ca si adormita (relaxata, inactiva, de cele
artificiale si au la baza stereotipul social conform caruia femeile au fost mai multe ori cu ochii inchisi).
considerate mai supuse si mai sugestibile, in sensul negativ al ter-menilor Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibifia, somnul si
respectivi. Acest stereotip negativ legat de femei isi are ori-ginile in hipnoza fac parte din aceeasi categorie de fenomene. Dupa opinia sa, in
experimentele lui Charcot, psihiatru francez care postula o legatura intre timpul hipnozei, pe scoarfa cerebrala aflata in inhibhrie se menjin unele
hipnotizabilitate si isteria feminina. focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintre subiect si
Hilgard (1965) nu a constatat diferenfe intre cele doua sexe in ceea ce hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile date de acesta.
priveste hipnotizabilitatea, iar Gibson (1977) a ajuns, la randul sau, la Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmat ipo-teza
constatari similare. Gibson (1977) afirma si faptul ca autorii care au conform careia hipnoza ar fi totuna cu somnul. Astfel, s-a de-monstrat ca
identificat astfel de diferenfe nu au lucrat pe un numar suficient de subiecji, un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poate fi activ in functie
ceea ce a facut ca rezultatele lor sa nu fie semnificative din punct de vedere de continutul sugestiilor care i se administreaza (tine ochii deschisi, se
statistic. misca, executa diferite actiuni complexe).
Nici din punct de vedere fiziologic, reacfiile din timpul hipnozei nu
seamana cu cele din timpul somnului. Undele cerebrale din hipnoza sunt
2. Teorii explicative ale hipnozei specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in vreme ce somnului ii sunt
specifice unde mai lente. Studiile EEG au demon-strat ca un individ este cu
a tat mai hipnotizabil cu cat are unde alfa mai bine reprezentate. Pe aceste
A) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei date se bazeaza cei care considera hipnoza o relaxare mai profunda.
aparfine lui Mesmer, care susfine ca la baza hipnozei se afla D) Hipnoza si teoria rolului. Aceasta teorie aparfine lui Sarbin (cf.
„magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hip- Marcuse, 1959), care considera fenomenul hipnotic drept inter-
notizatorului in eel al subi ectului. Medicina din perioada respectiva a pretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentuea-
infirmat aceasta ipoteza, desi a fost nevoita sa accepte realitatea clinica za ideea ca individul hipnotizat se comporta asa cum crede el
a fenomenului hipnotic. Cercetarile moderne de laborator, realizate cu ca trebuie sa se comporte o persoana aflata in hipnoza, in con-
ajutorul metodei electronografice, au pus in evidenfa existenja unui formitate cu propriile idei despre hipnoza si cu indicafiile hip-
biocamp ce inconjoara organismele vii si pe care unii specialisti il notizatorului, identificandu-se cu rolul. Aceasta incercare de ex-
explica printr-o concentrare masiva de microparticule de apa la plicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare masura pe
nivelul pielii ce modifica, prin prezenta lor, unele caracteristici ale faptul ca a fost gasita o corelafie semnificativa intre hipnotiza-
organismului. Nu a putut fi insa evi-dentiata pana in prezent vreo bilitate si aptitudinile actoricesti.
legatura directa intre existenfa aces-tui camp si producerea Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuieste o metafo-ra —
fenomenului hipnotic. cea de „transa hipnotica" — cu o alta metafora — cea de „rol" —, fara ca
B) Hipnoza —fenomen psihopatologic specific isteriei. Cunoscutul psi-hiatru prin aceasta sa explice esenj:a fenomenului investi-gat. Nu pot fi explicate
francez Charcot considera receptivitatea hipnotica drept o mai ales diferentele interindividuale in ceea ce priveste hipnotizabilitatea,
caracteristica proprie doar persoanelor isterice, deci ca pe un fenomen si anume de ce unii subiecti se trans-pun pana la uitarea de sine in rolul de
patologic. El presupunea ca, atunci cand indivizii isi recapata persoana hipnotizata, iar al-\ii nu reusesc decat foarte pujin sau deloc.
echilibrul, ei nu mai pot fi hipnotizati. Studiile ulte-rioare au aratat Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se efectueaza o
operate de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor substance
anestezice si nici modul in care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea prac-tica dintre hipnoza si
fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorul acestei teorii nu se psihanaliza — hipnoanaliza — s-a dovedit o metoda utila in terapie.
poate explica nici faptul ca unii subiecti care do-resc din tot sufletul sa fie G) Teorii eclectice ale hipnozei. Aceste teorii combina, in explicarea
hipnotizati si cunosc foarte bine rolul de persoana hipnotizata nu raspund hipnozei, elemente aparfinand unor teorii diverse. Astfel, Shor (cf.
totusi la hipnoza. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensionale a hipnozei,
E) Hipnoza si teoriile invatarii (Hull, 1953; Weitzenhoffer, 1953). considera ca hipnoza, ca stare modificata de constiinfa, tre-buie
Aceasta teorie evidenjiaza posibilitatea comportamentului hip- injeleasa tinandu-se seama de trei elemente:
notic pe baza invatarii (conditionarii unor deprinderi de a intra • tending subiectului de a juca rolul de persoana hipnotizata
in transa). Autorii ei sustin ca deprinderile hipnotice seamana (conform teoriei rolului);
cu cele de tipul cufundarii in lectura sau cu deprinderile de a
• profunzimea transei hipnotice;
trai intens aventuri imaginare, insistand mult asupra importan-
tei imitafiei in cadrul comportamentului hipnotic. Dupa cum se
• actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in con-duita
poate lesne observa, si aceasta teorie este insuficienta, ea mar- hipnotica.
ginindu-se mai curand sa descrie modul in care se structurea- Desi elementele aparjinand mai multor orientari se completeaza
za comportamentul hipnotic decat sa explice mecanismele pro- reciproc, nici in cadrul teoriei tridimensionale nu se poate spune precis
cum se explica diferenjele individuale in ceea ce priveste profunzimea
transei atinse de subiect.
H)Teoria comportamentala in problema hipnozei. Aceasta teorie, apar-
funde ale acestuia.
finand lui Barber si colaboratorilor sai, pune accentul, in explicarea
Hipnoza si psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceea ce se
hipnozei, pe comportamentul subiectului in situa^ia expe-
intampla cu subiectul aflat in hipnoza si prin intermediul con-
rimentala, insistand asupra rolului factorilor motivatie, atitudi-ne,
ceptelor specifice psihanalizei. Astfel, multi autori considera transa
expectatie in producerea unor reacjii concordante cu cele sugerate.
hipnotica un fenomen regresiv, de intoarcere a subiectului la train
El sustine ca subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip
specifice varstelor copilariei. In stare de transa hipnotica, subiectul
hipnotic si in urmatoarele situatii:
poate obfine o serie de beneficii secondare, care i-ar ramane
• cand au atitudini, motivajii si expectafii favorabile faj:a de si-tua^ia-
inaccesibile in stare de veghe (isi permite libertati pe care altfel nu si
test;
le-ar putea permite). Se subliniaza importanfa raporturilor de
• cand li se spune sa-si imagineze sugestiile experimentatorului. Deci
subordonare dintre subiect si hipnotizator, pe care psihanalistii le
atitudinile pozitive ar fi cele care determina subiectul sa ras-
aseamana cu cele dintre parinte si copii. Astfel, conform acestei teorii,
punda bine la sugestiile hipnotizatorului.
in cadrul hipnozei pa-terne, hipnotizatorul este identificat cu figura
Barber si Hahn (1962) au demonstrat experimental ca analgezia
autoritara a tatalui, in timp ce in cadrul hipnozei materne
sugerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs o cres-tere a
hipnotizatorul preia rolul protector al mamei. Toji psihanalistii
rezistenjei la durere (in situatii experimentale), asemanatoare cu cea indusa
incearca sa stabileasca o analogie intre fenomenul hipnotic si
prin hipnoza, eviden^iindu-se aceleasi reactii la ma-suratorile fiziologice
dragostea in acceptiune erotica, insistan-du-se pe fenomenele de tip
concomitente. Experimentatorii susjin, pe baza unor date de acest tip, ca
transferential care apar intre subiect si hipnotizator. Astfel, Gill si
no^iunile de transa si hipnoza nu mai sunt necesare in explicarea
Brenman (1947) explica hipnoza prin intermediul regresiei si
hipersugestibilitajii si a performanjelor asa-zisului „comportament
transferului. Psihanaliza moderna considera hipnoza o regresie
hipnotic". Raspunsurile la sugestiile di-recte si performantele asociate in
parfiala in slujba Eului (Kris, 1952).
mod traditional cu termenul de hipnoza pot fi incluse in cadrul unui
Hilgard sus^ine ca si aceasta explicatie a manifestarilor hipnotice este
concept mai general pe care autorii il denumesc „motivatia pentru
insuficienta, neacoperind toata aria de manifestari specifice. Di-ficil de
indeplinirea sarcinii" (Barber si Calverley, 1962).
elucidat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi si fenomenele de
autohipnoza. Daca, in ceea ce priveste explica^ia teoretica, psihanaliza pare
Deci ceea ce se infelege in mod traditional prin hipnoza nu consti-tuie, fenomene si manifestari printre care se pot include si cele de tip hipnotic (si
conform acestei teorii, decat o manifestare mai accentuata a re-ceptivitatii la de care pare sa fie mai curand responsabila functionarea emisferei
sugestii. O obiecfie la aceasta interpretare ar putea-o re-prezenta faptul ca, cerebrale drepte).
daca fara utilizarea umei inductii hipnotice se obtin fenomene asemanatoare
cu cele hipnotice, aceasta nu inseamna in mod obligatoriu ca avem de-a face
Modurile constiintei (dupa Unestahl, 1987)
cu situatii identice, motivarea pentru sarcina producand un comportament
Modul dominant (D) Modul alternativ (A)
complezent care il mimea-za pe eel hipnotic, dar nu se identified cu acesta
(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de presupus ca o operate de LOGICA INSIGHT
chirurgie majo-ra ar putea fi realizata fara anestezice, doar creand gandire analitica sinteza
pacientului moti-vajii si atitudini pozitive. testarea realitatii automatism
I) Teoria disocierii personalitatii si teoria functiondrii diferentiate a celor doud tactica planificare sugestibilitate
emisfere cerebrale. fn anul 1973, Hilgard se referea pentru prima oara la Modul dominant (D) Modul alternativ (A)
conceptul de „observator ascuns", discutand unele fenomene care se
strategii sensibilitate
petrec in timpul hipnozei. Termenul a izvorat din interpretarea unor
evaluare intuijie
date experimentale referitoare la controlul durerii prin hipnoza,
simt critic evaluarea libera a informa£iei
experimente in urma carora a re-zultat ca in timpul hipnozei durerea
analiza detaliilor feedback pozitiv
dispare din punct de vedere subiectiv, dar componentele ei fiziologice
persista; in ace-lasi timp, subiectul inregistreaza durerea la nivelul de instrucfiuni verbale apreciere globala
care este responsabil „observatorul ascuns" (subiectului aflat in controlul voluntar vizualizare
hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata si sa spuna daca gandirea evenimentelor trecute si imagini kinestezice
simte sau nu durerea. Experimentatorul constata surprins ca acesta viitoare
relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu cea-lalta mana, el linearitate temporala controlul prin autoprogramarea
serie automat ca o simte). O explicatie posibila pentru acest fenomen scopurilor
ar fi aceea a disocierii psihologice intre diversele substructuri ale procese seriale traire in prezent
personalitafii. Strans lega-ta de aceasta ipoteza a disocierii psihice ar determinarea verbala a comenzilor procese cognitive paralele
putea fi si interpretarea care coreleaza fenomenele hipnotice existente incercari intelegere nonverbala
cu cele doua emisfere cerebrale. In ultimii ani, hipnoza a fost definita eforturi metafore
si ca o comutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constand in modelare
activarea emisferei drepte si dezactivarea celei stangi. Aceasta definire
stare norma la de constiinta stare alternativa de constiinta
pare sa aiba la baza arguments valide, deoarece se manifests prin
modificari ale percepfiei spajiului si a timpului, ale proceselor
cognitive (logica si capacitate de testare a realitafii mai recluse, mai Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza fenomenele hipnotice
multa sugestibilitate, creativita-te, toleran^a la ambiguitate), prezenta alaturi de cele de creatie, intuifie sau meditatie. Yapko (1995) subliniaza
altor forme de prelucrare a in-formatiei (procesare simultana si faptul ca majoritatea teoriilor asupra hipnozei se refera doar la unele
paralela, in loc de procesare linia-ra), toate aceste fenomene fiind aspecte ale acesteia, fara a putea explica fenomenul in toata complexitatea
caracteristice funcjionarii prioritare a emisferei cerebrale drepte. sa. Cei mai bine conturate teorii sunt urmatoarele:
Totusi, deoarece localizarea cerebrala exacta a multor functii psihice este 1. Hipnoza reprezinta un fenomen disociativ.
inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca pre-matur sa definim
hipnoza ca o comutare la nivel emisferic. Autorul citat propune, in schimb, Partizanii acesteia pornesc de la premisa ca in cadrul psihicului uman
utilizarea a doua modalitati distincte de func^ionare a constiintei: modul funcfioneaza mai multe sisteme cognitive care in mod normal acjioneaza
dominant (D) si modul alternativ (A), acesta din urma fiind responsabil de sinergic sub o comanda centrala. Injimpul hipnozei, sis-temele integrate se
disociaza unele de altele, intr-o masura mai mare sau mai mica, si pot
reacfiona in mod independent furnizand raspun-suri pe mai multe nivele la
sugestiile hipnoterapeutului (Hilgard, 1977,1979,1986,1991; Bowers si
Davidson, 1991; Evans, 1991).
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
27
42
oza ca fenomen regresiv. contraargument impotriva acestei teorii ar putea fi acela ca este greu de
presupus ca un simulant nu ar reacfiona daca ar fi supus unei intervenjii
Aceasta presupune revenirea la modalitati mai primitive de pro-cesare chirurgicale sub hipnoza.
cognitiva primara, concomitent cu accentuarea relatiei transfe rence fafa
de hipnoterapeut considerat drept o figura autoritara de tip arhetipal 7. Hipnoza ca stare modificata de constiinta
(figura parentala) (Nash, 1987; Fromm, 1992). (Tart, 1969; Fromm, 1992).

3. Hipnoza ca relaxare. Din aceasta perspectiva, transa hipnotica este considerata drept o stare
de constiinta modificata, diferita de cea de veghe (normala). Starea de
Relaxarea fizica si cea psihica sunt considerate surse din care de-riva transa este produsa in mod artificial, prin intermediul proce-sului de
fenomene cum ar fi regresia sau disocierea (Edmonston, 1977, 1981,1991). inducfie hipnotica, ce modifica experientele subiective ale clientului
Aceasta teorie are la baza si faptul ca atat in relaxare, cat si in hipnoza datorita focalizarii atentiei produse in urma sugestiei. Aceasta teorie a
modelul undelor cerebrale este asemanator: unde alfa, de veghe relaxata. intrunit un numar mare de adepji pentru ca este cu-noscut faptul ca in
4. Hipnoza ca fenomen sociocognitiv. hipnoza oamenii pot realiza anumite lucruri pe care nu le pot face in stare
de veghe.
Autorii care susjin aceasta teorie afirma ca hipnoza nu reprezinta un
fenomen specific, ci depinde de contextul social in care se desfa-soara si 8. Hipnoza ca proces de reducere a „testarii realitatii".
este definita ca atare de catre participant (Kirsch, 1991; Spanos, 1991a,
Prin „testarea realitatii" se intelege fenomenul de obfinere a unor
1991b; Wagstaff, 1991).
feedbackuri de la stimulii exteriori proveniti din mediu. In hipnoza, acest
5. Hipnoza ca o stare de pasivitate a subiectului. proces este mult diminuat datorita focalizarii atenjiei asupra unui anumit
stimul (intern sau extern); clientul, nemaifiind distras de ambianta, va
Potrivit abordarii traditionale cu caracter autoritar, clientul era con-
putea sa accepte o alta realitate subiectiva sugerata care, la randul sau, va
siderat un subiect pasiv care permite clinicianului sa-i ghideze expe-
determina reacfiile sale emotionale si comportamen-tale (Shor, 1959; Lynn
rience, fara a i se opune in niciun fel. Astfel, subiectul devine un fel de si Rhue, 1991).
receptacul pasiv pentru sugestiile autoritare ale terapeutului. In-
capacitatea clientului de a raspunde sugestiilor directe venite din par-tea 9. Hipnoza ca fenomen de conditionare.
terapeutului este considerata de acesti autori ca fiind un semn de
Cuvintele si gesturile reprezinta stimuli conditionafi, purtatori ai unei
rezistenj:a (Weitzenhoffer, 1989).
anumite semnificajii atribuite de subiect in functie de experientele
6. Hipnoza ca joe de rol. anterioare dobandite prin invatare. Din acest motiv, in cadrul co-municarii
Sarbin si Coe (1972) si Coe si Sarbin (1991) abordeaza, la randul lor, hipnotice eficiente, subiectii interpreteaza si reacfioneaza in modul lor
hipnoza dintr-o perspectiva sociocognitiva, considerand ca hipnoza ca personal la sugestiile terapeutului (Bandler si Grinder, 1975; Grinder si
realitate distincta nici nu exista, iar fenomenul respectiv se manifests doar Bandler, 1976; Lankton, 1979).
atunci cand cineva este dispus sa joace rolul de subiect hipnotizat, fara ca 10. Hipnoza din perspectiva interactionala.
aceasta sa presupuna ca el se afla la alt nivel de constiinta. Mai precis,
In abordarile traditionale, hipnoza era considerata o actiune pe care
persoana se comporta asa cum crede ca ar trebui sa se compor-te un
hipnoterapeutul o intreprinde asupra pacientului, in timp ce, in abor-darea
subiect hipnotizat, raspunzand la sugestiile hipnoterapeutului.
permisiva ericksoniana, responsabilitatea fenomenului hipnotic se imparte
Aceasta teorie are la baza cercetari asupra unor grupuri de subiecti
intre terapeut si client, amandurora revenindu-le obligafia sa fie atenji si sa
dintre care unii au fost hipnotizati, iar atyii au primit indica^ia sa simuleze
coopereze unui cu celalalt. Terapeutul, pentru a avea succes, trebuie sa fie
hipnoza. Comportamentul subiecfilor a fost evaluat de catre experti in
receptiv la nevoile clientului, adap-tandu-si demersurile in funcjie de
hipnoza care, de cele mai multe ori, nu i-au putut depista pe simulanji. Un
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
28
42
acestea in asa fel, incat clientul sa fieja randul sau, receptiv fata de Tehnica presupune fie sugerarea intoarcerii in timp si retrairea unor
posibilitatile de schimbare sugera-te de terapeut. Privita in acest mod, experience trecute cu o intensitate atat de mare, incat parca se produc „aici
hipnoza devine o relatie de inter-dependenfa, in care fiecare dintre cei doi si acum" („retraire", „imersiune"), fie, pur si simplu, sugestia administrate
parteneri se lasa ghidat si ghideaza la randul sau (Erickson, Rossi si Rossi, subiectului de a-si reaminti anumite experien ce si de a le prezenta cat mai
1976; Erickson si Rossi, 1979; Zeig, 1991). in detaliu (hipermnezie). In cazul „re-trairii", subiectul este profund
Abordarea interactionala pune accent pe receptivitatea si respec-tul pe implicat emotional in experienta respective, el sim|indu-se ca si cum
care trebuie sa il acorde terapeutul clientului pentru ca psiho-terapia sa fie experienta s-ar produce atunci; in schimb, in cazul hipermneziei, el se afla
incununata de succes. Desigur, pentru ca fenomenul hipnotic sa se ancorat in prezent, in timp ce isi aminteste cu lux de amanunte o anumita
produca, nu este obligatoriu ca aceasta condifie sa fie respectata, asa cum situafie (Edgette si Edgette, 1995).
se intampla in cazul hipnozei de estrada. Regresia de varsta reprezinta o tehnica ce permite clientului sa se
intoarca in timp, intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat, pentru a
11. Hipnoza din perspectiva biologica.
accesa niste amintiri uitate sau reprimate ale unor evenimente
Legatura stransa dintre corp si psihic, legatura foarte evidenta in cazul semnificative si pentru „a lucra" terapeutic asupra acestora, in vede-rea
hipnozei, a condus la formularea teoriei biologice care cauta sa explice obtinerii unor noi concluzii (Weitzenhoffer, 1989; Spiegel, 1993).
receptivitatea la hipnoza. Spiegel si Spiegel (1987) sunt de pa-rere ca la Yapko (1995) afirma ca regresia de varsta implica doua tipuri de
baza fenomenului hipnotic stau relajiile dintre cele doua emisfere strategii.
cerebrale. Rossi (1982,1991) se refera la existenta unui ciclu biologic natural Prima strategic presupune utilizarea regresiei de varsta pentru a dez-
in cadrul caruia alterneaza concentrarea atentiei cu relaxarea acesteia, la gropa experience timpurii negative, cu caracter psihotraumatizant.
fiecare 90 pana la 150 de minute pe o perioada de 24 de ore. Acest ritm Obiectivul acestei strategii consta in a-1 ajuta pe client sa se elibereze de
circadian de alternare a concentrarii cu relaxarea atentiei se afla la baza starile emo^ionale negative asociate cu experience respective si sa-si
fenomenului hipnotic. modifice atitudinea fafa de acestea, renunfand la modalitatile distruc-tive
Watzlawick (1978) considera ca hipnoza reprezinta o consecinta a de reacjie care au efecte asupra existenfei actuale.
asimetriei cerebrale, in timpul transei activandu-se emisfera cerebra-la Acest obiectiv poate fi atins atat prin intermediul „retrairii" („imer-
dreapta care este responsabila de procesarea de tip global ce sta la baza siunii"), cat si prin hipermnezie, terapeutul fiind eel care decide cat de
unor manifestari cum ar fi creativitatea, intuifia, empatia, ima-ginafia etc. adancit in experienta respectiva sau cat de detasat trebuie sa fie subiectul
In acelasi timp, activitatea emisferei cerebrale stangi, responsabila de in cauza.
activitatea rafionala, este estompata. A doua strategic, care este compatibila cu prima, consta in utilizarea
regresiei de varsta pentru a scoate la iveala resursele si disponi-bilitajile
latente ale subiectului, resurse care au fost utilizate in trecut si care nu
3. Fenomene ce pot fi induse funcfioneaza in prezent, si aceasta in dezavantajul clientului. De cele mai
in cursul hipnozei (Yapko, 1995) multe ori, oamenii dispun de resurse psihologice si disponibilitati latente
de a caror existenta nu sunt constienti, regresia de varsta ajutandu-i sa le
actualizeze. In felul acesta, clientul va re-descoperi in trecutul sau personal
Aceste fenomene, unele dintre ele cu caracter spectaculos sau eel pufin abilitati si experiente care il vor ajuta sa faca ia\a intr-un mod mai eficient
neobisnuit, isi gasesc numeroase aplicatii in utilizarea terapeu-tica a dificultahlor existentei (Lankton si Lankton, 1983; Edelstein, 1986;).
hipnozei.
Orice model de comunicare care il ajuta pe client sa se intoarca in trecut
1. Regresia de varsta
poate fi utilizat pentru obtinerea regresiei de varsta. Clientul va fi ghidat
Implica utilizarea intensiva si experienfiala a proceselor memoriei. sa-si utilizeze imaginatia pentru a accesa experience tre-cute. Se pot utiliza
imagini sugestive ale unor „vehicule" ale intoar-cerii in timp (tren, avion,
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
29
42
vapor, „masina timpului") cu ajutorul caro-ra subiectul se va deplasa catre semnificaCii descoperite la niveluri mai profunde, de unde isi poate
perioada dorita. Aceste „vehicule" reprezinta modalita^i artificiale, reconsidera existenja dintr-o noua perspective.
concrete si contextuale, menite sa re-structureze experienfa clientului si, Progresia de varsta poate fi utilizata in doua moduri:
pentru ca tehnica sa functioneze, este necesara furnizarea unui numar cat - pentru a verifica efectele intervened terapeutice, respectiv
mai mare de detalii („iji ima-ginezi ca te urci intr-un avion care te intoarce in ce masura acestea sunt de durata si au produs o modifi-care in
in timp, te intoarce tot mai mult in timp... pana la varsta de X ani"). stilul de viafa al clientului (Erickson, 1954; Havens, 1986; Philips
Regresia de varsta se poate realiza si indirect, prin intermediul unor si Frederick, 1992);
intrebari care il orienteaza pe client in direc^ia unor experience trecute - ca intervenfie psihoterapeutica directa (de pilda, un
(„Poti sa-j:i amintesti cat de bine te-ai simfit cand ai reusit la examenul de pacient cu fobie de caini isi poate imagina, dupa aplicarea unei
admitere la liceu?"). Astfel, clientul va declansa niste procese de cautare tehnici de desensibilizare, ca se confrunta cu animalul respectiv
interioara pentru a-si aminti acele evenimente care il ajuta sa furnizeze fara a simti anxietate).
raspunsurile asteptate de catre terapeut. O astfel de cautare interioara La fel ca si in cazul regresiei de varsta, progresia se poate realiza prin
poate incepe prin evocarea in plan cognitiv a unor amintiri, dupa care, metode directe (sugerarea faptului ca utilizeaza un vehicul spatial pentru a
intrebari formulate cu abilitate il vor ghida pe client sa se scufunde in se deplasa in viitor, ca vizioneaza un film sau citeste o carte in care se
situatia evocata si s-o retraiasca plenar, ca si cum ar fi actuala. vorbeste despre ceea ce se petrece in viitor) sau indi-recte.
Pentru a conferi regresiei de varsta un caracter mai pufin amenin-Jator, Metodele directe utilizeaza:
clinicianul o poate facilita descriind experience personale sau apartinand • metaforele: „As dori sa-fi povestesc despre o clienta care si-a
altor persoane. imaginat cum va arata peste trei luni de la sedinCele in care am
Alte tehnici de inducere a regresiei de varsta (Yapko, 1995): facut exact ce facem noi acum, si atunci cand s-a proiectat in viitor
a) prin realizarea unor punti afective sau psihosomatice prin in- ea a descoperit ca...";
termediul carora starile emo^ionale sau constientizarile actuale sunt • sugestii intercorelate: „Mi-ar placea sa ma uit in jur si sa ma in-treb
conectate cu perioada cand aceste stari afective sau con-stientizari au ce se va intampla in viitor, atunci cand tu vei fi in stare sa privesti in
aparut pentru prima oara („Pe masura ce conti-nui sa fii constient de
urma si sa apreciezi schimbarile pozitive pe care le-ai realizat...";
acest sentiment uitat pe care 1-ai descris, te intorci in timp si iti
• sugestii administrate sub forma unor supozijii: „Ma intreb unde te
amintesti de perioada cand el a aparut pentru prima oara...");
vei afla si cu ce te vei ocupa atunci cand vei constata cu pla-cere ca
b) prin dezorientarea temporala in cadrul careia se administreaza
nu ai mai fumat de mult timp...";
sugestii cu caracter confuz care au menirea de a-1 reorienta pe client
• intrebari sugestive intercorelate: „PoCi sa-mi spui cum vei de-scrie
dinspre etapa „acum" catre „atunci";
prietenilor tai modul in care ^i-ai rezolvat problema?"
c) prin alternarea regresiei cu progresia de varsta, in cadrul careia
Aceste abordari demonstreaza modalitatea in care este ghidat clientul
clientul este la inceput orientat spre viitor, unde isi va aminti cele
pentru a-si construi un montaj mental care sa contina expectatii pozitive
petrecute in trecut. Aceasta tehnica este menita sa creeze clientului o
pentru viitor (de Shazer, 1978; Lazarus, 1984; Yapko, 1988, 1992;
mai mare detasare fata de experience trecute traumatizante („te afli
Hammond, 1990; Torem, 1992).
undeva in viitor si de acolo iti privesti cu alji ochi si i\i analizezi
trecutul...") (Erickson, 1954; Watkins, 1971; Gilligan, 1987; 3. Amnezia.
Hammond, 1990).
Presupune sugerarea faptului ca subiectul aflat in hipnoza va uita la
2. Progresia de varsta nivel constient anumite instrucfiuni sau experiente traite. Sugerarea uitarii
Presupune sugerarea faptului ca subiectul se proiecteaza in viitor unde in plan constient vapermite mentalului inconstient sa uti-lizeze in mod
isi imagineaza consecintele schimbarilor produse, integreaza noile creativ experienta hipnotica, realizand ceea ce aceasta instanta trebuie sa
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
30
42
faca. Amnezia poate fi utilizata si pentru a alunga din constiinta amintirile Hipnoza acfioneaza mai ales asupra componentelor psihologice ale
dureroase. durerii (teama, anxietate, sentimente de neajutorare, precum si expectable
Yapko (1995) este de parere ca in astfel de situatii amnezia nu trebuie negative ale subiectului), dar si asupra componentelor fi-ziologice ale
sugerata decat dupa ce s-a realizat o anumita procesare terapeu-tica acesteia.
(catharsis) asupra respectivelor arnintiri. Amnezia nu apare in mod Utilizarea hipnozei in combaterea durerii este importanta din ur-
automat dupa orice transa hipnotica, asa cum se crede in mod obisnuit; matoarele motive:
clientul care este motivat sa-si aminteasca anumite experience sau su-gestii - hipnoza contribuie la cresterea autocontrolului subiectului,
administrate o va putea face (Erickson si Rossi, 1974; Zeig, 1985). diminuand sentimentele de neajutorare;
Mai mult decat in cazul altor fenomene hipnotice, amnezia poate fi - cu ajutorul hipnozei se poate reduce sau chiar elimina me-dicatia
objinuta mai greu prin intermediul unor sugestii directe, pentru ca analgezica, medicafie care are o serie de efecte secondare si care
sugerarea faptului ca subiectul va uita tot ce s-a petrecut in cursul se-dintei produce dependenja. Hipnoza nu are efecte se-cundare si nici nu
de hipnoza poate „suna" ameninfator. In cazul in care se adop-ta o creeaza dependenfa. Reducerea durerii cu ajutorul hipnozei se
strategic directa, este indicat ca modul de construire a sugestiilor sa fie mai realizeaza la diversi subiecti in grade diferite, dar indiferent de
pufin ameninfator. nivelul acestei reduceri, ea are loc pe cai naturale;
Abordarile indirecte pot imbraca o varietate de forme, dintre care - hipnoza contribuie la funcjionarea subiectului la un nivel mai
amintim sugestiile indirecte ca a tare, comutarea atenfiei si confuzia subtil, punand in acfiune si disponibilitafile latente de vindecare;
(Hilgard, 1968; Cooper, 1979; Zeig, 1985; Evans, 1986). - expectatiile de bunastare psihica, senzafia de contort, precum si
4. Analgezia si anestezia reducerea anxietajii reprezinta, la randul lor, factori care
faciliteaza procesul de vindecare sau macar intarzie de-gradarea
Analgezia si anestezia se situeaza pe un continuum care presupune fizica si psihica a subiectului (Crasilneck si Hall, 1985; Brown si
diminuarea sensibilitafii corporale dureroase. Analgezia presupune Fromm, 1986,1987; Chaves, 1989,1993).
sugerarea reducerii durerii in conditiile perpetuarii unor senzafii asociate In unele cazuri, analgezia se produce spontan in timpul hipnozei
(temperatura, presiune, senzafii legate de pozifia diverselor parfi ale deoarece clientul este profund absorbit de experientele pe care le traieste.
corpului etc.), fapt ce menjine orientarea subiectului in ra-port cu corpul Asociata cu catalepsia (inhibifia miscarilor voluntare), analgezia
propriu. Anestezia presupune eliminarea completa sau aproape completa caracterizeaza intr-o oarecare masura persoana hipnotizata care este mai
a sensibilitatii din tot corpul sau dintr-o zona a acestuia. Capacitatea de a putin constienta de corpul sau. Se poate spune ca orice me-toda care
reduce durerea in limite suportabile reprezinta o particularitate a fiintei presupune comutarea atentiei de la senzafiile corporale are efecte
umane si este considerata una dintre cele mai importante aplicatii ale analgezice indirecte. Clientul poate fi invafat prin exersare sa-si distraga
hipnozei clinice. atenfia de la stimulul dureros si sa se concentreze asupra
Yapko (1995) este de parere ca pacienfii care sufera dureri sunt per- unor ganduri pozitive, imagini sau amintiri placute, stari afective benefice
soane cu care este in acelasi timp foarte usor de lucrat pentru ca sunt etc..
puternic motivate sa fie ajutate, dar si subiecti foarte dificili, pentru ca Abordarea directa a analgeziei implica sugestii directe de reducere sau
durerea le-a afectat toate sectoarele existenfei- Terapeutul care abor-deaza disparifie a sensibilitajii intr-o anumita zona a corpului. Una dintre
o astfel de cazuistica trebuie sa dea dovada de foarte multa sen-sibilitate tehnicile frecvent utilizate este cea a anesteziei „in manusa": subiectului i
pentru ca durerea presupune totodata anxietate, depresie, sentimente de se sugereaza anestezia la nivelul unei maini (de regula cea dominanta),
neajutorare, dependent crescuta, precum si restrange-rea contactelor 7543
apoi „senzatia" este transferata in oricare alta parte a corpului. Analgezia
sociale. Chiar si durerea care prezinta cauze organice bine precizate are se poate realiza si prin sugerarea disocierii intre corp si psihic, fiecare
componente psihologice ce tin de modul in care o traieste subiectul in components desfasurandu-si existenfa in alt plan. Alte modalitafi de
cauza si de consecintele acesteia. inducere a analgeziei:
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
31
42
- sugerarea amneziei ia\a de perioadele dureroase. Se utilizeaza clientului poate facilita aparitia unui raspuns de tip cataleptic: o povestire
mai ales in cazul in care subiectul trebuie sa urmeze pro-ceduri captivanta, surpriza, socul sau confuzia (Rossi, 1973; Bloom, 1990).
medicale dureroase si repetate; Sugerarea catalepsiei poate avea loc direct sau indirect, prin sugestii
- sugerarea reducerii gradate a durerii, care descreste treptat, la verbale sau nonverbale. Metodele verbale constau in admi-nistrarea unor
anumite intervale de timp; sugestii de relaxare si imobilitate posturala, in timp ce o tehnica
- pseudoorientarea in timp, prin care clientul este proiectat in nonverbala ar putea fi cea a modelarii, prin intermediul careia terapeutul
viitor (progresie de varsta), intr-o perioada in care procesul trece treptat de la o comunicare animata, ba-zata pe rutine conversational,
patologic s-a incheiat; la o stare de relaxare si imobilitate, inducandu-i clientului starea de transa
- regresia de varsta intr-o perioada anterioara aparitiei durerii (Erickson, 1983, 1985; Gilligan, 1987).
(Erickson, 1966; Barber, 1977; Barber si Adrian, 1982; Erickson,
6. Disocierea
1983; Hammond, 1990; Hilgard si Hilgard, 1994).
Disocierea este definita drept capacitatea de a descompune expe-rienfa
5. Catalepsia
psihologica in parfile sale componente, amplificand constien-tizarea unei
Catalepsia este definita ca o inhibifie a miscarilor voluntare, aso-ciata experience concomitent cu diminuarea constientizarii alte^ experience. Din
cu o concentrare intensa a atenfiei asupra unui stimul specific. Cu cat pacate, majoritatea clinicienilor nu cunosc decat aspectele patologice ale
clientul este mai concentrat asupra sugestiilor administrate de terapeut, cu fenomenelor disociative, ignorandu-le pe cele normale, care au aplicatii in
atat el va manifesta o reactie de tip cataleptic mai ampla. Reac^ia hipnoterapie.
cataleptica include: fixitatea privirii, imobilitate posturala, iar pentru In cadrul disocierii realizate prin intermediul hipnoterapiei, men-talul
subiecfii aflati in hipnoza profunda, „flexibilitate ceroasa" (se poate constient va fi prea ocupat de un stimul anume asupra caruia s-a
imprima membrelor orice pozifie pe care o stabileste terapeutul), asociata concentrat atentia subiectului, in timp ce mentalul inconstient va fi liber sa
cu un comportament catatonic (subiectul menjine un timp indelungat desfasoare activitafile pe care le crede de cuviinta. Cu cat starea hipnotica
pozijii incomode ale membrelor), rigiditate muscu-lara, miscari este mai profunda, cu atat gradul de disociere este mai mare si cu atat
involuntare, precum si incetinirea unor procese psihofi-ziologice cum ar fi subiectul va avea mai multe posibilitafi sa proceseze la nivel inconstient,
ritmul respirator, cardiac, reflexele de clipit sau in-ghifit. generand raspunsuri automate, spontane: se pot actuali-za amintiri uitate,
Simptomele catalepsiei pot constitui indicatori ai prezentei unei transe se poate produce levitafia unui bra^, subiectul poate ramane intr-o pozitie
profunde, dar pot fi induse si in mod deliberat, din ratiuni terapeutice. imobila (Hilgard, 1986; Cardena si Spiegel, 1991; Spiegel, 1993).
Catalepsia reprezinta un fenomen specific pentru hipnoza, fenomen care Sugestiile de disociere propun mentalului constient sa se concen-treze
se asociaza direct sau indirect cu orice manifestare de tip hipnotic. asupra unui stimul, in timp ce mentalul inconstient este incura-jat sa
Catalepsia este rezultatul focalizarii atenfiei asupra unei realitafi diferite, realizeze altceva si sa acumuleze experience, facand abstractie de
care indeparteaza subiectul de realitatea concreta, fa-cand posibila aparijia constiinta.
unor fenomene cum ar fi: regresia de varsta, analgezia, distorsionarile Sugestiile directe de disociere ii permit clientului sa descopere ca este
senzoriale etc. probabil sa traiasca simultan experience care se desfasoara la mai multe
Catalepsia poate fi indusa direct, in scopuri terapeutice (de pilda, niveluri si ca aceste experience au un caracter spontan si automat. In mod
pentru persoanele la care este necesara limitarea miscarilor pentru o indirect, disocierea se produce prin sugerarea oricarui fenomen hipnotic,
recuperare motorie mai rapida) sau poate avea ca obiectiv facilitarea ea putand fi indusa prin intermediul metaforelor, confuziei sau prin orice
demersului hipnoterapeutic general (prin focalizarea accentuate a atentiei tip de alte sugestii cu caracter indirect.
asupra unui stimul este stimulata activitatea independents a instanfelor
psihice de natura inconstienta). Orice stimul care captea-za puternic atenjia 7. Halucinatiile si modificarile senzoriale
Irina Holdevici Hipnoza — de la magie la psihoterapia moderna
32
42
Halucinatiile sunt perceptii fara obiect care pot sa apara si la su-biecCi Cu excepha celor construite special pentru a produce confuzie, su-
normali, in urma inducCiei hipnotice. Acestea pot sa fie pozitive, cand gestiile clare si simple ii permit clientului sa se lase „dus" de hipnoza fara a
subiectul percepe un obiect sau o persoana care nu este pre-zenta, si analiza, a interpreta sau a critica la nivel constient ceea ce se petrece. Cu
negative, situate in care un obiect prezent nu este perceput ca atare. cat sugestiile sunt mai complicate, cu atat clientul trebuie sa faca apel la
Prin sugerarea unor halucinaCii, terapeutul modifica parametrii mentalul constient pentru a le inCelege si, cu cat nive-lul constient este mai
constientizarii senzoriale, situaCie in care clientul va percepe lumea intr- activ, cu atat e mai limitat accesul la zonele in-constiente, ceea ce nu este in
un mod diferit, facilitand activarea unor resurse interioare cu caracter avantajul hipnozei.
adaptativ. In timpul inductiei hipnotice, halucinaCiile pot sa apara si
2. Demersul hipnotic este mai eficient daca se utilizeaza limbajul clien-
spontan. De regula, sugerarea unei halucinaCii se realizeaza prin
tului.
intermediul unor sugestii directe.
In mod indirect, sugerarea faptului ca pacientul este constient de Cuvintele reflecta stari psihice cu caracter subiectiv si din acest mo-tiv,
prezenCa braCului sau drept poate reprezenta o sugestie indirecta ca nu chiar daca mai multi oameni utilizeaza aceleasi cuvinte, nu in-seamna ca
isi simte piciorul (Erickson, Rossi, si Rossi, 1976; Bandler si Grinder, 1992). traiesc aceleasi experience.
In cazul in care terapeutul va „traduce" spusele clientului in limbajul
8. Reactiile ideodinamice
sau propriu si apoi va comunica prin intermediul acestuia, va genera,
Reprezinta raspunsuri automate care se pot declansa la nivel motor, aproape sigur, o lipsa de inCelegere intre cei implicaCi in demersul
senzorial si afectiv (termenul de ideodinamic provine de la trans-formarea terapeutic.
unei „idei// intr-o acCiune; in mod concret avem de-a face cu reacCii
3. Terapeutul trebuie sa solicite clientului sa-si exprime trairile in ter-
ideomotorii, ideosenzoriale si ideoafective). Aceste reacCii sunt declansate
meni experientiali.
de instanCele de natura inconstienta, ca raspuns la stimuli interni sau
externi.

II
Inductia hipnotica

1. Indicatii pentru realizarea unei comunicari hipnotice


eficiente

(Yapko, 1995)
1.Sugestiile terapeutice trebuie sa fie simple si usor de inteles.
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 33

Este important ca pacientul sa-si descrie cu lux de amanunte ex- 6. Comunicarea terapeutica trebuie sa utilizeze modalitatea senzoriala
perientele, pentru ca, recurgand la cateva cuvinte simple, nu poate furniza dominanta a clientului.
suficiente informafii in legatura cu ceea ce simte. Cu cat de-scrierea
Asa cum subliniaza Bandler si Grinder (1979), initiatorii programa-rii
acestora este mai detaliata, cu atat terapeutul are mai multe sanse de a
neurolingvistice (PNL), oamenii culeg, stocheaza si proceseaza in-formajia
realiza o interventie adecvata.
in acord cu stilul lor personal, care presupune operarea intr-o modalitate
4. Construirea sugestiilor utilizand predominant timpul prezent si senzoriala dominanta: vizuala, auditiva sau kinestezica.
intr-un mod pozitiv. In cazul in care terapeutul va identifica modalitatea senzoriala fa-vorita
a clientului, acesta va trebui sa adapteze comunicarea si sa utilizeze
In general, sugestiile trebuie sa fie exprimate la timpul prezent si sa se
respectiva modalitate senzoriala, facandu-se astfel mai bine in-teles si
refere la ceea ce simte persoana. In structurarea sugestiilor hipnotice
acceptat de catre pacient.
trebuie sa se realizeze conexiunea dintre ceea ce se petrece „aici si acum"
Informafiile referitoare la modalitatea senzoriala preferata pot fi
cu ceea ce se asteapta in viitor, ca in exemplul de mai jos:
obtinute prin observarea atenta a modului in care se exprima clientul, mai
„Pe masura ce traiesti starea X, vei incepe sa realizezi comporta-mentul
ales a predicatelor pe care acesta le foloseste. Astfel, daca terapeutul
(sa simfi starea Y)".
doreste sa orienteze clientul in directia vizuala, el va trebui sa utilizeze o
Terapeutul va cauta sa obfina cat mai multe informatii referitoare la
terminologie in care sa fie prezenti termeni care se refe-ra la experience
starea actuala a clientului sau, pentru a realiza cat mai bine cone-xiunile cu
vizuale.
starea care se doreste in viitor. Subliniem, de asemenea, ne-cesitatea de a
„Imagineaza-fi ca te afli la mare, pe plaja... cauta sa vezi cat mai clar
formula sugestiile in termenii gandirii pozitive, acestea trebuind sa
marea, valurile, linia orizontului, siluetele indepartate ale vapoa-relor...
sugereze ce anume poate sa faca persoana, si nu ceea ce nu poate (Grinder
admiri imaginea razelor de soare care se reflects in apa ma-rii... vezi nisipul
si Bandler, 1981; Hammond, 1990).
galben, oamenii care se relaxeaza in vacanfa... cerul albastru, cu nori albi.
5. Clientul trebuie incurajat si sustinut prin fntariri pozitive. In cazul in care terapeutul doreste sa sugereze o experienta auditiva, el
poate transmite urmatorul mesaj:
Aceste feedbackuri pozitive au menirea de a conduce clientul in asa fel,
„Eu nu stiu ce iti spui atunci cand vorbesti cu tine insuti prin in-
incat acesta sa constientizeze forfa si resursele sale interne latente pe care
termediul gandurilor tale..., dar acest dialog interior joaca un rol in-semnat
le-a ignorat pana atunci (Erickson si Rossi, 1979; Hammond, 1990). Astfel,
in ghidarea experientelor tale... si ar fi foarte bine daca te-as auzi
clientul va trebui sa-si asume responsabi-litatea propriilor trairi si sa-si dea
spunandu-ti in gand lucruri bune, care sa te faca sa ai mai mul-ta incredere
seama ca are puterea sa controle-ze, daca nu evenimentele existenfei,
in tine..."
macar reacfiile sale fafa de acestea.
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 34
Modalitatea kinestezica se refera atat la stari afective, cat si la sen-zafii Acestea reprezinta afirmatii prin intermediul carora terapeutul il
kinestezice: informeaza pe client in legatura cu inten$iile sale, pentru ca pacientul sa nu
„Atunci cand i\i amintesti de o experience placuta, retraiesti senti- fie luat prin surprindere. Astfel, pacientul se va simti in si-guranfa si nu va
mentul minunat de a fi iubita... simti aprecierea din partea prietenu-lui fi nevoit sa acorde atentie tuturor acjiunilor terape-utului, o asemenea
tau... si sentimentul este atat de puternic, incat parca prinde con-tur, parca analiza constienta fiind in detrimentul hipnozei.
il poti atinge... si aceasta plenara experienta emofionala va fi mereu Mesajele anticipatorii reprezinta formulari simple in legatura cu ceea ce
prezenta in tine si iti va da forta pentru intreaga viata". urmeaza sa se petreaca: „curand eu voi.Aceste mesaje sunt necesare
Yapko (1995, p. 86) este de parere ca, in masura in care terapeutul deoarece este foarte dificil pentru un subiect hipnotizat sa fie in acelasi
focalizeaza atentia clienfilor asupra unor aspecte pe care acestia nu le timp in stare de alerta si relaxat.
remarca in mod obisnuit, demersul psihoterapeutic va fi mai bine apreciat
11. Tonulsi ritmul vocii terapeutului trebuie sa fie in concordanta cu in-
de acestia.
tentiile sale.
7. Clientului i se vor furniza doar acele informatii care sunt absolut ne-
O voce tensionata este improprie pentru a sugera o stare de relaxare. O
cesare.
alta incongruenJa ar consta in inducerea hipnozei pe un ton de conversatie.
Terapeutul va trebui sa informeze clientul in legatura cu ceea ce se va Cele mai bune rezultate se obCin daca vocea hipnote-rapeutului este calda,
petrece in cursul sedinfei de hipnoza, evitand insa sa-i explice in detaliu blanda, cu modulaCii adecvate in funcCie de sugestiile administrate.
aspectele referitoare la tehnica pe care o va utiliza, pentru a-1 impiedica sa 12. Realizarea unor conexiuni intre sugestii.
dezvolte rezistente pe baza analizarii si criticarii tehnicii aplicate. Mai Bandler si Grinder (1979) se refera la acCiunile de .pacing" (intra-rea
mult, o tehnica sugestiva deconspirata nu va mai functiona ca atare. terapeutului in rezonanfa cu clientul) si „leading" (ghidarea aces-tuia in
8. Pacientului trebuie sa i se acorde un timp suficient pentru a reactio- directia dorita). Erickson si Rossi (1979) subliniaza importanCa acceptarii si
na. a utilizarii a tot ceea ce face subiectul in timpul hipnozei.
Yapko (1995) vorbeste de procedeul de conectare a sugestiilor (lan-Curi
Oamenii sunt in general tenta^i sa aprecieze desfasurarea eveni- de sugestii), prin intermediul caruia terapeutul va stabili o pun-te de
mentelor conform ritmului propriu. In hipnoza, daca terapeutul pro- legatura intre ceea ce face subiectul si ceea ce se doreste ca el sa faca, dupa
cedeaza astfel, el va putea sa pericliteze comunicarea cu pacientul. De modelul: „Pe masura ce realizezi X, vei experimenta starea Y" („Faptul ca
aceea, el nu trebuie sa-1 oblige pe client sa reactioneze atunci cand cre-de stai relaxat pe fotoliu si asculCi vorbele mele ifi va permite sa-ti simCi
ca ar fi necesar, lasandu-1 sa reactioneze in ritmul sau personal. braCul drept tot mai greu, din ce in ce mai greu"). Aceste conexiuni asigura
9. Terapeutul trebuie sa solicite permisiunea clientului daca doreste sa-1 continuitatea demersului hipnotic.
atinga. Hammond (1990) si O'Hanlon (1995) afirma ca exprimarea din cadrul
procedurilor de induc^e hipnotica reprezinta „un cosmar" pentru filologi,
Atingerea reprezinta un gest de intimitate, o intruziune in lumea in timp ce pentru subiectul aflat intr-o stare modificata de constiinCa este
personala a clientului, si acesta o poate percepe ca pe o violare a te- foarte usor de urmarit.
ritoriului sau, mai ales daca a avut experience negative de acest gen. Un alt
13. Sugestiile cu caracter mai general sunt mai eficiente decat cele foar-
motiv pentru care nu este indicat ca terapeutul sa-1 atinga pe pacient fara
permisiune il constituie faptul ca subiectul aflat in transa are atenfia te precise.
orientata spre interior, iar o atingere neasteptata 1-ar re-orienta spre lumea Astfel, este mai probabil ca un subiect sa reziste unei sugestii de tipul
exterioara. „bratul tau drept devine tot mai cald" decat unei sugestii mai vagi, cum ar
10. Administrarea unormesaje anticipatorii.
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 35
fi: „Observa ce modificare de temperatura apare intr-unul din braCele 1) contribuie la saracirea stimulSrilor senzoriale ale subiectului prin
tale...". limitarea mi^carilor corporale;
InducCia hipnotica reprezinta procedeul prin care se realizeaza transa 2) incearcS sa altereze imaginea rezultatS ca urmare a constienti-zarii
hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de corporale a subiectului;
dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a 3) sugereaza un fel de proces de disociere, focalizand atenfia su-
corpului (de exemplu punctul dintre sprancene), asociata cu administrarea biectului asupra miscarilor proprii, astfel incat unele miscari care, de
de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare, somnolenCa. regula, se produc in mod involuntar devin voluntare;
Hartland (1971) distinge trei faze ale inductiei hipnotice: a) faza de 4) sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale subiectului, cre-and
pregatire; b) inducCia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adancire a transei. un fel de atmosferS magica.
n) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa expli-ce In inductia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii speciale:
subiectului in ce consta hipnoza, ce se asteapta de la el si ce efecte 1) o strategic de privare senzoriala;
poate avea aplicarea acestei tehnici. Se insista mai ales asupra 2) o strategic care dezvolta un tip de relatie interumanS
avantajelor pe care le are hipnoza in eliminarea unor simptome de specifics intre terapeut si pacient, relajie cu un profund continut
care subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-1 asigure trans-ferenjial.
pe pacient ca nu are de ce sa-i fie frica si ca va trai experience 2. Selectia, evaluarea si pregatirea clientilor pentru hipnoza si
agreabile. Subiecti anxiosi trebuie interogafi de catre terapeut testarea gradului de hipnotizabilitate
asupra fricii lor si incurajafi s-o depSseascS. De exemplu, in cazul
unui subiect care se teme ca ar putea fi manipulat de terapeut, este
Linden (2001) subliniazS faptul ca stabilirea relafiei dintre client si
necesar sa i se explice ca el nu-si va pierde starea de constienfa si
ca, daca doreste, va putea iesi oricand din transa hipnotica. In terapeut in cadrul hipnoterapiei reprezinta un demers care cuprinde patru
aceasta fazS de pregatire i se cere pacientului sa fie cat mai pasiv si etape:
sa nu incerce sa-1 ajute sau sa se opuna terapeutului. Se precizeaza I Evaluarea problematicii clientului (interviul clinic)
ca este interesul lui sa beneficieze de avantajele hipnozei si ca, daca
La ora actuals un numar tot mai mare de clienti se prezintS la ca-
nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult mai bine sa se adreseze altui
binetele de psihologie solicitand o interventie cu ajutorul hipnozei. Acestia
specialist. In continuare i se da subiectului indi-cafia de a nu-si
fac parte din mai multe categorii.
analiza starea, de a nu incerca sa afle ce e cu el. El trebuie doar sa
Unii clienfi prezinta simptome sau probleme care pot fi tratate cu
respecte instructiunile terapeutului.
ajutorul hipnozei, cum ar fi tulburarile de stres, aspecte legate de com-
b) Faza de inductie hipnotica propriu-zisa cuprinde comportamentele baterea si controlul durerii sau aducerea la nivelul constiintei a unor
impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune si conflicte sau confinuturi refulate, generatoare de tulburari psihice sau
face terapeutul. Inducfia hipnotica presupune distragerea de la psihosomatice. Marea majoritate a acestor clienti defin suficiente cu-
stimulii perturbatori externi, concentrarea asupra unui obiect de nostinte de specialitate referitoare la beneficiile hipnozei sau ale altor
dimensiuni mici si asupra spuselor terapeutului, sugerarea re-laxSrii tehnici inrudite cum ar fi relaxarea, meditafia sau tehnica imaginafiei
si a somnolenfei, stimularea jocului liber si a imaginatiei. (imageriei) dirijate, desi exista si clienti care nu sesizeaza asemanarea
Dupa Kubie si Margolin (cit. Hartland, 1971), inductia hipnotica ar avea dintre acestea din urma si hipnoza.
trei componente: 1) sugerarea imobilitafii; 2) fixarea privirii; 3) O alta categorie sunt clienjli care nu cunosc nimic despre hipnoza si
administrarea de stimuli monotoni. avantajele acesteia sau manifests rezistenta fata de aplicarea ei. Rezistenfek
Dupa Gil si Brenman, in astfel de situajli terapeutul: pot proveni din mai multe surse: prejudecafi de natura culturala sau
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 36
religioasa (Marcun, 1994), teama de necunoscut sau de relajia cu setului de expectatii pozitive, adap-tarea intervenjiei terapeutice la nevoile
terapeutul, despre care cred ca ii va putea controla in tota-litate. clientului, precum si la corec-tarea concepfiilor eronate referitoare la astfel
Exista si clienji care solicits hipnoza sub diverse pretexte (sS aban- de metode, mai ales in cazurile in care clientii au avut experience negative.
doneze fumatul sau sa slSbeasca), evaluarea clinica aprofundatS pu-nand Un alt element important in cadrul evaluarii realizate de hipnote-rapeut
in evidentS cu totul alte probleme psihologice. In astfel de ca-zuri, se refera la obtinerea de informatii privind traumele suferite de client in
abilitafile de diagnostician ale hipnoterapeutului sunt poate la fel de antecedente. Studiile clinice au evidentiat faptul ca traumele si conflictele
importante precum cele de inductie a hipnozei. Atunci cand se pune reprimate pot iesi la suprafata in urma aplicarii hipnozei, care
problema aplicSrii hipnozei nu trebuie sS uitam faptul ca pacientul destructureaza sau macar slabeste mecanismele de apara-re ale Eului
reprezintS un partener de discufie cu care trebuie analizata oportunitatea (Fromm, 1980). Mai mult, este cunoscut faptul ca unele probleme curente
aplicSrii acestei strategii terapeutice. pot avea la baza conflicte si psihotraume necon-stientizate, iar legatura
Atat particularitSfile clientului, cat si cele ale terapeutului reprezinta dintre aceste simptome si vechile traume poate fi activata cu ajutorul
variabile importante pentru succesul demersului hipnoterape-utic (Rhue, hipnozei. Traumele pot fi de natura fizica (accidente rutiere, fracturi,
Lynn si Kirsch, 1993), desi acceptarea hipnozei de cStre client pare sS joace spitalizari de durata mai lunga) sau psihica (pierderea unei persoane
rolul dominant (Murray-Jobsis, 1993, p. 430). apropiate, abandonul sau neglijarea).
Intr-o prima etapa, terapeutul va culege informatii referitoare la
Terapeutul clinician trebuie sa fie foarte atent pentru a nu sugera
problema prezenta, va intreprinde demersuri pentru stabilirea rela-tiei
clientului elemente legate de posibile traume, mai ales atunci cand se pune
terapeutice, va evalua in ce masura hipnoza reprezinta demersul eel mai
problema unor presupuse abuzuri fizice sau sexuale care au avut loc in
potrivit pentru client si va evalua motivatia acestuia pentru schimbare.
copilarie. Terapeutul va trebui sa evalueze atat motivatia constienta, cat si
Hipnoterapeutul, mai ales daca nu este medic, va trebui sa se informeze in
pe cea inconstienta pentru terapie si sa fina seama de aceasta atunci cand
legatura cu toate investigafiile medicale realizate anterior inceperii
elaboreaza planul demersului terapeutic. Este util ca pacientul sa fie
hipnoterapiei. Acest lucru este si mai important atunci cand clientul
intrebat ce anume il aduce la cabinet sau ce s-ar intampla daca problema sa
solicita intervenjia hipnotica pentru probleme cum ar fi cefaleea, insomnia
ar fi deja rezolvata. In cazul in care motivatia este slaba sau lipseste, un
sau durerile in zona spatelui, care pot avea o etiologie de tip organic si pot
plan eficient de terapie va trebui sa includa si strategii de crestere a
necesita tratamente medicamen-toase sau chirurgicale (Olness si Libbey,
1987). In astfel de situajii, hipnoza poate conduce la amanarea stabilirii motivafiei.
diagnosticului, la mas-carea simptomelor sau chiar la alterarea condifiei Odata cu demersul terapeutic, a inceput si s-a realizat un consens in
medicale a clientului. ceea ce priveste aplicarea hipnozei, aceasta din urma putand fi uti-lizata
atat pentru evaluarea, cat si pentru cresterea motivatiei. Astfel, de pilda,
Astfel, de pilda, un subiect cu nivel inalt de hipnotizabilitate poate
metoda semnului ideomotor poate fi utilizata pentru identi-ficarea
solicita hipnoza pentru reducerea durerii la nivelul unui genunchi. Acesta
factorilor care saboteaza motivatia. De asemenea, sugestiile de intarire a
nu va mai simfi durerea, va solicita piciorul, iar dupa cateva zile starea
Eului pot fi utilizate si pentru redarea speranfei clientului.
clientului se va agrava, radiografia evidenfiind o hsura sau o ruptura de
Hipnoza poate fi aplicata la o gama larga de probleme din dome-niul
ligamente. Putem afirma astfel ca nu hipnoza reprezinta un demers
medicinei, al stomatologiei si al psihoterapiei, fie ca metoda prio-ritara de
periculos, ci evaluarea eronata a terapeutului referitoare la utilitatea
tratament, fie ca strategic ajutatoare. Exista si situaj:ii cand hipnoza poate fi
aplicarii acesteia. Terapeutul va trebui sa se informeze si cu privire la
aplicata si fara o pregatire prealabila a subiectului, cum ar fi in cazurile de
eventualele experience anterioare pe care clientul le-a avut cu hipnoza sau
urgenta referitoare la traumatisme fizice severe sau/si la combaterea
tehnici inrudite (relaxare, meditatie, imaginatie dirijata). Sunt necesare
durerii. Maniera in care clientul isi prezin-ta problema este deosebit de
date referitoare la profunzimea transei, la efec-tul sugestiilor administrate,
importanta pentru hipnoterapeut, deoarece metafora-problema poate
precum si la succesul sau insuccesul ob-tinut in urma aplicarii acestor
deveni material pentru construirea metaforei-solutie.
metode. Feedbackurile obfinute de la client vor fi utile pentru formarea
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 37
2. Educarea clientului trebui sa-1 informeze pe client asupra existenfei codului deontologic al
profesiei de hipnoterapeut si sa-1 ajute sa realizeze distinctia dintre
Procesul de educare a clientului va trebui sa jina seama de cunos-tintele
hipnoza clinica si hipnoza de es-trada.
si de modul in care acesta intelege hipnoza si are ca obiectiv construirea
Pentru a depasi aceste prejudecati, terapeutul va trebui sa insiste asupra
unor expectafii pozitive (Coe, 1993). Kirsch, pe baza analizei unor date
faptului ca orice hipnoza reprezinta o autohipnoza si sa de-scrie fenomenul
experimentale, a ajuns la concluzia ca oricine este hipnotiza-bil daca are
hipnotic prin prisma conceptelor de concentrare, fo-calizare a atenfiei,
expectatii suficient de puternice (Rhue, Lynn si Kirsch, 1993, P- 89). In
absorbtie in situatia imaginative si disociere intra-psihica. Fenomentul de
cadrul interviului prelirninar, terapeutul va trebui sa aborde-ze
absorbfie, sau asa-numita „ transa cotidiana", va fi exemplificat cu ajutorul
principalele prejudecati si concep|:ii eronate cu privire la hipnoza. Cele
unor exemple de activitafi automatiza-te cum ar fi, de pilda, sofatul si
mai importante sunt urmatoarele (Linden, 2001, pp. 41-42):
scrisul.
3 - Hipnoza reprezinta un demers care se realizeaza asupra subiectului,
Focalizarea atentiei si concentrarea vor fi comparate cu acele stari pe
care are un rol pasiv. Terapeutul define puterea si controlul total
care le traieste persoana in timpul rugaciunii, meditatiei, creatiei artistice,
asupra clientului si poate intreprinde orice fel de demers asupra
stiintifice sau in timpul lecturii unui roman pasionant. Starea de soc pe care
acestuia, ca in cazul chirurgului care realizeaza o interventie
o traieste persoana care a suferit un accident sau traumatism poate servi
chirurgicala. Este important sa se explice faptul ca orice hipnoza
drept exemplu pentru fenomenele de tip di-sociativ. Clientului trebuie sa i
este de fapt o autohipnoza, terapeutul si clientul sunt parteneri
se explice si faptul ca nivelul hipnoti-zabilitatii variaza de la individ la
egali.
individ, precum si faptul ca, in anumite limite, aceasta particularitate este
b. Hipnoza este sinonima cu somnul si presupune suspendarea
antrenabila.
constiintei sau amnezie.
„Nu m-afi hipnotizat, pentru ca am auzit tot ce afi spus", afirma multi 3. Testa re a hipnotizabilitatii
clienti care se adreseaza cabinetului de psihoterapie. Un aspect important il reprezinta faptul ca exista clienfi cu scoruri slabe
Desi termenul de hipnoza provine de la termenul grecesc hipnos care la scalele de hipnotizabilitate, care pot obfine insa avantaje se-rioase din
inseamna somn, clientului trebuie sa i se explice ca electroence-falograma punct de vedere clinic in urma insusirii unor tehnici hipnotice, mai ales
demonstreaza ca in timpul hipnozei apar unde alfa, care sunt unde de daca sunt motivati si animati de expectatii pozitive.
veghe relaxata si nu unde specifice somnului. Se poate afirma mai curand
ca hipnoza reprezinta o stare asemanatoare cu cea traita de subiect intre 4. Insusirea tehnicilorde autohipnoza
somn si veghe.
Linden (2001) este de parere ca succesul demersului terapeutic va fi
c. Transa hipnotica reprezinta un fenomen ireversibil.
mult mai mare daca se realizeaza o separare intre invafarea hipnozei si
Multi clienti se tern de faptul ca nu-si vor putea reveni din transa,
problema pentru care clientul s-a prezentat la cabinet. Astfel, de pilda, daca
prejudecata strains legata de prima, si anume ca terapeutul define con-
un client s-a prezentat la cabinet pentru cefalee, acestuia nu i se vor
trolul total asupra clientului. Terapeutul va trebui sa explice faptul ca el nu
administra sugestii specifice pentru reducerea simptomu-lui pana cand nu
este decat un ghid, clientul fiind eel care decide daca sa-1 urme-ze sau nu.
si-a insusit principiile de baza ale relaxarii si hipnozei, deoarece, altfel,
d. Avand putere deplina asupra clientului, terapeutul ii va putea
clientul poate considera hipnoza un esec daca du-rerile de cap nu au
controla in totalitate comportamentul, gandurile si vointa. Unii
disparut de la inceput.
clienfi se tern ca le vor fi violate normele morale, ca vor spune
sau vor face ceva inacceptabil in transa hipnotica.
Aceste prejudecafi isi au originea mai ales in hipnoza de estra-da, unde
Contraindicatiile hipnoterapiei
se realizeaza demonstrafii cu rol de spectacol, fara a exista preocuparea
pentru viafa privata sau bunastarea individului. Terapeutul clinician va
54 Irina Holdevici Inductia hipnotica 38
Exista foarte purine situafii in care hipnoza nu poate fi aplicata, deteriorative, depresivii cu potential suicidar si schi-zofrenicii paranoizi nu
majoritatea acestora finand de abilitatile si competence terapeutului. se dovedesc buni candidaji pentru hipnoza, eel pufin la inceputul
Atunci cand problema clientului nu intra in sfera de competenta a tratamentului.
terapeutului, acesta trebuie dirijat catre un alt specialist. Cu toate acestea, De asemenea, atunci cand hipnoza este utilizata intr-un context
exista si conditii medicale si psihologice care se potrivesc mai pufin unei psihodinamic, terapeutul va trebui sa fie foarte atent la clientii cu Eu
abordari hipnoterapeutice. Astfel, clienfii cu sindroame psihoorganice
39
64 Irina Holdevici Inductia hipnotica
fragil, tulburari de gandire, cu tulburare de tip borderline, acestia putand Yapko (1995) realizeaza o diferentiere intre sugestibilitate si credu-litate,
suferi decompensari in urma aplicarii hipnozei. Clientii paranoid sau subliniind faptul ca hipnoza nu ii face pe oameni creduli si lip-siti de sim\
paranoizi vor manifesta puternice sentimente de ostilitate la ideea ca ar critic.
putea fi controlati de o alta persoana. De altfel, acestia din urma nici nu se ' Influenza sugestiva care se manifesta in domeniul psihoterapiei in
adreseaza unor specialisti pentru obfinerea unui ajutor psihologic. general, si al hipnozei in mod special, tine si de figura psihoterapeu-tului
O problema aparte o reprezinta aplicarea hipnozei in justice. Hip- care este o persoana investita cu autoritate, pregatita sa realize-ze diagnoza
noterapeutul clinician va trebui sa respinga orice aplicare a hipnozei atunci si interventia psihologica. Forfa terapeutului nu fine atat de personalitatea
cand clientul (martorul) nu este capabil sau refuza sa-si dea acestuia, cat mai ales de atitudinea pacientului fata de el (Diamond, 1984;
consimjiamantul in scris, sau atunci cand sanatatea mintala, emotio-nala Barber, 1991; Strauss, 1993).
sau fizica a persoanei poate fi periclitata prin utilizarea hipnozei, sau cand Yapko (1995) subliniaza faptul ca exista mai multe forme de pute-re:
martorul nu are capacitatea de a percepe in mod realist evenimentele la coercitiva (rezultata din capacitatea de a administra sanctiuni), ba-zata pe
care se face referire (Hammond, Garven, Mutter et al., 1994, p. 39). recompense (materiale si psihologice), legitima (rezultata din pozitia sociala
73
Asa cum am mai subliniat, anularea fara discernamant a unei du-reri ocupata), derivata din calitatea de expert (bazata pe detinerea unor
organice poate conduce la complicafii, deoarece boala somatica poate suferi cunostinfe intr-un domeniu) si carismatica (tinand de particularity ale
o agravare. Clinicianul va fi eel care, pe baza abilitatilor si experientei sale, personalitatii cum ar fi amabilitatea, caldura afecti-va, ability empatice etc.).
va decide daca poate fi aplicata hipnoza si cand anume trebuie sa i se Toate aceste tipuri de putere (poate intr-o masura mai redusa prima)
prezinte clientului principalele notiuni despre aceasta. interacjioneaza in cadrul demersului psihoterapeutic. Tinand seama de
aceste aspecte, psihoterapeutul va trebui sa-si utilizeze puterea in mod
nuanfat si dand dovada de respect pentru pacientul sau (Aronson, 1992;
Sugestibilitatea si comunicarea hipnotica eficienta Frauman, Lynn si Brentar, 1993). ^ Relafia hipnotica are la baza si alte
trebuinfe umane, cum ar fi cele de acceptare si de apartenenta. Majoritatea
Specialists in psihologie sociala, dar si practica evidentiaza faptul ca pacienfilor care solicita ajutor psihologic se intreaba daca, dezvaluindu-si
modul de a reacfiona al unui individ se modifica datorita influen-fei altui temerile, indoieli-le si imperfectiunile, ei vor fi acceptati si agreafi sau
individ, adesea sistematic si predictabil (Cialdini, 1985; Sherman, 1988). respinsi si critical de catre terapeut. Pentru a-si satisface trebuinjele de
Reclama utilizeaza multe tehnici bazate pe sugestie pentru a determina pe acceptare si apartenenfa, pacienfii cauta sa-i faca pe plac terapeutului
cineva sa cumpere un anumit produs. Tendin-ta si deprinderea de a (comporta-mentele imbraca o arie foarte larga, de la obtinerea unor bune
cumpara este intarita pentru ca in cadrul recla-mei se spune cat de rezul-tate in cadrul terapiei pana la oferirea unor mici cadouri) si se confor-
inteligenfi, frumosi, masculini, atragatori etc. sunt cei care utilizeaza meaza sistemului de valori si stilului acestuia. De aceea, acordarea de
produsul X si, in acelasi timp, li se promite clienfi-lor un anumit grad de recompense psihologice reprezinta un puternic instrument care spo-reste
recunoastere si apreciere in plan social. eficienta psihoterapiei.
Yapko (1995, p. 38) defineste sugestibilitatea in sens larg ca repre- Un alt element care influenteaza relatia terapeut-client in cadrul
zentand deschiderea de a accepta si de a raspunde la idei si informatii noi. hipnoterapiei il reprezinta expectatiile celor implicati in relate. Poate ca eel
Odata acceptata, noua informafie va putea, in funcjie de va-loarea sa mai sugestiv termen pentru a descrie acest fenomen este eel de „profetie
subiectiva, sa modifice experience interioare ale persoanei intr-o masura autoimplinita" care postuleaza faptul ca noi asteptam ca un anumit lucru sa
mai mare sau mai mica. Pacientul receptiv la psihote-rapie este sugestibil se intample si ceea ce asteptam sa nu se intample
pentru ca doreste sa-si insuseasca informatii si experience noi care sa-1
ajute sa se elibereze de problemele sale. Majoritatea indivizilor nu sunt insa
total necritici in acceptarea noilor informatii, gradul lor de sugestibilitate
fiind diferit.
66 Inducjia hipnotica 40
Irina Holdevici
nu se va intampla, pentru ca noi armonizam in mod inconstient com- sale si cautand sa vina in intam-pinarea acestora. O variabila semnificativa,
portamentul cu expectatiile noastre. Astfel, ideile, atitudinile si opi-niile care influenfeaza eficienta comunicarii de tip hipnotic, fine de modalitatea
unei persoane in legatura cu activitatile sale viitoare vor conduce in care raspunde la mesaje mentalul constient si inconstient. In cursul
experientele prezente in direcjia respectiva. Cu cat persoana investeste hipnozei sugestiile administrate sunt astfel structurate, incat sa se adreseze
emotional mai mult in acele expectatii, cu atat aceasta va fi mai pufin instan-felor psihice inconstiente, in timp ce instance de natura constienta
inclinata sa traiasca experiente subiective care sa le contra-zica (Zeig si sunt ocupate cu un alt tip de activitate. Cele doua tipuri de instance au atat
Rennick, 1991; Torem, 1992; Coe, 1993). functii distincte, cat si funcjii comune, suprapunerile permi-fandu-le sa
Un alt element care trebuie avut in vedere atunci cand vorbim despre lucreze sinergic, in timp ce diferentele conduc la reacfii de tip disociativ.
sugestibilitatea umana se refera la nevoia de consistent^ interna si de Mentalul constient ne permite sa ne dam seama de ceea ce se petrece, sa
armonizare psihica. Oamenii au tendinfa fie de a omite informa-fiile cu fim atenti la ceva, sa analizam, sa judecam, sa concluzionam si sa luam
caracter contradictoriu, fie de a le reajusta pana cand se potri-vesc unele cu decizii. Multe dintre limitarile pe care ni le impunem singuri fin de aspectele
altele. De asemenea, atunci cand se simt nesiguri din cauza noutatii sau critice ale procesarii de tip constient. Mentalul inconstient reprezinta
ambiguitafii situatiilor, subiectii se vor adresa al-tora pentru a obtine rezervorul tuturor experientelor achizitionate de-a lungul vietii individului,
clarificari si, cu cat explicatiile se potrivesc mai mult cu propriile lor informafii si experiente invafate, nevoi, trebuinfe, deprinderi, modele de
expectatii, cu atat acestea vor fi acceptate mai usor si la un nivel mai comportament. Spre deosebire de mentalul constient, structurile
profund. inconstiente nu au un caracter rigid, analitic si limitativ, acestea raspunzand
Nevoia de a reduce disonanta cognitiva (Festinger, 1957) poate sa la comunicarea experienfiala sji operand cu metafore si simboluri intr-o
determine pe cineva sa afirme ca a beneficiat de pe urma unui servient maniera mai globala (Brown, 1991; Ornstein, 1991). Pentru a utiliza in mod
medical sau psihologic pe care 1-a platit. Aceia care au investit bani, eficient hipnoza, este necesara transcenderea instantelor critice de natura
sperante si timp intr-o anumita activitate doresc cu disperare ca aceasta sa constienta. Faptul ca un individ nu-si da seama ca acumuleaza informaj;ii
aiba un rezultat cat de mic, pentru a-si justifica respectiva investitie. nu inseamna ca nu o face, informatiile stocate la nivel inconstient avand
Problematica disonantei cognitive si a expectatiilor trebuie avuta in vedere aceeasi forta sau chiar una mai mare comparativ cu cele constiente.
si atunci cand clientul la psihoterapie se considera un caz lipsit de speranfa Mentalul constient al unui client aflat in hipnoza va trece de la o idee la alta
si se „straduieste" sa demonstreze acest lucru chiar in dezavantajul sau, sau de la o imagine la alta, in timp ce structurile inconstiente continua sa
devenind un pacient permanent al cabine-telor de psihoterapie, care nu recepfioneze sugestiile administrate de hipnoterapeut si sa reactioneze la
poate fi ajutat de nimeni. acestea (Crawford, 1990; Dixon, Brunet si Laurence, 1990; Cheek, 1994).
Nu exista reguli precise pentru a realiza o comunicare psihotera-peutica Asa cum am mai precizat, in timp ce mentalul constient se ocupa de
eficienta. Ceea ce se potriveste unui client poate sa nu se po-triveasca altuia. analizarea rationala a conceptelor, eel inconstient este preocupat de
Unii pacienti doresc sa li se spuna exact ce au de facut, in timp ce altii experiente psihologice subiective. Astfel, comunicarea hipnotica se
prefera sa li se dea o indicate cu caracter general si sa fie lasafi sa se realizeaza multinivelar, sugestiile adresandu-se simultan structu-rilor
descurce singuri. De asemenea, la unii pacienti cresc expectatiile daca sunt constiente si celor inconstiente, unde se deschid noi perspective de
supusi unor incercari pentru a-si atinge obiectivele (se afla, de pilda, pe infelegere si actualizare a unor resurse latente (Bowers si Okman, 1992;
lista de asteptare), in timp ce altii res-ping confruntarea cu eel mai mic Hilgard^ 1992).
obstacol. Faptul ca informatiile pot fi transmise si procesate fara ca persoana sa
Exista pacienfi care au nevoie de dovezi obiective pentru orice de-mers constientizeze neaparat acest lucru alimenteaza multe din temerile
la care sunt supusi; unii sunt suspiciosi, altii deschisi fafa de ideile care li se subiecfilor faja de hipnoza, acestia considerand ca terapeutul le-ar putea
prezinta, in timp ce aljii prefera sa-si clarifice singuri confuziile. Pentru a transmite mesaje nocive. Persoanele care nutresc astfel de temeri nu au
exercita o influenza eficienta, terapeutul trebuie sa fina seama de gradul de cunostinta de existenfa mecanismelor inconstien-te de aparare ale Eului care
sugestibilitate fiecarui pacient, descoperind care sunt nevoile si expectatiile acjioneaza pentru a conserva stima de sine a subiectului si pentru a-1 ajuta
66 Inducjia hipnotica 41
Irina Holdevici
sa evite conflictele intrapsihice. Multi autori contemporani nu se mai refera „Doresc sa-fi inclestezi degetele (se demonstreaza). Acum uita-te in ochii
la dualitatea constient-in-constient, ci la lateralitatea cerebrala, respectiv la mei si strange degetele unele intr-altele. Strange degetele cat po\i de tare. Pe
funcfionarea emisferei cerebrale stangi si a celei drepte. Conform acestei masura ce strangi degetele unele intr-altele vei constata ca degetele devin tot
interpretari, hipnoza presupune distragerea si ocuparea emisferei stangi cu mai inclestate, tot mai stranse unele in allele, ca si cum ar fi sudate. Degetele
anu-mite continuturi de natura psihica, concomitent cu utilizarea resurse- sunt tot mai inclestate, tot mai stranse, tot mai inclestate, incat nu po\i sa le
lor ce fin de emisfera cerebrala dreapta, la acest nivel operandu-se cu desfaci. Ti-e imposibil sa le desfaci. Incearca sa-\i desfaci degetele, cu cat
material senzorial, descriptiv si emotional. incerci mai mult cu atat reusesti mai pufin... incearca! Dar nu pofi".
Inainte de a trece la faza de inducfie hipnotica propriu-zisa, terapeutul Cu subiecjii care nu pot desface degetele sau le desfac doar partial se
verifica gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de veghe. poate trece la inductia hipnotica.
Mentionam cateva dintre acestea: d) Testul rigiditatii bratului. Subiectului asezat pe scaun i se dau ur-
a) testul oscilatiei corpului; matoarele instrucfiuni:
b) testul catalepsiei pleoapelor; „Intinde braful drept inainte, la inaljimea umarului (se demonstreaza).
c) testul inclestarii degetelor. Strange pumnul, uita-te in ochii mei si imagineaza-fi ca bra-\u\ tau drept
d) testul rigiditatii bratului. devine rigid, tot mai rigid, ca o bara de o\el. Bratul tau devine rigid, feapan,
a) Testul oscilatiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spatele la parca ar fi o bara de ojel si stii ca este imposibil sa indoi o bara de oj:el asa
experimentator si sa-si relaxeze toti muschii (este indicat ca su- cum este brajul tau. Braful tau este rigid, tot mai rigid, incearca, dar nu
biectul sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se ad- poti".
ministreaza este urmatorul: Ca si in cazul celorlalte teste de sugestibilitate, daca subiectul nu poate
„Doresc sa stai in picioare cu varfurile apropiate. Inchide ochii si indoi braful, terapeutul il poate considera potrivit pentru hipnoza.
relaxeaza-te. In cateva momente i\i voi cere sa-Ji imaginezi ca vii pe spate. Inainte de inductia hipnotica, terapeutul trebuie sa-i spuna subiectului ca
Eu voi pune mainile pe spatele tau si vei simfi cum mainile mele te trag tot inchiderea ochilor nu este obligatorie pentru hipnoza. Mai ales in hipnoza
mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie teama. Lasa-te dus, eu voi sta profunda, subiectul poate ramane cu ochii deschisi. Uneori, subiectul aflat
in spatele tau si te voi prinde... etc." in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv special, dar el se afla
Se considera sugestibil acel subiect care are tending de a cadea in totusi in transa, iar pentru inchiderea ochilor se da o simpla comanda:
directia sugerata. „Inchide ochii". Se descriu subiectului experience pe care acesta trebuie sa le
b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, asezat intr-o pozitie co- traiasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca si cum s-ar petrece chiar
moda, i se administreaza urmatoarele sugestii: atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident ca subiectul
„Doresc sa inchizi ochii si sa te relaxezi. Nu te teme, deocamdata nu te se afla in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera mai autoritara.
voi hipnotiza. Fii atent la vocea mea si relaxeaza-te. Pe masura ce te Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentru insusirea unei tehnici
relaxezi, pleoapele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai gre-le, grele ca de inducfie hipnotica este tot atat de important ce spui si cum spui. Regulile
de plumb. Curand vei constata ca Ji-e foarte greu sa des-chizi ochii, de care finem seama sunt urmatoarele:
deoarece pleoapele tale sunt grele, foarte grele, grele ca de plumb. l\i va fi • Terapeutul trebuie sa se asigure ca exista o concordanta intre
foarte greu sa deschizi ochii cand \i se va spune s-o faci. Pleoapele tale sunt cuvinte si tonul vocii. De pilda, cand dam sugestii de genul: „te
foarte grele. Foarte grele si strans lipite. Ochii sunt atat de bine inchisi, incat relaxezi tot mai adanc, tot mai adanc, mai profund"... etc., vo-cea
nu-i po\i deschide. Incearca sa deschizi ochii". trebuie sa reflecte sugestiile verbale.
Daca subiectul are dificultafi in deschiderea ochilor, terapeutul il poate • In masura posibilitafilor, se recomanda evitarea negafiilor.
considera un bun subiect pentru hipnoza. Daca spunem „nu vei mai simji panica", mai mult ca sigur ca
c) Testul inclestarii degetelor. I se cere subiectului sa-si scoata inele- subiectul va trai respectiva stare. O sugestie de tipul „te vei simfi
le si i se administreaza urmatorul instructaj: confortabil, in siguranfa..." are mult mai multe sanse de succes.
Adesea, chiar si cei mai experimentafi terapeufi par sa uite ca
66 Inducjia hipnotica 42
Irina Holdevici
limbajul subconstientului este format din imagini, lo-gica si termeni simpli, prin intermediul carora se descriu starile si com-
cuvintele reprezentand modelul de lucru al nivelului constient. portamentele pe care trebuie sa le manifeste persoana hipnotizata. Asa cum
• Este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter am mai subliniat, este bine sa se discute cu pacientul pentru a afla si pentru
permisiv, securizant, ca de pilda „simte-te cat de relaxat doresti" sau a inlatura prejudecafile, concepfiile gresite sau ex-
„poate fi se va parea interesant sa explorezi starile tale psihice" etc. pectafiile nerealiste.
• Evitafi, pe cat posibil, utilizarea cuvantului „incearca", Hilgard si Le Baron (1984) considera ca exista trei componente de baza
deoare-ce acest termen sugereaza ca subiectul ar putea sa nu
ale procesului de inducfie hipnotica: relaxarea, imaginafia si con-trolul
reuseas-ca; este mai bine sa folosim termeni ca „exploreaza",
comportamentului motor.
„descope-ra", „invafa" etc.
• Amintifi-va ca unele momente de tacere, plasate din cand
in cand dupa afirmafii securizante de tipul „e mai bine asa", sunt
bine-venite. Inductia prin intermediul relaxarii
• O regula de baza o constituie atitudinea degajata a
terapeutului, deoarece in acest caz si pacientul se va simfi in largul Una dintre modalitafile cele mai raspandite ^i mai eficiente de inducfie
sau. hipnotica se bazeaza pe sugerarea relaxarii musculare. Aceasta tehnica
Exista diferite tehnici de inducfie hipnotica, dintre care vom enu-mera
recurge adesea la metafora somnului, desi este evident ca hipnoza si somnul
cateva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru terapeut);
sunt fenomene diferite sub aspect electrofiziolo-gic. Terapeutul va sugera
tehnica fixarii pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiecte
subiectului destinderea musculara si somnul, desi, in acelasi timp, il
stralucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: o bila metalica fixata pe o
impiedica sa adoarma, continuand sa-i vorbeasca si sa-i ceara sa fie atent la
tija, o bila de cristal pe care terapeutul o fine in mana, un capac de stilou.
ceea ce se spune. In practica, acest gen de abordare are rezultate bune,
De asemenea, se poate utiliza o finta, ca de pilda o bucata de carton cenusiu
deoarece majoritatea su-biecfilor infeleg prin „a adormi" sa inceteze sa mai
sau verde pai, pe care se prinde un nasture matalic stralucitor, argintiu sau
fie atenfi la sti-muhi exteriori, pe care nu mai trebuie sa-i evalueze critic si
auriu. O alta tehnica are in vedere concentrarea pe degetele terapeutului
sa-i in-terpreteze.
finute in pozifie de V, terapeutul coborand degetele si spunandu-i
subiectului ca pleoapele acestuia co-boara. Se mai foloseste si concentrarea Pentru a ilustra acest tip de inducfie hipnotica, prezentam un fragment
pe punctul dintre sprancene, pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La de inducfie hipnotica din scala de susceptibilitate hipnotica
copii se utilizeaza frec-vent concentrarea pe unghia degetului, pe care se Stanford (Weitzenhoffer si Hilgard, 1959, pp. 15-16): „Te simfi tot mai toropit
deseneaza un cap de papusa. si mai adormit, dar continui sa asculji vocea mea. Concentrea-za-te la ceea
ce ifi voi spune... asculta atent ceea ce iti voi spune. Treptat vei deveni tot
Gibson si Heap (1991) sunt de parere ca atunci cand se discuta despre
mai toropit, tot mai adormit. Curand vei fi pe de-plin adormit, dar vei
procesul de inducfie a hipnozei, trebuie avute in vedere doua elemente:
continua sa auzi vocea mea. Nu te vei trezi decat atunci cand iti voi cere sa o
• in primul rand, subiectul hipnotizat accepta sa reduca activita-file faci... te vei cufunda tot mai mult, tot mai adanc intr-un somn profund,
cognitive de procesare a informafiei, lasand aceasta sarcina in seama confortabil, odihnitor. Va fi un somn in care vei fi capabil sa faci tot felul de
terapeutului, situafie in care se produce o modificare a modului de a lucruri pe care ti le voi cere eu... fii atent numai la cele spuse de mine".
percepe realitatea inconjuratoare. Exista numeroase variante de texte prin care se realizeaza acest tip de
• in al doilea rand, vocea hipnotizatorului devine tot mai mult inductie, toate avand ca element comun sugerarea somnului simultan, cu
singurul canal de percepere a informafiei, subiectul hipnotizat solicitarea ca subiectul sa fie atent la ceea ce spune terapeutul. In felul
recepfionand un numar limitat de stimuli si idei care ii sunt su-gerate acesta, subiectul este prins intr-o capcana psihologica din care nu poate iesi
de catre terapeut. decat acceptand ca sugestiile terapeutului sa structureze si sa interpreteze
Succesul hipnozei depinde in mare masura de alegerea limbajului pentru el realitatea. Propozijia „va fi un somn in care vei fi capabil sa faci tot
adecvat pentru fiecare subiect, limbaj ce trebuie sa cuprinda metafo-re si felul de lucruri pe care \i le voi cere eu..." se refera la un tip special de somn
66 Inducjia hipnotica 43
Irina Holdevici
care a fost descris de-a lungul timpului in cadrul fenomenului de i-am sugera ca se afla intins pe plaja, la soare. In cazul in care subiectului
somnambulism. nu-i este pe plac continutul imaginilor sugerate, hipnoza nu va putea fi
indusa sau se va incheia de la sine.

Inductia prin tehnica imaginatiei dirijate


Inductia prin intermediul controlarii comportamentului motor
In cadrul acestui tip de inducfie nu este nevoie sa se sugereze re-laxarea
Acest gen de inducjie presupune influenfarea comportamentului motor
sau somnolenfa, ci, prin intermediul imaginatiei dirijate, hip-noterapeutul
al subiectului. Cei mai frecvent utilizata tehnica este aceea a inductiei prin
va incuraja deblocarea fanteziei subiectului. Concentra-rea atenfiei doar
fixare, in cadrul careia subiectului i se cere sa priveas-ca un punct indicat de
asupra demersului imaginativ, cu excluderea altor stimuli, va facilita
hipnotizator, in timp ce acesta din urma administreaza sugestii de greutate a
intrarea in hipnoza. Hipnoterapeutul ii poate su-gera subiectului sa-si
pleoapelor, oboseala a privirii si, in cele din urma, de inchidere a ochilor.
imagineze ca se afla intins pe o plaja, ca simte mangaierea razelor soarelui,
asculta zgomotul valurilor, simte miro-sul marii si traieste o stare de calm si Prezentam in cele ce urmeaza un model de inductie prin fixare pre-
pace interioara. luat din cadrul scalei de susceptibilitate Stanford (Weitzenhoffer si
Demersul imaginativ va fi astfel construit incat subiectul sa se lase Hilgard, 1959).
„furat" de sugestiile terapeutului, vizualizand pe ecranul mental ima-ginile „Relaxeaza-te, nu incorda muschii. Fixeaza cu privirea finta pe care
ca intr-un film sau, pentru unii subiecti, chiar ca in realitate. Captarea \i-am indicat-o. Priveste-o cat pofi de fix. Daca privirea ta are tendin-\a
atenjiei subiectului prin descrierea unor imagini cat mai vii are menirea de sa fuga, nu este nimic, readu-o la Jinta aleasa. Dupa un timp vei observa
a produce modificari in sistemele perceptive ale acestuia. Astfel, subiectul ca finta se vede ca prin ceafa sau pare ca se misca, sau isi schimba
hipnotizat se va baza doar pe cuvintele terapeutului care vor reprezenta culoarea. E bine asa... daca fi se face somn, este, de asemenea, bine.
unicul canal prin intermediul caruia acesta va recepjiona realitatea. Tot ceea Indiferent ce se intampla, lasa sa se intample... si continua sa privesti cu
ce sugereaza hipnotizatorul, cu condifia sa fie acceptabil pentru subiect, se toata atenfia finta indicata... va veni un timp cand ochii tai vor fi atat de
va transforma intr-o realitate subiectiva pentru acesta. obosifi, incat ifi va fi imposibil sa-i mai fii deschisi si se vor inchide de la
Trebuie subliniat faptul ca, desi subiectii hipnotizati percep o lume ireala, sine. Cand acest lucru se intampla, lasa-1 sa se intample..."
ei stiu ca sunt hipnotizati si atribuie experience neobisnuite pe care le Tehnicile de inducfie eel mai frecvent folosite constau in concentrarea pe
traiesc starii de transa in care se afla. Lumea ireala a fost construita prin un obiect de dimensiuni mici (de preferinfa stralucitor), pe un stimul
intermediul sugestiilor terapeutice si, la un anumit nivel al instanfelor monoton (pendul, metronom), pe o anumita zona a corpului, asociata cu
gandirii subiectului, aceasta realitate este percepu-ta ca atare. Acest administrarea de catre terapeut a unor formule suges-tive de calm, relaxare,
fenomen nu trebuie sa ne surprinda, deoarece fieca-re dintre noi a trait somnolenfa.
macar o data in viata experienfa vizionarii unui film pasionant, cand Textul utilizat in cadrul majoritafii tehnicilor de inducfie hipnotica este
emotiile resimtite au fost atat de intense ca si in realitate, constienji fiind, in orientat in direcfia cresterii motivafiei subiectului, prin trans-miterea unor
acelasi timp, ca ne aflam in (a\a ecranu-lui. Desi imaginile sunt elaborate de informafii in legatura cu ceea ce se asteapta de la el. Pri-mele sugestii
catre terapeut, vivacitatea aces-tora isi are originile in memoria subiectului. administrate sunt in general usor de urmarit si se refera la relaxarea
Hipnoterapeutul trebuie sa-si aleaga cu multa grija cuvintele, pentru a corpului, inchiderea ochilor si senzafia de greutate musculara. Treptat,
putea fi sigur ca deta-liile sugerate au un corespondent in experienja sugestiile se vor referi la comportamente care implica un nivel mai ridicat al
interioara a persoanei hipnotizate. Din acest motiv, este necesara o discutie abilitafilor de concentrare si imaginative ale subiectului si vor fi mai dificil
prealabila cu pacientul pentru a obtine informafii legate de scenele care ar fi de urmat.
mai po-trivite pentru inducerea transei in cazul acestuia. Astfel, ar fi absurd Exista mai multe modalitafi de a induce hipnoza si nu este clar care
sa ne imaginam ca un individ care nu suporta marea s-ar putea rela-xa daca dintre ele este mai buna. Practica psihoterapeutica a evidenfiat utili-tatea
insusirii de catre terapeut a mai multor tehnici de inducfie. S-a dovedit, de
66 Inducjia hipnotica 44
Irina Holdevici
asemenea, ca inducfia clasica a hipnozei nu este neaparat necesara pentru a 1. Factori ce tin de optimizarea invatarii:
creste receptivitatea subiectului la sugestii. Astfel, Barber si Wilson • focalizarea atenfiei asupra hipnoterapeutului si a tehnicii de in-
(1977,1978) utilizeaza o metoda de inducfie nonau-toritara, raspunsurile
ducfie;
subiecfilor fiind masurate cu ajutorul scalei de imaginafie creatoare,
conceputa de ei. Tehnica utilizeaza instrucfiuni care solicita subiectului sa • utilizarea metodei aproximarilor succesive ale raspunsului com-
traiasca in plan imaginativ diverse situafii si are menirea de a demonstra in portamental asteptat de la subiect;
ce masura acesta isi poate folosi ima-ginafia pentru a trai in plan mental • repetarea (exersarea raspunsurilor nou achizifionate);
diverse stari, precum si de a crea atitudini si expectafii pozitive, referitoare • oferirea de intariri si feedbackuri pentru raspunsurile pozitive (in
la capacitatea lui de a realiza acele experienfe.
sensul sugestiei).
Milton Erickson a elaborat multe tehnici de inducfie hipnotica mai
2. Factori ce \in de formarea unui set (montaj) atitudinal
neobisnuite. Una dintre acestea este tehnica confuziei, care s-a dovedit
eficienta mai ales la subiecfii rezistenfi, care incearca sa analizeze in mod Procedeele implica utilizarea unor tehnici de crestere a motivafiei
excesiv ceea ce se petrece in timpul inducfiei si nu se concen-treaza la ceea pentru hipnoza si acceptarea hipnozei inca inainte de aplicarea propriu-
ce li se cere sa faca (Haley, 1967; Erickson, 1964; Erickson, Rossi si Rossi, zisa a acesteia — relaxare, reducerea anxietafii, construirea unei relafii
1976). Tehnica implica administrarea unui sir de instrucfiuni dificil de bazate pe incredere intre terapeut si client etc.
infeles. Acesta cuprinde informafii nesemnificative, verbe la timpuri diferite 3. Strategic cognitive
si alte elemente menite sa creeze subiectului confuzie pana cand acesta va fi
gata sa accepte orice fir logic al discursului, ceea ce il face sa-si modifice Au drept obiectiv invafarea subiectului sa se deschida spre interior
expectafiile si sa reac-fioneze la sugestiile date de terapeut. pentru a recepfiona sugestiile hipnotice: eliminarea grijilor si pro-blemelor
Tehnica numita intrare in rezonanfa (pacing) (Bandler si Grinder, 1975) exterioare, dirijarea imaginafiei in acord cu aspectele sugerate si
concentrarea atenfiei si gandirii asupra sugestiilor. Cob (1993) a elaborat o
este utila atunci cand terapeutul trece de la o metoda la alta, pentru ca ii
tehnica de crestere a receptivitafii hipnotice bazata pe relaxare, concentrare
creeaza subiectului un set anticipativ (expectafie) cu pri-vire la faptul ca va
spre interior si pe utilizarea imaginatiei. Tehnica este prezentata subiectilor
raspunde la sugestiile care ii vor fi date in viitor. Tehnica presupune
ca o metoda de detensionare, in care sugestiile pot fi aplicate mai eficient.
administrarea de intariri directe si implicite in timpul inducfiei hipnotice,
Clientilor li se explica ca ei pot in-vafa sa reacfioneze la sugestii, pot sa-si
intariri care il determina pe subiect sa creada
administreze autosugestii prin intermediul carora sa obfina modificari
ca raspunde la sugestii.
pozitive in sfera personalita-tii, sa scape de simptome nedorite si sa-si
Un exemplu de intarire deschisa ar fi urmatorul: „in timp ce stai pe
rezolve problemele de via-ta. Se subliniaza faptul ca este vorba de o
fotoliu ascultand vocea mea, cu picioarele relaxare..."; intaririle implicite se deprindere si ca aceasta se perfecfioneaza prin exersare. Pacienfii nu trebuie
refera la comportamentul nonverbal al examinatorului care imita pozifia sa se astepte la re-zultate miraculoase; e suficient doar sa invefe sa utilizeze
vocii, ritmul verbal si chiar eel respirator al clientului. Un subiect receptiv anumite disponibilitati psihice naturale pe care oamenii nu le folosesc in
la sugestii poate fi antrenat sa intre in hipnoza la un semnal scurt, ceea ce mod obisnuit. Terapeutul va intari expectajia subiectilor in legatura cu fap-
permite renunfarea la tehnicile de inducfie care dureaza prea mult. tul ca sunt capabili sa-si utilizeze resursele psihice latente.
O problema importanta pentru hipnoterapeut consta in gasirea unor Se explica subiectului modul eel mai eficient in care pot fi folosite
metode de crestere a receptivitafii subiectului la sugestiile hipnotice. Desi sugestiile: „Doresc sa va explic cateva lucruri in legatura cu modul in care
majoritatea autorilor sunt de parere ca receptivitatea la hipnoza este o funcfioneaza sugestiile, astfel incat, atunci cand vi le administrati singuri,
trasatura stabila a personalitafii (Hilgard, 1965; Bowers, 1976), aceasta poate acestea sa fie mai eficiente. Sunt cateva lucruri pe care trebuie sa le evitafi. In
creste in anumite limite, prin deblocarea subiectului, utilizandu-se alte primul rand, nu va straduiji din rasputeri sa indepli-ni\i ceea ce vi se cere,
metode decat cele specifice inducfiei hipnotice. Diamond (1977) subliniaza pentru ca sarcina nu implica voinfa sau o concentrare deosebita a atenfiei.
ca factorii care stau la baza acestor metode sunt urmatorii:
66 Inducjia hipnotica 45
Irina Holdevici
Reprimafi-va, de asemenea, tendinta de a analiza ceea ce se petrece, pentru Subiecfii raspund diferit la aceste sugestii, dar si o reacfie de mica
ca atunci sugestiile nu mai acfio-neaza. amplitudine poate reprezenta o experienfa convingatoare. Li s-a demonstrat
Daca va vefi imagina ca mintea dumneavoastra este ca un rau care curge astfel ca au capacitatea de a reacfiona la sugestii. Intr-o etapa urmatoare, li
lin, prin locuri frumoase si linistite, sugestiile administrate vor ocupa locul se demonstreaza modul in care isi pot administra autosugestii, pentru
dominant in creierul vostru si vor avea efecte maxime. Este vorba de o aceasta terapeutul cerandu-le sa-si imagineze ca pendulul descrie diferite
metoda care presupune destindere si relaxare. In cazul in care va simtiji miscari. Purine persoane nu reacfioneaza la acest gen de sugestii, dar este
distrafi, nu se intampla nimic, revenifi cu calm la gandurile voastre si lasaji- evident ca gandurile lor au tendinfa sa zboare, fapt evidenjiat de miscarile
le sa se deruleze tot mai mult, ca de la sine. Nu va facefi griji daca atenfia bruste ale pendulului. Daca ob-serva acest lucru, terapeutul trebuie sa-i
fluctueaza, pentru ca acest lucru este normal, mai ales atunci cand incercaji opreasca si sa-i intrebe la ce anume s-au gandit. Li se sugereaza apoi sa
sa va obisnuiti cu metoda. Constientizafi pur si simplu faptul ca atenfia v-a continue exercijiul.
fost distrasa si redirecjionati-o spre fluxul calm si linistit al sugestiilor pe Pornindu-se de la exemplul pendulului, se explica subiectului modul in care
care le admi-nistraji". gandurile pot influenza muschii si alte organe ale corpului. Se poate trece
Odata ajuns aici, terapeutul va raspunde la intrebarile pacientului, apoi la inducerea hipnozei. Subiectul este solicitat sa se aseze cat mai comod
repetand cu alte cuvinte ceea ce s-a spus deja. Urmatoarea etapa presupune pe un fotoliu, sprijinind capul si membrele su-perioare pe brafele fotoliului.
introducerea unei sarcini sugestive la care poate raspunde aproape orice I se cere apoi sa roteasca ochii si sa pri-veasca punctul dintre sprancene,
persoana. In felul acesta se maximizeaza sansele subiectilor de a indeplini explicandu-i-se ca rotirea ochilor va produce oboseala acestora si astfel ochii
cu succes prima sarcina, sporindu-si astfel expectable de a obtine succese in vor avea tendinta de a se include.
continuare. Instructajul administrat este urmatorul: „Va rog sa privifi punctul dintre
Cob (1993) propune utilizarea pendulului lui Chevreul. Subiectul fine cu sprancene, sa-1 privifi cu toata atentia, sa simfifi incordarea din ochi, care
doua degete capatul sforii de care este atarnata o greutate, spri-jinind cotul devine tot mai mare, tot mai mare. Simfifi tot mai multa in-cordare, tot mai
de o masa. Terapeutul ii sugereaza sa \ina bratul relaxat si sa se multa incordare si ochii devin tot mai obosifi, tot mai obosifi, tot mai
concentreze asupra pendulului, imaginandu-si ca acesta de-scrie diverse obosifi". Daca terapeutul observa faptul ca pacientul incepe sa clipeasca,
miscari. Instructajul suna astfel: „Te rog, fine capatul pendulului intre administreaza sugestii menite sa accentueze re-acfia: „Clipiti, clipifi tot mai
mult, tot mai mult, iar pleoapele dvs. devin tot mai grele, tot mai grele,
degete (se demonstreaza). Stai linistit si relaxeaza-te. As dori acum sa te
grele, obosite de atata incordare, obo-site de prea multa incordare. Pleoapele
concentrezi, astfel incat pendulul sa devina singurul lucru important
devin tot mai grele, tot mai grele si au tendinfa de a se inchide".
pentru tine. Priveste-1 cu atentie, analizeaza-i detali-ile, forma, culorile,
situeaza-1 in centrul atenfiei tale. Focalizarea aten-\iei devine tot mai Exista un numar redus de subiecfi care continua sa clipeasca, opu-
ingusta, culorile se estompeaza si, in curand, pendulul va incepe sa se miste nandu-se tendinfei naturale a ochilor de a se inchide. In astfel de ca-zuri,
inainte si inapoi". terapeutul le spune pur si simplu sa inchida ochii si continua astfel: „E bine
asa. Tine ochii inchisi si roteste privirea pe dinauntru spre punctul dintre
Este util ca terapeutul sa accentueze, prin intermediul sugestiilor,
sprancene. Vei simfi o incordare si o greutate in ochi, senzatie care te
miscarile pe care le descrie pendulul. Se continua cu aceleasi sugestii,
cuprinde tot mai mult, tot mai mult. Greutatea din zona ochilor se extinde in
terapeutul incercand sa ritmeze sugestiile dupa miscarea pendulului:
tot corpul care devine tot mai greu, tot mai greu, se confunda cu fotoliul,
„Pendulul se misca inainte si inapoi inainte si inapoi, tot mai mult se
devine tot mai greu si mai relaxat. Simfi cum greutatea din zona ochilor se
deplaseaza, tot mai departe, inainte si inapoi se misca tot mai liber, inainte
raspandeste in tot corpul".
si inapoi, inainte si inapoi (odata ce miscarea s-a stabili-zat si devine
Terapeutul va administra in continuare sugestii de relaxare musculara
evidenta, se poate trece la o noua miscare). Acum pendulul isi va schimba
(Irina Holdevici, 1996). „Relaxeaza acum fiecare grupa de muschi in parte...
direcfia de miscare, va incepe sa se miste in cere. Se va misca in cere, va
relaxeaza fruntea... fruntea destinsa, relaxata, li-nistita... Relaxeaza ochii...
descrie tot mai multe cercuri... se misca in cere". pleoapele devin tot mai grele, tot mai grele si relaxate, tot mai relaxate.
66 Inducjia hipnotica 46
Irina Holdevici
Relaxeaza obrajii, maxilarele, ceafa si gatul. Relaxeaza umerii, relaxeaza In incheiere, trebuie sa subliniem inca o data rolul expectafiilor in
brafele, de sus, de la umeri spre coate, palme, pana la degete. Relaxeaza inducfia hipnotica si in psihoterapie, in general, expectafii pe care terapeutul
pieptul, abdomenul, spatele. Corpul devine tot mai relaxat, tot mai relaxat. trebuie sa le speculeze in avantajul clientului sau.
Relaxeaza coapsele, gambele, labele picioarelor, degetele. Picioarele sunt tot O tehnica de inductie hipnotica foarte cunoscuta este metoda de inducfie
mai relaxate, tot mai relaxate. Te gandesti acum din nou la brafele tale si ifi hipnotica prin fixarea privirii, preconizata de Hartland (1971). I se cere
imagi-nezi ca brafele devin grele, tot mai grele, grele ca de plumb. Muscu- subiectului sa se aseze comod pe un scaun sau fotoliu si i se dau
latura se lasa din cauza relaxarii si brafele devin tot mai grele, tot mai grele, urmatoarele instrucfiuni: „Doresc sa privesti un punct din tavan, sa-fi fixezi
grele, foarte grele. Picioarele devin si ele grele, foarte grele, grele ca de atenfia asupra lui. Orice punct este potrivit. A lege un punct pe care fi-e
plumb. Picioarele devin tot mai grele, grele ca de plumb si mai relaxate. comod sa-1 privesti. Nu-fi face probleme daca privirea se abate de la
Intregul corp este cuprins de o stare de relaxare placu-ta, odihnitoare. O punctul respectiv sau daca ai tendinfa de a clipi. Daca fi se intampla acest
greutate si o relaxare profunda cuprind tot corpul. Corpul moale, greu, lucru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixea-za-1 cat pofi de bine. Stai
destins, relaxat." relaxat. Relaxeaza-te si fii atent doar la vocea mea, la ceea ce ifi voi spune.
Cob (1993, p. 85) propune pentru adancirea transei urmatorul text: Corpul tau se relaxeaza din ce in ce mai mult. Relaxeaza labele picioarelor,
„Acum, dupa ce ai relaxat complet corpul, as dori sa-fi imaginezi ca iesi din gleznele, gambele, coapsele, brafele, mainile, intregul tau corp devine tot
corp si ifi privesti corpul care se relaxeaza pe fotoliu, avand grija de el mai relaxat si o stare de toropeala placuta te cuprinde tot mai mult. Simfi o
insusi si respirand lin si linistit. Cu fiecare expirafie corpul se relaxeaza tot greutate placuta care ifi cuprinde tot corpul. Corpul devine greu, tot mai
mai mult, tot mai mult, se relaxeaza tot mai mult si tu incepi sa plutesti, greu, foarte greu. Brafele devin grele foarte grele. tot mai grele. Picioarele
cufundandu-te tot mai adanc intr-o stare de relaxare placuta, profunda, devin grele, foarte grele, din ce in ce mai grele. Esti tot mai relaxat, toropit,
odihnitoare. Cu fiecare expirafie, cobori tot mai adanc, tot mai adanc si de parca ai fi pe punctul de a adormi... O senzafie de caldura placuta,
acorzi mai multa atenfie cuvintelor si gan-durilor tale. Corpul tau se adormitoare iti cuprinde intregul corp. Curand te vei cufunda intr-o stare de
ingrijeste singur de sine. Muschii tai sunt complet relaxafi, complet relaxafi. relaxare adanca, o stare care seamana cu un somn pla-cut, odihnitor.
Orice incordare, tensiune a dispa-rut din corpul tau si ifi este tot mai usor Pleoapele devin grele, tot mai grele, din ce in ce mai grele, foarte grele.
sa-fi urmaresti gandurile as-cultand vocea mea. Urmarindu-fi gandurile si Gandeste-te la toropeala si somnolenfa care te cu-prind. Vocea mea te
vocea mea tot mai mult si mai mult, sugestiile pe care fi le voi administra adoarme, te relaxeaza, te face tot mai relaxat. Vocea mea te face sa doresti sa
sau pe care fi le vei administra singur vor fi mai puternice, vor avea efecte te relaxezi. Ti-e imposibil sa menfii ochii deschisi, ochii se inchid, clipesti tot
maxime. mai des, pentru ca nu mai pofi fine ochii deschisi. Clipesti tot mai des si in
Te relaxezi tot mai mult, tot mai mult, tot mai mult, profund, tot mai curand nu vei mai putea fine ochii deschisi, pentru ca pleoapele devin grele,
mult, te concentrezi tot mai mult asupra gandurilor tale. Eu voi incepe sa foarte grele, ca de plumb (ar fi utila coordonarea acestor sugestii cu
numar de la 1 la 10 si cu fiecare numar te vei cufunda tot mai mult, tot mai miscarile reale de clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat si in curand nu
adanc in starea de relaxare, iar gandurile tale vor deveni tot mai mult vei mai putea deschide ochii. Pleoapele devin tot mai grele, tot mai grele si
centrul atenfiei tale, astfel incat sugestiile pe care fi le administrezi vor avea mai strans lipite (daca subiectul nu inchide ochii in mod spontan, i se spune
efecte maxime". pe un ton ferm: «Acum inchide ochii si fii atent in continuare la ceea ce ifi
Terapeutul ii va sugera apoi subiectului ca poate sa lucreze singur acasa voi spune.»). Ochii sunt inchisi acum si te relaxezi profund, tot mai profund.
si isi va reveni din relaxare oricand va dori. Dupa revenirea subiectului din Vei fi atent numai la vocea mea. Ifi vei reveni doar atunci cand ifi voi spune
starea sa de transa, acesta trebuie interogat cu privire la trairile sale si la eu sa-fi revii. Te vei simfi foarte linistit si relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te
dificultafile intampinate. Acestea din urma sunt dis-cutate impreuna cu vei relaxa profund, foarte profund. Pe viitor, ori de cate ori vei pronunta
terapeutul care il va ajuta pe client sa le depaseas-ca. cuvinte de relaxare, toropeala, te vei relaxa rapid. Daca se va intampla ceva
ce-fi poate pune viafa sau sanatatea in pericol, te vei trezi imediat, spontan
si vei putea face fafa situafiei".
66 Inducjia hipnotica 47
Irina Holdevici
I se mai poate sugera subiectului ca se va trezi in mod spontan dupa un este receptiv, pot fi folosite sugestii de tipul: „incearca sa indoi braful,
anumit timp. S-a observat ca unii subiecfi mentin ochii in-tredeschisi si au incearca...".
un tremur al pleoapelor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezistenfe, ui cazul subiecfilor a caror stare de inductie hipnotica a fost con-nrmata
deoarece frecvent subiecfii respectivi se afla in transa. In stare de hipnoza, prin rigiditatea brafului si nedeschiderea ochilor, se poate trece la adancirea
comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul. Unii par transei dupa urmatorul instructaj realizat tot de Hartland: „Esti profund
relaxafi, ca adormifi, iar alfii par rigizi sub aspect muscular (deci, nici relaxat, dar pofi intra intr-o stare de relaxare si mai adanca decat cea in care
menfinerea ochilor inchisi nu este o conditie obligatorie). Pot fi evidentiate te afli acum. Doresti foarte mult sa atingi o stare de relaxare cat mai
o serie de trasaturi ale celor hipnotizafi, cu specificarea ca manifestarile profunda, pentru ca aceasta este o experienta agreabila care ifi face foarte
aparente depind si de ele-mentele sugerate de inductia hipnotica si de bine. Te vei relaxa cat mai pro-fund si toate sugestiile pe care fi le voi da vor
expectafia subiecfilor. Trasaturile celor hipnotizafi sunt: imobilitatea fi foarte eficiente. Eu voi numara acum pana la 5 (se poate numara pana la
posturala, in absenta sugestiilor de miscare, lipsa dorinfei de a comunica, 10, 20 etc.) si, pe masura ce numar, te vei cufunda intr-o stare de relaxare tot
subiecfii trebuind sa fie intrebafi de mai multe ori inainte de a se decide sa mai profunda, tot mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numara-
raspunda, folosirea unui limbaj sarac, adesea soptit, lentoare psihomotorie toarea la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit ca, atunci cand ifi
si pa-sivitate, ingustarea campului constiinfei, hipersugestibilitate. voi spune sa revii, nu ifi vei reaminti nimic din cele spuse sau facute in
timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1 — relaxarea devine tot mai
profunda, din ce in ce mai profunda; 2 — relaxarea devine si mai profunda
Adancirea transei si mai adanca, cu fiecare cuvant spus de mine; cu fiecare expirafie te relaxezi
tot mai mult, din ce in ce mai mult; 3 — relaxare adanca, vocea mea te
Dupa instructajul menfionat anterior, Hartland (1971) continua cu relaxeaza tot mai mult, tot mai mult, din ce in ce mai mult; te cufunzi intr-o
urmatorul procedeu de adancire a transei: „Voi inceta sa-fi vorbesc pentru stare de relaxare foarte adanca, foarte profunda, auzi vocea mea care parca
un timp, iar tu vei continua sa ramai profund relaxat. Vei intra treptat intr-o vine de undeva, de de-parte; 4 — continua sa te relaxezi tot mai profund pe
stare de relaxare tot mai profunda, tot mai adanca, tot mai adanca. Cand masura ce numar. Toate sugestiile pe care fi le dau sau fi le voi da in viitor
voi incepe sa-fi vorbesc, vei fi mult mai relaxat, mult mai profund relaxat vor fi eficiente si in avantajul sanatafii tale. Vei indeplini tot ceea ce ifi spun
decat acum. Te simfi foarte bine, nimic nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot sa indeplinesti. Nu te teme de hipnoza pentru ca ifi va face numai bine. Esti
mai mult, si mai mult, cu fiecare ex-pirafie devii tot mai relaxat". Terapeutul convins ca nu fi se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la
va face o pauza de 10 secun-de; daca intervalul se prelungeste, subiectul sugestiile mele. Chiar daca ifi vorbesc, esti tot mai relaxat, tot mai profund
poate trece in somn natural. relaxat. Ori de cate ori ifi voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simfi ceva, vei trai
Se observa ca, pe masura ce subiectul raspunde mai bine la prime-le experiente vii, ca si cum ar fi reale. Vei auzi, vei vedea si vei simfi ca in
sugestii, el devine tot mai receptiv si transa se adanceste in mod spontan. realitate; ori de cate ori ifi voi spune sa simfi sau sa faci ceva, vei indeplini
Se pot administra sugestii pentru catalepsia pleoapelor (vezi cele imediat cerinfele mele pentru ca sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa
menfionate la testul catalepsiei pleoapelor). Cand ne indoim ca subiectul inlatur sau sa modific orice comanda pe care fi-o dau. Continua sa te
este in transa, nu trebuie sa-1 provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim relaxezi. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 5, vei fi foarte profund, foarte
starea: „Pleoapele tale sunt grele, atat de grele, incat, daca vei incerca sa profund relaxat, adanc relaxat si toropit; 5 — profund relaxat, adanc relaxat.
deschizi ochii, nu vei putea. Dar nu vei incerca sa deschizi ochii, nu simfi Nu vei reveni din relaxare decat atunci cand iti voi spune sa revii sau daca
dorinfa de a deschide ochii, ci doresti sa te relaxezi cat mai profund". mi se intampla ceva mie, ori te ameninfa ceva. Altfel vei ramane foarte
Pentru a verifica in ce masura inductia hipnotica a avut efect se recomanda relaxat, adanc relaxat si vei face tot ceea ce ifi voi spune eu sa faci. Cand ifi
realizarea testului rigiditatii brafu-lui. Daca subiectul nu-1 realizeaza, se voi spune sa revii, nu-fi vei mai aminti nimic din faptul ca te-ai relaxat si te-
recomanda sa fie trezit si rehipnotizat dupa o alta metoda. Daca subiectul ai odihnit".
66 Inducjia hipnotica 48
Irina Holdevici
Dupa adancirea starii de relaxare, hipnotizatorul va incepe sa ad- psi-hoterapie. Dar in practica pot aparea si alte tipuri de rezistenfe: starea
ministreze sugestiile terapeutice specifice pentru care a fost indusa hipnotica se transforms intr-o fuga sau o coma isterica, sau intr-o stare
hipnoza. La subiecfii prea pasivi, cu tendinfa de a intra intr-o stare le- catatonica la un pacient psihotic; in aparenfa, subiectul se trezeste, dar poate
targica, trebuie avut in vedere ca adancirea transei sa nu accentueze mentine in stare de veghe comportamentul de tip hipnotic, sau subiectul se
pasivitatea, somnul, ci tendinfa subiectului de a coopera cu terapeutul. trezeste, apoi reintra spontan in transa. Toate aceste rezistenfe la revenire
Adulfii au o teama inconstienta de hipnoza, si acest fapt ii impie-dica sa pot fi puse pe seama unor erori de tehnica atunci cand, fara sa-si dea seama,
adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa furnizeze informafii si explicafii terapeutul i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot aparea si din alte cauze:
suplimentare, sa acorde o mare atenfie formulelor suges-tive, pentru a evita existenfa unor sentimente de ostilitate fafa de terapeut, sugestii
interpretarea lor eronata de catre subiect. De asemenea, nu se recomanda sa posthipnotice pe care subiectul nu vrea sa le urmeze, existenfa unor
foloseasca drept semnal de inducere a hipnozei un gest sau un cuvant cu tulburari in sfera personalitafii (nevoia de a fi dominat, de a se supune, de a
care subiectul se poate intalni spon-tan in viafa cotidiana. Multe efecte evita un conflict, de a fugi de realitate).
secundare ale hipnozei sunt determinate de sugestiile administrate gresit. Williams (cf. Hartland, 1971) afirma ca subiectul poate dori sa tes-teze
capacitatea terapeutului de a-1 controla, sau ca aceste rezistenfe la revenire
pot fi expresia unor erori si ambiguitafi de instructaj. De regula, asemenea
Dehipnotizarea dificultafi de revenire nu apar din prima sedinfa de hipnoza, ci atunci cand
subiectul afla in ce fel transa poate sa folo-seasca scopurilor sale.
In cazul unui numar mare de subiecfi este suficient sa comandam pe un Pot exista diferite metode de reducere a acestor rezistenfe la revenire. O
ton placut, dar ferm: „Revino! Trezeste-te!" sau „Cand voi lovi degetele, vei metoda frecvent folosita este interogarea subiectului aflat in hipnoza in
fi pe deplin treaz, trezeste-te". legatura cu motivul refuzului sau. Raspunsul subiectului poate sugera
Pentru pacienfii aflafi intr-o transa mai profunda este indicat ca re- terapeutului ce sugestii trebuie administrate in acest caz. Rosen (cit.
venirea sa se faca treptat, ca in instructajul urmator (Hartland, 1971): Hartland, 1971) indica metoda scrisului automat, metoda privirii in bila de
„Imediat voi incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge cu numa- cristal sau cea a visului hipnotic ca solufii pentru aceste situafii. O alta
ratoarea la 1 vei fi complet treaz, ifi vei reveni complet, te vei simfi bine, metoda este ignorarea pacientului. Subiectului i se dau urmatoarele
inviorat, odihnit, ca dupa un somn bun: 5 — vei reveni curand din relaxare; instrucfiuni: „Daca nu doresti sa te trezesti, trebuie sa te las asa cum esti".
4 — revii incet la normal; 3 — revii tot mai mult; 2 — cand voi ajunge la 1 Apoi, terapeutul ignora subiectul si se ocupa de alte probleme. De cele mai
vei reveni complet, te vei simfi foarte bine; 1 — ai revenit complet, esti pe multe ori, subiectul trece in somn natural si se trezeste spontan. Terapeutul
deplin treaz, ai mintea clara, limpede, esti complet treaz, vioi, alert". trebuie sa-1 observe pe subiect si sa-1 lase sa piece din cabinet numai atunci
Daca subiectul se simte totusi amefit, nu se fine bine pe picioare, are un cand acesta e com-plet treaz.
aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta, coman-dand pe un ton Williams (cit. Hartland, 1971) susfine ca terapeutul trebuie sa folo-seasca
ferm: „Esti pe deplin treaz" sau poate repeta proce-sul de dehipnotizare. In acele metode care, dupa parerea subiectului, il pot trezi, sa co-recteze
niciun caz, terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sa piece pana cand nu sugestiile ambigue date in inducfia hipnotica, sa induca o transa secundara,
este sigur ca a revenit complet la starea normala. Se recomanda ca subiecfii sa sugereze experienfe care sa duca firesc la terminarea transei, sa accepte
care au intrat intr-o transa mai profunda sa fie lasafi sa mai asiepte pufin unele condifii stabilite de subiect pentru a coope-ra si sa foloseasca
intr-o camera, inainte de a pleca, terapeutul urmand sa mai verifice o data sofismele pentru a preintampina opozifia subiectului. Utilizarea mijloacelor
starea acestora. Exista cazuri foarte rare cand subiecfii pot acuza cefalee, fizice (a palmuirii) nu este indicata decat in cazul starilor extreme de tip
confuzie, ame-feli sau stari de voma la revenirea din hipnoza. Acest isteric, stari care nu fin de hipnoza, ci de anumite particularitafi ale
fenomen apare mai ales cand pacienfii nu sunt de acord sa indeplineasca personalitafii subiectului.
sarcinile administrate de terapeut (de exemplu, inconstient, ei pot sa nu Pe langa tehnica de inducfie expusa anterior, Hartland prezinta si o alta
doreasca sa se lase de fumat). Fenomenul este interpretat ca o rezistenta la tehnica de inducfie rapida. Subiectul sta in picioare in fafa terapeutului, iar
66 Inducjia hipnotica 49
Irina Holdevici
acesta ii pune mainile pe umeri si ii fixeaza cu privirea radacina nasului: pufin anxio-gene decat sugestiile directe de inchidere a ochilor. Daca
„Uita-te in ochii mei si imagineaza-fi ca vei adormi repede. Imediat vei observafi cu atenfie subiectul, vefi constata tendinfa acestuia de a clipi.
intra intr-un somn adanc, profund, odih-nitor. Continua sa te uifi in ochii Atunci este momentul sa menfionafi acest lucru cu voce tare).
mei si vei simfi o greutate care cuprinde tot corpul. Corpul devine tot mai Imaginafi-va acum ca va aflafi intr-un loc foarte placut, unde toate
greu. Picioarele sunt grele, foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ca lucrurile sunt asa cum ar trebui sa fie. (Introducefi o semnificafie personala a
de plumb. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Te cuprinde o stare de imageriei dirijate.) Va plasafi cu ochii minfii in locul res-pectiv si vefi
toropeala, de somnolenfa. Te simfi obosit, corpul este greu, greu ca de constata ca va simfifi din ce in ce mai bine, mai relaxat, mai linistit, mai
plumb. Simfi nevoia sa adormi. Pleoapele sunt atat de grele, ca nu pofi fine confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce in ce mai mult.
ochii deschisi. Ochii se inchid, se inchid, nu pofi sa-i mai fii deschisi. (Constientizafi ideea reducerii incordarii mai ales la subiecfii care nu au
Adormi, adormi, ochii se inchid, dormi, dormi, somn profund". experienfa in domeniul hipnozei.)
In utilizarea tehnicilor de inducfie, terapeutul trebuie sa fina seama de Imaginafi-va toate detaliile reveriei dumneavoastra interioare: ce vedefi
urmatoarele recomandari: 1) daca nu e necesara o transa profunda, o cu ochii minfii, ce auziti cu urechile minfii, ce senzafii percepefi in corpul
metoda de inducfie rapida este adesea suficienta. Daca este insa nevoie de o dumneavoastra. Daca va imaginafi ca suntefi intins pe pla-ja marii, simfifi
transa mai profunda, se recomanda utilizarea unei metode cu durata mai soarele fierbinte, nisipul moale si cald, simfifi miscari-le corpului
mare, cu mai multe detalii; 2) metodele rapide fac o impresie mult mai dumneavoastra, atunci facefi un semn cu capul. (Ghidafi subiectul, astfel
puternica asupra spectatorului; 3) ori se poate esua cu o metoda, dar se incat sa diferenfieze experienfele interne de cele exter-ne.) Daca va imaginafi
poate reusi cu alta. De regula, cu metode mai lungi se reuseste mai bine; 4) ca suntefi in apa unui lac, simfifi miscarile corpului in apa, simfifi apa
scopul terapeutic scontat se obfine mai usor prin utilizarea metodelor mai racoroasa care va atinge pielea, facefi semn ca da prin miscarea capului.
lungi, pentru ca acestea permit exercitarea unui control mai bun asupra Cautafi sa descoperifi ce anume simte corpul dumneavoastra in aceasta
pacientului. situafie. (Facefi apel la toate modalita-file senzoriale: vizuala, auditiva,
kinestezica, taenia, olfactiva, gustati-va, la senzafiile de cald si de rece.)
Poate ca in visul dumneavoastra in stare de veghe sunt lucruri pe care dorifi
Alte tehnici de inductie hipnotica sa le atingefi, sa le vedefi, sa le gustafi sau sa le mirosifi. Putefi simfi arome
minunate care se aso-ciaza cu ceea ce vedefi. (Descoperifi si bucurafi-va de
culori, observafi daca este cald sau racoare, daca mai exista si alta prezenfa
• Tehnica de inductie elementara (Hunter, 1988)
in visul dumneavoastra. Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat
„Asezafi-va intr-o pozifie cat mai comoda. E bine asa. Amintifi-va ca va de reverii diurne, si acesta este un lucru placut si odihnitor.) Observafi cu
putefi oricand misca, va putefi schimba pozifia pentru a va simfi cat mai ochii minfii toate detaliile, culorile si bucurafi-va de imaginile pe care le-afi
comod. Asigurafi-va de faptul ca avefi spatele si capul spriji-nite creat. In timp ce va imaginafi aceste lucruri frumoase, min-tea
(subiectului trebuie sa i se dea asigurari ca el define controlul asupra dumneavoastra va va purta spre o stare de hipnoza placuta, odihnitoare, o
situafiei; confortul fizic este important). Acum lasafi-va ochii sa gaseasca un stare care va convine si in care vefi putea realiza ceea ce v-afi propus." Se
obiect (punct) agreabil asupra caruia urmeaza sa se con-centreze. subliniaza faptul ca, indiferent ce face subiectul, este bine.
Continuafi sa privifi un anumit timp obiectul respectiv. Trep-tat-treptat vefi • Tehnica inductiei prin metoda imageriei vizuale (Hunter, 1988)
constata ca pleoapele au tendinfa de a deveni tot mai grele, din ce in ce mai „Stafi comod pe fotoliu, cu ochii inchisi si spatele sprijinit. Imaginafi-va
grele, astfel incat ar fi foarte placut sa inchideti ochii pentru cateva secunde. un nor alb si pufos care coboara din cer si vine atat de aproa-pe de
Deschidefi din nou ochii, apoi inchidefi-i iar. Vefi constata ca avefi tendinfa dumneavoastra, incat va putefi urea pe el ca pe o saltea moale. (Nu uitafi ca
de a clipi usor. Acesta este un sem-nal ca vefi avea acces la o zona placuta a unii subiecfi nu au capacitatea de imaginare vizuala. Pentru ei, o astfel de
minfii dumneavoastra, o zona in care timpul isi pierde semnificafia, in care tehnica este mai curand frustranta decat agreabila.) Lasandu-va purtat de
putefi percepe sugestiile directe de inchidere a ochilor. (Acestea sunt mai norul pufos, vefi putea trai experienfe pla-cute in mintea dumneavoastra.
66 Inducjia hipnotica 50
Irina Holdevici
(Subiectul este invitat sa participe la experienfa psihologica.) Simfifi de liniste si pace interioara, va aduce racoare si contort. (Este simbolul
moliciunea si atingerea placuta a no-rului care va susfine, va invaluie. acceptarii.) Treptat, culoarea albastra se preschimba in purpuriul apusului
Simfifi cum incepefi sa plutifi tot mai sus, din ce in ce mai sus, in timp ce va de soare. Este timpul contemplarii, al revederii intregii voastre viefi pentru a
simfifi protejat, aparat, in siguranfa. (Se adauga elementele kinestezice celor descoperi un nou sens, a atinge un nou nivel de infelege-re a propriei
vizuale. Este im-portanta accentuarea sentimentului de siguranfa.) Pe persoane si a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea din nou,
masura ce norul se ridica si pluteste tot mai sus, pe cerul albastru, observafi implica o noua perspectiva.) Pasarea alba zboara liber incoace si incolo
cum o pasare alba aterizeaza langa nor si va priveste cu ochi intrebatori. printre culorile curcubeului si parca va cheama spunandu-va: «Si
Parca ar vrea sa spuna: «Nu vrei sa te joci cu mine?». dumneavoastra putefi fi o parte a in-tregului Univers». (Se sugereaza ideea
Apoi, pasarea isi intinde aripile si zboara lin in jurul norului pe care ca subiectul nu este singur. Se pastreaza tacere pentru un timp.)
plutifi, lasandu-se in voia curentului placut de aer. Ea este libera, complet Acum a sosit timpul sa va reintoarcefi acasa, sa calatorifi pe norul alb si
libera. (Terapeutul trebuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu are fobia pufos spre locul de unde afi plecat. Pasarea alba va urmeaza in calatorie,
pasarilor.) Norul dumneavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarea alba si va zburand in jurul norului dumneavoastra si invitandu-va sa continuafi jocul.
intrebafi incotro va va purta. Plutifi pe norul alb si pufos, care aluneca lin si Stifi insa ca a venit timpul ca jocul sa se sfarseasca pentru un timp. Acum,
linistit. Putefi vedea varfurile copacilor, campi-ile verzi, lanurile galbene de norul va va purta in deplina siguranfa pana acasa si va va aseza pe fotoliul
grau si panglica argintie a unui rau care curge printre campii. Inaintea preferat. Vefi reintra in corpul dumneavoastra, stiind ca vefi putea urma din
dumneavoastra se zareste arcul stralu-citor al unui curcubeu. Si pasarea nou pasarea alba intr-o zi." (Se ofera perspectiva unor noi posibilitafi.)
alba care va calauzeste 1-a vazut si zboara spre el. Pe masura ce va Aceasta tehnica de inducfie a fost publicata pentru prima data in
apropiafi de curcubeul viu colorat, va minunafi tot mai mult de frumusefea manualul Asociafiei de Hipnoza Clinica, editat de Corydon Hammond in
lui. Fiecare culoare este stralu-citoare si bordata cu argintiu. Culorile sunt 1988.
minunate, stralucitoare, cele mai frumoase culori pe care le-afi vazut
vreodata. (Exercifiul nu este recomandabil subiecfilor care nu pot vizualiza
culori.) Tehnici avansate de inductie hipnotica
Pasarea alba va va conduce spre o culoare roz delicata. Va cu-fundafi in Metoda levitatiei bratului
ea si avefi impresia ca atingefi un nou nivel de con^tien-tizare. (Sugestia
«atingefi un nou nivel de constientizare» este uti-la pentru producerea Metoda a fost utilizata pentru prima data de Milton Erickson, dar cea
schimbarii.) E culoarea care apare pe cer inainte de rasaritul soarelui. mai buna descriere a acesteia ii aparfine lui Wolberg. Subiectul este asezat in
Culoarea aduce cu ea caldura, sanata-p. Va cufundafi in culoarea galben- pozifie cat mai comoda pe un scaun si primeste urma-toarele instrucfiuni:
portocalie si simfifi cum proce-sul de vindecare incepe sa se desfasoare in „Doresc sa stai comod pe scaun si sa te relaxezi. Pune brafele pe coapse,
interiorul organismului. (Culoarea galben-portocalie sugereaza cu palmele in jos. Observa cu atenfie brafele. Stai linistit si relaxat. Vei
promisiunea unui lucru bun care se va intampla. Soarele este adesea constata ca se intampla anumite lucruri cu brafele si cu palmele tale. Aceste
considerat simbolul vindecarii. «Procesul de vindecare va incepe» lucruri se petrec intotdeauna cand esti relaxat, dar, de regula, nu le dai
reprezinta o promi-siune si o parte a noului nivel de constientizare.) Urmati atenfie. Te rog sa te concentrezi asupra palmelor tale, asupra tuturor
in conti-nuare pasarea alba care va conduce spre culoarea verde, simbolul senzafiilor ce apar la acest nivel. Vei simfi poate greutate in palme sau
cresterii si reinnoirii. (Se utilizeaza metafora cresterii si schimbarii.) Este o
presiune, vei simfi materialul din care sunt fa-cufi pantalonii (sau fusta) ori
culoare minunata, o culoare a tuturor posibilitafilor, culoarea primaverii, a
vei simfi caldura sau mici furnicaturi in degete.
mugurilor care se desfac inainte de inceperea unei viefi noi. Verdele este
Indiferent despre ce fel de senzafii este vorba, doresc sa le observi cu
culoarea pe care o asteptam in zilele moho-rate de iarna, culoare ce ne
atenfie. Atenfia ta poate sa fluctueze, sa se abata de la palme, dar adu-o cu
promite un nou inceput. (Se accentuea-za ideea unor noi promisiuni.)
calm inapoi. Continua sa te concentrezi asupra palmelor, in-trebandu-te
Plutifi in continuare spre albastrul ceresc si parca pasarii albe ii place mai
cand va incepe miscarea din ele. (Cand terapeutul observa miscarea unuia
mult aceasta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea
dintre degetele subiectului, el menfioneaza acest lucru si afirma ca miscarea
66 Inducjia hipnotica 51
Irina Holdevici
se va intensifica probabil.) E interesant de vazut care dintre degetele tale se Pleoapele sunt grele, grele ca plumbul si braful se ridica tot mai mult, tot
misca mai intai. Poate fi degetul mij-lociu, aratatorul sau inelarul etc. Unui mai sus, tot mai sus; 9 — cand bra-ful va atinge fafa vei adormi adanc (daca
dintre degete incepe sa zvac-neasca, sa se mi^te. Nu stii inca ce deget se va palma subiectului atinge fafa); 10 — dormi, dormi, dormi. Te simfi relaxat si
mi^ca mai intai. Continua sa-fi concentrezi intreaga atenfie asupra toropit, te gan-desti numai la somn si relaxare. Relaxare profunda,
degetelor. Vei constata o miscare usoara in degetul aratator al mainii profunda, ca un somn adanc."
drepte. De indata ce a inceput miscarea, vei observa ceva interesant. Se observa ca este mult mai bine daca tehnica levitafiei brafului se
Foarte incet, degetele se vor indeparta unele de altele, spafiul dintre ele combina cu tehnica numararii, pentru ca levitafia este o metoda difi-cila, la
va deveni din ce in ce mai mare. Degetele se vor indeparta tot mai mult care subiecfii reacfioneaza mai pufin si, in acelasi timp, reprezinta o
unele de altele. Se vor indeparta unele de altele tot mai mult. (Aceasta este modalitate de abordare la care pot recurge doar terapeufii experimental.
prima sugestie adevarata la care ne asteptam sa raspun-da subiectul.) Pe
Tehnica de inductie indirecta a hipnozei (Milton Erickson)
masura ce degetele se departeaza, vei observa ca ele au tendinfa de a se
arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorul mainii drepte se arcuieste, Aceasta tehnica de inducfie indirecta se poate aplica fara acordul
tinde sa se ridice. In acest moment, si celelal-te degete tind sa-1 urmeze, sa pacientului. Se discuta cu o persoana care este dispusa sa coopereze si apoi i
se arcuiasca, sa se ridice, sa se ridice. Pe masura ce degetele tind sa se se cere subiectului sa asiste la o sedinfa de hipnoza a persoanei infelese cu
ridice, devii tot mai constient de faptul ca palma ar fi trasa in sus de un terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana respecti ve, dar acestea se
balon, tot mai sus, din ce in ce mai sus. adreseaza de fapt subiectului. Este indicat ca ambele persoane (pacientul si
Palma dreapta e usoara ca un fulg si tinde sa se ridice tot mai mult. Pe martorul) sa fie apropiate sub aspectul varstei, pregatirii, sexului si sa aiba o
masura ce palma se ridica, tot braful se ridica tot mai mult, din ce in ce mai asezare spafiala in pozifii simetrice. Datorita acestor aspecte si contagiunii
sus. Pe masura ce privesti palma si braful care se ridica tot mai mult, afective exista posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.
observi ca devii tot mai relaxat, tot mai toropit. Ochii devin tot mai obosifi,
din ce in ce mai obosifi. Pe masura ce brafele se ridica, devii tot mai relaxat,
tot mai toropit, mai somnolent. Pleoapele devin tot mai grele, din ce in ce Caracteristicile tehnicilor de inductie hipnotica
mai grele, tind sa se inchida. Voi numara acum de la 1 la 10 si, cu fiecare (Heap, 1993, p. 19)
numar, bra Jul tau se va ridica mai mult, tu te vei simfi tot mai relaxat, tot
mai toropit, vei simfi nevoia sa inchizi ochii si sa te lasi in voia relaxarii 1. Focalizarea atenfiei subiectului asupra unui stimul unic sau asu-
placute, odihnitoa-re. 1 — braful se ridica usor, atras ca de o forfa, braful se pra unui numar limitat de stimuli:
ridica tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai toropit, - vizuali — un punct luminos sau stralucitor;
pleoapele devin grele, foarte grele. Respiratia devine rara, tot mai rara, re-
- auditivi — vocea hipnoterapeutului sau sunetul unui metro-nom;
gulata. Inspira si expira adanc; 2 — bra Jul se ridica tot mai mult si se
- motorii — concentrare asupra respirafiei sau ridicarii (levitafiei)
apropie de fafa ta. Te simfi tot mai relaxat, tot mai toropit; 3-4 — pe masura
ce braful se apropie de fata ta, intri intr-o relaxare adanca, tot mai adanca, brafului;
braful se ridica din ce in ce mai mult, pana cand va atin-ge fafa, iar tu devii - imaginativi — o scena descrisa de terapeut sau aleasa de subiect.
tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie sa adormi inainte ca Alegerea stimulului pe care se realizeaza concentrarea are un caracter
mana sa atinga obrazul. arbitrar, fiecare hipnoterapeut avand tendinfa sa-si elaboreze propria
5-6 — cand palma va atinge obrazul vei adormi; 7 — braful isi schimba metoda de inducfie hipnotica.
direcfia si se ridica tot mai mult, tot mai mult, indreptan-du-se spre fafa ta. 2. Administrarea unor sugestii repetitive de liniste, calm,
Pleoapele devin grele, foarte grele. Devii tot mai toropit, tot mai toropit, greuta-te musculara, de adancire a relaxarii, precum si sugestii care
ochii se inchid, se inchid; 8 — cand palma va atinge fafa, vei adormi, vei transmit mesajul ca subiectul trebuie sa se lase condus de in-
adormi profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. strucfiuni.
66 Inducjia hipnotica 52
Irina Holdevici
3. Utilizarea unor mesaje ritmate, dupa modelul 1: inedite, care pot avea loc in stare de hipnoza. Rezistenfele nu sunt altceva
decat expresia unor mecanisme de apara-re, de natura inconstienta.
Primul pas in direcfia inlaturarii rezistenfelor consta in lamurirea unui
- „pe masura ce numar, devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot subiect lipsit de experienfa ca aceste fenomene sunt normale si adesea
mai relaxat"; dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze subiectului sugestii
- „cu fiecare expirafie, corpul devine tot mai relaxat, tot mai pozitive de tipul: „Imi dau seama ca esti motivat, si acesta este eel mai
relaxat"; important lucru pentru ca hipnoza sa reuseasca". Exista subiecfi care vor
- „pe masura ce pleoapele devin tot mai grele, trupul tau se spune terapeutului pe un ton agresiv: „Nu ma voi relaxa niciodata!" In astfel
cufunda tot mai mult, tot mai mult in fotoliu"; de cazuri se comanda rapid: „Te rog sa te relaxezi! Incearca doar sa asculfi
vocea mea si sa te lasi purtat de ea. Faci parte din acea categorie de persoane
- „cu fiecare miscare a brafului intri tot mai profund, tot mai
care obfin maximum de profit atunci cand asculta cu atenfie si se
profund in hipnoza".
concentreaza asupra a ceea ce spun".
Heap (1993, p. 19) susfine ca pentru reusita inducfiei hipnotice este utila
Trebuie subliniat faptul ca inconstientul interpreteaza invers afir-mafiile
introducerea a eel pufin unei sugestii de disociere psihica. Sugestiile de
cu caracter negativ. Astfel, afirmatia „Va rog, NU..." va fi in-terpretata sub
relaxare si greutate a corpului nu confin in sine un astfel de potenfial, spre
forma „Va rog SA...". In cazul subiecfilor care au tendinfa de a ramane cu
deosebire de sugestiile de levitafie a brafului, anestezie sau cele cu caracter
ochii deschisi este bine sa se spuna: „0, dum-neavoastra facefi parte dintre
provocator (ca de exemplu „pleoapele grele, foarte grele... atat de grele,
acei subiecfi care prefera sa ramana cu ochii deschisi atunci cand intra in
incat nu pofi deschide ochii, nu pofi deschide ochii; incearca sa deschizi
hipnoza". La auzul unei afirma fii de acest tip, subiectul va inchide imediat
ochii, incearca, dar nu pofi...").
ochii.
Tehnica levitatiei brafului s-a dovedit a fi foarte eficienta, in timp ce Terapeutul trebuie sa piarda un anumit timp pentru a afla care sunt
sugestiile cu caracter provocatior pot compromite inducfia. Acelasi autor preferinfele subiectului, spre a conduce corect procesul imaginafiei dirijate.
subliniaza faptul ca in terapie este bine sa se utilizeze la ince-put trei sau Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu ii place subiectului,
patru tehnici de inducfie si de adancire a transei. In felul acesta, pacientul si eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa va rezista
terapeutul vor alege cea mai buna metoda de inducfie hipnotica. In cursul sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acelasi timp, este important sa fie
sedinfelor viitoare, tehnica de inducfie va fi considerabil scurtata. cunoscute experienfele anterioare legate de hipnoza, mai ales cele care se
Exista chiar unii pacienfi care, hipnotizafi o data, vor avea nevoie la refera la hipnoza de estrada. Subiectului trebuie sa i se dea asigurari ca
inducfiile viitoare doar de cateva sugestii verbale cu caracter repe-titiv hipnoza clinica se deose-beste foarte mult de cea de estrada si ca terapeutul
pentru a intra in hipnoza. Hilgard (1986) afirma ca inducfia hipnotica are isi cunoaste bine meseria.
drept scop sa pregateasca subiectul pentru experienfe psihologice de tip Se afirma de mai multe ori faptul ca, indiferent ce anume se intampla,
disociativ, perturband continuitatea fluxului memoriei si modificand este bine ceea ce se intampla. In acelasi timp este de dorit sa se pfecizeze ca
focalizarea psihica prin intermediul sugestiilor verbale, al atenfiei selective majoritatea subiecfilor intra la inceput intr-o stare de transa usoara si ca
si prin stimularea imaginafiei. acestia vor invafa sa intre intr-o hipnoza mai profunda abia atunci cand se
vor familiariza cu tehnica. In cazul in care subiectul se dovedeste excesiv de
rezistent, este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul: „Te
Metode de reducere a rezistentei la inductia hipnotica rog, fa sa intre in hipnoza doar inconstientul tau si menfine constientul
treaz".
Hunter (1988) sublinia faptul ca rezistenfele reprezinta un fenomen De refinut ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza este aceea prin
perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect care nu a mai care invafam subiectul sa intre in aceasta stare si nu-i ordonam s-o faca
practicat hipnoza, dar care pot aparea uneori si la subiecfii cu experienfa in impotriva voinfei sale. Aceasta afirmafie se bazeaza pe ten-dinfa fireasca a
domeniu, atunci cand acestia sunt confruntafi cu experienfe psihologice
66 Inducjia hipnotica 53
Irina Holdevici
oamenilor de a se opune oricarei presiuni si de a pro-ceda invers decat li se Profunzimea transei poate varia de la individ la individ sau la acelasi
cere. Din acest motiv este bine sa se utilizeze o voce blanda si calda, chiar subiect de la o sedinta la alta sau chiar in cursul aceleiasi sedinfe de
daca ea ascunde o comanda deghizata sub forma unei invitafii. Este bine sa psihoterapie, de la un moment la altul.
se recurga la expresii de tipul „lasa sa se intample", „va fi interesant sa Sugestiile directe sau indirecte se utilizeaza in funcjie de context. Astfel,
observi ca...". sugestiile directe sunt mai usor de aplicat si se administreaza, de regula, la
Asemenea afirmafii asigura subiectul ca decizia de a-si explora pro- inceputul sedintei de hipnoza, putand imbrSca forma ur-mStoare:
priile stari posibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai profunda ii „Cred ca afi remarcat deja faptul ca respirafia dumneavoastra a de-venit
apartine lui insusi. Trebuie lasata impresia ca experimentatorul are doar tot mai calmS, tot mai lenta, tot mai regulata, contribuind astfel la instalarea
sarcina de a ghida, nu de a face presiuni sau impune ceva. Pentru a obfine o unei stSri de contort, relaxare, destindere... etc.".
experienfa satisfacatoare in domeniul hipnozei, sub nicio forma „Picioarele dumneavoastra sunt destinse, grele, grele, atat de grele, incat
experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul prin vorbe sau gesturi. va este imposibil sa va miscafi..."
Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: „E bine ceea ce se Terapeutul va observa ceea ce se petrece cu subiectul, se va referi la
intampla si este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample acum". anumite fenomene, pe care le va obiectiva si va incuraja produce-rea
3. Derularea unei sedinte de hipnoza (dupa acestora:
Bellet, 2002) '
„Observati cum pleoapele dumneavoastra devin grele, tot mai grele,
Interviul preliminar grele ca de plumb...".
Sugestiile indirecte se refera la obiectivele terapiei, precum si la al-
Acesta poate sa se desfSsoare pe parcursul mai multor sedinfe de
ternativele propuse, alternative exprimate in mod metaforic, ca in exemplul
psihoterapie, in funcfie de tipul de dificultSti pe care le intampinS clientul,
precum si de capacitatea terapeutului de a le sesiza si eva-lua. In cursul urmator:
interviului preliminar, pacientul isi va expune opiniile si eventualele „MS intreb cand va vefi schimba punctul de vedere..." (predica-tul „veti
prejudecSti legate de hipnoza, terapeutul acordand o atentie deosebitS schimba" se transforms, datoritS tonului vocii, in sugestia „veti schimba
expectatiilor acestuia cu privire la metoda respectiva. Corectarea ideilor punctul de vedere!").
eronate despre hipnoza il va determina pe pacient sa-si reconsidere La incheierea sedintei, terapeutul va preciza din nou faptul cS hipnoza
expectatiile. Terapeutul va realiza un interviu in detaliu, notand problema, reprezintS de fapt un proces de invSfare, prin intermediul cSru-ia trupul si
simptomele, dar si cadrul in care aceasta se desfSsoarS (mediu social, mintea vor redescoperi disponibilitSti latente ale subiectului, disponibilitSfi
familial). pe care le va putea dezvolta si folosi in continuare. Pacientul va fi ghidat
Dupa ce terapeutul s-a edificat, pacientul este invitat sa se aseze comod apoi sS revinS aici si acum, in cabi-netul de psihoterapie. UrmeazS o discufie
intr-un fotoliu. Sugestiile administrate au drept scop facilita-rea in cadrul cSreia se anali-zeazS impreunS cu clientul experience trSite, iar
concentrarii pacientului catre interior; ele pot fi directe sau indirecte si il informatiile obti-nute sunt utilizate pentru desfSsurarea sedintei urmStoare.
conduc pe client sa trSiascS experiente agreabile. Pacientului i se da Autonomia pacientului creste odata cu progresul psihoterapiei, el putand
posibilitatea sa comunice cu terapeutul pe tot parcursul sedinfei de sS utilizeze elementele invSjate pentru aplicarea autohipno-zei. Interviul
hipnoza, prin intermediul unor mesaje exprimate verbal sau nonverbal. realizat dupS ^edinfa de hipnozS nu are caracterul unui interogatoriu,
Informatiile obfinute il vor ajuta pe terapeut sa con-ducS psihoterapia. rSmanand la latitudinea pacientului sS pSstreze pentru sine acele trSiri pe
Profunzimea hipnozei este direct proportionals cu precizia sugestiilor, care le considers intime. Este indicat ca prima se-dinfS de hipnozS sa
cu cat acestea vor fi mai personalizate, cu atat clientul va intra intr-o transa inceapS cu un exercifiu de relaxare, care sS faci-liteze accesul la o stare
mai profunda, iar terapia va fi mai eficienta. Milton Erickson sublinia modificata de consumes, permitandu-i terapeutului sS observe modul in
necesitatea de a cunoaste sistemul de valori al pacientului si de a-i vorbi care acesta reactioneaza.
„pe limba lui". Trebuie subliniat faptul ca pierderea contactului subiectului
cu realitatea inconjurStoare nu este necesarS pentru succesul terapiei.
66 Inducjia hipnotica 54
Irina Holdevici
Prezentam maijos un exemplu de inductie hipnotica preliminary, unde senzafia placuta de plu-tire. Plutifi intre apa si cerul albastru, va simfifi usor,
nu se administreazS incS sugestii cu caracter terapeutic (dupS Bellet, 2002, usor, linistit, destins...
pp. 75-79). Simfifi cum valurile prietenoase va imbrafiseaza umerii, spatele, brafele,
„Asezaji-vS confortabil in fotoliu, cu capul sprijinit, bratele intin-se de-a picioarele. Nisipul galben, marea verzuie si cerul albastru va dau o senzafie
lungul bratelor fotoliului si picioarele relaxate. In timp ce corpul de liniste, armonie, echilibru. Traifi o stare placuta de plutire, leganare pe
dumneavoastrS se destinde, vS imaginafi cS rSsfoifi un album cu poze care valuri, o senzafie in care timpul nu mai are importanfa, o secunda poate
reprezintS amintiri. RSsfoifi albumul la intamplare sau poate mai dura un minut, un minut, o ora, o ora, o zi, iar o zi poate dura o saptamana
sistematic. Ritmul rSsfoirii filelor se modifies, pentru cS afi vrea sS zSboviti sau chiar mai mult. Va leganafi placut, lasandu-va dus in voia valurilor si
mai mult pe o imagine sau pe alta. Mintea dumneavoastrS apreciazS ceea retraifi un ritm nou in care se imbina sunete, culori, senzafii... Apa este atat
ce «vede» si atunci cand afi descoperit o imagine placuta, cand va aflafi pe de placuta, atat de placuta, incat va este greu sa precizafi daca apa se
malul marii, comunicafi-mi acest lucru printr-o miscare voluntara sau prelinge pe piele sau pielea aluneca pe apa...
involuntara a unui deget. Observafi ca putefi sa vedefi imagini in plan Nu stiu care dintre senzafii este mai placuta: relaxarea trupului, balansul
interior atat cu ochii deschisi, cat si cu ochii inchisi. pe ritmul valurilor, parfumul de vacanfa, mirosul apei marii, stralucirea de
Observafi imaginile, remarcafi bogatia detaliilor care devine mai mare clestar a valurilor, contactul cu nisipul moale si fin, caldura placuta a
atunci cand pleoapele sunt coborate. Miscarea degetului arata-tor drept imi soarelui care va imbrafiseaza cu razele sale sau poate o alta senzafie mai
va indica faptul ca ati gasit locul de pe plaja unde doriti sa va relaxafi. speciala in care trupul si mintea des-copera impreuna un spafiu interior,
Atunci cand mergem la plaja avem, de obicei, un loc preferat unde ne place personal, care le aparfine. Trupul si mintea invafa ceva, redescopera ceva,
sa ne instalam. nu va este inca limpe-de. Ele invafa sa se modifice, sa infeleaga, pornind de
Va intindeti pentru cateva minute pe un cearsaf de plaja moale si pufos, la o faza cand infelegerea nu este inca prezenta; odata cu ele, invafafi sa va
simfifi tuseul acestuia si atingerea nisipului fin si cald. Suntefi calm si dez-voltafi suplefea spiritului, capacitatea de a descoperi in stare de calm
destins, pielea este protejata de soare de o lofiune cu miros placut, cu miros noi solufii, noi alternative pentru problemele dumneavoastra; invafafi sa
de vacanta care va ajuta sa va simfifi tot mai relaxat. Remarcafi caldura facefi noi conexiuni, sa privifi lucrurile dintr-o noua per-spectiya.
agreabila pe care o emana cearsaful de plaja, in timp ce razele soarelui va Bucurafi-va de aceasta plaja de nisip, de aceasta secvenfa de timp in afara
inconjoara placut, accentuand starea de relaxare. Uneori surprindefi mici timpului, de aceasta zona miraculoasa a carei cheie de intra-re este senzafia
miscari automate ale mainii drepte sau stangi, care se joaca cu nisipul cald placuta regasita pe malul marii, cheie pe care o defi-nefi numai
si moale, lasandu-1 sa se scurga printre degete. dumneavoastra. Inainte de a reveni in acest cabinet, pla-safi cheia intr-un loc
Este o senzafie placuta de parca v-ati juca cu o pudra usoara si fina; nu ascuns, accesibil doar dumneavoastra. Puse la adapost, senzafiile placute de
stiu daca afi remarcat deja ca ritmul respiratiei dumneavoastra devine mai calm, pace si armonie vor continua sa se dezvolte, sa creasca pentru
lent, mai calm, mai regulat, se muleaza pe ritmul valurilor; simfifi aerul dumneavoastra.
proaspat, mirosul specific al brizei marii; auzifi fipetele pescarusilor care se Revenifi aici si acum, in acest cabinet, si regasifi senzafiile legate de
rasucesc in zbor deasupra apei; valurile se lovesc de farm cu un zgomot corpul dumneavoastra care se afla relaxat in fotoliu. Pentru a va ajuta sa
ritmic; admirafi spu-ma alba a marii care tiveste crestele valurilor. Dupa ce revenifi, voi numara de la 5 la 1. 5, revenifi aici si acum, avefi o senzafie de
ati ramas un timp lungit pe plaja, a sosit momentul sa verificafi daca apa energie care patrunde in brafe si picioare; 4, brafele si picioarele revin la
este suficient de calda pentru a face baie. Talpile picioarelor pasesc pe normal, revin la normal, sunt active si pline de energie; 3, tot corpul revine
nisipul cald si se apropie de farm, unde nisipul este umed si bata-torit. la normal, revine la normal; 2, inspirafi si expirafi adanc; 1, revenifi la
Intrafi in apa si savurafi racoarea valurilor care va invaluie picioarele. Este normal, corpul se regaseste pe sine si isi reia activitatea de zi cu zi."
o senzafie simpla si agreabila. Apa este verzuie si usor transparent^ si ma Disocierea realizata la nivelul diverselor instanfe psihice deschide un
intreb cum va prefera corpul dumneavoastra sa se cufunde in apa marii... camp larg pentru derularea procesarilor terapeutice. Sugestiile deschise,
treptat, treptat sau sa spintece valurile... Revenind la suprafafa vefi regasi analogiile, ritmul si tonul vocii, metaforele contribuie la declansarea acestor
66 Inducjia hipnotica 55
Irina Holdevici
procese de cautare interioara, generatoare de noi asociafii, conexiuni, Relafia dintre pacient si terapeut trebuie sa fie una de cooperare,
senzafii, imagini sau stari afective. terapeutul incurajand atat dialogul dintre el si pacient, cat si mono-logul
Raspunsurile hipnotice reprezinta consecinte obiective sau subiective ale acestuia.
acestor procesari si semnaleaza schimbarea terapeutica. Starea de transa Observafiile clinice au demonstrat ca nu este posibil sa hipnotizam o
hipnotica presupune realizarea unei disocieri intre psi-hic si corp, intre persoana fara consimfamantul sau, un minimum de cooperare fiind absolut
necesar. Tehnica hipnotica presupune, mai ales la incepu-tul aplicarii sale, o
diferitele parfi ale corpului sau intre diverse instante psihice.
etapa „receptiva" in cadrul careia terapeutul as-culta si recepfioneaza
Terapeutul va administra sugestii menite sa separe diversele instance
spusele pacientului in vederea asocierii si reasamblarii unor elemente
unele de celelalte: „Respirafia ta devine tot mai regulata... mai calma, mai
eterogene, prin intermediul carora acesta isi prezinta simptomatologia.
linistita... braful tau drept devine tot mai usor... mentalul tau inconstient se
Terapeutul trebuie sa descopere in ce masura pacientul si-a pro-dus
relaxeaza... procesele memoriei se deruleaza... etc.". Datorita disocierii,
starea actuala (simptomele) prin intermediul unui proces de autohipnoza
pacientul va fi capabil sa abordeze anumite situafii cu o incarcatura
negativa si cum poate fi ajutat sa „se apropie" de simp torn si sa -1 rezolve,
emofionala mai redusa sau va putea percepe anumite senzatii fizice fara a transformandu-1 in altceva. Metaforic vorbind, putem considera simptomul
trai si starile afective aferente (totul va fi perceput cu detasare, de la o ca pe o haina de imprumut pe care pacientul o poarta, acesta avand de ales
anumita distanfa). Disocierea poate fi considerata un proces de extindere a intre a o pastra sau a o inapoia proprie-tarului. In cazul in care clientul
proceselor psihice si nu o rup-tura de tip patologic asemanatoare celor considera ca haina ii aparfine, el poate s-o distruga, sa o daruiasca, sa o
produse in schizofrenie, in felul acesta, subiectul capatand o libertate mai vanda sau sa o imprumute, cu alte cuvinte sa o modifice (Bellet, 2002, p. 88).
mare de expresie care ii permite sa elaboreze noi asociafii. Hipnoza acfioneaza la mai multe niveluri datorita mecanismelor
disociative care se declanseaza la nivelul psihicului uman. Disocierea pune
in evidenfa si relativizeaza entitafi care sunt adesea combinate si chiar
Ascultarea hipnotica confundate: miscari voluntare si involuntare, emofii si meca-nisme
rafionale, aspecte ce fin de procese constiente si inconstiente. Datorita
Aceasta reprezinta un mod particular de ascultare care il ajuta pe acestor fenomene cu caracter disociativ, se deschid noi perspective de
hipnoterapeut sa culeaga informafii referitoare la pacient. Acest mod de acfiune terapeutica, tehnica hipnotica putand sa acfione-ze mecanismele
ascultare ii permite terapeutului sa evalueze informafiile care ii parvin intr- memoriei pacientului, respectiv axele spafio-tempo-rale. Hipnoza nu
o maniera intuitiva (analogica), fapt ce il deruteaza adesea pe pacient. reprezinta o tehnica ezoterica, ci o tehnica ce poate fi invafata si
Terapeutul trebuie sa se afle el insusi intr-o stare asemanatoare cu perfecfionata prin exersare.
transa, atitudinea acestuia prezentand urmatoarele caracterisitici:
- detasare de stimulii exteriori ai ambianfei;
4. Sugestiile de intarire a Eului
- curiozitate;
- sa nu aiba intrebarile pregatite si nici sa nu anticipeze posi-bile
raspunsuri; Foarte mulfi clienfi aflafi in terapie, dar si persoane care nu se adreseaza
- sa nu stabileasca niciun fel de ierarhie sau ordine a intreba-rilor; neaparat unor cabinete de specialitate, se simt stresafi si traiesc sentimente
- sa acorde o atenfie egala tuturor raspunsurilor si reacfiilor de neajutorare, inutilitate sau lipsa de speranfa. Acestia trebuie sa gaseasca
clientului; in interiorul lor forfa si motivafia nece-sara de a-si rezolva problemele.
- sa fie deschis; Relaxarea si sugestiile de intarire a
Eului sunt tehnici eficiente, verificate in cadrul practicii clinice, care ii pot
- sa descopere, sa asambleze (sa puna cap la cap) si sa inter-
ajuta sa atinga aceste obiective (Hartland, 1971; Calnan, 1977; Stanton, 1979;
preteze metaforele.
Johnson, Walker, Heys; Whiteing si Ermin, 1996; Hawkins, 2006).
66 Inducjia hipnotica 56
Irina Holdevici
Hartland (1971) este eel care a subliniat faptul ca pacientii nu renunfa la
simptomele lor pana cand nu se simt suficient de pu-ternici sa faca fafa 4.1. Sugestiile directe (Hawkins, 2006, p. 79)
existentei in absenta acestora. Din acest motiv, este necesar sa se insiste
asupra unor aspecte legate de intarirea Eului mai ales in etapele inifiale ale Dupa inductia hipnotica se administreaza clientului urmatorul in-
terapiei, la inceputul si la sfarsitul unei sedinfe de procesare terapeutica structaj:
(Hawkins, 2006, p. 75). „In timp ce stai comod pe fotoliu, cu ochii inchisi, relaxat, atingand acel
In acelasi timp, o stare de bine psihologic va influenza in mod po-zitiv si nivel de transa care te face sa te simfi bine, asculfi vocea mea. Sin-gurul
procesele fiziologice care asigura sanatatea clientului (Steptol, Wardle si lucru care va conta pentru tine este ceea ce-fi voi spune acum... Auzi
Marmot, 2006). Terapeutul va trebui sa incurajeze clientul sa dezvaluie cuvintele mele si le recepfionezi atat la nivel constient, cat si inconstient. ..
orice problema, chiar si minora, care ii poate produce o stare de stres, mai ales la nivelul inconstient, care va prelua comanda in timp ce tu
intunecand experience pozitive. Dupa ce clientul a de-pasit aceste continui sa fii atent la vocea mea... Ramai relaxat, fara sa faci nimic... fara sa
probleme, pe care va invafa sa le aprecieze ca irelevante, el se va putea te straduiesti sa memorezi nimic... asculfi doar vocea mea... cuvintele mele...
concentra asupra procesarii terapeutice a unor aspecte mai importante, de le dai voie sa patrunda usor, fara efort, in mintea ta inconstienta... Odata cu
profunzime. fiecare respirafie devii tot mai increzator in forfele proprii... tot mai sigur pe
Prezentam mai jos un model de sugestii menite sa-1 ajute pe client sa tine... constient de faptul ca vei putea sa-fi rezolvi problemele in mod
depaseasca situatiile stresante minore (Hawton, 2006, p. 75, adap-tat dupa eficient... sa-fi con-duci existenfa mai bine.
Stanton, 1991): Asculta-ma cu toata atenfia... Simfi cum te cuprinde un puternic
„In timp ce stai asezat pe fotoliu, observa tensiunile din corpul tau... sentiment de autocontrol asupra tuturor zonelor existenfei tale care sunt
Inspira si expira calm si odata cu fiecare expiratie elimina toate tensiunile, importante pentru tine... sfera relafiilor interpersonale... sanatatea... viafa
incordarile care ies odata cu aerul expirat. Odata cu fiecare expirafie te sexuala... activitatea profesionala... familia... simfi cum acest puternic
relaxezi tot mai mult si te bucuri de experienfa relaxarii. .. Ai reusit sa faci sentiment de autocontrol se amplifica, se amplifica zi dupa zi... chiar si in
asta?... Acum as dori sa devii tot mai constient de starea de relaxare care te timpul somnului... Vei putea fixa acest sentiment puternic de incredere,
cuprinde... Te cuprinde tot mai mult... E bine asa! valoare personala, autocontrol atingand usor varful degetului mare cu
Ma intreb acum daca vei reusi sa lasi toate micile tale necazuri sa se degetul aratator... E bine asa! Acum voi nu-mara de la 10 la 1 si pe masura
duca... sa te paraseasca... ca si cum briza racoroasa a marii le ia pe aripile ei ce numar te cuprinde o stare de acti-vare, vioiciune care patrunde la inceput
si le duce tot mai departe intr-o zi calduroasa de vara, astfel incat ele in picioare, in tot corpul, in brafe, ajungand in zona fefei tale, in zona
inceteaza sa te mai tulbure... E bine asa! pleoapelor, permifand ochilor tai sa se deschida. Atunci cand ajung cu
Orienteaza-fi atenfia spre interior si observa cum inspiri calm, relaxat, numaratoarea la 1 vei fi complet revenit, vioi si alert, orientat in prezent, aici
fara efort... simfi contactul corpului tau cu fotoliul... auzi su-netul vocii si acum... stiind exact unde te afli si ceea ce ai de facut in continuare... stiind
mele... senzafia de plutire, de usor patrunde in picioarele tale, in corpul precis ca ai ceva important de realizat cu propriile forfe...
tau... in brafele tale... ifi cuprinde capul si fafa... vindecand fiecare celula in In viitor, cand vei dori sa accesezi din nou acel sentiment de incre-dere in
parte... ajunge la pleoapele tale care se deschid incet..." forfele proprii, vei atinge degetul tau mare cu varful degetu-lui aratator".
Phillips si Frederick (1995, p. 83) descriu trei tipuri de strategii de
intarire a Eului:
- sugestii directe administrate in heterohipnoza sau autohip-noza; 4.2. Strategii proiectiv-evocatoare de intarire a Eului (Phillips si
Frederick, 1995)
- tehnici proiectiv-evocatoare;
- tehnici ericksoniene. Aceste strategii au rolul de a activa resursele interioare ale clientului,
pornindu-se de la ideea conform careia clientul, desi are unele probleme de
66 Inducjia hipnotica 57
Irina Holdevici
care nu este constient, are si disponibilitati interioare, de asemenea „Descoperirea resurselor interioare" adaptata dupa McNeal si Frederick
neconstientizate. (1993):
Clientul aflat in stare de hipnoza va fi dirijat de catre terapeut sa-si „In timp ce stai comod pe fotoliu si esti foarte relaxat, lasa-fi ochii sa se
focalizeze atentia asupra unor succese din trecut. inchida si fa o calatorie in interiorul fiinfei tale unde-fi vei des-coperi
Prezentam mai jos cateva tipuri de sugestii care s-au dovedit utile in resursele interioare, forfa interioara, care se afla ascunse in zona inconstienta
practica terapeutica: „Albutnul cu fotografii pentru intarirea Eului si a minfii tale si care te-au ajutat de-a lungul viefii atunci cand ai fost speriat,
stabilirea unor obiective" (adaptat dupa Hawkins, 2005). trist, derutat...
Dupa inductia hipnotica, terapeutul va administra urmatorul in-structaj: Odata cu fiecare inspirafie, permite acestei forfe interioare sa-fi
„Stai in fotoliu si esti calm, destins, relaxat. Imagineaza-fi acum ca fii in inconjoare tot corpul si sa ia tot stresul, toata tensiunea si toata in-cordarea,
mainile tale un album cu fotografii, in care sunt asezate poze care se refera si sa le duca undeva departe, odata cu fiecare expirafie, in timp ce tu te simfi
la experienfele tale pozitive, la succesele pe care le-ai avut, la perioade tot mai bine, tot mai relaxat... tot mai incre-zator in sine, capabil sa faci fafa
placute de vacanfa, aniversari, la zilele tale de nas-tere, la perioadele in care cu bine tuturor problemelor viefii care te-au tulburat pana acum... Si atunci
ai luat premiu la scoala, ai trecut bacalau-reatul, ai intrat la facultate... Ti-ai cand te simfi cu adeva-rat puternic, atinge-fi degetul mare cu varful
luat cu brio licenfa... Atunci cand privesti aceste fotografii ifi amintesti de degetului aratator, iar in timp ce faci acest lucru, sentimentele pozitive de
perioadele fericite din viafa ta si asta te face sa te simfi foarte bine, forfa si incre-dere devin tot mai puternice... tot mai puternice si ifi cuprind
mulfumit, implinit, mandru de tine. toata fiinfa...
Deschide acum albumul tau la fila care se refera la perioada de acum... In viitor, cand vei simfi nevoia sa intri in contact cu resursele tale in-
Nu este inca nicio fotografie aici, dar te-as ruga sa lipesti una care sa terioare, atinge degetul mare cu varful degetului aratator si odata cu fiecare
reprezinte un eveniment pozitiv din existenfa ta actuala... ceva care sa te inspirafie lasa-fi corpul sa devina tot mai destins, tot mai usor, usor ca un
faca sa crezi ca viafa este frumoasa, ca merita sa fie traita astazi, 15 fulg... lasa aceasta senzafie placuta de calm, liniste, plutire, zbor sa cuprinda
septembrie 2009... intregul tau corp, de la picioare, abdomen, trunchi, brafe... sa-fi invaluie
Nu e nevoie sa fie ceva special... Poate fi un eveniment placut de viafa, fafa, ochii, pleoapele care se vor deschide usor, fara efort... Treptat vei simfi
poate banal, dar care te face sa te simfi bine, poate un cuvant de lauda pe contactul cu fotoliul pe care esti asezat... vei simfi talpile pe podea... si, in
care fi 1-a adresat seful sau poate o plimbare in pare im-preuna cu prietena timp ce esti atent la vocea mea, vei sti ca resursele tale, forta ta interioara vor
ta... Poate fi orice... Pune fotografia noua in album si pastreaza in sufletul continua sa-fi invadeze tot corpul, cand te relaxezi, lucrezi, te odihnesti si
tau starea placuta, binefacatoare... chiar atunci cand dormi".
Dar de unde stii cand te-ai simfit prima oara astfel? Regaseste acel
moment in albumul cu fotografii... Priveste imaginea cu toata aten-fia...
Unde te aflai?... Ce s-a intamplat atunci?... Cine a mai fost aco-lo?... Cum te- 4.3. Orientarea catre viitor
ai simfit?... Pastreaza in mintea ta inconstienta acel sentiment si permite-i sa
devina tot mai puternic, tot mai puternic... Aceasta tehnica poate fi inclusa in cadrul strategiei denumite progresia
Intoarce inca o pagina din album si gaseste alt eveniment pozitiv, care de varsta, care isi are radacinile in experienfa lui Milton Erickson care
te-a facut sa te simfi bine... Si acum intoarce mai multe pagini pana cand sugera clienfilor aflafi in transa profunda sa vizualize-ze obiectivele lor de
ajungi in viitor si plaseaza acolo o fotografie cu o experienfa pozitiva viafa ca fiind deja indeplinite. Tehnica progresiei de varsta il va ajuta pe
despre care ai dori sa se intample, sa devina reala, ca si cum un vis frumos client sa depaseasca sentimentele de neajuto-rare si lipsa de speranfa.
s-ar implini... constient fiind de faptul ca dispui de resursele necesare Metafora muntelui (Hawkins, 2006, p. 83)
pentru ca acel lucru sa se intample cu adeva-rat... si de faptul ca ai multe „Imagineaza-fi ca este o zi insorita de vara si te simfi scaldat in razele
lucruri de facut pentru ca visul tau frumos sa devina realitate...". soarelui care ifi mangaie obrajii... te fac sa te simfi relaxat, destins, si in
acelasi timp plin de bucurie si entuziasm. Te afli la poalele unui mun-te si
66 Inducjia hipnotica 58
Irina Holdevici
stii ca trebuie sa urci acel munte pentru a descoperi un secret personal. ..
Imagineaza-fi cum urci pe o carare, pe o panta lina... La inceput urcusul
este foarte usor, urci cararea printre tufe si flori... Urci tot mai sus si cararea
se ingusteaza, panta devine mai abrupta... Te odihnesti pufin si simfi
adierea usoara a vantului care ifi ravaseste parul... simfi mirosul de brad...
Urci tot mai sus si fi se deschide la picioare o prive-liste minunata... cu
dealuri si val... paduri... izvoare, stanci... Urci me-reu si cararea se
ingusteaza... urci printre stanci... privesti in zare si vezi varful altui munte
care pare atat de aproape, incat ai impresia ca il atingi, dar stii ca este
departe... foarte departe... Urci tot mai sus si ajungi la un platou cu iarba
inalta si flori... poate ca sunt bujori de munte... Ifi ima-ginezi acum ca te
odihnesti pe platou si admiri intregul peisaj realizand cat de sus ai urcat...
Ai parcurs un drum foarte lung, uneori mai usor, alteori mai greu, fara sa te
intorci din drum... vei continua sa urci pana cand ifi vei atinge obiectivul...
si poate ca acolo sus vei intalni pe cine-va... o persoana semnificativa care ifi
va da raspunsul pe care il astepfi de mult..."
Stanton (1989,1991) prezinta o tehnica de intarire a Eului in cinci trepte,
care implica inducfie hipnotica, adancirea transei, sugestii pozitive si
imaginafie dirijata. Treptele sunt urmatoarele:
- relaxare fizica prin intermediul concentrarii asupra respira-fiei;
- relaxare psihica prin intermediul imaginafiei dirijate;
renunfarea la gandurile, sentimentele si trairile nedorite (la temeri, indoieli,
tristefi sau vinovafii) pe care clientul isi va imagina ca le „arunca la cosul de
gunoi"; „distrugerea" imaginara a tuturor aspectelor negative din viafa
clientului („distrugerea limitelor, barierelor"); clientul isi va imagina apoi ca
se relaxeaza intr-un loc special, unde se simte bine, linistit, mulfumit, in
deplina siguranfa, nu-trind ganduri de fericire si succes. Acesta va trece in
revista ziua precedenta cu parfile ei bune si rele, insistand asupra pri-
melor, care vor fi intarite cu ajutorul unor imagini pozitive.